Adevărata libertate individuală nu poate exista fără securitate economică și [631977]

Introducere
“Adevărata libertate individuală nu poate exista fără securitate economică și
independență. Oamenii înfometați și lipsiți de slujb e sunt elementele cu care se fac
dictaturi.”1
Datorită amenințărilor și mai ales a provocărilor actuale , cărora R omânia trebuie să răspundă
prin soluții corelate cu interesele naționale foarte eficiente și de durată , se poate opina că la nivel
regional și global contextul de securitate rămâne în continuare dinamic și complex.
Economia unei țări reprezintă unul dintr e factorii esențiali pentru realizarea securității acelui
stat, cu implicare directă alături de domeniul informațiilor în soluționarea unor dintre marile
probleme cu care se confruntă lumea în prezent. Realizarea securității economice este vitală pentru
orice stat, deoarece eșecul poate duce la crize și conflicte, culminând chiar cu războiul. Securitatea
economică poate fi considerat un domeniu de cercetare prea puțin analizat în mediul de specialitate
autohton deși reprezintă unul dintre cele mai de releva nte subiecte în contextul local și global
actual . În cadrul prezentei lucrări, urmăresc analiza securității economice a României dintr -o
perspectivă multi disciplinară dar axată prioritar pe domeniile de interes major.

Obiectivul general al lucrării de fa ță constă în identificarea, analizarea și evidențierea
principalilor factori determinanți care contribuie la realizarea securității economice a României în
contextul actual dar și a deficiențelor /riscurilor prezente , domeniile analizate fiind următoarele
 securitate economică în domeniul dezvoltării economice (energie, industrie și
compet itivitate economică și agricultura și securitatea alimentară) ;
 securitate economică în domeniul resurselor financiare (sustenabilitatea buge tului de stat,
fonduri europene ș i piețe financiare) ;
 securitate economică în domeniul infrastructurilor critice (transporturi, dezvoltare durabilă
(domeniul silvic), IT&C)

Lucrarea poate reprezenta un punct de start pentru informarea stakeholderilor din domeniul
economic, al securității naționale/apărării, sau a unor persoane cu funcții de c onducere din instituții
publice sau private, întrucât cuprinde o radiografie a celor mai relevante tendințe naționale, dar și o
analiză a unor documente strategice/programatice de actualitate.
Am optat pentru folosirea mai multor metode de cercetare specifice științelor sociale, și anume
analiza comparativă a unor documente, analiza de conținut, analiza unor date, metoda istorică,
realizarea unor corelații, metoda prospectivă și analiza de tip SWOT. P rincipala contribuție
personală a acestei disertații are de -a face în primul rând cu felul abordării demersului de cercetare

1 Franklin D. Roosevelt

Pagina | 2
propus, adică dintr -o manieră pluridiciplinară, care să ofere o imagine de ansamblu asupra
fenomenului. Așadar au fost folosite do cumente, studii, concepte și teorii din câmpul disciplinelor
aflate în legătură strânsă cu domeniul de cercetare: științele economice, politice, militare, precum și
privind teoria relațiilor internaționale.

Securitate economică în domeniul dezvoltării e conomice
Energie

Securitatea energetică se referă la competența unui stat de a -și asigura necesarul de energie
în mod continuu și la prețuri accesibile. Abordarea acestui subiect nu este un lucru nou în cadrul
Organizați ei Tratatului Atlanticului de Nor d (NATO) , domeniul energetic fiind considerat2 unul cu
potențial ridicat de a face obiectul amenințărilor asupra securității naționale (SN) , astfel că s-a
impus dezvoltarea capacității de a menține starea de securitate , inclusiv prin protejarea
infrastruc turii critice energetice, a zonelor de tranzit și a rutelor, în cooperare cu parteneri i.
Sectorul energetic poate avea un aport considerabil la dezvoltarea României, prin influența
asupra competitivității economice, a mediului/climei și asupra calității vieții. În vederea întrunirii
așteptărilor consumatorilor, acest sector trebuie să devină mai puțin poluant, să folosească
tehnologii avansate în trend cu cerințele pieței, și să crească eficiența economică. În contextul
globalizării , strategia energetică a țării trebuie să fie raportată la documente similare existente la
nivel european pentru a putea asigura convergența politicii din domeniu a României cu cea a UE.
Previziunile analiștilor semnalează pentru următorii ani creștere economică, fapt care va du ce
implicit la un consum mai mare de resurse energetice.
Ultimii ani au adus o serie de progrese în sectorul energetic autohton datorate interesului
Guvernului de a se consulta cu diverși stakeholderi3 și de a realiza o nouă strategie. Cu toate că
aceasta ar putea fi îmbunătățită prin implementarea unei viziuni pe termen lung cu o prognoză
realist privind a evoluției preconizate, poate fi un punct important de plecare. Se pot constata
progrese în cee a ce privește liberalizarea piețelor de energie electrică și a gazelor naturale. Acestea
sunt furnizate consumatorilor casnici și industriali la prețuri pieței, fapt care stimulează concurența
dintre companiile din domeniu pentru a oferi cele mai bune tarife. Pentru a putea asigura
competitivitatea sectorului en ergetic românesc și pentru a atrage investitori străini, atât liberalizarea
prețurilor cât și respectarea practicilor concurențiale sunt condiții sine -qua-non4.

2 https://nato.mae.ro
3 Orice parte implicata în mod direct/indirect și care are un interes în ce rezida din derularea activităț ii.
4 Fără care nimic nu se poate face, indispen sabile.

Pagina | 3
Datorită crizei internaționale de pe piața gazelor și a petrolului din ultimii ani, a regimului
fiscal, investițiile operatorilor din acest domeniu au fost mai mode rate privind exploatarea și
producția , în contextul în care se constată necesarul de investiții adiționale semnificative pentru a
putea opri d eclinul și a menține nivelul cu rent al produc ției din puțurile existente. De altfel, se
constată un necesar investițional privind explorarea și dezvoltarea proiectelor de la țărm Mării
Negre pentru a avea o rată de înlocuire a rezervelor la un nivel optim.
Listarea la Bursa de Valori București (BVB) a unor companii de stat (spre exemplu
Nuclearelectrica5, Romgaz6, Electrica7) a însemnat noi oportunități de a atrage în mod facil a
capitalului necesar acestui sector și în egală măsură creșterea transparenței privind deciziile
manageriale și rezultatele financiare dar și o m ai bună guvernanță corporativă8. România a avut
investiții importante în domeniul energiei regenerabile fapt care a dus la creșterea capacității
instalate de la 24 MW (în anul 2009) la aproximativ 4.800 MW în 2016. Acest domeniu s -a putut
dezvolta ca urmare a potențialului privind resursele regenerabile (exemplu: energie solară și eoliană
unde s -au realizat investiții de peste 7 miliarde euro, biomasă, hidroenergie) și a schemei de sprijin
inițiată în 2012.
Deși anual compan iile din domeniul energiei se află pe primele locuri în top din punctul de
vedere al contribuției la bugetul consolidat de stat, începând cu februarie 2013 s -a putut constata o
tendință de creștere a nivelului taxelor (spre exemplu „taxă pe venituri excepț ionale” în cuantum de
60%, aplicată asupra veniturilor companiilor producătoare de gaze pentru exploatarea resurselor
naturale, altele decât gazele naturale) fără a se realiza un studiu de impact în acest sens

Principalele resurse de energie p rimară
(tep9) mii tone echivalent petrol
1.I.-30.XI. 2017 1.I.-30.XI. 2017 fata de 1.I. -30.X I. 2016
Diferențe (±) – % –
Total Producție Import Total Producție Import Total Producție Import
Resurse –
total 31233.6 19457.4 11776.2 +1191,1 +852,3 +338,8 104.0 104.6 103.0
din care:
Cărbune net 4788.3 4291.5 496.8 +472,3 +469,9 +2,4 110.9 112.3 100.5
Țiței 10166.8 3136.5 7030.3 +86,4 -143.5 +229,9 100.9 95.6 103.4
Gaze naturale
utilizabile 8288.3 7580.4 707.9 +654,1 +812,0 -157.9 108.6 112.0 81.8
Energie
hidroelectrică,
energie
nucleară –
electrică și 4749.5 4449.0 300.5 -278.3 -286.1 +7,8 94.5 94.0 102.7

5 Simbol bursier BVB: SNN
6 Simbol bursier BVB: SNG
7 Simbol bursier BVB: EL
8 Sistem de principii prin care compania este condus ă și controlat ă.
9 Unitate de măsură a energiei. 1 tep este egal cu energia chimică eliberată prin arderea unei tone de petrol.

Pagina | 4
energie
electrică din
import
Produse
petroliere din
import 2800.5 _ 2800.5 +270,9 _ +270,9 110.7 _ 110.7

În prezent, România are un nivel de scuritate energetică peste media țărilor OCDE10. Totuși,
contextul actual al piețelor de energie de la nivel internațional este caracterizat de incertitudine și
volatilitate, iar dezvoltarea de noi tehnologii poate avea ca rezultat schimbări radicale. Schimbarea
abordărilor clienților/publicului în general spre a folosi energie verde (regener abilă) și politicile de
mediu axate pe diminuarea emisiilor de gaze cu efect de ser ă (GES) influențează deja pattern -urile
investiționale și de consum.

Conform Strategiei Energetice a României11, securitatea energetică se asigură prin realizarea
simultan ă a următoarelor elemente :

Plan extern Plan intern
Termen scurt • Surse și rute alternative pentru importuri
• Cooperare și utilizarea unor mecanisme de
solidaritate la nivel regional
• Interconectare bidirecțională (gaz natural),
pentru a face față imediat situațiilor de criză • Stocuri strategice de combustibili
fosili și rezerve suficiente de
capacitate.
• Asigurarea adecvanței SEN, sisteme
de echilibrare, rezervă și stocare.
• Protecția infrastructurii critice
împotriva atacurilor cibernetice,
teroriste etc.
Termen lung • Competitivitate economică și eficiența
energetică a agenților economici
• Diversificarea surselor de import și a
destinațiilor de export a energiei.
• Finalizarea pieței interne a energiei la
nivelul UE, cu etapa intermediar ă regională
• Participarea României la piața regională ca
furnizor de reziliență, inclusiv în zona Mării
Negre și în țările Comunității Energetice
• Coordonarea planificării la nivel regional a
proiectelor majore de infrastructură
energetică.
• Dezvolta rea parteneriatelor strategice în
sectorul energetic, pe dimensiunile
investițională, transfer de know -how și
securitate a infrastructurii critice. • Creșterea calității guvernanței
energetice: a legislației,
reglementărilor și actului
administrativ
• Men ținerea unui mix energetic
diversificat și echilibrat, precum și a
unui grad ridicat de acoperire a cererii
cu resurse interne
• Menținerea unui ciclu nuclear
integrat și asigurarea expertizei în
domeniu
• Finanțarea investițiilor în rețele de
transport și distribuție pentru a le
spori eficiența și a realiza tranziția
către „rețele inteligente”
• Reducerea gradului de sărăcie
energetică, inclusiv prin creșterea
eficienței energetice la consumatorii
vulnerabili

10 Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – organizație internațională a națiuni lor dezvoltate care
acceptă principiile democrației reprezentative și a economiei de piață libere.
11 Strategia Energetică a României 2016 -2030, cu perspec tiva anului 2050 – Ministerul Energiei

Pagina | 5

Modernizarea permanentă a infrastructurii de producție, transport și distribuție a energiei
reprezintă o condiție esențială pentru creșterea eficienței și a securității energetice. Pentru putea fi
surmontate cu succes anumite crize care pot apărea în alimentarea cu energie pe termen mediu, se
impu ne îmbunătățire cu celeritate a capacităților de producție de tip convențional.

Industrie și competitivitate economică

În România încă există mari probleme de natură socială, în ciuda că are cea mai mare rată a
creșterii economice din Uniunea Europeană, datorate cu precădere fenomenelor de îmbătrânire a
populației datorită sporului natural negativ și a migrației forței de muncă tinere, ratei mare de
abandon școlar (peste media U.E.) și ponderii reduse de persoane cu studii superioare, numărului
mare de p ersoane aflate în sărăcie și risc de excluziune socială, care pot afecta bunăstarea/bugetul
consolidat de stat pe termen lung.
Conform Strategiei Naționale pentru Competitivitate (SNC), au potențial competitiv
sectoarele economice: tehnologia informației și comunicațiilor, industrii creative, industria auto și
componente, procesarea alimentelor și băuturilor, sănătate și produse farmaceutice, turism și
ecoturism, textile și pielărie, lemn și mobilă, energie și management de mediu, bioeconomie
(agricultură, silvicultură, pescuit, acvacultură), biofarmaceutică și biotehnologii. În ultimii ani se
poate constata îmbunătățirea treptată a poziției relative față de alte state membre ale U.E. și a
capitalului de imagine pe scena intonațională reflectată de creștere a cotei de piață (la nivel mondial)
privind exportul de produse industriale , agricole.

Principalele elemente deficitare privind competitivitatea economică se refer ă la:
 aversiunea ridicată la risc a antreprenorilor/investitorilor din sectorul IMM ;
 persis tența unor factori economici de precum nivelul redus de colectare al taxelor și
impozitelor (datorat nivelului economiei subterane, gradului redus de conformare la plată al
contribuabililor și evaziunii fiscale), arieratele întreprinderilor de stat, susten abilitatea
sistemului medical și de pensii;
 infrastructura neatractivă pentru proiecte investiționale: rute slab dezvoltate (rutiere) sau
nevalorificabile (fluviale interne) ;
 capacități industriale energointensive și neadaptate pieței ;
 procese birocratice coroborate cu legislație deficitară în anumite industrii. ;
 performanțe slabe în inovare a, grad mic de digitizare și de alfabetizare privind folosirea
IT&C ;

Pagina | 6
 performanțele joase ale administraților de la nivel local și central privind rata de absorție a
fondurilor europene , eficiența redusă a procesului managerial și valori mari ale indicelui
corupției ;
 existența unor grupuri de interese asimilate criminalității economice, fenomenului corupției
și/sau de sorginte externă care urmăresc promovarea intereselor proprii în România.
În general, î mbunătățirea indicatorilor nu duce neapărat și la o performanță economică mai bună
datorită întârzieri lor în dezvoltarea factori lor suport, în special infrastructura de transport,
valorificarea creativității și consolidare a inițiativei antreprenoriale.

Conform World Economic Forum (WEF), România se află pe locul 68 într -un clasament
realizat anual, indicele competitivității înregistrând 4,28 de puncte pentru perioada 2017 -2018, în
scădere cu 0,02 puncte față de 2016 -2017 .

Principalii factori problematici în afaceri – România

Sursa: WEF – The Global Competitiveness Report 2017 -2018

Privind insolvențele, în primul semestru al anului 2017 (S1), majoritatea s -au înregistrat în
domeniul construcțiilor (746), sector care a î nregistrat o contractare în volumul lucrărilor (de 8%)
față de aceeași perioadă a anului anterior . În același timp, topul primelor 10 sectoare care
înregistrează cel mai mare număr al insolvențelor au rămas în mare parte neschimbat, schimbările
referindu -se la ordinea din top. Datele preliminare publicate în Buletinul procedurilor de insolvență
(BPI)12 indică faptul că în primul semestru al anului 2017 s-au deschis un număr de 4.442 proceduri
noi de insolven ță, similar cu aceeaș i perioada a anului precedent. Un aspect relevant este faptul că
numărul companiilor mari (cu o cifră de afaceri de peste 1 Mil. euro) a marcat o creștere de
aproximativ 20% în S1, ajungând la 180 firme.

Indicator în S1 al anului 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Număr compan ii insolvente 10.617 11.789 14.218 13.855 12.862 5.819 4.472 4.442
Total datorii (M il. RON) 8.306 6.788 11.002 15.646 12.402 8.296 13.582 7.740
Număr angajați 29.322 23.037 33.157 40.134 30.731 29.686 22.77 19.285

Sursa: BPI, prelucrările autorului.

Primele 10 domenii de activitate cu cele mai multe dosare de insolvență depuse au fost:
construcții (746), comerț cu amă nuntul (705), comerț cu ridicata și distribuție (660), alte activități
de servicii prestate în principal întreprinderilor (327), transpor turi (319), hoteluri și restaurante
(316), agricultură (257), fabricarea produselor textile, a artic olelor de îmbrăcăminte și încălț ăminte

12 Buletinul procedurilor de insolvență (BPI) – http://www.bpi.ro

Pagina | 7
(211), fabricarea lemnului și a produselor din lemn (127), alte activități de servicii personale (116).
Ponderea prim elor 3 domenii de activitate care au adus majoritatea dosarelor de insolven ță a variat
în ultimii 5 ani între 50 -54%, respectiv între 65 -70% pentru primele 5 domenii.
Chiar dacă numărul insolvențelor se află la minimul ultimilor 10 ani , pierderile gen erate
este la cel mai înalt nivel din perioada menționată. Această corelație aparent par adoxală (a
minimului de insolvențe coroborat cu maximul pierderilor) poate fi explicată de profilul firmelor,
spre exemplu un număr de 20 de firme au avut venituri mai mari de 10 M il. EUR , iar din acestea 11
activau în distribu ție, come rț sau furnizare de energie. În general companiile din aceste sectoare de
activit ate au un nivel scă zut al activelor imobilizate și un grad de îndatorare foarte ridicat, expunând
creditori i la eventuale pierderi semnificative.

Analizele de specialitate13 asupra situațiilor financiare din perioada 2008 -2016 depuse de către
companiile intrate în insolvență în S1 a u reliefat mai multe elemente comune privind managementul
financiar deficitar:
 creșterea accelerată a datoriilor, mult peste dinamica veniturilor corelată cu înregistrarea de
pierderi tot mai mari;
 ineficiența investițiilor realizate, indicată de o creștere a veniturilor în timp ce
profitabilitatea era scăzută sau chiar negativă;
 sursele de finanțare nesustenabile;
 finan țarea investi țiilor pe termen lung cu resurse atrase pe termen scurt (nealinierea activelor
cu pasivele) .

Agricultură și securitate alimentar ă

Conceptul de Securitate alimentară a apărut și evoluat pe fondul actualei probleme privind
suprapopu larea, creșterea prețurilor alimentelor în timp ce calitatea acestora este tot mai slabă,
precum și a urbanizării galopante . Potrivit unor experți și autori din domeniul, securitatea
alimentară a oricărei țări, este dimensiunea cu cea mai mare importanță pentru SN.
„Securitatea alimentară există atunci când toți oamenii, în orice moment, au acces fizic
și economic la alimente sigure și nutritive care îndeplinesc necesitățile de hrană ale
organismului uman, pentru a duce o viață s ănătoasă și activă.”14

13 CoFace Romania : Studiul Insolventelor Romania 2017 – Semestrul I
14 Declarați a asupra Securității Alimentare Mondiale” FAO/OMS/ 1996

Pagina | 8
Lipsa securității alimentare poate genera pe plan intern într-un timp foarte scurt tensiuni soci ale,
crize politice și instabilitate economică, chiar și deteriora rea stării de sănătate fizică și psihică a
populație i, iar în plan exter n poate să atragă acțiuni diplomatice, cu efecte indezirabile. Orice stat ar
trebui să fie independent de factori care pot dezechilibra starea de securitate.
Cu toate că România este apreciată la nivel european și mondial ca o țară cu un bogat
potențial ag ricol se poate observa că rata de absorție a fondurilor europene (sau cu finanțare de la
bugetul de stat) este încă foarte mică datorată lipsei de know -how al agricultorilor și a existenței
unui sistem birocratic . Așadar, chiar și în cazurile în care au fo st implementate cu succes proiectele,
rezultatele nu sunt foarte notabile în context național.
Absența unei strategii clare pentru agricultur ă și mai ales pentru securit atea alimentar ă,
incoerența deciziilor în comerț, sectorul agricol și alimentar conduc la modificări rapide în cerințele
consumatorilor privind calitatea și siguranța alimentelor . În prezent, precaritatea securității
alimentare a românilor nu este o consecinț ă a lipsei de alimente ci a scăderii puternice a producției
autohtone în detriment ul creșterii importurilor, a neutilizării potențialului agricol de care dispune și
a scăderii puterii de cumpărare a populației. Conform Academiei Române15, ocupăm locul 38 în
clasamentul securității alimentare globale, la egalitate cu China, având potenția lul de a hrăni 80 de
milioane de oameni. Pentru România, agricultura și subramurile sale , pot fi cele mai importante
resurse ale dezvoltării naționale .

Principalele elemente care reprezintă o amenințare pentru securitatea alimentară a Români ei:
 neutiliza rea potențialului agricol propriu în favoarea produselor alimentare importate ,
corelat cu fărâmițarea accentuată a terenurilor agricole;
 lipsa unei strategii naționale și a unor politici în domeniu;
 fenomenele meteorologice, degradarea suprafețelor cultiv abile și încălzirea globală;
 disparități între nivelul de dezvoltare al unor regiuni sau state;
 volatilitatea prețurilor, dezechilibre macroeconomice și crizele economico -financiare;
 eficiența redusă a instituțiilor cu atribuții în control ;
 rata de absorț ie a fondurilor europene este mică în raport cu potențialul agricol iar efectele
sunt relative reduse;
 costuri de producție mari, infrastructură subdezvoltată (spații de depozitare și rețele de
transport deficitare , rețelele energetice dezvoltate insuficie nt, utilaje agricole uzate fizic și
moral ) care avantajează importurile (aproximativ 60 -70% din produsele agroalimentare
provin din import) ;

15 Strategia de dez voltare a României în următorii 20 de ani. Volumul 1 – Academia Română

Pagina | 9
 existența unor grupuri de interese asimilate crimin alității economice, fenomenului corupției
și/sau de sorginte ext ernă care urmăresc promovarea intereselor proprii în România.

Securitate economică în domeniul resurselor financiare

Sustenabilitatea bugetului de stat :

Anul 2017 a înregistrat pentru economia României cel mai mare ritm de creștere economică
din perio adă de după criza financiar -economică, bazat cu precădere pe consum, astfel că avansul
economi c a fost unul dezechilibrat, deficitul contului curent , finanțat aproape integral de investițiile
străine directe (FDI16), crescând semnific ativ.
În perioada 200 6-2017 România a avut o p olitică fiscală intens pro -ciclică care a dus la
amplificarea variațiil e ciclului economic în detrimentul stabilizării acestuia, fiind stimulată
economia contraproductiv în perioadele de expansiune (perioada anilor 2006 -2008) și li mitând -o și
mai mult în perioadele de contracție, când aceasta a operat sub nivelul potențial (2010 -2015).
Păstrarea caracterului expansionist face să se mențină caracterul pro -ciclic al politicii fiscale și să se
mențină defici ențe în preluarea unor șocu ri de către finanțele publice, existând posibilitatea să fie
necesare intervenții în perioadele economice mai dificile. Se poate constata o remediere în ceea ce
privește aparatul administrativ de colectare a taxelor și impozitelor, în urma unui important p roces
de reformă a administrației fiscale realizat în colaborare cu Banca Mondială. Îmbunătățirea a
presupus optimizarea numărului de administrații financiare (deși numărul salariaților din domeniu
s-a majorat) dar și crearea unui proces mai facil de plată a datoriilor fiscale.
"Nimic nu este mai permanent ca un program guvernamental temporar". 17
Consiliul fiscal a opinat18 asupra Proiectului de buget ca fiind “o abatere deliberată și de
amploare de la toate regulile fiscale instituite atât de legislația n ațională, cât și de tratatele europene
semnate de România”. Totodată propunerea de a plasa deficitul bugetar în jurul pragului de 3% din
PIB, conform metodologiei ESA 201019 poate să ducă la v ulnerabilizarea poziției finanțelor publice,
menținând politica f iscală în tr-un trend prociclic. Consiliul evaluează scenariul macroeconomic de

16 Foreign Direct Investment – fluxuri financiare și de resurse, care traversează granițele juridice și economice ale
statelor. Criteriul care deosebește investițiile străine de cele interne este că investitorul și receptorul au rezidențe în
diferite țări.
17 Milton Friedman
18 Consiliul fiscal – http://www.consiliulfiscal.ro
19 European System of National and Regional Accounts – Sistemul european de conturi

Pagina | 10
la baza proiectul de buget ca fiind neadecvat din punctul de vedere al unei construcții bugetare
prudențiale, principalul argument fiind incertitudinea ridicată asupra viitorulu i comportament al
sectorului privat în urma modificărilor recente ale Codului Fiscal . De asemenea, a fost raportată o
posibilă supraevaluare (ce cel puțin 3 miliarde de lei) a veniturilo r provenite din colectarea TVA.
Ținând cont de previziunile (pe termen mediu) favorabile asupra creșterii economice și de posibila
bugetare deficitară a cheltuielilor de asistență socială la nivelul anului 2018, balanța riscurilo r este
înclinată spre înregistrarea unor deficite mai ridicate decât cele amintite în Strategia F iscal-Bugetară
(SFB) 2018 -2020.
O abordare care să presu pună consultări între autoritățile publice și mediul de afaceri ar
putea avea ca efect îmbunătățirea și aplicarea uniforme a legislației din domeniul fiscal. În prezent
persistă problema legis lației din domeniu care se aprob ă foarte rapid, fără consultări publice sau
fără realizarea unor studii de impact realiste. Mai mult, în practi că au fost identificate cazuri în care
percepția/int erpretarea inspectorilor fiscali asupra prevederilor fiscale existen te să modifică, iar
noile interpretări se aplică retroactiv și într -un mod abuziv. De asemenea, se poate constata că din
pricina unor diferențe de interpretare a legislației cauzate de disparități legislative existente cazurile
sunt transferate în sfera pe nală întrucât autoritățile fiscale nu doresc să fie responsabile pentru
soluționarea conflictelor referitoare la interpretările legislative. De cele mai multe ori acest transfer
al cazurilor constituie o măsură nepotrivită ținând cont de nivelul redus a l sumelor care fac obiectul
spețelor. Așadar, soluționarea spețelor este tergiversată de legea penală deoarece termenul de
răspuns este foarte mare, experiența instanțelor cu aceste spețe fiind limitată iar măsurile de
prevenire impuse (poprire, sechestru sau confiscare) generează adesea pierderi importante.
Concomitent, ar putea reprezenta o bună practică reducerea sancțiunilor pentru contribuabilii onești
dar care înregistrează erori, stimularea conformării voluntare la plată, corelat cu plata de către
ANAF a dobânzilor de înt ârziere ocazionate cu rambursarea TVA, fără a mai fi nevoie a se apela la
instanțele de judecată.

Sursa: Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) – ANAF

Evaziunea fiscală prin competiția neloială dez avantajează pe contribuabilii ca re se
conformează, încurajează practi cile ilicite și afectează bugetul consolidat de stat, aceasta continuând
să fie o problemă majoră în România. Astfel, eforturile de combatere ar trebui preponderent să se
concentreze pe sectoarele economice/zonele și co ntribuabilii care reprezintă risc crescut , evitând
astfel a însărcina suplimentar povara administrativă suportată de cei de bună credință și fără a
tergiversa activitățile acestora, care au o contribuție la veniturile bugetare. Controalele agresive vor
avea ca efect scăderea gradului de cooperare dintre mediul de afaceri și instituții abilitate precum și
decredibilizarea acestora din urmă.

Pagina | 11

Deficiențe privind sustenabilitatea bugetului de stat:
 cadrul legislativ incert și deficitar din domeniul fiscal -bugetar;
 bugetarea și previzionarea nerealistă a veniturilor și cheltuielilor;
 neuniformitatea în activitatea organelor fiscale și birocrația ;
 conduita unor categorii de contribuabili ;
 deficiențe majore în combaterea economiei subterane ;
 comunicarea defectuo asă a organelor fiscale și lipsa de transparență;
 existența unor grupuri de interese asimilate criminalității economice, fenomenului corupției
și/sau de sorginte externă care urmăresc promovarea intereselor proprii în România.

Fonduri europene :

Fonduril e Structurale reprezintă instrumente financiare destinate cu precădere
statelor/regiunilor mai puțin dezvoltate, având rolul de a consolida coeziunea economică și socială
din Uniunea Europeană. Acestea au atribuția de a oferi sprijin în realizarea a trei o biective strategie
ale Politicii de Coeziune Economică și Socială a Uniunii Europene:
1. Reducerea disparităților de dezvoltare dintre regiuni (convergența)20;
2. Competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă21;
3. Cooperarea teritorială europeană. Obiectiv tematic care sprijină adaptarea și modernizarea
politicilor și sistemelor de educație, instruire și angajare a forței de muncă .

Acestea reprezintă de asemenea (în mod tradițional) principala sursă adițională de (co)finanțare
a cheltuielilor/investițiilor publice. Deși percepția publică este că accesarea de astfel de instrumente
este direct corelată cu o mai bună rată de creștere economică, de cele mai multe ori impactul real și
nivelul de îndeplinire al indicatorilor asumați este incert. În urma unei anali ze recente asupra
exercițiului financiar 2007 -2013 s -a constatat că impactul absor bției fondurilor UE diferă raportat la
țară și că acesta este sem nificativ pozitiv (statistic) asupra ratei de creștere a PIB și PIB/locuitor dar
are un impact redus asupra p roblemelor de natură socială (crearea de noi locuri de muncă sau
micșorarea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie).
Cu toate că România a avut de -a face cu probleme importante în ultimii ani, progresele sunt
totuși vizibile. Cea mai importantă evoluție a ratei de absor bției, cu 26,87 pp22, se poate constata în
cazul Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice , cu o sumă atrasă de
2.179,93 mil. euro (alocare inițială de 2.536,64 mil. euro). Asemănător, Programul Operațion al

20 Sunt finanțate regiunile cu un PIB/capita sub 75% din media europeană .
21 Se poate solicita finanțare pentru regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergență.
22 pp – puncte procentuale

Pagina | 12
Sectorial Mediu marchează creștere a ratei de absorbție cu 20,56 pp. Creșterea capacității de
absorbție la nivel național este rezultatul unor eforturi susținute care au indicat la sfârșitul lui martie
2017 o rată de absorbție de 90,44% din fondurile a ferente perioadei 2007 -2013, ceea ce reprezintă o
îmbunătățire semnificativă comparativ cu ianuarie 2016 , când rata de absorbție se afla la 69,91%.
de 87,49%, alocarea pentru acest program operațional fiind diminuată la 3.200,03 mil. euro.
La remedierea situației și -a adus aportul CE prin crearea în anul 2015 a unui grup de lucru
operativ care are sarcina de a îndrepta/îndepărta disfuncțiile apărute în cele opt state membre care
aveau probleme în atragerea de fonduri europene și de a diminua riscul de de zangajare, finalizând
astfel implementarea unor proiecte importante aflate în pericol. Pentru România există un risc de
dezangajare la finalul perioadei de aproximativ 2 mld. euro.
Totuși, comparativ cu alte state membre ale UE, excluzând Croația care a a derat în anul
2013, conform datelor publicate de CE rata de absorbție în România rămâne în con tinuare cea mai
redusă (90,44% l a nivelul lunii octombrie 2016) . Nivelul redus poate fi pus li pe seama blocajelor
privind atragerea de fonduri survenite pe parcu rs, între anii 2011 și 2013. La fel, și în cazul
fondurilor absorbite raportate la numărul de locuitori nivelul este cel mai scăzut comparativ cu noile
state membre ( 859,63 euro/locuitor față de 2.457 euro/locuitor în Estonia sau 875 ,80 euro/locuitor
în Bu lgaria la nivelul anului 2016).

Bugetul aferent exercițiului financiar 2014 -2020 , stabilit în decembrie 2013 însumează 352
mld. euro. Peste jumătate din acest buget (54,72%, adică 192,64 mld. euro) este alocat unor noi
state membre ale U .E. (precum Român ia, Bulgaria, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia,
Polonia, Slovenia , Republica Cehă și Ungaria). În această perioadă, conform Ministerului
Fondurilor Europene (MFE) , România va fi beneficia ra unei alocări totale de fondurile structurale
și de c oeziune în cuantum de 22,98 mld. euro, înregistrân d astfel o creștere comparativ cu bugetul
de 19,06 mld. euro (actualizat la 18,78 mld. euro), aferent exercițiului 2007 -2013.

Comparație între alocările de fonduri U.E. pentru 2007 -2013 și 2014 -2020 (mi l. euro)
Total alocări 2014 -2020 conform programelor
operaționale și Acordului de parteneriat Total alocări 2007 -2013
Fonduri
europene Total, inclusiv
cofinanțare Fonduri
europene
Dezvoltare regională 6,70 8,25 Dezvoltare regională 3,97
Infrastructur a mare 9,42 11,88 Mediu 4,41
Transport 4,29
Competitivitate 1,33 1,58 Competitivitate 2,54
Capital uman 4,33 5,06 Resurse umane 3,20
Dezvoltarea Capacității
Administrative 0,55 6,58 Dezvoltarea Capacității
Administrative
0,21
Asistență Tehnică 0,21 2,51 Asistență Tehnică 0,17

Pagina | 13
Ajutorarea Persoanelor
Defavorizate 0,44 0,52
Total 22,98 36,38 Total 18,78
Sursa: Ministerul Fondurilor Europene (MFE), prelucrările autorului

În acest exercițiu sunt șase Programe Operaționale pe Politica de Coeziune , comparativ cu
șapte câte au fost în perioada anterioară, deoarece Programul Operațional Sectorial Transport și
Programul Operațional Sectorial Mediu fuzionează și împreună cu finanțările acordate pentru
energie, formează Programul Operațional Infrastruct ură Mare (POIM), cu o finanțare de circa 9,42
mld. euro. Programul Operațional Resurse Umane , având în total repartizată o sumă de 4,32 mld.
Euro, este redenumit în Pro gramul Operațional Capital Uman. Apare un nou program în care
România va dispune de fon duri în valoare de 441 mil. euro, Programul Operațional Ajutorarea
Persoanelor Defavorizate .
Se poate constata că în general nivelul alocărilor este superior exercițiului anterior cu
excepția Programul ui Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Eco nomice, alocările aferente
în perioadei 2014 -2020 înjumătățindu -se programele cu rate superioare ale absorbției au primit
finanțări cu peste 65% mai mari (Programul Operațional Dezvoltare Regională – 6,7 mld. euro
comparativ cu 3,97 mld. euro și Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative –
553,19 mil. euro comparativ cu 208 mil. euro).
Analizând a locările exercițiului 2014 -2020 raportate la numărul de locuitori, se poate
constata faptul că România se află în continuare pe penultimul loc (1.163,64 euro/locuitor)
devansând doar Bulgaria (1.060,75 euro/locuitor).

Situația alocărilor23 fondurilor europene pentru perioada 2014 -2020, în comparație cu alte state
membre ale UE
Total alocări UE pentru Politica de Coeziune
2014 -2020 (mld.eur) Total alocări 2014 -2020/locuitor
(euro)
Estonia 3,59 2.728,08
Slovacia 13,99 2.578,52
Lituania 6,82 2.362,11
Letonia 4,51 2.291,47
Ungaria 21,91 2.228,36
Republica Cehă 21,98 2.082,93
Croația 8,61 2.054,42
Polonia 77,57 2.043,00
Slovenia 3,07 1.489, 59
România 22,99 1.163,64
Bulgaria 7,59 1.060,75
Sursa: CE și Eurostat, prelucrările autorului

23 Sumele includ atât fondur ile structurale și de coeziune cât și fondurile alocate coope rării transfrontaliere și
transnaționale, precum și fondurile alocate prin inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (conform dat elor CE).

Pagina | 14

Deficiențe identificate în accesarea (demararea și implementarea proiectelor) fondurilor europene:
 dificultăți privind pregătirea portofoliului și lansarea c ererilor de proiecte;
 capacitatea foarte limitată a autorităților publice (la nivel central și local) de a identifica și
implementa eficient proiecte viabile;
 proces de evaluare și selecție desfășurat cu mari întârzieri;
 carențe legislative în special buge tare și deficiențe de natură instituțională;
 aplicarea neunitară între autoritățile de management (AM) a ghidurilor aferente
programelor;
 dificultăți ale beneficiarilor de a demara implementarea proiectelor datorită lipsei de know –
how și a aversiunii față de risc;
 deficitul de cash -flow al firmelor care accesează fonduri nerambursabile datorat aprobării cu
întârziere a cererilor de plată sau de finanțare;
 comunicarea defectuoasă a autorităților de management și lipsa de transparență;
 existența unor grupuri de interese asimilate criminalității economice, fenomenului corupției
și/sau de sorginte externă care urmăresc promovarea intereselor proprii în România.

Piețe financiare :

Principala dificultate pentru sectorul bancar din ultimii ani a reprezentat -o lip sa de
predictibilitate a legislației specific. Deși în momentul aderării României la UE, principalii actori de
pe piață s -au așteptat ca legislația locală care încorporase acquis -ul comunitar fiind ne cesar pentru
aderare, va rămâne aliniată transpunând și noile Directive cu caracter obligatoriu. În sens contrar, au
avut loc o serie de inițiat ive parlamentare (unele devenite legi) care au modificat cerințele, în ciuda
avertismentelor reiterate venite din partea organismelor UE.
Cea mai cunoscută speță și pr obabil cea mai controversată pentru instituțiile bancare a fost
Legea nr. 77/2016 pri vind darea în plată care reprezintă un caz singular în Europa, prevederile sale
fiind divergente Directivei UE 17/2014, constituționalitatea sa fiind contestată drastic de către
bănci. Curtea Constituționala a României (CCR) s -a pronunțat prin decizii care până la ora actuală
au fost interpretate distinct de specialiștii din domeniul juridic lăsând mai ales semne de întrebare
cum vor fi văzute de judecători. Astfel , apare r iscul de a exista decizii neunitare la instanțe di ferite
pentru cazuri similar sau deschiderea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene,
pe lângă posibilitatea băncilor de a acționa statul româ n în instanță.
“Legea Conversiei” a constitu it încă o inițiativă controversată , care prevedea conversia în lei
a creditelor denominate în franci elvețieni , la cursul de schimb de la data acordării, și nu la cel
actual, fapt ce putea să genereze băncilor pierderi însemnate . Aceasta a fost atacată de Prim –

Pagina | 15
Ministru la Curtea Constituțională și respinsă la data de 7 februarie 2017. Din nefericire , în nici
unul din cele două cazuri menționate anterior nu s -au realizat studii de impact în momentul
prezentării spre dezbatere în Parlament, în ciuda amendamen telor formulate de reprezentanții
sectorul bancar și a asociațiilor patronale/profesionale . De altfel , legile au fost dezbătute doar în
mod formal iar toate contra -argumentele menționate au fost respinse fără o analiză atentă a lor. Mai
mult, au existat si tuații în care chiar instituții guvernamentale au inițiat propuneri care ame nințau
stabilitatea financiară. Spre exemplu versiunea inițială a OUG nr. 52/2016 care transpunea Directiva
UE 17/2014 referitoare la contractele de împrumut oferite consumatorilor pentru bunuri imobiliare
îngloba o mulțime de prevederi contrare Directivei. În urma acestui demers au fost necesare
negocieri cu stakeholderii pentru a îndrepta multe dintre prevederi. Lipsa predictibilității legislației
noi nu s -a limitat doar la bănci, ci a afectat și alte sectoare ale industriei financiare.
Totuși, sectorul bancar a fost marcat în ultimii ani o ameliorare a profitabilității după
pierderile importante înregistrate în timpul crizei , începând anul cu 2009 (c reditarea a reînceput
avansul , chiar dacă într -un ritm mult mai mic celui înregistrat ante-criză iar domeniul a fost marcat
de o consolidare apărută în urma fuziunilor și achizițiilor)
În anul 2018, sectorul bancar românesc va fi marcat de o serie de noi directive și
reglementări inter naționale care vor impune modificarea activității și alocarea de capital
suplimentar din partea băncilor, precum IFRS 924, MiFID II25, GDPR26, PSD227, BASEL III28.
Totodată, sectorul bancar a devenit mai concentrat în ultimii ani datorită cerințelor de capital și
necesarul de fonduri proprii de nivel I și II, care au dus la achiziții, fuziuni sau absorbția de alte
bănci comerciale. Noile cerințe ale Acordului BASEL III care se implementează gradual de la 1
ianuarie 2014 până la finele anului 2018 pot avea ca efe ct scăderea interesului instituțiilor de credit
pentru acordarea de finanțări, fiind chiar o provocare în ceea ce privește capacitatea industriei de a
genera profit.
Sistemul bancar autohton începe anul 2018 cu un număr de 35 bănci comerciale iar alte 5
instituții bancare se află în diferite stadii ale proceselor de fuziune/achiziție . Conform ultimelor date
disponibile, 7 bănci dețin cote de piață de peste 5%, totalizând peste 73% din afacerile bancare din
România.

Performanțele pieței de capital româneș ti au fost satisfăcătoare începând cu anul 2012,
raportat e la țările vecine din regiune, astfel că indicele reprezentativ (BET) al bursei de la București
a înregistrat performanțe pozitive pe fondul ratelor de dobândă care au atins minime istorice și a

24 Standarde de contabilitate care înlocuiesc complet standardele IAS 39 .
25 MiFID II (Markets in Financial Instrument s Directive) urmărește creșterea transparenței și consolidarea protecției
investitorilor pentru a evita deficiențele care au generat criza financiară din 2008 – 2009.
26 Regulament General de Protecție a Datelor
27 Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului Eu ropean și a Consiliului privind serviciile de plată
28 Acord global privind cerințele de capital, riscul de lichiditate și testele de stres din domeniul bancar.

Pagina | 16
fluxuri s uplimentare din exterior . Ulterior evoluție i pozitive a benchmark -ului bursei au început să
crească deținerile de acțiuni și mai ales de obligațiuni ale nerezidenților. Conform datelor
disponibile, în primele nouă luni ale anului 2017 fondurile de in vestiții din România au marcat o
creștere a activelor de 4,1%, creștere aferentă atât fondurilor deschise de investiții (5,2%), cât și
fondurilor închise de investiții (2,8 %).
Începând cu anul 2014 piața de capital a fost în centrul mai multor re forme, care au dus la
eliminarea unui număr mare de bariere în reglementare , precum crearea pieței alternative pentru
IMM -uri și startup -uri, AeRO ( Alternative Exchange Romania) și derularea unor campanii pentru
creșterea nivelului de alfabetizare financia ră. De altfel s -au înregistrat cele mai valoroase listări ale
unor companii cu capital de stat (Electrica) și privat (MedLife29). În luna septembrie a anului 2016
BVB a fost inclusă pe lista de monitorizare pen tru obținerea statutului de piaț ă emergentă de către
FTSE -Russell.
Piața de capital autohtonă a înre gistrat în ultimii doi ani pași importanți pe linia promovării
României la statutul de piață emergentă de la cel de piață de frontieră, fapt care ar putea însemna
acces la finanțări internaționale de pân ă la 30 ori mai mari decât cele din prezent (pentru piețele de
frontieră alocările sunt de aproximativ 50 miliarde USD, pe când pentru cele emergente acestea se
ridică la 1.200 -15.00 miliarde USD) . Mai mult, atragerea de capital suplimentar ar putea reprez enta
o evoluție pozitivă pentru companiile listate la BVB, cu benefici directe chiar pentru statul român.

La ora actuală, România se plaseaz ă pe poziția a șasea în indexul MSCI30 pentru piețele de
frontieră .

Sursa: Morgan Stanley capital International (M SCI)

Pentru a trece în categoria superioară, bursa din România trebuie să îndeplinească o serie de
criterii calitative care se referă la percepția/ încrederea investitorilor în piața locală, precum și o
sumă de criterii cantitative. Până în prez ent s -au în registrat progrese semnificative doar în cazul
celor calitative ca urmar e a unor modificări ale legislației din domeniu, totuși criteriile cantitate
putând fi îndeplinite cu ajutorul companiilor deținute majoritar de stat, care pot onora cerințele
internaț ionale. Totuși mai sunt necesare progrese semnificative în ceea ce privește noi IPO -uri
(listări), reducerea comisioanelor de intermediere și creșterea volumelor de tranzacționare . Agenția
de rating a London Stock Exchange (LSE), FTSE Russell a anunțat la sfârșitul lunii septembrie
2017 rezultatele evaluării31 desfășurate anual, menținând România pe lista piețelor de frontieră
întrucât bursa de la București mai are de realizat patru criterii pentru a putea primi statutul de piață
emergentă . Conform reprezent anțiilor FTSE Russel piața autohtonă nu este suficient dezvoltată, nu

29 Simbol bursier BVB : M
30 Morgan Stanley capital International (MSCI) – cea mai mare companie d in lume care calculează/administrează indici
bursieri .
31 FTSE Country Classification

Pagina | 17
sunt îndeplinite condițiile referitoare la operațiunile de custodie, lichiditate și tranzacțiile în afara
pieței.

În sectorul asigurărilor, o evoluție recentă care a presupus reformare a acestui domeniu a dus
la atenuarea efectelor negative generate de companiile problematice (cu indicatori financiari
deficitari sau chiar în insolvență) care distorsionau piața oferind RCA32 la mai reduse decât media
sectorială și care apoi tergiversau nej ustificat sau pur și simplu refuzau plata daunelor către clienți.
De altfel unor societăți din domeniu li s -a cerut de către Autoritatea de Supraveghere Financiară
(ASF)33 să își majoreze capitalul pentru a se menține la nivelul de solvabilitate impus.
Totuși, atât credibilitatea sectorului asigurărilor cât și a autorității de supraveghere au avut
de suferit iar corecția (creșterea) ulterioară a tarifelor polițelor a fost considerată de către clienți ca
fiind nejustifi cată, aceștia punând presiune pe compa nii, solicitând intervenția autorităților
compet ente. Profitabilitatea pieței a sigurărilor a fost și mai mult afectată deoarece companiile care
au rămas, au trebuit să preia din costul falimentelor. Adoptarea legii care a transpus Directiva UE
„Solvency II ” 34 a impus alinierea la standarde și regulamente noi a societăților de asigurări.
Sectorul asigurărilor s -a menținut cel mai redus domeniu al sectorului financiar (nebancar),
având o pondere a activelor în total active afer ente sistemului financiar de 4, 3% la nivelul lunii
iunie 2017, astfel înregistrând doar o creștere marginală a activelor.

Conform Raportului asupra stabilității financiare emis de către Banca Națională a României,
principalele riscuri asupra sectorului asigurărilor financiare vizează:
 concentrarea mare a pieței, 89% din volumul total de prime brute subscrise fiind realizat de
doar 10 companii de asigurări/reasigurări din cele 31
 canalul de contagiune directă prin expunerile de bilanț față de alte sectoare instituționale din
cadrul sist emului financiar.

De la lansarea lor în România (anii 2007 -2008), fondurile de pensii au câștigat un rol tot
mai important în domeniul piețelor financiare locale, în special la BVB, unde reprezintă cea mai
semnificativă clasă de inve stitori instituționa li locali, având dețineri totale de peste 1,2 miliarde de
euro în acțiuni listate. Totodată, acestea contribuie furnizând peste 10% din lichiditatea de la BVB,
având de asemenea, un rol important în succesul IPO-urilor derulate de Guvernul României
(Nuclea relectrica, Romgaz și Electrica) . Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) și cele
facultative (Pilonul III) aveau la 31 decembrie 2017 active nete totale de 41,52 miliarde lei, în
creștere cu 26% față de aceeaș i perioadă a anului 2016. Din tot al, 39,74 miliarde lei reprezintă

32 Asigurare de răspundere civilă auto
33 Autoritate cu rol de reglementare, supraveghere și control în piețele financiare non -bancare din România.
34 Solvabilitate II – aplciabil începând cu 1 ianuarie 2016, revizuie ște modul de ca lcul al solvabilității și standardele de
manag ement al riscului pentru asigurările din spaț iul Uniunii Europene .

Pagina | 18
cotizațiile la Pilonul II și 1,74 miliarde le i la Pilonul III, reprezentând aproximativ 7,5 milioane
persoane.

Principalele deficiențe /riscuri identificate , ale sectorului piețelor financiare :
 carențe legislative, lipsa t ransparen ței/guvernanței corporative , predictibilității, precum și
deficiențe de natură instituțională;
 încetinirea dinamicii economice (poate provoca pierderi băncilor datorită dificultăților în
rambursarea creditelor datorită scăderii vânzărilor sau scăd erii salariilor);
 proceduri dificile de înregistrare fiscală a investitorilor străini;
 lipsa unor măsuri fiscale care să încuraje ze deținerea de investiții pe termen l ung și
finanțarea companiilor pr in bursă;
 lichiditatea redusă a pieței de capital;
 lipsa unei contrapărți centrale naționale (CCP)35 care să ofere servicii de compensare pentru
toate piețele și instrumentele financiare din România;
 aversiunea față de risc a proprietarilor de companii pentru listarea companiilor și a
populaț iei pentru a inv esti în instrumente financiare , precum și gradul redus de alfabetizare
financiară
 existența unor grupuri de interese asimilate criminalității economice, fenomenului corupției
și/sau de sorginte externă care urmăresc promovarea intereselor proprii în România.

Securitate economică în domeniul infrastructurilor critice

Transporturi

Pentru a putea avea o creștere economică sustenabilă, existența unei infrastructuri de calitate
reprezintă o condiție sine -qua-non pentru statul Român, fiind necesar un ansamblu d e măsuri pentru
a ajunge la standard europene. Deși majoritatea guvernelor au proclamat investițiile în infra structură
ca fiind o prioritate progresul în această privință a fost foarte lent întrucât fondurile provenite din
bugetul statului pentru proiectel e de infrastructură au fost limitate, gradul de absorbție al fondurilor
europene a fost redus iar măsurile alternative precum parteneriatele de tipul public -privat (PPP) nu
au adus rezultatele scontate.
Între dezvoltarea economică a unui stat și infrastru ctura sa de transport a existat din cele mai
vechi timpuri o relație biunivocă, zonele cele mai dezvoltate situându -se fie în jurul căilor
importante de comunicație fie la punctul de intersectare al acestora. Alături de celela lte elemente

35 CCP – societate pe acțiuni își asumă riscul de credit al contrapartidei pentru toat e tranzacțiile încheiate de instituțiile
financiare compensate prin respectiva CCP.

Pagina | 19
esențiale ale com petitivității economice precum tehnologia, regimul fiscal, forța de muncă, etc. și
infrastructura de transport are un aport important. Creșterea economică impulsionează o cerere
regres pe piața de transport, lucru care pune o presiune suplimentară pe infra structura deja existentă ,
în condițiile în care se a proximează că până în anul 2020 traficul la nivel european va crește
substanțial.
În mod opus , inexiste nța infrastructurii de transport adecvate poate înăbuși dezvoltarea,
economia înregistrând stagnare sau chiar declin . Accesul îngreunat (cuantificat în costuri și
dezvoltare timp necesar) spre zone cu func țiuni economice sau rezidențiale înseamnă că acea
regiune este mai puțin atractivă pentru antreprenoriat/investiții dar ș i pentru populație. Totodată
edificarea și întreținerea unei infrastructuri de acest tip sunt activități cu un solid efect multiplicator,
care creează locuri de muncă influențează activitățile de tip turistic și stimulează
creșterea/dezvoltarea economică pe orizontală. Așadar, indifere nt care ar putea fi constrângerile de
natură bugetară sau economică, dezvoltarea infrastructurii d e transport în funcție de cererea în
creștere trebuie să constituie permanent una din activitățile cu întâietate a autorităților locale și
naționale. România poate fi din nefericire un exemplu relevant de țară în care infrastructura de
transport deficitară împiedică dezvoltarea economică sustenabilă. Investițiile strategice autohtone
dar și cele străine cu impact sunt descurajate de starea deficitară a căilor f erate, a șoselelor și de
întârzierile mari privind proiectarea și construcția sistemelor moderne de transport (ex.: autostrăzi).
Interesul pentru o dezvoltare economică durabilă trebuie să fie însoțit de atenția pentru
calita tea mediului ambiant/înconjur ător și ameliorarea poluării generate de activitățile de transport .
Dezvoltarea acestei infrastructuri trebuie astfel conce pută încât costurile de transport să fie cât mai
reduse iar externalitățile negative (asupra mediului) să fie cât mai mici. În contex tul actual , sunt tot
mai indispensabile creșterea gradului de i ntegrare a rețelei regionale în cea națională /europeană și
edificarea , pe trasee le coridoarelor pan -europene de transport, a unor drumuri actuale , competente
să întrețină un trafic aflat în cr eștere. Întrebui nțarea pe scară macro a ITS36 (Intelligent Transport
System) este apreciată în țările Uniunii Europene ca o unealtă ce contribuie major la fluidizarea și
decongestionarea și care permite optimi zarea timpului respectiv a cheltuielilor de tran sport . O
componentă foarte utilă a ITS sunt planurile de management al traficului, unealtă folosită la nivel
regional în mai multe țări ale Europei.

Chiar dacă s -au înregistrat și evoluții pozitive în ultimii ani, privind domeniul, acestea sunt
mai puține decât ar fi de așteptat, printre cele mai notabile fiind concretizarea legii parteneriatului
public -privat (PPP) accentuarea dialogului cu Comisia Europeană privind prioritățile strategiei
infrastructurii de transport, reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale

36 Tehnologii IT&C folosite în domeniul serviciilor de transport, cu rolul de a crește nivelul de securitate, eficiență și
încredere al utilizatorilor.

Pagina | 20
(CNADNR)37 și etapizarea proiectelor majore de infrastructură nefinalizate în perioada anterioară
de programare (2007 -2013 ). Perioada de timp prevăzută de Master Planul de Transport38 este destul
de mare, astfel că ar fi folo sitor să existe o prioritizare a celor mai relevante proiecte de investiții, pe
perioade mai scurte (spre exemplu, până la cinci ani). Această prioritizare ar trebui, de asemenea,
legiferată de Parlament pentru a se ajunge la un acord referitor la proiecte le mari și pentru a micșora
numărul priorităților schimbate discreționar.
Întrucât resursele financiare provenite din bugetul național sunt deficitare, un criteriu de
ierarhizare ar putea fi sursa de finanțare astfel încât fonduril e europene ar tre bui să fie considerate
prioritare, urmate de cele private iar în ultimul rând bugetul de stat , pentru a se eliber a presiunea de
pe fondurile publice. Folosirea instrumentelor financiare poate determina administrațiile publice
locale sau județene să acțione ze judicios, orientându -se spre proiecte generatoare de venituri și care
să aibă un aport la dezvoltarea economică a comunităților.
Principala evoluție înregistrată de România în privința absor bției fondurilor europene a
presupus un nivel mai bun (aproxim ativ 83%) al sumelor aprobate la plată pentru de către Comisia
Europeană . Din păcate progresul marcat până în prezent în absorbția fondurilor alocate României
pentru exercițiul 2014 – 2020 este relati v nesemnificativ (în jur de 1%). Alarmant este și faptul că
România are de -a face cu r iscul da nu fi în măsură să acceseze sume importante, în special pentru
proiectele de infra structură, care nu îndeplinesc criterii importante . În noua perioadă de programare
s-au instituit cerințe adiționale pentru statele beneficiare atât la niv el strategic cât și operațional.
Guvernul a declarat că va fi înființată o nouă Bancă de Dezvoltare, pe baza actualei
Eximbank, care să ajute la îmbunătățirea gradului de implementare al proiectelor prin finanțarea
directă (printr -un po rtofoliu de produse financiar -bancare caracteristice) a instituțiilor statului dar și
a IMM -urilor și a altor entități locale care promovează dezvoltarea infrastructurii. De asemenea,
Guvernul mai dorește înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Inves tiții (FSDI) , urmând
inițiativele altor țări europene prec um Polonia, Franța sau Norvegia. Principalul scop declarat al
FSDI este dezvoltarea/sprijinirea sectoarelor relevante ale economiei, mai exact investiții în
infrastructura de transport rutieră și fe roviară , industrie, agricultură și sănătate.

Principalele deficiențe care privesc infrastructura de transport:
 tergiversarea realizării investițiilor de modernizarea și extinderea infrastructurii rutiere ;
 buget deficitar;
 menținerea unui nivel relativ ridicat al degradării infrastructurii cu efect relocarea unor
întreprinderi și/sau scăderea nivelului de atractivitate a zonei respective;

37 Actuala CNAIR – Com pania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere cu atribuții în întreținerea, repararea,
administrarea și exploatarea autostrăzilor, drumurilor, variantelor ocolitoare și altor elem ente de infrastructură
rutieră.
38 Stabileste pr incipalele proiect e de autostrăzi și căi ferate pentru urmatorii 20 de ani.

Pagina | 21
 menținerea unei stări de relativă izolare a unor zone greu accesibile ;
 lipsa convergenței între transportul feroviar și auto, sistem de transport inter -modal39
ineficient;
 existența unor grupuri de interese asimilate criminalității economice, fenomenului corupției
și/sau de sorginte externă care urmăresc promovarea intereselor proprii în România.

Dezvoltare durabilă – domeniul silvic

Dezvoltarea durabilă urmărește prezervarea mediului înconjurător și poate reprezenta un
mijloc de ameliorare sau o soluție la criza ecologică apărută pe fondul exploatărilor industriale
intense a diverselor resurse. Aceasta presupune promo varea unui acord între progresul social și cel
economic dar prin evitarea dezechilibrelor naturale. Principalii actori care care au ca rol includerea
în politicile publice conceptul de “producție și consum durabil” și inițierea de dialog cu societatea
civilă precum și cu mediul de business sunt instituțiile statului – o pârghie fiind Strategia Națională
pentru Dezvoltare Durabilă .
"Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului,
fără a compromite posibilitățile genera țiilor viitoare de a -și satisface propriile nevoi."40
Funcțiile și impactul pădurilor asupra dezvoltării sustenabile a României au în vedere și
rolul de protecție al acestora . Așadar , atunci când vorbim despre aportul total al fondului forestier
trebuie considerată și contribuția adusă privind retenția gazelor cu efect de seră, diminuarea
amplitudinii temperaturilor, ameliorarea fenomenelor meteorologice extreme, combaterea secetei și
inundațiilor și reducerea emisiilor de carbon , nu doar impactul sectoarelo r de silvicultură,
exploatarea lemnului, fabricarea de produse din lemn, fabricarea de hârtie și produse din hârtie
asupra economiei reale.

Începând cu data de 17 ianuarie 2016 tăierile ilegale și defrișările masive ale suprafețelor de
pădure, constituie41 amenințare la adresa securității naționale a României.
La nivel național se constată o accentuare a fenomenului defrișărilor ilegale cu implicații în
planul securității naționale, principalele cauze fiind cadrul legislativ suprareglementat și permisiv
precum și grupările de crimă organizată din industria lemnului care își manifestă influența în
instituții cheie, cu rol de verificare și control.

39 Reprezint ă transportul de marfa folosind mai multe mi jloace de transport ( feroviar , naval și auto).
40 Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCEF) în raportul "Viitorul nostru comun" (Rapor tul Bruntland).
41 Potrivit Legii nr. 2/2016 pentru completarea art. 3 din Legea nr. 51/1991.

Pagina | 22
Exploatarea ilegală a fondului forestier de pe teritoriul României poate crea vulnerabilități la
nivel macro sta tal, în sensul în care, resursele, principalul element în dezvoltarea și prosperitatea
economică a țării sunt afectate de amploarea fenomenului. Având în vedere că România este printre
puținele state care dețin întinse suprafețe de păduri virgine și cvasiv irgine, ocrotite de legile silvice,
acestea necesită o protecție deosebită. Fenomenul defrișărilor ilegale continuă să afecteze siguranța
cetățenilor, să aducă prejudicii bugetului de stat precum și imaginii României la nivel internațional.

Gestionarea ab uzivă a tăierilor la nivelul fondului forestier este determinată de următoarele aspecte:

1) Cadrul legislativ suprareglementat șI birocratizat: Normele în vigoare ce reglementează
administrația și amenajamentele silvice sunt într -un număr semnificativ ma i ridicat decât
necesarul42, fiind de natură să blocheze gospodărirea pădurilor prin suprareglementare și
birocratizare. De asemenea odată cu modificarea legii contravențiilor silvice43 au apărut sancțiuni
disproporționate pentru nerespectarea unor proceduri administrative, cu o constatare subiectivă,
încurajând astfel continuarea activitățiilor ilicite.

2) Grupările de crimă organizată din industria lemnului: Acestea se orientează în general
către suprafețe cumpărate abuziv sau care se află în litigiu, amen ințând și mituind pe funcționarii de
stat care ar trebui să le controleze. După primirea autorizației de exploatare a unei parcele de
pădure, aceștia ignoră limitele cantitative impuse de lege iar funcționarii cu rol de control nu iau
măsuri sau chiar cont ribuie la realizarea de falsuri în documente. De asemenea, în unele cazuri s -a
constatat că braconierii sunt finanțați de unele companii prelucrătoare străine sau autohtone. Tot
aceste grupări sunt responsabile și de retrocedările ilegale, în prezent peste 600.000 de hectare de
pădure se află în această situație44. Este cunoscut faptul că după obținerea drepturilor asupra
parcelelor, proprietarii impostori dau mână liberă braconierilor.

Valoarea prejudiciilor generate în urma tăierilor ilegale se ridică la peste 5 miliarde de
euro45, în condițiile în care capacitatea de control în acest sector este foarte limitată. Tăierile ilegale
din ultimii 8 ani au fost dublul proporției care s -a putut regenera sau împăduri, totuși această fiind
doar partea care a putut fi cuantificată.

Deficiențe:
 inexistanța unui cadru instituțional care să implement eze unitar strategia de dezvoltare a
sectorului forestier46;

42 Sunt aplicabile în prezent 20 de legi și 96 de ordine de ministru.
43 OUG 51/2016 .
44 Potrivit unui raport al Curții de Conturi a României .
45 Conform Curții de Co nturi a României .
46 Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României . Orizonturi 2013 -2020 -2030 .

Pagina | 23
 neactualizarea în funcție de condițiile impuse de gospodărirea durabilă a fondului forestier
național și a legis lației;
 lipsa armonizării legislației naționale cu legislația specifică a Uniunii Europene și cu
acordurile internaționale la care România este parte semnatară;

Oportunități :
 înființarea, promovarea și operaționalizarea unor mecanisme de finanțare și comp ensare /
stimulare a activitățiilor de conservare a biodiverității precum și managementul ariilor
naturale protejate ;
 încurajarea agențiilor economici din domeniul silvic prin norme și reglementări specifice
care sunt necesare pentru desfășurarea unor acti vități performante ;
 asocierea agenților economici din domeniu precum și proprietarilor de păduri private în
organizații profesionale/patronale ;
 încurajarea asocierii proprietarilor cu suprafețe de pădure mici, prin îmbunătățirea
legislației ;
 monitorizarea și managementul informațional forestier prin crearea unui sistem național;
 diminuarea impactului asupra mediului prin reabilitarea și mărirea rețelei de drumuri
forestiere.
 existența unor grupuri de interese asimilate crimin alității economice, fenomenului corupției
și/sau de sorginte externă care urmăresc promovarea intereselor proprii în România.

Tehnologia informației și comunicării (IT&C)

Rom ânia a ajuns în ultimii 10 ani pe harta digitală a economie globale datorită sutelor de
companii din sectorul I T&C care au deschis operaționale în principalele orașe ale țării. Companiile
din cele mai diverse industrii (IT&C, auto, F MCG , alimentară, energie, etc.) au început să
folosească tot mai des tehnologie de ultimă generație pentru a obține avantaje competiti ve, lucru
care a generat și o creștere a calității produselor din România. Mulțumită numărului important al
unor universită ți de top în principalele orașe (ex: Cluj -Napoca, București, Iași, Timișoara și
Constanța) care reprezintă o sursă constantă de oamen i calificați pentru ăiața de IT&C și al
prezenței unor companii multinaționale de renume din domeniu, au apărut și incubatoarele de IT
care sunt tot mai populare, mai ales în ultimii ani. Cel mai reprezentativă astfel de formă de
organizare este cel creat la Cluj -Napoca în anul 2012 (Cluj IT Cluster) care este o organizație de tip
cluster47 care aduce la un punct comun mai mulți actori ai domeniului IT &C precum companii de

47 Concentrări geografice de IMM -uri, care interacționează unele cu celelalte , care au în comun un fond de forță de
muncă specializată și facilități în domeniul inovației și formării .

Pagina | 24
software și alte servicii IT&C, autorități publice și organizații cu rol catalizator, universități și
institute de cercetare .
Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), sectorul telecomunicațiilor a reprezentat
5,6% din PIB în 2016 înregistrând o creștere semnificativă, cu 14,2% față de anul 2015. Acest
sector a crescut cu aproape 45% în ultimii 5 ani , în condițiile în care contribuța sa anuală la PIB s -a
dublat, întrecând sectoare importante precum construcții sau agricol. Totuși, penetrare serviciilor de
internet de bandă largă și acoperirea națională cu tenologii “next generatio n access” (NGA)48 care
se axează în prezent pe zonele urbane, rămâne o deficiență majoră în ciuda evoluțiilor pozitive
marcate în ultimii ani . Doar un procent de 33,2% din zonele rurale au grad de acoperire cu
infrastructură de tipul NGA, un stadiu destul de incipient față de ținta de 100% (cu 30 Mbps) până
în anul 2020 asumată prin Planul Național de Dezvoltare a Infrastructurii NGN49.
Mai mult, Comisia Europeană a dispus50 obiective noi privind penetrarea și acoperirea
serviciilor de internet de bandă lar gă care presupun ca gospodăriile europene, atât cele urbane cât și
cele rurale , vor trebui să aibă acces la rețele de date care oferă o viteză de transfer de minim 100
Mbps și care totodată să poată fi actualizată la 1 GB în timp ce în spațiul urban, pe dr umurile și
căile ferate principale să existe acoperire neîntreruptă de tipul 5G wireless broadband . Având în
vedere aceste aspecte, noile obiective ar trebui să fie considerate o prioritate în cadrul strategiilor
guvernamentale. În perioada următoare Român ia a alocat suma de 1.022 milioane euro pentru
diverse domenii de investiție aferente domeniului IT&C, 100 milioane euro fiind alocate pe direcția
dezvoltării rețelelor digitale și de bandă largă.

În 2017, România s -a poziționat pe locul 28 în ceea ce pr ivește DESI51 – indicele economiei
și societății digitale . În ultimii nu au fost cuantificate progrese majore în comparație cu celelalte
state membre ale Uniunii Europene desi performanța generală arată un progres referitor la
conectivitate. În ciuda defici tului de infrastructură utilizarea serviciilor fixe și mobile de bandă largă
a progresat semnificativ, desi față de media europeană ritmul a fost mult mai lent.

Progresele din domeniul digital sunt măsurate cu ajutorul Indicelui DESI care analizează cinc i
elemente:
Conectivitatea Banda largă fixă, banda largă mobilă, viteza și prețurile
benzii largi .
Capitalul uman Utilizarea internetului, competențele digitale de bază și cele

48 Rețea de acces prin cablu compusă în întregime sau în parte din elemente optice, care este capabilă să ofere servicii
de acces în bandă largă cu capacități optimizate în comparație cu capacitățile oferite de rețelele tra diționale, pe bază
de fire de cupru.
49 Next Generation Network
50 Prin Agendea Digitală pentru Europa 2020
51 Digital Economy and Society Index 2017 – România

Pagina | 25
avansa te.
Utilizarea internetului Utilizarea conținutului de către cetățeni, comunicarea și
tranzacțiile online .
Integrarea tehnologiei digitale Digitalizarea întreprinderilor și a comerțului electronic .
Serviciile publice digitale e-guvernarea .
Sursa: European Commision, Digital Economy and Society Index 2017 – România

Sursa : European Commision, Digital Economy and Society Index 2017 – România

1) Conectivitate: proporție ridicată de abonamente (rețele fixe/mobile) în bandă largă de
mare viteză în condițiile în care acoperirea rețelelor (4G) e printre cele mai scăzute din Uni unea
Europeană.
2) Capital uman: tot mai multe persoane folosesc internetul și tehnologiile avansate, nivelul
competențelor digitale al acestora fiind în creștere, dar situându -se pe penultimul loc raportat la
media Uniunii Europene. Se constată și un nu măr mare de absolvenți ai unor univerități tehnice.
3) Utilizarea internetului: numărul activităților desfășurate în mediul online este mult mai
mic decît media UE, mai ales privind comerțul online și serviciile bancare. Sunt folosite cu
precădere rețelele de socializare și apelurile video.
4) Integrarea tehnologiei digitale: există un decalaj față de media UE privind gradul de
digitizare al companiilor (în special folosirea tehnologiei de tip “cloud52” și e -commerce).
5) Servicii publice digitale: s-au fă cut progrese notabile referitor la disponibilitatea datelor
deschise, însă oferta și utilizarea serviciilor de e -guvernare rămân la nivele scăzute.

Securitatea rețelelor și a sistemel or informatice (cybersecurity) :

Securitatea cibernetică poate fi defin ită ca starea de normalitate în care se asigură
disponibilitatea, confidențialitatea, integritate și autenticitatea informațiilor în format electronic, a
resurselor și serviciilor publice sau private, din spațiul cibernetic. Existența incidentelor de
secur itate cibernetică este impulsionată de vulnerabilități ce țin de proceduri, tehnici și de factorul
uman . Majoritatea incidentelor recunoscute au fost generate în principal de lipsa unor politici de
securitate clare, cu rolul de a proteja procesele aferente colectării, procesării și stocării de date de pe
rețeau a respectivă .

52 Accesarea la cerere, de resurse hardware si software, prin internet , ara ca utilizatorul sa aib a nevoie sa cunoasca
amplasarea sau configuratia fizica a sistemelor care furnizeaza aceste servicii.

Pagina | 26
Răspunderea securizării infrastructurii critice na ționale (ICN)53 aparține atât instituțiilor
publice cât și companiilor care dețin astfel de elemente, dar cu precădere instituțiil lor de stat care
compun Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, potrivit Strategi ei Securității Cibernetice a
României. Un răspuns cu celeritate la astfel de amenințări se poate obține doar prin optimizarea
rețelei CERT (Cyber Security and Incident Respons e Team) și a instituțiilor europene adiacente. În
România se impune , potrivit legii, dezvoltarea unor bune capacități operaționale ale CERT -RO
(Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică) , pentru a putea monitoriza și
implementa în condiții optime măsurile necesare în cazul unui atac cybernetic.

Concluzii finale

XXXX

BIBLIOGRAFIE

Strategia Energetică a României 2016 -2030, cu perspectiva anului 2050 – Ministerul Energiei

Strategia Națională de Apărare a Țării Pent ru Perioada 2015 ‐ 2019

Ghidul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru Perioada 2015 -2019

European Commision, Digital Economy and Society Index 2017 – România

Strategiea Securității Cibernetice a României.

Curtea de Conturi a României http://www.curteadeconturi.ro/

53 ICN -un element, un sistem sau o componentă a acestuia, aflat pe teritoriul național, care este esențial pentru
menținerea funcțiilor vitale ale societă ții, a sănătății, siguranței, securității, bunăstării sociale ori economice a
persoanelor și a cărui perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ la nivel național ca urmare a
incapacității de a menține respectivele funcții.

Pagina | 27
Securitatea alimentară: Potențialul agricol, componentă a securității naționale a României
http://intelligence.sri.ro

Rapoetul asupra stabilit ății financiare – BNR, decembrie 2017

Consiliul discal – http://www.consiliulfiscal.ro

Acasă

https://europa.eu/european -union/topics/food -safety_ro

https://nato.mae.ro/

The Global Competitiveness Report 2017 -2018 http://report s.weforum.org/global -competitiveness –
index -2017 -2018/