ADMINISTRAREA AFACERILOR din GALA uni021AI [603366]

UNIVERSITATEA DUN ĂREA DE JOS:FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI
ADMINISTRAREA AFACERILOR din GALA /uni021AI
Specializarea: Finan /uni021Be și B ănci

L U C R A R E D E L I C E N /uni021AĂ

Conduc ător stiin /uni021Bific,
Conf. dr. Lupasc Ioana
Absolvent: [anonimizat] /uni021AI
2017

UNIVERSITATEA DUN ĂREA DE JOS:FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI
ADMINISTRAREA AFACERILOR din GALA /uni021AI
Specializarea: Finan /uni021Be și B ănci

STUDII ȘI RISCURI PRIVIND
CARDURILE BANCARE LA B ĂNCILE
SEMNIFICATIVE DIN ROMÂNIA

Conduc ător stiin /uni021Bific,
Conf. dr. Lupasc Ioana

Absolvent: [anonimizat] /uni021AI
2017

Cuprins
CAPITOLUL 1.INSTRUMENTE DE PLAT Ă MODERNE …………………………………… ………………. 1
1.1 Istoria apari /uni021Biei cardurilor ………………………………………….. …………………………………………… …. 1
1.2 Tipuri de carduri bancare ………………………………………….. …………………………………………. 9
1.3 Avantaje și dezavantaje ale cardurilor bancare ………………………………………….. ………….. 12
CAPITOLUL 2.RISCURI BANCARE (FRAUDA) ………….. …………………………………………… ……. 16
2.1 Riscurile bancare ………………………………………….. …………………………………………… …………… 16
2.2 Proceduri speciale privind verificarea cardului și identificarea posesorului acestuia ………… 18
2.3 Opera /uni021Biuni frauduloase cu carduri ………………………………………….. …………………………………. 23
CAPITOLUL 3.STUDII PRIVIND CARDURILE BANCARE LA B ĂNCILE SEMNIFICATIVE
DIN ROMÂNIA ………………………………… …………………………………………… ………………………………. 34
3.1 Statistici emitere carduri România ………………………………………….. ………………………………… 34
3.1.1Num ărul total de carduri în circula /uni0163ie ………………………………………….. ……………………….. 34
3.1.2 Num ărul de ATM-uri cu func /uni0163ie de retragere de numerar și num ărul de ATM-uri cu
func /uni0163ie de transfer credit ………………………………………….. …………………………………………… …… 36
3.2 Cardurile de credit și cardurile de debit la cele mai importante b ănci din România ………….. 38
3.2.1 Carduri de credit la bancile semnificative di n Romania : Caracteristici ……………………. 40
3.2.2 Carduri de debit la b ăncile semnificative din România : Caracteristici ……………………. 53
3.3 Topul b ăncilor din România, dup ă num ărul de carduri ………………………………………….. …….. 65
3.4 Profitabilitatea pe pia /uni0163a cardurilor ………………………………………….. …………………………………. 68
CAPITOLUL.4. STUDIU DE CAZ PRIVIND CARDUL DE CREDIT PENTRU
CUMP ĂRĂTURI și CARDUL DE SALARIU …………………………. ………………………………………… 71
4.1Studiu de caz privind cardul de credit pentru cu mp ărături …………………………………………… … 71
4.2 Studiu de caz privind cardul de salariu ………………………………………….. ………………………….. 76
CAPITOLUL.5. CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………………… ……………………………….. 82
Bibliografie ……………………………….. …………………………………………… ……………………………………… 86

1
CAPITOLUL 1.INSTRUMENTE DE PLAT Ă MODERNE

1.1 Istoria apari /uni021Biei cardurilor

Sistemele de pl ă/uni0163i au ap ărut din timpuri vechi ca fiind seturi de reguli, la începuturi
exprimate sub forma de practici, apoi sub form ă de reguli scrise, emise de c ătre
conduc ătorii de state, de b ănci și de autorit ă/uni0163ile monetare ce sunt institu /uni0163iile specializate
ale statului.
Sistemele de pl ă/uni0163i sunt legate de moned ă, iar evolu /uni0163ia monedei a condus la apari /uni0163ia
și perfec /uni0163ionarea sistemelor de pl ă/uni0163i ca fiind cadre organizate privind transferurile m onetare
pentru finalizarea tranzac /uni0163iilor economice.
Conform regulamentului BNR, cardul este definit ca fiind acel instrument de plat ă
electronic ă, respectiv acel suport de informa /uni021Bie standardizat, individualizat și securizat,
care permite de /uni021Bin ătorului s ă foloseasc ă acele disponibilit ă/uni021Bi băne ști proprii, din contul
deschis pe numele s ău ori să foloseasc ă o linie de credit, în limita unui plafon stabilit,
limit ă deschis ă de către emitent în favoarea de /uni021Bin ătorului de card, pentru a efectua
urm ătoarele opera /uni021Biuni: 1
– retragere de numerar, respectiv o înc ărcare și o desc ărcare a unit ă/uni021Bilor valorice în cazul
unui instrument de plat ă de tip moned ă electronic ă, de la terminale cum sunt distribuitoare
de numerar și ATM-uri, de la ghisee ale b ăncilor acceptante sau de la sediul institu /uni021Biilor
obligate prin contract s ă accepte instrumentele de plat ă electronice;
– pl ă/uni021Bi ale bunurilor și a serviciilor cump ărate de la comercian /uni021Bii care sunt acceptan /uni021Bi și pl ă/uni021Bi
ale obliga /uni021Biilor c ătre autorit ă/uni021Bi ale administra /uni021Biei publice, care reprezint ă impozitele, taxele,
amenzile, penalit ă/uni021Bile etc., cu ajutorul imprinterilor, ale terminalel or POS sau prin alte
mijloace electronice;
– transferuri de fonduri între conturi, altele deca t cele ordonate și executate de c ătre
institu /uni021Bii financiare, realizate prin intermediul instrumen telor de plată electronic ă.
Cardul reprezint ă acel instrument de plat ă fără numerar, prin care de /uni021Bin ătorul
autorizat poate pl ăti contravaloarea bunurilor achizi /uni021Bionate de la comercian /uni021Bi, sau poate

1 Regulament nr. 6 din 11.oct.2006, Monitorul Oficial , Partea I 927 15.noi.2006, privind emiterea și utilizarea
instrumentelor de plat ă electronic ă și rela /uni0163iile dintre participan /uni0163ii la tranzac /uni0163iile cu aceste instrumente

2
beneficia de servicii care sunt prestate de c ătre ter /uni021Bi, ce sunt abilita și s ă îl accepte și să îl
foloseasc ă.
De asemeni, cardul permite ob /uni021Binerea unor lichidit ă/uni021Bi de la b ăncile emitente,
administratoare ale contului curent al titularului de card.
Prinicipala caracteristic ă a cardului este data de natura sa tehnologic ă. Cardul
inglobeaz ă mai multe tehnologii referitoare la :2
– O recep /uni021Bie, o prelucrare și o stocare a informa /uni021Biilor, în condi /uni021Bii de rapiditate și operativitate
maxim ă,
– O transmitere la distan /uni021Bă a informa /uni021Biilor in conditii de oportunitate, operativitate și
siguran /uni021Bă, în m ăsura în care permit ă un transfer de fonduri într-un mod eficient;
– O reflectare operativ ă în situa /uni021Bia contului beneficiarului, a tranferurilor care su nt realizate ,
astfel încât s ă fie permis acestuia, accesul facil la resursele tr ansferate.
Cardul este operational prin existen /uni021Ba unei re /uni021Bele specifice cu multiple ramifica /uni021Bii:
– ce leag ă comunitatea de /uni021Bin ătorilor de carduri cu propriile banci
– ce leag ă comunitatea comercian /uni021Bilor ce sunt abilita /uni021Bi s ă primeasc ă fonduri prin intermediul
cardurilor, cu bancile lor
– ce leag ă băncile de /uni021Binătorilor de carduri cu bancile comercian /uni021Bilor, beneficiarii pl ă/uni021Bilor prin
card și cu administratorii de re /uni021Bele, ce au rela /uni021Bii func /uni021Bionale implicite.
Principalele instrumente de plat ă clasice sunt: cecul, viramentul, titlurile de valo are,
sunt localizate la un singur raport de plat ă, pentru o anumit ă sum ă dat ă, si cu un anumit
circuit unitar.
Cardul, ca și instrument de plat ă a fost creat pe alte coordonate, diferite de cele
anterioare.
Caracteristicile materiale cardului, acord ă folosirii cardului coordonatele noi. Astfel
că, caracteristica principal ă este construc /uni021Bia lui specifica. Cardul reprezint ă un dreptunghi
de plastic ce are o anumit ă dimensiune și conforma /uni021Bie, care permite o pozi /uni021Bionare a sa în
loca șele special creeate din aparatajul pozitionat la pu ncte de vânzare sau la automate
bancare. De obicei, în carcasa cardului este imprim at un microprocesor ce ac /uni021Bioneaz ă în
diferite moduri, și anume:3
– ca un depozit de informa /uni021Bii referitoare la de /uni021Bin ătorul cardului și la factorii implica /uni021Biî retea

2 Trenca Ioan, Tehnica bancar ă, Casa C ăr/uni0163ii de Știin /uni0163ă Cluj-Napoca 2006, pg 61
3 Cocris Vasile, Tehnica operatiunilor bancare . Edit. Universit “Alexandru Ioan Cuza”, Iasi, 2006, pg 90

3
– ca un purtator de informa /uni021Bii accesibile
– ca un receptor de informa /uni021Bii, mai ales referitor la mesaje de plat ă care sunt decise de c ătre
detonator și care sunt înregistrate în retea, conformt consim /uni021Bă mântului expres al titularului
de card.
Pe de alt ă parte, un card ac /uni021Bioneaz ă ca fiind un instrument de plat ă multiplu, cu
utilizare permanent ă, ce asigur ă mai multe facilit ă/uni021Bi utilizatorilor pl ătitori, dar și
beneficiarilor pl ă/uni021Bilor, cu care utilizatorii cardurilor au raporturi contractuale. 4
În timp, au fost instituite și promovate anumite functionalit ă/uni021Bi specifice ale
cardului, care în prezent, în literatura de special itate, au fost concretizate astfel:
– cu func /uni021Bii de numerar care sunt realizate prin folosirea ca rdurilor la automate de eliberare a
numerarului (denumite ATM-uri), în scopul ob /uni021Binerii sumelor cu scopul de a fi folosite în
numerar
– cu func /uni021Bii de debit prin posibilitatea folosirii cardurilor pentru dispunerea de pl ă/uni021Bi în
re /uni021Beaua Internet.
Cardul de plat ă a ap ărut pentru prima dat ă în SUA, în 1914 , acesta fiind emis de c ătre
compania Western Union în scopul de a încuraja cump ărăturile și în scopul de a cre ște fidelitatea
clien /uni0163ilor s ăi. Prin intermediul acestui card, se puteau efectua cump ărături numai de la aceast ă
companie.5
În 1928, compania Farrington Manufacturing din Boston, a em is primele pl ăci de
metal pe care era scris adresa, în mod reliefat, s i care erau eliberate pentru clien /uni021Bii de
încredere.
În anul 1950 , americanul Frank McNamara, împreun ă cu Ralph Schneider, au
creeat primul card de credit pentru pl ă/uni0163i, utilizat în restaurant, având marca Diners Club
Card .
În anul 1958, a fost un salt în istoria cardurilor de plat ă, salt care s-a datorat b ăncii
americane Bank of America din San Francisco, ce a i ntrodus precursorul cardului universal
modern, sub numele de BankAmericard. Cardurile b ăncii Bank of America, au dovedit
rapid că exist ă o pia /uni0163ă mare pentru cardurile de credit bancar și de uz general, în sensul c ă
erau acceptate la plat ă de către orice comerciant participant la acest sistem de plat ă, în
scopul cump ărării oric ăror produse și prin care orice de /uni0163in ător al acestor carduri putea
cump ăra pe credit.

4 Vasilache Dan, Pla /uni021Bi electronice. O introducere.Ed Rosseti, Bucure ști, 2004, pg.98
5 Vasilache Dan, Op. Cit.,pg 100

4
În anul 1976, cardul BankAmericard s-a transformat în binecunosc utul card Visa,
iar Bank of America împreun ă cu alte b ănci, și suportând mai multe transform ări, a devenit Visa
Interna /uni021Bional Bank.
Visa Interna /uni021Bional reprezint ă o imens ă asocia /uni0163ie cooperatist ă de b ănci (circa 21000
de b ănci), care au acela și regulament și care particip ă la o dezvoltare și o operare a
sistemului asocia /uni0163iei.
Visa Interna /uni021Bional are ca principal scop, crearea sistemului de pl ă/uni0163i electronice prin
carduri, care permite tuturor membrilor din lume, s ă poat ă emite carduri de plat ă care sunt
acceptate ca instrumente de plat ă de oricare alt membru Visa, oriunde în lume.
Sistemele de pl ă/uni0163i electronice prin carduri Visa sunt bazate pe o re /uni0163ea proprie,
privat ă, de telecomunica /uni0163ii (VisaNet), ce asigur ă o tratare unitar ă și în timp real a
autoriz ării privind tranzac /uni0163iile realizate cu carduri de plat ă ale membrilor, dar și o
tehnologie de decontare unitar ă și sigur ă între toate b ănciile membre.
Concluzion ăm c ă sistemul de pl ă/uni021Bi electronice prin carduri Visa, inclusiv cel
realizat prin Internet sau telefonia mobil ă, a fost de fapt prima lovitur ă puternic ă privind
metodele de plat ă prin numerar sau cec, pl ă/uni0163ile electronice prin carduri dovedindu-se mai
efeiciente decât pl ă/uni0163ile tradi /uni0163ionale, mai ales prin siguran /uni0163ă , comoditate șiviteza oper ării,
dar și a calit ă/uni0163ii oferite de /uni0163in ătorilor de carduri și comercian /uni0163ilor.
În Europa , prima dat ă a fost lansat un card European,dup ă anul 1967, în Fran /uni021Ba,
prin întermediul “Carte Bleu”, acesta fiind un card care are nevoie de semnaturi ale
clien /uni021Bilor pe facturi, dupa care facturile se remiteau la banci, pentru încasare.
Cardurile au fost r ăspandite rapid, cele mai cerute pe plan mondial fii nd cardurile
Visa, cardurile Mastercard, cardurile Maestro.
În Romania, cardurile au fost acceptate pentru prima oar ă, în anul 1972, de c ătre
Oficiul Na /uni021Bional de Turism (ONT) și numai pentru persoane fizice nerezidente.
Activitatea cu carduri î și are bazele în anul 1992, cand un numar de cinci b anci,
Banca Comercial ă Român ă, Banca Agricol ă,BRD, Banca /uni021Airiac, BANCOREX s-au
angajat la emitere de carduri și la crearea unor condi /uni021Bii privind acceptarea la plat ă de c ătre
companii române ști. Acestea au întemeiat departamentele specializat e în opera /uni021Biunile cu
carduri și au aderat la sistemul interna /uni021Bional VISA în anul 1993 și la EUROPAY în
anul1994.

5
În anul 1994, dup ă ce au devenit membri Visa Interna /uni021Bional, cele mai importante
cinci b ănci din România- Banca Comercial ă Român ă, Banca Agricol ă,BRD, Banca /uni021Airiac,
BANCOREX au fondat societatea comercial ă pe ac /uni0163iuni Romcard, ce avea ca obiect de
activitate, să proceseze tranzac /uni0163iile cu carduri bancare. 6

Cele mai importante cinci b ănci din România au creat Romcard ca fiind o compani e
apt ă să ofere oric ăror b ănci interesate, o arie complet ă de servicii privind prelucrarea
tranzac /uni0163iilor cu carduri bancare.7

Începând cu anul 2000, pe lâng ă Romcard, au ap ărut alte dou ă centre privind
procesarea cardurilor, Pay Net și Provus care emiteau carduri pentru bancile mici.
Începând cu perioada anilor 2000/2001 și-au f ăcut apari /uni021Bia serviciile de mobile
banking. Aceste servicii permit ob /uni021Binerea informa /uni021Biilor referitoare la si /uni021Buatia conturilor, a
cursurilor valutar etc. Banca BancPost reprezint ă banca care a oferit primul astfel de
serviciu, denumit Smart Tel SMS, dar, la scurt timp a fost urmat ă și de alte b ănci.
În ultimii ani s-au dezvoltat și serviciile de comer /uni021B electronic, existând deja
importante site-uri web ce permit vizualizarea on-l ine a cataloagelor de produse, lansarea
comenzilor și plata acestora cu cardul.
Suprema /uni021Bia în carduri apar /uni021Bine celor 4 mari b ănci comerciale, respectiv BCR, Banc
Post, X și Raiffeisen Banca Agricola (RBA), ele fiind cele c are fac legea pe pia /uni021Ba
cardurilor. 8
În anul 2000, cele patru b ănci de /uni021Bineau 95,3% din num ărul de carduri emise, 95%
din num ărul de tranzac /uni021Bii și 93,3% din valoarea tranzac /uni021Biilor.
Banca lider a anului 2000, Banc Post, a pierdut imp ortante procente. Cu o strategie
foarte bine conturat ă și chiar agresiv ă, având la baz ă un portofoliu de carduri foarte bine
echilibrat, aflate sub sigl ă VISA si EUROPAY, X bank și-a crescut cota de pia /uni021Bă cu 2,2
puncte procentuale în functie de num ărul de carduri emise, cu 7,4 puncte procentuale în
num ărul de tranzac /uni021Bii și cu 3,4 puncte procentuale în volumul de tranzac /uni021Bii.
De și scade ușor, domina /uni021Bia pe pia/uni021Bă se men /uni021Bine și în anul 2001, când cele patru
bănci, de /uni021Bineau circa 93,3% din totalul de carduri, 93,6% din totalul de tranzac /uni021Biilor și
92,3% din valoarea de tranzac /uni021Bii.

6 https://www.romcard.ro/tehnologie/
7 http://www.seap.usv.ro/~ro/cursuri/ECTS/ECTS_TOB.pd f
8 Socol Adela, Tehnica bancar ă, Casa C ăr/uni0163ii de Știin /uni0163ă Cluj-Napoca 2006, pg 89

6

Fig 1.1- Domina /uni021Bia pe pia /uni021Bă a celor 4 banci : BCR, Banc Post, X, și Raiffeisen Banca Agricola (perioada 200-
2001)
În anul 2001, Banca /uni021Airiac și Banca Transilvania, s-au ad ăugat grupului celor 4
bănci, ale c ăror cote de pia șă , dep ășeau 1%. Împreun ă, cele 6 b ănci de /uni021Bineau cote de pia /uni021Bă
în anul 2001, ce erau cuprinse între 1,1% și 3%.
În anul 2002, num ărul de carduri emise, num ărul de echipamente ATM si POS, dar
și volumul tranzac /uni021Biilor, a crescut foarte mult, pia /uni021Ba cardurilor fiind dominat ă de c ătre 3
bănci, BRD- Groupe Societe Generale, Banca Comerciala Romana, Bancpost și care la
finalul anului 2002 de /uni021Bineau peste 82% din pia /uni021Bă .9
În anul 2002 a fost înregistrat cea mai mare cre ștere privind num ărul de carduri
emise în România, b ăncile emi /uni021Bând aproximativ dou ămilione de carduri, ce au fost emise
în perioada cuprins ă între anii 1995 și 2001. Astfel c ă, la finele lunii septembrie în anul
2002, s-a ajuns la 3,3 milioane de carduri valide s i la 3,7 milioane la sfarsitul lunii
decembrie 2002.
Evolu /uni021Bia a fost îmbucur ătoare, iar bancile au raportat la BNR un num ăr de
alc ătuit ă din 2084 de ATM-uri și 4919 POS-uri la sfâr șitul anului 2002.
Exceptând câteva carduri de credit (BCR Eurocard/Ma stercard în lei ,X VISA
Clasic în lei, BancPost Visa Electron–Brilian în le i), restul de carduri care existau erau de
debit, majoritatea oferind facilitatea de overdraft sau descoperit de cont, deoarece acestea
erau carduri pentru plata de salarii.

9 Vasilache Dan, Op. Cit.

7
Statisticile b ăncilor indic ă faptul c ă gradul de utilizare al cardurilor este de circa
95% la ATM-uri, pentru eliberare de numerar.
Cum 80% din carduri sunt de salarii, iar în Romania sunt circa 4,5 milioane de
salaria și, se poate concluziona c ă și în România, cardul reprezint ă un fenomen de mas ă. 10
Cu toate acestea, la circa zece ani de la emiterea primului card, cultura cash-ului
este înca foarte înradacinat ă, cumparaturile prin carduri la comercian /uni021Bi de /uni021Binând o pondere
de circa 5% din valoarea total ă a tranzac /uni021Biilor.
În luna aprilie a anului 2004 existau aproximativ 5 milioane de carduri (peste 80%
erau carduri de salarii), 19 b ănci emitente a circa 100 de tipuri diferite de card uri, între care
52 erau de tip Visa, 36 erau EuroPay/MasterCard iar 4 erau American Express.
În perioada cuprins ă între anii 2000 și 2008 , România a înregistrat cea mai mare
cre ștere privind portofoliul de carduri din Uniunea Eur opean ă, cre șterea fiind de peste 13
ori.
În urmatorii 3 ani 2009-2012 , pia /uni021Ba cardurilor s-a stabilizat, portofoliul de carduri
fiind de circa 13 milioane de carduri.11
Evolutia portofoliului de carduri valide in circula tie (mil.)
11.71
9.18
7.33
5.79
4.64
3.5
2.08
1.07 13.19 13.35
12.6 12.89 13.58
0246810 12 14 16
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 201 2*

Fig. 1.2- Evolu /uni021Bia cardurilor valide în România perioada 2000-2012 12
Daca în anul 2000, numarul cardurilor valide nu era de circa 1 milion, în anul 2016
acesta depa șea 15 milioane, îar în perioada 2000-2016 num ărul de tranzac /uni021Bii realizate cu
cardul a crescut la circa 500 de milioane . La fin alul anului 2016 num ărul de tranzac /uni021Bii a
ajuns la circa 600 de milioane.

10 http://www.piatafinanciara.ro
11 Cocris Vasile,Op.Cit, pg 94
12 Eurostat-Site-ul oficial BNR

8

Fig 1.3 Evolu /uni021Bia cardurilor active perioada 2015-2016 13
Cu cele circa 4,6 milioane de carduri active, Raiff eisen Bank și Banca
Transilvania sunt cei mai mari emitenti de instrume nte de plat ă, acoperind aproape o
treime din totalul pietei. Cele doua institu /uni021Bii de credit se aflau la finalul anului 2009 pe
locurile trei și patru in topul bancilor dupa numarul de carduri, BCR si BRD ocupând
atunci primele doua pozitii. Practic, în ultimii an i 2010-2017 , s-a produs rocada între cele
doua tandemuri. 14
În prezent, lumea civilizat ă tinde spre o minimizare a folosirii numerarului.
Eficien /uni0163a crescut ă a sistemelor de carduri interna /uni0163ionale le-a asigurat o dezvoltare continu ă,
și o r ăspândire larg ă pe plan mondial.
Crearea unor sisteme de pl ă/uni0163i globale, cum ar fi Visa și Mastercard Europe le-a dat
clien /uni0163ilor posibilitatea de a beneficia de toate avantaje le pe care le confer ă cardurile
bancare practic în orice punct al globului p ământesc. O analiz ă a tendin /uni0163elor privind
dezvoltarea afacerilor cu carduri bancare în lume, denot ă o cre ștere anual ă privind
num ărul de /uni0163in ătorilor acestora. Situa /uni0163ia actual ă pe pia /uni0163a cardurilor este caracterizat ă ca o
cre ștere continu ă.
Modernizarea, perfec /uni0163ionarea și eficientizarea instrumentelor și modalit ă/uni0163ilor de
plat ă sunt determinate pe de o parte de știin /uni0163a din domeniul tehnologiei informa /uni0163iilor și
telecomunica /uni0163iilor digitale de date (IT&C), comunica /uni0163iilor prin circuite telefonice, cablu
TV, fibr ă optic ă, satelit, telefonie mobil ă, dar și de succesele de miniaturizare a

13 Prelucrare proprie din surse preluate de pe site-ul www.bankingnews.ro
14 http://www.bankingnews.ro/studiu-piata-de-carduri. html

9
componentelor în construc /uni0163ia calculatoarelor (producerea microprocesoarelor c u o
suprafa /uni0163ă de numai câ /uni0163iva mm p ătra /uni0163i a dus la lansarea smart cardurilor).

1.2 Tipuri de carduri bancare

Clasificarea cardurilor bancare se realizeaz ă dup ă mai multe criterii, cele mai
importante fiind: 15
a. Dup ă realizarea fizic ă, adic ă dup ă natura suportului fizic al informa /uni0163iilor înregistrate,
cardurile sunt:
-Carduri cu band ă magnetic ă ce con /uni0163in informa /uni0163ii înregistrate magnetic
– Carduri cu cip (Chip Card, Integrated Circuit Car d ICC, Smart Card), cu circuit electronic
integrat, sau cu card inteligent, având func /uni0163ie de memorie sau de microprocesor, unde se
păstreaz ă informa /uni0163iile;
b. Dup ă natura contului de banc ă pot fi:
-Cardurile de debit sunt cele prin intermediul c ărora de /uni0163in ătorul dispune doar de
disponibilit ă/uni0163ile b ăne ști proprii existente într-un cont deschis la emiten t în scopul efectu ării
opera /uni0163iunilor descrise anterior.
Cardurile de debit sunt acele carduri ce permit efe ctuarea pl ă/uni021Bilor și/sau retragerile
de numerar în limita unor fonduri proprii care se d epun în contul de card. Chiar dac ă este
utilizat mai ales pentru încas ări de salarii (dadic ă este alimentat de c ătre angajatori), cardul
de debit mai poate fi alimentat și de catre posesor ă, în orice momentd, de la orice agen /uni021Bie
sau sucursal ă ce apar /uni021Bine bancilor emitente. Marea majoritate a cardurilo r de debit pot fi
utilizate atât în /uni021Bar ă cât și în str ăin ătate, atât pentru tranzac /uni021Bii la comercian /uni021Bi cât și pentru
retragerile de numerar. 16
Din punct de vedere rpivind documenta /uni021Bia, ob /uni021Binerea cardului de debit este destul
de simpl ă: este necesar ă s ă fie completat ă o cerere de deschidere de cont și de solicitare a
unui card. Persoanele interesate și de tranzac /uni021Biile pe internet, este indicat sp specifice acest
aspect administratorului de cont, în scopul activ ării serviciului.
Cardul de debit cu overdraft se ob /uni021Bine, de obicei, urmare a unei conven /uni021Bii între
firma angajatoare și banca ce are în portofoliu acest produs. Cardul de debit cu overdraft
reprezint ă o facilitate conferit ă angaja /uni021Bilor unei companii, ce are încheiate conven /uni021Bii cu

15 Cocris Vasile,Op.Cit, pg 96
16 http://www.carduridecredit.ro/carduri-Debit/

10
băncile. Cunoscut și sub numele de descoperit de cont, el const ă în faptul c ă posesorul unui
card de debit cu overdraft, are acces la un credit stabilit de către banca emitent ă împreun ă
cu firma angajatoare. În general, creditul de debit cu overdraft oferit constituie
echivalentul a maxim trei venituri lunare nete.
Cardul de credit reprezint ă acel card prin intermediul c ăruia de /uni0163in ătorul are la
dispozi /uni021Bie disponibilit ă/uni0163ile băne ști ale emitentului, conferite sub form ă de linie de credit, ce
îi permite acestuia s ă efectueze opera /uni0163iuni specifice cu carduri în limita plafonului ce a fost
stabilit în prealabil.
Cardul de credit permite de /uni0163in ătorului ori rambursarea în totalitate a creditului la
finalul perioadei stabilite de c ătre emitent, caz în care cardul reprezint ă un card de c ălătorie
și divertisment, sau rambursarea par /uni0163ial ă a creditului acordat, partea r ămas ă urmând a fi
considerat ă ca o extensie a creditului acordat anterior.
Ob /uni021Binerea cardurilor de credit presupune o documena /uni021Bie mai laborioas ă comparativ
cu cea a unui card de debit, cu sau fara overdraft. În practic ă, procedura și documenta /uni021Bia
solicitat ă de către banci în scopul ob /uni021Binerii cardurilor de credit sunt similare cu cele p entru
accesarea unui credit, și implic ă și verific ări în Biroul de Credit și în Centrala Riscurilor
Bancare.
Un mare avantaj al cardurilor de credit este perioa da de gra /uni021Bie (ce poate să ajung ă
până la maxim 55 de zile), aceasta fiind perioada pentr u care o banc ă nu percepe doband ă
pentru creditul utilizat. Pentru majoritatea cardur ilor, perioada de gra /uni021Bie este aplicată doar
pentru tranzactii la comercian /uni021Bi, dar sunt și carduri ce au perioad ă de gra /uni021Bie și pentru
retrageri de numerar. 17
Chiar dac ă exista o sum ă minim ă de rambursat în fiecare lun ă (între 3% și 10% din
valoarea total ă a creditului utilizat sau macar plata dobanzii și a comisioanelor aferente),
posibilitatea de rambursare a creditului utilizat î ntr-o perioada mai mare de timp este unul
dintre avantajele cardului de credit.
Costurile cardruilor de credit, cum sunt dobanda, c omisionul de retragere,
comisionul anual, sunt mai mari fa /uni021Bă de cele aferente unui card de debit, cu sau f ără
overdraft.

17 http ://www.carduridecredit.ro/carduri-Credit/

11
c. Dup ă modul de utilizare cardurile pot fi: 18
– Cardurile financiare sunt acele carduri utilizate direct pentru efectuarea de pl ă/uni0163i pentru
actele comerciale, sau pentru transferurile electro nice de fonduri ce nu sunt o urmare
direct ă a unui act de comer /uni0163, cum sunt cardurile de debit, de credit sau ePortm oneu.
– Cardurile nefinanciare sunt cardurile nefolosite direct pentru pl ă/uni0163i sau transfer de fonduri,
putând fi folosite indirect pentru pl ă/uni0163i sau transferuri, cum sunt cardurile pentru loiali tate,
cardurile de identitate, cardurile de control acces sau cardurile de s ănătate.
d. Dup ă natura emitentului cardului care p ăstreaz ă contul principal asociat cardului,
acestea pot fi:
– Emise de către institu /uni0163iile financiare (b ănci)
– Emise de c ătre institu /uni0163iile nefinanciare (magazinele mari, companiile aeri ene
interna /uni0163ionale, sau organiza /uni0163ii non-profit).
e. Dup ă aria geografic ă de utilizare a cardului:
– Cardurile interna /uni0163ionale (interna /uni021Bional cards, cross-border cards, global cards), sau carduri
transfrontaliere
– Cardurile regionale care se pot utiliza numai înt r-un grup de state
– Cardurile na /uni0163ionale sau cardurile domestice care se pot utiliza numai într-un singur stat,
/uni0163in cont de specificul bancar al acelui stat, și au contul exprimat în moneda statului
respectiv.
– Cardurile private care se emit și se utilizeaz ă doar în cadrul unei singure companii,
financiare sau nu, na /uni0163ionale sau interna /uni0163ionale
f. Dup ă momentul pl ă/uni0163ii (acel moment în care banii ce sunt destina /uni0163i unei cump ărături nu
se mai afl ă în proprietatea de /uni0163in ătorului de card). Acestea sunt de 3 mari categorii : 19
– Cu plata înainte, caz în care care de /uni0163in ătorul cardului trebuie s ă alimenteze cu bani contul
de card din banc ă înainte de a putea utiliza cardul pentru plata sau retragerea de numerar.
Cardurile cu cip de tip portmoneu, sau ePortmoneu, și toate acele carduri pre-pl ătite,
reprezint ă carduri cu plat ă înainte.
– Cu plata dup ă caz în care care de /uni0163in ătorul de card pl ăte ște sau retrage numerar f ără s ă
alimenteze cu bani înainte, contul de card din banc ă, realizând o cheltuial ă pe credit,
urmând ca apoi s ă își alimenteze contul cu bani în scopul de a acoperi cheltuiala deja

18 Funar Sabina, Produse si servicii bancare , Cardul , Ed. Academi pres Cluj-Napoca 2001, pg 22
19 Dumitru Tudorache, Toader Pirjol, Moneda, Banci, Credit, Editura Universitara, Bucuresti, 2005, pg 145

12
realizat ă, sau pentru a depozita al /uni0163i bani în cont. Cardurile de credit sunt carduri cu plat ă
dup ă.
– Cu plata acum caz în care, în momentul cheltuirii , suma cheltuit ă este imediat blocat ă în
contul cardului. Cardurile de debit sunt carduri cu plata acum.
g. Dup ă mediul în care sunt utilizate, cardurile sunt:20
– Cardurile care sunt destinate mediului fizic, rea l, alc ătuit din terminalele reale, cum sunt
POS-urile și ATM-urile.
– Cardurile destinate mediului electronic, virtual, adic ă Internetului, unde terminalul este
un calculator cuplat la Internet.
– Cardurile utilizabile în ambele medii, real și virtual.

1.3 Avantaje și dezavantaje ale cardurilor bancare

Cardul reprezint ă noutate revolu /uni021Bionar ă ce a fost aplicata datorit ă progreselor deosebite
din domeniul informatic și domeniul electronic, în scopul de a facilita sch imbul de fonduri
prin tehnicile electronice dintre partenerii la tra nzactii prin intermediul b ăncilor. 21
Avantajele folosirii cardurilor 22
• Băncile î și reduc foarte mult, consumul de hârtie;
• Clien /uni021Bii nu mai trebuie mereu s ă de /uni021Bin ă asupra lor banii în numerar, aspect ce conduce la o
reducere a riscului de pierdere sau de furt. În con secin /uni021Bă , gradul de siguran /uni021Bă al banilor
clien /uni021Bilor este mai mare; în cazul pierderii sau furtului c ărtii de plata, suma de banii care se
găse ște în contul de /uni021Binatorului ramâne neatins ă.
• pentru unii clien /uni021Bi, valoarea de folosire a cardului cre ște cu cât aria de utilizare a lui se
măre ște. Aceasta tendin /uni021Bă de cre ștere a ariei de utilizare a cardurilor este în st rânsa
legatur ă cu procesul de globalizare care se înregistreaz ă la scara mondial ă;
Dezavantajele utiliz ării cardurilor
• costul mare pe care îl implic ă ATM-urile si POS-urile;

20 Sabina Funar,Op.Cit., pg 24
21 http ://www.seap.usv.ro/~ro/cursuri/ECTS/ECTS_TOB.pdf
22 Ignat Andreea, Sistemul electronic de pl ă/uni0163i în practica institu /uni0163iilor de credit din România , Editura
Risoprint, Cluj Napoca,2013, pg,78

13
Avantaje ale cardurilor de credit:
• Cardul de credit reprezint ă un card de cump ărături, și reprezint ă o regul ă faptul c ă acele
carduri de credite ofer ă comisioane zero la plata cumparaturilor în magazin e, și
comisioane mai mari pentru retrageri de numerar de la ATM-uri).
• Majoritatea b ăncilor din Romania aplic ă programele de fidelizare prin care sunt oferite
clien /uni021Bilor, anumite discount-uri pentru cazurile în care pl ă/uni021Bile sunt efectuate cu cardurile de
credit, în anumite magazine sau lan /uni021Buri de magazine. De obicei aceste discountur nu
depasesc 5%, dar sunt beneficii care pot s ă conduc ă la economii importante.
• Rate fără dobând ă la cumparaturi în unele magazine partenere constit uie un alt beneficiu
foarte important (asem ănător cu discounturile oferite de aceleasi magazine).
• Perioadele de gra /uni021Bie. Un aspect specific al cardurilor de credit este c ă ele ofer ă o perioad ă
de gra /uni021Bie (ce variaz ă între 30 și 55 de zile), perioad ă de gra /uni021Bie când cei care folosesc
fondurile nu platesc dobânzi. O frecvent ă capcan ă pe care bancile o întind clien /uni021Bilor, o
reprezint ă limitarea perioadei de gra /uni021Bie doar asupra banilor cheltuiti la cump ărăturile din
magazine, caz în care clientul pl ăte ște dobanda încî din prima zi pentru banii retrasi c ash
de la ATM. Acest aspect trebuie clarificat de la în ceputuri cu banca deoarece este mult mai
ușor pentru client s ă aleag ă cardurile de credit ce ofer ă perioade de gra /uni021Bie atât pentru
cump ărături, cât și pentru retrageri de la ATM.
• Campaniile de cash-back. Bancile î și doresc foarte mult ca utilizatorii s ă foloseasc ă cardul
la pl ă/uni021Bile cumparaturilor și cât mai pu /uni021Bin la retragerile de numerar. Acest aspect se întam pl ă
deoarece băncile percep comisioane mari de la comercian /uni021Bi, prin intermediul c ărora sunt
efectuate tranzac /uni021Biile. Din acest motiv, b ăncile aplic ă campaniile de cash-back și ca
urmare, banca va returna utilizatorilor s ăi un anumit procent din fiecare sum ă platit ă la
cumparaturile la comercian /uni021Bi (de circa 1%).
• Reprezint ă metode foarte bune de asigurare a a unor sume de r ezerv ă sau pentru
cumparaturile de valori mici, în conditii în care l imita de credit acordat ă de către bănci este
de 3-5 venituri medii lunare (limita pusa la dispoz itie de banca fara nici un fel de garantii
materiale).
Dezavantajele cardurilor de credit:
1) Comision de retragere de la ATM 23

23 Cocris Vasile,Op.Cit, pg 98

14
Majoritatea bancilor percep comisioane destul mari pentru retrageri de numerar de la ATM
(inclusiv de la ATM-urile proprii). Deseori comisio anele sunt de cel putin 1% la care se
adaug ă o suma minim ă (indiferent de valoarea retragerii). 24
În multe situa /uni021Bii acest comision de retragere este destul de impor tant pentru costurile
clientului de credit card.
2) Comision de emitere carduri și tax ă anual ă de gestiune cont card. Aceste comisioane se
percep de către toate bancile și nu sunt deloc mici; în majoritatea cazurilor doar comisionul
anual este peste zece euro.
3) Dobânzi percepute atunci când clien /uni021Bii nu returneaz ă banii pe perioada de gra /uni021Bie.
Perioada de gra /uni021Bie se acord ă doar pentru clien /uni021Bii care ramburseaz ă integral sumele în cadrul
acestei perioade; dac ă clien /uni021Bii nu ramburseaza sumele, b ăncile percep dobânzi. Majoritatea
băncilor au niveluri destul de ridicate ale acestor d obânzi.
O capcana frecventa pe care putin clienti o stiu es te ca in cazul unor rambursari partiale, se
achita dobanda pentru toata suma (nu doar pentru di ferenta neacoperita).
4) Comision de conversie valutar ă reprezint ă comisionul de 1 – 2% (func /uni021Bie de politica
bancilor) și este aplicat pentru cump ărături în alte monede decat moneda cardului sau
pentru retragerile de la ATM în alta monede. De exe mplu, dac ă un client cump ără cu
cardul în alt stat, acest comision este aplicat ime diat. Comisionul este aplicat și pentru
comercian /uni021Bii care vând pe internet și au preturi afi șate în alte valute decât valuta cardului.
Concluzionând, cardurile de credit reprezint ă o alternativ ă care se recomand ă
pentru clien /uni021Bi, alternativ ă care nu aduce costuri suplimentare legate de comis ioane sau
dobanzi cu condi /uni021Bia ca s ă fie respectate mai multe reguli financiare.25
Avantaje ale cardului de debit
• Accesul facil (24 ore pe zi, 7 zile din 7) la dispo nibilul din contul curent, prin folosirea
cardului, pentru tranzac /uni021Bii comerciale sau pentru ob /uni021Binere de numerar în /uni021Bar ă și în
strain ătate (printr-o conversie automat ă în moneda statului respectiv);
• Posibilitatea ata șă rii la cont, cardurile suplimentare;
• Siguran /uni021Bă în folosire, printr-o eliminare a nevoii de de /uni021Binere de numerar cât și prin
posibilitatea de blocare a accesului la cont prin i nstrumentul card în cazul pierderii sau
furtului acestuia;

24 Ignat Andreea, Op.Cit, pg 79
25 Ignat Andreea, Op.Cit, pg 82

15
• Incasarea salariilor în conturile de card.
• Păstrarea veniturilor în conturile de card
• Pl ă/uni021Bile direct la comercian /uni021Bii f ără costuri
• Siguran /uni021Bă în utilizare
• Accesibilitate usoar ă
• Posibilitatea de obtinere a facilit ă/uni021Bii de descoperit de cont
• Cardurile cu beneficii ata șate: bonusuri, cash-back, puncte de loialitate

16
CAPITOLUL 2.RISCURI BANCARE (FRAUDA)

2.1 Riscurile bancare

Toate strategiile bancare performante sunt alc ătuite din programe și proceduri care
fac referire la gestionarea riscurilor de credit, a vând ca scop o minimalizare a probabilit ă/uni021Bii
de apari /uni021Bie a riscurilor bancare.
Obiectivul principal privind politicile și procedurile, este o minimizare a
pierderilor sau a cheltuielilor suplimentare suportate de c ătre banci, iar prinicipalul
obiectiv al b ăncilor îl reprezint ă ob /uni021Binerea de profit cât mai mare. 26
Se cunosc 2 categorii de riscuri bancare, func /uni021Bie de pia /uni021Ba care conduce la o aparit /uni021Bie
a riscurilor:
– riscuri determinate de pie /uni021Bele produselor
– riscuri determinate de pie /uni021Bele capitalului. 27
A. Riscuri determinate de pie /uni021Bele produselor.
Aceste riscuri ce sunt determinate de pie /uni021Bele produselor, sunt alc ătuite din strategii
referitoare la o gestiune a veniturilor și acheltuielilor din exploatare. Acestea sunt:
1. Risc de creditare: reprezint ă cel mai important risc de pe pia /uni021Ba produselor și este datorat
deprecierii valorii lui, ca urmare a falimentului s au neramburs ării împrumuturilor. Riscul
de creditare este gestionat prin:
– decizii echilibrate referitoare la activitatea de creditare, astfel c ă riscul de creditare este
corect apreciat;
– asigurarea debitorilor , astfel încât pierderile s ă nu fie concentrate în timp;
– achizi /uni021Bionarea unor garan /uni021Bii de la ter /uni021Be p ăr/uni021Bi, astfel încât riscul de faliment s ă fie
eliminat.. 28
Este foarte important s ă fie în /uni021Beles modul în care riscul de creditare poate fi
diminuat la maxim. Acest aspect presupune utilizare a unui sistem de investigare a
componentelor de risc, care sunt împ ăr/uni021Bite în dou ă categorii:

26 Ni /uni0163u I., Managementul riscului bancar, Editura Expert, Bucure ști, 2000,pg 59
27 Albu Ionel, Auditul intern si managementul riscuril oe, Tribuna economica, nr 8, 2008, pg 88
28 Isaic Maniu Irina, Masurarea si analiza statistica a riscului in Romania, Ed ASE Bucuresti, 2007, pg 1 03

17
a. risc al tranzac /uni021Biei reprezint ă acel risc ceface referire la aspecte func /uni021Bionale referitoare la
riscul de afacere; Acest risc acoper ă perioada și structura de risc, nu numai natura de risc,
dar și implica /uni021Biile juridice,economice, politice, fa /uni021Bă de împrumutat.
b. risc de credit reprezint ă acel risc ce face referire la profitabilitatea une i afaceri. Acest
risc presupune asumarea de c ătre o banca a riscului ca la data scadent ă, clientul nu va fi
eligibil s ă î și achite obliga /uni021Biile fa /uni021Bă de banc ă.
Aceste riscuri se afl ă în strânsa leg ătur ă și este necesar s ă fie cunoscute în scopul
aprecierii riscului per ansamblu, risc implicat de către creditul respectiv.
2. Risc datorat reglementarilor bancare . B ăncile func /uni021Bioneaz ă ca și centre de profit în baza
licen /uni021Belor care se pot revoca, fapt ce conduce la o pierd ere a investi /uni021Biilor importante.
3.Risc de operare este un risc important de pe pia /uni021Ba produsului, și reprezint ă acel risc
ap ărut datorit ă unei nefunc /uni021Bion ări corecte a sistemului de calcul.
4.Risc de marf ă apare atunci când pre /uni021Bul produselor poate afecta b ăncile, dar și al /uni021Bi
creditori, și are un impact asupra economiilor și a debitorilor.
5. Risc resurselor umane . Acest risc este greu de m ăsurat și repreznt ă riscul ce rezult ă din
politica de personal referitoare la recrutarea, pr eg ătirea, motivarea salaria /uni021Bilor.
6.Risc de produs constituie riscul ca produsele oferite de c ătre b ănci s ă se uzeze în timp și
să devin ă necompetitive.
B. Riscurile determinate de pia /uni021Bele de capital.
Pie/uni021Bele de capital și riscurile aferente lor afecteaz ă toate insitu /uni021Biile financiare, unde
este greu de f ăcut o difern /uni021Bă clar ă între riscurile de pe pia /uni021Ba produsului și cele de pe pia /uni021Ba
de capital. 29
Un exemplu este referitor la riscul de rat ă a dobânzii, mai ales pentru acele credite
cu rata fix ă, reprezint ă un risc al pie /uni021Bei de capital, pentru c ă acesta conduce la falimentul
unui debitor slab și în consecin /uni021Bă , acesta se transform ă în risc de creditare, care este de fapt
un risc al pie /uni021Bei produsului.
De asemeni, tot din categoria riscurilor determinat e de pia /uni021Ba de capital, mai sunt:
1) Riscuri financiare, dintre care.
– riscuri ale ratelor dobânzii
– riscuri ale cursului de schimb ce pot conduce la o diminuare a profitului net.

29 Irina Isaic Maniu, Op.Cit, pag 105

18
– riscuri de lichiditate care presupun incapacitat ea unei institu /uni021Bii bancare de a- și finan /uni021Ba
opera /uni021Biunile, pentru c ă exist ă o necorelare între scaden /uni021Bele aferente opera /uni021Biunilor de pasiv
cu plasamentele sub forma creditelor;
– riscuri ale titlurilor cu venit variabil
2) Riscuri legate de parteneri – dintre care :
– riscuri ale clientelei care se refer ă la faptul c ă este posibil ca un client s ă devin ă insolvabil
în timp și s ă nu î și mai poat ă achita obliga /uni021Biile fa /uni021Bă de banc ă.
– riscuri de pe pia /uni021Ba interbancar ă ca urmare a varia /uni021Bei ratei dobanzilor;
– riscuri de /uni021Bar ă apar atunci când o /uni021Bar ă nu î și mai poate onora obliga /uni021Biile financiare fa /uni021Bă de
o alt ă /uni021Bar ă sau fa /uni021Bă de institu /uni021Bii bancare interna /uni021Bionale;
– riscuri de credit
3) Riscuri comerciale :
– riscuri de produs ce pot ap ărea din punct de vedere al pre /uni021Bului, produc /uni021Biei, livr ării,;
– riscuri ale serviciilor
– riscuri de plat ă cum sunt riscul de pre /uni021B, riscurile ratei dobânzii, riscul de curs valutar .
4) Riscuri referitoare la for /uni021Ba de munc ă se refer ă la cele care privesc num ărul de personal,
structurasau preg ătirea profesional ă.
5) Riscuri opera /uni021Bionale /uni0219i tehnice, referitoare la calitatea opera /uni021Biunilor, la nivelul de
informatizare, etc.

2.2 Proceduri speciale privind verificarea cardului și identificarea posesorului
acestuia

Pentru a preveni frauda cardurilor este necesar s ă se efectueze unele proceduri de
identificare și autentificare. Acestea se implementeaz ă sub forma unor controale grupate în
3 categorii: 30
-controalele referitoare la card;
-controalele referitoare la purtatorul cardului;
-controalele referitoare la emitentul cardului și acceptarea lui.
Identificarea cardurilor este realizat ă cu ajutorul informa /uni021Biilor ștan /uni021Bate pe acesta și

30 Badea L., Socol A., Dr ăgoi V., Drig ă I, – Managementul riscului bancar, Editura Economic ă, Bucure ști,
2010,pg 16

19
care indic ă: tipul c ăr/uni021Bii, num ărul ei, data de expirare, numele titularului, dar și cu ajutorul
datelor înregistrate pe banda magnetica și în microcircuitul cartelei. Aceasta procedura est e
imperativa în scopul a permite acceptarea sau înlat urarea cardului înainte de a proceda la
autentificare.
Toate problemele referitoare la identificarea cardu rilor sunt de natur ă diferit ă și au
consecin /uni021Be care conduc la refuzul efectu ării de c ătre comercian /uni021Bi a opera /uni021Biei solicitate de
către posesorul de card. Dintre aceste probleme cele mai importante sunt: banda magnetica,
imprimarea, microcircuitul. 31
Dac ă un card a fost utilizat de mai multe ori pe impri merul mecanic, caracterele
ștan /uni021Bate pe suprafa /uni021Ba lui sunt aplatizate, iar comerciantul, din lips ă de aten șie, risc ă să emit ă
chitan /uni021Be pe care aceste caractere nu vor fi corect imprima te. prin urmare, o reimprimare de
caractere are ca obiectiv s ă ofere unei cartele ini /uni021Bial autentice (emis ă de c ătre o banc ă), o
identitate diferit ă (numar nou), sau o via /uni021Bă mai lung ă (modificarea datei de expirare).
Banda magnetica are sensibilitate crescut ă la un anumit num ăr de factori care pot
altera con /uni021Binutul benzii magnetice (o ștergere par /uni021Bial ă sau total ă).
Controlul de citire al benzilor este realizat în ca drul automatului bancar care
rejecteaz ă cardul dac ă informa /uni021Bia aferent ă benzii nu poate fi citit ă, de și a fost constatat c ă
anumite carduri ale caror benzi magnetice au fost u /uni021Bor deteriorate erau totu și acceptate. O
alterare a acestora poate s ă apar ă și din partea delapidatorilor f ăcut ă în scopul de a
modifica data de expirare a cardului, numarul lui, plafonul înscris.
Unele date înscrise în microcircuitul cardurilor ba ncare actuale sunt înscrise în mod
ireversibil (nu pot fi șterse), iar in cazul lipsei microcircuitului, cardu l nu este recunoscut și
opera /uni021Bia se refuz ă.
Opera /uni021Bia de autentificare a cardului const ă în asigurarea prin diferite moduri c ă este
vorba despre un card adev ărat care nu a suportat nici un trucaj. Autenticitat ea nu poate fi
stabilit ă într-un mod categoric în cazul cardurilor stantate și cu benzi magnetice, cu ocazia
opera /uni021Biilor efectuate la punctele de vânzare, deoarece co merciantul nu de /uni021Bine mijloace
speciale care s ă îi permit ă acest lucru și are la dispozi /uni021Bie un interval de timp foarte scurt.
Unicul mod îl reprezint ă o detectare vizual ă a caracteristicilor proprii ale cardului
(imprimarea, micro-imprimarile în anumite zone, hol ogramele, culorile, integritatea zonei
semn ăturii, e.t.c).

31 Badea L., Socol A., Dr ăgoi V., Drig ă I,Op.Cit,pg 19

20
Referitor la cardurile cu microprocesor, astfel de probleme se elimin ă pentru c ă
microprocesorul este considerat a fi insusceptibil la trucaje, cardurile respective conferind
o securitate maxim ă.
O identificare a purtatorului nu poate s ă rezulte doar dintro prezentare a unui
card. Acesta trebuie a fi supus unei întregi proced uri de control, care permite
comerciantului s ă se asigure de identitatea sa. Diverse modalit ă/uni0163i permit în prezent s ă fie
controlat ă identitatea purtatorului și s ă primeasc ă consim /uni0163ă mantul acestuia.
Altele, care reprezinta un progres major privind se curitatea referitoare la
mijloacele de plat ă, face referire la o verificare automat ă, odat ă cu trecerea cardului prin
cititorul aparatelor electronice de la comercian /uni0163i.
În cadrul opera /uni0163iilor manuale, comerciantul sau lucratorul de la ba nc ă se asigur ă
de identitatea celui care de /uni0163ine cardul, comparând semnatura de pe spatele cardu lui cu cea
de pe chitan /uni0163ă . Aceast ă modalitate are drept scop eliminarea falsurilor gr osolane din
domeniu.
Semnatura manuscrisa are o func /uni0163ie dubl ă:
– De control a identit ă/uni0163ii purtatorului
– acordul dat de purtatorul opera /uni0163iei.
Acest rol dublu poate fi utilizat în caz de contest are a veridicit ă/uni0163ii semn ăturii
sau acordul pentru opera /uni0163ie. Semn ătura permite titularului cardului care a fost depos edat de
el, să ob /uni0163in ă de la emitentul de card, o recreditare a contului sau, în condi /uni0163iile prev ăzute în
contractul încheiat, dac ă acesta reu șește s ă dovedeasc ă că a fost comis un fals și dac ă și-a
îndeplinit obliga /uni0163iile sale în cazul pierderii sau furtului cardului.32
În cazul în care elimin ă falsurile grosolane, aceasta modalitate r ămâne
vulnerabila acelor delapidatori experimenta /uni0163i.
Codul personal de identificare, numit și P.l.N.(Personal Identification Number),
sau codul confiden /uni0163ial reprezint ă un mijloc de verificare a identit ătii clientului într-un
sistem de transfer electronic de fonduri.
Caracterul secret al PIN- ului ce trebuie p ăstrat tot ciclul s ău de existen /uni0163ă ,
consta întro selectare, emitere, activare, stocare, introducere, transmitere, validare,
dezactivare și orice alta folosire a PIN- ului.

32 Cocri ș V., Chirle șan D., Managementul bancar și analiza de risc în activitatea de creditare: Teor ie și
cazuri practice, Editura Univ. Al.I. Cuza, Ia și, 2009, pg 23

21
Microcircuitul cardurilor reprezint ă o componenta activ ă, conceputa în sensul
de a asigura securitatea datelor care sunt consider ate a fi secrete. Prezen /uni0163a mecanismelor
cum sunt comparatorul (se compar ă codul confidential chiar în interiorul microcircui tului),
și controlul de erori (care permite introducerea doa r de trei ori a unui PIN eronat),
permi /uni0163ând asigurarea unui nivel de securitate maxim.
Toate institu /uni0163iile emitente de carduri membre ale sistemului na /uni0163ional de plat ă
prin card, comunica c ătre centrul na /uni0163ional de autorizare, numerele de card care se pun î n
opozi /uni0163ie, prin pierdere sau furt, sau platitori r ăi.
Ca urmae, se întocme ște o list ă cu cardurile în opozitie, list ă care este pus ă al
dispozi /uni0163ie, de c ătre banc ă, comercian /uni0163ilor revenindule obliga /uni0163ia de a o verifica de fiecare
dat ă cand un card este prezentat pentru pl ă/uni0163i.
Dac ă cardul se regaseste în lista respectiv ă, comerciantul este obligat s ă îl re /uni0163in ă
și s ă î1 distrug ă.
Sistemele biometrice de verificare a identit ă/uni0163ii clientului utilizator de card
Ca un rezultat al cercetarii din domeniul bancar, f ormele cele mai noi privind
verificarea identit ă/uni0163ii sunt bazate pe o verificare biometric ă: verificare a amprentei digitale,
verificare a a conformatiei mainii, a vocii, a fe /uni0163ei, a retinei sau a irisului. 33
La data de 24 iunie 1997, compania american ă NCR ( National Cash Register ),
considerat ă lider mondial în domeniul ATM a semnat un acord cu compania SENSAR, un
furnizor exclusiv de tehnologie privind recunoa șterea pentru industria bancar ă, al c ărui
obiect era o dezvoltare și o comercializare a unui sistem privind recunoa șterea identit ă/uni0163ii
prin iris.
Produsul denumit Irisldent reprezint ă imaginea digital ă a irisului uman, realizând
identificarea virtual ă ce este imun ă la fraude. Solu /uni0163ia a fost acceptat ă repede în special
pentru aplica /uni0163iile financiare bancare, a șteptându-se să devanseze identificarea prin
intermediul PIN și parolelor. Rata de eroare a acestui sistem este d e 1 la 131.578
(determinare empiric ă). Irisldent utilizeaz ă o camer ă video standard prin care sunt preluate
imagini reale de la un metru de client, care prin i ntermediul unei tehnologii performante
de procesare, este comparat ă cu cea memorat ă (numit ă semnatur ă biometric ă), procesul
durând doar câteva secunde.

33 Cocri ș V., Chirle șan D, Op. Cit, pg 25

22
Modalit ă/uni0163i cunoscute de autentificare sunt urmatoarele: 34
1. Parolele și PIN-uri. Acestea reprezint ă cele mai cunoscute modalit ă/uni0163i dar și cele mai
vulnerabile din toate modalit ă/uni0163ile individuale de autentificare. Eficien /uni0163a securit ă/uni0163ii prin
parol ă, depinde de 3 factori:
– lungimea și con /uni0163inutul parolei ce depind de valoarea și sensibilitatea informa /uni0163iilor
care sunt protejate;
– standarde referitoare la compozitia parolei prevad utilizarea cifrelor și simbolurilor,
dar și literelor alfabetice mari și mici;
2. confiden /uni0163ialitatea parolei estea sigurat ă prin criptarea ei și a fi șierelor pe 128 bi /uni0163i în
momentul de stocare sau transmitere; cele mai dese cazuri de interceptie a parolei se
realizeaza urmare a studierii comportamentului util izatorului și a capt ării ei în tranzitul prin
diferite site-uri sau prin exploatarea vulnerabilit ă/uni0163ii serverului și obtinerea fisierului cu
parole;
3. sistem de control al parolei – cerintele minime referitoare la securitate prev ăd anumite
metode: o restrictionare a op /uni0163iunilor de acces automat, o blocare dupa circa 3 în cerc ări
eșuate, o stabilire a unui interval privind expirarea parolei, o întrerupere a conexiunii cu
clientul dupa o perioad ă de inactivitate, conferirea de asisten /uni0163ă priivnd selectarea parolelor
complexe, o încorporare a unei metode multifactor p entru acele sisteme de mare valoare.
Cu toate aceste precau /uni0163ii, punctele slabe ale parolelor sunt tehnologia și timpuladic ă
prin anumite programe și procesoare de mare capacitate pot fi realizate, î ntr-un interval de
doar câteva luni, toate combina /uni0163iile posibile și se pot afla parolele dorite.
Token și smart card.
Token-ul reprezint ă metoda de autentificare bi-factoriala care este ba zat ă pe un cod
personal și o parola sau un element biometric, informatii ce sunt stocate într-o memorie.
Token-ul depoziteaz ă informatiile și prin urmare nu se pote identifica decat parolele
statice.
Token-ul care utilizaz ă tehnologia cip-urilor și care se aplic ă pe un cardalc ătuie ște
smart cardul . Gradul de sofisticare a cip-urilor difera dar ace stea, indiferent de gradul de
perfectionare, pot fi penetrate.În scopul înt ăririi securit ă/uni0163ii cardului, se introduc în cip si
informatiile de natur ă bionic ă pentru persoanele fizice.

34 Ni /uni0163u Ion, Op.Cit , pg 54

23
Institu /uni0163iile financiare folosesc token-urile generatoare de parole în scopul de a
autentifica clien /uni0163ii comerciali pentru accesul de la distan /uni0163ă a sitemului de opera /uni0163iuni prin
internet. Infrastructura de cheie publica (PKI) înc orporeaz ă smart cardurile care con /uni0163in
acreditari ale utilizatorului și certificate digital.
Biometria.
Tehnicile pentru autentificarea biometrica acord ă sau neagă accesul la re /uni0163elele
printro verificare automat ăprivind identitatea persoanei fizice.
Identificatorul biometric este creat din sursele cu m sunt geometria palmei, figura
utilizatorului, vocea, irisul, retina, amprenta deg etului sau a mainii. Odata ce este captat un
element biometric, acesta este tradus, algoritmic, într-un șir de numere și este stocat într -o
baz ă de date ca și șablon. Ulterior, acest șablon se compar ă cu fiecare mostr ă biometric ă
prezentat ă de client pentru identificarea lui. Mostra este re alizat ă cu ajutorul unui
dispozitiv de validare ce sesizeaz ă cracterisrici fizice și transmite informatii la baza de
date. Daca exista o compatibilitate intre cele 2 se turi de informa /uni0163ii, se realizeaz ă o
verificare a identit ă/uni0163ii. 35

2.3 Opera /uni021Biuni frauduloase cu carduri

O dezvoltare a activit ă/uni0163ii cu carduri a eviden /uni0163iat anumite imperfec /uni0163iuni referitoare la
securitatea opera /uni0163iunilor și a modalit ă/uni0163ilor de utilizare de c ătre posesorii de carduri.36
Toate m ăsurile de securitate cum sunt PIN-ul, holograma, v erificarea specimenului
de semnatur ă, nu au fost suficiente și au fost introduse anumite m ăsuri cum sunt limitarea
num ărului zilnic de tranzac /uni0163ii la comercian /uni0163i, limitarea sumei autorizate, verificarea
elementelor de identificare cu cele existente în b azele de date și alti parametrii specifici
băncilor emitente.
Cardul de plat ă este dotat cu mai multe elemente de securitate care au scopul de
elimina sau opri pe cât posibil, frauda. Cele mai d es întâlnite fraude cu cardul de plat ă sunt
furtul cardului și clonarea lui ilicit ă.
Elementele pentru securitate ale cardurilor cu band ă magnetic ă, ce opresc furtul și
multiplicarea, sunt:

35 Ni /uni0163u Ion,Op.Cit, pg 63
36 Basno C., Dardac N. Sisteme de plati, compensari si decontari Editura D idactica si Pedagogica, Bucuresti,
2003, pg 103

24
– PIN-ul, ce trebuie s ă fie cunoscut numai de c ătre de /uni0163in ătorul legal al cardului, asociat
cardului dar neînregistrat pe card, și valoarea lui de verificare, ce este înregistrat ă
– oînregistrare sub forma magnetic ă a informa /uni0163iilor
– embosarea (tip ărirea în relief) a caracterelor și acoperirea acestora cu o culoare diferit ă
decât a cardului
– o tip ărire a caracterelor cu un font mai special (de exem plu italic)
– plasticul produs cu culori și desene, eventual holograma, s ă fie specifice
– semn ătura de /uni0163in ătorului de card
PIN-ul are drept scop de a îngreuna furtul cardului , iar celelalte elemente de
securitate, care presupun existen /uni0163a unor echipamente și dispozitive speciale în scopul a fi
realizate, au rolul de a îngreuna copierea și multiplicarea lor. Aceast ă securitate nu este
infailibil ă.
În acelasi timp, perfec /uni0163ionarea tehnologic ă a condus la o înlocuire a suportului de
hartie cu cel electronic și la o extindere a transmisiei telefonice, care, în anumite zone,
rămân vulnerabile la încercarile de fraud ă.
Măsurile privind protec /uni0163ia, care sunt mai noi prev ăd o codificare a mesajelor
transmise prin circuitul telefonic, dar sistemul es te mai complicat și mai scump și nu este
invulnerabil.
Pentru tranzac /uni0163iile de valori importante, comercian /uni0163ii iau m ăsura de a interoga
banca emitenta iar aceasta la rândul ei, pe de /uni0163in ătorul de card, despre realitatea opera /uni0163iei,
măsura ce presupune un raspuns suplimentar și o autorizare întarziat ă, dar care s-a dovedit
a fi eficient ă.
Practicile bancare cu carduri au aratat c ă fraudele se produc deseori în activitatea
de acceptare, determinat ă de către posesorii cardurilor sau de c ătre ter /uni0163e persoane.
Fraudele determinate de c ătre posesorii de carduri.37
– o utilizare a cardului de c ătre posesori, fără existen /uni0163a unui disponibil în cont pentru mai
multe opera /uni0163iuni ce nu se supun autoriz ării, speculând faptul c ă operatiunea nu este
verificat ă; banca emitent ă refuz ă plata, iar banca acceptant ă se îndreapt ă impotriva
comerciantului; o solutie este impunerea autoriz ării în toate cazurile în care se opereaz ă în
mediu de risc;

37 Basno C., Dardac N. Op.Cit, pg. 105

25
– o utilizare a cardului pentru tranzactiile pe car e ulterior posesorul nu le mai recunoa ște,
din rea intentie sau din alte motive (utilizarea ca rdului de c ătre al /uni0163i membri al familiei f ără
stirea de /uni0163in ătorului); în astfel de cazuri se pune problema cali t ă/uni0163ii activit ă/uni0163ii de triere a
clien /uni0163ilor de catre banca emitenta și preocuparea pentru realizarea unei culturi bancar e;
– o transmitere a cardului altor persoane care efec tueaza tranzac /uni0163ii f ără ca posesorul s ă le
recunoasca; de asemenea, apare o problem ă de relatii cu clien /uni0163ii, mai ales în perioada de
început a utiliz ării cardurilor.
Fraudele determinate de ter /uni0163e persoane :
– aflarea numarului de card de c ătre o alt ă persoan ă în diferite împrejur ări și utilizarea lui în
opera /uni0163iuni frauduloase, cum ar fi, utilizarea cardului la un restaurant, magazin, hotel,
cazinou pentru tranzactiile pe care le recunoaste, dar numarul de card a fost oferit de c ătre
un angajat al companiei unor persoane ce folosesc a ceste informatii în tranzac /uni0163ii
frauduloase sau transmiterea prin internet a numaru lui de card și a datei de valabilitate în
scopul de a beneficia de acces la un site ori pent ru a plati un bun sau serviciu, toate aceste
informa /uni0163ii ajungand la un hacker ce le utilizeaz ă în detrimentul posesorului de card; din
acest motiv multe banci emitente limiteaz ă accesul cardurilor la tranzac /uni0163ii pe internet;
-utilizarea cardurilor pierdute sau furate sau cont rafacute, profitand de ignoran /uni0163a
comerciantului sau de complicitatea lui cu infracto rul; de exemplu, pentru cardurile
pierdute sau furate, comerciantul accept ă operatiunile sub limita de autorizare f ără să
consulte lista de carduri nevalabile, iar pentru ca rdurile contrafacute, unde se cump ără
produse de valoare mai mare (bijuteriile, produsele electronice, hainele de lux etc),
comerciantul ori nu verific ă atent cardul ce se poate depista c ă nu este autentic, sau nu este
atent să solicite consultarea de /uni0163in ătorului real; astfel de fraude se recupereaz ă, la sesizarea
posesorului real, de c ătre banca emitenta, aceasta la rândul ei de la banc a acceptant ă și apoi
de la comerciant; pentru contracararea unor astfel de situa /uni0163ii, b ăncile acceptante procedeaza
ori la încheierea unor contracte de asigurare, ori la obligarea comerciantului de a constitui
un depozit colateral prin care garanteaz ă eventualele tranzac /uni0163ii frauduloase.
În general, cardurile cu procesor sunt mult mai sig ure, fraudele fiind neînsemante.
Date statistice arat ă acest aspect și se a șteapt ă elaborarea unor modalit ă/uni0163i de securizare mai
performante bazate pe aceste carduri.
Rapoartele întomcite de c ătre persoanele declarante con /uni0163in informa /uni0163ii cum sunt: 38

38 Cocris Vasile, Tehnica operatiunilor bancare . Edit. Universit “Alexandru Ioan Cuza”, Iasi, 2006, pg 92

26
– Date de identificare a debitorilor fa /uni0163ă de care persoana declarant ă înregistreaz ă o
expunere mai mare sau egal ă cu limita de raportare (20000 lei): numele/denumir ea, codul
de identificare, forma de proprietate, forma juridi c ă de organizare, tipul activitate, sectorul
institu /uni021Bional, statutul ocupa /uni021Bional, situa /uni021Bia special ă, apartenen /uni021Ba la un grup de debitori;
– Informa /uni0163ii referitoare la toate creditele și angajamentele de care debitorul beneficiaz ă: tip
de credit, termen de acordare, tip de garan /uni0163ie, valoare garan /uni0163ie, valoare garan /uni021Bie imobiliar ă
care este supus ă execut ării silite, valoare care se ob /uni021Bine dintro executare silit ă a garan /uni021Biei
imobiliare, serviciul datoriei, dat ă de acordare, data scaden /uni0163ei, valuta creditului, suma care
a fost acordat ă, suma care este datorat ă folosit ă și suma datorat ă nefolosit ă la momentul
raport ării, suma restant ă, creditul luat împreun ă cu al /uni0163i debitori,suma creditelor scoase în
afara bilan /uni021Bului principal, probabilitatea de nerambursare, st area creditului,
improbabilitatea de plat ă, clasa de rating, expunerea neperformant ă, creditele depreciate,
suma de plat ă lunar ă, starea de nerambursare, dobânda anual ă efectiv ă rata anuală a
dobânzii, dobânzi penalizatoare, sume restante dobâ nzi, raportul valoarea creditului pe
garan /uni021Bii, grad de îndatorare, valoare activ ponderat la r isc, expunerea la riscul de credit,
factor de conversie asociat p ăr/uni021Bii extrabilan /uni021Biere, tip ajust ări pentru deprecieri, ajust ări la
nivel individual pentru depreciere, institu /uni021Bia de la care a fost r ăscump ărat contractul de
credit (rezident ă/nerezident ă),institu /uni021Bia c ătre care s-a efectuat cesionarea contractului de
credit (rezident ă/nerezident ă, tip entitate, denumire), locuin /uni021Ba (dac ă debitorul persoan ă
fizic ă locuie ște sau nu în imobilul cump ărat cu creditul respectiv), etapele d ării în plat ă a
creditelor și închiderea acestora prin darea în plat ă;
– Informa /uni0163iile referitoare la grupurile de persoane fizice s au juridice ce reprezint ă un grup
de clien /uni0163i afla /uni0163i în leg ătur ă sau un singur debitor: denumirea grupului, codul g rupului,
componen /uni0163a grupului și eviden /uni0163ierea debitorilor ce au credite împreun ă cu al /uni0163i debitori din
grup;
– Informa /uni0163iile referitoare la fraude cu carduri comise de pos esori: datele de identificare ale
posesorului de card, tipul de card, valuta, data de constatare a fraudei, suma fraudat ă.
Sunt mai multe modalit ă/uni0163i de realizare a fraudelor cu ajutorul cardurilor b ancare,
dar de cele mai multe ori victimele devin b ăncile emitente. 39 Dintre cele mai întâlnite
modalit ă/uni0163i de fraud ă sunt clasificate astfel:

39 Poanta Dorina, Instrumente de plata fara numerar.O peratiuni prin carduri . Cartea Universitara, Bucuresti,
2005, pg. 56

27
– fraudele realizate cu ajutorul cardurilor pierdute
– fraudele realizate cu ajutorul cardurilor furate
– fraudeel prin cardurile furate pe perioada expedier ii lor
– falsific ările și contrafacerile cardurilor
– fraudele în cardurile tranzac /uni0163iilor când cardul nu este prezent (card-not-present )
– utilizarea frauduloas ă a num ărului PIN și a datelor de identificare
– fraudele prin intermediul furtului de identitate a posesorilor de carduri
Datorit ă faptului că cele de mai sus sunt cele mai des întalnite tipuri de fraude, vom
realiza o prezentare detaliat ă a lor:
a) Fraudele cu carduri pierdute sau furate
Frauda cu carduri pierdute sau furate reprezint ă ansamblul fraudelor când sunt utilizate
cardurile ce au fost declarate de c ătre de /uni0163in ătorii legali ca fiind pierdute sau furate.
Fraudele din aceasta categorie au loc în magazinele cu echipamente ce nu solicita coduri
PIN, înainte ca posesorul legal al cardului s ă anun /uni0163e furtul sau pierderea acestuia.
b) fraudele prin intermediul cardurilor furate pe p erioadade expediere a lor 40
Aceste fraude implic ă acele carduri ce au fost furate sau pierdute pe pe rioada de expediere
a lor, dup ă ce emiten /uni0163ii de carduri le-au expediat și înainte ca de /uni0163in ătorii legali s ă le
primeasc ă. În general, s-a constat c ă, se expun aceastui tip de risc, acele persoane ca re
locuiesc în cartierele periferice, în apartamente c u cutii postale comune sau în c ămine. De
asemeni, mai este vorba de personalul din po șta, despre pesoane ce transmit eronat
cardurile în cutii po ștale, despre situa /uni0163ii de schimbare de adres ă a destinatarilor legali sau
furtul din mijloacele de transport ale po ștei.
c) fraudele din cadrul tranzac /uni0163iilor care nu presupun prezen /uni0163a cardurilor și a de /uni0163in ătorilor
acestora
Una dintre cele mai cunoscute tipuri de fraud ă, ce înregistreaz ă anual, major ări importante
este cazul tranzac /uni0163iilor unde cardul nu este prezent, tranzactiile pe Internet, telefon sau
po ștă. Comercian /uni0163i își asuma un risc major în cazul tranzac /uni0163iilor realizate în absen /uni0163a
cardului precum și în absen /uni0163a posesorului de card pentru c ă:
– acele elemente de securitate a cardului nu sunt ver ificate în scopul de a stabili veridicitatea
și valabilitatea cardului;

40 Poanta Dorina, Op. Cit. Pg 58

28
– o lips ă a semn ăturii și a introducerii codului PIN majoreaz ă riscul ca de /uni0163inatorul cardului s ă
nu fie de /uni0163in ătorul legal al acestuia;
– societ ă/uni0163ile emitente de carduri nu garanteaz ă că acele informa /uni0163ii solicitate de c ătre
tranzac /uni0163iile unde cardul nu este prezent, se transmit de c ătre posesorul legal.
d) fraudele prin intermediul cardurilor contrafacut e sau falsificate
Cardul contrafacut sau falsificat este acel card fa bricat ilegal ce con /uni0163ine informa /uni0163ii și date
de pe cardul realizat legal.
Frauda prin contrafacere implic ă skimming-ul, modalitate prin care informa /uni0163ii de pe banda
magnetic ă a cardului real, legal se copiaz ă electronic pe un alt card f ără știi /uni0163a de /uni0163in ătorului
legal. Cardul falsificat este identic cu un card de plat ă real, iar prejudiciile datorate de
acestea sunt destul de mari. În general skimmer-ul (dispozitivul pentru furt de informa /uni0163ii)
este amplasat în locurile în care comercian /uni0163ii corup /uni0163i copiază banda magnetica a cardurilor
prezentate de c ătre clienti, înainte de a le returna cardul acesto ra. Apoi, ace știa vând
informa /uni0163ii falsificatorilor ce urmeaz ă să le utilizeze pentru contrafacere. Deseori de /uni0163in ătorii
legali de carduri nu au cunostin șă despre astfel de fraude pân ă când intr ă în posesia
extrasului de cont ce con /uni0163ine tranzac /uni0163ii pe care ei nu le-au efectuat.
e. fraudele prin intermediul furtului de identitate al de /uni0163in ătorului de carduri 41
Furtul de identitate apare în momentul în care un i nfractor ob /uni0163ine întrun mod fraudulos
informa /uni0163ii referitoare la card cu datele personale, ceea c e îi ofer ă posibilitatea de a accesa
un cont de card în numele altei persoane.
Exist ă 2 tipuri de furt de identitate al posesorilor de c arduri
– aplica /uni0163ia frauduloas ă la banc ă, situa /uni0163ie în care infractorul utilizeaz ă documentele furate
(facturile de utilit ă/uni0163i sau extrasele de cont) sau falsificate în scopul deschiderii de conturi în
numele altor persoane;
– preluarea de conturi este vorba despre infractorii care ob /uni0163in în mod fraudulos datele
financiare personale și informatiile legate de card. Falsificatorii acces eaza conturile și
deseori ă schimb ă adresele din conturile posesorului legal în scopul de ob /uni0163ine carduri și
cecuri noi.

41 Poanta Dorina, Op. Cit. Pg 59-60

29
Raportul publicat de Banca Central ă European ă referitor la fraudele cu carduri 42
România este situat ă mult mai bine decat alte state, cu mai pu /uni021Bin de un card (0.9) în
medie fraudat dintr-un num ăr total de 1000 de carduri, Bulgaria având 1.1 card uri fraudate,
Polonia și Ungaria având 1.2 carduri fraudate.

Fig.2.1 nr – Carduri fraudate dintr-un numar de 1.000 de carduri – sursa- raport BCE 2015 43
Referitor la sumele fraudate, calculate tot la 1000 de carduri, doar Croatia de /uni021Bine o
valoare mai mic ă (91 euro) decât România cu 126 de euro.Ungaria se situeaz ă aproape
cu112 euro, Polonia cu139 euro, iar Bulgaria cu 135 euro. În statele dezvoltate, unde
volumul de tranzac /uni021Bii cu carduri este mai mare, fraudele sunt proporti onale, adica de peste
10 ori mai mari decat în România: 1.649 de euro în Austria, 1.112 euro în Germania, 1.104
euro în Italia, 661 euro în Spania.

Fig nr 2.2 – Sume fraudate dintr-un numar de 1000 de carduri- su rsa- raport BCE 201644

42 www. Banca Centrala Europeana- https://www.ecb.europa.eu /pub/pdf/other/4th_card_fraud_report.en.pdf
43 Prelucrare proprie din surse preluate de pe site-u l www. Banca Centrala Europeana

30

În perioada cuprins ă între anii 2009 și 2013 , fraudele cu carduri din Romania au
fost în sc ădere, cu circa 25%, ca de altfel și în majoritatea altor state.
În anul 2017 , fa /uni021Bă de anul 2016, valoarea fraudelor cu carduri ca și pondere din
volumul total de tranzac /uni021Bii cu carduri din Romania, a crescut cu circa 17%, iar în Ungaria a
fost înregistrat ă o diminuare cu circa 17%, în Polonia o reducere cu circa 7%, iar în
Bulgaria s-a înregistrat o cre ștere de circa 2%.
Toate acestea au fost datorate majorarii cu circa 29% a valorii fraudelor privin
pl ă/uni021Bilor online cu cardul (card not present CNP).
Referitor la fraudele realizate la pl ă/uni021Bile la POS-uri, acestea s-au diminuat cu circa
6% în anul 2017 fa /uni021Bă de anul 2016 și anul 2015.
Fraudele cu carduri clonate la ATM-uri s-au diminua t cu circa 11% în anul 2017
fa /uni021Bă de anul 2016 și 2015.

Fig.nr.2.3 – Fraude POS, ATM, CNP- perioada 2011-20 13 – sursa BCE
Fraudele la pl ă/uni021Bile online cu cardul reprezint ă cea mai mare pondere din total
tranzac /uni021Bii din România (70%), fa /uni021Bă de 13% la ATM-uri și 17% la POS-uri.
Fraudele la pl ă/uni021Bile cu cardul online au crescut nu doar în România, ci și în Europa,
cu circa 21% în anul 2017, reprezentând circa 66% d in totalul de pl ă/uni021Bi cu cardul la nivel de
Europa, o consecin /uni021Bă a efectuarii tot mai multor pl ă/uni021Bi și transferuri prin internet și
dipozitivele mobile (smartphones si tablete).

44 Prelucrare proprie din surse preluate de pe site-ul www. Banca Centrala Europeana

31
Raportul BCE precizeaz ă că se a șteapt ă în continuare, o cre ștere a fraudelor online,
din acest motiv fiind nevoie de o cre ștere a măsurilor de securitate privind canalele de pl ă/uni021Bi
și transferuri electronice.
Securitatea opera /uni021Biunilor bancare prin Internet
Securitatea opera /uni021Biunilor bancare prin Internet este definit ă de către unii exper /uni021Bi ca
fiind politicile, recomand ările, procesele și ac /uni021Biunile care sunt necesare diminu ării riscului
aferent efectu ării tranzac /uni021Biilor electronice, risc care se refer ă la bre șele din sistem,
intruziuni sau furturi.
Securitatea opera /uni021Biunilor bancare prin Internet mai este definit ă ca un mijloc,
tehnic ă sau proces folosit în scopul de a proteja volumul de informatii al unui sistem.
În acest context, speciali știi B ăncii Mondiale consider ă că securitatea este o
modalitate de a adauga valoare, devenind o preocupa re major ă a institutiei care trebuie s ă o
implementeze.
Sistemul global de securitate al b ăncilor trebuie s ă con /uni021Bin ă elemente de securitate,
de politic ă, de control, de testare și de dotare tehnic ă. Banca Mondia recomand ă un sistem
de securitate pentru opera /uni021Biuni bancare prin internet, ce este structurat pe 1 2 nivele:
– responsabil cu securitatea,
– autentificare,
– protec /uni021Bie,
– filtra rea activa a continutului,
– sistemul de detectare a intruziunilor,
– programele anti-virus,
– criptarea,
– testare a vulnerabilit ă/uni021Bii,
– administrare adecvat ă a sistemului,
– aplica /uni021Bia de gestionare a politicii b ăncii și
– planul de rea /uni021Btie la incidente.
Aspectele importante privind functionarea unui sist em de securitate sunt:
autentificarea, accesul, încrederea, non-repudierea , confidentialitatea, disponibilitatea.
În sistemele electronice de pl ă/uni021Bi, autentificarea și non-repudierea sunt etapele cele
mai importante și de regulă se folosesc echipamente performante de securitate.

32
Centrala Riscului de Credit – CRC (fost ă Centrala Riscurilor Bancare) este acea
structur ă specializat ă privind colectarea, stocarea și centralizarea de informa /uni0163ii privind
expunerea fiec ărei institu /uni021Bii declarante (care pot fi institu /uni0163ii de credit, institu /uni0163ii financiare
nebancare înscrise în Registrul special, institu /uni0163ii de plat ă ce înregistreaz ă un nivel
semnificativ al activit ă/uni0163ii de creditare sau institu /uni0163ii emitente de moned ă electronic ă ce
înregistreaz ă un nivel important al activit ă/uni0163ii de creditare) din România fa /uni0163ă de acei debitori
ce au beneficiat de credite și/sau angajamente al c ăror nivel cumulat dep ăș ește suma limit ă
de raportare (20000 lei), precum și a informa /uni0163iilor care fac referire la fraudele cu carduri
produse de c ătre posesori. 45
Baza de date a CRC este organizat ă în 4 fi șiere:
– Fi șierul central al creditelor (FCC) care con /uni0163ine informa /uni0163iile de risc de credit raportate de
către persoanele declarante și se actualizeaz ă lunar;
– Fi șierul creditelor restante (FCR) ce con /uni0163ine informa /uni0163iile de risc de credit care fac referire
la abaterile de la graficele de rambursare din cel mult ultimii 7ani și este alimentat lunar
de către Fi șierul central al creditelor;
– Fi șierul grupuri (FG) ce con /uni0163ine informa /uni0163iile despre grupuri de persoane fizice și/sau
juridice ce reprezint ă un grup de clien /uni0163i ce sea afl ă în leg ătur ă/un singur debitor și este
alimentat lunar de c ătre Fi șierul central al creditelor;
– Fi șierul fraudelor cu carduri (FFC) ce con /uni0163ine informa /uni0163iile despre fraudele cu carduri
produse de c ătre de /uni0163in ători raportate de persoanele declarante și este actualizat on-line.
În România, legisla /uni021Bia actual ă referitoare la fraudele privind cardurile, este
constituita ă din:
– Regulament nr. 6 din 11.oct.2006, privind emiterea și utilizarea instrumentelor de plat ă
electronic ă și rela /uni0163iile dintre participan /uni0163ii la tranzac /uni0163iile cu aceste instrumente. La capitolul
IV, sunt men /uni021Bionate fraudele și activit ă/uni0163ile cu poten /uni0163ial de risc.
Pentru a men /uni0163ine un climat favorabil comer /uni0163ului cu servicii de pl ă/uni0163i electronice,
Regulamentul nr. 6 din 2006 mai face refrire prin a rticolul nr 22, la faptul c ă emitentul de
instrumente de plat ă electronic ă și institu /uni0163ia acceptant ă trebuie s ă adopte măsurile necesare
în scopul protej ării interesului public, men /uni0163inerii încrederii publicului în folosirea
instrumentelor de plat ă electronice, asigurarea concuren /uni0163ei libere și corecte, ap ărarea unei
bune reputa /uni0163ii a m ărcilor.

45 Site-ul oficial al BNR: http://www.bnr.ro/Centrala -Riscului-de-Credit-(CRC)–2107.aspx

33
Referitor la toate celelalte aspecte ce privesc con curen /uni0163a, nereglementate în legisla /uni0163ia
referitoare la sistemele de pl ă/uni0163i prin carduri, se aplic ă prevederile legii cadru în materie de
concuren /uni0163ă , și anume Legea concuren /uni021Bei nr. 21 din anul 1996 a fost republicat ă în
Monitorul Oficial, Partea I, nr. 153 din 29 februar ie 2016.
– Art. 249 Noul Cod Penal Frauda informatic ă Fraude comise prin sistemele informatice și
mijloaceel de plat ă electronice
-Regulament BNR nr.8 din 2011 referitor la institu /uni0163ii emitente de moned ă electronic ă
-Legea nr.127 din 2011 referitoare la activitatea de emitere de moned ă electronic ă
-Ordonan /uni0163a de Urgen /uni0163ă nr. 99 din 6 decembrie 2006 referitoare la institu /uni0163iile de credit și
adecvarea capitalului,Titlu IV: Institu /uni0163ii emitente de moned ă electronic ă ,
-Legea nr. 227/2007 pentru aprobarea Ordonan /uni021Bei de urgen /uni021Bă a Guvernului nr. 99/2006
privind institu /uni021Biile de credit și adecvarea capitalului
-Ordinul MCTI nr. 389 din 27 iunie 2007 referitor l a procedura de avizare a instrumentelor
de plat ă cu acces la distan /uni0163ă , de tipul aplica /uni0163iilor internet-banking, home-banking sau
mobile-banking – Publicat in Monitorul Oficial cu n r 485 din data de 19 iulie 2007.

34
CAPITOLUL 3.STUDII PRIVIND CARDURILE BANCARE LA
BĂNCILE SEMNIFICATIVE DIN ROMÂNIA
3.1 Statistici emitere carduri România
Dezvoltarea economic ă din anul 2016, determinat ă de o majorare a salariilor și a
consumului, este reflectat ă și pe pia /uni0163a cardurilor și a pl ătilor electronice, num ărul și
valoarea tranzactiilor f ără numerar, la POS-uri și online, fiind în cre ștere. 46
Folosirea cardurilor a fost stimulat ă și de m ăsuri ce au fost adoptate în anul 2016 de
către procesatorii Visa, MasterCard, b ănci și autoritati, cum sunt plafonarea pl ă/uni0163ilor în
numerar, tombolele pentru bonuri fiscale și pl ă/uni0163ile cu cardul, diminuarea comisioanelor
pl ătite de către comercian /uni0163i referitor la acceptarea cardurilor, introducerea pl ă/uni0163ilor
contactless, mai simple și mai rapide. 47
3.1.1Num ărul total de carduri în circula /uni0163ie
Num ărul total de carduri în circula /uni0163ie a crescut cu peste o jumate de milion
(562603) în 206, ajungând la 15,126,500 de carduri în luna martie 2016, conform
statisticilor BNR.
Tabel nr 3.1- Numarul total de carduri în circula /uni021Bie perioada martie 2015-dec 48
Data Num ărul total de
carduri în circula /uni0163ie Num ărul de carduri
cu func /uni0163ie de debit Num ărul de carduri
cu func /uni0163ie de credit
Dec. 2016 15,961,494 13,067,190 2,825,211
Sep. 2016 15,636,774 13,001,018 2,644,876
Jun. 2016 15,394,714 12,732,051 2,582,730
Mar. 2016 15,126,500 12,501,065 2,523,422
Dec. 2015 14,960,560 12,385,216 2,479,332
Sep. 2015 14,700,800 12,199,243 2,407,708
Jun. 2015 14,452,096 12,002,141 2,360,554
Mar. 2015 14,563,897 12,182,323 2,312,729

46 Turliuc, V., Dornescu, V.,Cocri ș, V.,Stoica, O.,Roman,Angela, Chirle șan,D.(2008), Moned ă și credit , Ia și,
Editura Universit ă/uni0163i Alexandru Ioan Cuza, pg 108
47 http://bancherul.ro/cifrele-pietei-cardurilor-banc are-in-t1-2016-o-jumatate-de-milion-de-carduri-in-p lus,-
numarul-platilor-s_au-majorat-cu-15-milioane-iar-va loarea-acestora-a-crescut-cu-2-miliarde-lei–16124
48 sursa http://www.bnro.ro/Baza-de-date-interactiva-6 04.aspx

35

Fig nr 3.1 –Num ăr carduri aflate în circula /uni021Bie perioada martie 2015-dec 2016- sursa BNR 49
Din graficul anterior se observ ă o cre ștere a num ărului total de carduri aflate în
circula /uni021Bie în perioada analizat ă.

Fig nr 3.2–Num ăr carduri de debit si credit, aflate în circula /uni021Bie perioada martie 2015-dec 2016

Din graficul anterior se observ ă o cre ștere a num ărului de carduri de credit si de
debit, aflate în circula /uni021Bie în perioada analizat ă.Cre șterea este de circa 7% în cazul
cardurilor de debit și de 20% a celor de credit.

49 Prelucrare proprie din surse preluate de pe site-ul BNR

36
3.1.2 Num ărul de ATM-uri cu func /uni0163ie de retragere de numerar și num ărul de ATM-
uri cu func /uni0163ie de transfer credit

Atât num ărul cât și valoarea pl ă/uni021Bilor cu cardurile au crescut destul de mult în
perioada martie 2015 – martie 2016, ceea ce înseamn a ca există un nucleu dur de utilizatori
de carduri care efectueaz ă tot mai multe pl ă/uni021Bi și de valori tot mai mari.
Tabel nr 3.2- Num ăr ATM-uri perioada martie 2015-dec 2016 50
Data Numarul de ATM-uri cu
func /uni0163ie de retragere de
numerar Numarul de ATM-uri cu
func /uni0163ie de transfer credit
Dec. 2016 10,341 9,616
Sep. 2016 10,874 10,175
Jun. 2016 10,821 10,135
Mar. 2016 10,703 10,032
Dec. 2015 10,682 10,019
Sep. 2015 10,783 10,054
Jun. 2015 10,936 10,094
Mar. 2015 10,741 9,921

Fig nr 3.3- Num ăr ATM-uri perioada martie 2015-dec 2016, sursa BNR

50 Prelucrare proprie din surse preluate de pe site-ul BNR

37

Fig nr 3.4- Valoare retrageri și depuneri de numerar la ATM perioada martie 2015-d ec 2016 51
Conform rapoartelor realizate de BNR, num ărul de carduril emise în perioada 2015-
2016, este sintetizat în tabelul de mai jos :

Fig nr 3.5- Num ăr POS-uri perioada martie 2015-dec 2016 52

51 Prelucrare proprie din surse preluate de pe site-ul BNR
52 Prelucrare proprie din surse preluate de pe site-u l BNR

38
POS–ul este un terminal bancar ce este amplasat la comercian /uni0163i (de tip supermarket,
magazin, benzinarie etc.), ce este conectat la sist emul bancii printr-o linie telefonica și care
faciliteaz ă efectuarea în timp real a înregistr ării, autoriz ării si transferului de bani direct din
contul cumparatorului în cel al vânzatorului, atunc i când plata este realizat ă cu ajutorul
unui card bancar. Num ărul de POS-uri a crescut destul de mult în perioada martie 2015 –
martie 2016.

Fig nr 3.6- Valoare tranzac /uni021Bii POS cu carduri perioada martie 2015-dec 2016 53

3.2 Cardurile de credit și cardurile de debit la cele mai importante b ănci din
România

Cardurile de credit sunt împrumuturile, aflate permanent la dispozi /uni0163ia clien /uni0163ilor.
Suma maxim ă ce se poate ob /uni0163ine cu ajutorul cardului este stabilit ă de banci –și poart ă
numele de limita de credit . Limita de credit scade pe masur ă ce banii sunt folosi /uni0163i și se
reintrege ște o data cu rambursarea. 54
Cardul de credit reprezint ă un produs ce are ca destina /uni0163ie ușurarea pl ă/uni0163ilor la
comercian /uni0163i și, mai pu /uni0163in, pentru utilizarea în scopul retragerii de numer ar de la bancomate.
Cardurile de credit se emit în general în lei. Sun t și bănci unde posesorii de card
pot alege carduri în valut ă. Aceast ă optiune se recomand ă acelor care c ălătoresc des în

53 Prelucrare proprie din surse preluate de pe site-ul BNR
54 http://www.conso.ro/ghid/carduri-de-credit

39
str ăin ătate, deoarece folosirea lui în /uni0163ara unui card emis în valuta, este înso /uni0163it ă de
comisionul de conversie de 2% din valoarea tranzact iei.
Comisionul de emitere al unui card de credit standa rd variaz ă de la o banc ă la alta,
de la emiterea gratuita pana la valori care uneori cu mult, dep ăș esc 10 lei.
Dobanda anual ă efectiva (DAE) pentru carduri de credit are valori crescute, cfa /uni0163ă
de restul creditelor acordate de b ănci. Este situat ă în mod frecvent peste 20%, existând și
situa /uni0163ii în care se apropie sau chiar depaseste 30% pe an .
Cu cat se ramburseaz ă o suma mai sc ăyut ă, cu atât creditul este mai scump, pentru
că dobânda este aplicat ă la soldul creditului.
Bancile impun o sum ă minima de rambursat, calculat ă ca un procent din valoarea
creditului folosit intr-un interval de tranzactiona re de o lun ă. Suma este situat ă în prezent
pe pia /uni0163a romaneasca între 0% si 10%.
La costul total al creditului este adaugat și comisionul aferent tranzac /uni0163iilor, mai ales
al celor legate de retragerea de numerar.
Referitor la structura și nivelul comisioanelor interbancare ce aferente tr anzac /uni0163iilor
realizate la ATM-uri, ele sunt structurate func /uni0163ie de tipul de tranzac /uni0163iil, astfel: 55
– Comisioanele aferente retragerii de numerar la AT M-uri de /uni0163inute de alte b ănci;
– Comisioanele aferente pl ă/uni0163ii (de facturi) la ATM-uri de /uni0163inute de alte b ănci.
Pentru acele servicii oferite de banca care de /uni0163ine POS-ul, comerciantul pl ăte ște un
comision pe un serviciu. Nivelul comisionului este negociat func /uni0163ie de costul generat de
activitatea specific ă fiec ărui client, importante fiind:
-nivelul comisionului interbancar
-num ărul de tranzac /uni0163ii
-valoarea tranzac /uni0163iilor
– modalitatea de realizare a tranzac /uni0163iei (POS, tranzac /uni0163ie pe Internet)
– domeniul de activitate al comerciantului (comisio ane mai mari se percep pentru firmele
de divertisment, s ălile de jocuri de noroc).
Cardurile formeaz ă cel mai interesant segment al industriei bancare d in România,
evolu /uni021Bia portofoliilor b ăncilor locale din ultimii ani dezv ăluind un tablou efervescent.

55 Site-ul oficial al Consiliului Concuren /uni021Bei:
http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/ite ms/id8327/raport_privind_piata_serviciilor_de_plati _prin
_carduri-neconfidential.pdf

40
În nici un al domeniu al activit ă/uni021Bii bancare nu este observat ă o concuren /uni021Bă mai mare
și o disponibilitate mai pronun /uni021Bat ă spre dezvoltare și inova /uni021Bie.

3.2.1 Carduri de credit la bancile semnificative di n Romania : Caracteristici

Denumire banca : CEC Bank- Denumire Card : MasterCard CEC
CEC Bank este o banc ă comercial ă universal ă, ce ofer ă clien /uni021Bilor săi, produse și
servicii diferite și de calitate, urm ărind mai ales o finan /uni021Bare a IMM-urilor, a agriculturii, a
administra /uni021Biilor publice locale, dar și a proiectelor bancabile care contribuie la o dezv oltare
economic ă și la o mentinere a locurilor de munc ă. 56
Banca este un element activ pentru sprijinirea clie ntilor în scopul acces ării Fondurilor
Europene și se implic ă în sustinerea Programelor Guvernamentale.
/checkbld Rata dobanzii pentru cumparaturi cu cardul si retra gere numerar : 12,32%
/checkbld DAE – tranzactii la comercianti si retragere numera r de la ATM : 14,47%
/checkbld Suma minima de rambursat lunar : 2,5% din suma util izata
/checkbld Taxa de emitere : 0 lei
/checkbld Taxa de administrare : 2,5 lei/luna
/checkbld Comision retragere numerar la ATM : 1% , minim 2 le i
/checkbld Comision retragere numerar ATM alta banca : 1% + 3l ei
/checkbld Limita retragere de numerar : 3.500 lei/zi in tara ; 1.500 euro , echivalent lei/zi in
strainatate
/checkbld Limita tranzactii comercianti : in limita disponibi lului
Denumire banca : BRD- Denumire Card : Cardul de credit BRD
BRD (Banca Român ă pentru Dezvoltare), reprezint ă o banc ă româneasc ă de /uni021Binut ă de
grupul financiar francez Société Générale în propor /uni021Bie de circa 58.32%. În anul 2013, ea a
fost cea de-a doua banc ă din România, dup ă Banca Comercial ă Român ă (BCR), referitor la
active (circa 47.49 miliarde lei) și banca nr. 1 pe pia /uni021Ba româneasc ă privind creditele
sindicalizate. În 2016, societatea de /uni021Binea peste 2.5 milioane de clien /uni021Bi. BRD este o banca
universala si ofera servicii financiare complete pe ntru persoane fizice si companii 57 .
/checkbld Rata dobanzii pentru cumparaturi cu cardul si retra gere numerar : 23,82%

56 www.cecbank.ro
57 www.brd.ro

41
/checkbld DAE – tranzactii la comercianti si retragere numera r de la ATM : 27,02%
/checkbld Suma minima de rambursat lunar : intre 25 si 500 le i in functie de suma trasa
/checkbld Taxa de emitere : 0 lei
/checkbld Taxa de administrare : 50 lei/an incepand dina anul 2
/checkbld Comision retragere numerar la ATM : 0 lei
/checkbld Comision retragere numerar ATM alta banca : 0 lei
/checkbld Limita retragere de numerar : 4.000 ei/ zi
/checkbld Limita tranzactii comercianti : 8.000 lei/ zi
Denumire banca : BCR-Denumire Card : Bun de Plata Standard – garanta t cu
depozit colateral
Banca Comerciala Român ă (BCR), membr ă a grupului Erste Group, este cel mai
important grup financiar din România, incluzând ope ra /uni0163iunile de banc ă universal ă (retail,
corporate & investment banking, trezorerie și pie /uni0163e de capital), dar și societ ă/uni0163ile de profil
de pe pia /uni0163a leasingului, pensiilor private și a b ăncilor de locuin /uni0163e. 58
BCR este banca nr.1 în România privind valoarea act ivelor (peste 15 mld EUR), banca
nr.1 dup ă num ărul de clien /uni0163i și banca nr.1 pe segmentele de economisire și creditare.
BCR este banca nr.1 din România pe pia /uni0163a tranzac /uni0163iilor bancare, clien /uni0163ii BCR având la
dispozi /uni0163ie cea mai mare re /uni0163ea na /uni0163ional ă de ATM – aproape 2.100 de bancomate și POS –
13.500 de terminale pentru plat ă cu cardul la comercian /uni0163i, precum și servicii complete
de Internet banking, Mobile Banking, Phone banking și E-commerce.
/checkbld Rata dobanzii pentru cumparaturi cu cardul si retra gere numerar : 23,00%
/checkbld DAE – tranzactii la comercianti si retragere numera r de la ATM : 29,15%
/checkbld Suma minima de rambursat lunar : 3% + dobanzi si co misioane
/checkbld Taxa de emitere : 20 lei
/checkbld Taxa de administrare : 45 lei/an
/checkbld Comision retragere numerar la ATM : 3% ,minim 10 le i
/checkbld Comision retragere numerar ATM alta banca : 3%, min im 10 lei
/checkbld Limita retragere de numerar : maxim 40% din limita de credit ; limit zilnica este de
2.000 lei, maxim 20 de tranzactii
/checkbld Limita tranzactii comercianti : in limita sumei dis ponibile
Denumire banca : Raiffeisen Bank-Denumire Card : Raiffeisen Vodafone

58 https://www.bcr.ro/ro/despre-noi/cine-suntem

42
Raiffeisen Bank este o banc ă universal ă de top din România, ce ofer ă o gam ă larg ă
de produse și servicii bancare pentru persoane fizice, IMM-uri și corpora/uni021Bii mari, prin mai
multe canale de distribu /uni021Bie: unit ă/uni021Bi bancare, re /uni021Bele de ATM și EPOS, mobile banking
(Raiffeisen Smart Mobile),phone-banking (Raiffeisen Direct), si internet banking
(Raiffeisen Online).
Raiffeisen Bank deserve ște peste 2 milioane de clien /uni021Bi și are peste 500 de agen /uni021Bii la
nivelul întregii /uni021Bă ri 59
/checkbld Rata dobânzii pentru cumparaturi cu cardul și retragere numerar : 20,40%
/checkbld DAE – tranzactii la comercianti și retragere numerar de la ATM : 24,65%
/checkbld Suma minima de rambursat lunar : 5%, minim 10 lei – include dobanzile și
comisioanele aferente
/checkbld Taxa de emitere : 0 lei
/checkbld Taxa de administrare : 40 lei/an
/checkbld Comision retragere numerar la ATM : 1% ,minim 2 lei
/checkbld Comision retragere numerar ATM alta banca : 1% + 2, 5 lei
/checkbld Limita retragere de numerar : 3.000 lei/zi ; 40% di n limita de credit disponibila
/checkbld Limita tranzactii comercianti : in limita disponibi lului
Denumire banca : Piraeus Bank- Denumire Card : Piraeus Visa Exact
Piraeus Bank si-a început activitatea în Romaniaî anul 2000 .
Obiectivul principal al b ăncii îl constituie reducerea cheltuielilor concomit ent cu cresterea
veniturilor din activitatea de creditare și îmbunatatirea rezultatului financiar. În paralel
Piraeus Bank are ca obiectiv implementarea m ăsurilor privind reducerea costurilor
operationale ș eficientizarea operatiunilor, prin digitalizarea p roceselor.
/checkbld Rata dobanzii pentru cumparaturi cu cardul : 12,86%
/checkbld Rata dobanzii pentru retragere numerar : 16,86%
/checkbld DAE – tranzactii la comercianti: 16,01%
/checkbld DAE – retragere numerar ATM : 20,76%
/checkbld Suma minima de rambursat lunar : 3%
/checkbld Taxa de emitere : 10 lei
/checkbld Taxa de administrare : 40 lei/an din anul 2
/checkbld Comision retragere numerar la ATM : 1%

59 https://www.raiffeisen.ro/despre-noi/cine-suntem/

43
/checkbld Comision retragere numerar ATM alta banca : 1,5% + 2,5 lei
/checkbld Limita retragere de numerar : pana la 50% din limit a de credit /luna
/checkbld Limita tranzactii comercianti : in limita disponibi lului
Denumire banca : Alpha Bank- Denumire Card : Alpha MasterCard Credit
Alpha Bank s-a infiintat în 1993, ca banca comerciala sub numele de Banca Bucuresti.
La inceputul anului 2000, Banca Bucuresti a fost re denumita Alpha Bank .
Este o banca universala, care ofer ă o gama larga de servicii și produse atât pentru
persoanele fizice, cât si pentru sectorul IMM . Alpha Bank a contribuit la dezvoltarea
sectorului financiar bancar prin actiuni cum sunt l ansarea primului credit ipotecar cu o rata
fixa pe 10 ani, la începutul anilor 2000.60
/checkbld Rata dobanzii pentru cumparaturi cu cardul : 16,00%
/checkbld Rata dobanzii pentru retragere numerar : 19,00%
/checkbld DAE – tranzactii la comercianti: 18,85%
/checkbld DAE – retragere numerar ATM : 22,45%
/checkbld Suma minima de rambursat lunar : 2,5% din suma util izata (minim 10 lei)
+dobanzile si comisioanele datorate
/checkbld Taxa de emitere : 10 lei
/checkbld Taxa de administrare : 20 lei/an
/checkbld Comision retragere numerar la ATM : 1% , minim 2lei
/checkbld Comision retragere numerar ATM alta banca : 1% + 2, 5 lei
/checkbld Limita retragere de numerar : 4.000 lei/zi pentru r etrageri de numerar in Romania si
2.000 lei/zi pentru retrageri in strainatate
/checkbld Limita tranzactii comercianti : 6.000 lei/zi pentru plati la comercianti si 900 lei/zi
pentru plati pe internet
Denumire banca : Banca Transilvania-Denumire Card : Star Forte
Banca Transilvania (BT) reprezint ă Banca Oamenilor Întreprinzatori din Romania.
Banca ocup ă locul doi în top bancil din Romania, în functie de active. Misiunea Bancii este
de a sprijini o dezvoltare a mediului de afaceri, p rin produsele si serviciile inovatoare,
oferite cu profesionalism. Istoria BT a inceput in Cluj-Napoca, in 1994, la in itiativa unor

60 https:// www.alphabank.ro/ro/despre_noi/despre_noi.htm

44
oameni de afaceri din Cluj. În anul 1997, Banca Tra nsilvania a devenit prima institutie
bancar ă din Romania, care a fost cotata la Bursa de Valor i Bucuresti. 61
/checkbld Rata dobanzii pentru cumparaturi cu cardul si retra gere numerar : 24,00%
/checkbld DAE – tranzactii la comercianti si retragere numera r de la ATM : 29,45%
/checkbld Suma minima de rambursat lunar : 10%
/checkbld Taxa de emitere : 20 lei
/checkbld Taxa de administrare : 25 lei/an
/checkbld Comision retragere numerar la ATM : 1% , minim 2,5 lei
/checkbld Comision retragere numerar ATM alta banca : 1% + 3, 5lei
/checkbld Limita retragere de numerar : 9.000 lei/zi (maxim 1 0 tranzactii) pentru retragere de
numerar de la ATM/POS
/checkbld Limita tranzactii comercianti : 20.000 lei/zi (maxi m 10 tranzactii) pentru plati la
comercianti si 5.000 lei/zi (maxim 10 tranzactii) p entru cumparaturi online
Denumire banca : UniCredit Bank-Denumire Card : UniCreditCard Princi pal
UniCredit este un grup financiar-bancar din Italia, cu sediul la Roma, prezent în 20
de /uni021Bă ri, care are 142000 de angaja /uni021Bi, 35 de milioane de clien /uni021Bi și 7200 de subsidiare.
În România, grupul UniCredit este prezent prin UniCredit /uni021Airiac Bank , care are o re /uni021Bea
de 242 de unit ă/uni021Bi. Banca furnizeaz ă în România produse și servicii specializate prin
partenerii s ăi – UniCredit Leasing Corporation , UniCredit CAIB Securities , UniCredit
CAIB Romania , UniCredit Insurance Broker , Pioneer Asset Management , UniCredit
Consumer Finance și UniCredit Processes and Administration
Din 2015, UniCredit /uni021Airiac Bank și-a schimbat denumirea în UniCredit.
/checkbld Rata dobanzii pentru cumparaturi cu cardul : 24,99%
/checkbld Rata dobanzii pentru retragere numerar : 26,99%
/checkbld DAE – tranzactii la comercianti: 30,99%
/checkbld DAE – retragere numerar ATM : 33,59%
/checkbld Suma minima de rambursat lunar : 4% plus dobanzile si comisioanele aferente
/checkbld Taxa de emitere : 0 lei
/checkbld Taxa de administrare : 50 lei/an ,incepand dina nul 2
/checkbld Comision retragere numerar la ATM : 2% – inclusiv l a ATM UniCredit din
strainatate

61 https://www.bancatransilvania.ro/despre-noi /

45
/checkbld Comision retragere numerar ATM alta banca : 2% + 4 lei
/checkbld Limita retragere de numerar : 4.000 lei/zi
/checkbld Limita tranzactii comercia nti : 8.000 lei/zi
Denumire banca : OTP Bank-Denumire Card : MasterCard Standard
OTP Bank România este parte a OTP Group, unul dintre cele mai import ante grupuri
financiare din Europa Central ă și de Est, cu opera /uni0163iuni în /uni0163ă ri precum Ungaria,
Muntenegru, Croa /uni0163ia, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Slovacia, Serbia și România. Prezent ă
din 2004 pe pia /uni0163a bancar ă local ă, OTP Bank Rom /uni0203nia a devenit o banc ă puternic ă și
ofere servicii complete pentru clien /uni0163ii persoane fizice și companii. 62
/checkbld Rata dobanzii pentru cumparaturi cu cardul : 22,00%
/checkbld Rata dobanzii pentru retragere numerar : 22,00%
/checkbld DAE – tranzactii la comercianti: 25,60%
/checkbld DAE – retragere numerar ATM : 25,60%
/checkbld Suma minima de rambursat lunar : 2% plus dobanzile si comisioanele aferente
/checkbld Taxa de emitere : 40 lei
/checkbld Taxa de administrare : 1,66 lei/luna , din anul 2
/checkbld Comision retragere numerar la ATM : 1%
/checkbld Comision retragere numerar ATM alta banca : 1% + 2, 5 lei
/checkbld Limita retragere de numerar : 10.000 lei/zi
/checkbld Limita tranzactii comercianti : in limita disponibi lului
Denumire banca : Bancpost-Denumire Card : VISA Classic
/checkbld Rata dobanzii pentru cumparaturi cu cardul : 26,00%
/checkbld Rata dobanzii pentru retragere numerar : 29,73%
/checkbld DAE – tranzactii la comercianti: 31,30%
/checkbld DAE – retragere numerar ATM : 36,23%
/checkbld Suma minima de rambursat lunar : 3,5% , minim 30 le i
/checkbld Taxa de emitere : 0 lei
/checkbld Taxa de administrare : 30 lei/an
/checkbld Comision retragere numerar la ATM : 2% , minim 10l ei
/checkbld Comision retragere numerar ATM alta banca : 2% , mi nim 10 lei

62 https://www.otpbank.ro/despre-otp/despre-noi/otp-b ank-romania/istoric

46
/checkbld Limita retragere de numerar : 2.000 lei/zi
/checkbld Limita tranzactii comercianti : in limita nivelului disponibilului
Denumire banca : ING Bank-Denumire Card : ING Card Credit
ING Bank Romania face parte din ING Group, fiind o institu /uni0163ie financiar ă
interna /uni0163ional ă olandez ă ce ofer ă servicii bancare pentru clien /uni0163ii individuali, companiile și
institu /uni0163iile din circa 40 de /uni0163ă ri din Europa, America Latina, America de Nord, Asi a și
Australia.
ING Bank este prima institu /uni0163ie financiar ă interna /uni0163ionala ce a deschis o sucursala în
Romania dupa anul 1989, în prezent detinand o pozit ie important ă pe pia /uni0163a local ă. 63
A fost lansat ă in 1994, ca o banc ă de ni șă , de către Corporate si Investment
Banking, dar s-a dezvoltat în timp intr-un ritm ale rt, astazi fiind o banc ă universal ă ce ofer ă
o multtudine de produse și servicii tuturor categoriilor de clien /uni0163i.
/checkbld Rata dobanzii pentru cumparaturi cu cardul : 25,00%
/checkbld Rata dobanzii pentru retragere numerar : 25,00%
/checkbld DAE – tranzactii la comercianti: 32,00%
/checkbld DAE – retragere numerar ATM : 32,00%
/checkbld Suma minima de rambursat lunar : 5%
/checkbld Taxa de emitere : 35 lei
/checkbld Taxa de administrare : 35 lei/an
/checkbld Comision retragere numerar la ATM : 0,5%
/checkbld Comision retragere numerar ATM alta banca : 1% + 5 lei
/checkbld Limita retragere de numerar : 10.000 lei/zi in 5 tr anzactii ; 20.000 lei cumulat in 4
zile
/checkbld Limita tranzactii comercianti : 25.000 lei/zi in 10 tranzactii ; 50.000 lei cumulat in 4
zile

63 https://www.ing.ro/ing-in-romania/cine-suntem

47
Tabel nr 3.4 – Sinteza carduri de credit 64
CEC
Bank-
Master
Card
CEC BRD-
Cardul
de
credit
BRD
BCR-
Bun de
Plata
Standar
d –
garantat
cu
depozit
colateral Raiffeise
n Bank-
Raiffeisn
Vodafon
e
Pireus
Bank-
Pireus
Visa
Exact
Alpha
Bank-
Alpha
Master
Card
Credit Banca
Transilvani
a-Star Forte
UniCredit
Bank-
UniCredit
Card
Principal OTP
Bank-
Master
Card
Standard Bancpost
– VISA
Classic
ING
Bank-
ING
Card
Credit
Rata
dobanzii
pentru
cumparatur
i cu
cardul si
retragere
numerar 12,32%
23,82
% 23,00%
20,4% 12,86
%
16% 24,00% 24,99% 22% 26% 25%
DAE –
tranzactii la
comercianti
si retragere
numerar de
la ATM 14,47% 27,02
%
29,15%
24,65% 16,01
% 18,85% 29,45%
30,99%
25,6% 31,3% 32%
Suma
minima de
rambursat
lunar 2,5% din
suma
utilizata
intre
25 si
500 lei
in
functie
de
suma
trasa
3% +
dobanzi
si
comisioa
ne
5%,
minim 10
lei –
include
dobanzile
si
comisioa
nele
aferente 3%
2,5%
din
suma
utilizata
(minim
10 lei)
+dobanz
ile si
comisio
anele
datorate
10% 4% plus
dobanzile
si
comisioane
le aferente 2% plus
dobanzile
si
comisioan
ele
aferente
3,5% ,
minim 30
lei 5%
Taxa de
emitere 0 0 20 lei 0 10 lei 10 lei 20 lei 0 40 lei 0 35 le i
Taxa de
administrar
e 2,5
lei/luna 50
lei/an
incepa
nd dina
anul 2 45 lei/an 40 lei/an
40
lei/an
din
anul 2
20 lei/an 25 lei/an 50 lei/an
,incepand
dina nul 2
1,66
lei/luna ,
din anul 2
30 lei/an 35 lei/an
Comision
retragere
numerar la
ATM 1% ,
minim 2
lei
0 3%
,minim
10 lei 1%
,minim 2
lei
1% 1% ,
minim
2lei 1% , minim
2,5 lei 2% –
inclusiv la
ATM
UniCredit
din
strainatate
1% 2% ,
minim
10lei
0,5%
Comision
retragere
numerar
ATM alta
banca 1% +
3lei
0 3%,
minim 10
lei 1% + 2,5
lei
1,5% +
2,5 lei 1% +
2,5 lei
1% + 3,5lei 2% + 4 lei 1% + 2,5
lei
2% ,
minim 10
lei 1% + 5
lei

64 Sursa: Prelucrare proprie dupe surse b ănci studiate

48
Limita
retragere
de numerar 1.500
euro ,
echivale
nt lei/zi
in
strainatat
e
4.000
ei/ zi maxim
40% din
limita de
credit ;
limit
zilnica
este de
2.000 lei,
maxim
20 de
tranzactii
3.000
lei/zi ;
40% din
limita de
credit
disponibi
la pana la
50%
din
limita
de
credit
/luna 4.000
lei/zi
pentru
retrageri
de
numerar
in
Romani
a si
2.000
lei/zi
pentru
retrageri
in
strainata
te 9.000 lei/zi
(maxim 10
tranzactii)
pentru
retragere de
numerar de
la ATM/POS
4.000 lei/zi 10.000
lei/zi 2.000
lei/zi 10.000
lei/zi in
5
tranzacti
i ;
20.000
lei
cumulat
in 4 zile

Limita
tranzactii
comercianti
in limita
disponib
ilului 8.000
lei/ zi in limita
sumei
disponibi
le
in limita
disponibi
lului in
limita
disponi
bilului 6.000
lei/zi
pentru
plati la
comerci
anti si
900
lei/zi
pentru
plati pe
internet
20.000 lei/zi
(maxim 10
tranzactii)
pentru plati
la
comercianti
si 5.000
lei/zi
(maxim 10
tranzactii)
pentru
cumparaturi
online 8.000 lei/zi in limita
disponibil
ului in limita
nivelului
disponibil
ului 25.000
lei/zi in
10
tranzacti
i ;
50.000
lei
cumulat
in 4 zile

Fig nr 3.7– Rata dobînzii aplicat ă de b ănci 65
Din graficul anterior, putem observa c ă cea mai mare rat ă a dobînzii la cardurile de
credit, pe b ăncile analizate, este cea practicat ă de Banc Post pentru cardurile Visa, urmat ă
de ING Bank pentru cardurile de credit ING.

65 Sursa: Prelucrare proprie dupe surse b ănci studiate

49

Fig nr 3.8– DAE carduri de credit aplicat ă de b ănci
Din graficul anterior, putem observa c ă cea mai mare DAE la cardurile de credit, pe
băncile analizate, este cea practicat ă ING Bank pentru cardurile de credit ING, urmat ă de
de Banc Post pentru cardurile Visa si UniCredit Ban k.

Fig nr 3.9– Taxe de emitere carduri de credit aplic at ă de b ănci 66
Se remarc ă faptul c ă la anumite b ănci, cum sunt BRD,CEC Bank,Unicredit,
bancport- taxa de emitere a cardurilor de credit es te 0, la restul b ăncilor aceasta variaz ă
între 10-40 lei.

66 Sursa: Prelucrare proprie dupe surse b ănci studiate

50

Fig nr 3.10– Taxe de administrare carduri de credit aplicat ă de b ănci 67
Din graficul anterior, se remarc ă faptul c ă cea mai mare taxa de administrare
carduri de credit, este practicat ă de c ătre BRD și UnicreditBank, urmate de BCR și
Reifeisen Bank.taxa de administrare reprezint ă acel comisiun lunar sau anual, acesta
reg ăsindu-se în rata lunar ă. Este calculat ca procent din valoarea cardului.

Fig nr 3.11– Comision retragere numerar la ATM – ca rduri de credit 68

67 Sursa: Prelucrare proprie dupe surse b ănci studiate
68 Sursa: Prelucrare proprie dupe surse b ănci studiate

51

Fig nr 3.12– Comision retragere numerar la ATM la a lte b ănci – carduri de credit
Se observ ă c ă, /uni020Bn cazul retragerilor de numerar de la ATM-urile alt or b ănci dec /uni0203t
cea emitent ă a cardului, comisionul per retragere de numerar es te egal sau mai mare dec /uni0203t
comisionul interbancar pl ătit de banca emitent ă a cardului b ăncii achizitoare (proprietar ă a
ATM-ului). La suma pl ătit ă (calculat ă ca procent din valoarea crediturlui) se adaug ă o
sum ă fix ă .
Sectorul bancar din România este alc ătuit din 40 de institu /uni0163ii de credit. La finele
anului 2016, din structura sistemului bancar române sc f ăceau parte:
– 2 bănci cu capital integral de stat,
– 3 institu /uni0163ii cu capital majoritar privat autohton,
– 25 de b ănci cu capital majoritar str ăin,
– 9 sucursale ale unor b ănci str ăine
– 1 organiza /uni0163ie cooperatist ă de credit.

52

Fig.3.13- Total num ăr b ănci din România 2016 69
Din graficul urm ător vom observa structura ac /uni021Bionariatului b ăncilor din România,
astfel:
– bănci cu capital austriac de /uni0163in o cot ă de pia /uni0163ă de 36,7 %,
– bănci cu capital francez cu 13,3 %
– bănci cu capital grecesc cu 12,4 %.

Fig 3.14- Total num ăr b ănci din România 2016 70

69 Sursa- raport Asocia /uni021Bia Român ă a B ăncilor
70 Sursa- raport Asocia /uni021Bia Român ă a B ăncilor

53
3.2.2 Carduri de debit la b ăncile semnificative din România : Caracteristici

Cardul de debit reprezint ă instrumentul de plat ă electronic ă sub forma de suport
standardizat, securizat și individualizat ce permite utilizatorului de card accesul prin
intermediul s ău, respectiv folosirea disponibilit ă/uni021Bilor existente în contul curent deschis pe
numele posesorului de card/ contul curent m ărit în euro (în cazul cardurilor MasterCard
Direct ata șate la acesta), pentru efectuarea de tranzac /uni021Bii.
Cardurile de debit la bancile seminificative din Ro mania : Caracteristici
Denumire banca : BCR-Denumire produs : Cont curent
– Cost total pe an : 0.00
– Comision deschidere cont : 0 lei
– Comision administrare cont : 0 lei
– Administrare cont de card : 0 lei
– Taxa de emitere : 0 lei
– Taxa de administrare : 0 lei
– Retragere numerar ATM : la ATM-urile bancii 0% ; la ATM-urile altor banci ,1%, minim
15 lei
– Plati intrabancare : 4 lei pentru plati de orice va loare
– Plati interbancare : 6,51 lei pentru plati <= 50.00 0 lei /41 lei pentru plati <=50.000
– Incarsari intrabancare : 0,00 lei pentru incasari d e orice valoare
– Incasari interbancare : 4,00 lei pentru incasari de orice valoare
– Extras de cont prin posta : 2 lei/extras
– Extras de cont la ghiseu : un extras pe luna gratui t ; extrasele suplimentare costa 2 lei
– Depunere numerar : 4 lei in conturile altor clienti
– Retragere numerar : 1% , minim 15 lei
Denumire banca : BRD-Denumire produs : Cont curent
– Cost total pe an : 64,40 lei
– Comision deschidere cont : 0 lei
– Comision administrare cont : 4,20 lei
– Administrare cont de card : 0 lei
– Taxa de emitere : 0 lei
– Taxa de administrare : 14,00 lei

54
– Retragere numerar ATM : carduri de debit MasterCard Standard , Visa Classic : la ATM-
urile bancii (0,2% minim 0,9 lei) ; la ATM-urile al tor banci (1% + 5lei )
– Plati intrabancare : 7 lei pentru plati de orice va loare
– Plati interbancare : 9 lei pentru plati de orice va loare
– Incarsari intrabancare : 0,00 lei pentru incasari d e orice valoare
– Incasari interbancare : 4,00 lei pentru incasari de orice valoare
– Extras de cont prin posta : 3 lei/extras
– Extras de cont la ghiseu : 3 lei primu extras pe lu na curenta ; 1 euro incepand cu al doilea
extras pe luna anterioara si 3-5 euro pentru alte l uni
– Depunere numerar : gratuit
– Retragere numerar : 0,5 % , minim 5 lei
Denumire banca : CEC Bank-Denumire produs : Cont curent
– Cost total pe an : 54,00 lei
– Comision deschidere cont : 0 lei
– Comision administrare cont : 2,50 lei/luna
– Administrare cont de card : 2,00 lei/luna
– Taxa de emitere : 0 lei
– Taxa de administrare : 0 lei
– Retragere numerar ATM : la ATM-urile bancii (0,1%) ; la ATM-urile altor banci (0,5% +
3,5 lei )
– Plati intrabancare : – 2 lei pentru plati <=500 lei
– 4 lei pentru plati 500- 50.000 lei
– 6 lei pentru plati >=50.000 lei
– Plati interbancare : – 5 lei pentru plati <= 500 le i
– 7 lei pentru plati 500 – 50.000 lei
– 15 lei pentru plati >=50.000
– Incarsari intrabancare : – 0,50 lei pentru incasari <=500
– 1,00 lei pe ntru incasari 500-50.000 lei
– 2 lei pent ru incasari >= 50.000
– Incasari interbancare : – 1,50 lei pentru incasari <= 500 lei
– 3,50 lei pent ru incasari 500 – 50.000 lei
– 5,50 lei pentr u incasari >= 50.000

55
– Extras de cont prin posta : tariful postal
Extras de cont la ghiseu : gratuit ; 5 lei duplicat e pentru perioade <=3 luni sau 10 lei
duplicate pe perioade >= 3 luni
– Depunere numerar : gratuit
– Retragere numerar : mediu ubran : 0,5% , minim 2,5 lei , iar pentru sume de peste 10.000
lei este necesara o programare ; mediu rural : 0,5% , minim 2,5 lei , 5.000 lei este necesara
o pragramare
Denumire banca : Alpha Bank-Denumire produs : Cont curent
– Cost total pe an : 30,00 lei
– Comision deschidere cont : 0 lei
– Comision administrare cont : 2,50 lei/luna
– Administrare cont de card : 0 lei
– Taxa de emitere : 0 lei
– Taxa de administrare : 0 lei
– Retragere numerar ATM : – la ATM-urile bancii 0%; l a ATM-urile altor banci 0,5% + 2,5
lei
– Plati intrabancare : – 3 lei pentru plati 1-1.000 l ei
– 5 lei pentru plati 1.000 – 50.000
– 8 lei pentru plati >=50.000 lei
– Plati interbancare : – 5 lei pentru plati <= 500 le i
– 7 lei pentru plat i 500 – 5.000 lei
– 15 lei pentru plat i >=50.000
– Incarsari intrabancare : 0 lei pentru incasari de o rice valoare
– Incasari interbancare : – 2 lei pentru incasari <= 1.000 lei
– 4 lei pentru incasari 1.000 – 50.000 lei
– 7 lei pent ru incasari >= 50.000
– Extras de cont prin posta : 2 lei/luna
– Extras de cont la ghiseu : gratuit ; 5 lei/extras l una curenta , si 10 lei /extras luni anterioare
– Depunere numerar : gratuit
– Retragere numerar : mediu ubran : 0,4% , minim 3 le i
Denumire banca : Piraeus Bank-Denumire produs : Cont curent
– Cost total pe an : 52,00 lei

56
– Comision deschidere cont : 0 lei
– Comision administrare cont : 3,50 lei/luna
– Administrare cont de card : 0 lei
– Taxa de emitere : 0 lei
– Taxa de administrare : 10 lei
– Retragere numerar ATM : – la ATM-urile bancii 0,2%
– la ATM-urile al tor banci din tara 0,5%+ 0,5 lei bancile cu care
banca are conventie – BRCI ,Banca Romaneasca , Libr a Internet Bank , Volksbank ; la
celelalte banci 0,5%+2,5 lei – o% pentru cardurile de debit care acceseaza un cont curent
cu descoperit de cont
– Plati intrabancare : 3 lei pentru plati de orice va loare
– Plati interbancare : -7 leipentru plati <= 5.000 le i
– 9 lei pentru plati 5.000 – 50.000 lei
– 18 lei pentru plat i >= 50.000
– Incarsari intrabancare : 0 lei
– Incasari interbancare : 0 lei
– Extras de cont prin posta : gratuit
– Extras de cont la ghiseu : un extras gratuit pe lun a ; 3lei (duplicat pe o perioada de 2-6 luni
) ; 5 lei (duplicat pe o perioada de peste 6 luni )
– Depunere numerar : gratuit
– Retragere numerar : mediu ubran : 0,5% , minim 4 le i
Denumire banca : Banca Transilvania-Denumire produs : Cont curent
– Cost total pe an : 0 lei
– Comision deschidere cont : 0 lei
– Comision administrare cont : 0 lei
– Administrare cont de card : 0 lei
– Taxa de emitere : 0 lei
– Taxa de administrare : 0 lei
– Retragere numerar ATM : – la ATM-urile bancii 0%; l a ATM-urile altor banci 0,5% + 2,5
lei
– Plati intrabancare : – 2 lei pentru plati <=50 lei
– 3 lei pentru plati 50 – 1.000 lei

57
– 4 lei pentru plati 1 0.000 – 50.000
– 8 lei pentru plati >=50 .000 lei
– Plati interbancare : – 3 lei pentru plati <= 50 lei
– 4 lei pentru plat i 50 – 1.000 lei
– 6 lei pent ru plati 1.000 – 50.000 lei
– 18 lei pent ru plati >=50.000 lei
– Incarsari intrabancare : – 1,50 lei pentru incasar i <= 50 lei
– 3 lei pentru incasari 50 – 1.000 lei
– 4 lei pentr u incasari 10.000 – 50.000 lei
– 8 lei pentru incasari >= 50.000 lei
– Incasari interbancare : – 2,70 lei pentru incasari <= 50 lei
– 4,20 lei pen tru incasari 50 – 10.000 lei
– 6 lei pentru incasri 1.000 – 50.000 lei
– 18 lei pentru i ncasari >=50.000 lei
– Extras de cont prin posta : gratuit
– Extras de cont la ghiseu : 1 leu/extras la cerere ; 3 lei/duplicat
– Depunere numerar : gratuit
– Retragere numerar : mediu ubran : 0,4% , minim 3,50 lei
Denumire banca : OTP Bank- Denumire produs : Cont curent
– Cost total pe an : 79,96 lei/an
– Comision deschidere cont : 0 lei
– Comision administrare cont : 5 lei/luna
– Administrare cont de card : 0 lei
– Taxa de emitere : 10 lei
– Taxa de administrare : 9,96 lei
– Retragere numerar ATM : – la ATM-urile bancii 0% pe ntru cardurile de convetie salariala
sau de pensie; la ATM-urile altor banci 0,5% + 2,5 lei ; 0,2% in alte conditii
– Plati intrabancare : – 2 lei pentru plati <= 50 .000 lei
– 5 lei pentru plati >= 50.000 lei
– Plati interbancare : – 4 lei pentru plati <= 1. 000 lei
– 7 lei pentru plati 1.000 – 10.000 lei
– 10 lei pentru plati 1 .000 – 50.000 lei

58
– 21 lei pentru plat i >=50.000
– Incarsari intrabancare : – 0 lei pentru incasari d e orice valoare
– Incasari interbancare : – 0 lei pentru incasari de orice valoare
– Extras de cont prin posta : 3 lei/extras
– Extras de cont la ghiseu : un extras gratuit pe lun a ; 1 leu pe fiecare luna solicitata in extras
– Depunere numerar : gratuit
– Retragere numerar : 0,5% , minim 0,5 lei ; pentru s ume de peste 5.001 este necesara o
programare
Denumire banca : UniCredit Bank- Denumire produs : Cont curent
– Cost total pe an : 81 lei/an
– Comision deschidere cont : 0 lei
– Comision administrare cont : 5 lei/luna
– Administrare cont de card : 0 lei
– Taxa de emitere : 10 lei
– Taxa de administrare : 45 lei
– Retragere numerar ATM : – la ATM-urile bancii 0,1%, minim 0,5 lei; la ATM-urile altor
banci 1% + 2,5 lei , minim 5 lei
– Plati intrabancare : – 2 lei pentru plati <= 10 .000 lei
– 6 lei pentru pla ti 10.000 – 50.000 lei
– 8 lei pentru pla ti >= 50.000 lei
– Plati interbancare : – 5,51 lei pentru plati <= 500 lei
– 7,51 lei pentru p lati 500 – 10.000 lei
– 10,51 lei pentru plati >= 50.000 lei
– Incarsari intrabancare : – 1 lei pentru incasari d e orice valoare
– Incasari interbancare : – 1 lei pentru incasari de orice valoare
– Extras de cont prin posta : 2,88 lei/extras
– Extras de cont la ghiseu : 5 lei dupicatul , iar da ca se solicita pentru o perioada de peste o
luna costul este de 10 lei
– Depunere numerar : gratuit
– Retragere numerar : 0,5% , minim 5 lei ; pentru sum e de peste 10.000 euro este necesara o
programare
Denumire banca : Banpost-Denumire produs : Cont curent

59
– Cost total pe an : 43,50 lei/an
– Comision deschidere cont : 0 lei
– Comision administrare cont : 3,50 lei/luna
– Administrare cont de card : 0 lei
– Taxa de emitere : 0 lei
– Taxa de administrare : 1,50 lei
– Retragere numerar ATM : – la ATM-urile bancii 0,5 l ei pentru sume mai mici de 250 lei ;
0,2% pentru sume de peste 250 lei – la ATM-urile al tor banci 0,5% + 2,5 lei
– Plati intrabancare : – 0 lei pentru incasari de o rice valoare ;
– Plati interbancare : – 6,51 ron pentru plati <= 50.000 lei
– 21 lei pentru p lati >= 50.000lei
– Incarsari intrabancare : – 0 lei pentru incasari d e orice valoare
– Incasari interbancare : – 0 lei pentru incasari de orice valoare
– Extras de cont prin posta : 3,5 lei/extras
– Extras de cont la ghiseu : un extras gratuit pe lun a ; 4 lei /duplicat
– Depunere numerar : gratuit
– Retragere numerar : 0,5% , minim 4 lei
Tabel nr 3.5– Sinteza carduri de debit 71
BCR –
Cont
curent BRD-
Cont
curent CEC Bank-
Cont
curent Alpha
Bank- Cont
curent Pireus
Bank-
Cont
curent Banca
Transilva
nia- Cont
curent OTP Bank-
Master Cont
curent UniCredit
Bank- Cont
curent Bancpost-
Cont curent

Cost total pe
an 0 64 54 30 52 0 79,96 81 43,5
Comision
deschidere
cont 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Comision
administrare
cont 0 4,2 2,5 2,5 2,5 0 5 5 3,5
Administrare
cont de card 0 0 2 0 0 0 0 0 0
Taxa de
emitere 0 0 0 0 0 0 10 10 0
Taxa de
administrare 0 0 0 0 10 0 9,96 45 1,5
Retragere
numerar
ATM la ATM-
urile bancii
0% ; la
ATM-urile
altor banci
,1%,
minim 15
lei carduri
de debit
MasterCa
rd
Standard
, Visa
Classic :
la ATM-la ATM-
urile bancii
(0,1%) ; la
ATM-urile
altor banci
(0,5% + 3,5
lei ) la ATM-
urile bancii
0%; la
ATM-urile
altor banci
0,5% + 2,5
lei la ATM-
urile
bancii
0,2%,
laATM-
urile altor
banci din
tara La ATM-
urile
bancii 0%;
la ATM-
urile altor
banci
0,5% + 2,5
lei La ATM-urile
bancii 0%
pentru cardurile
de convetie
salariala sau de
pensie; la ATM-
urile altor banci
0,5% + 2,5 lei ; La la ATM-
urile bancii
0,1%, minim
0,5 lei; la
ATM-urile
altor banci
1% + 2,5 lei ,
minim 5 lei La ATM-
urile bancii
0,5 lei
pentru sume
mai mici de
250 lei ;
0,2% pentru
sume de

71 Sursa- prelucrare proprie din surse b ănci analizate

60
urile
bancii
(0,2%
minim
0,9 lei) ;
la ATM-
urile altor
banci
(1% +
5lei ) 0,5%+
0,5 lei
bancile
cu care
banca are
conventie
– BRCI
,Banca
Romanea
sca ,
Libra
Internet
Bank ,
Volksban
k ; la
celelalte
banci
0,5%+2,5
lei – o%
pentru
cardurile
de debit
care
acceseaza
un cont
curent cu
descoperi
t de cont 0,2% in alte
conditii peste 250 lei
– la ATM-
urile altor
banci 0,5%
+ 2,5 lei
Pl ă/uni021Bi
intrabancare 4 lei pentru
plati de
orice
valoare 7 lei 2 lei pentru
plati <=500
lei, 4 lei
pentru plati
500- 50.000
lei, 6 lei
pentru plati
>=50.000
lei 3 lei pentru
plati 1-
1.000 lei,5
lei pentru
plati 1.000 –
50.000, 8 lei
pentru plati
>=50.000
lei 3 lei
pentru
plati de
orice
valoare 2 lei
pentru
plati <=50
lei, 3 lei
pentru
plati 50 –
1.000 lei,
lei pentru
plati
10.000 –
50.000, lei
pentru
plati
>=50.000
lei 2 lei pentru plati
<= 50.000 lei, 5
lei pentru plati
>= 50.000 lei 2 lei pentru
plati <=
10.000 lei, 6
lei pentru
plati 10.000 –
50.000 lei, 8
lei pentru
plati >=
50.000 lei 0
Pl ă/uni021Bi
interbancare 6,51 lei
pentru
plati <=
50.000 lei
/41 lei
pentru plati
<=50.000 9 lei 5 lei pentru
plati <= 500
lei, 7 lei
pentru plati
500 –
50.000 lei,
15 lei pentru
plati
>=50.000 5 Lei pentru
plati <= 500
lei, 7 lei
pentru plati
500 – 5.000
lei, 15 lei
pentru plati
>=50.000 7
leipentru
plati <=
5.000 lei,
9 lei
pentru
plati
5.000 –
50.000
lei, 18 lei
pentru
plati >=
50.000 3 lei
pentru
plati <=50
lei, 4 lei
pentru
plati 50 –
1.000 lei,
6 lei
pentru
plati 1.000
– 50.000
lei, 18 lei
pentru
plati
>=50.000
lei 4 lei pentru plati
<= 1.000 lei, 7
lei pentru plati
1.000 – 10.000
lei, 10 lei pentru
plati 1.000 –
50.000 lei, 21
lei pentru plati
>=50.000 5,51 pentru
plati <= 500
lei, 7,51 lei
pentru plati
500 – 50.000
lei, 10,51 lei
pentru plati
>=50.000 6,51 ron
pentru plati
<= 50.000
lei, 21 lei
pentru plati
>= 50.000lei
Încasări
intrabancare 0 0 0,50 lei
pentru
incasari
<=500, 1,00
lei pentru
incasari
500-50.000
lei , 2 lei
pentru
incasari >=
50.000 0 0 1,50 lei
pentru
incasari <=
50 lei, 3
lei pentru
incasari 50
– 1.000
lei, 4 lei
pentru
incasari
10.000 –
50.000 lei,
8 lei 0 1 0

61
pentru
incasari >=
50.000 lei
Încas ări
interbancare 4 lei 4 lei 1,50 lei
pentru
incasari <=
500 lei, 3,50
lei pentru
incasari 500
– 50.000 lei,
5,50 lei
pentru
incasari >=
50.000 2 lei pentru
incasari <=
1.000 lei, 4
lei pentru
incasari
1.000 –
50.000 lei, 7
lei pentru
incasari >=
50.000 0 2,70 lei
pentru
incasari
<= 50 lei,
4,2 lei
pentru
incasari
50 –
10.000
lei, 6 lei
pentru
incasri
1.000 –
50.000
lei, 18 lei
pentru
incasari
>=50.000
lei 0 1 0
Extras de cont
prin po ștă 2 lei/extras 3
lei/extras tariful
postal 2 lei/luna 0 0 3 lei/extras 2,88
lei/extras 3 ,5
lei/extras
Extras de cont
la ghi șeu 1 extras
gratuit,
extrasele
suplimenta
re 2 lei 3 lei
primu
extras pe
luna
curenta ;
1 euro gratuit ; 5
lei duplicate
pentru
perioade
<=3 luni sau
10 lei
duplicate pe
perioade >=
3 luni gratuit ; 5
lei/extras
luna curenta
, si 10 lei
/extras luni
anterioare un extras
gratuit pe
luna ;
3lei
(duplicat
pe o
perioada
de 2-6
luni ) ; 5
lei
(duplicat
pe o
perioada
de peste
6 luni ) 1
leu/extras
la cerere ;
3
lei/duplica
t 1 extras gratuit,
1 leu pe fiecare
luna per extras 5 lei dupicatul
iar daca se
solicita pentru
o perioada de
peste o luna
costul este de
10 lei un extras
gratuit pe
luna ; 4 lei
/duplicat
Depunere
numerar 4 lei in
conturile
altor clienti 0 0 0 0 0 0 0 0
Retragere
numerar 1% ,
minim 15
lei 0,5 % ,
minim 5
lei mediu ubran
: 0,5% ,
minim 2,5
lei , iar
pentru sume
de peste
10.000 lei
este
necesara o
programare
; mediu
rural : 0,5%
, minim 2,5
lei , 5.000
lei este
necesara o
pragramare mediu ubran
: 0,4% ,
minim 3 lei mediu
ubran :
0,5% ,
minim 4
lei mediu
ubran :
0,4% ,
minim
3,50 lei 0,5% , minim
0,5 lei ; pentru
sume de peste
5.001 este
necesara o
programare 0,5% , minim
5 lei ; pentru
sume de peste
10.000 euro
este necesara
o programare 0,5% ,
minim 4 lei

62

Fig nr 3.15- Costuri totale emitere carduri debit 72
Putem remarca faptul c ă cel mai mare cost total pe an îl de /uni021Bine cardul de debit emis
de Banca Unicredit, urmat de OTP și BRD.Valoarea este dat ă în principal de taxa de
administrare carduri.

Fig nr 3.16- Administrare cont card și comision administrare cont 73

72 Sursa- prelucrare proprie din surse b ănci analizate
73 Sursa- prelucrare proprie din surse b ănci analizate

63
Comisionul de administrare etse comisionul platit l unar sau anual pentru un credit,
el fiind de regul ă inclus în rata lunar ă. 74
Nivelul lui este calculat fie ca un procent din val oarea creditului, fie ca un procent
din soldul ramas al împrumutului.
Cele mai mari comisioane de administrare cont se re g ăsesc la Unicredit, OTP si
BRD.
Remarc ăm faptul c ă taxa de administrare cont card debit este la major itatea b ăncilor
egal ă cu zero, excep /uni021Bie f ăcând banca CEC Bank.

Fig nr 3.17- Taxa de administrare cont card debit și taxa de emitere 75
Taxa anual ă de administrare card este pl ătit ă la începutul fiec ărui an, banca oprind
automat suma aferent ă din soldul contului. Din analiza efectuat ă, rezult ă c ă Unicredit Bank
aplic ă cea mai mare tax ă de administrare cont card debit, pe când majoritat ea b ănclor au
taxa egal ă cu 0.
Referitor la taxa de emitere (este taxa care se pl ateste la emitere) carduri de debit și
aceasta este zero în majoritatea cazurilor, excep /uni021Bie f ăcând Unicredit Bank și OTP.
Comisionul de retragere de numerar în general, se pl ăte ște 0,2% per fiecare
operatiune, dac ă este utilizat bancomatul b ăncii emitente, dar sunt și unele banci care
percep comision 0. Dac ă se utilizeaz ă ATM-ul altei banci, comisioanele sunt mai mari.
Transferurile intrabancare sunt :

74 http://www.conso.ro/glosar/comision-de-administrar e/144/2
75 Sursa- prelucrare proprie din surse b ănci analizate

64
• transferurile între clien /uni0163ii b ăncilor
• cele care se efectueaz ă instantaneu;
• instrumentele folosite sunt: ordinul de plat ă, biletul la ordin, cecul barat,
Referitor la încas ările intrabancare, CEC Bank si Transilvania au comi sioanele cele
mai mari, iar pentru pl ă/uni021Bile intrabnacare, banca BRD.
Transferurile interbancare sunt:
• pl ă/uni0163ile ordonate de c ătre clien /uni0163ii b ăncilor c ătre clien /uni0163ii altor b ănci comerciale;
• încas ările primite de c ătre clien /uni0163ii b ăncilor de la clien /uni0163ii altor b ănci comerciale;
• pl ă/uni0163ile și încas ăriel în rela /uni0163ia clien /uni0163ilor b ăncilor cu Trezoreria;
• instrumentele folosite sunt : ordinul de plat ă c ătre Trezorerie, ordinul de plat ă simplu,
cecul barat, biletul la ordin
Referitor la încas ările interbancare, BCR și BRD au comisioanele cele mai mari, iar
pentru pl ă/uni021Bi interbancare, banca BRD și Alpha Bank.
Extrasul de cont reprezint ă lista de tranzactii care arat ă operatiunile care au fost
înregistrate într-un cont într-o anumit ă perioad ă de timp.
Extrasul de cont de /uni0163ine informa /uni0163iile despre: valoarea operatiunii in valuta contulu i
pentru care s-a generat extrasul, referin /uni0163a tranzactiei ce permite identificarea individual ă a
fiecarei operat /uni0163iuni în parte, cursul de schimb valutar, comisioane le și taxele aferente
opera /uni0163iunilor derulate de client și înregistrate în contul respectiv și alte taxe si comisioane
aferente, data de înregistrare a tranzac /uni0163iei în cont , precum și explicatiile aferente fiecarei
operatiuni în parte.
Extrasele de cont lunare în care se reg ăsesc toate operatiunile relizate, sunt
transmise către clientul de /uni0163in ător de card în modalitatea agreat ă de către banca cu acesta:
gratuit, la sediul bancii la care clientul are desc his contul (pentru luna anterioara celei in
care s-a generat), precum sau prin mijloace de tele comunica /uni0163e electronic ă sau prin po ștă
contra cost, la domiciliul lui.

65
3.3 Topul b ăncilor din România, dup ă num ărul de carduri

Ultimii 6 ani au adus modific ări importante pe pia /uni021Ba cardurilor din România,
efectele crizei financiare afectând diferit evolu /uni021Bia portofoliilor celor mai mari b ănci.
Perioada cuprins ă între 2009 și 2016 a reprezentat pentru anumite institu /uni021Bii de credit
un mod de încercare în men /uni021Binerea num ărului de carduri active, iar pentru altele a fost o
peerioada extrem de benefic ă.76
Cele mai importante b ăncide pe aceast ă pia /uni021Bă sunt, cele mai m ări banci din /uni0163ar ă, și
anume BCR, Banca Transilvania, BRD, Raiffeisen Ban k, ING Bank, Bancpost și CEC
Bank, fiecare dintre acestea reu șind s ă dep ăș easc ă pragul de 1 milion de instrumente de
plat ă.
Pe de alt ă parte, trebuie aspectat faptul c ă numai BCR, Banca
Transilvania, Raiffeisen Bank, și BRD sunt b ăncile ce se pot l ăuda cu portofolii mai mari
de 2 milioane de carduri.
De altfel, cele 4 institu /uni021Bii de credit acoper ă împreun ă circa 60% din pia /uni021Ba de carduri,
cu cele peste 9 milioane de instrumente de plat ă emise.
Conform datelor B ăncii Na /uni021Bionale a României, la finele anului 2016, românii a veau
circa 15 milioane de carduri, dintre care aproximat iv 2.5 milioane cu func /uni021Bie de credit.
Tabel nr 3.6- Topul b ăncilor dup ă num ărul de carduri -201677
Banca Carduri Debit Carduri Credit TOTAL Carduri
Retail
Banca Transilvania 2,12 milioane 280 mii 2,4 milioane
Raiffeisen Bank 1,9 milioane 405 mii 2,3 milioane
BRD 2,07 milioane Aprox.30 mii 2,1 milioane
BCR 1,8 milioane 210 mii 2,01 milioane
ING Bank 1 milion 200 mii 1,2 milioane
CEC Bank 900 mii 100 mii 1 milion
Bancpost 470 mii 530 mii 1 milion
Alpha Bank 186 mii 68 mii 254 mii
Garanti Bank 110 mii 140 mii 250 mii

76 http://www.bankingnews.ro/top-banci-carduri-2016.ht ml
77 Sursa: www.bankingnews.ro

66

Fig nr 3.18- Top b ănci care emit carduri de debit – 2016 78

Fig nr 3.19- Top b ănci care emit carduri de credit – 2016 79
Banca Transilvania, a devenit cu cele circa 2.57 m ilioane de carduri active,
începând cu anul 2016, liderul pie /uni021Bei acrdurilor bancare.
La sfâr șitul anului 2016, Banca Transilvania de /uni021Binea în portofoliu 2.4 milioane de
carduri ce erau destinate persoanelor fizice, din c are aproximativ 280000 de carduri de
credit.

78 http://www.bankingnews.ro/top-banci-carduri-2015.ht ml
79 http://www.bankingnews.ro/top-banci-carduri-2015.h tml

67
Pe de alt ă parte, domeniul cardurilor de credit apar /uni021Bine băncii Raiffeisen Bank, care
a reu șit s ă își p ăstreze o prim ă pozi /uni021Bie în ultimii șase ani, având un portofoliu de 405000
instrumente de plat ă. Raiffeisen Bank ocup ă locul 2 pe pia /uni021Ba de carduri, însumând un total
de aprox 2.4 milioane de unit ă/uni021Bi.
Locul 3 îi apar /uni021Bine băncii BRD, ce de /uni021Bine un total de 2.2 milioane de carduri, dintre
care circa 2.1 milioane de carduri retail și 100000 de carduri business. BRD de /uni021Bine deci un
portofoliu redus de carduri de credit, cereprezint ă doar 1.5% din total intrumente de plat ă
care sunt destinate persoanelor fizice.
Tabel nr 3.7 – Clasamentul b ăncilor dup ă valoarea tranzac /uni021Biilor efectuate de persoanele fizice cu carduri- 20 15 80
1 BRD 29 miliarde lei
2 Raiffeisen Bank* 26,3 miliarde lei
3 Banca Transilvania 25,8 miliarde lei
4 BCR 22,5 miliarde lei
5 CEC Bank 7,5 miliarde lei
6 Garanti Bank 2,5 miliarde lei

Reprezentarea grafic ă a clasamentului b ăncilor dup ă valoarea tranzac /uni021Biilor
efectuate de persoanele fizice cu carduri- 2016, es te mai jos:

Fig nr 3.20- Clasamentul b ăncilor dup ă valoarea tranzac /uni021Biilor efectuate de persoanele fizice cu carduri- 20 16

80 Sursa: www.bankingnews.ro

68
La sfârșitul anului 2016, BRD de /uni021Binea o valoare de 29 miliarde lei din tranzac /uni021Biile
cu carduri realizate de c ătre persoanele fizice, fiind urmat ă de Raiffeisein Bank și Banca
Transilvania.
Pia /uni021Ba de carduri de credit ce sunt emise de b ănci este dominat ă de c ătre Raiffeisen
Bank, cea reu șit s ă dep ăș easc ă liderul de pia /uni021Bă Credit Europe Bank, ce are în portofoliu
cardul de cump ărături CardAvantaj (circa 300000 de unit ă/uni021Bi).
Banca austriac ă de /uni021Binea la data de 31 decembrie 2016, un num ăr total de 405000 de
carduri de credit. Banca Transilvania vine s ă completeze podiumulavând un portofoliu de
280000 de carduri de credit.
Din graficul de mai jos se observ ă că, în ultimii doi ani, în vreme ce num ărul de
tranzactii s-a plafonat în jurul a 60 de milioane p e trimestru, tranzactiile de pl ă/uni021Bi au crescut
cu 55%. Practic, în trimestrul.II din 2017 s-au efe ctuat cu 30 mil. de tranzactii de pl ă/uni021Bi mai
mult decat în trimestrul.II din 2016.81

Fig nr 3.21- Gradul de utilizare carduri- num ăr tranzac /uni021Bii

3.4 Profitabilitatea pe pia /uni0163a cardurilor

Pentru majoritatea b ăncilor analizate, o comensurare a veniturilor și a cheltuielilor pe
fiecare tip de card este pu /uni0163in folosit ă. O analiz ă pentru fiecare tip de card a fost realizat ă
printr-o defalcare a valorilor totale, func /uni0163ie de ponderea cardurilor de debit sau de credit /uni020Bn
total carduril emise.

81 http://www.nocash.info.ro/piata-cardurilor-2015-201 6-extras-din-raportul-anual-nocash/

69
Tabel nr 3 .8-Veniturile și cheltuielile totale /uni020Bnregistrate din activitatea de emitere a cardurilor82
Anul 2015 Anul 2016
Carduri debit Total venituri 205.898.475 217.666.825
Total cheltuieli 92.657.976
97.266.666

Carduri credit Total venituri 168.884.532 180.938.438
Total cheltuieli 138.500.089
125.797.493

Fig nr 3.22- Venituri ob /uni021Binute din emitere carduri de debit și de credit perioada 2015-201683

Fig nr 3.23- Cheltuieli cu emitere carduri de debit și de credit perioada 2015-201684

82 Site-ul oficial al Consilului concurentei- rapoart e
83 Sursa: prelucrare proprie din date de pe Site-ul o ficial al Consilului concurentei
84 Sursa: prelucrare proprie din date de pe Site-ul o ficial al Consilului concurentei

70
Din analiza datelor /uni020Bnregistrate rezult ă c ă veniturile totale au crescut concomitent cu
o cre ștere a cheltuileilor cu emiterea cardurilor, aspcet e care au condus la o cre ștere a
profitabilit ă/uni0163ii pe acest sector .
Datorit ă faptului că un num ăr mare de b ănci emitente stau profitabile, se poate
concluziona c ă, pentru acestea venitul din comisioane interbancar e se adaug ă la nivelul
pozitiv al profiturilor din activit ă/uni021Bi privind emiterea cardurilor, veniturile realizate de către
emiten /uni0163i din diferite comisioane aplicate posesorilir de c arduri, asigur /uni0203nd o activitate
profitabil ă.85

85 http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/ite ms/id10683/raport_2015
evolutia_concurentei_in_sectoare_cheie-copy.pdf

71
CAPITOLUL.4 . STUDIU DE CAZ PRIVIND CARDUL DE CREDIT
PENTRU CUMP ĂRĂTURI și CARDUL DE SALARIU

4.1Studiu de caz privind cardul de credit pentru cu mp ărături

Un card de credit este cu mult diferit fa /uni021Bă de un card de debit. Chiar dac ă ambele
pot fi utilizate în mod similar, costurile pot dif eri și nu toate tranzac /uni021Biile care se pot efectua
cu un card de debit sunt recomandate și în cazul unui card de credit.
Cardul care permite realizarea de cheltuieli in lim ita unei sume stabilite în func /uni021Bie
de veniturile si capacitatea de plata a detinatorul ui de card.
Am ales un comerciant de produse electrocasnice de unde se dore ște cumpararea
unui televizor în valoare de 1500 lei.
Compararea cardurilor dup ă num ărul de rate disponibile la comerciantul ales și
valoarea pentru rata lunar ă dac ă se opteaz ă pentru num ărul maxim de luni, se reg ăse ște
mai jos :

Tabel nr 4.1- Num ărul de rate disponibile și valoarea pentru rata lunar ă la b ăncile studiate 86
CEC Bank BRD BCR Raiffeisen
Bank Piraeus
Bank Alpha Bank Banca
Transilvania UniCredit
Bank OTP Bank BancPost ING
Bank
Master
Card CEC Card de
credit
standard Card de
credit
standard Card de
cumparaturi
standard Card Piraeus
Visa Exact Alpha
MasterCard
Credit Card Star Forte Card principal MasterCar
d Standard Visa
Clasic ING Card
credit
Nr rate pentru plata cu card de credit – 2-18 6 2-6 2-6 3 , 6 6 6-12 – 3-24 6, 15
Nr maxim de rate – 18 6 6 6 6 6 12 24 15
Rata lunara pentru nr maxim de rate (lei) – 83 250 250 250 250 250 125 – 62.5 100

Reprezentarea grafic ă referitoare la num ărul de rate disponibile și valoarea pentru
rata lunar ă la b ăncile studiate, este urm ătoarea:

86 sursa- prelucrare proprie din date preluate de pe site-uri b ănci www.cecbank.ro, www.brd.ro , www.bcr.ro ,
www.reiffeisen.ro , www.piraeus.ro , www.alphabanck.ro , www.bancatransilvania.ro , www.unicredit.ro ,
www.otpbank.ro , www.ingbanck.ro , www.bancpost.ro .

72

Fig nr 4.1- Num ărul de rate disponibile la b ăncile studiate, pentru card de cump ărături 87

Din graficul anterior, se remarc ă faptul c ă banca cu cel mai mare num ăr de rate
practicate pentru cump ărături cu card de credit este BancPost, urmat ă de BRD /uni0219i ING bank.

Fig nr 4.2- Rata lunar ă pentru nr maxim de rate la b ăncile studiate, pentru card de cump ărături

Conform graficulului anterior, banca cu cea mai mic ă rat ă lunar ă practicat ă la
num ărul maxim de rate, este BancPost, urmat ă de BRD /uni0219i ING bank.
Compararea cardurilor dup ă num ărul de zile acordate ca perioad ă de
gra /uni021Bie( (exemplu pentru o perioada de gra /uni021Bie de 45 de zile) la comerciantul ales, se
reg ăse ște mai jos :

87 sursa- prelucrare proprie din date preluate de pe site-uri b ănci

73
Tabel nr 4.2- Num ărul de rate disponibile și valoarea pentru rata lunar ă la b ăncile studiate 88
CEC Bank BRD BCR Raiffeisen
Bank Piraeus
Bank Alpha Bank Banca
Transilvania UniCredit
Bank OTP Bank BancPost ING
Bank
Master
Card CEC Card de
credit
standard Card de
credit
standard Card de
cumparaturi
standard Card Piraeus
Visa Exact Alpha
MasterCard
Credit Card Star Forte Card principal MasterCar
d Standard Visa
Clasic ING Card
credit
Perioada de grație (nr zile) – 55 55 56 60 55 56 50 55 45

Fig nr 4.3- Perioada de gra /uni021Bie la b ăncile studiate, pentru card de cump ărături

Perioada de gra /uni021Bie este un mare avantaj al cardurilor de credit. Acea sta reprezint ă
durata în care clientul poate utiliza banii b ăncii f ără a pl ăti dobânda.
Exista anumite condi /uni021Bii foarte importante. Pentru majoritatea cazurilor, perioada de
gratie este acordat ă doar pentru tranzac /uni021Bii la comercian /uni021Bi. Pe l ăng ă aceste aspect, valorea
cump ărăturilor realizate la comercian /uni021Bi într-o luna va trebui rambursat ă integral pân ă la
sfâr șitul perioadei de gra /uni021Bie. Durata ei poate varia în la institutiile de cre dit de pe pia /uni021Ba
romaneasc ă între 30 și 60 de zile.
Perioada de gratie reprezinta intervalul calendaris tic in care banca nu percepe
dobanda pentru creditul pe card folosit daca, pana la sfarsitul acestui interval, clientul
ramburseaza integral suma folosita, plus taxe si co misioane. 89
Majoritatea b ăncilor ofer ă perioade de gra /uni021Bie exclusiv pentru plata cu cardul direct
în magazin. Pentru aceastea, retragerile de numerar anuleaz ă posibilitatea utilizar ării
perioadei de gratie, dobânzile curgand din momentul retragerii banilor.
Din analizele efectate, rezult ă c ă banca care acord ă vcel mai mare num ăr de zile ca
și perioad ă de gra /uni021Bie este Piraeus Bank , urmat ă de banca Transilvania /uni0219i Reiffeisen.

88 sursa- prelucrare proprie din date preluate de pe site-uri b ănci
89 http://buget.infocons.ro/stiri/ce-este-perioada-de- gratie-la-cardurile-de-credit/

74
Compararea cardurilor dup ă valoarea dobânzii în cazul în care se dep ă/uni0219e/uni0219te
perioada de gra /uni021Bie :

Tabel nr 4.3- Valoarea dobânzii în cazul în care se dep ășește perioada de gra /uni021Bie la b ăncile 90
CEC Bank BRD BCR Raiffeisen
Bank Piraeus
Bank Alpha Bank Banca
Transilvania UniCredit
Bank OTP Bank BancPost ING
Bank
Master
Card CEC Card de
credit
standard Card de
credit
standard Card de
cumparaturi
standard Card Piraeus
Visa Exact Alpha
MasterCard
Credit Card Star Forte Card principal MasterCar
d Standard Visa
Clasic ING Card
credit
Dobanda aplicată, dacă se depășește
perioada de grație (%) 12.32% 23.82% 23.00% 20.40% 12.86% 16.00% 24.00% 24.99% 22. 00% 26.00% 25.00%

Fig nr 4.4- Valoarea dobânzii în cazul în care se d ep ășește perioada de gra /uni021Bie la b ăncile studiate

Din analiza efectuat ă, banca cu dobânda cea mai sc ăzut ă este CEC Banck, urmat ă
fiind de Piraeus și Alpha bank.
Comparare cardurilor dup ă taxa de emitere a acestora :

Tabel nr 4.4- Taxa de emitere carduri cump ărături la b ăncile studiate 91

CEC Bank BRD BCR Raiffeisen
Bank Piraeus
Bank Alpha Bank Banca
Transilvania UniCredit
Bank OTP Bank BancPost ING
Bank
Master
Card CEC Card de
credit
standard Card de
credit
standard Card de
cumparaturi
standard Card Piraeus
Visa Exact Alpha
MasterCard
Credit Card Star Forte Card principal MasterCar
d Standard Visa
Clasic ING Card
credit
Taxă emitere card (lei) 0 0 20 0 10 10 20 0 40 0 35

Reprezentarea grafic ă este urm ătoarea:

90 sursa- prelucrare proprie din date preluate de pe site-uri b ănci
91 sursa- prelucrare proprie din date preluate de pe site-uri b ănci

75

Fig nr 4.5- Taxa de emitere carduri cump ărături la b ăncile studiate (sursa- site-uri b ănci)

Din datele analizate, banca care practic ă cea mai mic ă tax ă de emitere a cardului de
cump ărături este CEC Bank, BRD, Reiffeisen, Unicredit /uni0219i Bancpost – care practic au taxa
de emitere card- zero.
Compararea cardurilor dup ă taxa de administrare pe an :

Tabel nr 4.5- Taxa de administrare pe an la b ăncile studiate (sursa- site-uri b ănci) 92
CEC Bank BRD BCR Raiffeisen
Bank Piraeus
Bank Alpha Bank Banca
Transilvania UniCredit
Bank OTP Bank BancPost ING
Bank
Master
Card CEC Card de
credit
standard Card de
credit
standard Card de
cumparaturi
standard Card Piraeus
Visa Exact Alpha
MasterCard
Credit Card Star Forte Card principal MasterCar
d Standard Visa
Clasic ING Card
credit
Taxă administrare card (lei/an) 30 50 45 40 40 20 25 50 20 30 35

Fig nr 4.6- Taxa de administrare pe an carduri cump ărături la b ăncile studiate (sursa – site-uri b ănci)

Din analiza efectuat ă, se observ ă c ă cea mai mic ă tax ă de administrare pe an este
practicat ă de c ătre banca Alpha Bank /uni0219i OTP, urmate de banca Transilvania .

92 sursa- prelucrare proprie din date preluate de pe site-uri b ănci

76
Compararea carduri în func /uni021Bie de suma minim ă care trebuie pl ătit ă lunar , la care
nu se percepe dobând ă :
Tabel nr 4.6- Suma minim ă care trebuie pl ătit ă lunar , la care nu se percepe dobând ă la b ăncile studiate 93
CEC Bank BRD BCR Raiffeisen Bank Piraeus Bank Alpha Bank Banca Transilvania UniCredit Bank OTP Bank BancPost ING Bank
Master Card
CEC Card de
credit
standard Card de
credit
standard Card de
cumparaturi
standard Card Piraeus
Visa Exact Alpha
MasterCard
Credit Card Star Forte Card principal MasterCard
Standard Visa Clasic ING Card
credit
Suma minimă de rambursat lunar (%) 2.50% 3.00% 5.00% 3. 00% 2.50% 10.00% 4.00% 2.00% 3.50% 5.00%

Fig nr 4.7- Suma minim ă care trebuie pl ătit ă lunar , la care nu se percepe dobând ă la b ăncile studiate

Din analiza efectuat ă, se observ ă c ă suma minim ă care trebuie pl ătit ă lunar, la care
nu se percepe dobând ă este practicat ă de c ătre banca OTP, urma ă de banca CEC bank /uni0219i
Alpha bank. .
Concluzionând , din analiza efectuat ă pentru achizi /uni021Bionarea unui card de credit de
cump ărături, necesar pentru suma de 1500 lei, am ales banc a Banc Post. Argumentele sunt
urm ătoarele
– ofer ă cel mai mare num ăr de rate practicate pentru cump ărături cu card de credit
– cea mai mic ă rat ă lunar ă practicat ă la num ărul maxim de rate
4.2 Studiu de caz privind cardul de salariu
Cardul de salariu, ca și produs financiar, este de regul ă oferit de c ătre angajatori.
În afar ă de taxe de administrare, alte costuri legate de ca rdul de salariu sunt
costurile opera /uni021Bionale cum sunt comisioanele de extragere, de inter ogare sold, chitan /uni021Bele la
extragere, internet banking, alertele SMS, administ rarea de cont, dobânzi pentru descoperit
de cont (overdraft). Un studiu comparativ referitor la costurile legate de cont și card de

93 sursa- prelucrare proprie din date preluate de pe site-uri b ănci

77
salariu la primele b ănci din România ca și num ăr de clien /uni021Bi, indic ă diferen /uni021Bele
semnificative din tre acestea.
Tabel nr 4.7- Taxa administrare card
salariu 94
CEC Bank BRD BCR Raiffeisen
Bank Piraeus Bank Alpha Bank Banca
Transilvania UniCredit Bank OTP Bank BancPost ING Bank
VISA
Electron MasterCard
/VISA
Standard MasterCar
d/VISA
Electron MasterCard/VI
SA Standard VISA
Electron VISA Card VISA Electron VISA Electron MasterCard
Standard Visa Clasic ING Card
complet
Administrare card (lei/an) 30 20 0 10 10 45 0 0 20 18 28

Fig nr 4.8- Taxa administrare card salariu la b ăncile studiate

Din analiza efectuat ă, se observ ă c ă apar /uni021Bine cardurilor Mastercard Visa Electron de
la BCR, Visa Electron de la Banca Transilvania și Visa de la Unicredit bank, aceasta fiind
egal ă cu zero.

Tabel nr 4.8- Comisioane retragere numerar la b ăncile studiate 95
CEC Bank BRD BCR Raiffeisen
Bank Piraeus Bank Alpha Bank Banca
Transilvania UniCredit Bank OTP Bank BancPost ING Bank
VISA
Electron MasterCard
/VISA
Standard MasterCar
d/VISA
Electron MasterCard/VI
SA Standard VISA
Electron VISA Card VISA Electron VISA Electron MasterCard
Standard Visa Clasic ING Card
complet
Comision retragere numerar (ATM propriu) % 0,18% 0,20 % 0,00% 0,20% 0,20% 0,20% 0,00% 0,00% 0,20% 0,25% 0,00%
Comision retragere numerar (POS propriu) % 0,40% 0,50 % 1,00% 0,50% 0,20% 0,20% 0,10% 0,00% 0,30% 0,25% 1,00%
Comision retragere numerar (alte banci) % 0,50% 1,00% 1,00% 1,00% 0,50% 0,50% 0,50% 1,00% 0,50% 0,50% 1,00%

94 sursa- prelucrare proprie din date preluate de pe site-uri b ănci
95 sursa- prelucrare proprie din date preluate de pe site-uri b ănci

78

Fig nr 4.9- Comisioane retragere numerar la b ăncile studiate

Referitor la comisionul de retragere numerar de la ATM propriu, cel mai mic
comision este practicat de c ătre banca BCR, ING și OTP (comision zero), iar referitor la
comisionul de retragere numerar de la POS propriu- Piraeus, Banca Transilvania și Alpha
bank. Cel mai mic comision de retragere numerar de la alte b ănci, alta decât cea unde este
întocmit cardul de salariu, este practicat de CEC B ank,Banc Post, Piraeus, Alpha, BT cu un
comision de 0,5%.
Taxa pe care o platesc clientii pentru fiecare tran zactie de retragere numerar de la
ATM difera de la o institutie de credit la alta. Ex ista insa institutii de credit care nu aplica
niciun comision pentru banii ridicati de la bancoma t, fie din motive ce tin atingerea unui
grad cat mai ridicat al satisfacerii clientilor sau de promovarea cardului, fie din motive ce
tin strict de dezvoltarea portofoliului de utilizat ori.

Tabel nr 4.9- Generare miniextras la ATM la b ăncile studiate 96
CEC Bank BRD BCR Raiffeisen
Bank Piraeus Bank Alpha Bank Banca
Transilvania UniCredit Bank OTP Bank BancPost ING Bank
VISA
Electron MasterCard
/VISA
Standard MasterCar
d/VISA
Electron MasterCard/VI
SA Standard VISA
Electron VISA Card VISA Electron VISA Electron MasterCard
Standard Visa Clasic ING Card
complet
Generare miniextras la ATM
(lei/activitate) 0,5 3,0 1,0 0,0 0,0 1,0 – – 0,3 1,0 –

96 sursa- prelucrare proprie din date preluate de pe site-uri b ănci

79

Fig nr 4.10- Generare miniextras la ATM la b ăncile studiate

Generarea miniextrasului la ATM urile b ăncilor se refer ă la tip ărirea ultimelor
tranzac /uni021Bii efectuate. Fiecare banc ă aplic ă un cost pentru aceast ă activitate, astfel c ă b ănci ca
și Reiffeisen, Piraeus, BT,Unicredit, ING au un cost de 0 lei per activitate, iar b ănci ca
BCR, BRD, Alpha, OTP, Banc post, aplica un cost de 0,3-3 lei per activitate.

Tabel nr 4.10- Generare miniextras la ATM la b ăncile studiate 97
CEC
BankVISA
Electron BRD-
MasterCard
/VISA
Standard BCR-
MasterCar
d/VISA
Electron Raiffeisen
Bank-
MasterCard/VI
SA Standard Piraeus Bank-
VISA
Electron Alpha Bank-
VISA Card Banca
Transilvania-VISA
Electron UniCredit Bank-
VISA Electron OTP Bank-
MasterCard
Standard BancPost-
Visa Clasic ING Bank-
ING Card
complet
Interogare sold (lei/interogare) 0,3 – 0 0,3 0 0,5 0,3 0 0,3 0,5 0

Fig nr 4.11- Generare miniextras la ATM la b ăncile studiate

97 sursa- prelucrare proprie din date preluate de pe site-uri b ănci

80
Cele mai multe b ănci din România percep comisioane pân ă și pentru cea mai
banal ă – și necesar ă – opera /uni0163iune, interogarea soldului.Acest comision este zero la b ănci
precum BCR, BRD, Piraeus,Unicredit și are o valoare de maxim 0,5 lei per interogare la
alte b ănci.

Tabel nr 4.11- Servicii suplimentare pe lun ă la b ăncile studiate 98
CEC
BankVISA
Electron BRD-
MasterCard
/VISA
Standard BCR-
MasterCar
d/VISA
Electron Raiffeisen
Bank-
MasterCard/VI
SA Standard Piraeus Bank-
VISA
Electron Alpha Bank-
VISA Card Banca
Transilvania-VISA
Electron UniCredit Bank-
VISA Electron OTP Bank-
MasterCard
Standard BancPost-
Visa Clasic ING Bank-
ING Card
complet
4 4,5 3 4 2 4 1 0 6 5 5
4,5 2 5 5 4
2 5Servicii suplimentare (le/luna)

Fig nr 4.12- Servicii suplimentare pe lun ă la b ăncile studiate
Fiecare din b ăncile studiate aplic ă diferite taxe pentru servicii suplimenatre cum
sunt:internet banking, sms text,alerte sms, etc. Ce le mai multe servicii suplimentare sunt
oferite de BCR și BRD, servicii care de altfel sunt taxabile.

98 sursa- prelucrare proprie din date preluate de pe site-uri b ănci

81
Dintre b ăncile studiate, am ales s ă optez pentru un card de salariu la banca BCR pe
motivul c ă
– aplic ă un comision mic de administrare card,
-comison mic de retragere numerar de la ATM
– zero lei per interogare sold
– servicii suplimentare multiple precum : internet banking, BCR alert, BCR alert
plus.

82
CAPITOLUL.5. CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Visa a reprezentat un prim sistem interna /uni0163ional de plat ă prin carduri ce a intrat pe
pia /uni0163a din România, la începutul anilor 1990. Primul car d Visa s-a emis în România în anul
1995 și, de atunci, Visa International Europe a avut o de zvoltare sus /uni021Binut ă pe aceast ă pia /uni0163ă .
MasterCard a început activitatea în România în anul 1995, reprezentând principalul
concurent al Visa referitor la cardurile de debit și credit, din punctul de vedere al
num ărului de carduri emise, cât și din punctul de vedere al volumului de tranzac /uni0163ii.
În Europa, prima dat ă a fost lansat un card European,dup ă anul 1967, în Fran /uni021Ba,
prin întermediul “Carte Bleu”, acesta fiind un card care are nevoie de semnaturi ale
clien /uni021Bilor pe facturi, dupa care facturile se remiteau la banci, pentru încasare.
Cardurile au fost r ăspandite rapid, cele mai cerute pe plan mondial fii nd cardurile
Visa, cardurile Mastercard, cardurile Maestro.
În Romania, cardurile au fost acceptate pentru prima oar ă, în anul 1972, de c ătre
Oficiul Na /uni021Bional de Turism (ONT) și numai pentru persoane fizice nerezidente
Mijloacele principale de plat ă non-cash pe pie /uni0163e europene, inclusiv cea din
România, sunt urm ătoarele:
– Cardurile de plat ă reprezint ă instrumente de plat ă sub form ă de carduri din plastic, emise
de către institu /uni0163iile financiare, fiind ata șate contului curent al posesorului.
Cardurile au o utilitate bidirec /uni0163ional ă: efectuarea pl ă/uni0163ilor pentru produsele sau serviciile de
către comercian /uni0163i, prin intermediul aparatelor POS („ point of sale ”) și retragere de
numerar, prin intermediul aparatelor ATM (“ automated teller machine ”).
Func /uni021Bie de tipul de contu la care se ata șeaz ă cardul, el poate fi card de debit, posesorul
dispunând doar disponibilit ă/uni0163ile monetare proprii, sau card de credit posesorul dispunând,
în limita unui plafon, de disponibilit ă/uni0163i monetare ale emitentului cardului;
– Debitele directe reprezint ă solu /uni0163ii de plată automat ă la o dat ă ce a fost prestabilit ă. Acest
instrument de plat ă permite o plat ă automat ă a facturilor c ătre furnizori la o dat ă ce a fost
prestabilit ă, pe baza unui contract încheiat cu banca;
Rela /uni0163iile dintre b ănci, dar și strategiile lor referitoare la posesorii carduril or și
comercian /uni0163ii, sunt influen /uni0163ate de reguli ale organiza /uni0163iilor interna /uni0163ionale de pl ă/uni0163i cu cardul,
printre acestea fiind și cele referitoare la suprataxare sau acordare de d iscount și non-
discriminare.

83
Conform cu reguli ale sistemelor interna /uni0163ionale de pl ă/uni0163i, Visa și MasterCard,
băncile membre sau reprezentan /uni021Bii băncilor membre, stabilesc comisioane interbancare
multilaterale.
Pentru tranzac /uni0163ii na /uni0163ionale (tranzac /uni0163ii efectuate pe teritoriul Rom /uni0203niei cu carduri
emise de către o banc ă din Rom /uni0203nia), sunt stabilite comisioanele interbancare spec ifice,
prin acordurile bilaterale dintre b ănci emitente și cele achizitoare, sau prin acordurile
multilaterale dintre b ăncile participante în cadrul unui sistem de carduri de plat ă.
O concuren/uni0163ă între schemele de carduri poate influen /uni0163a nivelul comisioanelor
interbancare din interiorul fiec ărui sistem. DE fapt, concuren /uni0163a este îngreunat ă de faptul c ă
majoritatea băncilor emit carduri Visa și MasterCard, iar b ăncile achizitoare, la rândul lor,
accept ă ambele tipuri de carduri.
Avantajele folosirii cardurilor
– Băncile î și reduc foarte mult, consumul de hârtie;
– Clien /uni021Bii nu mai trebuie mereu s ă de /uni021Bin ă asupra lor banii în numerar, aspect ce conduce la o
reducere a riscului de pierdere sau de furt. În con secin /uni021Bă , gradul de siguran /uni021Bă al banilor
clien /uni021Bilor este mai mare; în cazul pierderii sau furtului c ărtii de plata, suma de banii care se
găse ște în contul de /uni021Binatorului ramâne neatins ă.
– pentru unii clien /uni021Bi, valoarea de folosire a cardului cre ște cu cât aria de utilizare a lui se
măre ște. Aceasta tendin /uni021Bă de cre ștere a ariei de utilizare a cardurilor este în st rânsa
legatur ă cu procesul de globalizare care se înregistreaz ă la scara mondial ă;
Dezavantajele utiliz ării cardurilor
-costul mare pe care îl implic ă ATM-urile si POS-urile;
O dezvoltare a activit ă/uni0163ii cu carduri a eviden /uni0163iat anumite imperfec /uni0163iuni referitoare la
securitatea opera /uni0163iunilor și a modalit ă/uni0163ilor de utilizare de c ătre posesorii de carduri.
Toate m ăsurile de securitate cum sunt PIN-ul, holograma, v erificarea specimenului
de semnatur ă, nu au fost suficiente și au fost introduse anumite m ăsuri cum sunt limitarea
num ărului zilnic de tranzac /uni0163ii la comercian /uni0163i, limitarea sumei autorizate, verificarea
elementelor de identificare cu cele existente în b azele de date și alti parametrii specifici
băncilor emitente.
Cardul de plat ă este dotat cu mai multe elemente de securitate care au scopul de
elimina sau opri pe cât posibil, frauda. Cele mai d es întâlnite fraude cu cardul de plat ă sunt
furtul cardului și clonarea lui ilicit ă.

84
România este situat ă mult mai bine decat alte state, cu mai pu /uni021Bin de un card (0.9) în
medie fraudat dintr-un num ăr total de 1000 de carduri, Bulgaria având 1.1 card uri fraudate,
Polonia și Ungaria având 1.2 carduri fraudate.
În anul 2017, fa /uni021Bă de anul 2016, valoarea fraudelor cu carduri ca și pondere din
volumul total de tranzac /uni021Bii cu carduri din Romania, a crescut cu circa 17%, iar în Ungaria a
fost înregistrat ă o diminuare cu circa 17%, în Polonia o reducere cu circa 7%, iar în
Bulgaria s-a înregistrat o cre ștere de circa 2%.
Fraudele la pl ă/uni021Bile online cu cardul reprezint ă cea mai mare pondere din total
tranzac /uni021Bii din România (70%), fa /uni021Bă de 13% la ATM-uri și 17% la POS-uri.
Pentru a preveni frauda cardurilor este necesar s ă se efectueze unele proceduri de
identificare și autentificare. Acestea se implementeaz ă sub forma unor controale grupate în
3 categorii:
-controalele referitoare la card;
-controalele referitoare la purtatorul cardului;
-controalele referitoare la emitentul cardului și acceptarea lui.
Raportul BCE precizeaz ă c ă se a șteapt ă în continuare, o cre ștere a fraudelor online,
din acest motiv fiind nevoie de o cre ștere a m ăsurilor de securitate privind canalele de pl ă/uni021Bi
și transferuri electronice.
Sectorul bancar din România este alc ătuit din 40 de institu /uni0163ii de credit. La finele
anului 2016, din structura sistemului bancar române sc f ăceau parte:
– 2 b ănci cu capital integral de stat,
– 3 institu /uni0163ii cu capital majoritar privat autohton,
– 25 de b ănci cu capital majoritar str ăin,
– 9 sucursale ale unor b ănci str ăine
– 1 organiza /uni0163ie cooperatist ă de credit.
Structura ac /uni021Bionariatului b ăncilor din România, este astfel:
– bănci cu capital austriac de /uni0163in o cot ă de pia /uni0163ă de 36,7 %,
– bănci cu capital francez cu 13,3 %
– bănci cu capital grecesc cu 12,4
Ultimii 6 ani au adus modific ări importante pe pia /uni021Ba cardurilor din România, efectele
crizei financiare afectând diferit evolu /uni021Bia portofoliilor celor mai mari b ănci.

85
Perioada cuprins ă între 2009 și 2016 a reprezentat pentru anumite institu /uni021Bii de credit un
mod de încercare în men /uni021Binerea num ărului de carduri active, iar pentru altele a fost o
peerioada extrem de benefic ă.
Cele mai importante b ăncide pe aceast ă pia /uni021Bă sunt, cele mai m ări banci din /uni0163ar ă, și
anume BCR, Banca Transilvania, BRD, Raiffeisen Ban k, ING Bank, Bancpost și CEC
Bank, fiecare dintre acestea reu șind s ă dep ăș easc ă pragul de 1 milion de instrumente de
plat ă.
Pe de alt ă parte, trebuie aspectat faptul c ă numai BCR, Banca Transilvania, Raiffeisen
Bank, și BRD sunt b ăncile ce se pot l ăuda cu portofolii mai mari de 2 milioane de carduri .
Conform datelor B ăncii Na /uni021Bionale a României, la finele anului 2016, românii a veau circa
15 milioane de carduri, dintre care aproximativ 2.5 milioane cu func /uni021Bie de credit.
Obiectivele b ăncilor în 2017 pe pia /uni021Ba cardurilor, sunt :
– o dezvoltare a produselor inovatoare ce sunt dest inate tinerilor, în scopul de a crea
premisele unei educa /uni021Bii financiare stabile și responsabile de la începuturile vie /uni021Bii de
consumator pentru servicii bancare.
– o emitere de carduri de cump ărături, deoarece în România persista tendin /uni021Ba de cre ștere a
ofertelor care au rate f ără dobânzi.
– o promovare a pl ă/uni021Bilor cu cardul, chiar și pentru cele cu valoare mic ă.
– o continuare a cre șterii portofoliului de carduri contactless și a re /uni021Belei privind acceptarea
de carduri de la comercian /uni021Bi,
-o cre ștere a gradului de folosire a cardurilor pentru tra nzac /uni021Biile relizate la comercian /uni021Bi fa /uni021Bă
de retrageri de numerar, printr-o adoptare a noilor tehnologii contactless, o digitalizare a
serviciilor bancare și printr-o impulsionare a pl ă/uni021Bilor de tip e-commerce, finalizând
parteneriatele și programele de loializare ce sunt dedicate posesor ilor de carduri.

86
Bibliografie

Căr/uni021Bi de specialitate
1) Albu Ionel, Auditul intern si managementul riscurilor , Tribuna economic ă, nr 8, 2008
2) Badea L., Socol A., Dr ăgoi V., Drig ă I, – Managementul riscului bancar, Editura
Economic ă, Bucure ști, 2010
3) Basno C., Dardac N. Sisteme de pl ă/uni021Bi, compens ări /uni0219i decont ări , Editura Didactic ă și
Pedagogic ă, Bucure ști, 2003
4) Beju Daniela , Mecanisme monetare și institu /uni0163ii bancare. Casa C ăr/uni0163ii de Știin /uni0163ă Cluj-
Napoca, 2004.
5) Cocri ș V., Chirle șan D., – Managementul bancar și analiza de risc în activitatea de
creditare: Teorie și cazuri practice, Editura Univ. Al.I. Cuza, Ia și, 2009
6) Cocris Vasile, Tehnica operatiunilor bancare . Edit. Universit “Alexandru Ioan Cuza”, Iasi,
2006
7) Gaftoniuc S, Practici bancare interna /uni0163ionale, Bucure ști, Editura Economic ă, 2000
8) Funar Sabina, Produse si servicii bancare , Cardul , Ed. Academi pres Cluj-Napoca 2001
9) Isaic Maniu Irina, Măsurarea si analiza statistic ă a riscului în România , Ed ASE
Bucuresti, 2007
10) Ignat Andreea, Sistemul electronic de pl ă/uni0163i în practica institu /uni0163iilor de credit din România ,
Editura Risoprint, Cluj Napoca,2013
11) Ionescu C. Lucian, Analiza riscului în creditare , Institutul Bancar Român, 2004
12) Ni /uni0163u I., Managementul riscului bancar, Editura Expert, Bucure ști, 2000,
13) Ni /uni0163u Ion, Managementul riscului bancar, Edit. Expert Bucure ști
14) Poanta Dorina, Instrumente de plat ă fără numerar.Opera /uni021Biuni prin carduri . Cartea
Universitara, Bucuresti, 2005
15) Socol Adela , Tehnica bancar ă, Casa C ăr/uni0163ii de Știin /uni0163ă Cluj-Napoca 2006
16) Ungurean Pavel, Banking; produse și opera /uni0163iuni bancare , Editura. Dacia Cluj- Napoca.,
2001
17) Vasilache Dan, Pla /uni021Bi electronice. O introducere. Ed Rosseti, Bucure ști, 2004,
18) Trenca Ioan, Tehnica bancar ă, Casa C ăr/uni0163ii de Știin /uni0163ă Cluj-Napoca 2006,
19) Turliuc, V., Dornescu, V.,Cocri ș, V.,Stoica, O.,Roman,Angela, Chirle șan,D.(2008),
Moned ă și credit , Ia și, Editura Universit ă/uni0163i Alexandru Ioan Cuza

87

Legisla /uni021Bie
1) Regulament nr. 6 din 11.oct.2006, Monitorul Oficial , Partea I 927 15.noi.2006, privind
emiterea și utilizarea instrumentelor de plat ă electronic ă și rela /uni0163iile dintre participan /uni0163ii la
tranzac /uni0163iile cu aceste instrumente
2) Regulamentul nr.4/2004 al BNR privind organizarea și func /uni0163ionarea Centralei Riscurilor
Bancare (Monitorul Oficial nr.739/2004, Partea I)
3) Regulamentele și normele BNR privind pruden /uni0163a și performan /uni0163a b ăncilor comerciale în
activitatea de creditare (actualizate).
4) Legea nr 58/ 1998 privind activitatea b ăncilor comerciale ( actualizat ă).
5) Legea nr. 227/2007 pentru aprobarea Ordonan /uni021Bei de urgen /uni021Bă a Guvernului nr. 99/2006
privind institu /uni021Biile de credit și adecvarea capitalului

Site-uri de specialitate
1) https://www.romcard.ro/tehnologie/
2) www.piatafinanciara.ro
3) www.bankingnews.ro
4) www. Banca Centrala Europeana-
https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/4th_card_fr aud_report.en.pdf
5) Site-ul oficial al BNR: http://www.bnr.ro/Centrala- Riscului-de-Credit-(CRC
6) http://www.seap.usv.ro/~ro/cursuri/ECTS/ECTS_TOB.pd f
7) http://www.carduridecredit.ro/carduri-Debit/
8) http://bancherul.ro/cifrele-pietei-cardurilor-banca re-in-t1-2016-o-jumatate-de-milion-de-
carduri-in-plus,-numarul-platilor-s_au-majorat-cu-1 5-milioane-iar-valoarea-acestora-a-
crescut-cu-2-miliarde-lei–16124
9) Site-ul oficial al BNR: http://www.bnr.ro/Indicator i-plati–
10) http://www.conso.ro
11) Site-ul oficial al Consiliului Concuren /uni021Bei:
http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/ite ms/id8327/raport_privind_piata_servic
iilor_de_plati_prin_carduri-neconfidential.pdf
12) http://www.bankingnews.ro/top-banci-carduri-2015.ht ml
13) http://www.nocash.info.ro/piata-cardurilor-2015-201 6-extras-din-raportul-anual-nocash/

88
14) www.cecbanck.ro ,
15) www.brd.ro ,
16) www.bcr.ro ,
17) www.reiffeisen.ro ,
18) www.piraeus.ro ,
19) www.alphabanck.ro ,
20) www.bancatransilvania.ro ,
21) www.unicredit.ro ,
22) www.otpbank.ro ,
23) www.ingbanck.ro
24) www.bancpost.ro