ADMINISTRAłIEcȘIcMANAGEMENTcPUBLICc UIforwardUIforward UIforwardUIforwardc32004c [626516]

ADMINISTRAłIEcȘIcMANAGEMENTcPUBLICc /UIforward/UIforward /UIforward/UIforwardc3/2004c
c

117 Evaluareaccredibilitatiicfinanciarecacautoritatilor cadministratieic
publiceclocalecincvedereacobtineriiccredituluicmuni cipalc

Prep. univ. Stefan Gabriel BURCEA

Sunteti primarul unui oras de marime mijlocie. Ati fost ales in urma cu sase luni cu o
majoritate covarsitoare de voturi in campania elect orala. Pentru a va duce la indeplinire promisiunile
facute si pentru a continua planurile de dezvoltare si modernizare a urbei pe care o conduceti, doriti
foarte mult sa imbunatatiti colectarea deseurilor s olide la periferia orasului, sa construiti doua par caje
subterane si supraterane, sa continuati dezvoltarea serviciilor de alimentare cu apa potabila si
canalizare si multe alte investitii in modernizarea infrastructurii edilitare. Dar de unde bani? Sa pl atiti
pentru aceste proiecte din putinul pe care reusiti sa-l economisiti la buget – oare va ajung aceste
fonduri? Sau sa imprumutati?
In cele mai multe cazuri raspunsul vine de la sine, in sensul ca fondurile disponibile nu
reusesc sa acopere necesarul de resurse financiare pentru derularea proiectelor de investitii, cu atat mai
mult cu cat investitiile in infrastructura edilitar a sunt extrem de costisitoare.

1.ccCarecsuntcavantajeleccredituluicmunicipal?c

Exista o problema cu care se confrunta majoritatea administratiilor locale de la noi din tara,
dar si din afara: sa se imprumute sau nu? Chiar dac a alesii locali inteleg ca imprumuturile sunt
necesare si, in final, actioneaza in consecinta, to t ei trebuie sa fie capabili sa explice motivatia a legerii
alternativei de finantare a proiectelor atat subord onatilor lor, cat si membrilor colectivitatilor loc ale.
Principalele avantaje ale contractarii pe datorie s unt:
/checkbld permite autoritatilor locale sa initieze si sa deru leze proiectele atunci cand este nevoie la
nivelul comunitatii ;
/checkbld asigura o mai mare echitate intre generatii ;
/checkbld esaloneaza in timp costurile investitiei.
Conceperea si implementarea mai curand in loc de ma i tarziu a acestor proiecte inseamna ca
ele vor genera satisfactii mai curand. Conceptul de "investitii” utilizat in loc de „proiecte” ne duce cu
gandul la faptul ca proiectele sunt concepute pentr u a genera beneficii. Beneficiile si costurile asoc iate
anumitor tipuri de proiecte sunt mai greu de evalua t si cuantificat. Daca beneficiile ar fi evidentiat e si
cuantificate corect, ele ar trebui sa depaseasca co sturile, in caz contrar proiectul nu ar mai merita sa fie
implementat.
Multe dintre investitiile pe care autoritatile loca le le pot face genereaza beneficii sub forma
dezvoltariic economicec locale . Finalitatea, indiferent de caz, o reprezinta cres terea bunastarii
comunitatii. Din moment ce proiectele sunt realizat e mai repede, oamenii pot beneficia de ele mai
curand. Cand proiectele sunt amanate si beneficiile se obtin mai tarziu, unii oameni de afaceri si chi ar
cetatenii se vor “plictisi” asteptand. In acest con text, este foarte posibil ca intreprinzatorii si ce ilalti
oameni de afaceri sa se reorienteze catre alte comu nitati locale care ofera o mai buna infrastructura si o
calitate superioara a vietii sociale, deci care ofe ra un climat de afaceri mai stabil.

ADMINISTRAłIEcȘIcMANAGEMENTcPUBLICc /UIforward/UIforward /UIforward/UIforwardc3/2004c
c
118 2.ccCatcdecmultcsecpoatecindatoracocautoritatecpubl icaclocala?c

Chiar si in cazul cunoasterii avantajelor imprumutu lui pe datorie, autoritatile locale trebuie sa
fie constiente de faptul ca exista anumite limite p rivind supraindatorarea. Principalele motive ce tin de
necesitatea evitarii supraindatorarii se refera la aspecte legate de faptul ca:
/head2right municipalitatea nu are experienta in domeniul dator iilor pe termen lung in ceea ce
priveste gestionarea datoriei;
/head2right municipalitatea nu beneficiaza de sisteme adecvate de gestionare a datoriei;
/head2right municipalitatea are resurse limitate ce pot fi aloc ate finantarii proiectelor de investitii,
derularii exploatarii si intretinerii investitiilor ;
/head2right estimarile analistilor privind evolutia veniturilor si cheltuielilor sunt mult prea optimiste
sau incerte.

Aceste motive sunt relevante pentru perioada actual a, cand in Romania nivelul inflatiei este
ridicat, dar in scadere fata de anii anteriori si c and atat economia nationala, cat si cea locala sunt
intr-un proces de tranzitie.
Deci, cat de mult ne putem imprumuta? Un aspect imp ortant de analizat pentru a putea
raspunde la aceasta intrebare il constituie estimar ea resurselor care vor ramane disponibile dupa
efectuarea cheltuielilor operationale. Ar fi de dor it ca rambursarea imprumutului sa se realizeze din
aceste resurse.
Dar daca, de exemplu, se inregistreaza un deficit o perational, va fi dificil ca autoritatea locala
sa-si indeplineasca obligatiile derivate din plata serviciul datoriei. In aceste conditii nu este
recomandata contractarea nici unei datorii, chiar daca legea ar permite acest lucru.
Prin urmare, o interpretare interconditionata a tut uror acestor aspecte poate ajuta oficialitatile
locale sa ia o decizie corecta in legatura cu momen tul si volumul imprumuturilor pe care doresc sa le
contracteze pentru a facilita realizarea investitii lor necesare.
Dar, trecand peste toate aceste considerente, apare o noua situatie. Autoritatea publica se
confrunta cu probleme legate de stabilirea capabili tatii sale financiare, de evaluare a masurii in car e
bugetul sau permite sustinerea si derularea acestor proiecte.
Tocmai de aceea evaluarea credibilitatii financiare a administratiei publice locale are un
impact major asupra deciziei de a contracta sau nu credite pentru derularea proiectelor de investitii de
catre autoritatea locala. Si atunci…

3.ccCarecestecrelatiacdintreccredibilitateacfinanci aracacadministratieiclocalecc
siccreditulcmunicipal?c

Un model de evaluare a situatiei financiare a admin istratiei publice locale ni-l ofera Programul
USAID pentru Administratia Publica Locala, care are ca principal obiectiv dezvoltarea unei piete a
creditului local in Romania. Fara indoiala ca o com ponenta a eforturilor de creare a unei astfel de pi ete
se axeaza asupra formularii unei metodologii concre te de evaluare a credibilitatii financiare a
autoritatilor locale.
O astfel de procedura de determinare a credibilitat ii financiare aplicata sistemului public este
mai mult decat necesara, putem spune ca este chiar vitala. In prezent, cele mai multe institutii, care pot
imprumuta administratia locala sau care pot facilit a accesul acesteia la credite, nu dispun de o
metodologie adecvata de evaluare a credibilitatii f inanciare a administratiilor publice. Metodologiile
utilizate sunt, in general, adecvate evaluarii situ atiei financiare a organizatiilor private, nu si a
autoritatilor administratiilor publice.

ADMINISTRAłIEcȘIcMANAGEMENTcPUBLICc /UIforward/UIforward /UIforward/UIforwardc3/2004c
c

119 Practica a demonstrat ca diversii creditori conside ra ca este dificil sa acceseze informatiile
referitoare la administratia publica locala si sa r ealizeze analize comparative. Toate aceste probleme
nu fac decat sa impiedice instituirea si dezvoltare a unei piete a creditului municipal. Tocmai de acee a,
vom prezenta in cele ce urmeaza un sistem de indica tori care face posibila efectuarea unei analize a
credibilitatii financiare a unei autoritati a admin istratiei publice locale.
Sistemul de indicatori ii va ajuta pe analistii fin anciari sa evalueze calitatea creditului, cu alte
cuvinte acestia vor intelege riscurile potentiale l a care se expune un creditor cand imprumuta
respectiva administratie locala. In aceeasi masura, indicatorii permit si intelegerea starii financiar e a
administratiei locale.
La fel de bine, acesti indicatori mijlocesc efectua rea unei analize financiare chiar de catre
autoritatile locale in cauza, de catre cetatenii-co ntribuabili, de catre administratia centrala si chi ar de
catre studentii facultatilor de administratie publi ca, cu totii fiind direct interesati de intelegerea
modului in care banul public este gestionat de catr e oficialii locali. Si totusi…

4.cCumcevaluamccredibilitateacfinanciaracacuneicadm inistratiicpubliceclocale?c

Starea financiara a unei administratii locale poate fi descrisa in functie de diferenta dintre
necesarul de cheltuieli si resursele disponibile. A ceasta diferenta trebuie inteleasa si interpretata nu ca
o stare de bine sau de rau, ci mai degraba ca o sta re de normalitate. Citand un autor 1, dorim sa incepem
sa „clarificam plusurile si minusurile financiare a le unei organizatii publice si nu doar sa spunem ca
este intr-o stare financiara buna sau proasta".
Indicatorii necesari stabilirii credibilitatii fina nciare a unei administratii publice locale se
impart in patru mari grupe:

• Capacitatea de a genera venituri inglobeaza indicatorii care arata existenta unui ni vel
corespunzator al veniturilor si masura in care admi nistratia locala detine controlul asupra veniturilo r
locale.

• Rigiditatea cheltuielilor defineste gradul de flexibilitate pe care il detin autoritatile locale in
alocarea resurselor pentru diferite scopuri (destin atii).

• Capacitatea de investire si de contractare de dator ie inglobeaza indicatorii care atesta
masura in care autoritatile locale acorda important a cheltuielilor de capital si capacitatea acestora de a
atrage finantare pe termen lung pentru derularea in vestitiilor.

• Capacitatea de management financiar se refera la gradul in care o administratie locala este
capabila sa faca un bun management al resurselor fi nanciare.

Primul grup de indicatori se refera in mod special la venituri. Urmatoarele doua grupe se
refera la cheltuieli, iar ultimul grup la relatia d intre venituri si cheltuieli.

4.1 Capacitatea de a genera venituri

Atunci cand este evaluata credibilitatea financiara , analistul trebuie sa analizeze nu numai
veniturile totale, ci si caracteristicile diferitel or surse, in mod special posibilitatea ca aceste re surse sa
fie disponibile si in anii urmatori.
Exemplificam necesitatea acestei analize prin compa rarea a doua autoritati locale imaginare,
cu un numar similar de locuitori. Autoritatea A are un nivel al veniturilor pe cap de locuitor mai mar e
decat autoritatea B. Aceasta situatie poate determi na un analist sa traga concluzia ca autoritatea

1 Berne, R.; Schramm, R., Analize financiare privind autoritatile publice , 1998, p. 71-72

ADMINISTRAłIEcȘIcMANAGEMENTcPUBLICc /UIforward/UIforward /UIforward/UIforwardc3/2004c
c
120 locala A are un risc de creditare mai mic. Dar o an aliza aprofundata poate releva faptul ca autoritate a A
obtine cea mai mare parte a veniturilor din transfe ruri interguvernamentale, iar aceasta sursa variaza
substantial de la an la an, in timp ce autoritatea B se bazeaza intr-o mare masura pe propriile venitu ri.
Prin urmare, daca alte elemente sunt similare, auto ritatea B are un risc de credit mai mic, desi nivel ul
veniturilor pe cap de locuitor este mai mic decat i n cazul autoritatii locale A.
In grupul de indicatori referitori la capacitatea a utoritatii administratiei publice locale de a
genera venituri, indicatorii initiali se refera la surse de venituri care sunt controlate de autoritat ea
locala si care sunt rezultatul activitatii economic e la nivel local. Pentru administratia publica in c auza,
cu cat este mai mare procentul indicatorilor referi tori la capacitatea de generare a veniturilor, cu a tat
este mai mare gradul de autonomie financiara si, pr in urmare, cu atat este mai buna starea financiara.

A.ccProcentulcdecvenituricdincimpozitulcpecpropriet atecdinctotalulcveniturilorc

Impozitul pe proprietate este cel mai important imp ozit local din tarile in curs de dezvoltare.
In cazul oraselor mari, din aceasta sursa de venitu ri sunt finantate aproximativ o treime din toate
cheltuielile realizate de administratia publica res pectiva. Veniturile din impozitul pe proprietate se
refera la impozitele pe cladiri, terenuri si autove hicule prelevate de la persoanele fizice si juridic e.
Pe langa importanta pur fiscala a impozitului pe pr oprietate, acesta ofera analistului o imagine
generala cu privire la economia locala. Valoarea as ociata bazei de impozitare reflecta vigoarea sau
slabiciunea economiei pe plan local.

B.ccProcentulcdecvenituricfiscalecdinctotalulcvenit urilorc

In marea lor majoritate, veniturile fiscale sunt su b controlul administratiilor locale. Aici se
includ, alaturi de impozitul pe proprietate , si:
– alte impozite si taxe de la populatie ;
– alte incasari din impozite directe si
– taxe de autorizare (autorizatii de constructie, de functionare etc.).
Nu sunt incluse aici sursele de venit care nu au ca racterul taxelor si impozitelor, ca de
exemplu veniturile din concesiuni sau inchirieri, a menzile, veniturile din varsamintele din profitul n et
al regiilor sau societatilor comerciale aflate in s ubordinea consiliilor locale.
Analistii nu sunt interesati doar de impozitul pe p roprietate, ci si de totalitatea impozitelor si
taxelor locale, pentru ca acestea (impozitele si ta xele locale) constituie sursele permanente de venit uri
la bugetul local.

C.ccProcentulcveniturilorcrecurentecdinctotalulcven iturilorc

Acest indicator ia in considerare, pe langa veniturile fiscale, si veniturile nefiscale (care
alcatuiesc impreuna cu prima categorie veniturile c urente). Tot aici sunt incluse si taxele speciale.
Acestea constituie o sursa optionala la care nu ape leaza toate administratiile locale si care nu se po ate
utiliza in scopuri generale, ci numai in domeniul p entru care au fost instituite aceste taxe.
Se mai adauga si cotele defalcate din impozitul pe venitul global . Aceste cote din impozitul pe
venitul global, spre deosebire de alte transferuri de la bugetul central, sunt varsate in contul
administratiilor locale in mod automat si reflecta foarte bine situatia economiei locale si eforturile pe
care o administratie publica locala le face pentru dezvoltarea sa prin atragerea de noi investitii.
Cuantumurile cotelor defalcate din impozitul pe ven itul global variaza de la an la an, fiind stabilite o
data cu adoptarea legii bugetului de stat.
c
D.ccVenituricoperationaleccacprocentcdinctotalulcve niturilorc

ADMINISTRAłIEcȘIcMANAGEMENTcPUBLICc /UIforward/UIforward /UIforward/UIforwardc3/2004c
c

121
Veniturile operationale cumuleaza, in plus fata de resursele incluse in veniturile curente totale,
si surse care sunt utilizate pentru echilibrarea bu getelor locale si/sau pentru subventionarea unor
activitati (mai putin stabile de la an la an), cum ar fi:
• fonduri pentru echilibrare – fonduri transferate de nivelul central, din parte a retinuta de acesta
din impozitul pe venit global, pentru a ajuta autor itatea publica locala sa-si echilibreze bugetul loc al;
• fonduri de echilibrare cu destinatie speciala – fonduri transferate catre administratiile
publice locale in scopul finantarii exclusive a anu mitor reponsabilitati (plata salariilor profesorilo r din
invatamantul secundar, subventionarea incalzirii te rmice, alte activitati) din partea retinuta de nive lul
central din impozitul pe venit global sau din alte impozite nationale (TVA);
• fonduri de echilibrare cu destinatie generala – fonduri retinute direct de catre judete din
impozitul de venitul global pentru a sprijini buget ele locale ale celor mai sarace comunitati .
Aproximativ 16 % (in 2002) din impozitul pe venitul global au fost alocate judetelor pentru acest scop .
Veniturile operationale reprezinta suma tuturor res urselor recurente (aflate la dispozitia
administratiei an de an) pe care aceasta le poate u tiliza pentru acoperirea, in primul rand, a
cheltuielilor cu activitatile curente (ca termen se parat de cheltuielile de capital), dar care pot fi utilizate
si pentru cheltuielile de capital.

E.ccPondereacveniturilorcpentrucinvestitiicinctotal ulcveniturilorc

Veniturile pentru investitii reprezinta surse finan ciare ce pot fi folosite exclusiv pentru
cheltuielile de capital. Aceste surse financiare su nt veniturile (exceptionale sau curente) obtinute d e o
administratie publica locala ce pot fi folosite num ai pentru investitii (cum sunt, de exemplu, venitur ile
din capital sau veniturile din amortizarea activelo r fixe). Tot in aceasta categorie intra si transfer urile
pentru finantarea investitiilor, primite de la buge tul de stat.

4.2 Rigiditatea cheltuielilor

Cu acest nou set de indicatori, trecem de la partea de venituri la cea de cheltuieli din bugetului
local. Scopul acestor indicatori este de a determin a cat de flexibile sau cat de rigide sunt diferitel e
cheltuieli ale unei administratii publice locale. F lexibilitatea cheltuielilor poate ajuta o municipal itate
sa fie mai credibila din punct de vedere financiar. De ce? Pentru ca flexibilitatea face ca unei
administratii locale sa-i fie mai usor sa reduca ch eltuielile, daca este necesar, pentru a putea asigu ra
astfel plata serviciului datoriei atat in perioade critice, cat si in perioade mai prospere.

Indicatorii initiali se refera la acele cheltuieli care sunt cel mai putin flexibile (fie datorita uno r
prevederi legale, fie presiunilor politice pentru a raspunde cerintelor populatiei sau pentru a conser va
imaginea respectivei administratii publice legata d e credibilitatea financiara dovedita). Ultimii
indicatori inglobeaza cheltuieli mai flexibile.

A.ccCheltuielileccucfinantareacserviciuluicdatoriei ccacprocentcdinctotalulccheltuielilorc

Onorarea serviciului datoriei trebuie sa fie priori tatea numarul unu pentru o autoritate publica
locala. In calculul acestui indicator se include suma de rambursat si platile cu dobanzile si comisionele
atat pentru datoria pe termen scurt, cat si pentru cea pe termen lung. Prin intermediul acestui indica tor
analistul constata gradul de indatorare a administr atiei publice locale in cauza.

ADMINISTRAłIEcȘIcMANAGEMENTcPUBLICc /UIforward/UIforward /UIforward/UIforwardc3/2004c
c
122 B.ccCheltuielileccucfinantareacserviciuluicdatoriei csiccucpersonalulcdirectccacprocentcdinc
totalulccheltuielilorc

La fel ca si cheltuielile cu finantarea, plata sala riilor este inevitabila si trebuie efectuata; prin
urmare, se includ ambele categorii in calculul aces tui indicator.
In cazul consiliilor judetene, acest indicator cupr inde salariile platite angajatilor proprii.
Salariile personalului de la directiile judetene, c are nu sunt angajatii proprii ai judetului, nu sunt
incluse.

C.ccCheltuielileccucfinantareacserviciuluicdatoriei ,ccucpersonalulcsiccucsubventiacc
lacenergiactermicacsictransportulclocalccacprocentc dinctotalulccheltuielilorc

Plata subventiilor la energia termica este o obliga tie importanta pentru administratia publica
locala. Anumite transferuri sunt destinate strict a cestui scop. Atat din punct de vedere legal, cat si
politic, ar fi dificil, chiar imposibil, pentru o a utoritate locala sa nu respecte aceasta obligatie.
Sunt incluse aici si alte categorii de subventii, f iind determinata astfel o serie de obligatii de
baza care nu pot fi evitate si care reprezinta chel tuieli rigide.

D.ccCheltuielileccurentecsicceleccucfinantareacserv iciuluicdatorieiccacprocentcdinctotalc
cheltuielic

Pe termen scurt, cheltuielile curente sunt mai rigi de decat cheltuielile de capital pentru
investitii noi. Aceasta din cauza ca, in cazul in c are nu sunt resurse bugetare suficiente, oficialii pot
amana unele cheltuieli de capital. Prin urmare, ace st indicator ia in considerare toate cheltuielile c u
plata serviciului datoriei si cheltuielile curente (excluzand cheltuieli de capital).

4.3 Capacitatea de investire si de contractare de imprumuturi

Grupul de indicatori prezentat anterior a evidentia t cheltuielile cu finantarea ca procent din
cheltuielile totale. Urmatorii indicatori reflecta volumul investitiilor si creditelor administratiei locale.
Acesti doi termeni se suprapun, dar nu coincid. Adm inistratiile locale pot imprumuta nu numai pentru
investitii, ci si pentru alte motive (cum ar fi, sp re exemplu, obtinerea de lichiditati). De asemenea, pot
plati pentru investitii si din alte surse decat din datorii (din venituri curente sau transferuri cu d estinatie
speciala).

A.ccServiciulcanualcalcdatorieiccacprocentcdinctota lulcveniturilorccurentec

Indicatorul are o importanta deosebita pentru ca de fineste masura in care o administratie locala
poate sa mai contracteze o datorie in plus fata de cea deja contractata. Faptul ca exista o limita in a
contracta datorii o atesta insasi Legea 189/1998 pr ivind finantele publice locale, care stipuleaza la
articolul 51:
“Autoritatile locale nu vor avea acces la credite da ca totalul datoriei anuale, reprezentand
sumele de rambursat pentru imprumuturile contractat e si dobanzile si comisioanele aferente, inclusiv
pentru imprumutul angajat in cursul anului respecti v, depaseste 20 % din totalul veniturilor curente
ale bugetului local. ”
Aceste limite, stabilite prin lege, prezinta avanta jul ca determina consiliile locale sa analizeze
foarte riguros un proiect propus pentru finantare p rin contractare de datorie. Cu alte cuvinte, se con fera

ADMINISTRAłIEcȘIcMANAGEMENTcPUBLICc /UIforward/UIforward /UIforward/UIforwardc3/2004c
c

123 autoritatii locale autonomie in luarea deciziei ata ta timp cat cheltuielile cu finantarea raman in lim ite
acceptabile.

B.ccInvestitiilec(cheltuielilecdeccapital,cinclusiv cfinantareaccheltuielilorcpectermenclung)cc
cacprocentcdinctotalulccheltuielilorc

Ca si indicatorul precedent, acest indicator este d eosebit de important pentru oficialii locali. In
acelasi mod in care o familie incearca sa economise asca cate putin in fiecare luna, la fel si o
administratie publica locala poate fi evaluata prin prisma eforturilor de investire mai degraba decat
prin prisma cheltuielilor pentru activitati curente . Acest indicator arata efortul total din partea
administratiei locale pentru investitiile pe termen lung.

C.ccFinantareaccheltuielilorcpectermenclungccacproc entcdinctotalulcinvestitiilorc

Pentru a face o distinctie intre diferitele surse d e bani utilizate pentru investitii, acest indicator
arata ce procent din investitii este asociat unei f inantari pe termen lung fata de sursele derivate di ntr-un
excedent curent.
Ponderea serviciul datoriei pentru imprumuturile pe termen lung in cheltuielile totale cu
investitiile reprezinta raportul dintre suma tuturo r platilor asociate imprumuturilor pe termen lung s i
cheltuielile totale cu investitiile. Conform acestu i indicator, analistul isi poate forma o parere des pre
volumul si complexitatea investitiilor aflate in de rulare sau deja incheiate, pentru care administrati a
locala trebuie sa-si plateasca datoriile restante.

4.4 Capacitatea de management financiar

Acest ultim set de indicatori se refera la capacita tea de management financiar a autoritatii
locale si judetene. Capacitatea de management finan ciar trebuie analizata si evaluata in contextul
evolutiei bugetului pe o perioada determinata. Cres terea semnificativa in timp a resurselor mobilizate
local, de exemplu, sugereaza o buna autonomie in ma nagement financiar; nu poate fi facuta o analiza
pertinenta privind trendul inregistrat, daca tratam problema „static” si nu „dinamic”. Indicatorii pe
care-i propunem sunt indicatori statici, ce analize aza problema respectiva pe baza datelor disponibile
pentru un singur an bugetar.
Indicatorii de baza care reflecta intr-o oarecare m asura capacitatea de management financiar
sunt prezentati in cele ce urmeaza. Aceste calcule compara veniturile (primul set de indicatori) cu
cheltuielile (al doilea set de indicatori).
A.ccVeniturileccurentecminusccheltuielileccurentecc acprocentcdinctotalulcveniturilorc

Autoritatile locale isi demonstreaza capacitatea de management financiar atunci cand nu
utilizeaza toate resursele disponibile pentru a aco peri cheltuieli curente, ci, dimpotriva, investesc o
parte semnificativa in proiecte de investitii. O ma surare a acestei abilitati poate fi facuta prin
intermediul acestui indicator (scaderea cheltuielil or curente din venituri curente si apoi impartirea la
totalul veniturilor).

B.cVeniturilecoperationalecminusccheltuielileccuren teccacprocentcdinctotalulcveniturilorc

Am constatat mai devreme ca, in plus fata de venitu rile curente proprii, de taxele speciale si de
cota defalcata din impozitul pe venitul global, ofi cialii locali pot mobiliza si alte surse pentru a e fectua

ADMINISTRAłIEcȘIcMANAGEMENTcPUBLICc /UIforward/UIforward /UIforward/UIforwardc3/2004c
c
124 cheltuieli curente, cum ar fi: sume de echilibrare a bugetelor locale, sume cu destinatie generala sau
speciala (operationala).
Daca scadem cheltuielile curente din aceste venitur i operationale, obtinem excedentul curent
net. Apoi impartim aceasta suma la totalul venituri lor si obtinem acest indicator.
c
C.ccTaxelecspecialeccacprocentcdincveniturilectotal ec

Dupa cum s-a mentionat anterior, legea nu obliga ad ministratia locala sa colecteze taxele
speciale si numai cateva administratii locale au as tfel de taxe. Din acest motiv, consideram existenta si
utilizarea acestor taxe speciale ca o evidenta a an gajamentului autoritatiilor locale (mai mare decat
media) de a mobiliza resurse locale. Indicatorul ma soara tocmai acest angajament.

D.ccPondereacrezervelorcinctotalulccheltuielilorc

Folosind veniturile totale, autoritatile locale tre buie sa acopere cheltuielile curente, de capital
si de finantare. Ceea ce ramane poate fi “depozitat ” intr-un fond de rezerva. Constituind acest fond d e
rezerva, administratiile publice locale dau dovada de prudenta in ceea ce priveste fiscalitatea. Acest
indicator reflecta abilitatea celor responsabili de a se asigura ca totalul cheltuielilor nu depaseste
totalul veniturilor.
Dupa calculul acestor indicatori, folosind datele d in executia anuala a bugetului, analistii isi
vor concentra atentia asupra interpretarii acestor valori . Acest set de indicatori prezentat anterior
serveste ca “element initial al analizei credibilit atii financiare si nu inlocuieste judecata analitic a si
privirea de ansamblu” 2.
Nu rare sunt cazurile in care, ca urmare a analizei financiare a administratiilor publice locale,
rezulta o oarecare insolvabilitate a respectivei ad ministratii. Si atunci ne punem intrebarea cum sa
preintampinam…

5. Insolvabilitateacmunicipalitatilor?cc
c
De la bun inceput trebuie specificat ca actualul ca dru legislativ nu contine prevederi
referitoare la insolvabilitatea administratiilor lo cale. Legea finantelor publice locale nu prevede
proceduri de remediere a insolvabilitatii acestora, ci doar remedii pentru imprumuturile pe termen
scurt acordate de trezoreria statului.

Legislatia si procedurile ar trebui dezvoltate pent ru a reglementa administrarea unei autoritati
locale intrate in incapacitate de plata, precum si relatiile si drepturile sale in raport cu creditori i pentru
stingerea obligatiilor. Procedurile ar trebui, de a semenea, sa includa stabilirea unor politici care s a
sprijine administratiile locale in cauza, in vedere a redresarii si stabilizarii financiare. In functie de
regulile care sunt adoptate, astfel de proceduri ar putea fi initiate de guvern, de autoritatea locala insasi
sau de creditorii sai. Ce inseamna insolvabilitatea municipalitatii , regulile si conditiile conform
carora poate fi declansata procedura de remediere a insolvabilitatii sunt cateva aspecte ce ar trebui
sa fie foarte clar definite .
Experienta altor state reflecta abordari foarte dif erite. De exemplu, Ungaria se bazeaza pe
sistemul judiciar, aproape fara nici o interventie a Ministerului Finantelor sau a Ministerului de Int erne
(responsabil cu supervizarea multor probleme ale au toritatilor locale in Ungaria ). In Letonia, proces ul
se bazeaza mai mult pe interventia Ministerului Fin antelor. In ambele cazuri exista un supraveghetor

2 Standard and Poors, Municipal Finance Criteria , 1993, pag. 50

ADMINISTRAłIEcȘIcMANAGEMENTcPUBLICc /UIforward/UIforward /UIforward/UIforwardc3/2004c
c

125 sau un administrator care ajuta municipalitatea respectiva in elaborare a programului de remediere
financiara si in urmarirea respectarii acestui prog ram .
In Franta, un plan de stabilizare financiara includ e si cuantumul cresterii impozitelor si taxelor
locale si al reducerii cheltuielilor. Acest gen de planuri sunt adesea cerute de catre Crédit Local de
France ca o conditie obligatorie pentru finantarea prin imprumuturi aditionale garantate a autoritatil or
locale cu situatie financiara dificila.

6.ccCecrolcaucdescentralizareacfiscalacsiccadrulcle gislativcincimbunatatireaccredibilitatiic
financiarecacadministratieicpubliceclocale?c

Acordarea importantei cuvenite creditului municipal necesita, in prealabil, un angajament din
partea administratiei centrale de a descentraliza s egmente importante ale serviciilor publice, impreun a
cu finantarea unor asemenea servicii si infrastruct ura necesara pentru asigurarea lor. Intr-un sistem
descen-tralizat, autoritatile locale vor putea aleg e intr-o anumita masura tipul, precum si gradul de
acoperire al serviciilor publice pe care le asigura la nivel local. Autoritatilor locale le revine, ce l putin
partial, responsabilitatea pentru acoperirea costul ui furnizarii serviciului la nivel local, prin impo zite
sau tarife.
Administratia publica locala trebuie sa finanteze din surse proprii cel putin o parte din
costurile de capital necesare pentru modernizarea si extinderea retelel or de infrastructura edilitara ,
probabil in colaborare cu autoritatile centrale, ca re contribuie prin transferuri pentru investitii sa u prin
alte forme de cofinantare la realizarea investitiil or necesare.
In final, pentru ca descentralizarea sa devina comp leta, va trebui ca autoritatile locale sa
beneficieze de o anumita flexibilitate in ceea ce priveste stabilirea nivelu lui taxelor si impozitelor
locale , astfel incat sa poata plati pentru nivelul invest itiilor si serviciilor pe care si l-au ales. Intr-u n
sistem descentralizat, contribuabilii au un cuvant important de spus in ceea ce priveste nivelul
serviciilor publice furnizate pe plan local, avand in vedere costurile asigurarii serviciului.
Este neaparat necesar ca factorii de decizie sa con stientizeze ca o piata a creditului municipal
se potriveste cu un sistem al finantelor publice in care autoritatile locale au o putere de decizie si o
responsabi-litate financiara si fiscala semnificati ve, cu alte cuvinte autonomia decizionala si financ iara
este deplina.
Dupa unii autori, in acest moment nu este inca sufi cient conturat procesul descentralizarii
administrative in Romania. Creditul municipal trebuie privit ca un instrument care ajuta autoritatile
locale sa joace un rol important in investitiile pe plan local.
In contextul actual, in care in tara noastra credit ul municipal tinde sa ia amploare, Romania ar
face o imensa greseala sa se grabeasca cu pregatire a procesului de imprumutare excesiva a
administratiilor locale, fara sa contureze mai inai nte cadrul legal necesar. Acesta trebuie sa facilit eze
marirea rolului administratiilor locale si crearea premiselor diversificarii surselor de venituri ale
acestora, bineinteles, in limitele disciplinei fisc ale si ale unor constrangeri bugetare severe .
Romania poate trage invataminte din riscurile care au aparut in alte tari, o data cu promovarea
creditului municipal . In cazul Braziliei si al Rusiei, apelarea excesiv a la imprumuturi din partea
autoritatilor locale sau contractarea datoriilor in lipsa unui cadru legal adecvat (care sa clarifice
probleme critice precum statutul garantiilor sau ca re sunt remediile aflate la dispozitia creditorilor in
caz de neplata din partea municipalitatilor) a acce ntuat crizele economice nationale.
Potentialul benefic al unei piete dezvoltate a cred itului municipal este foarte mare, insa la fel
de mare este si riscul imprumuturilor insuficient pregatite . Este in interesul tuturor factorilor
implicati (autoritati locale, guvern, banci si inve stitori interesati de creditul municipal) ca aspect ele

ADMINISTRAłIEcȘIcMANAGEMENTcPUBLICc /UIforward/UIforward /UIforward/UIforwardc3/2004c
c
126 legate de politicile privind dezvoltarea pietei cre ditului municipal sa fie bine intelese, iar cadrul legal
corespunzator sa fie definit inainte ca piata sa in ceapa sa functioneze.

7.ccCarecarcficaltecmasuricpentrucintarireaccredibi litatiicfinanciarecacadministratiilorc
publiceclocale?c
1. Elaborarea si stabilirea unor criterii clare si sta bile de acordare a transferurilor de la
bugetul de stat catre consiliile judetene si de la acestea catre celelalte niveluri ale admi nistratiei
publice locale; aceste criterii nu ar trebui modifi cate anual prin legea bugetului de stat;
2. Precizarea exacta a acelor impozite ale bugetului de stat la care administratiile locale pot
stabili cote aditionale;
3. Includerea fondurilor speciale in bugetele locale s ub forma de transferuri cu destinatie
speciala de la bugetul de stat, pentru a mari transparenta;
4. Inlaturarea golurilor temporare de casa cauzate de sistemul actual de plata a cotelor din
impozitul pe venitul global;
5. Trezoreria ar trebui sa depoziteze in conturile ad ministratiilor publice locale sumele
incasate din impozitul pe venitul global la data la care acest impozit este platit de agentul economic ;
6. Intarirea auditului intern si a controlului financi ar prin modernizarea procedurilor
practicate;
7. Administratiile locale ar trebui sa poata avea cont uri la banci comerciale . In prezent
acestea sunt obligate sa detina conturi numai la Tr ezorerie si, in acest fel, bancile nu percep
administratiile locale ca pe niste potentiali clien ti. Tot in acest mod se limiteaza gradul in care ba ncile
pot intra in contact cu finantele locale si se impi edica utilizarea excedentelor si a altor venituri d in
bugetul local sub forma de garantii.

In concluzie, putem preciza cu certitudine ca termenulcdec„credibilitatecfinanciara”cestec
relativ . Valoarea indicatorilor necesari evaluarii credibi litatii financiare nu poate fi analizata separat.
Ca parte a muncii de interpretare, specialistii com para valorile indicatorilor respectivei administrat ii
locale cu mediile inregistrate pe sector sau cu val orile indicatorilor altor administratii cu caracter istici
asemanatoare.
In acelasi timp, se urmaresc schimbarilec acestorc indicatoric inctimp , ceea ce presupune
dezvoltarea si administrarea eficienta a unor baze de date privind informatiile institutiilor.
Referintecbibliograficec

1.c VACAREL,cI.;c
ANGHELACHE,cG.;c
MOSTEANU,cT.;c
BERCEA,cF.;c
BODNAR,cM.;c
GEORGESCU,cF.c
cFinante publice – editia a II-a, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 2000
2.c AGENTIAcSTATELORc
UNITEcPENTRUc
DEZVOLTAREc Programarea investitiilor de capital si planificare a financiara.
Componenta creditare si finantare municipala

ADMINISTRAłIEcȘIcMANAGEMENTcPUBLICc /UIforward/UIforward /UIforward/UIforwardc3/2004c
c

127 INTERNATIONALAc

3.c DecANGELIS,cM.;c
CALUSERU,cG.;c
BULBOACA,cA.ccDezvoltarea pietei creditului municipal in Romania.
Cadrul legal si politici de dezvoltare
4.c *cccc*ccccc*c Legea nr. 189 din 14.10.1998 privind finantele publ ice locale,
publicata in M.O. nr. 404 din 22 octombrie 1998