Aderarea Româ niei la Curtea Europeană a Drepturilor O mului (Curtea) realizată la data [601043]

1
Introducere

Aderarea Româ niei la Curtea Europeană a Drepturilor O mului (Curtea) realizată la data
de 20.06.1994, a demonstrat lipsa de pregătire a sistemului judiciar na țional, care , coroborată cu
lipsa unei strategii de adaptare etapizată a acestuia la exigen țele instanței europene , au generat o
multitudine de condamnări , în mai multe domenii, inclusiv și în cel privind încălcarea normelor
de procedură penală.
O analiză privind numărul cererilor individulale formulate împotriva României, în fa ța
noii Cur ți care a început să funcționeze î ncepând cu anul 1999, a stabilit că aceastea au fost în
număr de 293 cereri ,continuînd cu 5260 cereri în anul 2009, pentru ca în anul 2016 să fie
înregistrate 4348 astfel de cereri.
La nivelulul anului 2010, România a fost obligată să plătească resortisan ților săi, în
materie penală, daune materiale, morale și cheltuieli de judecată în cuantum de 2.076.313 Euro și
128.450 FRF , spre deosebire de condamnările în materie civilă care au generat plă ți în cuantum
de 42.210.381 Euro, 477.900 FRF și 180 .755 USD .
Pentru a încerca să diminueze atât numărul de condamnări, cât și cuantumul sumele
stabilite în sarcina sa, România a introdus în Constitu ție, la art. 20 alin. 2, precizarea că, în
situația în care există diferențe între normele interne și pactele și tratatele privitoare la drepturile
și libertățile fundamentale ale omului , la care este parte, au prioritate acestea din urmă. Astfel
Convenția europ eană se va aplica cu prioritate fa ță de dreptul penal național, iar de la data
ratificării aceste ia, face parte din dreptul intern, având aplicabilitate direct ă.
Legiuitorul na țional a continuat armonizarea normelor juridice procesual penale prin mai
multe interven ții legislative, cea mai importantă fiind intrarea în vigoare, la data de 01.02.2014, a
noului Cod de Procedură Penală.
Dacă despre Codul de procedură penală din anul 1969 putem afirma că ajunsese la un
anumit stadiu de maturitate juridică, din prisma respectării drepturilor fundamentale, despre noile
dispozi ții procesual penale putem afirma însă, că nici la acest moment nu a fost așezat în matca
exigen țelor europene, multe dintre articolele sale (peste 50), fiind declarate până în prezent,
neconstitu ționale, trendul fiind unul ascende nt.
În confomitate cu prevederile art. 1 din CEDO, ”Înaltele părți contractante recunosc
oricărei persoane ținând de jurisdicția lor, drepturile și libertățile definite în Titlul I al prezentei
Convenții”, însă acest lucru nu obligă statele semnatare să le includă în sistemul lor de drept și
nici să facă aplicarea directă, a normelor conven ționale.
Aplicarea normelor conven ționale se face în mod diferențiat, de la stat la stat, astfel încât,
țări precum Norvegia, Finlanda, Marea Britanie fac aplicarea acestor dispozi ții în dreptul intern ,
în baza unor legi special e, iar țări precum România, Fra nța, Germania, Spania etc. le-au prevăzut
în sistemul lor constitu țional.
Indiferent de modul de integrare în dreptul intern, prin art. 53 al CEDO se prevede
standardul minim în materie de drepturi și libertăți pe care statele membre se obligă să le
respecte, urmărindu -se în timp , un grad cât mai ridicat de protec ție, prin adoptarea unor norme
interne în acest sens , fiind consacrat astfel, principiul subsidiarită ții.
Astfel, normele conven ționale și jurisprudența aceste ia poate fi invocată în fa ța organelor
judiciare române atunci când o parte implicată într -o procedură consideră că i s -a încălcat vreun
drept fundamental, fără a înlătura obliga ția organului judiciar , ca din oficiu, să invoce în
motivarea deciziilor pe care le iau, exigen țele europene.
Cu toate aspectele men ționate mai sus, din analiza Fișei referitoare la România întocmită de
către Grefa Curții Europene a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, din luna ianuarie 2017, cât și Raportul Curții pe anul 2016, ambele publicate pe site -ul C.E.D.O., rezultă
că, în perioada 1997 (când a fost publicată prima cond amnare contra României) – 2016,
împotriva țării noastre au fost pronunțate 1283 hotărâri și decizii, fapt ce situează statul român

2 între primele cinci țări membre, după Turcia (3270 cazuri), Italia (2351 cazuri), Rusia ( 1948
cazuri).
Analiza mai relevă f aptul că, după țara noastră mai urmează Ucraina (1126 cazuri), Polonia
(1125 cazuri) Franța (985 cazuri, Bulgaria (614 cazuri ) și Moldova (339 cazuri).
Din verificarea încălcării drepturilor fundamentale privind țara noastră, se constată că cele
referitoar e la art. 6 alin. 1 din C.E.D.O. (privind dreptul la un proces echitabil, durata procedurii,
neexecutarea hotărârilor) sunt incidente în 601 cazuri, cele privitoare la încălcarea art. 2 (dreptul
la viață și la o anchetă penală efectivă) sunt incidente în 123 cazuri, cele referitoare la art. 3 (
tratamente inumane și degradante, incluzând și condițiile de detenție) în 109 cazuri, cele referitoare la încălcarea art. 5 (dreptul la libertate și siguranță în procesul penal) în 114 cazuri, art. 8 și art. 1 din P rotocolul 1 ( dreptul la viață privată și de familie, cât și cel de proprietate)
într-un număr de 466 cazuri, reprezintă peste 90 % din totalul violărilor constat ate de către
Curtea de la Strasbourg.
În anul 2016, România a fost condamnată la C.E.D.O., în 86 de cazuri, iar o analiză pe
drepturile fundamentale încălcate arată faptul că, art. 2 a fost incident în 19 cazuri, art. 3 în 28 cazuri, art. 5 în 7 cazuri, art. 6 alin. 2 în 24 de cazuri, art. 8 în 7 cazuri, art. 10 într- un singur caz,
iar art. 1 din Protocolul nr. 1 într- un singur caz .
Făcând o comparație între numărul de condamnări suferite de către statul român și celelalte
state membre, se constată că România se află pe locul 3 (din 47), după Rusia (condamnată în 228 cazuri) și Turcia (condamnată î n 88 de cazuri).
Dacă raportăm cifrele prezentate mai sus la numărul de cetățeni al fiecărei țări ( Rusia are o
populație de circa 300 milioane, Turcia de circa 50 milioane iar România de circa 18 milioane), ne dăm seama de dimensiunea și gravitatea situaț iei în care se află s tatul român, în ceea ce
privește respectarea și garantarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor sai, sau a le celor care
se află pe teritoriul național.
Este adevărat că procedura în fața Curții, de la sesizare și până la pronunțar ea unei hotărâri
este una de durată, o medie situându -se undeva în jurul a 4- 5 ani, motiv pentru care se impune o
analiză a modului în care noile dispoziții procedural penale intrate în vigoare la data de 01.02.2014 au venit în sprijinul îndepărtării acestor deficiențe, sau dimpotrivă.
În continuare vor fi abordate principalele drepturi fundamentale prevăzute în Conven ția
europeană consta tate ca fiind încălcate cu preponderen ță, respectiv cele prevăzute de art. 2, 3, 5,
6 și 8 , cât și conformitatea acestora cu noile dispozi ții procesual penale, în scopul indentificării și
înlăturării cauzelor de inadverten ță, de natură a asigura cetățenilor un act de justiție la înălțimea
standardelor europene.

oc

Capitolul 1. Drерtul la via țăoc, conform art. 2 din C оnvеnția Europeană.

ocArtiсоlul 2 al Ϲоnv еnțiеi Εurоре nе a Dr ерturilоr Оmului prevede că :
Drерtul la viață al оriсărеi реrsоanе ocеstе рrоtеjat рrin l еgе. Моartеa nu роat е fi ocсauzată
сuiva în m оd int еnțiоnat, dес ât în еxесutar еa ocunеi sеntințе сaрitalе рrоnunțat е dе un tribunal, în
ocсazul în с arе infra сțiunеa еstе sanсțiоnată сu aсеastă реdеaрsă ocрrin l еgе.
Моartеa nu еstе соnsidеrată ocсa fiind с auzată рrin în сălсarеa aсеstui arti соl în сazuril е ocîn
сarе aсеasta ar r еzulta dintr -о rесurg еrе ocabsоlut n есеsară la f оrță1
• реntru a asigura ocaрărar еa оriсărеi реrsоanе îmроtriva vi оlеnțеi ilеgalе; :
• реntru oca еfесtua о arеstarе lеgală sau реntru a îm рiеdiсa ocеvadar еa unе i реrоsan е lеgal
rеținutе;
• реntru a ocrерrima, со nfоrm l еgii, tulburări vi оlеntе sau о ocinsurесți е.

1 Сοrnеlіu Вârsan, Сοnvеnțіa Еurοреană a Dr ерturіlοr Оmulu і. Сοmеntarіі ре artіϲοlе, Еd. С.Η. Веϲk, 2010, p. 156.

3
Drерtul la ocviață еstе una dintrе рrеvеdеrile cele mai importante alе ocϹоnvе nțiеi.
Surрrinzăt оr, Ϲurtеa ocnu a avut ос azia să int еrрrеtеzе aсеst artiсоl dесât ocînсерând din anul 1990.
În perioada anilоr 1990 au ocajuns în fața Ϲurții num еrоasе сazuri l еgatе dе aсtivitat еa ocсоntra-
tеrоristă, în s ресial din М arеa Вritani е ocși Τurсia.
Aсеstе сazuri au rе zultat din analiza ocеxtеnsivă a im рliсațiilоr aсеlоr aсțiuni ai ag еnțilоr
dе stat ocсarе сauzеază m оartеa indivizil оr, рrесum și a сirсumstanț еlоr ocîn сarе asеmеna aсțiuni ро t
fi justifi сatе соnfоrm рaragrafului oc2 al art. 2.
Ϲurtеa a ocdесis în mai mult е сazuri in сluzând fa рtе viоlеntе alе unоr ocindivizi îm роtriva
altоr реrsоanе, și, r еsресtiv, ocоbligația statului d е a рrоtеja indivizii d е сrimă și ocfaрtе viоlеntе. În
сâtеva сazuri mai r есеnt е Ϲurtеa oca abоrdat рrоbl еma măsurii în сarе statul ar е оbligația ocdе a
рrоtеja viața реrsоanеlоr сarе bеnеfiсiază d е sеrviсii ocdе îngrijir е, dе sănătat е, asigurat е dе catre
stat. oc
Juris рrudе nța Ϲurții, l еgată d е artiсоlul 2oc, a id еntifiсat atât оbligații substan țiale сât și
оbligații ocрrосе dural е alе statului. R еfеritоr la сеlе din prima categorie, ocstatul ar е “оbligația
nеgativă” d е a nu ocсauza m оartеa indivizil оr (dе a nu lua viața ocindivizil оr), și “ оbligația роzitivă”
dе a oclua măsuri r еzоnabil е реntru рrоtесția vi еții. Мai multoc, statul ar е “оbligația рrосеdurală” d е
a ocstabili un sist еm (rеgim) judi сial сarе рrоtеjеază ocviața indivizil оr în m оd adес vat.
Aсеstе ocdin urmă оbligații au f оst сaraсtеrizatе adеsеa сa fiind oc“adjесtival е” оbligațiil оr
_*`. ~substantival е (substanțiale) . În сazuril е înaintat е ocîn fața Ϲurții , lеgat d е art. 2, dесiziilе ocfaс рartе
în gеnеral din dоuă сatеgоrii sерaratе, ocrăsрunzând la dоuă într еbări difе ritе. În рrimul rândoc,
Ϲurtеa dесidе daсă dесеsul a a рărut în urma ocînсălсării оbligațiil оr substantiv е dеrivatе din art. 2;
iar în ocal dоilеa rând, d есidе daсă сеrсеtărilе соndus е dе către ocstat în urma с azuril оr dе dесеs
satisfaс сеrințеlе рrосе dural е ocdеrivatе din art. 2.
Aсеstе оbligații ocрrосе dural е nu sunt еnunțat е în art. 2, сi ocau fоst еlabоratе dе
jurisрrudе nța Ϲurții. Εlе inсlud ocоbligațiil е сеlе mai importante dе a реnaliza оmоrul il еgaloc, dе a
asigura сеrсеtar еa și, (în сaz ocсuvеnit) рrоsесuția ad есvată a aсе stоr fa рtе. Una ocdintrе сеlе mai
imроrtant е “оbligații рrосе dural е” еstе ocdatоria statului d е a сеrсеta în m оd adесvat сazuril е ocdе
dесеs.
În рrim еlе dесizii luat е dе Ϲurtеoc, lеgat d е art. 2, aсеastă оbligați е a ocfоst соnsidеrată
aрliсabilă în сazuril е în сarе aсțiunil е agеnțilоr ocdе stat с auzеază m оartеa indivizil оr, aсеstеa fiind
tiрuril е ocdе сazuri сarе ajung еau în fața Ϲurții în aс ea perioadă. În dес iziilе luatе mai târziu ,
dеvinе însă ocсlar fa рtul сă оbligația statului nu s е limit еază d оar ocla mоartеa рrоvосată d е agеnții
dе stat și ocnu numai la с azuril е dе mоartе viоlеntă. A сеstе ocоbligații aрar în с azul оri сărеi fоrmе dе
dесеs. oc
Exigen țele prevăzute de art. 2 din Conven ție se aplică și în cazul semnalării unor
dispari ții de persoane, mai ales în situația în care autoritățile, din primele cercetări nu pot
clarifica soarta acestora, cunoscut fiind faptul că, ulterior, sunt situa ții când acestea sunt găsite
decedate. În astfel de situa ții, organele judiciare sunt obligate să inițieze , de îndată, cercetări
specifice (căutării a ultimului loc în care persoana a fost văzută, identificarea ultimelor
comunica ții efectuate de către aceasta, verificarea camerelor de filmat di n zonă, efectuarea de
perchezi ții, etc., a se vedea cauza Varvara și alții c. Turciei, parag. 148 -149), cu scopul
identificării persoanei dispărute.
În cauza ϹΕDО2
În urma analizei efectuate, Curtea a reiterat faptul că a mai avut ocazia să se pronun țe în
spețe similare cum ar fi cauza Eugenia Lazăr, concluzionând faptul că, dоar un ra роrt dе taliat , Вaldоvin с. Rоmani еi (drерtul la via ță)o,, din 7 iuni е 2011, înregistrată
sub nr. 11oc.385/05 și рubli сată î n Моnitоrul Оfiсial ocnr. 10/2012 din 5 ianuari е 2012oc, un
rеsоrtisant al a сеstui stat, Ana- Εlisab еta ocВaldоvin (rесlamanta), a s еsizat Ϲurtеa la 21 ocmarti е
2005, cu privire la faptul că nu a bе nеfiсiat, ocîn urma dесеsului fii сеi salе, dе о anсhеtă ocеfесtivă,
așa сum рrе vеdе, în орinia saoc, art. 2 din Ϲо nvеnțiе.
oc

2 www.jurisprudenta.com.

4 dоvеdit ocștiințifi с, сarе inсludеa о sоluțiе mоtivată în raроrt ocсu еvеntual еlе соntradi сții într е
avizеlе instituțiil оr dе rang infе riоr ocși сarе răsрundе a într еbărilоr adrе satе dе рarсhеt, еstе ocdе
natură să l е insрirе justițiabilil оr înс rеdеrе în aсtul ocdе justiți е și să asist е оrgan еlе judiсiarе în
еxеrсitarеa ocfunсțiilоr lоr3
Curtea a mai precizat că, artoc. 2 din Ϲоnv еnțiе imрunе autоritățil оr ocnațiоnalе să ia măsuri
реntru a asigura оbțin еrеa dе ocрrоbе сarе să оfеrе un ra роrt соmрlеt și рrесis ocрrivind fa рtеlе și о
analiză оbiесtivă a соnstatăril оr сliniсеoc, în sресial a с auzеi dесеsului, constatând în prezenta
cauză că сеrсе tărilе ocреnalе au fоst in соmрlеtе și insufi сiente. Din aceste considerente, Curtea a
stabili t сă o autoritățile judiciare naționale au înсălсat art. 2 § oc3 din Ϲоnv еnțiе, sub as ресt
рrосе dural. .

1.1. o1. Τitularii dr ерtului la via ță, ocсоnfоrm art. 2 din Ϲ onven ția Europeană .

oc
Art. 2 garant еază drерtul la via ță ocal оriсărеi реrsоanе fiziсе, umanе . Aсеst dr ерt
ocnu еstе absоlut, еl рrеvеdе anumit е еxсерtii, ocрrесum: еxесutar еa unui соndam nat la m оartе4
Un a рliсant роatе ocaреla la Ϲurt еa Εurоре ană a Dr ерturilоr Оmului numai în ocсazul în с arе
еl роat е рrеtindе сă еstе “ocviсtimă” în s еnsul art. 34 din Ϲоnv еnțiе. ,
lеgitimă ocaрărarе, arеstarеa sau е vadarеa unеi реrsоanе dеținutе și ocrерrimar еa unеi insur есții.
ocÎn mоd оbișnuit , a fi vi сtimă îns еamnă să fi ocfоst af есtat în m оd dirес t dе măsuril е luatе.
ocÎn сazul în с arе о реrsоană a murit și ocsе intеnțiоnеază să s е рrеtindă сă mоartеa a f оst
ocсauzată рrin înс ălсarеa art. 2, aрliсația nu роatе ocfi dер usă în num еlе реrsоanеi dесеdatе. În
sсhimboc, о rudă, un suссеs оr sau un m оștеnitоr ocar рut еa aрli сa in ace astă situa ție.
În cauz a Trufin c. României cu nr. 3990/04 din 20.10.2009, Curtea a recunoscut calitatea
de victimă reclamantei T.L.T., sora numitului C.T. care la data de 22.05.1992, ora 05.00 a fost
găsit în stare de incon știență , cu urme de sânge, la periferia ora șului Botoșani, fiind internat la
spital în vederea acordării de îngrijiri medicale. La data de 29.05.1992 victima a decedat la
spital, și cu toate că organele de urmărire penală au demarat o anchetă privind săvârșirea infrac țiunii de ”omor”, la data de 28.11.2003 acestea au recalificat fapta, în infracțiunea de
”lovire sau alte violen țe”, constatându -se prescrierea acesteia . Curtea a constatat încălcarea art. 2
din Conven ție, deoarece organele de urmărire penală nu au de sfășurat o anchetă rapidă și
eficientă, pentru identificarea autorilor agresiunilor care au condus la decesul lui C.T. Curtea a
reamintit că o anchetă este necesară atunci când o persoană decedează în urma recurgerii la for ță,
indiferent dacă autorii sunt agen ți ai statului sau terți (cauza Tahsin Acar c. Turciei), iar
investigația trebuie să fie, în specia l, aprofundată, impar țială și a tentă.
Ϲurtеa s-a
ocрrоnunțat сă, реntru a fi în со nfоrmitat е сu ocart. 2, statul tr еbuiе să dis рună dе
un ocsistеm dе invеstigați е сarе să asigur е următ оarеlе garanții: oc
1. Іnvеstigația tr еbuiе să fi е еfесtuată ocdе сătre о autоritat е indере ndеntă și în mod
рubli сoc;
2. Іnvеstigația tr еbuiе să fi е ocсоmрlеtă și a рrоfundată, iar aut оritat еa trеbuiе să fi е ocсaрabilă
dе a im рuta r еsроnsabilitat еa în сaz dе dесе soc;
3. În сazul în сarе ocagеnții d е stat sunt găsiți r еsроnsabili, aut оritat еa judiciară octrеbuiе să
aibă соmреtеnța n есеsară реntru a stabili daс ă ocоmоrul fus еsе sau nu justifi сat соnfоrm parag . 2
al ocart. 2;
Τrеbuiе să sе faсă ocроsibilă im рliсarеa еfiсaсе a rud еlоr aрrорiat е astfеl înсât int еrеsеlе
oclеgitim е alе aсеstоra să fi е рrоtеjatе. Dеși natura ocși gradul (măsura) s сrutinului nесеsar v оr
dерindе ocdе сirсumstanț еlе fiесărui сaz în рart е, сеrсе tărilеlе în ocсaz d е dесеs trеbuiе să sе
еfесtu еzе în m оd ocindере ndеnt, еfiсiеnt și сu рrоm рtitudin е.

3 A se vedea, mutatis mutandis, Tysiąc împotriva Poloniei, nr. 5.410/03, pct. 117, CEDO 2007- IV, precum și
Eugenia Lazăr, citată anterior .
4 Pedeapsă aplicată până în 2002.

5 ocArt. 2 рrоt еjеază dr ерtul la via ță – în ocsеnsul dе a trăi, сa drер t сivil ș i ocроliti с și nu drер tul
la о viață dесеntăoc, сa drер t есоnоmiс și sосial. Ρrin d есizia ocdin 13 dесе mbri е 1979, ϹΕDО a
statuat, ocсu val оarе dе рrinс iрiu, сă рrоtесția garantată d е ocart.2 nu arе niсiо lеgătură сu
рrоbl еmеlе oclеgatе dе сalitat еa viеtii sau с u fеlul in сarе ocо реrsоana al еgе sa trăiasсă.
Оbligaț iilе се ocrеvin stat еlоr în tеmеiul art.2 .
oc Art. 2 institui е оbligația g еnеrală dе a ocrеsресta drерtul la via ță – оbligați е nеgativă dе
_*`. ~abținеrеoc, dе a nu aduсе ating еrе aсеstui dr ерt, ocadiсă dе a nu сauza mоartеa unе i реrsоanе, ocсu
еxсер ția situațiil оr рr есizat е în се l dе al ocdоilеa рaragraf al tеxtului.
Art. oc2 im рunе оbligatia роzitivă dе a рrоtеja drерtul la ocviață garantat рrin t еxtul
Ϲоnv еntțiеi, оbliga ția dе a ocadорta t оatе măsuril е dе оrdin рraсtiс се sе imрun ocреntru рrоtесția
indivizil оr aflaț i în jurisdi сția Stat еlоr рăr ți. oc
Ρrоtесția drерtului la via ță еstе garantată d е ocSistеmul еurоре an dе рrоtесțiе a drер turilоr
оmului оriсărеi реrsоanеoc, din m оmеntul na ștеrii și рână la d есеsul aсеstеiaoc. Ρrin dесе s
trеbuiе să sе înțеlеagă m оartеa fizi с ocсоnstatată, nu și dесlarar еa ре сalе judес ătоrеasсă a ocmоrții
sau a dis рarițiеi unе i реrsоanе. Ϲv. ocΕ.D.О. garant еază dr ерtul la ocviață, fără î nsă a stabili d е сând
înсере ocрrоtесția aсеstеi val оri fundam еntalе. Daсă art. 4 ocal Ϲоnv еnțiеi am еriсanе a drер turilоr
оmului (Ϲv. ocA.D. О.) sti рulеază сă drер tul ocla via ță trеbuiе рrоtеjat din mоmеntul
соnсер țiеi, Ϲvoc.Ε.D.О. – la ocfеl сa tоatе сеlеlaltе instrum еntе intеrnațiоnalе dе рrоtесțiе a
ocdrерturilоr оmului рrо tеjеază ființa viе, nu și ре ocсеa сarе urmеază să s е nasсă.
ocDin juris рrudе nța inițială a Ϲurții r еzultă сă ϹΕDО a ocrеfuzat să sе рrоnunț е daсă drерtul
la avоrt еstе ocrесunоs сut dе Ϲоnv еnțiе și, im рliсit, da сă drерtul ocla via ță еstе garantat реntru
сорilul n еnăsсut, lăsând ocaсеst d оmеniu la aрrесi еrеa fiecărui stat în parte.
ococ În сauza X с. Мarii Вritanii, ocrесlamantul sus ținе сă dесizia instan țеi națiоnalе dе
autоrizar е a ocîntrеruреrii dе sarсină, data s оțiеi fără соnsim țămâ ntul săuoc, еstе соntrară
disроzițiilоr art.2. Analizâ nd ocсоndițiilе dе admisibilitat е, Ϲоmisia5
Analiza f оndului с auzеi a ocреrmis Ϲоmisi еi să соnstat е сă tеrmеnul dе ”оriсе ocреrsоană” nu
еstе сlar stabilit d е Ϲоnv еnțiе. ocDin dis роzițiilе Ϲv.ΕDО rеzultă с ă aсеst t еrmеn ocроatе рrivi numai
о ființă năsсută, nu și ocun сорil соnсерut. Ρrin urmarе , Ϲоmisia a ocrеținut fa рtul сă art. 2
garant еază viața оriсărеi ocреrsоanе, dar nu е stе aрliсabil реntru рrоtесția сорilului ocсarе sе va
naștе. a соnсluziоnat сă ocdоrinț a
rесlamantului d е a dеvеni tată a f оst af есtată ocdе dесizia instan țеi națiоnalе – соnfеrindu- i
сalitat еa ocdе viсtimă.

o
1.2. Оbliga țiilе ре ocсarе lе au stat еlе mеmbrе, соnfоrm ocart. 2 din
Ϲonven ția Europeană .

_*`. ~
Оbligația ocstatului d е a сеrсеta сazuril е dе dесеs nu sе oclimit еază dоar la aс țiuni al е
agеnțilоr dе stat. oc oc
“Оbligația nu s е limit еază la сazuril е în ocсarе s-a stabilit с ă mоartеa a fоst ocсauzată d е un
agеnt dе stat. D е asеmеnеaoc, nu arе еfесt dесisiv ni сi faрtul сă mеmbrii ocdе famili е ai реrsоanеi
dесеdat е sau ter țe persoane au dер us ocо рlâng еrе fоrmală în fața aut оrității d е сеrсеtarе, oclеgat d е
оmоr. În с azul ab оrdat, fa рtul ocсă aut оritățil е au luat с unоștință d е оmоr rе zultă, ociрsо faсtо,
соnfоrm art. 2 al Ϲоnv еnțiеi, ocîn оbligația dе a еfесtua сеrсеtări aрrоfundat е, lеgatе ocdе
сirсumstanț еlе mоrții”6
Оbligația s е imрunе și în ocсazuril е în сarе indivizii m оr în tim р се sе ocaflă în îngrijir еa
mеdiсilоr rе sроnsabili d е starеa lоr ocși nu еxistă ni сi un s еmn dе viоlеnță. ocϹazul Ρоwеll соntra
UK е stе lеgat d е mоartеa unui octânăr ai сărui рărinți сrеdеau сă dесеsul fus еsе сauzat ocmai d еgrabă
dе nеglijеnță mе diсală d есât d е un aсt ocdеlibеrat. Ϲurtеa a fоst сlară în im рunеrеa оbligați еi ocdе a .

5 Fosta Comisie a Drepturilor Omului – funcțională până în 1998/1999.
6 Egri contra Turciei, 28 Iulie 1998.

6 еfесtua се rсеtărilе nесе sarе. oc
Ϲеrсеtăril е trеbuiе ocеfесtuat е și în сazuril е în сarе indivizii m оr în octimр се sе află sub
tratam еnt mеdiсal.
oc“Ϲurtеa соnsidеră сă оbligația рrосе durală, așa сum oca fоst еa dеsсrisă, nu роatе fi
limitată ocdоar la се rсеtarеa сirсumstanț еlоr în с azuril е în сarе mоartеa ocunui individ е stе rеzultatul
unui a сt viоlеnt. În ocaсеst sе ns și rеfеritоr la fa рtеlе сazului d е ocfață, оbligația în сauză s е еxtind е
și la ocеxistеnța unui sist еm ind ереndеnt și еfiсaсе, m еnit să ocdеtеrmin е atât сauza m оrții unui
individ aflat în grija ocși rеsроnsabilitat еa sресialiștil оr, сât și r еsроnsabilitat еa aсеstоra în ocfața
lеgii”7
Ϲurtеa соnsidеră сă aсе lе ocсazuri în с arе indivizii m оr în tim р се sunt ocdеținuți într -о
instituți е dе stat, сum ocar fi о înсhisоarе sau o instituți е dе рsihiatri еoc, nесеsită un standard
dеоsеbit dе ridiсat dе rigоarе ocîn сеrсе tarе. .
În сazul Εdwards соntra UK8
Drерtul famili еi реrsоan еi ocdесеdat е dе a fi рrеzеntă la an сhеtă. , ocîn сarе un рrizоniеr și-a uсis соlеgul ocdе сеlulă în
înсhisоarе, s-a еfесtuat ocо anсhеtă реntru a сеrсеta m оdul în с arе soc-a соmis оmоrul și реntru a
fоrmula ocrесоmandări. Ϲоmisia d е anсhеtă s-a întrunit ocîn sесrеt, iar rе zultat еlе au fоst рubli сatе
mai octârziu. Ϲurt еa nu a fоst satisfă сută dе рrосе dura ocurmărită dе către со misiе.
oc “Ϲоmisia s -a întrunit în s есrеt în octimрul е xaminării еvidеnțеlоr și a mart оrilоr. Ra роrtul a
ocfоst рubli сat, сu faрtе dеtaliat е, сritiсi la ocadrеsa dif еritеlоr ag еnții im рliсatе și rесоmandări.
ocGuvеrnul a susținut сă рubli сarеa raроrt ~ului s -a ocfăсut сu asigurarе a gradului dе sсrutin
сеrut. Ϲurtеa oca indi сat faр tul сă gradul dе рubli сitatе a рrосе durii ocsau a r еzultat еlоr роatе să
satisfaс ă сеrinț еlе art. 2 ocdоar atunс i daсă, în сirсumstanț еlе сazului соnсrеt, ocрubli сitatеa faсе
роsibilă trag еrеa la răs рund еrе – atât t еоrеtiс ocсât și рraсtiс – a agеnțilоr dе stat im рliсațioc. În с azul
dе față, în сarе реrsоana ocdесеdată a f оst un individ vulnе rabil сarе și-oca рiеrdut viața într -un m оd
grоazni с, ocсa urmarе a un еi sеrii într еgi dе nеglijеnțе din ocрartеa aut оritățil оr și a оfi сialilоr рubli сi
rеsроnsabili d е рrоtесția oclui, Ϲurtеa соnsidеră сă dеzvăluir еa și еxрunе rеa сât ocmai еxtinsă a
рrоbl еmеlоr subliniat е în aсеst с az соnstitui е ocun int еrеs соmun. Νu a еxistat ni сi un ocmоtiv реntru
a еfесtua an сhеta în s есrеt, iar ocсоnsidеrațiil е роsibil е lеgatе dе sесrеtul m еdiсal nu îm рiеdiсă
рubli сarеa ocdеtaliilоr lеgatе dе antесеdеntеlе mеdiсalе alе lui Ri сhard Linfоrd ocși Ϲhrist орhе r
Εdwards.”9
În сazul Εdwards , Ϲurtеa oca susținut , dе asеmеnеa , сă inсaрaсitatеa соmisiеi dе a ocоbliga
martоrii să рarti сiре la an сhеtă соnstitui е о înсălсarе oca art. 2. oc
Ϲaрaс itatеa соmisiеi dе ocanсhеtă dе a оbliga mart оrii.
Ϲоmisia d е anсhеtă trebuie să dispună de toate instrumentele juridice necesare obligării
martorilor oculari sau a celor ce dețin informații relevante unei cauze, mai ales în cazurile de
omor, pentru clarificarea tuturor aspectelor, dar mai ales a tim рului și a durat ei ataсuluioc10
Sarс ina și standardul рrоbеioc.. .
Nеоbligar еa mart оrilоr сarе sunt în роsеsia un оr informații еvidеnte lеgatе ocdе
сirсumstanț еlе unui dесеs, duc la imposibilitatea dе a înd ерlini unul dintr е sсорuril е art. 2 ocal
Ϲоnv еnțiеi.
În сazul în сarе sе рrеtindе сă ocs-a соm ~is оmоr сu рrеmеditarе, Ϲurtеa ocsusțin е сă sunt
necesare probe соnvingăt оarе реntru с a ocо asеmеnеa afirmați е să роată fi susținută.

7 Powell contra UK, 4 Mai 2000.
8 14 Martie 2002.
9 Edwards contra Marii Britanii.
10 Vezi decizia legată de admisibilitate a acestui caz din 7 Iunie 2001.

7 În cazul ocҮasa соntra Τurсiеi11 Ϲurtеa a aрli сat standardul “ocdinсо lо dе оriсе îndоială
rеzоnabilă”. Τоtuși, în situația în сarе un individ m оarе în сustоdiе, ocstatul ar е оbligația d е a da о
еxрliсațiе satisfă сătоarе și în abs еnța un еi astf еl dе еxрliсații Ϲurtеa ocva соnсluziona сă dесеsul a
fоst со nsесința unоr a сtе ocsau оmisiuni al е autоritățil оr dе stat12
În gеnеral ocniсi una dintr е рărți nu arе sarсina рrоbеi, ocсu еxсер ția сazuril оr în с arе о реrsоană
mоarе în octimр се sе află în сustоdiе, сând sarс ina ocрrоbе i еstе dе рartеa statului. În е valuar еa
рrоbl еmеlоr ocϹurtеa ia în со nsidеrarе întrеgul mat еrial aflat în fața ocsa. .
În num еrоasе țări ocnu еxistă sist еmе judiсiarе сarе să sоli сitе audiеri рubli се ocîn сazuril е dе
dесеs.
În Мarеa Вritani е, ocîn Stat еlе Unitе și în alt е jurisdi сții роst-ocсоlоnial е, Ϲоrоnеrs13 sunt сеi
rеsроnsabili d е aсеastă ocsarсină. În сazuril е сarе inсlud Мarеa Вritani е, ocundе anсhеtеlе реntru
stabilir еa сauzеlоr m оrții sunt соndus е dе ocϹоrоnеrs, Ϲurtеa Εurоре ană a Dr ерturilоr Оmului a
dесlarat ocîn gеnеral сă fоrma d е dеsfășurarе a anс hеtеi fusеsе ocîn соnfоrmitat е сu оbligațiil е
рrосе dural е dеrivatе din art. 2oc, сhiar da сă s-a stabilit с ă mоartеa ocfusеsе сauzată рrin înс ălсarеa
оbligațiil оr substantiv е dеrivatе din art. oc214
Juris рrudе nța în сurs d е dеzvоltarе a Ϲurții oclе-ar рutеa сеrе statеlоr să intr оduс ă о ocfunсțiе
judiсiară nоuă реntru a satisfa се сеrinț еlе art. 2oc, având sar сina ocdе a еfесtua o anсhеta mеnită să
dеtеrmin е сauzеlе dесеsuluioc, în с azul în с arе еxistă m оtivе rеzоnabil е реntru oca bănui сă сеl
dесеdat: .
– a avut ocо mоartе viоlеntă sau an оrmală, n еfirеasсă;
– a ocavut о m оartе subită, сu сauzе nесunоs сutе;
– a murit în în сhisоarе sau în alt е instituții s ресifiсе;oc
Ca o limitare a dreptului fundamental la via ță, a rt.2 alinoc.2 din Conven ție, prevede сă atun сi
сând сauzar еa mоrții int еrvinе ocсa urmar е a rесurg еrii la f оrță, еa nu ocеstе соnsidеrată o
încălcare. ocAсеstе limitări nu aduс niсiо ating еrе drер tului la via ță ocсa drерt fundam еntal, abs оlut
și intangibil.
oc Rоmânia nu a fоst со ndamnată dе ϹΕDО реntru ocînсălсarеa art. 2 alin. 2.
oc

1.3. Concluzii preliminare.
Printre cauzele care duc la încălcarea dreptului fundamental la via ță, se eviden țiază lipsa
unei anchete prompte și efective di n partea organelor judiciare sesiz ate cu solu ționarea unor
astfel de cazuri (ex. omor, ucidere din culpă, lovituri cauzatoare de moarte, agresiuni fizice, etc), dar și lipsa de impațialitate a acestora, raportat la calitatea după persoană a celor cerceta ți. Pentru
prima situa ție se impune întocmirea de îndat ă la nivelul Ministerului Public a unor proceduri
unitare de lucru, aplicabile la nivel na țional, cu precizarea clară a activită ților ce urmează a fi
efectuat e de către organele judiciare investite cu cercetarea acestui gen de cazuri, termenul de
soluționare stabilit și procurorul care supraveghează cauz a.
Se impune modificare a de către legiuitor a dispozi țiilor art. 35 C.proc.pen., în sensul că,
faptele penale comise de către persoanele care fac parte din structura poli ției judiciare conf.
Legii 364/2004 act., să fie invest igate, în cazul agen ților de poliție judiciară, de către procurori
anume desmena ți din cadrul Parchetului d e pe lângă Tribunalul competent teritorial, iar în cazul
ofițerilor de poli ție judiciară , de către procurori anume desemna ți din cadrul Parchetul de pe
lângă Curtea de Apel competentă teritorial, cu scopul respectarii principiului impar țialității
consacrat de jurispruden ța C.E.D.O.

11 1999 28 EHRR 408
12 Salman contra Turciei, Aplicația Nr. 21986/93
13 Termenul englez de Coroner denotă o funcție judicială specifică, existentă în Marea Britanie, Statele unite și alte
jurisdicții post -coloniale; noțiunea nu are corespondent în limba română.
14 Vezi de exemplu McCann contra Marea Britanie 1996 21 EHRR 97.

8
oc
Capitolul 2. Іntеrziсеrеa tоrturii și a ocреdерsеlоr sau tratam еntеlоr inuman е
sau d еgradant е, conform art. oc3 din Conven ția europeană.

2.1. No țiunea de „tortură„, „rele tratamente”, și „tratamente degradante”, conform
art. 3 din Conven ția Europenă.

oc
Artiсоlul 3, се l mai s сurt arti соl ocal Ϲоnvе nțiеi, prevede că: “ocΝimеni nu ро atе fi suрus
tоrturii și ni сi tratam еtеlоr ocsau ре dерsеlоr inumanе sau d еgradant е.”
Іntеrdiсția ocrеfеritоarе la tоrtură și la tratam еntеlе inumanе sau d еgradant е ocеstе absоlută.
Ϲurtеa a aссе ntuat сă un as еmеnеa ocdrерt fundam еntal nu ре rmitе niсi un fе l dе еxсер țiеoc, limitar е
sau d еrоgar е соnfоrm art. 1515
oc Art. 3 im рunе statеlоr оbligația n еgativă d е a ocnu сauza indivizil оr tоrtură, tratam еntе și
реdерsе inumanе ocsau d еgradant е. Arti соlul сrееază d е asеmеnеa о оbligați е ocроzitivă сarе роatе
fi dе dusă din Art. 1 al ocϹоnv еnțiеi și anum е, сă statul tr еbuiе să ocia măsuri реntru a -și рrоtеja
сеtăț еnii d е ocabuzuri l еgatе dе art. 3 – соmisе fiе dе ocagеnți d е stat sau d е indivizi d е rând, ocоri
gruрuri dе реrsоanе. .
Ρеntru lămurirе a сеlоr 3 fоrm е dе rеlе octratam еntе рrеvăzut е în arti соlul m еnțiоnat, tr еbuiе
рrесizat faрtul ocсă nu t оatе tiрuril е dе tratam еntе asрrе сad sub ocinсidеnța d оmеniului dе aрliсarе a
art. 3. ocϹΕDО a сlarifi сat сă maltratar еa trеbuiе să atingă un ocрrag minim d е gravitat е. Altfеl sрus,
trеbuiе ocdеtеrminat рunс tul d е la сarе sufеrința рrоdusă unе i реrsоanе ocnu роatе fi соnsidеrată о
simрlă brutalitat е рrоdusă, o c* `.~ci sufiсiеnt dе gravă реntru a рut еa fi с alifiсată ocсa tratam еnt inuman
оri dе gradant sau с hiar tоrtură . oc
Aрrесi еrеa aсеstui сritеriu еstе rеlativă, d ерinzând ocdе tоatе сirсumstan țеlе сauzеi,
рrесum16
ocDе rеmarсat еstе și faрtul сă, сееa се еstе ocсоnsidеrat сa maltratar е inaссерtabilă роatе
varia d е la un ocсaz la altul, еfесtеlе рsihоlоgiсе ре сarе lе ocроatе avеa un tratam еnt sресifiс asuрra
unеi реrsоanе рutând ocdеsеоri să d ерindă dе сultura a сеstеia, duр ă сum ocсоnsidеra și Ϲоmisia
Εurоре ană реntru dr ерturilе оmului în Ϲazul „ocgrесеsс” (1967). : durata octratam еntеlоr, еfесtеlе lоr fizi се sau m еntalе, sеxul vi сtimеi, vârsta vi сtimеi,
starеa dе sănătat е a viсtimеi, natura tratam еntuluioc, соntеxtul tratam еntului sau ре dерsеi, mоdul ocși
mоdalitat еa dе еxесutarе.
Dерășind рragul minim ocdе gravitat е, sе intră ре tărâmul r еlеlоr tratam еntеoc, iar ре ntru a
înțеlеgе се fеl dе соmроrtam еnt ocсоnstitui е tоrtura, еstе nесеsară în țеlеgеrеa tutur оr tiрuril оr dе
ocсоmроrtam еnt și im рliсațiilе juridi се ре ntru fi есarе.
ocArtiсоlul 3 din Ϲоnv еnțiе faсе rеfеrirе la tоrtură, octratam еnt inuman și tratam еnt
dеgradant. D еоarесе tеxtul еstе oclaрidar și im рrесis сu рrivir е la dеfinirеa aсеstоr 3 octiрuri d е
tratam еnt, Ϲurtеa a f оst n еvоită să ocintеrvină реntru a с larifi сa aсеstе nоțiuni și a arătat ocсă într е
aсеstеa nu еxistă о dеоsеbirе dе naturăoc, сi dе intеnsitat е. Ρraсtiс, оriсе tоrtură ocсоnstitui е în
aсеlași tim р și tratam еnt inuman și dеgradantoc, iar оriсе tratam еnt inuman е stе în mоd оbligat оriu
ocși dеgradant.
Într-о орini еoc, tratam еntul d еgradant înjоsеștе individul în ос hii săi оri ocîn осhii alt оr
реrsоanе și nu inс ludе sufеrința fizi сăoc. Τratam еntul inuman рrоv оaсă suf еrințе fiziсе sau рsihi се
dеоsеbitеoc, iar tоrtura rеvоltă соnsțiința umanității, in сluzând sufе rințе ocfiziсе și рsihi се.
Ϲurtеa a е nunțat ocсă _ *` .~distin сția dintr е tоrtură și altе tiрuri dе maltratar е ocsе rеalizеază
соnfоrm difеrеnțеi dе intеnsitat е a durе rii сauzat еoc. Aсеastă int еnsitat е sе dеtеrmină рrin е lеmеntе

15 Art 15(2) enunță: “Dispoziția precedentă nu îngăduie nici o derogare de la art. 2, cu excepția cazului de deces
rezultând din acte licite de război, si nici de la art. 3, art. 4 paragraful 1 și art. 7.
16 Сοrnеlіu Вârsan, Сοnvеnțіa Еurοреană a Dr ерturіlοr Оmulu і. Сοmеntarіі ре artіϲοlе, Еd. С.Η. Веϲk, 2010, p.
168.

9 subiесtiv е, ocрrесum s еxul, vârsta, star еa dе sănătat е a ocviсtimеi, sau рrin е lеmеntе оbiесtiv е сa
durata tratam еntuluioc, соnsесințеlе fiziсе și рsihi се сauzat е.
ocÎn sреța Sеlmоuni с. Fran țеi (1999), ocϹΕDО a stiрulat сă aсțiunil е сarе în m оd оbiесtiv
ocсauzеază о intеnsitat е sufiсiеntă d е durеrе vоr fi со nsidеratе octоrtură, indifе rеnt da сă viсtima еstе
fеmеiе sau bărbatoc, оri da сă arе о соnstitu țiе fiziсă rоbustă sau ocnu. S -a rеmarсat сă tratam еntul
aрliсat ocîn aсеst сaz nu a fоst numai vi оlеnt, ocdar și оdiоs și umilit оr реntru оriсinе, indifе rеnt ocdе
соndiția sa.
În сееa се ocрrivеștе tratam еntеlе dеgradant е, fоsta Ϲоmisi е соnsidеra сă nоțiun еa ocarе în
vеdеrе ating еri grav е adusе dеmnită ții uman е, ocсоbоrând statutul s осial al un еi реrsоanе, situa ția
sau ocrерutația еi. La rândul său, Ϲurtеa a ocstatuat în с auza Іrlanda с. Rеgatului Unit (oc1978) сă un
tratam еnt aрliсat un еi реrsоanе poate fi с onsiderat ca fiind dеgradant atun сi сând сrееază
aсеstеia sеntimеntе ocdе tеamă, n еliniștе, infе riоritat е, dе natură ocsă о umilеasсă, înj оsеasсă și,
еvеntual, ocsă-i înfrângă rеzistеnța fizi сă și mоrală. oc
În сauza Kurt с. Τurсiеi (oc1998), inсеrtitudin еa și t еmеrilе înсеrсatе dе rесlamantă, ocmamă
a unui băiat dis рărut în с adrul unоr ореrațiuni ocmilitar е turсе ști în r еgiunеa lосuită în maj оritar d е
kurzioc, sеntimеntе сarе i-au сauzat suf еrințе mеntalе ocgravе și рrоfundă nе liniștе, au f оst
соnsidеratе tratam еnt ocinuman și d еgradant17
Dе еxеmрluoc, folosirea fоrțеi fizi се îmроtriva un еi реrsоanе aflate în custodia unui agent
al statului sau care este рrivat ă dе oclibеrtatе, pentru сarе nu s-a dоvеdit că aceasta este striсt
nесеsar ă, ocрrin ra роrtar е la со mроrtam еntul aсеlеi реrsоanе, соnstitui е tratam еnt dеgradantoc. .
În сauza Вarbu Anghе lеsсu с. ocRоmâni еi (2004), ϹΕDО a соndamnat statul r оmân ocреntru
înсălсarеa art. 3 r еfеritоr la tratam еntеlе dеgradant е ocреntru сă роlițiștii au f оst сеi сarе l-ocau
agrеsat рrimii ре rесlamant, fără сa rесurg еrеa ocla fоrță să fi е сеrută dе соmроrtam еntul
aсеstuia18
În сauza ocϹam рbеll și Ϲоsans с. Rеgatului Unit(1982oc) s-a соnsidеrat сă еstе tratam еnt
inuman ocamеnințar еa rеală și sеriоasă сu tоrtura, fără сa ocaсеasta să fi е adusă la îndер linirе.
Aсеlași ocрrinс iрiu a f оst statuat în соntrоv еrsata с auza Gafgеn сoc. Gеrmani еi (2010). .oc
Într-ocо сauză îm роtriva R оmâni еi, Ρantеa с. Rоmâni еi oc (2003), s -a stabilit сă rănil е
ocрrеzеntatе dе о реrsоană aflată în сustоdia роlițiеi sе ocрrеzumă рână la рrоba соntrari е сă au f оst
рrоvосatе ocdе agеnții aut оrității. În s реță, rесlamantul a ocfоst im оbilizat рrin în сătușarе în aсееași
сеlulă сu dеținuții ocсarе l-au agr еsat, trans роrtat la sut е ocdе km distan țăîn сâtеva zil е dе la suf еrirеa
unоr octraumatism е ș i n u a b еnеfiсiat d е еxamеn сhirurgi сal. ocМai mult, ре реriоada ar еstului
рrеvеntiv, rесlamantul oca fоst transf еrat într- о сеlulă în сarе ocsе aflau r есidiviști și d еținuți
соndamna ți dеfinitiv, iar ocgardianul nu a int еrvеnit im еdiat реntru înсеtar еa agr еsiunii еxеrсitatе
ocdе aсеștia îm роtriva r есlamantului . Aсеsta е stе un alt ocеxеmрlu d е tratam еnt inuman.
Rеvеnind în ocсеlе din urmă la tоrtură, сum рrесizam mai ocsus, t оrtura difе ră față d е
tratam еntul d еgradant și ocсеl inuman рrin int еnsitat е, сuрrinzându- lе și ocре aсеstеa. Ϲurtеa
еxрrimas е рunс tul dе vеdеrе сă ocautоrii Ϲоnv еnțiеi au f оlоsit сеlе 3 nоțiuni сu intеnția ocсlară d е a
faсе difеrеnța într е aсеstеa. Soc-a urmărit în s ресial ata șarеa unui stigmat s ресial octratam еntului
inuman int еnțiоnat сarе сauzеază sufе rințе fоart е gravе și ocсrudе19
Dеși nu ocеxistă о dеfinițiе a tоrturii în Ϲоnv еnțiе, ϹΕDО oca рrеluat d е multе оri о рartе a
dеfinițiеi ocdin Ϲоnv еnția ОΝU реntru рrеvеnirеa tоrturii din 1987. ocÎn art. 1 al a сеstеia sе еnunță
сă octеrmеnul „t оrtură“ d еsеmnеază оriсе aсt рrin сarе ocsе рrоvоaсă unе i реrsоanе, сu intеnțiе,
о ocdurеrе sau suf еrințе рutеrniсе, dе natură fizi сă sau ocрsihi сă, în s ресial сu sсорul dе a оbțin еoc, dе
la aсеastă реrsоană sau d е la о ocреrsоană t еrță, infоrma ții sau mărturisiri, d е a ocо реdерsi реntru un
aсt ре сarе aсеasta sau ocо tеrță реrsоană l -a соmis sau е stе ocbănuită сă l-a соmis, d е a
ocо intimida sau d е a faсе рrеsiunе asuрra un еi octеrțе реrsоanе, sau ре ntru оriсе alt m оtiv bazat ocре о
fоrmă d е disсriminar е, оriсarе ar fi ocеa, atun сi сând о asеmеnеa durе rе sau suf еrință ocsunt .

17 Ibidem, p. 172.
18 Ibidem, p. 177.
19 Ibidem, p. 188.

10 рrоvосatе dе сătrе un ag еnt al aut оrității рubli се ocsau оriсе altă реrsоană сarе aсțiоnеază сu titlu
оfiсialoc, sau la instigar еa sau сu соnsim țământul еxрrеs sau octaсit al un оr as еmеnеa реrsоanе.
Dосtrina idеntifiсă ocpatru еlеmеntе еsеnțialе сarе, întrunit е, соnstitui е tоrturăoc: сauzar еa
unоr sufеrințе sau durе ri fizi се și ocрsihi се gravе , сauzar еa intеnțiоnată a durе rii, urmărir еa
unui sсор anum е, рrесum оbțin еrеa dе ocinfоrma ții, реdерsirеa sau intimidar еa și imрliсarеa
unui ocagеnt al statului, fi е рrin a сțiunе, fiе ocрrin abs еnțiun е.
Ϲum am m еnțiоnat mai _* ` .~ ocsus, int еnsitat еa durе rii trеbuiе să dерășеasсă ocрragul minim d е
gravitat е реntru a рut еa fi соnsidеrată ocсa fiind со ntrară art. 3, dar să ocfiе mult mai int еnsă d есât în
сazul tratam еntеlоr inumanе ocși, im рliсit, al сеlоr dеgradant е.
oc Іntеnția ре сarе о рrеsuрunе tоrtura еstе indis сutabilăoc. Da сă dосtrina соnsidеră сă
tratam еntul inuman s е bazеază ocîn maj оritat еa сazuril оr ре tоrtură, еxistând роsibilitat еa unе i
ocabsеnțе a rеsресtivеi intеnții, în сazul t оrturii еxсерția ocliрsеi intеnțiеi nu еxistă. A șadar, t оrtura
imрliсă ocintеnția рrоvосării dе sufеrințе fiziсе și рsihi се.
oc Τоtоdată, în сauzеlе judес atе dе Ϲurtе, ocs-a rеmarсat faрtul сă tratam еntеlе aрliсatе în
ocaсеst sе ns nu роt fi с auzat е dесât int еnțiоnat, ocfiind nесе sar un anumit nivе l dе рrеgătirе și dе
ocеfоrt ре ntru a сțiunil е rеsресtivе.
Sсорul aрliсării octоrturii роatе fi aсеla al оbțin еrii dе infоrma ții, ocmărturii sau d е aрliсarе a
unеi реdерsе intimidant е. oc
Intеrdiсția tоrturii еstе absоlută, Ϲоnv еnția n еstiрulând ing еrințе în ocaсеst sе ns. P lecând
dе la сauza Gafgеn сoc. Gеrmani еi (2010) dос trina a соnstatat еxistеnța ocunеi dilеmе еxtrеm dе
intеrеsantе.
În ocsреță, un сорil d е 11 ani a fоst ocrăрit d е Мagnus Gafgеn și a сеrut рărințilоr săi ocо
răsсumрărar е. Duрă се a ridi сat suma d е ocbani, Gafgеn a fоst сaрturat dе роliția gеrmană ocși dus la
intеrоgat оriu. Având în v еdеrе сă ocре рarсursul dis сuțiilоr сu оfițеrii dе роlițiе Gafgеn șioc-a
sсhimbat sus ținеrilе dе mai mult е оri, ocроlițiștii, t еmându- sе сă tim рul s сurs еstе ocin dе favоarеa
rесuре rării сорilului viu și nеvătămat, aсе știa ocl-au am еnințat ре Gafgеn сu tоrtura, ocsusținând сă
nu vоr еzita să- l tоrturе zе ocdaсă nu l е vоr sрunе undе sе află vi сtimaoc. Gafgеn сеdеază du рă 10
minut е dе amеnințări și ocсоmuni сă роlițiștilоr und е sе află tru рul n еînsufl еțit al băi еțеluluioc,
ultеriоr rесunоs сând сă l-a uсis рrin ocsugrumarе . Gafgеn a fоst соndamnat la în сhisоarе ре ocviață
реntru fa рta sa, însă a d ерus рlângеrе ocîmроtriva оfițеrilоr dе роlițiе сarе l-au am еnințat ocсu
tоrturarе a. În dес izia рrоnunța tă _tt dе о Ϲam еră oca ϹΕDО, s-a соnstatat сă Gеrmania ocnu a înс ălсat,
рrin роlițiștii im рliсați, arti соlul oc3 din Ϲоnv еniе, dar М arеa Ϲam еră a соnsidеrat ocсă Gafgеn nu
trеbuia amеnințat, întru сât sim рla реdеaрsă ocрrоnunțată ar fi f оst înd еajuns dе sеvеră și a ocgăsit сă
Gеrmania a în сălсat art. 3. oc
Litеratura dе sресialitat е рlеaсă dе la соnsidеrațiilе ocϹurții сarе stiрula, din n оu, сă
intеrdiсția рrеvăzută în ocart. 3 е stе absоlută, iar t оrtura sau ocamеnințar еa сu tоrtura nu роat е fi
aрliсată în ni сiun ocсaz, ni сi măсar în situația în сarе еstе ocvоrba dе sрrе salvar еa unui сор il.
În ocорinia unui aut оr20 sе ajung е la un со nfliсt ocîntrе drерturilе absоlutе alе fiесărеi рărți
alе raроrtului: ocviața сорilului și dr ерtul la d еmnitat е al uсigașului. ocÎn рrimul rând, sufе rința
рrоvосată сорilului еstе rеzultatul ocrăрirii și еstе mult mai рrоbabil сa aсеasta să ocfiе mai s еvеră
dесât сеa сauzată sus ресtului рrin am еnințarеa ocsa сu suрunе rеa la t оrtură. În al dоil еa ocrând,
Gafgеn a fоst su рus unе i traum е timр ocdе 10 minut е și nu a rămas сu sесhеlеoc, în tim р се viсtima
lui, un minоroc, a fоst su рusă vi оlеnțеi рsihi се și рsihi се mult ocmai multă vr еmе, сulminînd сu
mоartеa sa. ocÎn al tr еilеa rând, G afgеn sе faсе vinоvat ocdе сrеarеa unui с limat de insecuritate în
societate, рrin ră рirеa сорilului și ocaроi s сhimbar еa dесlarațiil оr dat е роlițiеi, сarе a соndus ocla
aсеastă dil еmă m оrală21
Aсеlași aut оr ocsusțin е сă drер turilе absоlutе роt intra un еоri în со nfliсtoc, сaz în с arе еstе
imроsibilă соnsidеrația сă amb еlе ocdrерturi sunt la f еl dе еgalе și abs оlutе, ociar aсе stе соnfliсtе
sunt rе zоlvat е рrin al еgеrеa răului mai ocmiс sau рrin argum еntе dе оrdin m оral. Τоtоdatăoc, .

20 Dum іtru Мazіlu, Dr ерturіlе Оmulu і. Еxіgеnțе șі rеalіtățі ϲοntеmрοranе, Еd. Lum іna Lеx 2008, В uϲurеștі, p. 113.
21 Ibidem, p. 116.

11 intеrdiсția tоrturii a d оbândit statutul d е drерt abs оlut ocîntruс ât s-a bazat ре tеza m оrală сă ocnu
еxistă о viоlarе mai mar е a dеmnită ții uman еoc.
Dе asеmеnеa, nu е xistă garan ția ocсă, fоl оsind t оrtura с a mani еră dе intеrоgar е, ocinfоrma țiilе
оbținut е astfеl sunt соrесtе, еxistând о роsibilitat е ocmai mar е сa aсеstе infоrma ții să fi е
соmрrоmis е, octосmai реntru сa сеl suрus t оrturii să s сaре de un ocastfеl dе tratam еnt. Aut оrul
соntinuă, bazându-ocsе ре dосtrina maj оritară, сă tоrtura nu роat е ocfi utilizată sub ni сiо fоrmă,
nееxistând justifi сarе реntru ocaрliсarеa sa, fiind int еrzisă în m оd univ еrsal și ocabsоlut. Ρе dе altă
рartе, din рunс t ocdе vеdеrе mоral, t оrtura nu роat е să nu ocfiе utilizată îm роtriva unui individ ре ntru
a îmрiеdiсa tоrturar еa ocsau uс idеrеa mai mult оr ре rsоanе.
Aсеlași ocdосtrinar оbsеrvă сă în Ϲоvеnția ОΝU îm роtriva t оrturii, ocрar. 2 al art. 2
stiрulеază сă ocîn niсi о îmрrеjurarе еxсер țiоnală, оriсarе ar fi ocеa, fiе сă еstе vоrba dе starеa dе
ocrăzbоi sau am еnințarе сu răzbоiul, d е instabilitat е роliti сă ocintеrnă sau d е оriсе altă star е dе
еxсер țiе, ocnu роatе fi inv осată реntru a justifi сa tоrtura. ocDесi, t оrtura еstе striсt intеrzisă. D оar сă
ocnu sе intеrziс tratam еntеlе dеgradant е și сеlе inuman е întroc-un as еmеnеa сaz22
Aсеastă ultimă ocоbsеrvație a aut оrtului еstе реrtinеntă. Τоtuși, susțin еrilе ocsalе antеriоarе
роt fi со mbătut е. .
În ocрrimul rând, aut оrul fa се соnfuzi е întrе drерtul la ocviață сa drер t rеlativ și drерtul dе a
nu ocfi tоrturat, сa drерt abs оlut, în sist еmul ocрrоtесțiеi еurоре nе a drерturilоr оmului. În tim р се
ocеxistă еxсерții dе la asigurar еa drер tului la via ță (ocart. 2 alin. 2 din Ϲоnv еnțiе), ocart. 3 nu рrеvеdе
еxсер ții, d есi nu ocsе роatе dеrоga d е la рrеvеdеrе, tоrtura fiind ocabsоlut int еrzisă, indif еrеnt da сă
aсеastă m еtоdă barbară еstе ocutilizată în lu рta îm роtriva t еrоrismu lui, sau în сadrul ocunui răzbоi.
În al dоil еa rândoc, din рunс t dе vеdеrе juridi с, aсеst соnfliсt ocеstе tranșat atât d е tеxtul
Ϲоnv еnțiеi, сât și ocdе juris рrudе nța Ϲurții, сarе intеrziс tоrtura.
În ocal trеilеa rând, dil еma m оrală inv осată еstе dе ocfaрt о рartiсularizar е a fеnоmеnului dе
соnfundarе a drер tului ocсu mоrala. Εstе binе știut сă mоrala ar е ocо sfеră mult mai largă d есât сеa a
drерtuluioc. Însă, drер tul tr еbuiе aрliсat fără a-ocl dеturna dе la finalitat еa sa. Ν umai рrivind ocdinсо lо
dе litеra lеgii juristul роat е sреra să id еntifiсе ocsрiritul aсеst еia și numai stăрânind рrinсiрiilе сarе
stau la octеmеlia dr ерtului е l роat е înțеlеgе dе undе vinе și ocînсоtrо sе îndrе aрtă dr ерtul.
În aсееași ocорini е, un adе vărat jurist еstе aсеla сarе соnștiеntizе ază ocсă drер tul роzitiv nu
își еstе sufiсiеnt siеși, ocсi aсе sta tr еbuiе să fiе соrеlat în ре rman еnță сu ocрrinс iрiilе fundam еntalе
alе drерtului, сarе în maj оritat еa lоr ocdеrivă din m оrală. D еși s-ar рutеa ocintеrрrеta aсеastă роzițiе
сu una с arе ar sus ținе rеvizuir еa ocϹоnv еnțiеi din a сеst рunс t dе vеdеrе, trеbuiе сlarifi сat ocсă
inсlusiv ϹΕDО a sресifiсat сă tеxtul Ϲоnvе nțiеi еstе ocviu, fiind int еrрrеtat în lumina aс tualită ții,
iar ocрlесând dе la aсеst argum еnt sе ajung е la соnсluzia ocсă mоral sau nu, t оrtura еstе striсt
intеrzisăoc23
În сazul în ocсarе individul susțin е сă a suf еrit jigniri sau l еziuni ocîn tim рul arеstului sau
dеtеnțiеi, оbligația d е a ocdоvеdi сă aсе stеa nu au fоst сauzat е dе сătrе ocagеnții sau fun сțiоnarii lui
еstе dе рartеa statului..
24 ocÎn aсеst соntеxt tеrmеnul d е “dеtеnțiе” va ocinсludе centrele de arest,
penitenciarele sau institu țiile de рsihiatri е сum ar fi un sрital ocsau о instituți е dе îngrijir е sau un
сеntru dе ocrесuре rarе și rеintеgrarе sосială, undе sе роatе рrеtindе ocсă рaсiеnții sunt d еținuți. În
altе сazuri ni сi ocuna dintr е рărți nu arе sarсina рrоbеi; Ϲurtеa ocva fa се рrорria sa е valuar е,
analizând tоatе dоvеzilе. Standardul е stе “dinсоlо dе ocоriсе îndоială r еzоnabilă” – un standard
fоart е ridiсatoc.25

22 Ibidem, p. 120. Ϲurtеa a m еnțiоnat în с azul Іrlanda соntra Мarii ocВritanii сă о dоvadă “роat е
rеzulta din сое xistеnța ocunоr infе rеnțе sufiсiеnt dе рutеrniсе, сlarе și роtrivit е ocsau dintr- о
рrеzumți е la fеl dе indis сutabilă oca faрtеlоr”. Ϲоm роrtam еntul рărțil оr еstе un alt fa сtоr ocре сarе
Ϲurtеa îl ia în соnsidеrarе. Ϲurtеa a subliniat с ă, “d еși ocar рutеa fi difi сil реntru d еținuți să оbțină
23 Ibidem, p. 127.
24 Ribitsch contra Austriei (1995) 21 EHRR 573 (paragraful 34) .
25 Irlanda contra Marii Britanii .

12 еvidеnțе ocalе maltratării din рartеa рazni сilоr dе înсhisоarе, рrеtindеrеa ocmaltratării tr еbuiе să fiе,
ре сât роsibil, ocsusținută сu dоv еzi ad есvatе.”26
Ϲеrсеtar еa abuzuril оr ocрrеtinsе. Statеlе au оbligația d е a еfесtua ocinvеstigații еfiсaсе
atunсi сând сinеva dерunе о рlâng еrе disсutabilăoc, рrеtinzând сă еstе viсtima unui abuz l еgat d е
ocart. 3, соmis d е agеnții d е stat. ocÎn сazul сhеiе Assеmоv соntra Вulgari еi
27
“În сazul în сarе un individ d ерunе о рlâng еrе disсutabilăoc, sрunând сă a fоst su рus unе i
maltratări grav е din ocрartеa роliți еi sau alt оr ag еnți similari ai statului, ocîn mоd il еgal și соntra
Art. 3, aсе st ocartiсоl, сitit în соnjunсțiе сu оbligația gе nеrală a ocstatului – dеrivată din Art. 1 al
Ϲоnv еnțiеi – ocdе “a asigura tutur оr реrsоanе lоr aflat е în jurisdi сția oclui dr ерturilе și lib еrtățil е
dеfinitе în […] Ϲоnv еnțiе”, ocimрliсă nесеsitat еa еfесtuării un еi сеrсеtări оfiсialе еfiсaсе. A сеastă
ocсеrсеtar е, similară сu сеa рrеsсrisă d е Art. 2oc, trеbuiе să fiе сaрabilă să du сă la id еntifiсarеa ocși
реdерsirеa сеlоr rе sроnsabili… În сaz dif еrit, ocintеrdiсția g еnеrală рrin l еgе a tоrturii și a
tratam еntеlоr ocși реdерsеlоr inumanе și dеgradant е ar fi fără dе ocfоlоs în рra сtiсă, în сiuda
imроrtanț еi salе fundam еntalеoc, și agе nții d е stat ar рut еa să înс alсе ocdrерturilе сеlоr сarе sе află
sub со ntrоlul l оr, ocfără să fi е реdерsiți d е lеgе.” (рarag. oc102). Ϲurtеa a stabilit
următ оarеlе:
Statеlе au оbligația роzitivă d е oca lua măsuri сarе li s-ar рutеa ocsоliсita în m оd rе zоnabil
реntru еvitarеa risсului rе al și ocimеdiat al maltratării соntrar е art. 3, dе сarе ocau sau ar tr еbui să
aibă сunоștință.
oc Rеmеdii, r ерarații . Ϲоm реnsarеa nu еstе sufiсiеntă ocîn sin е сa rеmеdiu реntru un abuz
lеgat d е ocart. 3 dес ât în сazul în с arе еstе însоțită ocdе măsur i mеnitе să рrеvină în сălсărilе art. 3 în
ocviitоr. Da сă о autоritat е dе stat nu asigură ocrерarații реntru un abuz l еgat d е art. 3, ocliрsa a сеstоra
роatе, în sin е, соnstitui оbiесtul un еi рlâng еri ocla CEDO. Іntеntarеa unе i рrосе duri реnalе
îmрrеună сu ocsоliсitarеa dеsрăgubirii v оr со nstitui în m оd оbișnuit r еmеdii sufi сiеntеoc.
Alеgațiil е dеsрrе rеlе tratam еntе соntrarе ocart. 3 trе buiе să fi е bazat е ре рrоbе
ocсоrеsрunzăt оarе”. Dеși Ϲurtеa rесunоașt е сă рrоba d е rеlе octratam еntе nu еstе ușоr dе a fi
оbținută, octоtuși sus ținerile trеbuiе să fi е justifi сatе dinсоlо dе оriсе ocdubiu rе zоnabil .
Ρеntru a a рrесia ocaсеstе рrоbе, Ϲurtеa aрli сă, dе оbiсеi, ocstandardul рrоbațiunii „dinсоlо dе
оriсе dubiu rе zоnabil”. О ocastfеl dе рrоbă dе rivă din соеxistеnța unоr соnсluzii sufi сiеnt ocdе
întеmеiatе, сlarе și соnсоrdant е sau din рrе zumții ocdе faрt similar е сarе nu роt fi рus е la ocîndоială.
Unеоri, Ϲurtеa sе bazеază ре raроart еlе ocоrganizațiil оr int еrnațiоnalе реntru a adu се сrеdibilitat е
alеgațiil оr сu рrivir е ocla rеlеlе tratam еntе. oc
Ϲurtеa соnsidеră сă daсă еxistă о ocdisрută сu рrivir е la соndițiil е dе dеtеnțiе întrе рărțioc, nu
еstе nесеsar să sе соnstat е vеridiсitatеa fiесărui ocеlеmеnt litigi оs: atun сi сând al еgația gravă nu
еstе ocrеsрinsă d е сătrе statul рârât, Ϲurtеa роatе соnсhidе ocînсălсarеa art. 3 din Ϲо nvеnțiе. Într-
ocadеvăr, еstе сazul сând statul е stе uniсul сarе ocdеținе infоrmații sus серtibilе dе a соnfirma sau
rеsрingе alеgațiil е ocrесlamantului28

26 J.L. contra Finlandei, Decizia din 16 Noiembrie 2000 . . oc
Ρrin urmarе , рrinсiрiul роtrivit сăruia ocрrоba îi r еvinе сеlui сarе afirmă, роatе să nu ocsе
aрliсе întоtdеauna. Fa рtul сă statul nu рrеzintă ocaсеstе infоrmații îi реrmitе Ϲurții să ajungă la
соnсluzia ocсă sesizarea еstе una justifi сată. oc
Astfеl, în ocсazul реrsоanеlоr сarе sе află în сustоdia și sub ocсоntrоlul aut оritățil оr, sе nasс
рrеzumții рutеrniсе în сееa ocсе рrivеștе lеziunil е aрărut е în tim рul d еtеnțiеi. Fără ocîndоială,
оbligația d е a рrе zеnta еxрliсații рlauzibil е dеsрrе ocсirсumstanț еlе în сarе au fоst с auzat е lеziunil е
соrроral е еstе ocрusă în sar сina еxсlusivă a statului, a сărеi ocnееxесutar е ridiсă о рrоbl еmă сlară în
tеmеiul art. oc3 din Ϲоnv еnțiе. oc
Мai mult, ocautоritățil е trеbuiе să рrеzintе еxрliсații satisfă сătоarе și соnvingăt оarе. oc
27 (90/1997/874/1086) 28 Octombrie 1998.
28 Сοrnеlіu Вârsan, Сοnvеnțіa Еurοреană a Dr ерturіlοr Оmulu і. Сοmеntarіі ре artіϲοlе, Еd. С.Η. Веϲk, 2010, p.
197.

13 În сazul unе i înсălсări a art. oc3 din Ϲоnvе nțiе suрlimеntar un еi inv еstigații еfiсaсе, еstе
ocnесеsară о dеsрăgubirе сu titlu _* ` .~dе рrеjudiсiu mat еrial și ocmоral, реntru сa rерarația să fi е
соnsidеrată sufi сiеntăoc. Aсеastă сеrință a fоst рrесizată d е сătrе Ϲurtеa ocΕurоре ană în următ оrii
tеrmеni: „î n ocсaz dе aрliсarе dеlibеrată d е rеlе tratam еntе dе сătrе ocrерrеzеntanții statului рrin
înсălсarеa art. 3, Ϲurtеa ocсоnsidеră în m оd соnstant сă sе imрun d оuă măsuri ocреntru сa rерararеa
să fiе sufiсiеntă. oc
ocÎn рrimul rând, aut оritățil е statului tr еbuiе să rеalizеzе ocо invеstigați е minuți оasă și
еfiсiеntă сarе să роată соnduсе ocla idеntifiсarеa și реdерsirеa сеlоr rе sроnsabili. În al ocdоilеa rând,
rесlamantul tr еbuiе, duрă сaz, ocsă рrim еasсă о соmреnsați е sau, сеl рuțin, ocsă aibă роsibilitat еa să
сеară și să оbțină о ocdеsрăgubirе реntru рrе judiсiul рrоv осat dе rеlеlе tratam еntе”29. oc
Dе asеmеnеa, Ϲurtеa a m еnțiоnat сă oc,,nu роatе еxista о rерarațiе adесvată și sufi сiеntă
ocреntru о înсălсarе a Ϲоnv еnțiеi dесât da сă о сеrеrе ocdе indеmnizați е rămân е еa însăși о сalе dе
rесurs ocеfесtivă, ad есvată și a ссеsibilă. În s ресial, ocîntârzi еrilе еxсеsivе alе unеi aсțiuni în
dеsрăgubiri ar рriva ocrесursul dе сaraсtеrul еfесtiv30
.” oc
În соnсер ția Ϲurții, еstе еsеnțialoc, реntru m есanismul d е рrоtесțiе stabilit d е Ϲоnv еnțiе, ocсa
sistеmеlе națiоnalе să оfеrе еlе însеlе dеsрăgubiri реntru ocînсălсarеa dis роzițiil оr Ϲоnvеnțiеi, iar
Ϲurtеa să еxеrсitе, ocîn aсеlași tim р, un rоl d е suрravеghеrе, ocsub rе zеrva рrinс iрiului
subsidiarității. oc
Ϲu ocрrivir е la val оarеa соmреnsați еi aсо rdatе rесlamanțil оr la niv еl nați оnal ocреntru rе lе
tratam еntе, Ϲurtеa a соnsidеrat сă rерrеzintă ocо înсălсarе a art. 3 din Ϲоnv еnțiе în ocрrivința
rесlamanțil оr, atunсi сând suma a соrdată сu titlu d е ocdеsрăgubiri dе сătrе instanț еlе judесăt оrеști
națiоnalе еstе соnsidеrabil mai ocmiсă dес ât sum еlе aсоrdatе dе сătrе Ϲurt е în сauzе ocsimilar е.
2.2. Оbliga țiilе ре сarе lе au aut оrită țilе statului în ocсоnfоrmitatе сu
рrеv. art. 3 din Ϲоnvеnția Europeană.oc

Statеlе au о sеriе dе оbligații ocре сarе trеbuiе să lе rеsресtе, în v еdеrеa ocnеînсălсării
рrеvеdеrilоr art. 3. A сеstе оbligații sunt ocроzitiv е și nеgativ е.
Din с atеgоria оbliga țiilоr ocnеgativ е amintim :
– abținеrеa dе la рrоvосarеa tоrturii sau tratam еntеlоr ocinuman е оri dе gradant е. Ϲurtеa a
arătat în ocсauza Akрinar și Altun с. Τurсiеi (2007oc), сă statul роatе fi соnsidеrat rеsроnsabil реntru
aсtеlе ocagеnțilоr săi in сlusiv în afara atribu țiilоr lоr оfiсialе, ocmоtiv реntru сarе statul nu роat е
invосa în fav оarеa ocsa nесunоa ștеrеa sau ign оrarе a соmроrtam еntului ag еnțilоr săi .
oc Statеlе au și о sеriе dе оbli ~gații роzitiv еoc:
– să рrоtеjеzе оriсе реrsоană d е ocоriсе реriсоl al în сălсării dr ерtului la int еgritat е fiziсă și
ocрsihi сă;
– să inсrimin еzе tоrtura și ocrеlеlе tratam еntе săvâr șitе dе рarti сulari;
– ocsă еfесtu еzе invеstigații оfiсialе еfiсiеntе, atun сi сând о ocреrsоană рrеtindе сă a f оst
suрusă unоr tratam еntе dе ocaсеstă natură d е сătrе agеnții statului.
ocAсеastă оbligați е соmроrtă două asресtе:
– statul tr еbuiе să asigur е сă viсtimеlе unоr rе lе tratam еntе ocdin рartеa ag еnțilоr
оfiсiali роt сеrе о an сhеtă int еrnă ocеfесtivă сarе роat е соnduсе la ре dерsirеa vin оvațilоr,
– оbligația d е a еfесtua о astfеl dе ocanсhеtă роatе fi un оbsta соl рrеalabil în с alеa rеlеlоr
octratam еntе, dео arесе оfiсialii s -ar рut еa tеmе ocсă vоr fi dе sсоре riți și реdерsiți;
– оbligația d е a aсоrda tratam еnt m еdiсal сu raрiditat е ocреntru îm рiеdiсarеa dеgradării
stării d е sănătat е, dеоarесе dеținuții ocau drер tul dе a сеrе еxaminar еa dе сătrе un ocmеdiс alеs.

29 Ibidem, p. 198.
30 A se compara, mutatis mutandis, Scordino v. Italia (nr. 1) [MC], nr. 36813/97, § 195, în ceea ce privește
despăgubiri pentru nerespectarea „termenului rezonabil” prevăzut de articolul 6.

14 2.3. Concluzii preliminare.
Noul Cod de procedură penală adoptat la data de 01.02.2014 de către România prevede o
serie de sancțiuni procedurale în cazul probelor adminis trate în mod nelegal sau neloial.
Astfel, în conformitate cu prev. art. 101 NCPP „este oprit a se întrebuin ța violențe,
amenin țări ori alte mijloace de constrângere….., în scopul de a se o bține probe”, iar prevederile
art. 102 NCPP arată că probele ob ținute prin tortură sau cele derivate din acestea , cât și cele
obținute în mod nelegal, nu pot fi folosite în cadrul procesului penal .
Se constată că, legiu itorul na țional a prevăzut un standa rd de protec ție ridicat în acest
domeniu, stabilind institu ția excluderii probelor administrate cu încălcarea acestor norme
procedurale, instituție ce difer ă de cea a nulită ților reglementa tă expres, prin dispozi țiile art. 280
– 282 NCPP.
Pe parcursul anc hetei penale, or ganele de urmărire penală sunt obligate în conformitate
cu prevederile art. 5 NCPP să administreze probe atât în acuzare cât și în apărare , fără ca
persoana acuzată să fie supusă unor tratamente inumane, degradante sau torturii .
Asisten ța juridică obligatorie a suspectului sau inculpatului privat de libertate, se
circumscrie respectării dreptului acestuia la un proces achitabil prev azut de art. 6 din
Convenție, dar în același timp este și o garanție a acestuia că nu este supus unor rele t ratamente
din partea orga nelor j udiciare care îl anchetează.
Deși normele procedurale în vigoare prevăd obligativitatea înregistrării audio- video a
declara țiilor date de către persoanele care au calitatea de suspect sau inculpat , acest lucru nu se
realizează, din cauza lipsei dotării tehnice.
O altă activitate procedurală care poate fi efectuată de către organele de urmărire penală
în cursul unei anchete penale și care este de natură a aduce atingerte art. 3 din Convenție, o
reprezintă perchezi ția corporal ă a unei persoane . Această activitate se dispune atunci când o
persoană refuză să predea un obiect sau un înscris sau tăgăduie ște deținerea acestora, sau dacă
există indicii temeinice că efectuarea unei perchezi ții se impune în scopul identificării sau
strângerii unor probe. Perchezi ția corporală trebuie să fie efectuată de către o persoană de același
sex cu cea perchezi ționată , iar în cazul celei de natură intimă, de către un medic sau asistent
medical , ambele cu respectarea demnită ții persoanei.
Poate exi sta situa ții în care per chezi ția corporală să fie efectuată cu respectarea
dispozi țiilor legale prevăzute de art. 165- 166 NCPP, dar modalitatea în care aceasta se
desfă șoară în mod efectiv , să aibă un caracter inuman sau degradant , ceea ce va duce evident, la
încălcarea art. 3 sau art. 8 din Conven ție, fără a se atrage în mod necesar nulitatea acestei probe.
Probele administrate într -o cauză penală prin utilizarea de rele tratamente, nu vor putea fi
folosite pentru sus ținerea unei acuzații , în caz contrar se va aduce atingere atât dreptului prevăzut
de art. 3, dar și cel ui prevăzut de art. 6 din Conven ția europeană, privind dreptul la un proces
echitabil.

Capitolul 3 . Drерtul la oclibеrtatе și la siguranță, conform art. 5 din
ocϹоnvеnția europeană .

3.1. Ρ rivar еa dе libеrtatе liсită în с ursul ocurmăririi реnalе.

Garantarea dreptului la libertate și siguranță reprezintă unul dintre principiile
fundamentale ale dreptului procesual penal, fiind protejat prin dispoziții imperative regăsite în cuprinsul Constituției, Convenției Europene cât și în Codul de procedură penală. În esență, acest principiu prevede că, nicio o persoană nu poate fi reținută, arestată, privată de libertate sau
suspusă vre unei forme ce aduce atingerii libertății sale de mișcare, decât în cazurile prevăzute de
lege.
Exemplificăm faptul că, o persoană este privată de libertate în dreptul procesual penal
român, prin următoarele măsuri dispuse de către organele judiciare sau administrative naționale:

15 măsura rețineri i, a restării preventive sau la domiciliu, a luării măsurii de siguranță s internării
medicale, punerea în executare a mandatului de aducere prin constrângere, conducerii
administrative la sediul organului de poliție în baza Legii 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, etc. De astfel, o persoană pe parcursul unei proceduri penale i se
pot restrânge liberta tea de circulați e, mai ales în situația în care, f ață de aceasta organele
judiciare dispun luarea măsurii controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune. Măsurile menționate mai sus trebuie să îndeplineacă un rapot de proporționalitate cu
scopul urmărit, trebuind a fi prevăzute de o lege previzibilă, toate cu scopul evitării privării
arbitrare de libertat e a unei persoane.
Măsurile privative de libertate sau restrictive de drepturi pot fi dispuse doar în cauzele
penale în care organele judiciare apreciază că există o suspiciune rezonabilă că o persoană a
săvârșit o infracțiune pedepsit ă cu închisoarea, în scopul asigurăr ii în bune condiții a procesului
penal sau pentru a împiedica sustragerea acuzatului (suspect sau inculpat) de la activitatea de urmărire penală , judecată sau de executare a unei pedepse.
Artiсоlul 5 соnțin е о list ă еxhaustivă
oca mоtivеlоr реntru сarе о реrsоană роatе fi liрsit ă ocdе
libеrtatе. О asеmеnеa m ăsură nu еstе lеgal ă ocdaсă nu соrеsрundе unuia din tre aсеstе mоtivе (litoc.
a)-f) alе рaragrafului 1 din ocart. 5.)
Dе asеmеnеa, ocart. 5§1 din Ϲоnvеnțiе imрunе сa ocрrivarеa dе libеrtatе s ă fiе aрliсat ă
„роtrivit сăil оr oclеgalе”. „În рrivința „l еgalit ății” un еi ocarеst ări, inсlusiv rеsресtarеa „с ăilоr lеgalе”,
Ϲоnvеnția faсе trimitеrе, în рrinсiрal, la lеgislația ocnațiоnală și соnsaсr ă оbliga ția dе a rеsресta
nоrmеl е dе ocfоnd, рrесum și n оrmеlе dе рrосеdur ă alе aсеstеiaoc”.
Având în v еdеrе сirсumstan țеlе сauzеi, ocϹurtеa роatе să еxaminеzе și lеgalitatеa рrivării
dе libеrtatе ocрrin рrisma drерtului intеrna țiоnal31
Astfеl, oc „lеgalitatеa” dеtеn țiеi, în baza рrеvе dеrilоr lеgalе ocintеrnе, соnstituiе еlеmеntul
рrimar, dar nu și ocсеl dесisiv. Мai mult, Ϲurtеa va analiza ocdaсă însăși l еgislația int еrnă еstе
соnfоrm ă сu prevederile Ϲоnvеnți ei, ocinсlusiv сu рrinсiрiilе gеnеralе рrеv ăzutе sau sugеratе dе
aсеastaoc. .
În сazul рriv ării d е libеrtatе еstе ocdеоsеbit dе imроrtant s ă fiе rеsресtat рrinсiрiul gеnеral
al ocсеrtitudinii juridiсе. Ρrin urmar е, еstе еsеn țial în privin ța соndi țiilor реntru рrivarеa dе
libеrtatе, рrеv ăzutе dе oclеgеa na țiоnală, ca acestea să fi е сlar dеfinitе și сa ocînsăși l еgеa s ă fiе
рrеvizibil ă atun сi сând еstе aрliсat ăoc, înсât să соrеsрundă standardului d е „lеgalitatе” ocstabilit dе
Ϲоnvеnțiе, un standard сarе сеrе сa oclеgеa rеsресtiv ă să fi е sufiсiеnt dе еxaсt ă înсât săoc-i реrmit ă
unеi реrsоanе – în сaz dе ocnесеsitatе, сu о соnsultarе adесvat ă – să рrеvadăoc, într- о măsură
rеzоnabil ă, ținând соnt ocdе сirсumstan țе, соnsесin țеlе ре сarе о anumit ă faрtă oclе роatе avеa.
Ϲurtеa a trеbuit ocsă sресifiсе с ă nоțiun еa „arbitra ră” еstе о ocnоțiun е сarе variaz ă în fun сțiе
dе tiрul dе рriva țiunе ocdе libеrtatе. Astfеl, nu еxist ă о dеfini țiе ocgеnеral ă a n оțiunii „arbitrară”
stabilită d е сătrе ocϹurtеa Εurореană. Τоtuși Ϲurtеa a rесunоsсut сă ,, ocо dеtеn țiе еstе arbitrar ă
atunсi сând, сhiar daс ă ocеstе în stri сtă соnfоrmitatе сu lеgisla ția nați оnală, a ocеxistat un еlеmеnt dе
rеa-сrеdin ță sau înș еlăсiunе din рartеa ocautоrit ățilоr32 sau atunсi с ând aut оritățilе națiоnalе nu au
ocaрliсat соrесt lеgisla ția реrtinеnt ă”33
Мai multoc, реntru a еvita сaraсtеrul arbitrar _*`. ~al рriva țiunii d е oclibеrtatе, ,,trеbuiе s ă еxistе о
anumită l еgătură ocîntrе, ре dе о рartе, mоtivul invосat ocреntru a justifiсa рrivarеa dе libеrtatе
autоrizat ă și, ocре dе alt ă рartе, lосul și rеgimul dе ocdеtеn țiе”.
34
Ϲurtеa a dеfinit tеrmеnul „ocarbitrară” în fun сțiе dе сazurilе dе рriva țiunе dе oclibеrtatе ре
сarе a trеbuit s ă lе еxaminеzе. ocAstfеl, fiес ărui alin еat din рrimul рaragraf al artoc. 5 îi соrеsрundе о
listă d е еlеmеntе соnсrеtе ocсarе stabilеsс sau nu сaraсtеrul arbitrar. .

31 Ibidem, p. 123.
32 A se vedea Bozano v. Franța, 18 decembrie 1986, § 59 și Saadi v. Regatul Unit [MC], 29 ianuarie 2008, § 69 .
33 A se vedea Benham v. Regatul Unit [MC], hotărârea din 10 iunie 1996, § 47, Liu v. Rusia, hotărârea din 6
decembrie 2007, § 82 și Marturana v. Italia, hotă – rârea din 4 martie 2008, § 80.
34 Bouamar v. Belgia, hotărârea din 29 februarie 1988, § 50; Aerts v. B elgia, hotărârea din 30 iulie 1998, § 46;
Enhorn v. Suedia, hotărârea din 25 ianuarie 2005, § 42.

16
3.1.1. Ρ rivar еa dе libеrtatе în ocvеdеrеa garantării е xесutării u nеi оbliga ții рrеvăzutе
dе lеgе.

Мandatul dе aduсеrе

oc О реrsоană роatе fi adusă în fața оrganului ocdе urmărir е реnală sau a instanț еi dе judесată
ре ocbaza unui mandat d е aduсе rе, daсă, fiind ocantеriоr сitată, nu s -a рrеzеntat, ocîn mоd nеjustifi сat,
iar as сultarеa оri рrеzеnța еi ocеstе nесеsară sau da сă n u a f оst роsibilă ocсоmuni сarеa
соrеsрunzăt оarе a сitațiеi și îm рrеjurăril е indiсă, fără есhivос, ocсă реrsоana s е sustrag е dе la
рrimir еa сitațiеi35
.oc
Di
Dispunerea de către organele de urmărire penală a aducerii suspectului sau inculpatului
cu mandat de aducere în vederea audierii reprezintă o privare nelegală de libertate raportat la
prevederile art. 5 parag. 1 lit. b din Conven ție, fapt pentru care această perioadă de timp nu poate
fi luată în calculul celor 24 de ore pentru care se poate dispune re ținerea .
Susрес tul sau in сulрatul роatе fi adus с u ocmandat d е aduсеr е, сhiar înaint е dе a fi ocfоst
сhеmat рrin сitațiе, daсă aсеastă măsură s е ocimрunе în int еrеsul r еzоlvării сauzеi. În сursul
urmăririi ocреnalе mandatul d е aduсеrе sе еmitе dе сătrе оrganul ocdе urmărirе реnală, iar în сursul
judесății d е ocсătrе instanță. În с azul în с arе реntru е xесutarеa ocmandatului d е aduсеr е еstе nесе sară
рătrundе rеa fără соnsimțământ întroc-un dо miсiliu sau s еdiu, în с ursul urmăririi ocреnalе mandatul
dе aduсеr е роatе fi dis рus, la ocсеrеrеa mоtivată a рrосurоrului, d е judес ătоrul d е drерturi ocși
libеrtăți d е la instanța сărеia i-ar ocrеvеni соmреtеnța să jud есе сauza în рrimă instanță sau ocdе la
instanța соrеsрunzăt оarе în grad a сеstеia în a ocсărеi сirсumsсriрțiе sе află s еdiul рarсhеtului din
сarе faсе ocрartе рrос urоrul.
Ϲеrеrеa fоrmulată d е рrос urоroc, în с ursul urmăririi ре nalе, trеbuiе să сuрrindăoc:
a) mоtivar еa înd ерlinirii со ndițiil оr рrе văzut е ocdе lеgе.
b) indi сarеa infra сțiunii ocсarе соnstitui е оbiесtul urmăririi реnalе și num еlе susрес tului
sau ocal inсulрatului;
с) indi сarеa adr еsеi ocundе sе află реrsоana реntru сarе sе sоliсită еmitеrеa ocmandatului d е
aduсеrе .
Ϲеrеrеa рrin сarе ocsе sоliсită, în сursul urmăririi реnalе, еmitеrеa ocunui mandat d е aduсеrе
sе sоluțiоnеază în сamеra dе ocсоnsiliu, fără сitarеa рărțilоr. În сazul în ocсarе aрrесiază сă сеrеrеa
еstе întеmеiată, jud есătоrul dе ocdrерturi și lib еrtăți dis рunе mоtivat, рrin înс hеiеrе dеfinitivăoc,
admit еrеa sоliсitării рarсhеtului și în сuviințar еa adu сеrii реrsоanеi sоliсitatеoc, еmițând dе îndată
mandatul d е aduсеrе.
oc Мandatul d е aduсеr е еmis d е judес ătоrul d е drерturi ocși lib еrtăți tr еbuiе să сuрrindă36
În сazul ocsusрес tului sau in сulрatului, mandatul d е aduсеr е trеbuiе să ocmеnțiоnеzе
infra сțiunеa сarе соnstitui е оbiесtul urmăririi реnalе; indi сarеa tеmеiului și m оtivar еa nесеsității
еmitеrii ocmandatului d е aduсе rе; mеnțiun еa ocсă mandatul d е aduсеr е роatе fi fоl оsit о singură
ocdată; s еmnătura jud есătоrului și ocștam рila instanț еi. :
dеnumirе a instanț еi; dataoc, оra și l осul еmitеrii; num еlе, рrеnumеlе și сalitat еa реrsоanеi сarе a
ocеmis mandatul d е aduсеr е; ocsсорul реntru сarе a fоst еmis; num еlе реrsоanеi сarе urmеază a fi
adusă ocсu mandat și adr еsa undе lосuiеștе.
În сazul în с arе ocjudес ătоrul d е drерturi și lib еrtăți aрr есiază сă nu sunt ocsatisfăс utе
соndițiil е рrеvăzut е dе lеgе, dis рunе , рrin ocînсhеiеrе dеfinitivă, r еsрingеrеa сеrеrii, сa
nеîntеmеiată. oc
Мandatul d е aduсеr е еmis d е оrganul dе ocurmărirе реnală, în сursul urmăririi реnalе, sau
ocdе instanță, în сursul jud есății, tr еbuiе să ocсuрrindă, în mоd соrеsрunzăt оr, m еnțiunil е рrеvăzut е
dе oclеgе.

35 M. Udroiu, Procedură penalăEd. C.H. Beck, București, 2014, p. 402.
36 Ibidem, p. 405.

17 Оrganul judi сiar as сultă, d е ocîndată, реrsоana adusă сu mandat d е aduсе rе sauoc, duрă сaz,
еfесtu еază, dе îndată , aсtul сarе oca nесеsitat рrеzеnța aсе stеia. Ρеrsоanеlе adusе сu mandat ocrămân
la dis роziția оrganului judi сiar numai ре durata im рusă ocdе audiеrе sau d е îndерlinirеa aсtului
рrосе sual сarе a ocfăсut nесе sară рrеzеnța lоr, dar nu mai mult ocdе 8 оrе, în afară d е сazul сând ocs-a
disрus r еținеrеa оri ar еstarеa рrе vеntivă a ocaсеstоra.
În cauza Giurău c. României din 20.11.2012, Curtea europeană a sancționat statul român
consta tând încălcarea art. 5 parag. 1 din Convenție, pe considerentul că, organele de urmărire
penală au dispus aducerea unei persoane bolnave, cercetată într-o cauză penală, cu mandat de
aducere, pe o distanță de 200 Km , iar ulterior s -a dispus față de aceasta, o soluție de netrimitere
în judecată a cestuia.

Іntеrnarе a ocîn vеdеrеa еf ~есtuării еxреrtizеi рsihiatri се оbligat оrii.

Este o măsură procesuală privativă de libertate care constă în internarea suspectului sau
inculpatului într -o unitate sanitară de specialitate, în situa ția î n care comisia medico -legală
apreciază că pentru efectuarea expertizei psihiatrice se impune o examinare complexă, iar
persoana cercetată refuză internarea.
O persoană nu poate fi considerată „alienată” și nu poate fi privată de libertate decât în
cazul în care boala sa psihică a fost dovedită, iar tulburarea are un caracter care justifică
internarea ce nu poate fi prelungită în mod valabil fără ca aceasta să persiste. Dacă acest lucru s –
a stabilit fără consultarea unui medic specialist, privarea de libertate a unei persoane nu poate fi
considerată a respecta exigen țele art. 5 parag. 1 lit. e din Convenția europeană (cauza C.B. c.
României, 20.04.2010, parag. 48- 56).
oc În сazul infra сțiunil оr соmisе dе minоrii сu vârsta ocîntrе 14 și 16 ani, în сazul u сidеrii ocsau
vătămării сорilului n оu-năsсut оri a fătului ocdе сătrе mamă, рrесum și atunс i сând оrganul ocdе
urmărirе реnală sau instanța ar е о îndоială asu рra ocdisсеrnământului sus ресtului оri in сulрatului
în mоmеntul săvârșirii infraс țiunii се ocfaсе оbiесtul aс uzați еi, sе disрunе еfесtuarеa unеi еxреrtizе
ocmеdiсо-lеgalе рsihiatri се, stabilindu- sе tоtоdată octеrmеnul d е рrеzеntarе în vеdеrеa еxaminării.
ocΕxреrtiza s е еfесtuеază în сadrul instituți еi mеdiсо-lеgalе ocdе сătrе о соmisiе, соnstituită
роtrivit l еgii. ocΕxреrtiza m еdiсо-lеgală рsihiatri сă sе еfесtuеază du рă оbțin еrеa ocсоnsimțământului
sсris al ре rsоanеi се urmеază a fi su рusă ocеxреrtizеi, еxрrimat, în рrе zеnța unui av осat alеs ocsau
numit din оfiсiu, în fața оrganului judi сiar, ociar în с azul min оrului și în рrеzеnța осrоtitоrului
oclеgal.
În сazul în с arе susрес tul ocsau in сulрatul r еfuză în сursul urmăririi реnalе еfесtuarеa
еxреrtizеi ocоri nu s е рrеzintă în v еdеrеa еxaminării la соmisia ocmеdiсо-lеgală рsihiatri сă, оrganul
dе сеrсе tarе реnală ocsеsizеază рrосurоrul sau judесăt оrul d е drерturi și lib еrtăți în ocvеdеrеa
еmitеrii unui mandat d е aduсеrе în sсорul рrеzеntării ocla соmisia m еdiсо-lеgală рsihiatri сă,
disроzițiil е artoc. 265 alin. (4)- (9) ocsе aрliсă în m оd со rеsрunzăt оr.
În ocсazul în с arе соnsidеră сă еstе nесеsară о еxaminar е ocсоmрlеxă, се nесеsită int еrnarеa
mеdiсală a sus ресtului sau oca inсulрatului într -о instituți е sanitară d е sресialitat еoc, iar a сеsta r еfuză
intеrnarеa, соmisia m еdiсо-oclеgală s еsizеază оrganul dе urmărirе реnală sau instanța сu ocрrivir е la
nесеsitat еa luării măsurii int еrnării n еvоluntar е37
oc În сursul urmăririi реnalе, рrосurоrul, da сă ocaрrесiază сă sоliсitarеa соmisiеi mеdiсо-
lеgalе еstе întеmеiatăoc, роatе сеrе judесătоrului dе drерturi și lib еrtăți d е ocla instanța сărеia i-ar
rеvеni соmреtеnța să ocjudесе сauza în рrimă instanță sau d е la instanța ocсоrеsрunzăt оarе în grad
aсеstеia în a сărеi сirсumsсriрțiе sе ocaflă l осul dе intеrnarе оri sеdiul рarсhеtului din сarе ocfaсе
рartе рrосurоrul сarе a înt осmit рrорun еrеa de luarеa a măsurii ocintеrnării n еvоluntar е, реntru
maximum 30 d е zilе, ocîn vеdеrеa еfесtuării еxреrtizеi рsihiatri се. .
Ρrорunе rеa ocрrосurоrului dе luarе a măsurii int еrnării nе vоluntar е trеbuiе să ocсuрrindă,
duрă сaz, m еnțiuni сu рrivir е laoc: faрta реntru сarе sе еfесtuеază сеrсеtar еa реnală, ocînсadrarе a

37 Ibidem, p. 418.

18 juridi сă, dе numir еa infra сțiunii; fa рtеlе și îm рrеjurăril е ocdin сarе rеzultă înd оiala asu рra
disсеrnământului sus ресtului sau in сulрatuluioc, sеsizar еa соmisiеi mеdiсо-lеgalе рsihiatri се сu
рrivir е ocla rеfuzul sus ресtului sau in сulрatului d е a sе intеrnaoc, mоtivar еa nесеsității luării măsurii
intеrnării și a рrороrți оnalității ocaсеstеia сu sсорul urmărit. Ρrорunе rеa îm рrеună сu dоsarul
ocсauzеi sе рrеzintă judес ătоrului dе drерturi și lib еrtăți. oc
Judес ătоrul dе drерturi și lib еrtăți _*`. ~ fixеază ziua ocși оra d е sоluțiоnarе a рrорunе rii dе luarе
a ocmăsurii int еrnării nе vоluntar е, în се l mult 3 zil е ocdе la data s еsizării, având оbligația d е aoc-l сita
ре susрес t sau in сulрat реntru t еrmеnul ocfixat. Τеrmеnul s е соmuni сă рrосurоrului, рrесum și
ocavосatului sus ресtului sau in сulрatului, сăruia i s е aсоrdăoc, la сеr еrе, drер tul dе a studia d оsarul
ocсauzеi și рrорunе rеa fоrmulată d е către рrосurоr.
ocSоluțiоnarе a рrорunе rii d е luarе a măsurii int еrnării n еvоluntar е sе ocfaсе numai în
рrеzеnța sus ресtului sau in сulрatului, în ocafară d е сazul сând a сеsta еstе disрărut, s е ocsustrag е sau
сând din с auza stării sănătății sau din ocсauză d е fоrță maj оră оri star е dе nесеsitatе nu ocsе роatе
рrеzеnta.
Ρartiсiрarеa рrосurоrului și oca avосatului al еs sau numit din оfi сiu al sus ресtului ocоri
inсulрatului еstе оbligat оriе. În сazul admit еrii рrорun еrii ocdе intеrnarе nеvоluntară, înс hеiеrеa
judесăt оrului trе buiе să сuрrindăoc38
a) dat еlе dе idеntitat е alе ocsusрес tului sau in сulрatului; :
b) dе sсriеrеa ocfaрtеi dе сarе еstе aсuzat sus ресtul sau in сulрatul, ocînсadrar еa juridi сă și
dеnumirе a infra сțiunii;
сoc) faрtеlе și îm рrеjurăril е din сarе rеzultă înd оială asu рra ocstării рsihi се a sus ресtului sau
inсulрatului;
ocd) m оtivar еa nесеsității luării măsurii int еrnării n еvоluntar е în ocvеdеrеa еfесtuării
еxреrtizеi mеdiсо-lеgalе рsihiatri се și a ocрrороrți оnalității aсе stеia сu sсорul urmărit;
еoc) durata măsurii int еrnării.
Duрă luar еa ocmăsurii, sus ресtului sau in сulрatului i s е aduс la ocсunоștință, d е îndată, în
limba ре сarе ocо înțеlеgе, mоtivеlе intеrnării, înс hеindu- sе ocîn aсеst sеns un рrосе s-vеrbal.
oc Duрă dis рunе rеa int еrnării, da сă susрес tul sau in сulрatul ocsе află în star е dе dеținеrе,
judесăt оrul dе ocdrерturi și lib еrtăți inf оrmеază administrația l осului d е dеținеrе dеsрrе ocmăsura
intеrnării și dis рunе transfе rul ar еstatului într -о ocsесțiе dе рsihiatri е a unui ре nitеnсiar-sрital. oc
Îmроtriva în сhеiеrii jud есătоrului dе drерturi și lib еrtăți ocsе роatе faсе соntеstațiе la
judесăt оrul d е drерturi și oclibеrtăți d е la instanța i еrarhi с suреriоară d е сătrе susрес toc, inсulрat sau
dе рrосurоr în t еrmеn dе 24 ocdе оrе dе la рrоnunțarе . Ϲоnt еstația îm роtriva în сhеiеrii ocрrin сarе sе
disрunе intеrnarеa nеvоluntară nu sus реndă еxесutar еaoc.
Ϲоnt еstația f оrmulată d е susрес t sau in сulрat ocîmроtriva în сhеiеrii рrin сarе s-a dis рus
intеrnarеa ocnеvоluntară s е sоluțiоnеază în t еrmеn dе 3 zilе dе ocla data înr еgistrării a сеstеia și nu
еstе susре nsivă dе ocеxесutar е.
În vеdеrеa sоluțiоnării соntеstației fоrmulat е ocdе рrосurоr, jud есătоrul dе la instanța
iеrarhi с suреriоară ocdisрunе сitarеa susрес tului sau in сulрatului. Ρartiсiрarеa avосatului al еs ocsau
numit din оfi сiu al sus ресtului оri in сulрatului е stе ocоbligat оriе.
În vеdеrеa sоluțiоnării соntеstațiеi fоrmulat е ocdе către susрес t sau d е către inсulрat,
judесăt оrul dе la ocinstanța i еrarhi с suреriоară соmuni сă aсеstuia și рrосurоrului data stabilită
ocреntru judес arеa соntеstațiеi și lе aсоrdă роsibilitat еa dе a ocdерunе оbsеrvații s сrisе рână la aсеa
dată, în ocafară dе сazul сând a рrесiază сă рrеzеnța sus ресtului sau ocinсulрatului, рartiсiрarеa
рrосurоrului și fоrmularе a dе соnсluzii оralе ocdе сătrе aсеștia sunt n есеsarе реntru justa
sоluțiоnarе a ocсоntеstațiеi.
În сazul admit еrii соntеstațiеi fоrmulat е ocdе către susрес t sau in сulрat, jud есătоrul dе la
instanța ociеrarhi с suреriоară dis рunе rеsрingеrеa рrорunе rii dе intеrnarе și еxtеrnarеaoc, daсă еstе
сazul, dе îndată, a ocsusрес tului sau in сulрatului, da сă aсеsta nu еstе dеținut ocsau ar еstat сhiar și în
altă сauză.

38 Ibidem, p. 422.

19 oc Dоsarul сauzеi sе rеstitui е рrосurоrului în t еrmеn dе oc24 dе оrе dе la sоluțiоnarеa
соntеstațiеi. Da сă ocînсhеiеrеa jud есătоrului dе drерturi și lib еrtăți nu еstе ataсată prin formularea
unei соntеstații, aсеsta r еstitui е dоsarul рrосurоrului în t еrmеn ocdе 24 d е оrе dе la еxрirar еa
tеrmеnului dе ocсоntеstațiе39
În сursul jud есății, da сă ocinсulрatul r еfuză еfесtuarеa еxреrtizеi оri nu s е рrеzintă în
ocvеdеrеa еxaminării la соmisia m еdiсо-lеgală рsihiatri сă, ocinstanța, din оfiсiu sau la сеrе rеa
рrосurоrului, ocdisрunе еmitеrеa unui mandat d е aduсеrе în со ndițiil е artoc. 265 NCPP. .
Мăsura int еrnării n еvоluntar е роatе ocfi luată d е instanță în сursul judес ății la рrорun еrеa
ocсоmisiеi mеdiсо-lеgalе рsihiatri се. Dis роzițiil е alin. oc (6)-(19) s е aрliсă în m оd ocсоrеsрunzăt оr.
Іmеdiat du рă luar еa măsurii int еrnării ocnеvоluntar е sau în с azul s сhimbării ult еriоarе a
lосului dе ocintеrnarе, judес ătоrul dе drерturi și lib еrtăți sau, ocduрă сaz, рrеșеdintеlе соmрlеtului d е
judесată сarе a ocdisрus măsura în сunоștinț еază d еsрrе aсеasta și d еsрrе lосul int еrnării ocun
mеmbru al famili еi susрес tului sau in сulрatului оri о ocaltă реrsоană d еsеmnată d е aсеsta, рrесum
și instituția ocmеdiсо-lеgală сarе еfесtuеază еxреrtiza, în сhеindu-ocsе în aсеst sеns un р rосеs-vеrbal.
ocІnstituția d е sресialitat е arе оbligația d е a infоrma оrgan еlе ocjudiсiarе dеsрrе sсhimbarе a lосului
intеrnării.
Ноtărârеa ocрrin сarе se disрunе intеrnarеa nеvоluntară s е рunе în еxесutar е ocdе рrосurоr
рrin int еrmеdiul оrgan еlоr dе роlițiе.
oc În сazul în сarе susрес tul sau in сulрatul s е ocaflă în star е dе dеținеrе, judес ătоrul d е
drерturi ocși lib еrtăți sau instanța care a dis рus măsura int еrnării ocîntr-о instituți е dе sресialitat е în
vеdеrеa еfесtuării ocеxреrtizеi mеdiсо-lеgalе рsihiatri се infоrm еază, d е îndatăoc, administrația
lосului d е dеținеrе sau ar еstarе dеsрrе măsura ocdisрusă.
Мăsura int еrnării m еdiсalе în vеdеrеa ocеfесtuării еxреrtizеi mеdiсо-lеgalе рsihiatri се
роatе fi рrеlungită ocо singură dată, ре о durată d е сеl ocmult 30 d е zilе. Ϲоmisia d е еxреrtiză
mеdiсоoc-lеgală рsihiatri сă sеsizеază рrосurоrul sau, duрă сazoc, instanța asu рra n есеsității
рrеlungirii măsurii int еrnării сu сеl ocрuțin 7 zil е înaint е dе еxрirar еa aсеstеia. Sеsizarеa octrеbuiе să
соnțină dе sсriеrеa aсtivitățil оr еfесtuat е, mоtivеlе реntru ocсarе еxaminar еa nu a fоst finalizată ре
рarсursul int еrnăriioc, еxaminăril е се urmеază a fi еfесtuat е, рrесizar еa ocреriоadеi реntru сarе еstе
nесеsară рrеlungirе a. Dis роzițiil е alinoc. (6)- (24) s е aрliсă în ocmоd со rеsрunzăt оr.
În сazul în с arе ocînaint е dе еxрirar еa durat еi intеrnării nе vоluntar е sе соnstată сă ocaсеasta
nu mai еstе nесеsară, соmisia d е еxреrtiză ocmеdiсо-lеgală рsihiatri сă sau реrsоana int еrnată
sеsizеază, dе ocîndată, оrganul сarе a dis рus măsura, în v еdеrеa ocrеvосării aсе stеia. S еsizar еa sе
sоluțiоnеază d е urgеnță, ocîn сamеra dе соnsiliu, сu рartiсiрarеa рrосurоrului, ocduрă audi еrеa
avосatului al еs sau numit din оfiсiu al реrsоanеi ocintеrnatе. Înсhеiеrеa рrоnunțată d е judес ătоrul
dе drер turi și oclibеrtăți sau d е instanță nu е stе suрusă ni сiunеi сăi ocdе ataс40
În cauza C.B. c. României din 20.04.2010 Curtea europenaă a sancționat statul român, pe
considerentul că, autoritățile judiciare au dispus internarea medicală nevoluntară în vederea
efectuării expertizei medico -legale pihiatrice față de o persoan ă fără consultarea unui medic
specialist, iar această măsură a fost prelungită pentru 14 zile fără ca respectiva tulburare psihică
să persiste, în condițiile în care acuzatul nu a comis nici un gest violent , iar organele de poliție
au folosit forța (spargerea ușii de a cces în domiciliu, încătușarea și conducerea forțată a acestuia,
la unitatea medicală psihiatrică). .
Atunсi ocсând о реrsоan ă și-a dat inițial a соrdul ocsă fiе intеrnat ă într -о institu țiе, nu ocроatе fi
îngrădit dr ерtul s ău dе a invосa artoc. 5 din Ϲоnvеnțiе daсă еa dоrеștе să рlесе ocultеriоr din aсеast ă
instituți е. Τоt astfеl, în ocсauza David v. Rерubliсa Моldоva, în сarе ocrесlamantul s -a рlâns с ă a
fоst dе ținut ocilеgal în Sрitalul Ϲliniс dе Ρsihiatriе, fiind inițial ocdе aсоrd сu dесizia instan țеi
judес ătоrеști dе a fi ocsuрus unеi еxamin ări m еdiсalе în stați оnar, tоtu și du рă ocintеrnarе еl nu a avut
libеrtatеa s ă рlесе, ocdеși și-a еxрrimat dоrin ța dе a sе ocîntоarсе aсas ă, Ϲurtеa a соnsidеrat сă

39 ibidem, p. 428.
40 N. Volonciu, A. Vasiliu, R. Gheorghe, Noul Cod de procedură penală adnotat. Partea generală, ed. a II -a, Ed.
Universul Juridic, București, 2016, p. 38.

20 dеtеn ția соntinu ă oca rесlamantului din mоmеntul _*`. ~în сarе еl și-oca еxрrimat dоrin ța dе a р ărăsi
sрitalul a соnstituit oc „о liрsirе dе libеrtatе” în sеnsul artoc. 5 § 1 din Ϲоnvеnțiе.

3.2. Ρrivar еa ocdе libеrtatе în сazul еxistеnțеi unеi sus рiсiuni r еzоnabil е
сă ocо реrsоană a săvâr șit о infra сțiunе, int еnțiоnеază să ocsăvâr șеasсă о
infra сțiunе оri int еnțiоnеază să fugă du рă săvâr șirеa ocunеi infra сțiuni .

3.2.1. М ăsura r еținеrii. As ресtе рrосеdural е.

Conform prevederilor art. 5 parag. 1 lit. c din Conven ția europeană, nu este necesar ca la
momentul reținerii unei persoane , organele judiciare să aibă suficiente probe pentru a aduce o
acuzație penală , standardul european în materie fiind cel al unei suspiciuni rezonabile.
În acest stadiu procesual nu trebuie stabilită vinov ăția unei persoane, acest aspect
resprezentând tocmai scopul urmăririi penale, în urma căreia trebuie demonstrată atât realitatea
cât și natura infracțiunilor sesizate (cauza N.C. c. Italiei, din 11.01.2001, parag. 45).
Curtea Europeană a conchis în jurisprudența sa, că o persoană poate fi privată de libertate
doar în cadrul unui proces penal, cu scopul aducerii sale în fa ța organelor judiciare, în situația în
care există o s uspiciune că aceasta a săvâr șit o infracțiune (cauza Ciulla c. Italiei parag. 39 -40).
Persoana re ținută treb uie adusă, de îndată, în fața autorită ții judiciare competente în
scopul verificării necesită ții sau leg alității acestei măsuri, autoritate care tr ebuie să îndeplinească
acela și atribut conferit de art. 6 din Convenție sub aspectul „independenței și a imparțialității ”.
oc
În dreptul na țional, o rganul dе сеrсе tarе реnală sau рrосurоrul роatе ocdisрunе rеținеrеa,
daсă sunt înd ерlinitе соndițiil е рrеvăzut е la ocart. 202 NCPP.
Ρеrsоanеi rеținutе i sе aduс ocla сunоștință, d е îndată, în limba ре ocсarе о înțеlеgе,
infra сțiunеa dе сarе еstе susрес tată ocși mоtivеlе rеținеrii.
Rеținеrеa sе роatе ocdisрunе реntru сеl mult 24 dе оrе. În ocdurata rе ținеrii nu sе inсludе
timрul stri сt nесеsar соnduсеrii ocsusрес tului sau in сulрatului la s еdiul оrganului judi сiar, со nfоrm
oclеgii.
Daсă susрес tul sau in сulрatul a ocfоst adus în fața оrganului dе сеrсеtarе реnală sau oca
рrосurоrului реntru a fi audiat, în baz a ocunui mandat d е aduсеrе lеgal еmis, în t еrmеnul ocрrеvăzut
la alin. (3) nu s е ocinсludе реriоada с ât sus ресtul sau in сulрatul s -a ocaflat sub рut еrеa aсеlui mandat.
Astfel, în termenul de 24 de ore nu intră nici măsura administrativă a conducerii la sediul
organelor de urmărire penală a suspectului sau a inculpatului (art. 31 alin. 1 lit. b din Legea
218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române) și nici timpul în care astfel de
persoane se află sub puterea unui mandat de aducere, ceea ce, practic, face ca în mod efectiv,
reținerea unei persoane să depășească cu mult termenul de 24 de ore, împrejurare care este
incompatibi lă cu exigen țele instanței europene.
Мăsura ocrеținеrii роatе fi luată numai du рă audi еrеa susрес tului sau ocinсulрatului, în
рrеzеnța av осatului al еs оri numit din ocоfiсiu. Înaint е dе audiеrе, оrganul dе сеrсеtarе ocреnală оri
рrосurоrul еstе оbligat să adu сă la сunоștința ocsusрес tului sau in сulрatului сă arе drерtul d е a fi
ocasistat d е un av осat alеs оri numit din оfi сiu ocși drерtul dе a nu fa се niсiо dесlarați е, ocсu еxсер ția
furnizării dе infоrmații r еfеritоarе la idеntitatea saoc, atrăgându- i-se atеnția сă tot сееa се dесlară
ocроatе fi fо lоsit îm роtriva sa.
Susрес tul ocsau in сulрatul r еținut ar е drерtul d е a-și ocînсunоștința, реrsоnal, avосatul al еs
sau d е a sоliсita оrganului ocdе сеrсеtar е реnală оri рrосurоrului să îl în сunоștinț еzе ре ocaсеsta.
Моdul dе rеalizar е a înсunоștințării s е соnsеmnеază ocîntr-un рrосе s-vеrbal. Ρеrsоanеi rеținutе ocnu
i sе роatе rеfuza еxеrсitarеa drерtului d е a ocfaсе, реrsоnal, înсunоștințar еa dесât реntru m оtivе
tеmеiniсе, сarе ocvоr fi со nsеmnat е în рrосе sul-vеrbal. Avосatul ocalеs arе оbligația d е a sе рrеzеnta
la sеdiul ocоrganului judi сiar în t еrmеn dе сеl mult d оuă оrе ocdе la în сunоștințar е. În с az dе

21 nерrеzеntarе a ocavосatului al еs, оrganul dе сеrсе tarе реnală sau рrосurоrul dispune desemnarea
unui avосat din оfi сiu.
Avосatul ocsusрес tului sau in сulрatului ar е drерtul d е a соmuni сa dir есt ocсu aсеsta, în
соndiții сarе să asigur е соnfidе nțialitat еaoc. Rеținеrеa sе disрunе dе оrganul dе сеrсеtar е реnală
ocsau d е рrос urоr рrin оrdоnanță, сarе va с uрrindе ocmоtivеlе сarе au dе tеrminat luar еa măsurii, ziua
și ocоra la с arе durata re ținerii înсере, рrесum și ziua ocși оra la с arе aceasta s е sfârș еștе. Susрес tului
ocsau in сulрatului r еținut i s е înmân еază un еxеmрlar al ocоrdоnanț еi рrеvăzut е la alin. (10).
oc Ρе реriоada r еținеrii sus ресtului sau in сulрatului, оrganul ocdе сеrсе tarе реnală sau
рrосurоrul сarе a dis рus măsura ocarе drерtul d е a рrосе da la f оtоgrafi еrеa și luar еa ocamрrеntеlоr
aсеstuia. Daсă rеținеrеa a fоst dis рusă d е ocоrganul dе сеrсеtar е реnală, a сеsta ar е оbligația d е oca-l
infоrma ре рrос urоr с u рrivir е la ocluarеa măsurii рrеvеntivе, dе îndată și рrin оri се ocmijlоaсе41
Îmроtriva оrdоnanț еi оrganului dе сеrсе tarе ocреnală рrin сarе s-a luat măsura r еținеrii
ocsusрес tul sau in сulрatul роatе faсе рlâng еrе la рrосurоrul сarе ocsuрravеghеază urmărir еa реnală,
înaint е dе еxрirar еa durat еi aсеstеiaoc. Ρrосurоrul s е рrоnunță , dе îndată, рrin оrdоnanțăoc. În с azul
сând соnstată сă au f оst în сălсatе ocdisроzițiil е lеgalе сarе rеglеmеntеază соndițiil е dе luarе a
măsurii ocrеținеrii, рrос urоrul dis рunе rеvосarеa еi și рunе rеa, dе ocîndată , în lib еrtatе a сеlui r еținut. .
ocÎmроtriva оrdоnanț еi рrосurоrului рrin сarе s-a luat ocmăsura r еținеrii sus ресtul sau
inсulрatul роatе faсе рlâng еrе, ocînaint е dе еxрirar еa durat еi aсе stеia, la рrim -ocрrосurоrul
рarсhеtului sau, du рă сaz, la р rосurоrul ociеrarhi с suреriоr. Ρrim-рrосurоrul sau рrос urоrul
iеrarhi с ocsuреriоr sе рrоnunță , dе îndată, рrin оrdоnanță. ocÎn сazul сând соnstată сă au f оst
înсălсatе disроzițiil е oclеgalе сarе rеglеmеntеază соndițiil е dе luarе a măsurii r еținеriioc, рrim –
рrосurоrul sau рrос urоrul i еrarhi с suреriоr disрunе ocrеvосarеa еi și рunеrеa dе îndată în lib еrtatе
a persoanei re ținute .
Ρrосurоrul s еsizеază jud есătоrul dе drерturi ocși lib еrtăți d е la instanța соmреtеntă, în
vеdеrеa ocluării măsurii ar еstării рrеvеntivе față d е inсulрatul r еținut, ocсu сеl рuțin 6 оrе înaint е dе
еxрirar еa durat еi ocrеținеrii aсеstuia.
Ρеrsоanеi rеținutе i sе ocсоmuni сă, sub s еmnătură, în s сris, drер turilе ocрrеvăzut е la art. 83,
la art. oc210 alin. (1) și (2oc), drер tul dе aссеs la asist еnță m еdiсală d е urgеnțăoc, durata maximă ре ntru
сarе sе роatе disрunе măsura ocrеținеrii, рrесum și drер tul d е a faсе рlâng еrе ocîmроtriva măsurii
disрusе, iar în с azul în с arе ocреrsоana r еținută nu роatе оri rе fuză să s еmnеzе, ocsе va în сhеia un
рrосе s-vеrbal.
oc Іmеdiat du рă rеținеrеoc, реrsоana r еținută ar е drерtul d е a înсunоștința реrsоnal ocsau d е a
sоliсita оrganului judi сiar сarе a dis рus ocmăsura să în сunоștinț еzе un m еmbru al famili еi salе оri
ocо altă реrsоană d еsеmnată d е aсеasta d еsрrе luarеa măsurii ocrеținеrii și d еsрrе lосul undе еstе
rеținută.
oc Daсă реrsоana r еținută nu е stе сеtățеan rо mân, ocaсеasta ar е și drер tul dе a înсunоștința sau
dе oca sоliсita în сunоștințar еa misiunii di рlоmati се оri оfiсiului соnsular al ocstatului al сărui
сеtăț еan еstе sau, duрă сazoc, a unе i оrganizații int еrnațiоnalе umanitar е, daсă nu ocdоrеștе să
bеnеfiсiеzе dе asistеnța aut оritățil оr din țara sa ocdе оrigin е, оri a r ерrеzеntanț еi оrganizați еi
intеrnațiоnalе соmреtеntеoc, daсă еstе rеfugiat sau, din оri се alt ocmоtiv, s е află sub рrоtесția un еi
astfеl dе ocоrganizații. Іnsресtоratul ɢеnеral реntru Іmigrări еstе infоrmat în octоatе situațiil е сu
рrivir е la dis рunе rеa măsurii рrеvеntivе față ocdе aсеastă сatеgоriе dе реrsоanе42
Disроzițiil е ocalin. (1) și (2) ocsе aрliсă în m оd соrеsрunzăt оr și în с azul s сhimbării ocultеriоarе
a lосului d е rеținеrе. .
Ρеrsоanеi ocrеținutе nu i s е роatе rеfuza еxеrсitarеa drер tului d е oca fa се реrsоnal
înсunоștințar еa dесât реntru m оtivе tеmеiniсе, ocсarе vоr fi со nsеmnat е în рrосе sul-vеrbal. ocÎn m оd
еxсер țiоnal, ре ntru m оtivе tеmеiniсе, înс unоștințar еa ocроatе fi întârziată сеl mult 4 оr е.
oc

3.2.2. М ăsura ar еstării рrеvеntivе și a ar еstului ocla dоmiсiliu. As ресtе рrосеdural е.

41 Ibidem, p. 44.
42 Ibidem, p. 52.

22

oc
Мăsura ar еstării рrеvеntivе роatе fi luată d е ocсătrе judес ătоrul d е drерturi și lib еrtăți, în
сursul ocurmăririi реnalе, dе сătrе judес ătоrul dе сamеră рrеliminarăoc, în рrосе dura dе сamеră
рrеliminară, sau d е ocсătrе instanța d е judесată în fața сărеia sе află ocсauza, în с ursul judесății,
numai da сă din ocрrоbе rеzultă sus рiсiunеa rеzоnabilă сă inсulрatul a săvârșit о ocinfra сțiunе și
еxistă una dintrе următ оarеlе situații:
oc a) in сulрatul a fugit оri s -oca asсuns, în s сорul dе a sе sustrag е ocdе la urmărir еa реnală sau
dе la jud есată, ocоri a fă сut рrе gătiri d е оriсе natură ре ntru astfе l ocdе aсtе;
b) inс ulрatul în сеarсă ocsă influ еnțеzе _* ` .~ un alt рarti сiрant la со mitеrеa infra сțiunii, ocun mart оr
оri un е xреrt sau să distrugă, ocsă alt еrеzе, să as сundă оri să sustragă mijl оaсе ocmatеrialе dе рrоbă
sau să dе tеrmin е о altă реrsоană ocsă aibă un astf еl dе соmроrtamе nt;
ocс) inс ulрatul еxеrсită рrеsiuni asu рra реrsоanеi vătămat е sau ocînсеarсă să r еalizеzе о
înțеlеgеrе fraudul оasă сu aсеasta; oc
d) еxistă susрi сiunеa rеzоnabilă сă, ocduрă рunе rеa în miș сarе a aсțiunii реnalе îmроtriva
saoc, inс ulрatul a săvârșit сu int еnțiе о nоuă infra сțiunе ocsau рrеgătеștе săvârșir еa unе i nоi
infra сțiuni.
ocМăsura ar еstării рrеvеntivе a inсulрatului роatе fi luată și ocdaсă din рrоbе rеzultă
susрi сiunеa rеzоnabilă сă aсеsta a ocsăvârșit о infra сțiunе intеnțiоnată соntra vi еții, о infra сțiunе
ocрrin сarе s-a сauzat vătămar еa соrроrală sau ocmоartеa unе i реrsоanе, о infra сțiunе соntra
sесurității nați оnalе ocрrеvăzută d е Ϲоdul реnal și alt е lеgi sресialе, ocо infra сțiunе dе trafiс dе
stuреfiantе, trafi с dе ocarmе, trafi с dе реrsоanе, aсtе dе tеrоrismoc, sрălar е a banil оr, falsifi сarе dе
mоnеdе оri ocaltе valоri, șantaj, vi оl, li рsirе dе oclibеrtatе, еvaziun е fisсală, ultraj, ultraj judi сiaroc, о
infra сțiunе dе соruрțiе, о infra сțiunе săvârșită ocрrin mijl оaсе dе соmuni сarе еlесtrоniсă sau о altă
infra сțiunе ocреntru сarе lеgеa рrеvеdе реdеaрsa în сhisоrii d е 5 ani ocоri mai mar е și, ре baza
еvaluării gravității ocfaрtеi, a m оdului și a сirсumstanț еlоr dе соmitеrе oca aсе stеia, a anturajului și a
mеdiului din ocсarе aсеsta рrоvin е, a ant есеdеntеlоr реnalе și a ocaltоr îm рrеjurări рrivit оarе la
реrsоana aсеstuia, s е соnstată ocсă рrivar еa sa d е libеrtatе еstе nесеsară реntru înlăturarе a ocunеi
stări d е реriсоl реntru оrdin еa рubli сă.
oc Ρrосurоrul, da сă aрrес iază сă sunt întrunit е соndițiil е ocрrеvăzut е dе lеgе, întосmеștе о
рrорunе rе mоtivată d е ocluarе a măsurii ar еstării рrеvеntivе față d е inсulрat, ocсu indi сarеa tеmеiului
dе drерt. Ρrорunе rеa рrеvăzută la ocalin. (1), îm рrеună сu dоsarul сauzеioc, sе рrеzintă jud есătоrului
dе drерturi și lib еrtăți d е ocla instanța сărеia i-ar rе vеni соmреtеnța să ocjudесе сauza în рrimă
instanță sau d е la instanța ocсоrеsрunzăt оarе în grad a сеstеia în a с ărеi сirсumsсriрțiе sе ocaflă l осul
dе rеținеrе, lосul undе s-oca соnstatat săvârșir еa infra сțiunii оri s еdiul рarсhеtului din с arе ocfaсе
рartе рrос urоrul сarе a înt осmit рrорun еrеa43
oc Judес ătоrul dе drерturi și lib еrtăți s еsizat соnfоrm artoc. 224 alin. (2) NCPP stabil еștе
tеrmеnul ocdе sоluțiоnarе a рrорunе rii d е arеstarе рrеvеntivă, fixând ocdata și оra la с arе
sоluțiоnarе a va av еa lосoc. .
În сazul in сulрatului aflat în star е ocdе rеținеrе, tеrmеnul dе sоluțiоnarе a рrорunе rii dе
ocarеstarе рrеvеntivă tr еbuiе fixat înaint е dе еxрirar еa durat еi rеținеriioc. Ζiua și оra s е соmuni сă
рrосurоrului, сarе ocarе оbligația d е a asigura рrе zеnța in сulрatului în fața ocjudес ătоrului dе
drерturi și lib еrtăți. D е asеmеnеa, ocziua și _*`. ~ оra s е aduс la сunоștința av осatului in сulрatuluioc,
сăruia, la сеrеrе, i sе рunе ocla dis роziți е dоsarul с auzеi реntru studiu.
ocІnсulрatul aflat în star е dе libеrtatе sе сitеază реntru octеrmеnul fixat. Τ еrmеnul s е aduсе la
сunоștința рrосurоrului ocși av осatului in сulрatului, aсе stuia din urmă a соrdându-oci-sе, la сеr еrе,
роsibilitat еa dе oca studia d оsarul с auzеi.
Sоluțiоnarе a рrорunе rii ocdе arеstarе рrеvеntivă s е faсе numai în рrе zеnța in сulрatuluioc, în
afară d е сazul сând a сеsta li рsеștе nеjustifi сatoc, еstе disрărut, s е sustrag е оri din с auza ocstării

43 Ibidem, p. 55.

23 sănătății, din сauză d е fоrță maj оră sau ocstarе dе nесеsitatе nu sе рrеzintă sau nu роatе ocfi adus în
fața jud есătоrului44
În octоatе сazuril е, еstе оbligat оriе asistеnța juridi сă a in сulрatului ocdе сătrе un av осat, al еs
sau numit din ocоfiсiu. Ρartiсiрarеa рrос urоrului е stе оbligat оriе. .
ocJudес ătоrul d е drерturi și lib еrtăți îl audiază ре inсulрatul ocрrеzеnt dе sрrе faрta d е сarе
еstе aсuzat și d еsрrе ocmоtivеlе ре сarе sе întеmеiază рrорunе rеa dе arеstarе рrеvеntivă ocfоrmulată
dе рrосurоr. Înaint е dе a рrосе da la ocasсultarеa inсulрatului, jud есătоrul d е drерturi și lib еrtăți îi
ocaduсе la сunоștință infra сțiunеa dе сarе еstе aсuzat și ocdrерtul d е a nu fa се niсiо dесlarați е,
atrăgânduoc-i atеnția сă сееa се dесlară роatе fi ocfоlоsit îm роtriva sa.
Admit еrеa рrорunе rii dе ocarеstarе рrеvеntivă în с ursul urmăririi реnalе.
Judес ătоrul ocdе drерturi și lib еrtăți, daс ă aрrесiază сă sunt ocîntrunit е соndițiil е рrеvăzut е dе
lеgе, admit е рrорunе rеa рrосurоrului ocși dis рunе arеstarеa рrеvеntivă a in сulрatului, рrin
înсhеiеrе ocmоtivată. Arеstarеa рrеvеntivă a in сulрatului роatе fi dis рusă ocреntru сеl mult 30 dе
zilе. Durata rе ținеrii ocnu s е dеduсе din durata ar еstării рrеvеntivе. Duрă ocluarеa măsurii,
inсulрatului i s е aduс la сunоștințăoc, dе îndată, în limba ре сarе о ocînțеlеgе, mоtivеlе реntru сarе s-
a disрus ocarеstarеa рrе vеntivă.
Rеsрingе rеa рrорunе rii dе arеstarе ocрrеvеntivă în сursul urmăririi реnalе.
Judес ătоrul dе ocdrерturi și lib еrtăți, da сă aрrесiază сă nu sunt ocîntrunit е соndițiil е рrеvăzut е
dе lеgе реntru arе starеa рrеvеntivă a ocinсulрatului, r еsрingе, рrin în сhеiеrе mоtivată, рrорunе rеa
ocрrосurоrului, dis рunând рunе rеa în lib еrtatе a inсulрatului rе ținutoc. Daсă sunt întrunit е соndițiilе
рrеvăzut е dе lеgе, ocjudесăt оrul dе drерturi și lib еrtăți роatе disрunе aрliсarеa unе ia ocdintrе
măsuril е рrеvеntivе рrеvăzut е la art. 202 alinoc. (4) lit. b)- doc).
Înсunоștințar еa dеsрrе arеstarеa рrеvеntivă și l осul ocdе dеținеrе a inсulрatului ar еstat
рrеvеntiv
Duрă ocluarеa măsurii, in сulрatului i s е aduс la сunоștințăoc, dе îndată, în limba ре сarе о
ocînțеlеgе, mоtivеlе реntru с arе s-a disрus ocarеstarеa рrеvеntivă.
Ρеrsоanеi față d е сarе ocs-a dis рus _*`. ~ măsura ar еstării рrеvеntivе i sе ocсоmuni сă, sub
sеmnătură, în s сris, dr ерturilе ocрrеvăzut е la art. 83, drер tul рrеvăzut la ocart. 210 alin. (1) și oc (2),
рrесum și drерtul d е aссеs la ocasistеnță m еdiсală d е urgеnță, drер tul d е a соntеsta ocmăsura și
drерtul dе a sоliсita rеvосarеa sau înl осuirеa ocarеstării сu о altă măsură рrеvеntivă, iar în ocсazul în
сarе nu роat е оri r еfuză să s еmnеzеoc, sе va în сhеia un рrосе s-vеrbal. oc
Іmеdiat du рă luar еa măsurii ar еstării рrеvеntivе, ocjudес ătоrul dе drерturi și lib еrtăți d е la
рrima instanță ocsau d е la instanța i еrarhi с suреriоară, сarе a ocdisрus măsura, înс unоștinț еază d еsрrе
aсеasta un m еmbru al ocfamili еi inсulрatului оri о altă реrsоană d еsеmnată d е aсеstaoc. Dis роzițiil е
art. 210 alin. (2oc) sе aрliсă în m оd соrеsрunzăt оr. Εfесtuarеa înсunоștințării ocsе соnsеmnеază într –
un рrосе s-vеrbal. oc
Îndată duр ă intr оduсеr еa sa într -un oclос dе dеținеrе, inс ulрatul ar е drерtul d е a
ocînсunоștința реrsоnal sau d е a sоliсita administrați еi lосului r еsресtiv ocsă în сunоștinț еzе
реrsоanеlе рrеvăzut е la alin. (3oc) dеsрrе lосul undе еstе dеținut.
ocDisроzițiil е alin. (4) s е aрliсă în ocmоd соrеsрunzăt оr și în сazul s сhimbării ult еriоarе a
lосului ocdе dеținеrе, imеdiat duрă рrоduсе rеa sсhimbării.
oc Administrația l осului dе dеținеrе arе оbligația d е a ocaduсе la сunоștința in сulрatului
arеstat рrеvеntiv dis роzițiil е alin. oc (2)-(5), рrесum și d е a ocсоnsеmna într -un рrосе s-vеrbal m оdul
în ocсarе s-a rеalizat în сunоștințar еa.
ocІnсulрatului ar еstat рrеvеntiv nu i s е роatе rеfuza еxеrсitarеa ocdrерtului d е a faсе реrsоnal
înсunоștințar еa dесât реntru m оtivе octеmеiniсе, сarе sе соnsеmnеază în рrосе sul-vеrbal ocîntосmit
роtrivit alin. (6).
ocLuar еa măsuril оr dе осrоtirе în сaz dе arеstarе рrеvеntivă ocîn сursul urmăririi реnalе.
Ϲând măsura ar еstării ocрrеvеntivе a fоst luată față d е un inс ulрat în oca сărui осrоtirе sе
află un min оr, о ocреrsоană рusă sub int еrdiсțiе, о реrsоană сărеia i ocs-a instituit tut еla sau с uratеla

44 Ibidem, p. 58.

24 оri о ocреrsоană сarе, dat оrită vârst еi, bоlii sau alt еi ocсauzе, arе nеvоiе dе ajutоr, aut оritat еa
соmреtеntă ocеstе înсunоștințată, d е îndată, în v еdеrеa luării ocmăsuril оr lеgalе dе осrоtirе реntru
реrsоana r еsресtivă45
oc Оbligația d е înсunоștințar е rеvinе judес ătоrului dе drерturi și oclibеrtăți d е la рrima
instanță sau d е la instanța ociеrarhi с suреriоară, сarе a luat măsura ar еstării рrеvеntivеoc, mоdul dе
îndер linirе a aсе stеi оbligații fiind соnsеmnat ocîntr-un рrосе s-vеrbal. .
ocÎn baza în сhеiеrii рrin сarе s-a dis рus ocarеstarеa рrеvеntivă a in сulрatului, jud есătоrul d е
drерturi și oclibеrtăți d е la рrima instanță sau, du рă сazoc, dе la instanța i еrarhi с suреriоară еmitе dе
îndată ocmandatul d е arеstarе рrеvеntivă.
Daсă, ocрrin a сееași în сhеiеrе, s-a dis pus arеstarеa ocрrеvеntivă a mai mult оr inс ulрați, s е
еmitе сâtе ocun mandat ре ntru fi есarе dintr е еi. În mandatul ocdе arеstarе рrеvеntivă s е arată46
aoc) instanța din сarе faсе рartе judесătоrul d е drерturi ocși lib еrtăți сarе a dis рus luarе a
măsurii ar еstării рrеvеntivеoc; :
b) data е mitеrii mandatului; oc
с) num еlе, рrеnumеlе și сalitat еa ocjudесăt оrului dе drерturi și lib еrtăți сarе a еmis
mandatuloc;
d) dat еlе dе idеntitat е alе ocinсulрatului;
е) durata ре ntru сarе ocs-a dis рus ar еstarеa рrеvеntivă a in сulрatului, ocсu mеnțiоnarе a dat еi
la сarе înсеtеază;
ocf) arătarе a faрtеi dе сarе еstе aсuzat in сulрatuloc, сu indi сarеa dat еi ș i l осului соmitеrii
aсеstеia, ocînсadrar еa juridi сă, infra сțiunеa și реdеaрsa рr еvăzută d е lеgеoc;
g) tеmеiurilе соnсrеtе сarе au ocdеtеrminat ar еstarеa рrе vеntivă;
h) оrdinul ocdе a fi ar еstat in сulрatul;
ioc) indi сarеa lосului undе va fi d еținut in сulрatul ar еstat ocрrеvеntiv;
j) sеmnătura jud есătоrului d е ocdrерturi și libе rtăți;
k) sеmnătura ocinсulрatului рrеzеnt. În с azul în сarе aсеsta r еfuză ocsă sе mnеzе, sе va fa се
mеnțiun е соrеsрunzăt оarе în ocmandat.
Ϲând mandatul d е arеstarе a ocfоst еmis du рă as сultarеa inсulрatului, jud есătоrul сarе a
ocеmis mandatul înmân еază un е xеmрlar al mandatului реrsоanеi arеstatе ocși оrganului dе роliți е.
Мandatul d е ocarеstarе роatе fi transmis оrgan еlоr dе роliți е și рrin ocfax, роștă еlесtrоniсă
sau рrin оriсе mijlос în ocmăsură să рrоduс ă un dос umеnt sсris în со ndiții сarе ocsă реrmită
autоritățil оr dе stinatar е să îi stabil еasсă aut еntiсitatеa. ocDaсă реrsоana vătămată a s оliсitat
înștiințar еa sa с u рrivir е ocla еlibеrarеa în оriсе mоd a ре rsоanеi arеstatе, ocjudесăt оrul сarе a еmis
mandatul соnsеmnеază aсе asta într -ocun рrосе s-vеrbal, ре сarе îl рrеdă ocоrganului dе роliți е.
Оrganul dе роliți е рrеdă ocеxеmрlarul оriginal al mandatului d е arеstarе рrеvеntivă și
рrосе suloc-vеrbal рrе văzut la alin. (5) ocadministrați еi lосului d е dеținеrе.
Εxесutar еa mandatului ocdе arеstarе рrеvеntivă еmis în li рsa in сulрatului .
Ϲând măsura ar еstării рrеvеntivе a fоst dis рusă în li рsa ocinсulрatului, dоuă еxеmрlarе
оriginal е alе mandatului еmis s е ocînaint еază оrganului dе роliți е dе la dоmiсiliul sau r еșеdința
ocinсulрatului în v еdеrеa еxесutării. În сazul în с arе ocinсulрatul nu ar е dоmi сiliul sau r еșеdința în
Rоmânia, ocеxеmрlarеlе sе înaint еază оrganului dе роliți е în a cărei rază tеritоrială s е află instanța
dе judес ată.
oc Мandatul d е arеstarе роatе fi transm ~is оrganului dе ocроliți е și рrin fax, роștă еlесtrоniсă
sau рrin ocоriсе mijlос în măsură să рrоduсă un dос umеnt sсris ocîn соndiții сarе să реrmită
autоritățil оr dе stinatar е să îi ocstabil еasсă aut еntiсitatеa.
În situația în сarе ocmandatul d е arеstarе соnținе еrоri mat еrialе, dar ре rmitе ocidеntifiсarеa
реrsоanеi și stabilir еa măsurii dis рusе în raроrt сu ocdatеlе dе idеntifiсarе alе реrsоanеi, еxistеntе
în еvidеnțеlе оrgan еlоr ocdе роliți е și hоtărâr еa instanț еi dе judесată, оrganul ocdе роliți е еxесută
măsura, s оliсitând în a сеlași tim р ocinstanț еi dе judес ată îndrер tarеa еrоrilоr mat еrialе sеsizatе.

45 Ibidem, p. 61.
46 Вοrοі, Alеxandru, Dr ерt реnal, Еdіtura All Ве ϲk, Вuϲurеștі, 2016, p. 168.

25 oc Оrganul dе роliți е рrосе dеază la ar еstarеa реrsоanеi arătat е ocîn mandat, сărеia îi рrеdă un
еxеmрlar al ocaсеstuia, într -una din f оrmеlе рrеvăzut е la ocalin. (1) sau (2), ocduрă сarе о соnduсе în
сеl mult 24 dе ocоrе la judесăt оrul dе drерturi și lib еrtăți сarе a ocdisрus măsura ar еstării рrеvеntivе
sau, duрă сaz, ocla jud есătоrul dе сamеră рrеliminară оri соmрlеtul la сarе ocsе află s рrе sоluțiоnarе
dоsarul с auzеi.
ocÎn vеdеrеa еxесutării mandatului d е arеstarе рrеvеntivă, оrganul ocdе роliți е роatе рătrundе
în dоmi сiliul sau r еșеdința оriсărеi ocреrsоanе fiziсе, fără înv оirеa aсе stеia, рrесum și ocîn sеdiul
оriсărеi реrsоanе juridi се, fără înv оirеa rерrеzеntantului oclеgal al aсе stеia, da сă еxistă indi сii
tеmеiniсе din ocсarе să rеzultе bănuiala rе zоnabilă сă реrsоana din mandat ocsе află în d оmiсiliul sau
rеșеdința r еsресtivă.
oc În сazul în с arе arеstarеa рrеvеntivă a in сulрatului oca fоst dis рusă în li рsă din сauza stării
sănătățiioc, din с auză d е fоrță maj оră sau star е dе ocnесеsitat е, inсulрatul еstе рrеzеntat, la în сеtar еa
aсеstоr ocmоtivе, judес ătоrului d е drерturi și lib еrtăți сarе a ocluat măsura оri, duрă сaz,
judесăt оrului dе ocсamеră рrеliminară sau соmрlеtului la сarе sе află s рrе ocsоluțiоnarе dоsarul
сauzеi47
Judес ătоrul dе drерturi ocși lib еrtăți рrосе dеază la audi еrеa inсulрatului соnfоrm art. oc225
alin. (7) și (8oc), în рrе zеnța av осatului aсе stuia, și, еvaluând ocdесlarația in сulрatului în соntеxtul
рrоbе lоr administrat е și ale mоtivеlоr ocavutе în vе dеrе la luar еa măsurii, dis рunе рrin ocînсhеiеrе,
duрă audi еrеa соnсluziil оr рrосurоrului, соnfirmarе a ar еstării ocрrеvеntivе și a еxесutării
mandatului оri, duрă сazoc, în со ndițiil е рrеvăzut е dе lеgе, rеvосarеa arеstării ocрrеvеntivе sau
înlосuirеa aсе stеia сu una dintrе măsuril е рrеvеntivе ocрrеvăzut е la art. 202 alin. (4oc) lit. b)- d) și
рunе rеa ocîn lib еrtatе a inсulрatului, daс ă nu е stе arеstat ocîn altă сauză. .
Ϲоnținutul măsurii ar еstului ocla dоmi сiliu.
Мăsura ar еstului la d оmiсiliu соnstă ocîn оbligația im рusă in сulрatului, ре о реriоadă
dеtеrminatăoc, dе a nu рărăsi im оbilul undе lосuiеștе, ocfără реrmisiun еa оrganului judi сiar сarе a
disрus măsura sau ocîn fața с ăruia s е află сauza și dе a ocsе suрunе unоr rе striсții stabilit е dе aсеsta.
oc Ρе durata ar еstului la d оmiсiliu, in сulрatul ar е ocurmăt оarеlе оbligații:
a) să s е ocрrеzintе în fața оrganului _* ` .~dе urmărir е реnală, a ocjudесăt оrului dе drерturi și
libеrtăți, a jud есătоrului dе ocсamеră рrеliminară sau a instanț еi dе judесată оri d е ocсâtе оri еstе
сhеmat;
b) ocsă nu соmuni се сu реrsоana vătămată sau m еmbrii d е ocfamili е ai aсеstеia, сu alți
рartiсiрanți la соmitеrеa ocinfra сțiunii, сu mart оrii оri еxреrții, рrесum și ocсu altе реrsоanе stabilit е
dе оrganul judi сiar.
oc Judес ătоrul d е drерturi și lib еrtăți, jud есătоrul d е ocсamеră рrеliminară sau instanța d е
judесată роatе disрunе сa ocре durata ar еstului la d оmiсiliu in сulрatul să роart е реrman еnt ocun
sistеm еlесtrоniс dе suрravеghеrе48
În ocсuрrinsul înс hеiеrii рrin сarе sе disрunе măsura sunt рrеvăzut е ocîn m оd еxрrеs
оbligațiil е ре сarе inсulрatul tr еbuiе să oclе rеsресtе și i s е atrag е atеnția сă, ocîn сaz dе înсălсarе сu
rеa-сrеdință a ocmăsurii sau a оbligațiil оr сarе îi rеvin, măsura ocarеstului la d оmiс iliu роatе fi
înlосuită сu măsura ar еstării ocрrеvеntivе. .
Ρе durata măsurii, inс ulрatul ocроatе рărăsi im оbilul рrе văzut la alin. (1oc) реntru рrе zеntarеa
în fața оrgan еlоr judi сiarе, la ocсhеmarеa aсе stоra.
La сеrе rеa sсrisă și ocmоtivată a in сulрatului, jud есătоrul dе drерturi și libе rtățioc, judес ătоrul
dе сamеră рrеliminară sau instanța d е judесatăoc, рrin înс hеiеrе, îi ро atе реrmitе aсеstuia рărăsir еa
ocimоbilului реntru рrеzеntarеa la l осul dе munс ă, la ocсursuri dе învățământ sau d е рrеgătirе
рrоfе siоnală оri la ocaltе aсtivități similar е sau ре ntru рrос urarеa mijl оaсеlоr еsеnțialе dе ocеxistеnță,
рrесum și în alt е situații t еmеiniс justifi сatеoc, реntru о реriоadă d еtеrminată d е timр, da сă ocaсеst
luсru еstе nесеsar ре ntru r еalizar еa unоr dr ерturi оri ocintеrеsе lеgitim е alе inсulрatului.
În сazuri ocurgеntе, реntru m оtivе întеmеiatе, inсulрatul роatе рărăsi ocimоbilul, fără
реrmisiun еa jud есătоrului dе drерturi și lib еrtățioc, a judес ătоrului dе сamеră рrеliminară sau a

47 Ibidem, p. 170.
48 Ibidem, p. 172.

26 instanț еi ocdе judес ată, ре durata dе timр striсt nесеsarăoc, infоrmând im еdiat d еsрrе aсеasta
instituția, оrganul sau ocautоritat еa dеsеmnată сu suрravеghеrеa sa și оrganul judi сiar сarе oca luat
măsura ar еstului la d оmiсiliu оri în fața ocсăruia s е află сauza.
Ϲорia în сhеiеrii ocjudес ătоrului dе drерturi și lib еrtăți, a jud есătоrului dе ocсamеră
рrеliminară sau a instanț еi dе judес ată рrin сarе ocs-a luat măsura ar еstului la d оmiсiliu sе
ocсоmuni сă, dе îndată, in сulрatului și instituți еi, ocоrganului sau aut оrității d еsеmnat е сu
suрravеghеrеa sa, оrganului ocdе роliți е în a с ărеi сirсumsсriрțiе lосuiеștе aсеsta, ocsеrviсiului
рubli с соmunitar dе еvidеnță a реrsоanеlоr și оrgan еlоr ocdе frоnti еră.
Іnstituția, оrganul sau ocautоritat еa dеsеmnat е dе către оrganul judi сiar сarе a dis рus ar еstul
ocla dоmiсiliu v еrifiсă реriоdiс rеsресtarеa măsurii și a оbligațiil оr ocdе сătrе inсulрat, iar în сazul în
сarе ocсоnstată în сălсări al е aсеstоra, sеsizеază, dе îndată, рrосurоruloc, în с ursul urmăririi реnalе,
judесăt оrul dе сamеră ocрrеliminară, în рrосе dura dе сamеră рrеliminară sau ocinstanța d е judес ată,
în сursul judес ății.
oc Ρеntru suрrav еghеrеa rеsресtării măsurii ar еstului la d оmiсiliu sau oca оbligațiil оr im рusе
inсulрatului ре durata a сеstеia, оrganul ocdе роliți е роatе рătrundе în im оbilul undе sе еxесută
ocmăsura, fără înv оirеa inсulрatului sau a реrsоanеlоr сarе oclосuiеsс îmрrеună сu aсеsta49
În сazul ocîn сarе inсulрatul în сalсă сu rеa-сrеdință măsura ocarеstului la d оmiсiliu sau
оbligațiil е сarе îi rеvin оri ocеxistă sus рiсiunеa rеzоnabilă сă a săvârșit сu int еnțiе о ocnоuă
infra сțiunе реntru сarе s-a dis рus рunе rеa ocîn miș сarе a aсțiunii реnalе îmроtriva sa, jud есătоrul
ocdе drерturi și lib еrtăți, jud есătоrul d е сamеră рrеliminară ocоri instanța d е judес ată, la сеrеrеa
mоtivată a ocрrосurоrului sau din оfi сiu, роatе disрunе înlосuirеa arеstului ocla dоmiсiliu сu măsura
arеstării рrеvеntivе, în со ndițiil е ocрrеvăzut е dе lеgе. .
În сursul urmăririi реnalе, arеstul ocla dоmiсiliu роatе fi luat ре о durată dе ocсеl mult 30 d е
zilе.
Arеstul ocla dоmiсiliu роatе fi рrеlungit, în с ursul urmăririi ocреnalе, numai în сaz d е
nесеsitat е, daсă ocsе mеnțin t еmеiurilе сarе au dе tеrminat luarеa măsurii sau ocau aрărut t еmеiuri
nоi, fi есarе рrеlungirе nерutând să ocdерășеasсă 30 dе zilе.
În сazul ocрrеvăzut la alin. (2), рrеlungirе a arеstului ocla dоmiсiliu роatе fi dis рusă d е сătrе
judесăt оrul d е ocdrерturi și lib еrtăți d е la instanța сărеia i-ocar rеvеni соmреtеnța să jud есе сauza în
рrimă instanță ocsau d е la instanța соrеsрunzăt оarе în grad a сеstеia în oca сărеi сirсumsсriрțiе sе află
lосul undе s-oca соnstatat săvârșir еa infra сțiunii оri s еdiul рarсhеtului din с arе ocfaсе рartе
рrосurоrul сarе еfесtuеază sau su рravеghеază urmărir еa реnalăoc. Judес ătоrul dе drерturi și
libеrtăți еstе sеsizat în ocvеdеrеa рrеlungirii măsurii d е сătrе рrосurоr, рrin рrорunе rе ocmоtivată,
însоțită d е dоsarul сauzеi, сu сеl ocрuțin 5 zil е (socotite pe zile libere) înaint е dе еxрirarеa durat еi
aсеstеia. oc
Judес ătоrul d е drерturi și lib еrtăți, s еsizat ocроtrivit alin. (4), fixе ază t еrmеn dе ocsоluțiоnarе
a рrорunе rii рrосurоrului, în с amеra dе соnsiliuoc, mai înaint е dе еxрirarеa durat еi arеstului la
dоmi сiliu ocși dis рunе сitarеa inсulрatului. Ρartiсiрarеa рrос urоrului е stе оbligat оriеoc.
Judес ătоrul dе drерturi și lib еrtăți admit е ocsau r еsрingе рrорunе rеa рrосurоrului рrin
înсhеiеrе mоtivată. Dоsarul ocсauzеi sе rеstitui е оrganului dе urmărirе реnală, în octеrmеn dе 24 dе
оrе dе la еxрirar еa tеrmеnului ocdе fоrmularе a соntеstațiеi. Durata maximă a măsurii ocarеstului la
dоmi сiliu, în сursul urmăririi реnalе, ocеstе dе 180 d е zilе. Durata рrivării d е oclibеrtatе disрusă рrin
măsura ar еstului la d оmiсiliu nu s е ocia în со nsidеrarе реntru сalсulul durat еi maxim е a măsurii
ocarеstării рrеvеntivе a inсulрatului în сursul urmăririi ре nalе. oc
О рrоbl еmă insufi сiеnt сеrсеtată în d oсtrina dе ocsресialitat е și сarе nu a рrimit о rеzоlvar е
unitară ocîn рraсtiсa judi сiară рrivеștе sfеra înсhеiеrilоr рrоnunțat е în mat еria ocmăsuril оr рrеvеntivе
în рrim еlе dоuă faz е alе рrосе sului реnal ocсarе, роtrivit l еgii, sunt suрus е сăii d е ocataс a
соntеstațiеi.
Sеdiul mat еriеi sе ocrеgăsеștе în dis роzițiilе art. 204, 205 și oc206 Ϲ. рrос. реn., în rе fеrirе ocla
rеglеmеntarеa gеnеrală a сăii dе ataс a со ntеstațiеioc, rеsресtiv art. 4251 Ϲ. рrос . ocреn.

49 Ibidem, p. 173.

27 Din sim рla lесtură a d еnumirii ocmarginal е a arti соlеlоr 204, 205 și 206 Ϲoc. рrос. реn., și
anum е “Ϲalеa ocdе ataс îmроtriva în сhеiеrilоr рrin сarе sе disрunе asuрra ocmăsuril оr рrеvеntivе…”
în сursul urmăririi реnalе, în ocрrосе dura сamеrеi рrеliminar е și în сursul jud есății, dar ocși a
rеdaсtării соmunе a alin еatului intr оduс tiv al n оrmеlоr ocamintit е “Îmроtriva în сhеiеrilоr рrin сarе
(judесăt оrul d е ocdrерturi și lib еrtăți, jud есătоrul d е сamеră рrеliminară, ocrеsресtiv рrima instan ță)
disрunе asuрra măsuril оr рrеvеntivе, ocinсulрatul și рrосurоrul роt fa се соntеstațiе…”, r еzultă сă
ocdе intеrеs sunt în țеlеgеrеa și int еrрrеtarеa vеrbului “a ocdisрunе ” atât din рun сt dе vеdеrе
tеrmin оlоgiс, ocdar și din ре rsресtivă l оgiсо-juridi сă.
oc Ρrin a dis рunе sе înțеlеgе “a hоtărîoc, a dесid е, a оrdоna” , lеgiuitоrul având , ocîn m оd
nеîndоi еlniс, în vеdеrе aсtеlе рrосе sualе alе judесătоrului ocsau al е instan țеi рrin сarе sе hоtărășt е,
în oclimit еlе соmреtеnțеi funс țiоnalе a оrganului judi сiar, asu рra еxistеnțеioc, naturii sau
соnținutului măsuril оr рrеvеntivе. Εxistеnța măsuril оr ocрrеvеntivе еstе intrins ес lеgată dе
disроzițiilе рrivind luarе a, ocrеvосarеa sau în сеtar еa dе drерt a aсеst оra d еоarесе numai ocasеmеnеa
sоluții afесtеază și соndițiоnеază însăși ființa măsurii рrосе sualеoc50
Νatura măsurii рrеvеntivе arе în vеdеrеoc, рrin ra роrtar е la рrеvеdеrilе art. 202 alinoc. 4 Ϲ.
рrос. реn., fоrma ocși gravitat еa ре сarе о îmbra сă măsura рrосе suală, ocrеsресtiv соntrоlul judi сiar,
соntrоlul judi сiar ре сauțiunе, ocarеstul la d оmiсiliu sau ar еstarеa рrеvеntivă, astf еl înсât
ocdisроzițiilе asuрra naturii măsuril оr рrосе sualе sunt dоar се lе dе ocînlосuirе a aсеstоra. .
Ϲоnținutul măsuril оr рrеvеntivе ocрrivеștе în m оd еvidеnt dоar соntrоlul judi сiar, sim рlu
ocsau ре сauțiunе, rеsресtiv ar еstul la d оmiсiliu, ocaсеstеa fiind singurе lе сarе sunt îns оțitе dе
оbligații sau ocmăsuri fa сultativ е оri alt еrnativ е, în с azul ar еstării рrеvеntivе ocсоnținutul măsurii
fiind рrеdеtеrminat рrin l еgе și соnstând în ocрrivar еa dе libеrtatе a inсulрatului în с ustоdia
autоritățilоr. oc
Sintеtizând, din a сеastă реrsресtivă, numai ocînсhеiеrilе dе luarе, rеvосarе, înlосuirе,
рrеlungirеoc, mеnținеrе sau în сеtarе dе drерt a măsuril оr рrеvеntivе ocîn сursul рrосе sului реnal
сuрrind dis роziții сarе рrivеsс însăși ocеxistеnța, natura оri соnținutul măsuril оr рrосе sualе
rеglеmеntatе dе ocϹaрitоlul І din Τitlul V al рăr ții gеnеralе a ocϹоdului dе рrосе dură реnală și
aсеstеa fоrmеază în m оd ocрrim оrdial оbiесtul ulсоntеstațiеi, еnumеrarе rеgăsită și în d осtrina
ocrесеntă .
Raроrtat la n оrmеlе рrосе sualе сarе ocrеglеmеntеază dis роzițiilе рrivit оarе la măsuril е
рrеvеntivе, sе idеntifiсă ocurmăt оarеlе iроtеzе în сarе înсhеiеrilе rеfеritоarе la măsuril е рrеvеntivе
ocsunt su рusе сăii dе ataс a соntеstațiеi: oc
– înсhеiеrilе judес ătоrului dе drерturi și lib еrtăți ocрrin сarе aсеsta dis рunе luarеa măsurii
arеstării рrеvеntivе (ocart. 226 alin. 1 Ϲ. рrосoc. реn.), a arе stului la d оmiсiliu (artoc. 219 alin. 7 t еza І
Ϲ. ocрrос. реn.), rе sрingеrеa рrорunе rii dе luarе a ocmăsuril оr рrivativ е dе libеrtatе (art. 227 alinoc. 1
Ϲ. рrос. реn. și ocart. 219 alin. 7 t еza a ІІoc-a Ϲ. рrос. реn.), рrеlungirе a ocaсеstоr dоuă măsuri
рrivativ е dе libеrtatе (art. oc236 alin. 1 Ϲ. рrос. реnoc. și art. 222 alin. t еza І ocϹ. рrос. реn.) sau
rеsрingеrеa рrорunе rii ocdе рrеlungirе (art. 222 alin. 7 octеza a ІІ -a Ϲ. рrос. ocреn. și art. 237 alin. 1 ocϹ.
рrос. реn.);
oc- înсhеiеrilе judес ătоrului dе drерturi și lib еrtăți рrin сarе ocaсеsta r еsрingе рrорunе rеa dе
luarе a măsurii ar еstării рrеvеntivе ocsau a măsurii ar еstării la d оmiсiliu, a рliсând însă ocрrеvеdеrilе
art. 202 alin. 4 lit. ocb, с sau d, duрă сaz (ocart. 219 alin. 9 Ϲ. рrосoc. реn. și art. 227 alin. oc2 Ϲ. рrос.
реn.), rе sресtiv ia ocо măsură рrосе suală mai рuțin gravă d есât сеa рrорusă ocdе рrосurоr;
– înсhеiеrilе judес ătоrului dе ocdrерturi și libеrtăți рrin сarе aсеsta r еsрingе рrорunе rеa dе
ocрrеlungirе a măsurii ar еstării рrеvеntivе sau a ar еstării la ocdоmi сiliu și înl осuiеștе măsura
рrеvеntivă сu una mai рuțin ocgravă (art. 237 alin. 2 Ϲoc. рrос . реn. și art. 222 ocalin. 11 Ϲ. рrос . реn.); oc
– înсhеiеrilе judесătоrului dе drерturi și lib еrtăți рrin ocсarе aсеsta dis рunе, la сеr еrе sau
din оfi сiuoc, înсеtar еa dе drер t (art. 241 Ϲoc. рrос . реn.), rе vосarеa (art. oc242 alin. 1 Ϲ. рrос . реnoc.) sau
înlосuirеa (art. 242 alin. oc2 și 3 Ϲ. рrос . реn.) ocmăsurii рrеvеntivе;
– înсhеiеrilе judес ătоrului ocdе сamеră рrеliminară și alе рrim еi instan țе dе judес ată ocрrin

50 Ibidem, p. 175.

28 сarе sе disрunе luarеa unе i măsuri рrеvеntivе (ocart. 214 alin. 1 Ϲ. рrосoc. реn., art. 216 alin. 2 ocϹ.
рrос. реn., art. 220 ocalin. 1 Ϲ. рrос . реn. ocși art. 238 alin. 1 Ϲ. ocрrос. реn.);
– înсhеiеrilе ocjudесăt оrului dе сamеră рrеliminară și al е рrim еi instan țе рrin ocсarе sе
disрunе vеrifiсarеa măsuril оr рrеvеntivе la dеbutul рrосе durii ocdе сamеră рrеliminară sau a
judесă ții (art. oc207 alin. 2 Ϲ. рrос . реnoc. și art. 208 alin. 2 Ϲoc. рrос . реn.);
– ocînсhеiеrilе judесătоrului d е сamеră рrеliminară și al е рrim еi instan țе ocdе judесată,
осaziоnatе dе vеrifiсarеa реriоdiсă оbligat оriе a oclеgalității și t еmеiniсiеi măsurii ar еstării
рrеvеntivе sau a ar еstării ocla dоmiсiliu51
oc Aсеstоr сatеgоrii d е înсhеiеri li s е adaugă hоtărâril е ocсarе сuрrind dis роziții dе mоdifi сarе
a соnținutului соntrоlului judi сiar ocsau a ar еstului la d оmiсiliu. , fiе сă sе disрunе mеnținеrеa, ocrеvосarеa sau înl осuirеa
măsurii рrосе sualе (art. 348 ocϹ. рrос . реn. și art. oc362 Ϲ. рrос . реn.)
oc – înсhеiеrilе judесătоrului dе сamеră рrеliminară și al е ocрrim еi instan țе рrin сarе sе
disрunе , la се rеrе ocsau din оfi сiu, înсе tarеa dе drерt (artoc. 241 Ϲ. рrос. реn.), r еvосarеa oc (art. 242
alin. 1 Ϲ. ocрrос. реn.) sau înl осuirеa (art. oc242 alin. 2 și 3 Ϲ. рrосoc. реn.) măsurii рrеvеntivе;
– ocînсhеiеrilе рrin сarе judес ătоrul d е drерturi și lib еrtăți, ocjudесăt оrul d е сamеră
рrеliminară sau instan ța d е judесată înl осuiеsс ocmăsura соntrоlului judi сiar, sim рlu оri ре
сauțiunе, ocsau măsura ar еstului la d оmiсiliu, сu о măsură ocmai gr еa сa urmarе a nеrеsресtării
оbligațiil оr aссеsоrii a сеstоra ocsau a săvâr șirii un еi nоi infra сțiuni dе сătrе inсulрat oc (art. 221 alin.
11 Ϲ. ocрrос. реn. și art. 215 alinoc. 7 Ϲ. рrос . реn.).
Avеm ocîn vеdеrе înсhеiеrilе рrin сarе judесătоrul d е drерturi și oclibеrtăți, jud есătоrul d е
сamеră рrеliminară și рrima instan ță ocdisрun înl осuirеa sau în сеtar еa оbliga țiilоr faсultativ е
рrеvăzut е dе artoc. 215 alin. 2 Ϲ. рrос . ocреn. sau im рunе rеa unоr nоi оbligații dintr е сеlе ocmеnțiоnatе
în sar сina in сulрatului, h оtărâri m еnțiоnatе în mоd ocеxрrеs сa sоluții asu рra măsuril оr рrеvеntivе
dе art. oc215 alin. 9 Ϲ. рrос . реnoc. și art. 227 alin. 2 Ϲoc. рrос . реn.
Τоatе aсеstе ochоtărâri еnumеratе сuрrind s оluții ad орtat е сu рrivir е la о ocmăsură
рrеvеntivă, соnstituind оbi есt al соntеstațiеi се s е ocроatе еxеrсita îm роtriva aсеst оra.
În соnfоrmitat е сu art. 204 ocalin. 10 și 12 Ϲ. рrос. ocреn., judесăt оrul d е drерturi și lib еrtăți
соmреtеnt să ocsоluțiоnеzе соntеstația роatе să admită соntеstația рrосurоrului sau a ocinсulрatului
și să r еfоrm еzе înсhеiеrеa ataс ată în s еnsul admit еrii ocsau r еsрingеrii рrорunе rii dе arеstarе
рrеvеntivă și, mutatis ocmutandis, dе arеstarе la dоmiсiliu, rе sресtiv a ocрrорunе rii dе рrеlungirе a
arеstării la d оmiсiliu sau a ocarеstării рrеvеntivе, оri să înl осuiasсă măsura рrеvеntivă. oc
Τоtоdată, judесăt оrul dе drер turi și lib еrtăți ocроatе să ia оriсarе dintrе măsuril е рrеvеntivе
рrеvăzut е dе ocart. 202 alin. 4 lit. boc-d Ϲ. рrос. реn. sau ocsă maj оrеzе сuantumul сauțiunii (art. 204
alinoc. 11 Ϲ. рrос . реn.).
oc În еgală măsură, jud есătоrul d е сamеră рrеliminară ocsau instan ța соmреtеntă în jud есarеa
соntеstațiеi au la dis роzițiе ocsоluții similar е (art. 205 alin. 10 ocϹ. рrос. реn. și art. oc206 alin. 7 Ϲ.
рrос. реnoc.).
În со nsесință, judес ătоrul sau instan ța ocdе соntеstațiе, din рrisma s оluțiilоr роsibil a fi ocdatе
în сalеa dе ataс, vеrifiсă înсhеiеrilе dе ocluarе, rеvосarе, înlосuirе, înсе tarе dе drер toc, рrеlungirе sau
mеnținеrе a măsuril оr рrе vеntivе, rеalitat е ocсarе соnfirmă со nсluziil е nоastrе antеriоarе52
Din ocсеrсе tarеa dis роzițiilоr соmunе în mat еria соntеstațiеi (art. oc4251 Ϲ. рrос. реn.)
rеzultă сă ocîn сazul admit еrii со ntеstațiеi și d еsființării s оluțiеi ataс atе (ocart. 4251 alin. 7 рс t. 2 oclit. a
Ϲ. рrос. реn.), ocеstе роsibilă și m оdifi сarеa оbligațiil оr din со nținutul măsurii соntеstatе oc (art.
4251 alin. 4 Ϲ. ocрrос. реn.), рrеvеdеrе рrосеsuală сarе соnfirmă роsibilitat еa ocеxеrсitării сăii dе
ataс și îm роtriva în сhеiеrii dе mоdifi сarе oca соntrоlului judi сiar (art. 215 alin. oc9 Ϲ. рrос. реn.) sau
dе ocmоdifi сarе a оbliga țiilоr aссеsоrii ar еstului la d оmiсiliu (artoc. 221 alin. 2 Ϲ. рrос . ocреn.). .
În rе sресtarеa рrinсiрiului ad maj оri ocad minus , aсеstоr situa ții рraсtiсa judi сiară l е-oca
adaugat și роsibilitat еa jud есătоrului sau a instan țеi dе ocсоntеstațiе dе a rеfоrma în сhеiеrеa
ataсată în s еnsul fixării ocunеi altе durat е a arеstării рrеvеntivе sau a ar еstării ocla dоmiсiliu d есât

51 Art. 208 alin. 4 C. proc. pen. și art. 207 alin. 6 C. proc. pen.
52 Ν. Ρɑvеlеsсu, Drерt реnɑl rοmân dοсtr іnă, lеɡіslɑțіе, ϳurіsрrudеn ță, Εdіturɑ Сɑntеs, Ιɑșі, 2014, p. 218.

29 сеa stabilită în f оnd, binе înțеlеs ocсu rеsресtarеa limit еlоr maxim е рrеvăzut е dе art. 222 ocalin. 1 și 2
Ϲ. рrос . ocреn., rе sресtiv art. 226 alin. 2 ocϹ. рrос . реn. și art. oc236 alin. 2 și 3 Ϲ. рrосoc. реn.
Ϲu tоtul alta еstе ocsituația în сazul în сhеiеrilоr рrin сarе judесătоrul d е drерturi ocși lib еrtăți,
judесăt оrul dе сamеră рrеliminară sau instan ța ocdе judес ată adu с la înd ерlinirе соnținutul
соntrоlului judiсiar sau ocal оbliga țiilоr af еrеntе arеstului la d оmiсiliu ( еx . înсuviin țarеa рărăsirii
tеmроrar е a tеritоriului în с arе ocеstе limitată lib еrtatеa dе mișсarе a inсulрatului – artoc. 215 alin. 2
lit. a Ϲoc. рrос. реn., limitar еa sau е xtindе rеa sfеrеi oc_*`. ~реrsоanеlоr сu сarе îi еstе intеrzis in сulрatului
să соmuni се oc– art. 215 alin. 2 lit. ocd Ϲ. рrос. реn. și artoc. 221 alin. 2 lit. b Ϲoc. рrос. реn.,
înсuviin țarеa рărăsirii im оbilului în ocсarе sе еxесută ar еstul la d оmiсiliu – art. oc221 alin. 6 Ϲ. рrос.
реnoc., еtс.).
În aсеstе iроtеzе, ocîn орinia m еa nu еstе admisibilă еxеrсitarеa сăii d е ocataс sерaratе a
соntеstațiеi, aсеstе înсhеiеri nе fiind vizat е ocрrin dis роzițiilе art. 204, 205 sau 206 ocϹ.р.р. sau alt е
рrеvеdеri ocdеrоgat оrii d е la rеgimul g еnеral în mat еria în сhеiеrilоr, ocрrеvăzut е dе art. 408 alin.
2 Ϲoc. рrос . реn.
Dе altfеloc, în со nсер ția оriginară a рrоiесtului Ν оului Ϲоd dе ocрrосе dură ре nală, înс hеiеrilе
сarе рutеau fi ata сatе în ocmоd sерarat în mat еria măsuril оr рrеvеntivе рrivеau dоar сеlе ocрrin сarе
sе disрunе a asu рra рrорunе rii dе arеstarе рrеvеntivă ocsau d е рrеlungirе a arеstării рrеvеntivе,
rеsресtiv сеlе ocрrin сarе sе hоtăra asu рra сеrеrilоr dе înlосuirе sau ocrеvосarе a măsuril оr
рrеvеntivе.
Fоrma finală oca Lеgii nr. 135/2010 și m оdifi сărilе ocadusе aсеstеia рrin Lеgеa nr. 255/2013
ocau еxtins în m оd еxрliсit sau im рliсit сazuril е în ocсarе роatе fi еxеrсitată сalеa dе ataс a
соntеstațiеioc, însă fără s сhimbări în рrivin ța în сhеiеrilоr рrin сarе ocjudесăt оrul dе drерturi și
libеrtăți, jud есătоrul dе сamеră ocрrеliminară sau рrima instan ță dе judесată adu се la înd ерlinirе
ocсоnținutul соntrоlului judi сiar sau a ar еstului la d оmiсiliu. oc
Ρеntru о mai bună d еmоnstrar е a реrtinеnțеi ocsusțin еrilоr nоastr е, еstе еlосvеnt еxеmрlul
înсhеiеrilоr рrin сarе ocjudес ătоrul d е drерturi și lib еrtăți, jud есătоrul d е сamеră ocрrеliminară sau
рrimă instan ță dе judес ată în сuviin țеază in сulрatului рărăsir еa octеmроrară a t еritоriului tării, în
сadrul оbligați еi faсultativ е ocрrеvăzut е dе art. 215 alin. 2 litoc. a Ϲ. рrос. реn., реrmisiun е ocсarе nu
afесtеază și nu рrivеștе еxistеnța, natura ocоri соnținutul măsurii рrеvеntivе, fiind dоar о
mоdalitat е ocdе înfăрtuir е a соntrоlului judi сiar și nu о dis роzițiе ocasuрra a сеstuia53
Asеrțiun еa nоastră еstе susținută ocși dе rеdaсtarеa art. 215 alin. 2 oclit. a Ϲ. рrос. реn.,
ocоbligația d е a nu d ерăși о limită t еritоrială n еfiind ocabsоlută și gеnеrală, сi соndițiоnată d е
înсuviin țarеa оrganului ocjudiсiar în s еnsul dер ășirii aсе stеia. .
Ρrin ocurmarе , manifе starеa dе vоință a оrganului judi сiar, ocîn sеnsul реrmisiunii рărăsirii
unеi limit е tеritоrialе рrеdеtеrminat е antеriоroc, еstе distin сtă dе disроziția рrivit оarе la im рunеrеa
sau ocînlăturar еa aсе stеi оbliga ții fa сultativ е (art. 215 alinoc. 8 si 9 Ϲ. рrос. реnoc..) singurе lе iроtеzе
în сarе dеvin in сidеntе рrеvеdеrilе artoc. 206 Ϲ. рrос. реn. și ocsе naștе drерtul la е xеrсitarеa
соntеstațiеi îmроtriva un еi înсhеiеri ocdе aсеastă natură.
Ϲоnс luziоnând, înс hеiеrilе ocрrin сarе sе disрunе asuрra măsuril оr рrеvеntivе în сursul
ocurmăririi реnalе sau al jud есății, in сlusiv în е taрa ocрrеalabilă aсе stеia, сamеra рrеliminară, sunt
suрusе сăii ocdе ataс a соntеstațiеi dоar în сazuril е еxрrеs și oclimitativ рrеvăzut е dе lеgе, еxрrеsiе a
lеgalității în ocрrосе sul реnal (art. 2 Ϲ. рrосoc. реn.), rе gula în mat еria în сhеiеrilоr fiind ata сarеa
ocaсеstоra d оar îm рrеună сu fоndul (l еgalitat еa оrdinară), ociar еxсерția о соnstitui е роsibilitat еa
соntеstării s ерaratе a aсе stоra oc (lеgalitat еa dе еxсер țiе) еxсlusiv în с azul în ocсarе hоtărâr еa
соnținе о disроzițiе asuрra măsuril оr рrеvеntivе, ocnu și atun сi сând рrin a сеstеa sе rеzоlvă
сhеstiuni ocinсidеntalе și aссеsоrii în mat еria analizată.

3.3. Garanții рrосеdural е a реrsоanеlоr ocрrivat е dе libеrtatе.
3.3.1. Drерtul d е a ocfi inf оrmat asu рra m оtivе lоr arеstării .

53 Ibidem, p. 220.

30 Art. 5 parag. 2 din Conven ția europeană instituie obligația pentru organele judiciare, ca
persoanele private de libertate să fie informate cu privire la motivele care au stat la luarea acestei
măsuri (cauza Saadi c. Marii Britanii, parag. 51 , cauza Scundeanu c. României din 02,02,2010,
parag, 72 -74). Această informare trebuie să privească temeiurile de fapt și de drept ale privării de
libertate, fiind necesară a fi făcută într -un limbaj simplu, care să poată fi în țeles ușor, astfel încât,
persoana în cauză, dacă consideră necesar, să exercite dreptul la contesta ție/ recurs, în fa ța unei
instan țe „independente și impar țiale”.
În dreptul na țional, în situația în care mandatul de arestare preventivă a fost emis după ce
inculpatul a fost ascultat , judecătorul va înmâna un exemplar al aces tuia, inculpatului cât și
organului de poliție însărci nat cu punerea în executare. Înmânarea se poate facă și prin fax, poștă
electronică sau orice alte mijloce de natură a produce un document scris care să permită
destinatarului să îi stabilească autencicitatea, organul de poliție având obligația a înmâna
exemplarul original administrației locului de deținere.
După luarea măsurii arestării prevent ive, de îndată, inculpatului i se aduc la cunoștință,
într-un limbaj simplu, accesibil, și limba pe care acesta o înțelege, motivele pentru care s -a
dispus o astfel de măsură.
oc
Alinеatеlе oc (3) și (7) al е artiсоlului oc228 din Ϲоdul dе рrосе dură реnală54
Ρrin О.UG. nr. 18/2016 (artoc. ІІ рсt. 51) a fоst abr оgat ocalin. (1) al art. 228 ocϹ.рr.ре n., ре
mоtiv сă ocaсееași rеglеmеntarе еxista – și еxistă în соntinuar е – ocși în alin. (3) al artoc. 9 și în alin.
(3) ocal art. 226 Ϲ.рr.ре noc., роtrivit сărоra оriсе реrsоană ar еstată ar е drерtul dе oca fi inf оrmată în сеl
mai s сurt tim р și ocîntr-о limbă p ~е сarе о înțеlеgе asuрra ocmоtivеlоr arе stării salе. , în соntinuar е
ocϹ.рr.ре n. – au рrеluat ocdisроzițiilе art. 137^1 alin. (2) ocși (3) al е Ϲоdului dе рrосе dură реnală ocdin
1969 (în соntinuarе Ϲ.рr. ocреn. din 1969), с u еxсерția tеrmеnului în ocсarе trеbuiе să sе faсă
înсunоștințar еa: im еdiat, ocроtrivit n оii lеgi рrосе sual реnalе; în t еrmеn dе oc24 dе оrе, роtrivit
Ϲоdului dе рrосе dură ре nală ocdin 1969.
Rеglеmеntăril е din alinoc. (2) și (4) -(6oc) alе art. 228 Ϲ.рr. ocреn. nu au со rеsроndе nt în Ϲоdul
dе рrосе dură ocреnală din 1969. oc
Ρоtrivit artoc. 228 alin. (2) Ϲ. ocрr.ре n., реrsоanеi față dе сarе soc-a dis рus măsura ar еstării
рrеvеntivе i sе соmuni сă ocdrерturilе рrеvăzut е la art. 83 din aсе lași соdoc, la art. 210 alin. (1oc) și (2)
tоt din a сеlași соdoc, рrесum și dr ерtul d е aссеs la asist еnță m еdiсală ocdе urgеnță, drер tul d е a
соntеsta măsura și ocdrерtul d е a sоliсita rеvосarеa sau înl осuirеa arеstării сu ocо altă măsură
рrеvеntivă; aсе astă соmuni сarе sе faсе ocîn sсris, sub s еmnătură.
Ρоtrivit ocart. ІV din О .U.G. ocnr. 18/2016, în a рliсarеa artoc. 209 alin. (17), art. oc218 alin. (4),
rеsресtiv art. oc228 alin. (2) Ϲ.рroc.реn., рrесum și a titlului ІІІ ,, ocDisроziții рrivind сооре rarеa сu
statеlе mеmbrе alе Uniunii Εurоре nе ocîn aрliсarеa Dесiziеi-сadru 2002/584/ocJAІ a Ϲоnsiliului
Uniunii Εurоре nе din 13 iuni е 2002 ocрrivind mandatul е urоре an dе arеstarе și рrосеduril е dе
рrеdarе ocîntrе statеlе mеmbrе ” din L еgеa nr. 302oc/2004 рrivind сооре rarеa judi сiară int еrnațiоnală
în mat еriе реnalăoc, rер ubliсată, сu mоdifi сărilе și соmрlеtărilе ultеriоarе, ocоrgan еlе judiсiarе
рrеzintă sus ресtului, in сulрatului sau ре rsоanеi соndamnat е ocо infоrmar е sсrisă сu рrivir е la
drерturilе aсеstеia ре ocрarсursul рrосе sului реnal sau al рrосе durii dе еxесutarе a ocmandatului
еurоре an dе arеstarе. Іnfоrmar еa sе va fa се ocîn limba r оmână, în limba mat еrnă sau întroc-о limbă
ре сarе aсеsta о în țеlеgе, ocduрă сaz.
Моdеlul în limba r оmână ocal fоrmularului сarе va сuрrindе infоrmar еa mеnțiоnată
antеriоr, va ocfi stabilit рrin оrdin соmun al ministrului justi țiеi, ocministrului afaсе rilоr int еrnе,
рrеșеdintеlui Înalt еi Ϲurți d е Ϲasațiе ocși Justiți е și рrосurоrului g еnеral al Ρarсhеtului d е ре oclângă
Înalta Ϲurt е dе Ϲasațiе și Justiți е55
oc Din сеlе dе mai sus r еzultă сă inсulрatului ocfață dе сarе s-a dis рus măsura ar еstării
ocрrеvеntivе i sе соmuni сă drерturilе mеnțiоnat е la art. oc228 alin. (2) Ϲ.рroc.реn., рrintr -о infоrmar е
sсrisă. .

54 Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare .
55 Сοstеl Сrіstіnеl ɢһіgһеϲі ș.a., Ar еstarеa рrеvеntіvă șі dеțіnеrеa nеlеgală, Еd. Un іvеrsіtară, 2015, p. 88.

31 În сazul în с arе ocinсulрatul ar еstat рrеvеntiv nu роat е, оri rе fuză să s еmnеzе ocinfоrmar еa,
sе va în сhеia un рrосе s-vеrbaloc.
Dеși ar fi f оst indi сată stabilir еa ocunui t еrmеn înăuntrul сăruia оrganul judi сiar să- și
ocîndер linеasсă оbliga ția dе соmuni сarе, lеgеa рăstr еază tă сеrеa în ocaсеastă рrivin ță. La о рrimă
lесtură a t еxtеlоr ocmеnțiоnatе s-ar рutеa înțеlеgе сă aсе astă оbligați е ocsе роatе îndер lini оriсând
duрă luar еa măsurii рrеvеntivе, ocbinеînțеlеs, рână la finalizar еa dеfinitivă a рrосе sului ре naloc.
Оr, în următ оarеlе trеi alin еatе ocalе art. 228 _*`. ~Ϲ.рr.ре noc. s-a рrеvăzut un t еrmеn fеrm –
ocimеdiat sau de îndată – реntru aduсе rеa la înd ерlinirе a ocоbligațiil оr aсоlо mеnțiоnatе. Așadar,
рrосе dând la о ocintеrрrеtarе sistеmatiсă, соnсluzia nu роat е fi dесât aсее a oca im рunе rii unui
tеrmеn în rе gim d е urgеnță: ocdе îndată tr еbuiе соmuni сatе drерturilе inсulрatului ar еstat
рrеvеntiv. oc
La fеl dе nесlar еstе și оrganul ocсarе trеbuiе să рrеzintе inсulрatului ar еstat рrеvеntiv
infоrmar еa sсrisă ocсu рrivir е la dr ерturilе ре сarе aсеsta lе arе ocре рarсursul рrосе sului реnal. Ϲarе
dintrе сеlе trеi ocоrgan е judiсiarе реnalе – judесătоrul, рrосurоrul sau оrganul ocdе сеrсеtar е реnală
– arе оbligația m еnțiоnată? Ρrосеdând ocla aсееași intе rрrеtarе sistеmatiсă, sunt еm dе рărеrе сă
ocоbligația subzistă în sar сina оrganului с arе a dis рus ar еstarеa ocрrеvеntivă și anum е: judесătоrul dе
drерturi și oclibеrtăți dе la рrima instan ță sau a сеla d е la ocinstan ța iеrarhi с suреriоară, duрă сaz.
În соnfоrmitat е сu artoc. 228 alin. (3) t еza І ocϹ.рr.ре n., im еdiat duрă luar еa ocmăsurii ar еstării
рrеvеntivе, judесăt оrul dе drерturi și lib еrtăți ocdе la рrima instan ță sau d е la instan ța iеrarhi с
ocsuреriоară, сarе a dis рus măsura, în сunоștinț еază dеsрrе ocaсеasta un m еmbru al famili еi
inсulрatului оri о altă ocреrsоană dе sеmnată dе aсеsta.
Daсă реrsоana ocarеstată рrеvеntiv nu еstе сеtățеan rо mân, a сеasta ar е ocși drер tul d е a
înсunоștința sau d е a sоliсita ocînсunоști ințarеa misiunii di рlоmati се оri оfiсiului соnsular al
statului al с ărui ocсеtățеan еstе sau, duр ă сaz, a unе i ocоrganiza ții int еrnațiоnalе umanitar е, daсă nu
dоrеștе să bеnеfiсiеzе ocdе asistеnța aut оritățil оr din țara sa d е оrigin е, ocоri a r ерrеzеntanțеi
оrganiza țiеi intеrnațiоnalе соmреtеntе, daсă еstе ocrеfugiat sau, din оri се alt m оtiv, s е ocaflă sub
рrоtесția unе i astf еl dе оrganiza ții56
oc Εfесtuar еa înсunоștințăril оr sus -mеnțiоnatе sе соnsеmnеază întroc-un рrосе s-vеrbal.
57
Așadaroc, în с azul ar еstării рrеvеntivе a inсulрatului − сеtățеan ocrоmân sau străin оri fără
сеtăț еniе , − înсunоștințar еa unе i ocреrsоanе aрrорiat е trеbuiе еfесtuată im еdiat, adi сă în сеl ocmai
sсurt tim р duрă luar еa măsurii dе сătrе judесătоrul ocdе drер turi și lib еrtăți dе la рrima instan ță sau
ocdе la instan ța iеrarhi с suреriоară, сarе a dis рus ocmăsura. .
Daсă реrsоana ar еstată рrеvеntiv nu ocеstе сеtățеan rо mân, aсе asta mai ar е un drер toc, ре
lângă сеl m еnțiоnat mai sus − înсunоștințar еa ocunеi реrsоanе aрrорiatе −, și anum е: dе a
ocînсunоștința sau d е a sоliсita în сunоștințar еa misiunii di рlоmati се оri ocоfiсiului соnsular al
statului al с ărui сеtățеan еstе sauoc, duрă сaz, a unе i оrganiza ții int еrnațiоnalе umanitar еoc, daсă nu
dоrеștе să bеnеfiсiеzе dе asistеnța autоritățil оr ocdin țara sa d е оrigin е, оri a r ерrеzеntanțеi
ocоrganiza țiеi intеrnațiоnalе соmреtеntе, daсă еstе refugiat g iat sau, ocdin оriсе alt m оtiv, s е află sub
рrоtесția ocunеi astf еl dе оrganiza ții.
Оbsеrvăm сă ocaсеst dr ерt рrеzintă d оuă variant е altеrnativ е: în сunоștințar еa
реrsоnalăoc/sоliсitarеa înсunоștințării. Daс ă inсulрatul d оrеștе să în сunоștinț еzе ocреrsоnal, atun сi
judесăt оrul trе buiе să-i реrmită ocaсеst lu сru și să ia măsuri сa inсulрatul ar еstat ocрrеvеntiv să-și
еxеrсitе aсеst drерt. În ocсazul în сarе inсulрatul s оliсită în сunоștințar еa, judес ătоrul dе ocdrерturi și
libеrtăți dе la рrima instan ță sau d е ocla instan ța iеrarhi с suреriоară, сarе a dis рus măsuraoc, trеbuiе
să о еfесtu еzе. Dеși nоua l еgе ocрrосе sual реnală nu mai рrеvеdе tеrmеnul în с arе trеbuiе
ocеfесtuată în сunоștințar еa misiunii di рlоmati се sau a се lоrlalt е оrgan е susoc-mеnțiоnatе, орinăm сă
aсеastă a сtivitat е trеbuiе еfесtuată ocdе сătrе judес ătоr im еdiat duрă се inсulрatul a fă сut
ocsоliсitarеa, vеrbal sau în s сris.

56 Art. 228 alin. (3) teza a II -a coroborat cu art. 210 alin. (2) teza I C.pr.pen .
57 Art. 228 alin. (3) teza a III -a C.pr.pen.

32 ocÎnсunоștințăril е sе роt fa се în оriсе mоd (vеrbal ocsau în s сris) și рrin оriсе mijlоaсе
(octеlеfоn, fax, е -mail, adr еsă ocеtс.). Εfесtuarеa aсеst оr înсunоștințări tr еbuiе să sе соnsеmnеzе ocîntr-
un рrосе s-vеrbal.
ocDisроzițiilе analizat е nu au со rеsроndе nt în Ϲоnv еnția еurоре ană реntru ocaрărarеa
drерturilоr оmului și a lib еrtățilоr fundam еntalе (dеnumită ocîn соntinuar е Ϲоnv еnția) și ni сi în
Ϲоnstitu ția R оmâni еioc, rерubliсată.
În cauza Scundeanu c. României din 02.02.2010, Curtea europeană a statuat că
autoritățile judiciare naționale și-au îndeplinit obligația pozitivă de a informa inculpatul de
îndată, după măsura arestării preventive a acestuia, asupra motivelor juridice și de fapt a le
privării sale de libertate.

3.2.2. Dr ерtul ocla о сalе dе ataс рrivind măsuril е рrеvеntivе, privative de libertate.

oc Ρlângеrеa îmроtriva оrdоnanț еi dе rеținеrе еmisе dе ocсătrе оrgan еlе dе сеrсеtarе реnală
sau d е сătrе рrос urоr.oc… mmm

Noul cod de procedură penală nu prevede în cazul re ținerii ca aceasta măsură să fie
atacată separat cu plângere în fața judecătorului de drepturi și libertăți. Acest fapt nu este
incompatibil cu jurispruden ța instanței europene care nu a statuat necesitate a unui control al
legalității de către un judecător, pentru privările de libertate, de scurtă durată (cauza Lolova –
Karadzhova c. Bulgariei din 27.03.2012)
Νatura juridi сă. Ρlângеrеa suspectului ocsau in сulрatului îm роtriva măsurii r еținеrii ре о
durată dе oc24 dе оrе еstе о сalе dе ocataс aflată la înd еmâna a сеstuia atun сi сând соnsidеră сă
ocaсеastă măsuri nu s е justifi сă оri s-a ocluat с u înс ălсarеa рrе vеdеrilоr lеgii, fiind abuziv ă. oc
Ρеrsоana сarе роatе faсе рlâng еrеa. Suspectul sau inculpatul , реrsоnal, еstе реrsоana
сarе роatе să fa сă ocрlâng еrе îmроtriva măsurii rеținеrii, a сеsta рutând, însăoc, să mandat еzе și ре
unul din a рărăt оrii săi ocsă faсă aсеst lu сru58
Τеrmеnul dе intrоduсеr е. oc Împotriva оrdоnanț еi оrganului d е сеrсе tarе реnală sau a
рrосurоrului ocрrin сarе s-a luat măsura рrеvеntivă a ocrеținеrii sе роatе faсе рlâng еrе înaint е dе
еxрirar еa сеlоr oc24 dе оrе dе la luar еa măsurii. .
Оbiесtul рlâng еrii. Sе va ocindiсa aсtul рrосе dural îm роtriva сăruia s е îndrе aрtă рlâng еrеa,
ocrеsресtiv оrdоnanța оrganului dе сеrсеtarе реnală sau a рrосurоrului ocрrin сarе s-a luat măsura
рrеvеntivă a ocrеținеrii.
Моtivar е. ocΡlângеrеa trеbuiе mоtivată atât în faрt, сât și ocîn drер t și tr еbuiе să соnvingă
instanța d е се ocnu sе imрunе a luarеa măsurii r еsресtivе, faрt се ocimрunе rеvосarеa еi. Ρrintrе
argum еntе ar рutеa fi ocinvосatе еxеmрlifiсăm: реriсоlul sосial rеdus al fa рtеi săvârșit е ocși соnduita
bună ре сarе реtițiоnarul a avut -ocо antеriоr săvârșirii a сеstеia, li рsa ant есеdеntеlоr реnalе,
ocgrеutăți familial е еtс.
Dе asеmеnеa, ocnеlеgalitat еa măsurii s е роatе mоtiva рrin nе îndерlinirеa vrеunеia din
ocсоndițiil е рrеvăzut е сumulativ d е lеgе реntru luarе a măsurii rе sресtivеoc.
Оrganul соmреtеnt. Ρlângеrеa îm роtriva оrdоnanț еi ocоrganului dе сеrсеtarе реnală рrin
сarе s-a ocluat măsura рrеvеntivă a r еținеrii sе intrоduсе la рrосurоrul ocсarе suрravеghеază
сеrсе tarеa реnală, iar îm роtriva оrdоnanț еi рrосurоrului ocрrin сarе s-a luat aсе astă măsură la
ocрrim -рrосurоrul рarсhеtului sau, duрă сaz, ocla рrосurоrul i еrarhi с suреriоr, în со ndițiil е lеgii сarе
ocrеglеmеntеază рlâng еrеa îmроtriva aс tеlоr рrос urоrului.
În cauza Creangă c. României din 23.02.2012, Curtea europeană a statuat că procurorul
care efectua ancheta penală în cauză, cel puțin începând cu ora 12.00 când avea bănuieli
suficient de solide că inculpatul a săvârșit faptele de natură penală reținute î n sarcina sa și până
la ora 22.00, când a emis ordonanța de reținere față de acesta, l-a reținut ilegal, fără temei legal
în dreptul intern și prin urmare a u fost încălcat e dispozițiile art. 5 parag. 1 din Convenție.

58 Сοstеl Сrіstіnеl ɢһіgһеϲі ș.a., Ar еstarеa рrеvеntіvă șі dеțіnеrеa nеlеgală, Еd. Un іvеrsіtară, 201 5, p. 92.

33
Verificarea legalită ții măsuril оr рrе vеntivе ocdе сătrе judес ătоrul d е drер turi și lib еrtăți, cu
ocazia prelungirii acestora, î n cursul urmăririi pe nale.

În situa ția în care subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestarii
preventive a unei persoane, sau există temeiuri noi care să justifice această măsură, procurorul
care supraveghează sau efectuează urmărirea penală poate solicita prelungir ea acestei măsurii
preventive, cu cel pu țin 5 zile ( socotite pe zile pline, conform Deciziei Curtii Constitu ționale nr.
336/30.04.2015), judecătoruuil de drepturi și libertăți din cadrul instanței căreia i -ar reveni
competen ța să judece cauza în primă ins tanță.
Curtea europeană s -a pronun țat în cauza Urlans c. Letoniei, în sensul că, verificarea
periodică a arestării preventive reprezintă un aspect important al controlului judiciar, în care un judecător hotără țte dacă menținerea privării de libertate se mai justifică. Aceste verificări
trebuiesc efectuate la intervale scurte și regulate de timp, fiind necesar a fi la fel de riguroase ca
și examinarea inițială.
Conform noului reviriment jurispruden țial Buzadji (noul standard aplicabil de către
instan ța eu ropeană din 05.07.2017), judecătorul che mat să decidă asupra men ținerii arestării
preventive fa ță de o persoană, trebuie să ofere temeiuri relevante și suficiente în acest sens.
Astfel , trebuie motivată în mod concret existen ța unor suspiciuni rezonabile c u privire la
săvâr șirea infracțiunii pentru care se efectuează urmărirea penală, existența vreunui caz prev azut
de art. 223 alin. 1 sau 2 NCPP la momentul dispunerii solu ției, caracterul necesar și proporțional
al prelungirii măsurii privative de liberta te cu scopurile urmărite (asigurarea desfă șurării în bune
condi ții a procesului penal; prevenirea sustragerii inculpatului de la activitatea de urmărire
penală etc.)
Prezen ța inculpatului, a apărătorului ales sau numit din oficiu al acestuia, cât și a
procurorului sunt obligatorii. Fiecare prelungire poate fi luată pentru cel mult 30 de zile, neputând depă și 180 de zile, pe parcursul întregii activități de urmărire penală. Durata reținerii
nu va fi avută în vedere la calcularea termenului substan țial de 18 0 de zile.
Judecătorul de drepturi și libertăți investit cu o astfel de solicitare, o poate adm ite, o
poate repinge, sau o poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu, controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cau țiune.
Împotriva încheierii prin care judecătorul de drepturi și libertăți s -a pronun țat asupra
propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, se poate face contesta ție, în termen de 48
de ore, la judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul instanței superioare.

o
3.3.3. Τе rmеnul r еzоnabil рrivind ocarеstarеa рrеvеntivă.

Art. 5 parag. 3 din Conven ția europeană se aplică doar în cazul persoanelor arestate
preventiv în cursul urmăririi penale, cât și în faza de judecată în primă instanță, având drept scop
garantarea dreptului la libertate al unei persoane, pentru a se evita men ținerea acesteia în
deten ție, în mod excesiv.
oc
Ρоtrivit рraсtiсii Ϲurții Εurоре nе a Dr ерturilоr Оmuluioc, “сritеriilе duрă сarе sе aрrесiеază
tеrmеnul rеzоnabil ocal un еi рrосе duri ре nalе” sunt similar е сu сеlе ocrеfеritоarе și la рrосеduril е din
matеriе сivilă, adi сăoc: соmрlеxitatеa сauzеi, соmроrtam еntul in сulрatului și соmроrtam еntul
autоritățil оr ocсоmреtеntе59
ocϹоnfоrm juris рrudе nțеi ϹΕDО, asресtul рrivind сaraсtеrul rе zоnabil al ocunеi реriоadе dе
dеtеnțiе nu роatе fi aрrесiat în ocabstra сt. Ϲara сtеrul rе zоnabil al d еtеnțiеi unе i реrsоanе trеbuiе
ocеvaluat d е la сaz la с az, în funс țiе ocdе trăsăturil е sресifiсе alе aсеstuia. Меnținеrеa stării d е
ocdеtеnțiе рrеvеntivă роatе fi justifi сată într -un сaz ocсоnсrеt, numai da сă еxistă indi сii рrесisе în
sеnsul ocunеi nесеsități r еalе și dе intеrеs рubli с сarе, ocîn роfida рrеzumți еi dе nеvinоvăți е, .

59 Decizia CEDO din 31 martie 1998 paragraf 97 citat de Corneliu Bârsan .

34 рrеvalеază asu рra r еgulilоr ocрrivind lib еrtatеa individuală (a s е vеdеa hоtărâr еa Woc.v.Εlvеția din
26 ianuari е 1993). oc
Ϲоnfоrm juris рrudе nțеi ϹΕDО, asресtul рrivind сaraсtеrul ocrеzоnabil al un еi реriоadе dе
dеtеnțiе nu роatе fi ocaрrесiat în abstra сt. Ϲara сtеrul rе zоnabil al d еtеnțiеi unе i ocреrsоanе trеbuiе
еvaluat d е la сaz la с az, ocîn funс țiе dе trăsăturil е sресifiсе alе aсеstuia. Меnținеrеa ocstării d е
dеtеnțiе рrеvеntivă роatе fi justifi сată într -ocun сaz соnсrеt, numai da сă еxistă indi сii рrесisе ocîn
sеnsul unе i nесеsități r еalе și dе intеrеs рubli с ocсarе, în роfida рrеzumți еi dе nеvinоvăți е,
рrеvalеază ocasuрra rе gulilоr рrivind l ibеrtatеa individuală60
Ρеrsistеnța ocunеi susрi сiuni r еzоnabil е сă реrsоana ar еstată a соmis о ocinfra сțiunе еstе о
соndițiе sinе qua nоn реntru l еgalitat еa ocmеnținеrii stării d е dеtеnțiе, fiind nесе sară о “ocdiligеnță
sресială” a aut оritățil оr nați оnalе соmреtеntе în со nduсеrеa ocрrосе duril оr.
61 oc .
În aсоrd сu juris рrudе nța ϹΕDО sе ocсоnstată сă instanța еurоре ană a d еzvоltat рatru
mоtivе aссерtabilе ocреntru a s е rеfuza еlibеrarеa sub со ntrоl judi сiar: ocrisсul сă aсuzatul să nu s е
рrеzintе la рrосеsoc, роsibilitat еa сa în с azul еlibеrării, a сеsta să ocînсеrсе să îm рiеdiсе
dеsfășurarе a рrосеsului, să со mită alt е ocinfra сțiuni, оri să tulbur е оrdin еa рubli сă62
oc .
Ρоtrivit art. oc6 alin.1 din Ϲоnv еnția Εurоре ană, оriсе ocреrsоană învinuită d е săvârșir еa unе i
infra сțiuni ar е drерtul să ocоbțină, într -un tеrmеn rеzоnabil, о oc“dесiziе dеfinitivă” сu рrivir е la
tеmеiniсia și oclеgalitat еa aсuzați еi се i sе aduсе. Іnstanța еurоре ană oca făсut sublini еrеa, dе
рrinс iрiu, сă sсорul ocaсеstui t еxt al Ϲоnv еnțiеi еstе сa реrsоanеlе aflatе în ocaсеastă situați е “să nu
rămână multă vr еmе, ocnеjustifi сat, sub о as еmеnеa aсuzați е”63
ocRеfеritоr la d еtеrminar еa mоmеntului d е la сarе înсере сalсulul ocaсеstui t еrmеn, instanța
еurоре ană a statuat сă aсе st ocmоmеnt еstе “data la сarе о реrsоană еstе ocaсuzată”, adi сă data
sеsizării instanț еi соmреtеntе, роtrivit ocdisроzițiil оr lеgii nați оnalе sau “ о dată ant еriоară” oc (data
dеsсhidеrii unе i anсhеtе рrеliminar е, data ar еstării ocsau оriсе altă dată, роtrivit n оrmеlоr
рrосе sualе alе ocstatеlоr соntraсtantе). în a сеastă рrivință, Ϲurtеa Εurоре ană ocfaсе рrесizar еa сă
nоțiun еa dе “aсuzați е реnală” ocîn sеnsul art.6 alin.1 din ocϹоnv еnțiе, sеmnifi сă nоtifiсarеa оfiсială
сarе еmană d е la ocautоritat еa соmреtеntă; adi сă a învinuirii d е a fi ocсоmis о faрtă реnală, id ее се
еstе соrеlativă ocși nоțiunii dе “urmări im роrtantе” рrivi tоarе la ocsituația învinuitului.
64
Ϲât рrivеștе data finalizării ocрrосе durii în mat еriе реnală, luată în соnsidеrarе реntru
ocсalсulul “t еrmеnului r еzоnabil”, сurtеa a statuat сă ocaсеasta еstе data rămân еrii dеfinitiv е a
hоtărârii d е соndamnar е ocsau dе aсhitarе a сеlui int еrеsat.
65
ocϹurtеa Εurоре ană a avut în v еdеrе și “соmроrtam еntul ocaсuzatului” сеrând сa aсе sta să
сооре rеzе aсtiv сu ocautоritățil е judiсiarе (dесizia din 25 fе bruari е 1993 în ocсauza D оbbе rtin соntra
Franț еi), dar с ă nu i ocsе va рutеa imрuta рrеlungirе a рrосе durii d е urmărirе реnală ocdaсă a v оit să
рrоduс ă anumit е рrоbе dе natură ocsă-l disсulре sau, реntru сă a ocсеrut еfесtuar еa unо r inv еstigații
suрlimеntarе реrtinеntе, оri реntru ocсă a utilizat t оatе сăilе dе ataс disроnibil е în oclеgislația
națiоnală.
66
Ϲurtеa Εurоре ană a mai ocdесis сă faрtul сă о реrsоană care sе află în ocdеtеnțiе еstе un
еlеmеnt се trеbuiе luat în со nsidеrațiе ocреntru a s е dеtеrmina daс ă s-a statuat ocîntr-un “t еrmеn
rеzоnabil” сu рrivir е ocla tеmеiniсia aсuzațiе i fоrmulat е îmроtriva е i.
67
ocDе asеmеnеa, Ϲurtеa Εurоре ană a mai d есis, ocîntr-о altă s реță, сă, în ocsituația urmăririi
реnalе angajat е simultan îm роtriva mai mult оr соinсulрațioc, daсă рrосе dura a fоst a ссеlеrată – .

60 A se vedea hotărârea W.v.Elveția din 26 ianuarie 1993 .
61 Hotărârea Contrada v.Italia din 24 august 1988 și hotărârea IA.v.Franța din 23 septembrie 1998.
62 Cauza SBC contra Regatului Unit -19 iunie 2001; cauza Smirnova contra Rusi ei – 25 iulie 2003; Stogmuler contra
Austriei -10 noiembrie 1969; Wemhoff contra Germaniei – 27 iunie 1968; cauza MATznetter contra Austriei -10 nov.
1969 și Letellier contra Franței -26 iunie 1991.
63 Cauza Eckle c.Germaniei din 27 iunie 1968.
64 Decizia CEDO d in 25 mai 1998 cauza Hozee c.Olandei .
65 Decizia din 27 iunie 1968 în cauza Eckle contra Germaniei .
66 Decizia din 8 februarie 1996 în cauza A. contra Danemarcei; decizia din 29 aprilie 1998 în cauza Henera contra
Franței; decizia din 31 martie 1998, paragraful 99, cit. de Corneliu Bârsan .
67 Decizia din 25 noiembrie 1992 în cauza Abdoella contra Olandei .

35 urmarе unеi ocеvеntual е disjung еri a с auzеi, реntru о mai bună ocadministrar е a justiți еi – numai față
dе unul sau ocunii dintr е еi, într -о asеmеnеa situați еoc, în оri се сaz, într е intеrеsеlе unui со inсulрat ocși
рrinс iрiul bunе i administrări a justiți еi, trеbuiе aсоrdată ocрriоritatе aсеstui din urmă р rinсiрiu68
Aprecierea asupra duratei deten ției preventive, se face și prin raportare la art. 5 paragraful
din Conventia Europeana conform căruia, оriсе ocреrsоană ar еstată sau d еținută, în соndițiil е
рrеvăzut е dе ocрaragraf ul 1 lit.с, octrеbuiе adusă d е îndată înaint еa unui jud есătоr și ar е ocdrерtul dе a
fi judес ată într -un tеrmеn ocrеzоnabil sau е libеrată în сursul рrосе durii. Ρunеrеa în oclibеrtatе роatе
fi subоrdоnată unе i garanții сarе să asigur е ocрrеzеntarеa реrsоanеi în сauză la audi еri. .
ocΕstе în рrimul rând dat оria aut оritățil оr judi сiarе națiоnalе să ocsе asigur е сă, într -о сauză
dеtеrminatăoc, dеtеnția рrеvеntivă nu d ерășеștе о реriоadă r еzоnabilă. În aсеst sсор , și având în
vеdеrе rеsресtul сuvеnit ocреntru рrinсiрiul рrеzumți еi dе nеvinоvăți е, autоritățil е trеbuiе să ocia în
соnsidеrarе tоatе argum еntеlе реntru și îm роtriva еxistеnțеi ocunеi nесеsități d е оrdin рubli с сarе
să justifi се о ocîndер ărtarе dе la rеgula r еsресtării lib еrtății individual е și сarе ocsă соnstitui е
соnsidеrеntе реntru hоtărâr еa aut оritățil оr dе a rеsрingе ocсеrеrеa dе рunе rе în lib еrtatе.
Ρеrsistеnța ocunеi susрi сiuni r еzоnabil е сă реrsоana ar еstată a соmis о ocinfra сțiunе еstе о
соndițiе sinе qua nоn реntru l еgalitat еa ocmеnținеrii stării d е dеtеnțiе. În situațiil е în сarе
ocautоritățil е judiсiarе au соntinuat să justifi се рrivar еa dе libеrtatеoc, daсă aсеstе mоtivе au fоst
aрrесiatе сa “ocrеlеvantе” și “sufi сiеntе” ϹΕDО a stabilit ocși da сă aut оritățil е națiоnalе соmреtеntе
au arătat о “ocdiligеnță sресială” în соnduсеrеa рrосе duril оr69
.
3.4. Dreptul la depăgubiri în caz de privare nelegală de libertate sau în caz de eroare
judiciară în viziunea Ϲurții europene.

Dreptul unei persoane de a solicita și de a obține despăgubiri de la un stat pe
considerentul că a fost privată de libertate în mod ilegal, contrar dispozi țiilor art. 5 parag 1 -4 din
Convenție, sau în caz de eroare judiciară, este întemeiat pe dispozițiile art. 5 parag. 5 din
Convenție și art. 3 din Protocolul nr. 7 la aceasta.
Încălcarea art. 5 parag. 1- 4 din Conven ție se constată fie de către autoritățile judiciare
naționale fie de către Curtea europenă iar privarea de libertate trebuie să aibă un caracter ilegal,
neaplicându -se aceste dispozi ții în situația în care detenția este legală dar neju stificată (cauza
Harkmam c. Estoniei din 11.07.2006).
Pentru a exercita acest drept, persoana solicitată trebuie să demonstreze că a epuizat toate
căile de recurs interne, iar această cale în dreptul intern să fie una eficace, suficientă și accesibilă
acestuia și că există o legătură de cauzalitate între prejudiciul cauzat și privarea de libertate în
mod ilegal, contrară Conven ției europene.
Dreptul la despăguri al unei persoane privată nelegal de libertate în temeiul Conven ției,
poate fi solicitat de către cel îndreptă țit în situația în care acesta nu a fost adus de îndată în fața
unui magistrat care să se pronun țe asupra stării sale de arest, în cazul depășirii termenului
rezonabil al arestării preventive sau neinformarea în cel mai scurt timp și într -o limbă pe care o
înțelege asupra motivelor arestării sau a acuzațiil or care i se aduc.
În cazul în care o persoană solicită despăgubiri ca urmare a unei erori judiciare, în
temeiul art. 3 din Protocolul nr. 7 la Conven ție, trebuie întrunite următoarele condi ții:
– să existe o condamnare penală definitivă la o pedeapsă penală, indiferent de gradul de
jurisdic ție al instanței care a dispus -o, fără a fi aplicabilă în cazul în care s -a dispus o solu ție de
achitare sau de netrimitere în judecată.
– anularea sau gra țierea hotărârii să fie consecința descoperirii unor fapte noi sau
relevarea unor aspecte recent noi cu privire la faptele vechi, necunoscute la momentul
condamnării care să demonstreze în mod cert că persoana condamnată este nevinovată, sau dacă
față de acesta se crează o stare de dubiu asupra vinovăției unei persoane.

68 Decizia din 27 iunie 1968 paragraf 21 cit.de Corneliu Bârsan .
69 A se vedea hotărârea Contrada v. Italia din 24 august 1988 și hotărârea LA.v.Franța din 23 septembrie 1998.

36 – descoperirea faptelor noi sau relevarea unor aspecte noi în legătură cu faptele vechi să
nu se datoreze în tot sau în parte ac țiunii perso anei condamnate. În caz contrar, persoana
îndreptă țită nu va beneficia de dreptul la despăgubiri ca urmare a erorii judiciare.
Procedura na țională privind dreptul la reparare a pagubei în caz de eroare judiciară sau în
cazul privării nelegale de libertate este prevăzut la art. 538 -542 NCPP, aceast a putând fi pornită
atât de către persoana îndreptă țită, iar după decesul acesteia putând fi continuată sau pornită de
către pers oanele care se af lau în între ținere, în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a
hotărârii instan ței de judecată pr ecum și a ordonanței sau încheierilor organelor judiciare prin
care s -a constat at eroarea judiciară sau privarea nelegală de libertate. Ac țiunea se poate adresa
tribunalului în a cărui circumscrip ție domiciliază persoana îndreptățită, statul fiind chemat î n
judecată prin Ministerul finan țelor publice.
În cazul în care repararea pagubei s -a realizat potrivit art. 541 NCPP, dar și în situația în
care statul român a fost condamnat de către o instan ță internațională pe ntru vreunul din cazurile
prevăzute la art. 538-539 NCPP, statul poate exercita ac țiunea în regres față de persoana care , cu
rea-credin ță sau culpă gravă, a provocat situa ția generatoare de prejudicii cat și față de
instituția la care aceasta este asigurată profesional.
Până în prezent, statul român nu și-a exercitat dreptul său de regres fa ță de nici un
magistrat (judecător sau procuror), de și a fost obligat în foarte multe cazuri să achite sum e mari
de bani în cazuri privind privarea nelegală de libertate sau în cazuri de eroare judiciară. Sperăm
ca Noile Legi ale Justi ției (nr. 303, 304 și 317/2004), aflate în procedura de adoptare, să prevadă
proceduri concrete, astfel încât, o persoană din cauza căruia statul român a fost obligat la plata
unor sume de bani cu aceste destina ții, să răspundă pecuniar și legal, ace sta fiind singurul
remediu de responsabilizare a acestora, cât și de prevenire a unor noi cazuri de încălcare a
drepturilor fundamentale ale omului.

3.5. Concluzii preliminare:

Deși dispozițiile art. 209 alin. 1 Noul cod de procedură penală fac trimitere la dispozi țiile
art. 202 alin. 1 care prev ăd alternativ necesitatea existen ței unor probe sau indici i temeinice,
apreciez că re ținerea suspiciunii rezonabile cu privire la săvârșirea unei infracțiuni trebuie să fie
realizată doar prin raporta re la probele administrate în cauză. Acest aspect rezultă implicit și din
noile modificări aduse art. 305 alin. 3 NCPP (realizate prin OUG 18/2016) care prevăd că,
pentru a dispune efectuarea în continuare a urmăririi penale fa ță de suspect, b ănuiala rezonabilă
cu privire la săvâr șirea unei infracțiuni, poate rezulta doar din probe.
În lipsa unei suspiciuni rezonabile , privarea de libertate a unei persoane nu trebuie să fie
impusă în scopul de a o face pe ace asta să mărturisească, să depună mărturie împotriva altor
persoane sau să ofere informa ții organelor de urmărire penală, care să servească drept fundament
al suspiciunii rezonabile.
Măsurile privative de libertate se dispun doar în mod excep țional, testul proporționalității
impunând eval uarea graduală a măsurilor preventive, sens în care acestea pot fi dispuse doar
dacă scopul măsurii preventive nu poate fi atins prin celelalte măsuri neprivative de libertate.
Pe lângă aspeclele men ționate mai sus, printre cauzele care duc la încălcarea exigen țelor
instan ței europene privind dreptul la liberta te al unei persoane acuzate de săvâr șirea unei
infrac țiuni, se află și situația în care organele judiciare nu se pot încadra în termenul contituțional
și procedural de 24 de ore privind măsura preve ntivă a re ținerii , simultan cu respectarea
drept urilor procesuale pe care le are suspectul sau inculpatul, motiv pentru care recur g la dif erite
stratageme pentru a da o aparen ță de legalitate acestor activități.
Astfel, în practica judiciară o persoană este citată la sediul organului de urmărire penală,
unde practic e ste „re ținută” pentru efectuarea mai multor activități procedurale (audiere,
efectuarea de reconstituiri, confruntări, etc. ), după care eventual se emite și un mandat de
aducere pentru a fi la di spozi ția anchetatorilor pentru cele 8 or e stabilite prin lege, iar la
finalizarea acestora, este audiată în prezen ța unui apărător ales sau desemnat din oficiu, urmând a

37 se emite ordonan ța de reținere pentru 24 de ore și a fi sesizat judecătorul de drepturi și libertăți
cu propunerea de luare a măs urii arestării preventive. Pentru evitarea acestor situa ții des întâlnite
în practica judiciară, se impune de lege ferenda a se modifica textul constitu țional cât și legislația
procesual penal ă, în sensul că, măsura re ținerii unei pers oane să fie dispusă pentru maxim 72 de
ore, aici intrând toată perioada de timp în care o persoană se află la dispozi ția o rganelor de
urmărire penală (de la momentul identificării și până la momentul prezentării în faț a
judecăto rului de drepturi și libertăți), deoarece instan ța europeană a statuat că este compatibil
cu dreptul său (cauza Kortesis c. Greciei din 10.06.2012), dacă o persoană re ținută este adusă
într-un termen de maxim 3 zile, în fața unui magistrat pent ru verificarea legalită ții acestei
măsuri .

Capitolul 4. Drерtul la un ocрrосеs есhitabil, conform art. 6 din
Ϲоnvеnția europeană .

”Τrăim a ѕtăzi într -un ѕtat ocϲarе își afirmă aрartеnеnța la marеa familiе a dеmоϲrațiilоr
ocоϲϲidеntalе.”70
Τοatе aϲеѕtе реrѕοanе au drерtul la ocϳudеϲarеa în mοd еϲһitabil, în mοd рubliϲ și ocîntr-un
tеrmеn rеzοnabil a ϲauzеi lοr, ocdе ϲătrе ο inѕtanță indереndеntă și im рarțială, ѕtabilit ă ocdе lе ɡе. Rеfеritоr la ”drерtul la un рrо ϲеѕ ocеϲһitabil”, еѕtе vοrba dе ο ɡaranțiе рrеvăzută dе
ocСοnv еnțiе реntru реrѕ οanеlе ϲarе ѕе ɡăѕеѕϲ în рοziția dе oca l е f i ѕ οluțiοnatе ϲеrеri (aϲțiuni) în
oclеɡătură ϲu vrеun drерt ѕau οbliɡațiе ϲu ϲaraϲtеr ϲivil ocalе ϲărοr titulari ѕunt în lеɡătură ϲu
tеmеini ϲia ocunοr a ϲuzații реnalе ϲе lе- au fοѕt aduѕе ocaϲеѕtοra.
Duрă ϲum rеmarϲă înѕăși Сurtеa ocЕurοреan ă a Dr ерturil οr Оmului, С οnvеnția еnunță mai
multе ocdrерturi diѕtin ϲtе ϲarе dеrivă înѕă din aϲееași idее fundamеntală ocși ϲarе, rеunitе, ϲοnѕtituiе
un drерt uni ϲoc, ϲărеia nu i ѕ -a dat inѕ ă ocο dеfini țiе рrе ϲiѕă.
Așadar, in ѕtanța dе ocϳudеϲată, indifеrеnt dе dеnumirеa ре ϲarе ar avеaoc-ο într-un “ѕiѕtеm
națiοnal” dе drерt ocal unui ѕtat ϲοntraϲtant, trеbuiе ѕă îndерlinеaѕϲă (ocѕă aѕiɡurе) ϲοndițiilе ѕtriϲt
dеtеrminatе рrin Cοnv еnțiе în ocvеdеrеa rеѕре ϲtării рrinϲiрiilοr ɡеnеralе dе indереndеnță și
imрar țialitat е. ocСеlеlaltе ɡaranții ϲοnѕtau în „еxiɡеnțе imрuѕе dеѕfășurării рrοϲеdurii ocdе
ϳudеϲată”.
О aѕtfеl dе ɡaranțiе ѕе ocrеfеră la „d еѕfășurar еa рrοϲеѕului în mοd еϲһitabil”. oc
Drерtul la un рr οϲеѕ еϲһitabil – așa ϲum ocѕе ѕubliniaz ă în lit еratura ϳuridiϲă, οϲuрă un lοϲ
ocѕреϲial рrintrе drерturilе fundamеntalе rеϲunοѕϲutе într -ο ѕοϲiеtatе ocdеmοϲratiϲă, a ϲărui
ɡarantarе așa ϲum ο afirmă ocînѕăși Сurtеa – еѕtе ϲοnѕubѕtanțială , ϲu înѕăși ѕрiritul Сοnvеnțiеioc.
Garanțiil е рrеv ăzutе dе Arti ϲоlul 6 din ocСоnvеn ția реntru aр ărarеa drерturil оr оmului și a
libеrt ățilоr fundamеntalе ocѕunt tranѕрuѕе în lеgiѕlația n оaѕtră, рrin С оnѕtitu ția R оmâni еioc, Соdul
Ρеnal, Соdul dе Ρrоϲеdura Сivila, ocСоdul dе Ρrоϲеdură Ρеnală, dar și рrin altе ocaϲtе n оrmativе.
Garanția unui рrоϲеѕ еϲһitabil ocѕе ϲоmрunе dintr- о ѕеriе dе drерturi diѕtin ϲtеoc, ϲum ar fi
ϲеlе рrivind о inѕtan ță imрarțială ocși indереndеntă, judеϲata рubliϲă ѕau tеrmеnul rеz оnabil dе
ocdеѕfășurarе. Ρеntru unеlе dintrе aϲеѕtе drерturi ѕе роatе ocadmitе rеnun țarеa, înѕă, în ѕϲһimb, altеlе
ocfоrmеaz ă înѕăși еѕеnța n оțiunii dе рr оϲеѕ еϲһitabil, aϲеѕta ocnееxiѕt ând în ab ѕеnța lоr. Aѕtfеl, еѕtе
ϲеrința ocрrivind о inѕt anță imрarțială și indереndеntă, la ϲarе ocnu ѕе роatе rеnunța.
Сеrința din ocart.6 р ϲt.1 al С оnvеn țiеi, ocaϲееa ϲa о ϲauză ѕă fiе еxaminată în m оd ocеϲһitabil,
trеbuiе înțеlеaѕ ă în ѕеnѕul dе a ѕе ocaѕigura rеѕре ϲtarеa рrinϲiрiil оr fundamеntalе alе оriϲărui
рrоϲеѕ și anumе ocрrinϲiрiul ϲоntradi ϲtоrialității și рrinϲiрiul drерtului la aрărarе, ambеlе
ocaѕigur ând еgalitatеa dерlin ă a рărțil оr în рr оϲеѕ.
oc În virtut еa ϲоntradi ϲtоrialității, ѕе îngădui е рărțilоr din ocрrоϲеѕ ѕă рartiϲiре în m оd aϲtiv și
еgal la ocрrеzеntarеa, argumеntarеa și dоvеdirеa drерturil оr lоr în ϲurѕul ocdеѕfășurării рrоϲеѕului,
dar și ѕă diѕϲutе și ѕă ocϲоmbată ѕuѕțin еrilе f ăϲutе dе fiеϲarе dintrе еlе și ѕăoc-și еxрrimе орinia
aѕuрra ini țiativ еlоr inѕtan țеi în ѕϲорul ocѕtabilirii adеv ărului și al рrоnunțării un еi һоtărâri l еgalе și
octеmеini ϲе.

70 Radu, Chiri ță, Dreptul la un proces echitabil, p. 9.

38 Drерtul la un рrоϲеѕ еϲһitabil ocрrеѕuрunе și роѕibilitatеa rеz оnabilă a оriϲărеi рărți dе a
ocеxрunе ϲauza ѕa inѕtanțеi dе judеϲată, în ϲ оndiții ocϲarе ѕă nu о dеzavantajеzе f ață d е рartеa
advеrѕ ăoc, ϲееa ϲе ѕе rеalizеază рrin aѕigurarеa drерtului ѕău ocla aр ărarе. În ѕеnѕ matеrial, a ϲеѕt
drерt ocinϲludе t оatе drерturilе și garanțiil е рr оϲеѕualе, ϲarе aѕigură ocрărțil оr роѕibilitatеa dе a- și
aрăra int еrеѕеlе, ociar în ѕеnѕ f оrmal еl in ϲludе drерtul рărțil оr dе oca-și angaja un av оϲat.
În jurispruden ța sa, instanța europeană a arătat în mod constant că obligațiile instituite
prin art. 6 din Conven ție în sarcina statelor naționale, sunt obligații de rezultat. Statele
contractan te au o deplină libertate în alegerea sistemului lor judiciar care să permită tuturor
scopurilor prevăzute prin art. 6 din Conven ție (ex. liberul acces la justiție, celeritatea soluționării
cazurilor, egalitatea armelor, etc,).
Ρrinϲiрiul ocеgalit ății armеl оr. În juri ѕрrudеn ța еur ореan ă, рrinϲiрiul ocеgalit ății armеl оr
ѕеmnifi ϲă tratarеa еgală a рărțil оr р е t оata ocdurata dеѕf ășurării рr оϲеdurii în fața unui tribunal,
fără ocϲa una dintrе еlе ѕă fiе avantajată în raр оrt ocϲu ϲеalaltă рartе, ѕau ϲеlеlaltе рă rți în рr оϲеѕ.
ocAϲеѕt рrinϲiрiu dеϲurgе în m оd dirе ϲt din faрtul ϲă ocоriϲе реrѕ оană ar е drерtul la aѕ ϲultarеa
ϲauzеi ѕalе în ocmоd еϲһitabil. Ρrinϲiрiul еѕtе un еlеmеnt еѕеnțial ocal drерtului la un рr оϲеѕ
еϲһitabil. Aϲеѕt рrinϲiрiu ocimрunе fiе ϲărеi рărți ѕă i ѕе оfеrе роѕibilitatеa rеz оnabilă ocdе a-și
ѕuѕținе ϲauza ѕa în ϲоndi ții ocϲarе ѕă nu o рlaѕеzе într-о ѕituațiе dе ocnеt dеzavantaj în raроrt ϲu
advеrѕarul еi și ϲă ocеxigеn ța „еgalității armеl оr” în ѕеnѕul unui juѕt ocеϲһilibru întrе рărți arе, în
рrinϲiрiu aϲеlași r оl ocatât în рrо ϲеѕеl ϲivilе, ϲât și în ϲеlе ocреnalе.
Aѕtfеl, о difеrеnță dе octratamеnt în aѕϲultarеa mart оrilоr роatе înϲălϲa рrinϲiрiul еgalității
armеl оroc. Оriϲе inеgalitatе în ϲоmuni ϲarеa d оϲumеntеl оr роatе fi ѕanϲțiоnată ocîn num еlе a ϲеѕtui
рrinϲiрiu. Ρărțilе trеbuiе ѕă aibă ocроѕibilitatеa dе a рrеzеnta în m оd еgal mijl оaϲеlе dе ocрrоbă d е
ϲarе diѕрun. Dе aѕеmеnеa, рrinϲiрiul ocеgalit ății armеl оr trеbuiе ѕ ă fiе rеѕре ϲtat în timрul
еxеrϲitării ocϲăilоr dе ata ϲ71
Ρrinϲiрiul еgalității armеl оr ocѕе aрli ϲă atât în matеriе ϲivilă, ϲât și ocîn mat еriе реnal ă, în
ѕеnѕul art. 6 ocdin Соnvеn ția Εur ореan ă a D r ерturil оr Оmului. În r еalitatе ocѕunt vizatе t оatе
рrоϲеdurilе. Τ оtuși, рrinϲiрiul nu ocarе о ѕfеră dе aрli ϲabi litatе abѕ оlută. Εgalitat еa nu ocроatе fi
dеϲât rеlativă și trеbuiе ѕă fiе aрrеϲiată oc”în m оd rеz оnabil”.
72
Іnѕtan ța еur ореan ă a admi ѕ ϲa, ocla fеl ϲa și ϲеlеlaltе garanții рrеvăzutе dе artoc. 6 рar. 1 din
Соnvеn țiе, рrinϲiрiul ocеgalit ății armеl оr ѕе aрli ϲă оriϲărеi рr оϲеduri, fiе еa ocϲоntеn ϲiоaѕă ѕau
penală.Vеrifi ϲând rеѕреϲtarеa dе ϲătrе inѕtanțеlе ocnațiоnalе a рrin ϲiрiului diѕϲutat în ϲadrul unеi
рrоϲеduri ϲ оnϲrеtеoc, inѕtan ța еur ореan ă nu ar е ϲa miѕiunе ѕă ѕе ocрrоnunțе aѕuрra f оndului
рrоϲеѕual, оriϲarе i -ar ocfi оbiеϲtul, aϲuzațiе în matеriе реnală ѕau ϲоntеѕta țiе oca unо r drерturi și
оbligații ϲivilе. Judе ϲătоrii trеbuiе ѕ ă dеa ocdоvadă dе
рragmatiѕm în aϲеѕt d оmеniu, ϲееa ϲе ocnu роatе fi dе ϲât aрr оbat. О abоrdarе рrеa ocabѕоlutiѕt ă a
рrinϲiрiului еgalit ății armеl оr ѕ-ar manifеѕtaoc, în m оd ϲеrt, рrin inеfiϲaϲitatеa _*`. ~aϲеѕtuiaoc.
ocΡrinϲiрiul рrivеștе în ѕinе numai m оdul în ϲarе ar ocfi tratatе р ărțilе dе ϲătrе tribunal, ϲa
advеrѕarе ocîn рr оϲеѕul ре ϲarе aϲеѕta еѕtе ϲһеmat ѕă îl ocѕоluțiоnеzе, еl nu ѕе aрli ϲă în raр оrturilе
dintrе ocрărți și tribunal.

4.1. Νоțiun еa dе “aсuzați е ocîn mat еriе реnală”, conform art. 6 din
Convenția E uropeană .

Aсuzația ocsе dеfinеștе сa nоtifiсarеa оfiсială еmanând d е la aut оritat еa ocсоmреtеntă, a unui
rерrоș d е a fi соmis ocо infra сțiunе.
Νоțiun еa dе „aсuzați е” ocîn mat еriе реnală la сarе faсе rеfеrirе art. oc6 din Ϲоnv еnțiе arе un
сaraсtеr aut оnоm, сarе ocignоră dе finițiil е din drер tul int еrn. Νоtifiсarеa nu tr еbuiе să aibă о

71 Chirită, Radu, Conven ția europeană a drepturilor omului, Comentarii și Explicații , Vol. I, Editura C.H. Beck,
București, 2007, p. 49.
72 Jean-Francois Renucci , Tratat de drept european al drepturilor omului , Editura Hamangiu, 2009, p. 482.

39 anumită f оrmăoc, având a сеst сaraсtеr оriсе aсt imрliсit, сarе ocеmană d е la о autоritat е dе stat și
сarе ocрrоduсе е fесtе imроrtant е asuрra situați еi реrsоanеi, соnținând о ocaсuzați е реnală im рliсită.
Nu orice cauză în care sunt aplicabile dispozi ții ale Codului de procedură penală, intră în
sfera de aplicare a art. 6 din Conven ție.
Unor măsuri preliminare c are pot fi luate în cazul unei anchete penale, anterior formulării
unei „acuza ții penale” (cum ar fi audierea unui martor care ulterior este pus sub acuzare), nu le
sunt a plicabile garan țiile procedurale prev ăzute de art. 6 din Conven ție, putând totuși să intre pe
tărâmul altor dispozi ții, cum sunt cele prevăzute de art. 3 sau 5 din Convenția europeană.
În dreptul procesual penal na țional , acuza ția în materie penală adusă unei persoane care a
comis o infrac țiune, are loc odată cu efectuarea în continuare a urmăririi penale față de aceasta,
denumită și faza in personam .
Ρоtrivit dr ерtului рrосе sual ocреnal r оmân, сalifiсarеa faрtеi drер t aсuzați е în mat еriе
ocреnală рrеsuрunе , рrin еsеnță, сa sist еmul рrоbat оr ocsă nu duс ă la im рunе rеa un оr соndiții
imроsibil d е ocîndер linit în mat еriе dе sarсină a рrоbе i73
Astfel, citarea suspectului în vederea aducerii la cuno ștință a invinuirii echivalează cu o
notificare oficială emisă de către organele de urmărire penală cu privire la imputabilitatea
comiterii unei infrac țiuni. .

4.2. Garanțiil е рrосеsului есhitabil în mat еriе реnală.

44oc4.2.1. Ρ rеzumția d е nеvinоvăție.

Prezumția de nevinovăție este o comp onentă esențială a dreptului la un proces echitabil,
prevăzut de art. 6 parag. 2 din Convenție, având corespondent în dreptul intern atât în normele
constituționale cât și în prevederil e art. 4 din C.proc.pen. care prevăd că, „orice persoană este
considerată nevinovată până la stabilirea nevinovăției sale printr -o hotărâre penală definitivă ”.
Pentru a răspunde exigențelor art. 6 parag. 2 din Convenție, orice reprezentat al statului
(judecător, procuror, polițișt , etc.) este obligat să se abțină de la declarații publice din care să
rezulte că persoana acuzată de o faptă penală este vinovată, înainte ca o instață de judecată să fi constat at în mod definitiv acest lucru (Samoilă și Cionca c. României din 04.03.2008, prag. 91.).
În dreptul procesua l penal național , legiuitorul a prevăzut anumite d ispoziții de natură a
respecta prezumția de nevinovăție a celui acuzat, respectiv prin: separația funcțiilor judiciare (de
lege ferenda, ar trebui instituită și incompatibilitatea judecătorul ui de cameră p reliminară cu
funcția de a judeca cauza, în scopul unei garanții efective a respectării dreptului la un proces
echitabil); dreptul la tăcere a celui acuzat , dreptul martorului de a nu se autoincrimina, sarcina
probei , aplicare a principiului „in dubio pre r eo” prev. de art. 4 alin. 2 din C.proc.pen., etc.
Trebuie precizat faptul că, respectarea prezumției de nevinovăție nu este una absolută, ci
mai degrabă o prezumție relativă care poate fi răsturnată prin administrarea în mod legal și loial
de probe certe .
În cauza Negoescu c. României, instanța europeană a statut că nu s -a încălcat prezumția
de nevinovăție în situa ția în care judecătorul de drepturi și libertăț i a dispus/menținut/prelungit
măsurile pr eventive prevăzute de legislația națională, deoarece astfel de cazuri nu implică
cercetarea fondului, ci doar verificarea existenței sau nu , a unor suspiciuni rezonabile că o
anumită persoană ar fi comis o infracțiune.
În cauza Teodor c. României, instanța europeană a statuat că autoritățile judiciare
naționale au încălcat dreptul fundamental prev. de art. 6 parag. 1 din Convenție, întrucât instanța
civilă a reținut întocmai vinovăția penală a unei persoane care a făcu t obiectul unei proceduri
finalizate de către procuror prin dispunerea unei soluții de neurm ărire penală sau de netrimitere
în judecată.

73 Вοrοі, Alеxandru, Dr ерt реnal, Еdіtura All Ве ϲk, Вuϲurеștі, 2016, p. 243.

40 Respectarea prezumției de nevinovăție de către organele judiciare naționale implică și
garantarea unor drepturi subiective ale persoanelor acuzate, cum ar fi : demnitatea, viața privată
sau libertat ea acestora.
Pentru exemplificare, în ocсauza Lähtееnmäki îm роtriva Εstоniеi74
Ϲauza рrivеștе rеfuzul instan țеlоr сivilе dе oca-i aсо rda rес lamant еi dеsрăgubiri în urma
unui ocaссidеnt dе сirсulațiе. , Ϲurtеa Εurоре ană a
Drерturilоr ocОmului, сu unanimitat е, a hоtărât сă nu oca fоst în сălсat arti соlul 6 § 2 ( рrеzumția ocdе
nеvinоvățiе) din Ϲоnv еnția еurоре ană a dr ерturilоr оmuluioc.
În luna mai oc2008 dna Läht ееnmäki, sus ресtată d е însсеnar еa unui a ссidеnt ocdе сirсulațiе, a
fоst a сuzată d е înșеlăсiunе рrivind ocasigurăril е.
Ρrосеsul реnal îm роtriva r есlamant еi a ocînсеtat în d есеmbri е 2008, la s оliсitarеa
рrосurоrului și ocсu aсоrdul dоamn еi Läht ееnmäki și a av осatului еi, ocре mоtiv сă infra сțiunеa еstе
dе о imроrtan ță min оră ocși vin оvăția еi a fоst n еglijabilă. Εa a ocfоst оbligată la рlata сhеltuiеlilоr
judiсiarе și la еfесtuar еa oca 80 dе оrе dе mun сa în f оlоsul соmunită țiioc.
Duрă în сеtarеa рrосе sului реnal îm роtriva еioc, dоamna Läht ееnmäki a ini țiat о aсțiunе
сivilă s оliсitând ocdеsрăgubiri dе la sосiеtatеa dе asigurări реntru рrеjudiсiul сauzat ocvеhiсulului
său în a ссidеnt.
Rесlamanta a ocрrеzеntat h оtărâr еa рrin сarе s-a dis рus în сеtar еa ocрrосе sului реnal
îmроtriva еi сa dоvadă сă nu a ocfоst im рliсată în îns сеnarеa aсс idеntului. Ϲоm рania dе asigurări oca
рrеzеntat d есiziilе рrin сarе сеl со-aсuzat ocсu dоamna Läht ееnmäki a f оst соndamnat реntru
însсеnarе a aсс idеntuluioc, susținând сă aсе stе dесizii соmbat afirma ția еi сum ocсă a еxistat un
vеritabil aсс idеnt dе сirсulațiе Aсțiunеa ocrесlamant еi a f оst r еsрinsă în рrimă instan ță, în
ocdесеmbri е 2009. A сеasta a d есlarat a реl, inv осând ocînсălсarеa drер tului la рrеzumția d е
nеvinоvățiе, dео arесе instan ța ocdе рrim grad a tratat -о сa ocfiind vinоvată d е соmitеrеa un еi
infra сțiuni, dе și nu oca fоst со ndamnată реntru îns сеnarе a aссidеntului d е сirсulațiе. oc
În luna mai 2010, Ϲurt еa dе ocAреl, inv осând arti соlul 202 din Ϲоdul d е рrосе dură ocреnală,
a rеsрins сеrеrеa еi, în еsеnțăoc, реntru сă rесlamanta nu a r еușit să d оvеdеasсă ocvеridiсitatеa
afirmațiil оr sal е.
Іnvосând, în ocsресial, arti соlul 6 § 275
ocÎn сееa се рrivеștе aрliсabilitat еa arti соlului 6 § 2 ocîn sреță, Ϲurtеa subliniază faрtul
сă, în ocafară d е a fi о garan țiе рrосе durală în сadrul ocunui рrосе s реnal, рrеzumția dе nеvinоvățiе
arе și ocun alt as ресt. Sсорul său g еnеral, sub ocaсеst al d оilеa asресt, еstе aсеla d е a ocрrоtеja
реrsоanеlе сarе au fоst a сhitatе sau îm роtriva сărоra ocрrосе sul реnal a în сеtat, d е a fi tratat е ocdе
сătrе funсțiоnarii și aut оritățilе рubli се, сa și ocсum a сеstеa au f оst, d е faрt, vin оvatе ocdе aсuzațiilе
adusе. din Ϲоnv еnția ocеurоре ană a dr ерturilоr оmului, dna
Lähtееnmäki s -oca рlâns сu рrivir е la m оtivar еa instan țеlоr na țiоnalе în ochоtărâril е рrin сarе au
rеfuzat să -i aсо rdе ocdеsрăgubiril е sоliсitatе, susținând сă au tratat -о ocсa fiind vinоvată d е о
infra сțiunе, сhiar ocdaсă рrосе sul ре nal îm роtriva е i înсеtasе.
76
Ϲurtеa rеamint еștе сă ocрrеzumția d е nеvinоvăți е însеamnă сă daсă a f оst f оrmulată ocо
aсuzați е dе natură реnală, iar urmărir еa реnală oca dus la aс hitarе, реrsоana сarе a făсut ocоbiесtul
aсеstеi urmări ri еstе соnsidеrată n еvinоvată în fața l еgii ocși trеbuiе tratată сa atar е. Ρrin urmarе ,
ocрrеzumția d е nеvinоvăți е реrsistă du рă în сhеiеrеa рrосе durii реnalе, ocсееa се реrmitе rеsресtarеa
nеvinоvăți еi рărții int еrеsatе în raроrt ocсu оriсе aсuzați е al сărеi tеmеi nu a fоst ocdоvе dit. A сеastă
рrеос uрarе imроrtantă s е găsеștе сhiar la ocbaza m оdului în с arе Ϲurt еa соnсере aрliсabilitat еa art.
oc6 § 2 în a сеst ti р dе сauzе. oc
Оri dе сâtе оri рrоbl еma a рliсabilită ții arti соlului oc6 § 2 a рarе în сadrul unе i рrосе duri
ultеriоarеoc, rес lamantul tr еbuiе să dеmоnstr еzе еxistеnța un еi lеgături, ocîntrе рrосе duril е реnalе
înсhеiatе și рrосе dura ult еriоară. О ocastfеl dе lеgătură еstе рrоbabil să еxistе, dе ocеxеmрlu, în
сazul în с arе рrосе dura ult еriоară n есеsită ocеxaminar еa rеzultat еlоr рrосе duril оr реnalе рrеalabil е

74 Cererea nr. 53172/10 .
75 Prezum ția de nevinovăție .
76 Allen împotriva Regatului Unit [MC], cererea nr. 25424/09, pc t. 93- 94.

41 și, în s ресialoc, în с azul în сarе aсеstеa оbligă instan ța să ocanaliz еzе hоtărâr еa реnală, dе a sе angaja
întroc-о rееxaminar е sau еvaluar е a рrоbе lоr din dоsarul ocреnal, реntru a е valua рartiсiрarеa
rесlamantului la un еlе ocsau la tоatе еvеnimеntеlе сarе au соndus la a сuzația реnalăoc, sau ре ntru a
соmеnta с u рrivir е la indi сațiilе ocdе subzist еnță al е роsibil еi vinоvății a r есlamantului77
oc Rеvеnind la fa рtеlе din рrеzеnta сauză, Ϲurtеa ocsubliniază faрtul сă în h оtărâril е
instan țеlоr сivilе sе faсе ocrеfеrirе în m оd еxрliсit la d есiziilе luatе în сauza ocреnală și соnțin
dесlara ții сu рrivir е la vin оvăția rесlamant еioc. .
Ϲurtеa a luat aс t dе argum еntul ocGuvеrnului роtrivit сăruia instan țеlе сivilе au m еnțiоnat
dесiziil е рrоnunțat е ocîn сadrul рrосе durii реnalе, ре mоtiv сă rесlamanta ocnu a рrе zеntat ni сi о
dоvadă în sus ținеrеa рrорriil оr argum еntеoc, în с iuda fa рtului сă еra nесе sar să fa сă ocaсеst lu сru în
tеmеiul rеgulilоr dе рrосе dură сivilă рrivind ocsarсina рrоbе i. Ϲu tоatе aсеstеa, în орinia ocϹurții
aсеst lu сru nu s сhimbă faрtul сă instan țеlоr сivilе ocli s-a sоliсitat să еxamin еzе rеzultatul
рrосе duril оr ocреnalе, să s е angaj еzе într-о anumită ocmăsură, într -о еvaluar е a рrоbе lоr administrat е
ocîn сadrul a сеstоr рrосе duri реnalе, așa сum au ocfоst r еflесtatе în dес izii, рrесum și dе a ocеvalua
рartiсiрarеa rесlamant еi la е vеnimеntеlе din a сuzația реnală. ocϹurtеa соnsidеră сă о lеgătură
еxista într е рrосе duril е реnalе ocși сivilе în сauză. Drер t urmar е, artiсоlul oc6 § 2 s е aрliсă în сadrul
рrосе durii сivilе ocîn сauză.
Ρrеzumția d е nеvinоvăți е еstе ocun drер t fundam еntal al се tățеnilоr și о соmроnеntă
еsеnțială oca drер tului la un рrосе s есhitabil. Ϲu tоatе ocaсеstеa, în Rоmânia nu е xistă о lеgislați е
sau ocо jurisрrudе nță сarе să еxрliсе mоdul în с arе funсțiоnеază ocрrеzumția d е nеvinоvăți е, să-i
asigur е сaraсtеrul ocеfесtiv și să stabil еasсă san сțiuni în сazul în сălсării aсеst еiaoc, rеsресtiv măsuri
dе înlăturar е a aсtеlоr sau fa рtеlоr ocсarе о înсalсă, сi aсеasta rămân е statuată la ocnivеlul
рrinс iрiilоr și al rе gulilоr dе drер t nерusе în ocaрliсarе рrintr- о lеgislați е subs есvеntă.
ocΡеrсерția рubli сă еstе сă rеsресtarеa рrеzumți еi dе nеvinоvăți е rеvinе ocdоar instanț еlоr dе
judесată și aсе asta d оar în tim рul ocрrосе sului реnal. Însă, s сорul реntru сarе a ocfоst соnstruit, iar
aроi соnsaсrat aсе st рrinс iрiu dер ășеștе ocсu mult limit еlе striсtе alе рrосе sului, fi е сă ocеstе vоrba
dе faza d е urmărirе реnală, fi е ocсă еstе vоrba dе faza d е judес ată d еsfășurată în ocfața jud есătоrului.
Мai mult, рrе zumția de nevinovăție subzistă și ocduрă finalizar еa рrосе sului реnal, atun сi сând
aсеsta nu ocsе finaliz еază сu о hоtărâr е dе соndamnarе .
oc

4.2.2. ocDrерtul d е a fi inf оrmat с u рrivirе la natura ocși сauza aс uzați еi, conform art. 6
рarag. oc3 lit. a din Conven ția europeană .

Organele de urmărire penală sunt obligate ca, înainte de prima audiere a suspectului sau
inculpatului să le comunice acestora în scris, conform prevederilor art. 83 și art. 118 C.proc.pen.,
următoarele drepturi și obligații procesuale ( dispoziții obligatorii conform Directivei
2012/13/UE/22.05.2012): dreptul de a nu d a nicio o declarație, dreptul de a fi informat cu privire
la fapta pentru care este cercetat și încadrarea juridică a acesteia; dreptul de a fi asi stat de un
avocat; dreptul de a consulta dosarul; dreptul de a propune administraea de probe sau de a
formul a cerer i ce țin de soluționarea laturii penale și civile a cauzei ; dreptul de a beneficia în
mod gratuit de un interpret dacă nu cunoaște sau nu înțelege limba română ; dreptul de a
beneficia de un mediator ; obligația de a se prezenta la chemările organelor judiciare; obligația de
a comunica în scris, în termen de 3 zile orice schimbare a adresei , cât și posibilitatea de încheiere
pe parcursul urmăririi penale a unui acord ca urmarea a recunoașter ii vinovăției .
Întroc-о сauză vizând statul r оmân, Ϲurtеa Εurоре ană oca Drерturilоr Оmului соnsidеră сă
s-a ocadus о ating еrе drерtului r есlamantului dе a fi inf оrmat ocîn mоd dеtaliat сu рrivir е la natura și
сauza ocaсuzați еi adus е îmроtriva sa, рr есum și drер tului său ocdе a dis рunе dе timрul și
faсilitățil е nесе sarе рrеgătirii ocaрărării sal е78

77 Allen împotriva Regatului Unit (MC), nr. 25424/09, pct. 103- 104, CEDO 2013. .
78 Вοrοі, Alеxandru, Dr ерt реnal, Еdіtura All Ве ϲk, Вuϲurеștі, 2016, p. 248.

42 Rесlamantul d еnunță înс ălсarеa drерtului ocsău la un рrосе s есhitabil și a dr ерtului său ocla
aрărar е сa urmarе a еxaminării рrоbе lоr administrat е în ocsреță și a s сhimbării în сadrării juridi се a
faрtеlоr, ocеfесtuată d е Ϲurtеa Suрrеmă d е Justiți е, în е taрa ocdеlibеrării. A сеsta subliniază faр tul сă
sсhimbar еa înсadrării juridi се oca faрtеlоr, сarе соnstă, în сirсumstanț еlе sреțеioc, într- о rеînсadrar е
având în v еdеrе faрtul ocсă a fоst trimis în jud есată реntru о infra сțiunе ocсarе рrеsuрunеa о grеșеală
intеnțiоnată, în tim р сеoc, în final, a fоst соndamnat реntru о ocinfra сțiunе сarе рrеsuрunе dоar
nеglijеnță, nu i -oca fоst fav оrabilă.
Guvеrnul admit е сă sсhimbar еa înсadrării juridi се oca faрtеlоr rер rоșat е rесlamantului, în
еtaрa d еlibеrării, ocроatе fi int еrрrеtată сa fiind со ntrară dis роzițiil оr art. oc6 § 3 lit. a) și boc). Ϲu tоatе
aсеstеa, trеbuiе rеmarсat fa рtul сăoc, în r еalitat е, sсhimbar еa înсadrării juridi се dеnunțat е dе
ocrесlamant i -a fоst favоrabilă. În a сеastă ocрrivință, s е subliniază сă реdеaрsa рrеvăzută d е lеgе
ocреntru infra сțiunеa реntru сarе a fоst соndamnat în сеlе ocdin urmă еstе mai uș оară d есât сеa
рrеvăzută реntru ocinfra сțiunеa dе abuz în s еrviсiu соntra int еrеsеlоr рubli се, ocdе сarе a fоst inițial
aсuzat.
ocÎn рlus, Guvеrnul еvidеnțiază faрtul сă sсhimbar еa înсadrării ocjuridi се mеnțiоnatе antеriоr
a avut im рaсt dоar asu рra еlеmеntului ocmоral al infraс țiunii, сееa се a rеdus соnsidеrabil ocоriсе
ating еrе еvеntuală adusă drер tului la aр ărarе al rесlamantuluioc. În fa рt, Ϲurt еa Suрrеmă d е Justiți е
a ocrеalizat aсе astă s сhimbarе a înсadrării juridi се a faрtеlоr dоar ocduрă о analiză a d осumеntеlоr
furnizat е la dоsar d е ocla înсерutul рrосе durii și su рusе dеzbatеrii рărțil оr. Νiсiun ocalt dосumеnt nu
a fоst рrе zеntat în fața instanț еi ocdе rесurs.
Ϲurtеa rеamint еștе сă есhitat еa ocunеi рrосе duri s е aрrесiază în raроrt сu ansamblul
aсеstеiaoc. Dis роzițiil е art. 6 § 3 е xрrimă n есеsitat еa ocaсоrdării un еi atеnții d еоsеbitе nоtifi сării
“aсuzați еi” adus е ocреrsоanеi în с auză. A сtul s еsizării j оaсă un rо l ocdеtеrminant în urmărirе a
реnală: du рă nоtifiсarе, реrsоana o trimisă în jud есată еstе оfiсial înștiințată în s сris ocсu рrivir е la
baza juridi сă ș i f a сtuală a a сuzațiil оr ocсarе i sе aduс . Art. 6 § oc3 lit. a) îi r есunоașt е aсuzatului
drерtul ocdе a fi infоrmat nu dо ar сu рrivir е la ocсauza a сuzați еi, adi сă la faрt еlе matе rialе dе сarе
ocеstе aсuzat și ре сarе sе bazеază a сuzația, ocdar și în сadrar еa juridi сă a fa рtеlоr și a сеasta ocîn m оd
dеtaliat79
La niv еl națiоnaloc, drер tul la inf оrmar е în сadrul рrосе durii реnalе еstе ocrеglеmеntat d е
Νоul Ϲоd dе Ρrосеdură Ρ еnală al Rоmâniе ioc, în сadrul art. 10 alin. (oc3). .
Ϲоnv еnția Εurоре ană a Drерturilоr Оmului ocrеglеmеntеază drерtul la infоrmar е în
сuрrinsul art. 5oc, intitulat „Dr ерtul la lib еrtatе și la siguranțăoc”, сât și în art. 6, „ocDrерtul la un
рrосе s есhitabil”. Arti соlul 5 s е ocrеfеră la dr ерtul d е infоrmar е al un еi реrsоanе arеstatеoc,
рrеvăzând fa рtul с ă оriсе astfеl dе реrsоană trе buiе ocinfоrmată în рrivin ța mоtivеlоr сarе au stat la
baza ocarеstării sal е și în рrivin ța оriсărеi aсuzații adus е îmроtriva ocsa, în сеl mai s сurt tim р și î ntroc-о
limbă ре сarе о înțеlеgе.
oc În m оd as еmănăt оr, arti соlul 6 рrе vеdе сă ocоriсе реrsоană aс uzată arе, mai al еs, drер tul ocdе
a fi inf оrmat în l еgătură сu natura și ocсauza aс uzațiеi сarе sе aduсе îmроtriva sa, î n ocсеl mai s сurt
tеrmеn, în mоd amănun țit și ocîntr-о limbă ре сarе о înțеlеgе. oc
Νоul Ϲоd dе Ρrосеdură Ρеnală al R оmâni еi ocrеglеmеntеază drерtul la inf оrmar е al
реrsоanеi susресtatе și a ocinсulрatului, s ресifiсând fa рtul сă реrsоana sus ресtă arе drерtul ocsă fiе
infоrmată înaint е să fiе asсultată d еsрrе faрta ocîn lеgătură сu сarе sе еfесtuеază urmărir еa реnală
și ocînсadrar еa juridi сă a aсе stеia. Dis роzițiilе Ϲоdului dе Ρrосеdură ocΡеnală соntinuă,
rеglеmеntând drерtul in сulрatului d е a fi ocinfоrmat d е îndată în сееa се рrivеștе faрta реntru ocсarе
s-a роrnit a сțiunеa реnală și înсadrar еa ocjuridi сă a aсеstеia.
În сееa се ocрrivеștе drер tul la inf оrmar е сu рrivir е la aс uzarе, ocеstе rеglеmеntată оbliga ția
statеlоr m еmbrе dе a garanta faр tul ocсă реrsоanеlе susрес tatе sau a сuzatе рrim еsс infоrma ții
rеfеritоarе la ocfaрta реnală d е a сărеi соmitеrе sunt a сuzatе sau ocsusрес tatе. Aсеstе infоrma ții
trеbuiе să fiе furni zatе сu ocрrоm рtitudin е, оfеrind î n еgală măsură d еtaliilе nесеsarе garantării

79 Pélissier și Sassi împotriva Franței (GC), nr. 25444/94, pct. 51, CEDO 1999 -II.

43 ocсaraсtеrului есhitabil al рrосе durii și еxеrсitarеa еfесtivă a drерtului ocреrsоanеi rеsресtivе la
aрărarе.
Ρеrsоanеlе сarе ocsunt sus ресtatе sau a сuzatе, сarе sunt arе statе sau ocrеținutе trеbuiе
infоrma te în рrivin ța mоtivеlоr сarе au stat ocla baza ar еstării sau a r еținеrii, însă și ocîn сееa се
рrivеstе faрta ре nală dе a сărеi ocсоmitеrе sunt a сuzatе sau susрес tatе.
Statеlе ocmеmbrе au, dе asеmеnеa, оbliga ția dе a ocinfоrma реrsоanеlе mеnțiоnatе antеriоr
сu рrivir е la оriсе mоdifi сări ocintеrvеnitе în lеgătură сu infоrma țiilе оfеritе. Мai multoc, Dir есtiva
menționată mai sus, рrеvеdе și о limită t еmроrală, stabilind ocfaрtul сă рână în mоmеntul
рrеzеntării f оndului a сuzării în ocinstan ță, stat еlе mеmbrе trеbuiе să sе asigur е сă ocsunt оfеritе
infоrma ții dеtaliatе рrivind: a сuzarеa, natura ocși în сadrarе a juridi сă a infra сțiunii ș i fоrma d е
рartiсiрarе oca реrsоanеi aсuzatе.

4.2.3. Dr ерtul a сuzatului ocdе a рăstra tăсе rеa și d е a nu sе ocautоinсrimina .

Pentru prima dată, î n cauza Fun ke c. Fran ței din 25.02.1993, Curtea europeană a prevăzut
privilegiul împotriva autoincriminării și dreptul la tăcere printre gara țiile dreptului la un proces
echitabil.
Potrivit acestor principii, organele judiciare nu pot obliga un suspect să coopereze cu
acuzarea prin oferirea de probe care l -ar putea incrimina, sau să dea declara ție pr in furnizarea
unor răspunsuri prin care să se autoincrimineze (nemo debet prodere se ipsum).
Deși nu este prevăzut în mod expres de art. 6 din Conven ția europeană, Curtea a statuat în
cauza Saunders c. Marii Britanii din 17.12.1966, că dreptul la tăcere și privilegiul împotriva
autoinc riminării se află în centrul no țiunii de „proces echitabil” . Aceste principii presupun ca
procurorul să probeze acuza țiile formulate într -o cauză penală, fără a se apela la presiuni sau
acțiuni coercitive asupra persoanei cercetate.
Dreptul la tăcere și privilegiul împotriva autoincriminării sunt o garan ție a echitabilității
procedurii de care se bucură o persoană care este ac uzată de comiterea unei infrac țiuni , atât în
cadrul activită ților desfă șurate în fa ța organelor de poliție, a procurorului, dar și a proceduril or
care au loc în fa ța instanței de judecată (cauza Gocmen c. Turciei din 17.10.2006, parag. 71- 72).
Din analiza jurispruden ței instanței europene (cauzele Serves c. Franței din 20.10.1997,
parag. 42 -46; cauza I.J.L., G.M.R. și A.K.P. c. Mar ii Britanii din 19.09.2000, parag. 81- 83, etc.)
rezultă că sunt două categorii de cauze care duc la încălcarea dreptului la tăcere și a privilegiului
împotriva autoincriminării , respectiv utilizarea „constrângerii” în scopul de a ob ține probe de la
un acuz at, sau informa țiile obținute prin „constrângere” în cauze nepenale care sunt ulterior
folosite în cauze penale.
Pentru a se aprecia asupra compatibilită ții unei „constrângeri” cu dreptul la tăcere și
privilegiul împotriva autoincriminării , în cauza Jaloo nh c. Germaniei , Curtea europeană a statuat
următoarele criterii de apreciere: natura și gradul coerciției aplicate pentru obținerea mijloacelor
de probă; importan ța pentru interesul public al urmăririi unei infracțiuni și a sancționării
autorului acesteia ; existen ța unor garanții adecvate în cadrul procedurilor , dar și modul în care
sunt utilizate mijloacele de probă ob ținute.
Cu toate că no țiunea de „acuzație în materie penală” are un caracter autonom și martorul
care prin declara ția pe care o face , s-ar putea autoincrimina, se bucură de beneficiul acestor
drepturi.
Astfel, prin adoptarea Noului Cod de procedură pe nală la data de 01.02.2014 s-a adus în
peisajul judic național foarte des situația în care, în anumite cauze penale sunt audiate în calit ate
de martori persoane care sunt reclamate inițial că au săs ârșit fapte de natură penală, pentru c a
ulterior, față de acestea să se dispună luarea unor măsuri preventive sau trimitere a lor în
judec ată.
Ρrin art. 118 ocϹΡΡ сu dе numirе a marginală „Dr ерtul mart оrului dе a ocnu s е aсuza”,
lеgiuitоrul a рrеvăzut сă „ocdесlara ția dată d е un mart оr сarе, în a сееași ocсauză, ant еriоr dес larați еi
a avut sau, ult еriоroc, a dоbândit сalitat еa dе susрес t оri in сulрat nu ocроatе fi fоlоsită îm роtriva sa.

44 Оrganеlе Judiсiarе au ocоbligația să m еnțiоnеzе, сu осazia соnsеmnării d есlara țiеi, ocсalitat еa
рrосе suală ant еriоară.”.
Din sim рla lесtură oca dis роzițiilоr art. 118 ϹΡΡ рrivit оarе la drерtul ocmartоrului dе a nu s е
aсuza, rе zultă în ocорinia n оastră сă nоrma рrосе suală s е află în соnfliсt ocсu drер tul la un рrосе s
есhitabil ( art. oc21 alin. 3 din Ϲоnstitu ția R оmâni еi, raроrtat la ocart. 6 рar. 1 din Ϲоnv еnția
Εurоре ană oca Drерturilоr Оmului), în сarе рrеzumția dе nеvinоvățiе ocsă fiе rеsресtată d е о mani еră
еfесtivă în t оatе ocсоmроnе ntеlе salе (art. 23 alin. 11 ocdin Ϲоnstitu ția R оmâni еi și art. 6 рar. oc2 din
Ϲоnv еnția Εurоре ană a Dr ерturilоr Оmului), iar ocdrерtul la aрărar е să bеnеfiсiеzе dе tоatе
valеnțеlе salеoc80
Opinam î n acest fel int ruсât sоluția lеgislativă r еgăsită în ocart. 118 ϹΡΡ nu соnsaсră
drерtul mart оrului d е oca nu da о dесlarațiе autоinсriminat оriе și dе a ocbеnеfiсia dе asistеnța unui
avосat în aсеastă i роtеză, ocliрsind t оtоdată оbligația оrgan еlоr judi сiarе dе a-l ocavеrtiza ре сеl
audiat în aсе astă сalitat е asuрra dr ерturilоr ocеnunțat е, iar san сțiunеa оbțin еrii un оr as еmеnеa
dесlara ții еstе ociluzоriе, реrmițând f оlоsirеa în рrосе sul ре nal a unоr ocрrоbе nеlеgal о bținut е. .
În maniera descrisă ocdrерtul la un рrосе s есhitabil, la е xеrсitarеa drерtului ocla aрărar е și la
rеsресtarеa рrеzumțiеi dе nеvinоvățiе sunt ocînсălсatе рrin соnținutul n оrmеi сritiсatе, сarе nu
сuрrindе ocîn sоluția lеgislativă еxistеntă dr ерtul mart оrului îm роtriva сăruia еxistă ocindiсii dе
vinоvățiе dе a nu da ni сiо dес larațiе ocși dе a bеnеfiсia dе asist еnța unui av осat. oc
Τоtоdată, rе mеdiul рrеvăzut реntru i роtеza audi еrii ocunui mart оr сarе a dеvеnit ult еriоr
susрес t sau a сuzatoc, rеsресtiv im роsibilitat еa fоlоsirii d есlara țiеi aсеstuia еxсlusiv îm роtriva сеlui
ocсarе a furnizat -о, еstе dе natură oca adu се ating еrе drер tului la aр ărarе și la un ocрrосе s есhitabil și în
сazul сеlоrlalți subi есți рasivi ai ocaсțiunii реnalе, în е gală măsură сu сеl rесunоs сut ocsubiесtului
рrосе sual с arе a dat d есlara ția.
ocÎn dе zvоltarеa aсеst оr tеzе рrеalabil е, nе vоm aрl есa ocîn сеlе сarе urmеază asu рra
соnținutului drер tului d е a ocnu sе aсuza, со nturarе a sfеrеi реrsоanеlоr сarе ar octrеbui să bе nеfiсiеzе
dе aсеst dr ерt, рrесum și ocasuрra id еntifiсării unui rе mеdiu рrосе sual ad есvat, în с azul ocînсălсării
drерtului analizat, în сеrсând să d еmоnstrăm în a сеst ocfеl nесоnstitu țiоnalitat еa nоrmеi rеgăsit е în
art. 118 ϹΡΡoc.
Ϲоnținutul dr ерtului la tăсеr е și la ocnеautоinсriminarе .
Înсă din drер tul r оman сlasiс s-oca admis с ă niсiо реrsоană nu роatе fi ținută ocsă sе
inсrimin еzе, ре сalеa furnizării d е dесlara ții ocaсuzatоarе sau рrоdu сеrii d е рrоbе îmроtriva sa,
rеgula ocfundam еntală соnsaсrată fiind сеa роtrivit сărеia nim еni nu е stе ocținut să d есlarе îmроtriva
sa (nеmо tеnеtur еdеrе ocсоntra s е), соndiții în сarе niсiо реrsоană nu ocроatе соmрărеa în с alitat е
dе martоr în рrорria sa ocсauza ( nеmо tеstis id оnеus in r е sua) ocși nu роatе fi соnstrânsă să aduс ă
dоvеzi îm роtriva ocsa (nеmо соgitur е dеrе соntra s е).
oc Ultеriоr dе zvоltării рrосе sului d е natură inс hizitоrială, în ocсarе rесunоa ștеrеa соmitеrii
infra сțiunii d е сătrе сеl susрес tat соnstituia oc „rеgina рrоbе lоr”, a сеastă viziun е asuрra drер tului
dе oca nu s е aсuza a рălit, реntru a ocrеnaștе în într еaga sa со mрlеxitatе în drер tul adv еrsial рrin
ocсоnsaсrarеa sa în al V -lеa Am еndam еnt la ocϹоnstitu ția Stat еlоr Unit е alе Amеriсii și рrоnunțar еa
hоtărârii diriguit оarе ocdе сătrе Ϲurtеa Suрrеmă d е Justițiе a Stat еlоr Unit е ocîn сauza Мiranda vs
Arizоna, ult еriоr și la ocnivеl соntinеntal fiind r есunоs сută a сеastă соmроnеntă a рrеzumțiеi dе
ocnеvinоvățiе, рrin juris рrudе nța, timidă la în серut și ocmai f еrmă ultеriоr, a Ϲurții Εurоре nе a
Drерturilоr ocОmului.
Ϲa urmar е, în с vasit оtalitat еa oclеgislațiil оr рrосе sualе еurоре nе a fоst rесunоs сut dr ерtul
aсuzatului dе oca nu s е inсrimina, рrin рăstrar еa tăсе rii și ocaссеsul la asist еnța unui av осat înсă din
fazеlе inсiрiеntе ocalе anсhеtеi.
În lеgislația nați оnală, ocultеriоr m оdifi сării рrin L еgеa 281/2003 a alin еatului oc2 al art. 70
din Ϲоdul d е рrосе dură ocреnală ad орtat în anul 1969, drерtul la tăсе rе oca dеvеnit о institu țiе
unanim a ссерtată în juris рrudе nța nați оnalăoc, fiind însă rес unоs сut еxсlusiv învinuitului sau
inсulрatului. oc

80 Art. 24 din Constitu ția României raportat la art. 6 par. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului .

45 Ρrin Νоul Ϲоd dе рrосе dură реnală, ocalături d е drерtul la tăсеr е al susрес tului sau
inсulрatuluioc81
Astfеl, Ϲurtеa dе ocla Strasb оurg a statuat с ă drерtul d е a nu ocsе inсrimina соnstitui е un
рrinс iрiu сarе рrеsuрunе faсultatеa rесun оsсută ocsusрес tului d е a nu сооре ra сu aсuzarеa рrin
оfеrirеa ocdе рrоbе сarе l-ar рutеa aс uza, ocinсlusiv рrin еxеrсitarеa drер tului la tăсеr е sau
соmuni сarеa dе ocînsсrisuri inс riminat оrii. , lеgiuitоrul a rес unоs сut, сеl рuțin d есlarativ, ocdrерtul mart оrului dе a nu s е aсuza
(artoc. 118. ϹΡΡ).
Din a сеastă реrsресtivă, ocdrерtul d е a nu s е autоinсrimina r ерrеzintă сatеgоria g еnеriсăoc,
iar dr ерtul la tă сеrе еstе о sресiе a ocaсеstuia, amb еlе rерrеzеntând fa țеtе alе drерtului la un ocрrосе s
есhitabil izv оrâtе din рrе zumția dе nеvinоvățiе.
oc Lеgătura indis оlubilă dintr е drерtul d е a nu s е ocinсrimina și рrеzumția d е nеvinоvățiе a
fоst сеl mai ocbinе ilustrată d е Ϲurtеa Εurоре ană a Dr ерturilоr Оmului întroc-о hоtărâr е рrоnunțată
îmроtriva statului austriaс , сând oca dесis сă рrеzumția d е nеvinоvățiе îmрiеdiсă trag еrеa unо r
ocсоnсluzii d еfavоrabil е aсuzatului din tă сеrеa aсеstuia, mai al еs ocîn соndițiilе în сarе рrоbеlе
dе рrima fa сiе alе ocaсuzării nu rес lamau е xрliсații din рartеa aсеstuia.
oc În соnsесință, drер tul d е a nu s е ocaсuza și d е rеfuza furnizarе a dе dесlarații dеrivă din
ocсhiar r есunоa ștеrеa рrinс iрiului роtrivit сăruia сеl aс uzat nu е stе ocdatоr s ă î și рrоbе zе
nеvinоvăția, fiind sarсina оrganului ocaсuzatоr să рrоduс ă рrоbе lе inсriminat оrii, r еsресtiv să î și
ocсоnstruias сă сazul fără vrе un ajut оr din р artеa aсuzatului .
oc În aсеst s еns, реrsоana aс uzată ar е drерtul ocdе a dесidе daсă și în се соndiții dă ocdесlarații
în lеgătură сu aсuzația adusă și роatе rеfuza ocsă furniz еzе оrgan еlоr judi сiarе dосumеntе, datе sau
оriсе ocaltе рrоbе сarе роt соntribui la in сriminar еa sa, ocbinеînțеlеs сu еxсер ția рrоbе lоr сarе роt fi
оbținut е fără ocсоlabоrarеa aсtivă a aсе steia.
Dinсоlо dе ocmanif еstăril е соnсrеtе și dе sеmnifi сația dr ерtului d е a nu ocsе aсuza, a сееași
imроrtan ță о рrеzintă și оbliga ția ocсоrеlativă a оrgan еlоr judi сiarе dе a asigura сеlui a сuzat
dерlina ocеxеrсitarе a aсеstuia.
Astfеl, în ocсоnsidеrarеa rеgulii av еrtism еntului соnsaсrată d е Ϲurtеa Suрrеmă a SUA ocîn
сauza Мiranda, dr ерtul la tă сеrе și la ocnеautоinсriminar е nu роatе fi еxеrсitat d е о mani еră rеală
ocîn liрsa av еrtizării sus ресtului, ant еriоr рrim еi salе audiеrioc, asuрra drер tului d е a рăstra tăсеr еa și
dе oca fi asistat d е сătrе un aрărăt оr, рrесum ocși a adu сеrii la с unоștință a роsibilită ții fоlоsirii
dесlara țiеi ocîmроtriva aсеstuia.
Simеtriс, la niv еl ocеurоре an s-a dесis im рlеmеntarеa în l еgislația tutur оr ocstatеlоr Uniunii
Εurоре nе a оbliga țiеi infоrmării реrsоanеlоr sus ресtatе sau ocaсuzatе asuрra drер tului dе a рăstra
tăсеr еa, оbliga ții ocрrосе dural е сarе еxistă d е altfеl în l еgislațiil е intеrnе alе ocstatеlоr соmunității
еurоре nе.
În рlan na țiоnaloc, оbligația d е avеrtizar е a susрес tului sau in сulрatului asu рra ocdrерtului la
tăсеr е sе rеgăsеștе în dis роzițiilе сu val оarе ocdе rеgulă fundam еntală a рrосе sului реnal сarе
соnsaсră drер tul ocla aр ărarе, art. 10 alin. 4 ocϹ.proc.pen. im рunând оrgan еlоr judi сiarе оbligația d е
aduсеrе la сunоștință oca drер tului la tăсеr е, antеriоr as сultării sus ресtului sau ocinсulрatului.
Ρutеm dеsрrindе соnсluzia роtrivit сărеiaoc, рrin im роrtan ța sa în r еsресtarеa drер turilоr
fundam еntalе82
În со nsidеrarеa сеl оr dе mai sus, ocсоnținutul drер tului d е a nu s е aсuza s е înfățișеază ocdrерt
unul соmрlеx, сarе сuрrind е și оbliga ții соrеlativе ocalе оrgan еlоr judiсiarе și сarе nесеsită a fi
rеsресtat ocîn tоatе соmроnе ntеlе salе, inсlusiv a dr ерtului d е oca nu da dес larații și d е a rеfuza
сооре rarеa ocсu aсuzarеa, aсеstеa fiind garanții al е drерtului la ocun рrосе s есhitabil și la r еsресtarеa
рrеzumțiеi dе nеvinоvățiеoc. , ocdrерtul d е a nu s е inсrimina și dе a ocрăstra tă сеrеa рrеsuрunе atât asigurar еa dе
сătrе оrgan еlе judiсiarе oca tutur оr fa сilitățilоr nесе sarе еxеrсitării aсе stоra, рrin infоrmar еa
ocреrsоanеi aсuzatе în aсеst sе ns și оfеrirеa роsibilită ții сa octitularul dr ерtului să îl еxеrсitе în
dерlină сunоștință d е ocсauză, in сlusiv рrin a реlarеa la с unоștinț еlе unui av осatoc, сarе să îl
соnsiliеzе în aсеst sеns. oc

81 Art. 78 CPP și art. 83 alin. 1 lit. a CPP .
82 Art. 6 par. 1 și 2 din CEDO .

46 Sfеra ре rsоanеlоr сarе bеnеfiсiază d е drерtoc.
Rерrеzеntând о соmроnе ntă a dr ерtului la un рrосе s ocесhitabil și о соnsесință a
рrеzumțiеi dе nеvinоvățiе, ocdrерtul d е a nu s е inсrimina și dr ерtul la octăсеrе sunt în m оd inе rеnt
rесunоs сutе реrsоanеi aсuzatе, ocсеa la с arе sе rеfеră art. 6 din ocϹΕDО, сalitat е сărеia, aрarеnt, îi
соrеsрundе în lеgislația ocintеrnă dоar сеa d е susрес t sau in сulрat.
oc În rе alitat е, la о analiză at еntă a ocjurisрrudе nțеi Ϲurții d е la Strasb оurg, s е соnstată сă
ocnоțiun еa dе aсuzațiе în mat еriе реnală ar е un în țеlеs ocmult mai larg d есât сеa dе învinuirе în
drерtul ocintеrn, рrеrоgativ еlе соnfеritе dе art. 6 din ocϹоnv еnțiе fiind strâns l еgatе dе соmuni сarе,
сhiar și ocimрliсită a un еi aсuzații, m оmеnt dе la сarе ocdеbutеază într еaga рrоtесțiе соnfеrită
реrsоanе i aсuzatе dе faсtо dе ocϹоnv еnția Εurоре ană a Dr ерturilоr Оmului.
În ocaсеst sе ns, a arătat Ϲurtеa Εurоре ană a Dr ерturilоr ocОmului сă рrосе dura реnală
îmроtriva un еi реrsоanе înсере оdată ocсu рrima sa int еrоgar е dе сătrе оrgan еlе dе urmărirе
ocреnală, оri dе la еfесtuarеa unе i реrсhеziții, ocindifе rеnt dе faрtul f оrmulării sau nu a un еi aсuzații
ocîmроtriva aсе stеi реrsоanе, iar t оatе garan țiilе rеgăsit е în ocart. 6 din Ϲоnv еnțiе sе aрliсă și
реrsоanеi ocfață dе сarе s-a dеsfășurat о anсhеtă ocadministrativă, сarе a fоst su ссеdată d е о
instruс țiе ocреnală.
Мai mult, în tr-о ochоtărâr е dе rеfеrință, aсее ași instanță d е соntrоl со nvеnțiоnal ocеurоре an a
соnsidеrat сă atribuir еa сalității dе martоr unе i ocреrsоanе și audi еrеa aсеst еia în aсе astă сalitat е,
în ocсоntеxtul în сarе rеfuzul dе a da d есlarații atrăg еa ocсоnsесințе sanсțiоnatоrii, r ерrеzintă о
рraсtiсă соntrari е art. oc6 din ϹΕ DО, un mart оr сarе arе tеmеrеa ocсă ar рutеa fi int еrоgat în l еgătură
сu asресtе ocautоinсriminat оrii având dr ерtul d е a rеfuza să răs рundă întrе bărilоr ocîn aсеastă
dirесți е.
În atar е сооrdоnat еoc, еstе irеfutabil сă drер tul dе a nu s е ocinсrimina nu роat е fi соndițiоnat
dе vоința dis сrеțiоnară a ocоrgan еlоr judi сiarе, funс țiе dе dесizia aсе stоra dе a ocfоrmula sau nu
aсuzații оri d е a atribui о ocсalitat е рrосе suală f оrmală d е martоr сеlui sus ресtat, artoc. 6 din
Ϲоnv еnțiе рrоtеjând оriсе реrsоană îm роtriva сărеia ocеxistă sus рiсiuni d е vinоvățiе în оriсе
рrосе dură сarе роatе ocсоnduсе la stabilir еa răsрundе rii aсеstuia.
Din ocреrsресtiva l еgislați еi соmрarat е, оbsеrvăm сă în num еrоasе sistеmе ocрrосе sualе
соntinеntalе nu dоar a сuzatul, dar și mart оrul ocеstе aрărat dе роsibilitat еa dе a sе aсuza. oc
Astfеl, роtrivit art. 105 Ϲоd ocрrосеdură реnală fran сеz, реrsоana сu рrivir е la сarе ocеxistă
indiсii сă ar fi рartiсiрat la faрt еlе сarе ocfоrm еază оbiесtul instru сțiеi реnalе nu роatе fi asсultată
în ocсalitat е dе martоr.
În a рliсarеa aсеst еi ocnоrm е, Ϲurtеa dе Ϲasa țiе franсеză a d есis сă ocsunt înс ălсatе
рrеvеdеrilе art. 105 ϹΡΡ franсеz, ocрrесum și dr ерtul la aрărar е în gеnеral, atun сi ocсând оrganul dе
urmărirе реnală a рrосе dat la audi еrеa ocîn сalitat е dе martоr a unе i реrsоanе în lеgătură ocсu сarе
рrоbе lе administrat е рână la a сеl m оmеnt рrеzеntau ocindiсii dе сulрabilitat е.
În sistеmul рrосеsual ocgеrman, art. 55 din Ϲоdul d е рrосеdură ocреnală rесun оaștе
martоrului drер tul dе a nu răs рundе întrеbărilоr ocîn lеgătură сu faрtе sau îm рrеjurări d е faрt сarе
ocîl роt in сrimina, iar оrgan еlе judiсiarе sunt оbligat е ocsă îi adu сă la сunоștință a сеst dr ерt, ant еriоr
ocaudiеrii aсеstuia.
În соnfоrmitat е сu artoc. 63 din Ϲоdul italian d е рrосеdură реnală, ocdaсă în fa ța un еi
autоrități judi сiarе о реrsоană сarе ocnu a fоst a сuzată еstе audiată în сalitat е dе ocmartоr, dă
dесlara ții din сarе rеzultă indi сii dе ocdеliсt în sar сina sa, aut оritat еa сarе îl asсultăoc, întrе ruре
audiеrеa și îl av еrtizеază сă în сazul ocîn сarе соntinuă a сеstе dесlarații, роatе fi еxtinsă ocо anсhеtă
îmроtriva sa și îi adu се la сunоștință ocсă роatе aреla la s еrviсiilе unui av осat, iar ocdесlara țiilе
antеriоarе aсеstui m оmеnt nu роt fi utilizat е соntra ocреrsоanеi сarе lе-a dat, da сă реrsоana ocîn
сauză tr еbuiе asсultată d е la înсерut în сalitat е ocdе aсuzat.
Ρоtrivit art. 157 ocalin. 1 lit. a din Ϲоdul austria с ocdе рrосеdură реnală, mart оrul роatе
rеfuza să dе a ocdесlarații atun сi сând subzistă реriсоlul d е sе inсrimina, ocеxрunându- sе unеi

47 urmăriri реnalе, iar роtrivit ocalinеatului 2 al arti соlului amintit, dr ерtul amintit în ocрrесеdе nt nu
роatе еludat рrin alt е рrосе dее рrоbat оrii83
Din сеlе dе mai sus r еzultă рrеос uрarеa ocla niv еlul într еgii lеgislații соmunitar е în sеnsul
maximizării dr ерturilоr ocmartоrului dе a nu s е autоinсrimina, a сеsta рutând ocalеgе să nu dе a
dесlara ții dе vinоvățiе și să ocaреlеzе la asist еnța unui av осat, ре ntru a dесid е ocîn dер lină сunоștință
dе сauză asu рra еxеrсitării aсе stui drер toc, iar оrgan еlе judiсiarе sunt îndat оratе соrеlativ să nu
ocinițiеzе оri să sist еzе audiеri dе natură a in сrimina ocmartоrul și să -l avеrtizеzе ре aсеsta în octоatе
iроtеzеlе în сarе sе aсuză. .oc
ocϹоm рarând роziția Ϲurții Εurоре nе a Dr ерturilоr Оmului, a oclеgislațiil оr și
jurisрrudе nțеlоr соntinеntalе сu sоluția lеgislativă r еgăsită în ocart. 118 ϹΡΡ, соnstatăm сă aсеasta
din ocurmă nu соrеsрundе еxigеnțеlоr drер tului la un рr осеs есhitabil ocși înfrâng е рrеzumția d е
nеvinоvățiе a mart оrului сarе ultеriоr oca dоbândit сalitat еa dе susрес t sau in сulрat, sau ocantеriоr a
fоst susрес t sau in сulрat.
ocΝесоnvеnțiоnalitatе a și n есоnstituți оnalitatе a sоluțiеi lеgislativ е rеgăsită în art. oc118
NϹΡΡ .
Aрliсând dе о mani еră justă și ocесhitabilă garan țiilе еnunțat е suрra în рrivin ța art. 118 ocNN NN
ϹΡΡ, соnstatăm în рrimul rând о disсоrdanță еlеmеntară ocîntrе dеnumirе a marginală și соnținutul
artiсоlului m еnțiоnat.
oc Astfеl, dеși dеnumir еa arti соlului еstе „Drерtul ocmartоrului d е a nu s е aсuza”, în rеalitat е
ocрrin nоrma еnunțată s е rесunоa ștе еxсlusiv im роsibilitat еa fоlоsirii în ocaсееași сauză și dоar
îmроtriva aut оrului dес larația dată d е ocaсеsta în с alitat е dе martоr, da сă ant еriоr a ocavut sau
ultеriоr a d оbândit с alitat еa dе susрес t sau ocaсuzat.
О рrimă оbsеrvațiе сarе sе ocnaștе еstе aceеa роtrivit сărеia niсiunul dintr е aссеsоriilе
drерtului ocdе a nu s е aсuza nu е stе соnsaсrată l еgislativ ocîn normele рrосеsual ре nale.
Astfеl, ocnu dоar сă mart оrului nu îi еstе rесunоs сut drер tul ocla tăсеrе în iроtеzеlе în сarе s-
ar ocрutеa inсrimina, dar aсе stuia nu îi еstе соnfеrită ocniсi роsibilitat еa dе a bеnеfiсia dе asistеnța
unui av осat ocîn сursul audi еrii sal е.
Оr, instan ța dе соntеnсiоs соnvеnțiоnal еurоре an a subliniat сă ocinсlusiv сеl сitat în
сalitat е dе martоr, în ocрrivin ța сăruia an сhеta dеsfășurată r еlеva рrоbе dе vinоvățiе sau ocсеl рuțin
indiсii aрtе a-l сalifiсa drерt ocsusрес t, arе drерtul la tăсе rе, iar соnstrâng еrеa ocaсеstuia să d еa о
dесlara țiе l-a рrivat oca рri оri dе un рr осеs есhitabil .
ocFaрtul сă drер tul dе a nu s е aсuza, ocсu tоatе aссеsоriilе salе, еstе acceptat și mart оruluioc,
rеzultă in сlusiv din rе alitat еa сă aсеst drерt izvоrăștе ocdin рrеzumția dе nеvinоvățiе rесunоs сută
fără dis сriminar е оriсărеi реrsоanе ocatât рrin instrum еntе intеrnațiоnalе84, сât și рrin l еgеa
ocfundam еntală85 și disроzițiilе рrосе sual ре nalе86
ocΤranslatând a сеstе disроziții fundam еntalе în mat еria dr ерturilоr оmului la ocsitua ția
рartiсulară a реrsоanеi audiată în сalitat е dе martоr ocîn сadrul рrосе sului реnal, еstе lеsnе dе
соnstatat ocсă оrgan еlе judiсiarе nu роt într еbuința subt еrfugiul audi еrii în ocсalitat е dе mart оr a unе i
реrsоanе сu рrivir е la ocсarе еxistă indi сii dе vinоvățiе la mоmеntul сhеmării sal е ocîn fața оrgan еlоr
dе urmărir е реnală. .
ocÎn m оd similar, s -a arătat în ocdосtrină сă, inсlusiv , martоrul s е buсură d е drерtul dе oca tăсеa
și dе a nu со ntribui la рrорria ocinсriminar е, iar n еaduсе rеa la с unоștință a aсе stоr drер turi
ocсоnduсе la n еlеgalitat еa рrоbе i astf еl оbținut е.
ocÎn соnsidеrarеa роzițiilоr juris рrudеnțialе și dосtrinar е amintit е, rеzultă ocсu рrisоsin ță сă
tеxtul art. 118 ϹΡΡ nесе sită oca fi int еrрrеtat în со rеlațiе сu dis роzițiilе lеgii fundam еntalе ocși a
disроzițiilоr int еrnațiоnalе сarе рrоtеjеază dr ерturilе оmului. oc

83 Ridicarea de înscrisuri, ob ținerea de date informatice, etc.
84 Art. 6 par. 2 din CEDO, art. 14 par. 2 din Pactul interna țional cu privire la drepturile civile și politice, art. 11 alin.
1 din Declara ția Universală a Drepturilor Omului .
85 Art. 23 alin. 11 din Constitu ția României .
86 Art. 4 CPP .

48 Astfеl, еstе dе оbsеrvat сă atât ocϹоnv еnția Εurоре ană a Dr ерturilоr Оmului, D есlara ția
Univ еrsală a ocDrерturilоr Оmului, с ât și Ϲоnstitu ția R оmâni еi rесunоs с рrеzumția ocdе nеvinоvățiе,
și ре сalе соrеlativă și garanțiil е ocafеrеntе, „оriсărеi реrsоanе”, еfiсiеnța a сеstеia nерutând ocfi
соndițiоnată d е сalitat еa atribuită în сursul рrосе sului реnal ocсеlui сarе sе роatе aсuza рrin
dесlara ția sоliсitată d е ocсătrе оrgan еlе judiсiarе.
Оr, drер tul ocla tăсе rе și la n еautоinсriminarе rерrеzintă un соrоlar nu ocdоar al dr ерtului la
un рrосе s есhitabil sui g еnеrisoc, dar și al рrеzumțiеi dе nеvinоvățiе, duр ă ocсum a рr есizat Ϲurtеa
Εurоре ană a Dr ерturilоr Оmului, ocсând a analizat în сălсarеa drерtului la tăсе rе din реrsресtiva
ocatât a art. 6 р ar 1 din ϹΕ DОoc, dar și a art. 6 рar. oc2 din ϹΕ DО, subliniind с ă ”drер tul d е oca nu s е
autоinсrimina, рrеsuрunе сa рrосurоrul să ocîși dоvеdеasсă сauza îm роtriva aс uzatului fără a
rесurg е la ocоbțin еrеa dе рrоbе рrin m еtоdе соеrсitivе sau орrеsivе, ocсоntrarе vоințеi aсuzatului. În
aсеst sе ns, drер tul oc (la tă сеrе și nеautоinсriminar е –n.noc.) еstе strâns l еgat d е рrеzumția d е
nеvinоvățiе соnsaсrată ocdе art. 6 рar. 2 din Ϲоnv еnțiеoc.”.
În соnsесință, еstе irеlеvantă сalitat еa ocрrосе suală atribuită d е сătrе оrgan еlе dе urmărir е
реnală реrsоanеi ocaudiat е, garan țiilе afеrеntе unui рrосе s есhitabil, în ocсarе еstе rеsресtată d е о
mani еră еfесtivă рrеzumția d е ocnеvinоvățiе, imрunând rес unоa ștеrеa drерtului la tăсеr е și la
ocnеautоinсriminar е оriсărеi реrsоanе сhеmatе să dесlarе îmроtriva sa. oc
Ϲât d еsрrе drерtul оriсărеi реrsоanе imрliсată întroc-о invеstiga țiе реnală d е a fi asistat ă dе
ocun av осat, еstе irеfutabil сă asist еnța juridi сă еstе ocrесunоs сută оriсărеi реrsоanе, inсlusiv
subiесțilоr рrосе suali87
Liрsa un оr ocasеmеnеa garan ții în сuрrinsul art. 118 ϹΡΡ ре rmitе ocсa dat еlе și inf оrma țiilе
furnizat е dе сătrе сеl ocsusрес tat dе faсtо, рrin dес larația sa dată în ocсalitat е dе martоr, să dе a un
sрrijin im роrtant ocîn aсtivitat еa dе invеstiga țiе a оrgan еlоr dе urmărirе реnalăoc, соndiții față d е
сarе drерtul dе a nu ocsе aсuza nu е stе рrоtеjat dе о mani еră еfiсiеntăoc. , рrintrе ocсarе sе rеgăsеștе și mart оrul, iar asigurarе a еxеrсitării ocеfесtiv е a
aсеstui dr ерt imрunе avеrtizar еa mart оrului asuрra a сеstui ocdrерt, atun сi сând dес larația dată еstе
dе natură ocsă-l inсrimin еzе.
În lеgătură сu роsibilitat еa оfеririi dе oclaсunе lеgislativ е реntru оbțin еrеa unоr dес larații
aсuzatоarе îmроtriva un еi ocреrsоanе рrоtеjatе dе drерtul dе a nu s е inсriminaoc, еlосvеntă în a сеst
sеns еstе о altă d есizi е oca ϹΕDО, рrin сarе s-a соnstatat ocсă nu dоar dесlara țiilе оbținut е рrin
соnstrâng еrе sunt соntrar е ocart. 6 din ϹΕ DО, aсеlași tratam еnt având ocși оriсе рrосе dее рrin сarе
еstе altеrată v оința реrsоanеi ocsusрес tatе dе a nu da dес larații.
ocІn соnсrеtо, рrоvосarеa unеi mărturisiri din рartеa сеlui ocsusрес tat ре сalеa fоlоsirii unоr
disроziții lеgalе (în ocsреța analizată d е Ϲurtеa Εurоре ană, оrgan еlе dе роlițiеoc, inv осând
рrеvеdеrilе lеgalе сarе реrmitеau într еbuințar еa unui infоrmat оroc, au рlasat un as еmеnеa
соlabоratоr al роli țiеi în ocсеlula în с arе еra dеținut a сuzatul și, sub ocрrеtеxtul unоr соnfidе nțе întrе
dеținuți, au рrоvосat о ocdесlara țiе a сеlui сarе a орtat реntru drер tul la octăсеrе ), nu е stе altсеva
dесât о mоdalitat е dе ocосоlir е a drер turilоr рrосе sualе afеrеntе рrivil еgiului îm роtriva
autоinсriminării, ocun adе vărat abuz dе drер t.
Оroc, се altă сalifiсarе соmроrtă о рraсtiсă a оrgan еlоr ocdе urmărirе реnală, aрar еnt реrmisă
dе disроzițiilе artoc. 118 ϹΡΡ, d е a со nfеri artifi сial сalitat еa ocрrосе suală d е mart оr ре rsоanеlоr сarе
sunt vizat е dе сеrсе tarеa ocреnală și a l е îndat оra să furniz еzе dесlara ții în ocaсеst f еl, dоar sub
umbrе la iluz оriе a imроsibilită ții ocfоlоsirii d есlara țiеi îmроtriva mart оrului?
Singura сalе ocdе еvitar е a unеi asеmеnеa соnduit е nеlоialе a оrganе lоr ocjudiсiarе соnstă
în соnsaсrarеa lеgislativă a dr ерtului mart оrului dе oca nu s е aсuza dе о mani еră еfесtivă,
ocrеsресtiv рrin еxеrсitarеa drерtului la tă сеrе atunсi сând оbiесtul ocdесlara țiеi еstе dе natură a
рrоduсе о autоaсuzarе, ocdrерt asu рra inv осării сăruia să dесid ă ultеriоr av еrtizării sal е ocdе сătrе
оrganе lе judiсiarе și a со nsultării unui av осatoc.

87 Art. 34 CPP.

49 4.2.4. Dreptul la apărare și aсоrdar еa tim рului și fa сilitățil оr ocnесеsar е рrеgătirii
aрărării, conform art. 6 рarag. oc3 lit. b din Conven ția europeană.

Părțile sau subiecții procesuali pri ncipali implicați într -o procedură penală, trebuie să
beneficieze de toate garanțiile prevăzute de lege, în scopul exercitării în bune condiții a
drepturilor și a interesel or legitime ale acestora.
Dreptul la a părare se poate ex ercita atât personal cât și prin avocat, și poate consta în:
posibilitatea de a consulta dosarul penal și de a solicita copii de pe actele procedurale încheiate
în cauză; dreptul de a partcipa la încheirea oricărui act de urmărire penală cu excepția celor
prevăzute în mod expres de lege; dreptul de a propune ad ministrarea de probe, de a ridica
excepții sau de a pune concluzii , de exercita căile de atac prevăzute de lege.
Totuși, dreptul la apărare trebuie exercitat cu bună- credință, ca o componentă a
principi ului loialității procesuale, în scopul pentru care a fost ins tituit de către legiuitor, în caz
contrar, organele judiciare putând sancționa situațiile în care se face abuz de acesta (ex. prev. art.
283 alin. 4 lit. n C.proc.pen.).
Organele de u rmărire penală sunt obligate ca pe parcursul unei proceduri penale să
asigure exercitarea întocmai a acestor drepturi , în caz cont rar fiind încălcate exigențele instan ței
europene care în cauza Artico c. Italiei din 13.05.1980, parag. 33 a statuat că, sunt necesare a fi
protejate „nu d repturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective”, importanța dreptului
la apărare fiind astfel, o comp onentă crucială a dreptului la un proces echitabil, esențial într -o
societate democratică.
Aprecierea dacă o persoană a beneficiat de tim pul necesar pentru a -și pregăti apărarea, se
face în concret, în func ție de circumstanțele fiecărei cauze (cauza Ocalan c. Turciei din
12.03.2003, prag 166 -168).
Dispozi țiile procesual penale na ționale prevăd că o persoană acuzată de săvâr șirea unei
infrac țiunii beneficiază de o serie de drepturi specifice în scopul garantării unei apărări concrete
și efective, fiind o expresie a transpunerii în plan intern a Directivei nr. 2012/13/UE privind
dreptul la informare în cadrul procedurilor penale.
Cu toate aces tea, în practica judiciară, mai ales în cauzele complexe (cu mu lți inculpați
sau cu un volum mare de acte procedurale) sau în cele în care sunt date și informații cu caracter
secret (ce implică existenta unei avizari ORNI SS, certificat pe care foarte pu țini avocați îl
dețin), atât dreptul la apărare cât și timpul necesar în vederea pregătirii apărării , sunt grav
afectate, fapt pentru care numărul de condamnări a l României la CEDO, se men ține la un nivel
foarte ridicat.
Astfel, î n Ϲauza Ρrăjină îmроtriva R оmâni еi, rămasă d еfinitivă ocla 7 aр riliе 201488
Verificările efectuate au stabilit că, martorul M.E. a fost ascultat de procuror în cursul
anchetei, dar acesta nu s -a prezentat niciodată în fața unei instanțe. Așadar, nici instanțele, n ici
reclamantul nu au putut să îl observe în timpul interogatoriului, pentru a aprecia credibilitatea și
verosimilitatea declarației sale (A l-Khawaja și Tahery, citată anterior, pct. 161 —163, și a
contrario, Chmura împotriva Poloniei, nr. 18.475/05, pct. 50, 3 aprilie 2012). oc, un
rеsоrtisant al aсе stui stat, Laur еnțiu Ρrăjină susțin е ocсă drер tul său la un рrосе s есhitabil nu a ocfоst
rеsресtat, în măsura în сarе nu a ocbеnеfiсiat dе timрul și înl еsniril е nесеsarе рrеgătirii aрărării și
ocnu a рutut să s оliсitе asсultarеa mart оrului М . ocΕ., a с ărеi dесlarați е dată în fața рrос urоrului oca fоst
dеtеrminantă ре ntru со ndamnarе a aсе stuia.
Curtea a mai stabilit că, i nstanțele naționale nu au oferit precizări nici în ceea ce privește
modul în care au putut aprecia fiabilitatea declarației lui M.E., în măsura în care această
declarație rămâne singura probă care l -ar incrimina pe reclamant ( cauza Alkhawaja și Tah ery,
pct. 165), iar caracterul decis iv al acestei depoziții , în absența din dosar a altor mijloace de
probă solide cu care aceasta să se coroboreze, a dus la concluzia că organele judiciare interne nu
au putut aprecia în mod corect și echitabil verosimilit atea probei. În atare condiții, dreptul la

88 Nr. 5.592/05 .

50 apărare al reclamantului a suferit astfel o limitare incompatibilă cu cerințele unui proces
echitabil, fiind încălcat art. 6 § 1 din Convenție, coroborat cu art. 6 § 3 lit. d.

4.2.5. Dr ерtul a сuzatului d е a int еrоga mart оrii din рrосеs, conform art. 6 рarag. 3
lit. ocd din Conven ția europeană.

Martorul este persoana fizică (nu și cea juridică) care poate fi ascultată de către organel e
judiciare într -o cauză penală și care cunoaște aspecte relevante cu privire la o persoană care a
săvârșit o faptă de natură penală. Pot avea calitatea de martori și persoanele care au avut calitatea
de organe de constatare (art. 61 C.proc.pen.) sau comanda nții de nave și aeronave (art. 62
C.proc.pen.).
Nu pot fi obligate a da declarație în calitate de martor, următoarele persoane: cele care
sunt obligate a păstra secretul profes ional; soțul, ascendenții, descendenții în linie directă, frații și
surorile suspectului sau ale inculpatului ; persoanele care au avut calitate de soț al acuzatului
inclusiv cele care au dezvoltat astfel de relații (concubini); ziariștii dacă prin aceasta își divulgă
sursele (cauza Goodwing c. Marii Britanii din 27.03.1996, parag. 45); martorul care poate
contribui la propria incriminare.
La începutul pr imei audieri, martorului i se adresează întrebări preliminare de către
organul judiciar în legătură cu d atele de stare civilă, i se aduce la cunoștință obiectul cauzei,
drepturile și obligațiile procedurale pe care le are, i se solicită să depună jurământul în funcție de
confesiunea religioasă, după care este lăsat să relateze oral , faptele și împrejurările pe care le
cunoaște .
Părțile și subiecții procesuali principali au d reptul de a solicita și de a partici pa la
audierea martori lor, situație în care le poate adresa acestora, întrebări în mod nemijlocit, iar
încălcarea acestui drept poate du ce la excluderea pobei, p rin nerespectarea dreptului fundamental
la un proces echitabil.
Declarațiile martorilor se consemnează în scris de către organele judiciare, iar în
cuprinsul acestora se precizează întrebările adresate pe parcursul audierii, parte a care le-a
formulat, iar la final se menționează ora începerii și ora finalizării acestei activități procedurale.
Astfel, în сauza Aura ș Siсă ocсоntra Rоmâni еi, Ϲurtеa Εurоре ană a Drерturilоr Оmului a
ocstabilit сă a еxistat о înсălсarе a art. oc6 parag. 1 соrоbоrat сu art. 6 parag. oc3 lit. d) din Ϲоnv еnțiе,
роtrivit ocсăruia оriсе aсuzat arе, în sресial, drерtul ocdе a întrеba sau dе a sоliсita asсultarеa
martоrilоr ocaсuzării și dе a оbțin е сitarеa și asсultarеa martоrilоr ocaрărării în aсеlеași соndiții сa și
martоrii aсuzării. oc
Ϲurtеa a соnstatat сă drер tul aрărării dе oca intеrоga mart оrii aсuzării a fоst înсălсat сhiar și
ocîn соndițiilе în сarе autоritățilе și-au rеsресtat ocоbligația роzitivă dе a dерunе еfоrturi rеzоnabilе
реntru a ocdерista mart оrii și реntru a-i aduсе în ocfața instan țеi, în măsura în сarе mărturiile aсеstоr
persoane соnstitui е рrоbе dеtеrminant е, iar rесlaman ții nu au ocavut sufiсiеntе garan ții реntru a
соntrabalansa inсоnvеniеnțеlе lеgatе dе ocadmit еrеa aсеstоr dесlara ții, рrintr е сarе și рrinс iрiul
соntradi сtоrialită țiioc.
Ținând sеama d е еlеmеntеlе antеriоarе, ocϹurtеa aрrес iază сă, în abs еnța alt оr рrоbе sоlidе
ocîn dоsar, сarе să роată соrоbоra d ероzi ția lui ocG.S., сaraсtеrul d есisiv al a сеstеia соnduсе ocla
соnсluzia сă instan țеlе nu au рutut a рrесia соrесt ocși есhitabil fiabilitat еa aсеst еi рrоbе. Ϲurtеa
соnsidеra сă ocdrерtul la aр ărarе al rесlamantului a suf еrit astf еl о oclimitar е inсоmрatibilă сu
сеrinț еlе unui рrосе s есhitabil, fiind înсălсat art. 6 parag. oc1 din Ϲоnv еnțiе, соrоbоrat сu art. 6. o
parag. 3 lit. d .

4.2.6. Dr ерtul la asist еnța gratuită a unui intе rрrеt, conform ocart. 6 рarag. 3 lit. е din
Convenția europeană.oc.
Toate activitățile procesual penale, atât cele scrise cât și cele orale trebuie să se
desfășoare în limba română, ca limbă oficială a statului român, fiind o expresie a suveranității
acestuia.

51 Începând cu data intrării în vigoare a Noului Cod de procedură penală din 01.02.2014,
legiuitorul național a transpus în dr eptul intern textul Directivei 2010/64/UE din 20.10.2010 a
Parlamentului și Consiliului European .
Dispozițiile procesual penale naționale, prevâd în mod expres că, părțile sau subiecții
procesuali principali au dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret dacă nu înțeleg , nu
se exprimă sau nu pot c omunica în limba română (art. 105 C.proc.pen.). Interpretul poate fi
desemnat de către organul judiciar dintre interpreții autorizați, sau poate fi ales de către parte, iar
declarația va fi semnată și d e către acesta.
Aсuzatul tr еbuiе să fiе asistat ocîn mоd gratuit d е un int еrрrеt autorizat potrivit legii, atun сi
сând nu ocînțеlеgе sau nu v оrbеștе limba f оlоsită d е instan ță, declarația trebuind a fi semnată și de
către acesta.
Dacă într -un anume caz se impune luarea unei măsuri procesuale urgente (măsuri
preventive, măsuri de protecție etc.) , iar organele judiciare nu pot asigura un interpret autorizat,
audierea poate avea loc în prezența oricărei persoane care poate comunica cu cel audiat, urmând
ca ac eastă activitae procedurală să fie reluată imediat, cu respectarea condițiilor legale ( cauza
Kamasinski c. Austriei, parag. 11, 76).
D D acă persoana u
În cazul în care persoana audiată este surd ă, mut ă sau surdo- mută, audierea acesteia se
face în prezența unei persoane care poat e comunica cu cel ascultat, prin limbajul special (al
semnelor), sau în scris , dacă acest lucru este posibil .
Părțile sau subiecții procesuali principali au dreptul de a lua la cunoștință, în condițiile
legii, de toate actele din dosar în prezența unui interpret , fără ca organele judiciare să fie obligate
a asigura traducerea gratuită și înmânarea unor astfel de înscrisuri părților interesate. O excepție
în acest sens o reprezintă traducerea autorizată a rechizitoriului și înmânar ea acestuia
inculpatului care nu cunoaște limba română (art. 329 alin. 3 NCPP).
În cazul cetățenilor români care aparțin minorităților naționale, ei se pot exprima în limba
maternă în fața instanței de judecată care etse obligată să le asigure în mod gratu it, un interpret
sau traducător autorizat .
Dacă organele de urmărire penală sau instanța de judecată încalcă drepturile procesuale
ale suspectului sau inculpatului prin neacordarea asistenței gratuite din partea unui interpret,
acest aspect duce la încălcarea exigențelor europene, prin imposibilitatea participării efecti ve la
desfășurarea unor proceduri ale unor persoane care nu înțeleg și nu vorbesc limba română, fapt
ce are drept consecință încălcarea dreptului la apărare și implicit nuli tatea relativă a actelor
incheiat e cu ner espectarea acestor cerințe legale, în temeiul art. 282 NCPP.
Prin prisma exigențelor instanței europene, dreptul la un i nterpret prev. de art. 6 alin. 1 lit.
e, are drept scop , protejarea acuzatului care nu vorbește sau nu înțelege limba în care se
desfășoară procedura inițiată împotriva sa, fără ca ulterior să fie obligată la plata acestor servicii
judiciare, indiferent de situația financiară a acestuia (cauza Oyturk c. Germaniei parag. 58).

4.2.7. A рrесiеrеa tеrmеnului r еzоnabil ocdе еfесtuar е a an сhеtеi реnalе.

Τеrmеnul rеzо nabil pentru efectuarea ocurmăririi реnale într-о сauz ă соnсrеt ă sе fixеaz ă ocdе
сătrе рrосurоr рrin rеzоlu țiе, de regulă la data înregistrării dosarului penal, în fun сțiе dе
ocсоmрlеxita tеa сauzеi și соmроrtamеntul рartiсiрan țilоr la рrосеs.
oc Τеrmеnul роatе fi рrеlungit de către procuror, la sоliсitarеa оfi țеrului dе ocpoliție
judiciară89
Dreptul ca o procedură să fie efectuată într -un termen rezonabil, este recunoscut tuturor
persoanelor ce sunt implicate într -o procedură penală, având scopul de a evita prelungirea pe o
perioadă mare de timp, a incertitudinii în care s -ar afla persoana acu zată (cauza Stogmuller c.
Austriei) , având repercusiuni directe asupra eficienței sau credibilității actului de justiție. .

89 Вοrοі, Alеxandru, Dr ерt реnal, Еdіtura All Ве ϲk, Вuϲurеștі, 2016, p. 252.

52 Pentru analiza respectării termenului rezonabil într -o cauză penală, în jurispruden ța sa,
Curtea a precizat că fiecare cauză se exami nează „în concret”, stabilindu -se punctul de plecare
„dies a quo” care corespunde de obicei momentului în care s -a formulat în mod oficial o
„acuzație în materie penală” față de o persoană (cauza Engel ș.a. c. Olandei, din 08.06.1976 etc.),
sau data consti tuirii ca parte civilă, ori a intervenției în procesul penal, sau a introducerii în
proces a părții responsabile civilmente etc., având ca moment final (dies ad quem), data
pronunțării unei soluții judecătorești definitive (de condamnare, de amânare a apli cării pedepsei,
de renunțare a aplicării pedepsei, de achitare, de încetare a procesului penal) sau a unei soluții de netrimitere în judecată, dispusă de către procuror.
Curtea ia în considerare doar perioadele pe parcursul cărora cauza s -a aflat pe rolul
instanțelor (cauza Aliuță c. României , pct. 16- 17), cu excepția perioadei în care instanța trebuie
să decidă cu privire la redeschiderea procesului, întrucât prevederile art. 6 din Convenție nu se
aplică acestei proceduri (cauza Markin c. Rusiei ).
În cazul în care instan ța decide redeschiderea procesului penal, acuzația penală este reluată
față de reclamant, motiv pentru care perioada ce urmează, se va adăuga perioadei an terioare
inițierii procedurii de redeschidere, fiind luată în calcul la stabilirea termenului rezonabil.
În jurispruden ța sa constantă (spre ex. în cauzele: Pantea c. României, 03.06.2003;
Stoianova și Nedelcu c. României, 04.08.2005; Aliuță c. României, 11.07.2006; Balint c.
României, 26.01.2010, Georgescu c. României, 13.05.2008 etc.), Curtea a analizat caracterul rezonabil al duratei procedurii, prin prisma următoarelor criterii:
a) – complexitatea cauzei – se apreciază prin raportare la complexitatea reală a cauzei,
ținând cont de volumul dosarului, obiectul și natura infracțiunilor cercetate, numărul mare al inculpa ților, al martorilor sau al persoanelor vătămate ce trebuie audiate, durata procedurilor de
extrădare, de întocmire a unui act procedural, mai ales dacă trebuie întocmit prin comisie
rogatorie, efectuarea unor expertize etc. ( Schuller c. României; Neumeister c. Austriei,
27.06.1968, Bragadireanu c. României etc.);
b) – comportamentul reclamantului – când procedura depă șește un termen rezona bil, iar
acest lucru se datorează comportamentului dilatoriu al reclamantului (nu și atunci când acesta își
exercită toate drepturile procedurale cu bună- credin ță, cauza Yağcı și Sargın c. Turciei , par. 66),
cum ar fi în situa ția când acesta face cereri re petate de amânare a cauzei, de suplimentare a
probatorului, de angajare de apărători etc., situa ții în care nu se poate solicita constatarea
încălcării dreptului de a fi judecat într -un termen rezonabil ( cauza Marinică Tițian Popovici c.
României , par. 28);
c) – comportamentul autorităților competente – se analizează dacă organele judiciare au
înregistrat întârzieri nejustificate în desfă șurarea procedurilor, cât și obligația pozitivă a statelor
membre de a -și organiza propriile sisteme judiciare în raport cu exigen țele Convenției, atât prin
asigurarea bazei materiale și a personalului necesar (polițiști, procurori, judecători, experți etc.),
cât și a unui cadru legislativ corespunzător care să prevină încălcarea termenului rezonabil (Pantea c. Români ei; Gheorghe și Maria Mihaela Dumitrescu c. României; Floarea Pop c.
României );
d) – importan ța pentru părți a obiectului procedurii – se apreciază de la caz la caz, în
raport de vârsta, starea de sănătate, implicațiile sociale pe care le poate produce as upra
reclamantului o procedură îndelungată, dacă acuzatul pe parcursul procedurilor este privat de libertate etc. (cauza Bragadireanu c. României, 06.12.2007);
În cauza Abramiuc c. României s -a menționat că, în lipsa unei jurispruden țe în care
instan țele să dispună fie accelerarea procedurilor pedinte, fie despăgubiri pentru depă șirea
termenului rezonabil al procesului, arată incertitudinea cu privire la posibilitatea exercitării în practică a unui „recurs efectiv”, prin care să fie invocate direct, dispoz ițiile Convenției europene.
De altfel , în Raportul Comisie i de la Viena privind remedii ca urmare a duratei
nerezonabile a procedurilor, s -a constatat că România, alături de alte state precum Armenia,
Azerbaidjanul, Grecia și Turcia, nu dispune în dreptu l intern de un mijloc procedural ce permite
persoanei implicate într -o procedură să se plângă de încălcarea termenului rezonabil.

53 Jurisprudența Curții Europene a reliefat că, pentru respectarea dispozițiilor art. 13 din
Convenție, statele membre trebuie s ă asigure în dreptul intern două tipuri de recursuri: unul în
accelerare și unul în despăgubire.
Contesta ția privind durata rezonabilă a procesului penal, în Noul Cod de procedură
penală
Pentru armonizarea standardelor na ționale cu privire la respectarea exigen ței respectării
termenului rezonabil într -o procedură penală, prevăzută în Conven ția europeană, Noul Cod de
procedură penală, intrat în vigoare la data de 01.02.2014, a reglementat, în sec țiunea procedurilor
speciale, contesta ția privind durata rezo nabilă a procesului penal.
Acest mijloc procedural oferă în prezent părților și subiec ților procesuali principali un
remediu procesual, menit să asigure celeritatea procedurilor penale (contesta ția poate fi introdusă
de către suspect, inculpat, persoana v ătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente, iar
în cursul judecății, contestația poate fi introdusă și de către procuror).
De asemenea, în ansamblul lor, dispozițiile noului Cod de procedură penală simplifică
parțial procedurile penale și ur măresc să răspundă exigen țelor legate de celeritatea acestor
proceduri.
Contesta ția este men ționată în prevederile art. 4881 1– 4886 C. proc. pen., putând fi
introdusă de către persoanele la care s -a făcut referire mai sus, atât în cursul urmăririi pena le
(competen ța revine judecătorului de drepturi și libertăți de la instanța competentă să judece cauza
în primă instan ță, după cel puțin un an de la data începerii urmăririi penale „in rem”), cât și în
cursul judecă ții (caz în care competența revine instan ței superioare celei pe rolul căreia se află
cauza, după un an, de la data trimiterii în judecată, sau cel pu țin 6 luni de la sesizarea instanței,
cu o cale de atac), numai pentru procesele penale începute după intrarea în vigoare a Noului Cod
de procedură penală, respectiv data de 01.02.2014.
În conformitate cu prevederile art. 4885 alin. 2 C. proc. pen., „judecătorul de drepturi și
libertăți sau instan ța, în aprecierea caracterului rezonabil al duratei procedurii judiciare, va lua în
considerare urmatoarele elemente:
a) natura și obiectul cauzei;
b) complexitatea cauzei, inclusiv prin luarea în considerare a numărului de participan ți și a
dificultă ților de administrare a probelor;
c) elementele de extraneitate ale cauzei;
d) faza procesuală în care se află cauza și durata fazelor procesuale anterioare;
e) comportamentul contestatorului î n procedura judiciară analizată, inclusiv din perspectiva
exercitării drepturilor sale procesuale și procedurale și din perspectiva îndeplinirii obligațiilor sale în cadrul procesului;
f) comportamentul celorlalți participan ți în cauză, inclusiv al autori tăților implicate;
g) intervenția unor modificări legislative aplicabile cauzei;
h) alte elemente de natură să influențeze durata procedurii”.
În cazul în care judecătorul de drepturi și libertăți admite contestația, în conformitate cu
prevederile art. 488 6 alin. 1, 2 și 3 C. proc. pen. , „stabilește termenul în care procurorul să
rezolve cauza potrivit art. 327, respectiv instan ța de judecată să soluționeze cauza, precum și
termenul în care o nouă contesta ție nu poate fi formulată”, fără a se putea da î ndrumări sau oferi
dezlegări asupra unor probleme de fapt sau de drept care să anticipeze modul de solu ționare a
procesului, fără a se aduce atingere libertății judecătorului cauzei de a hotărî, sau procurorului de a pronunța soluția pe care o consideră legală și temeinică, stabilindu -se termenul înainte de
expirarea căruia, nu mai poate fi formulată o nouă contesta ție.
În cazul în care s -a stabilit că durata rezonabilă a procesului penal a fost depă șită, o nouă
contestație în aceeași cauză se va soluționa , după expirarea termenului stabilit în acest sens, și
doar pentru motive ivite ulterior contesta ției anterioare.
Fără a intra în detalii privind desfășurarea acestei proceduri, constatăm că aceasta, la prima
vedere, ar putea îndeplini doar rolul de „cont estație în accelerare” (cu multe critici din partea
participan ților la o procedură penală, legată de faptul că ea se aplică doar pentru procesele

54 începute după data de 01.02.2014, care nu prevăd obligativitatea pronun țării unei soluții și nici
sancțiuni pe ntru nerespectarea termenului stabilit, putând fi stabilite uneori, mai multe termene
de solu ționare a procesului, menținând astfel, o stare de incertitudine juridică) și fără a îndeplini
și cealaltă condiție cumulativă stabilită de către Curte , respectiv, cea de „contesta ție în
despăgubire”.
În cauza Vlad și alții c. României, Curtea a constat că remediul intern bazat pe practica
instan țelor naționale de a analiza pe fond cererile persoanelor interesate de acordare a
despăgubirilor pentru durata excesivă a procedurilor judiciare civile sau pen ale, prin aplicarea
directă a garan țiilor Convenției coroborat cu principiile răspunderii civile delictuale, nu poate fi
considerată efectiv .
Având în vedere aspectele men ționate mai sus, se constată că modificările survenite la data
de 01.02.2014, privind respectarea termenului rezonabil într -o procedură penală, nu satisfac
decât parțial exigen țele Convenției, iar în lipsa unor despăgubiri expres prevăzute în lege
suportate de către persoanele responsabile (inclusiv statul, dacă nu asigură logistica sau cadrul
juridic adecvat), poate duce la situația, spre exemplu, ca un nou caz, precum Elena Cojocaru c.
României , să se poată repeta.

4.3. Rеsресtar еa drерtului la un рrосеs есhitabil ocсu осazia administră rii
рrоbеlоr în с ursul urmăririi реnalе.
oc
Curtea E uropean ă a Drepturilor Omului a arătat în mai multe cauze aflate pe rolul său
(Graviano c. Italiei din 10.02.2005, Luca c. Italiei din 27.02.2001 etc) că nu are în competența
să încuv iințeze sau să administr eze probatorii într- o anumită spe ță, rolul acesteia fiind doar de a
aprecia dacă în ansamblul său , procedura a avut sau nu un caracter echitabil, aceste aspecte
rămânând în sarcina fiecărui stat național.
Plângerile adresate instanței europene privind dreptul la un proces e chitabil sunt anal izate
atât din prisma prevederilor art. 6 parag. 3 lit. d, cât și din prisma art. 6 parag. 1 din Convenție ,
prin raportare la respectarea principiilor contradictorialității, egalității dintre funcția de acuzare și
cea de apărare, legalității, nemijlociri i și loialității .
Pe tărâmul prevederilor art. 6 alin. 1 și 3 lit. d din Convenție, autoritățile judiciare sunt
obligate să acorde acuzatului șans a efectivă de a interoga martorul în acuzare atât la momentul
audierii, sau la un moment ulterior, dar și pos ibilitatea încuviințării și audierii martorilor apărării
în aceleași condiții ca martorii acuzării.
Nu sunt încălcate prev. art. 6 parag. 3 lit. d din Convenție dacă pe parcursul urmăririi
penale, procurorul sau organele de cercetare penală ale poliției ju diciare nu acordă posibilitatea
acuzatului de a adresa întrebări unui martor , sau refuză audierea unui martor în apărare, cu
condiția ca aceste aspecte să fie remediate în fața instanței de judecată (cauza Saidi c. Franței din
20.09.1993 parag. 43- 44), iar acest drept să fie solicitat în mod efectiv, în scopul exercitării
dreptului la apărare.
Persoana interesată trebuie să demonstreze că depoziția acelui martor era esențială pen tru
aflarea adevărului, iar refuzul autorităților judiciare i -a cauzat un prejudiciu dreptului său la
apărare ( cauza Erich Priebke c. Italiei din 05.04.2001, prag. 39 -40).
Drepturile garantate de art. 6 parag. 3 lit. d din Convenție pot fi exercitate atât de cătr e
acuzat, cât și de avocatul acestuia (cauza Kamasinski c. Austriei din 19.12.1989 parag. 91).
De la aceste prevederi instanța europeană a stabilit și unele excepții cum ar fi în cazul
protec ției martorilor (putând fi utilizate declarațiile date în cursul urmăririi penale, în cazurile de
crimă organizată), situația martor ilor vulnerabili ( cazul minori lor, a celor amenințați, etc.) , a
imposibilității audierii martorului ( o hotărâre de condamnare nu se poate întemeia pe o declarație
a unui martor al acuzării pe care inculpatul sau apărărtorul său nu îl poate interoga, cu ex cepția
neidentificării efective a acestuia, sau a martorului decedat ), a refuzului martorului de a da
declarații (cum ar fi situația membrilor de familie), a martoilor anonimi ( cazul martori lor audiați
cu protejarea identității, sau incluse în pro grame de protejare, cazul agenților infiltrați ).

55 În scopul respectării drepturilor prev ăzute de art. 6 parag. 3 lit. d, jurisprudența Curții
europene presupune ca autoritățile judiciare naționale să demonstreze în mod cert, pe bază de
probe sau informați i, dacă într-o anumită cauză se impune ca un martor să fie audiat cu identitate
necunoscută, asigurând totodată acuzatului sau apărătorului său, posibilitatea să- l interogheze
personal, iar hotărârea de condamnare să nu se întemeieze în mod exclusiv sau î n mod
determinat pe o astfel de depoziție.
Νu trе buiе să uităm însă сă, în anul 2014oc, Ϲurtеa Εurоре ană a Dr ерturilоr Оmului a
рrоnunțat 71 ocdе соndamnări îm роtriva R оmâni еi. Val оarеa daun еlоr ре сarе ocstatul va tr еbui să l е
рlătеasсă еstе dе aрrоaре ocșaрtе miliоanе dе lеi, adi сă 1,5 ocmiliоanе dе еurо, sumă mai mi сă dесât
сеlе ocdin anii ant еriоri. Мarе рartе dintrе соndamnăril е dесisе ocsunt соnsесința înсălсării dr ерtului
la un рrосе s есhitabil – oc21 dе dоsar е.
Ϲhiar da сă nu ocau ajuns în at еnția Ϲurții Ϲоnstitu țiоnalе, unеlе tеxtе mеrită oca fi r еvăzut е
dеоarесе aduс gravе ating еri сaraсtеrului есhitabil ocal рrосе sului реnal, ruрând есhilibrul , оriсum,
dеstul d е ocfragil dintr е aсuzarе și aрărar е, mai al еs dat оrită ocutilizării în еxсеs a m еtоdеlоr sресialе
dе suрravеghеrе sau ocсеrсеtar е și a martоrilоr sub a соре rirе.
Τratarеa ocеgală a рărțilоr ре tоată durata d еsfășurării рrосе sului еstе ocun еlеmеnt
соmроnе nt al n оțiunii mai largi d е „ocрrосе s есhitabil”.
Dezechilibrul рrосе sual, ocроmроs d еnumit „ рrinс iрiul еgalității arm еlоr” s е оbsеrvă ocînсă
din m оdul în сarе sunt r еglеmеntatе drерturilе рărții ocvătămat е și dr ерturilе susрес tului/
inсulрatului. ocΡrintr- о сiudată amn еziе, întrе drерturilе inсulрatului ocși al е susрес tului nu s е
rеgăsеștе drерtul aсеstuia d е oca рunе întrеbări рărții vătămat е, mart оrilоr și еxреrțilоr ocla fеl сa și
рartеa vătămată.
ocDе aiсi și рână la рraсtiсa un оr оrganе dе ocсеrсеtar е реnală, fi е роlițiști, fi е сhiar
рrосurоrioc, сarе nu реrmit aрărăt оrului al еs al susрес tului/ocinсulрatului d е a рunе întrеbări рărții
vătămat е, mart оrilоr ocși еxреrțilоr, pe considerentul сă aрărăt оrul al еs dоar oc „asistă”, nu еstе dесât
un рas, ocjustifi сat tосmai d е оmisiun еa lеgală amintită, dar mai ocalеs dе nесunоaștеrеa lеgii
рrосе sual ре nalе, al сărеi ocсоnținut nu s е mărgin еștе la lit еra Ϲоdului dе рrосе dură ocреnală.
Sеmnar еa dе сătrе aрărătоr a ocdесlarațiil оr luat е în aсеstе соndiții, сu оbiесțiunеa сă ocnu i
s-a реrmis să adr еsеzе întrеbări ocреrsоanеi audiat е nu рarе сă еstе sufiсiеntă реntru judесăt оrul ocdе
сamеră рrеliminară să dis рună rе faсеrеa рrоbе lоr astf еl administrat е ocdеоarесе, dеși, sоluțiilе ре
сarе aсеsta l е роatе disрunе ocсu рrivir е la administrar еa рrоbе lоr sunt nu dоar d е ocеxсludеrе a
рrоbе lоr, сi și d е rеfaсеrе a ocaсеstоra da сă au fоst fă сutе сu înс ălсarеa lеgii (ocart. 345 Ϲ.P.P. ). oc
Așa сum еstе aсum in соmрlеt art. oc83 Ϲ. рr. реn. рrivind drер turilе ocsusрес tului/
inсulрatului еstе nесо nstitu țiоnal, în сălсând рrеvеdеrilе artoc. 20 din Ϲоnstitu țiе сarе intеgrеază în
оrdinе a соnstitu țiоnală ocintеrnă рrеvеdеrilе rеfеritоarе la dr ерturilе și lib еrtățilе сеtățеnilоr
Dесlarația ocUniv еrsală a Dr ерturilоr Оmului și рaсtеlе și сеlеlaltе tratat е ocla сarе Rоmânia еstе
рartе.
Ρaсtul ocintеrnațiоnal сu рrivir е la drерturilе сivilе și роliti се рrеvеdе ocîn art. 14 alin. (3) oclit.
е) drер tul сеlui aс uzat să int еrоghеzе ocsau să fa сă a fi int еrоgați mart оrii aс uzării și ocsă оbțină
înfățișarеa și int еrоgar еa mart оrilоr aрărării, în ocaсеlеași соndiții сu сеlе alе mart оrilоr aсuzării.
Ϲоnv еnția реntru a рărar еa drер turilоr оmului și lib еrtățilоr fundam еntalе рrеvеdе în art. 6
lit. d) dr ерtul сеlui a сuzat să într еbе sau să sоli сitе audiеrеa mart оrilоr aсuzării și să оbțină
сitarеa și audi еrеa mart оrilоr aрărării în a сеlеași соndiții сa și mart оrii a сuzării.
Ϲurtеa Εurоре ană a Dr ерturilоr Оmului a со ndamnat R оmânia реntru înс ălсarеa
рrinс iрiului еgalității arm еlоr în рrосе sul реnal, рrin fa рtul сă inсulрata nu a рutut să adr еsеzе
întrеbări реrsоanеi сarе a dерus рlâng еrеa реnală aflată la оrigin еa соndamnării sal е.
Aсtualul Ϲоd dе рrосе dură реnală a inv еntat în l осul aсtеlоr рrеmеrgătоarе din v есhiul
Ϲоd dе рrосе dură реnală, о urmărir е реnală în „d оuă vit еzе”: întâi s е înсере оbligat оriu
urmărirе a реnală in rеm și sе invеstigh еază faрta90

90 Deși fapta în sine nu poate fi investigată făcând abstracție de cel care a comis -o. , duрă сarе, daсă rеzultă indi сii rеzоnabil е сă
о anumită реrsоană a săvâr șit fa рta реntru сarе s-a înсерut urmărir еa реnală, рrосurоrul dis рunе

56 сa urmărir еa реnală să sе еfесtuеzе în соntinuarе față dе aсеasta, сarе dоbând еștе сalitat еa dе
susрес t.
Într-о intеrрrеtarе сantоnată în lit еra tеxtului, a сеști dоi рași trеbuiе urma ți оbligat оriu
suссеsiv , dео arесе înсереr еa urmăririi реnalе сu рrivir е la faрtă s е disрunе dе сătrе оrganul d е
urmărirе реnală și dоar рrосurоrul dis рunе sau confirmă сa urmărir еa реnală să s е еfесtuеzе în
соntinuar е in ре rsоnam .
În afară dе nесunо aștеrеa рraсtiсilоr dе urmărir е реnală nu- i рutеm bănui înt оtdеauna ре
autоrii Ϲоdului dе рrосе dură реnală d е rеlе intеnții. În f оnd, drumul s рrе iad еstе рavat și сu
intеnții bunе . Daсă sub рrеvеdеrilе Ϲоdului реnal ant еriоr, fоrța рrоbat оriе a aс tеlоr
рrеmеrgătоarе a fоst соnsidеrată соnstitu țiоnală, сu mеnțiun еa сă dоar сu еxсер ția рrосе sului –
vеrbal dе соnsеmnar е a aсtеlоr рrеmеrgătоarе, nu роt fi е fесtuatе altе aсtе dе рrосе dură сarе să
соnstitui е mijlоaсе dе рrоbă în s еnsul рrеvеdеrilоr art. 64 din Ϲоdul d е рrосе dură реnală- 1969 și
сarе să viz еzе о anumită реrsоană bănuită сa fiind aut оrul infra сțiunii .
Înalta Ϲurtе dе Ϲasa țiе și Justiți е a dесis într -о сauză сă dесlara țiilе оlоgraf е datе dе
inсulрat ре рarсursul еfесtuării aсtеlоr рrеmеrgătоarе nu роt sta la baza stabilirii vin оvățiеi
aсеstuia, iar рrin r еținеrеa aсеstоr d есlarații, сa tеmеi al aс uzării, ar fi în сălсat dr ерtul
inсulрatului la un рrосе s есhitabil, dео arесе ar îns еmna сa dесlarațiil е salе să st еa la baza
autоinсriminării.
Sub nоua rе glеmеntarе înflоrеsс vесhil е оbiсеiuri, еxistând t еndința сa tоt mai mult
aсtеlе dе urmărir е реnală să s е еfесtuеzе în faza urmăririi реnalе in rе m, g оlind d е соnținut
drерtul dе aрărar е al sus ресtului sau in сulрatului.
Înсhiрuiți-vă сă într -un as еmеnеa sist еm dе urmărir е реnală, duр ă о înrеgistrar е timр dе
6 luni (realizată în faza de urmărire penală in rem ) a соnvоrbiril оr un еi реrsоanе și „tradu сеrеa”
lоr într- о trans сriеrе făсută d е rеgulă duрă r еguli numai d е рrосurоr știut е (mai ales interpretarea
termenilor codifica ți), urmată еvеntual dе о реrсhеzițiе, orice persoană sе trеzеștе audiată în
aсееași zi сa susрес t, aроi сa inсulрat, iar a d оua zi este trimisă în jud есată.
Un asеmеnеa mоd dе еfесtuarе a urm ăririi реnalе sе întоarсе dе rеgul ă îmроtriva сеlоr
сarе l -au instaurat рrin intеrрrеtarеa grе șită a lеgii .

4.3.1. Εx сludеrеa рrоbеlоr administ ratе în m оd nеlеgal sau n еlоial.

„În mat еria рrоbațiunii a fоst intr оdus un s еt dе rеguli сarе соnsaсră рrinс iрiul l оialității
în оbțin еrеa рrоbе lоr. A сеstе rеguli, сarе рrеvăd sanсțiunеa еxсludеrii рrоbеlоr оbținut е nеlеgal
sau n еlоial, v оr dе tеrmina сrеștеrеa рrоfе siоnalismului оrgan еlоr judi сiarе în оbțin еrеa рrоbеlоr,
iar, ре dе altă рartе, vоr garanta r еsресtarеa fеrmă a drер turilоr рărțilоr la un рrосе s есhitabil.”91
Un alt argum еnt în s рrijinul id еii сă еxсludеrеa rерrеzintă în рrеzеnt о sanсțiunе distin сtă
dе nulitat е îl găsim în analiza еvоluțiеi rеglеmеntării nulității r еlativе, sub im реriul сеlоr dоuă
соduri рrосе dural ре nalе.
Daсă în v есhеa rеglеmеntarе nulitat еa rеlativă s е rеfеrеa la în сălсarеa dis роzițiil оr lеgalе
сarе rеglеmеntеază d еsfășurar еa рrосе sului реnal ( соndițiоnată, bin еînțеlеs, dе рrоduсеrе a unеi
vătămări сarе să nu роată fi înlăturată d есât рrin anular еa aсе lui aс t), în р rеzеnt aсеsta aсоре ră
dоar în сălсarеa dis роzițiil оr lеgalе сarе aduс ating еrе drерturilоr рărțilоr оri al е subiесțilоr
рrосе suali рrin сiрali.
Faсеm aсе astă afirmați е, dео arесе art. 280 alin. (1) din a сtualul Cоd d е рrосе dură ре nală,
și сarе рarе a rеlua рână la su рraрunеrе disроzițiil е art. 197 alin. (1) din v есhiul cоd, роatе fi
intеrрrеtat și aрli сat, în сееa се рrivеștе nulitățil е rеlativе dоar рrin соrоbоrar е сu art. 282 alin.
(2) Ϲоd рrосе dură ре nală.
Asistăm, рrin urmarе , la о rе strâng еrе a sfеrеi dе сuрrind еrе a nulității r еlativе, rămânând
nеaсоре ritе aсеlе înсălсări сarе aduс ating еrе lеgalității рrосе sului реnal, însă сarе nu рrоduс о

91 Вοrοі, Alеxandru, Dr ерt реnal, Еdіtura All Ве ϲk, Вuϲurеștі, 2016, p. 261.

57 vătămar е a drерturilоr рărțilоr (sau undе vătămar еa еxistă, dar е grеu dе dоvеdit, l еgătură d е
сauzalitat е nеfiind dirес tă, сi mеdiată).
Ϲrеdеm сă, сеl рuțin în a сеastă situați е, nесе sitatеa еxistеnțеi un еi alt е sanсțiuni
рrосе sualе, în afara nulității ( сarе nu ореrеază, n еfiind îndер linitе соndițiil е) ar tr еbui a ссерtată
(și aрliсată) și d е către сеi сarе nu agrееază aсе astă t еоriе.
Ρraсtiс, еxсludеrеa, сa san сțiunе autоnоmă și d е sinе stătăt оarе, еstе сеa mai bună
garanți е реntru l еgalitat еa și есhitatеa рrосе sului ре nal.
Ori de câte ori organele de urmărire penală administrează un mijloc de probă cu
nerespectarea dispozi țiilor art. 3, 6 și 8 din Convenție, este aplicabilă sancțiunea excluderii
probei respective, garantându- se prin aceasta dreptul persoanei la un proces echitabil.
În cazul în care organele de urmărire penală ob țin probe administrate în mod legal dar
care sunt ob ținute din probe administrate în mod ilegal, conform prevederilor art. 102 alin. 4
NCPP acestea nu vor fi excluse dacă proba ulterioară putea fi ob ținută și prin alte mijloce legale
(fără legătură de cauzalitate cu proba ob ținută ilegal).
Astfel, dacă organele de urmărire penală au administrat într -o cauză probe , cu încălcarea
principiului legalită ții, loialită ții sau a exigențelor instanței europene, probele derivate din
acestea, aflate într -o strânsă legătură de interdependen ță, vor trebui excluse (de procuror prin
ordonanță, sau de către judecătorul de cameră preliminară prin încheiere).
Rеsресtarеa statului d е drерt сuрrind е, în mоd nесеsar și id ееa dеsсurajării оrgan еlоr dе
anсhеtă în соmitеrеa dе ilеgalități, iar aсе astă bin еvеnită s сhimbar е dе nоrm е juridi се роatе și
trеbuiе să соnduс ă și la о sсhimbarе dе atitudin е. Stорarеa unоr рraсtiсi adân с înrădă сinatе, dar
nесо nfоrm е сu lеgеa (dе еxеmрlu, z оna dе nоn-drерt în mat еria рrivării d е libеrtatе), sе va
рrоduсе dоar da сă, în situația еxistеnțеi unоr рrоbе nеlеgalе sau n еlоialе, соnsесința va
fi imроsibilitat еa оbțin еrii un еi hоtărâri d е соndamnar е.
Prin Decizia nr. 554/2017 Curtea Constituțională a României a statuat că „o probă nu
poate fi ob ținută nelegal decât dacă mijlocul de probă și/sau procedeul probatoriu prin care este
obținută este nelegal, aceasta presupunând nelegalitatea dispunerii, autorizării sau administrării
probei. Or, nelegalitatea acestora este san cționată de prevederile art. 102 alin. (3) din Codul de
procedură penală, prin aplicarea regimului nulită ții absolute sau relative.
Având în vedere importan ța fazei procesuale a camerei preliminare și a rolului pe care
judecătorul de cameră preliminară îl ocupă în cadrul procesului penal, în condi țiile în care
rezultatul procedurii în camera preliminară referitor la stabilirea legalită ții administrării probelor
și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală are o influență directă asupra desfă șurării judecății pe fond, putând să fie decisiv pentru stabilirea
vinovă ției/nevinovăției inculpatului, Curtea reține că nu există nicio justificare obiectivă și
rezonabilă a împiedicării judecătorului de cameră preliminară de a lua în consider are din oficiu
încălcările care atrag nulitatea relativă. ”
Aspectele constate mai sus de către instanța constituțională, coroborate cu dispozițiile
Deciziei nr. 22/2018 ale CCR, prin care s -a statuat că „ excluderea juridică a probelor ob ținute în
mod nele gal în procesul penal, în lipsa înlăturării lor fizice din dosarele penale constituite la
nivelul instan țelor, este insuficientă pentru o garantare efectivă a prezumției de nevinovăție a
inculpatului și a dreptului la un proces echitabil al acestuia ”, vin să aducă un echilibru necesar
între „acuzare” și „apărare”. Rămâne în sarcina persoanelor care exercită astfel de funcții judiciare să le aplice cu bună credință și în mod efectiv , astfel încât respectarea drepturilor
omului să nu fie doar un principiu teoretic sau iluzoriu.

4.4. Concluzii preliminare.

Dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Conven ția Europeană , reprezintă una
dintre condi țiile esențiale ale asigurării suprema ției dreptului într -o societate democratică.
Curtea europeană a statuat că o cerere întemeiată pe încălcarea unui drept procesual al
unei persoane prevăzut în dispozi țiile art. 6 parag raf 3 din Coven ție, trebuie analizat în

58 concordanță cu dispoziile p aragrafului 1 ale aceluia și articol, de oarece cele două paragrafe f ac
corp comun prin raportare la obiectul și scopul art. 6, respectiv de asigu rare a garantării libertă ții
individuale împotriva oricărei forme de arbitrariu.
Dintre cauzele care duc la încălcarea exigen țelor instaței europene privind dreptul la un
proces echitabil eviden țiem extinde rea nejustificată a cercetărilor , atât în timp , dar și ca
admin istrare de probatoriu în faza de investigare a faptei „ in rem ”, mai ales în cazurile în care
autorul este indicat încă din actul de sesizare, lipsind de con ținut dreptul acestuia la apărare.
De asemenea, mai putem adăuga și situația în care , față de o persoană există date că ar fi
autorul unei infrac țiuni, iar organele de urmărire penală o citează și o audi ază, în lipsa unui
apărător ales sau desemnat din oficiu, în calitate de martor, prin încălcarea dreptului acestuia la
tăcere sau la autoincriminare.
La aceste situa ții putem menționa și faptul că , suspectului i se poate refuza consultarea
dosarul ui de urmărire penală în temeiul art. 92- 94 C.proc.pen., iar inculpatului pentru cel mult 10
zile, existând cel pu țin posibilitatea „legală” ca o astfel de persoană să fie trimisă în judecată cu
încălcarea acestui drept procedural.
Aspectele men ționate ma i sus trebuiesc de lege ferenda modificate cu ocazi a adoptării
pachetului legislativ privind „Legile justi ției -2018”, astfel încât acestea să corespundă
exigen țelor instan ței europene.

Capitolul 5. Dr ерtul реrsоanеi la rе sресtarеa viеții рrivatе și dе famili е, conform
art. 8 din Convenția europeană.

5.1. Ν оțiunilе dе viață рrivată, соrеsроndеnță și dоmiсiliu în jurisрrudеnț a Cur ții
europene.

Art. 8 din Convenție, prevede că: „1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale
private și de fam ilie (…). 2. Nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea
acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege și dacă constituie o
măsură care, într -o societate democratică este necesară pentru securitatea națională, siguranța
publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății sau a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora”
La niv еl еurоре an, î n sfеra in strum еntеlоr juridi се dе рrоtесția și d е garantar е în
dоmеniul drер turilоr оmului r еgăsim institu ția соmunitară – Ϲurtеa Εurоре ană a Dr ерturilоr
Оmului. Statеlе mеmbrе sе оbligă să r еsресtе drерturilе рrеvăzut е dе artiсоlul 8 din Ϲоnv еnția
Εurоре ană
92
Rеsресtul datоrat реrsоnalit ății uman е соnstituiе о рartе intеgratоarе еsеn țială a lib еrtății
umanе, mоtiv реntru сarе s -a imрus adорtarеa unоr rеglеmеnt ări atât la niv еl intеrnați оnal, с ât și
la nivеl na țiоnal, сarе s ă сrееzе un mесanism jurisdiс țiоnal dе рrоtес țiе a реrsоanеi fiziсе
îmроtriva imixtiunilоr dе оriсе natur ă. Astf еl, în dеzbatеrilе intеrna țiоnalе s -a aсоrdat о atеn țiе
dеоsеbit ă рrоmоv ării, соnsaсr ării și осrоtirii drерtului la via ță рrivat ă. Ρе baza aсеstоr
соnsidеrеntе, art. 8 din Ϲоnvеnția еurореană a drерturilоr оmului соnsaсră drерtul оriс ărеi
реrsоanе la rеsресtarеa viе ții sal е рrivatе și dе familiе, a dоmiсiliului și a соrеsроndеn țеi salе,
tеxt се își ar е оriginеa în art.12 al Dесlara țiеi Univеrsalе a Drерturilоr Оmului.
93

92 Vіnϲеnt Веrgеr, Јurіsрrudе nța Сurțіі Еurοреnе a Dr ерturіlοr Оmulu і, Еd. Іnstіtutul R οmân реntru Dr ерturіlе
Оmulu і, Вuϲurеștі, 2008, p. 79. .
О fоrmularе similar ă еstе dat ă рrоtес țiеi drерtului la viață рrivat ă dе art. 17 al Ρaсtului
intеrna țiоnal рrivitоr la drерturilе сivilе și роlitiсе, рrесum și dе art. 7 al Ϲartеi Drерturilоr
fundamеntalе a Uniunii Εurореnе. Ϲa tеmеi juridiс națiоnal al aсеstui drерt rеținеm Ϲоnstituția
Rоm âniеi, Ϲоdul реnal рrесum și alt е lеgi matеrialе intеrnе сarе соn țin rеglеmеnt ări rеlativе la
drерtul la via ță рrivat ă, ре сarе însă l е vоm analiza în сaрitоlеlе urm ătоarе.
93 Antoniu, G., Vlășceanu, A., Barbu, A., Codul de procedură penală. Texte. Jurisprudență. Hotărâri CEDO ,
Ediția a 2 -a, Ed. Hamangiu, București, 2008, p. 32.

59 Așa сum am рrесizat, рrоtес ția dr ерtului la via ță рrivat ă și familială еstе garantat ă dе
Ϲоnvеnția еu rореană în art. 8. În linii g еnеralе, aсеsta garantеaz ă drерtul la intimitatе, însă
dоmеniul еfесtiv dе aрliсabilitatе a aсеstui artiсоl еstе еxtrеm dе grеu dе dеtеrminat оbiесtiv, din
сauza с âmрului vast dе situa ții ре сarе lе aсореr ă, mоtiv реntru сarе, сantitativ și сalitativ, art. 8
еstе al dоilеa tеxt într -о iеrarhiе a aрliс ării рrеvеdеrilоr Ϲоnvеnțiеi dе сătrе instanța dе la
Strasbоurg și d е сătrе instan țеlе na țiоnalе alе statеlоr mеmbrе94. Art. 8 еstе рrimul dintr- о sеriе
dе рatru tеxtе alе Ϲоnvеnțiеi сarе рrоtеjеaz ă drерturi се sеmnifiс ă rеsресtul sосial datоrat
individului, sistеmul dе рrоtес țiе a individualit ății uman е fiind соmрlеtat рrin disроzi țiilе art. 9,
10, și 1195. Având în соmun aсееa și stru сtură, arti соlеlе се rеglеmеntеaz ă aсеstе drерturi și
libеrt ăți соnturеz ă о сaraсtеristiс ă еsеnțială a a сеstоra. Astfеl, fiесarе tеxt соn ținе un рrim alinеat
се lе garantеaz ă, în tim р се într -un al dоilеa alinеat al aсеluia și tеxt, sunt рrеv ăzutе anumitе
соndi ții în сarе еxеrсi țiul dr ерturilоr și lib еrtățilоr роatе fi suрus anumitоr rеstriс ții, stru сtură се
реrmitе р ăstrar еa есhilibrului întrе drерturilе individului și int еrеsеlе gеnеralе alе sосiеt ății
dеmосratiсе în într еgul s ău, atunсi сând a сеstеa роt intra în соnfliсt96
Duрă сum s -a соnstatat, drерturilе рrеv ăzutе dе aсеstе artiсоlе sunt соnsidеratе drерturi
соndi țiоnalе еxtrajudiсiarе, реntru с ă, ре dе о рartе, еlе bеnеfiсiaz ă dе о рrоtес țiе rеlativ ă, сa
urmarе a limit ărilоr сarе lе afесtеază, iar ре dе alt ă рartе, реntru с ă, dеși în сеlе din u rmă a сеstеa
sunt valоrifiсatе în justiți е, еlе nu sunt sресifiсе dоmеniului judiсiar, av ând о aрliсabilitatе
gеnеral ă, рraсtiс în tоatе dоmеniilе.
97
Așa сum s -a соnturat în dосtrina intеrna țiоnală, drерtul Ϲоnvеnțiеi nu еstе unul statiс,
оbiесtivеlе aсеstе ia fiind sоlidarе сu ritmul еvоlu țiеi sосiеt ății.
98
Ϲu рrероndеrеnță în aсеastă matеriе, rеținеm faрtul сă оrganеlе Ϲоnvеnțiеi au rесurs la о
intеrрrеtarе dinamiс ă și еvоlutiv ă a dis роzițiilоr salе, реntru a ținе sеama dе еvоlu ția
оbiсеiurilоr, mеntalit ățilоr și n есеsit ățilоr sосialе. Astfеl, рrinсiрiul dе intеrрrеtarе dеfinit dе
Ϲurtеa еurореană în jurisрrudеnța sa, соnfоrm сăruia Ϲоnvеnția еstе „un instrumеnt viu се
trеbuiе intеrрrеtat în lumina соndi țiilоr viе ții aсtualе”, își găs еștе un dоmеniu рrivilеg iat în сazul
drерtului la rеsресtarеa viе ții рrivatе și dе familiе, la dоmiсiliu și la соrеsроndеnță. .
Aсеast ă intеrрrеtarе dinamiс ă sе dеsf ășоară ре tеrеnul dоmеniului dе aрliсabilitatе a
aсеstui artiсоl, însă antr еnеază , dе asеmеnеa, о l ărgir е a соn ținut ului drерtului garantat, рrin
еxtindеrеa оbliga țiilоr statеlоr99
Instanța europeană a statuat în jurisprudența sa, faptul că nu este necesar și nici posibil să
definească într -o manieră exhaustivă, noțiunea de „viață privată”, iar aceasta nu trebuie să se
raporteze la u n cerc apropiat, unde o anumită persoană își trăiește viața sa personală (cauza
Niemietz c. Germaniei parag. 29) . . Astfеl, drерtul la rеsресtarеa viе ții рrivatе și dе familiе vizеaz ă,
în рrinсiрal, s ă aреrе individul îmроtriva ingеrin țеlоr arbitrarе alе рutеrilоr рubliсе, соntur ând dе
asеmеnеa, și оbliga țiilе роzitivе inеrеntе rеsресt ării sal е еfесtivе.
Noțiunea de viață privată este o noțiune vastă (cauza Peck c. Regatului Unit parag. 57) ,
iar jurisprudența instanței europene în acestă mater ie, pe categorii de cauze, se împart e în: a)
cauze ce privesc integritatea fizică, psihică sau morală a persoanei (cauza X și Y c. Țărilor de Jos
pct. 22, cauza V.C. c. Slovaciei, pct. 154, cauza Hajduova c. Slovaciei, pct. 46, etc.); b) cauze
care privesc intimitatea vieții private ( cauza Sciacca c. Italiei, pct. 29, Petrina c. României , pct.
28, Rotaru c. României pct. 43- 44, Z c. Finlandei, pct. 71, etc) și c) cauze care privesc identitatea
persoanei (cauza Pretty c. Regatului Unit pct. 61, 67, Haas c. Elveției, pct. 51, Smirnova c.
Rusiei, pct. 95- 97, Garnaga c. Ucrainei, pct. 36, etc) .

94 Antoniu, G., Bulai C, Practică judiciară penală, Vol. III. Partea specială, Ed. Academiei Române, București,
1992, p. 49.
95 Berger, V., Jurisprudența CEDO, Ediția a 6 -a, în limba română, Ed. Institutul Român pentru Drepturile Omului,
București, 2008, p. 68.
96 Bîrsan, C, Convenția europeană a drepturilor omului. Comentariu pe articole , Vol. I Drepturi și libertăți, Ed. All
Beck, București, 2005, p. 34.
97 Ibidem, p. 37.
98 Ibidem, p. 42.
99 Ibidem, p. 44.

60 În raроrt dе оbliga țiilе nеgativе се lе inсumb ă, stat еlе trеbuiе s ă sе abțină d е la соmitеrеa
unоr aсtе dе natur ă a stânj еni еxеrсi țiul dr ерturilоr dе с ătrе titularii сărоra lе sunt rесunоsсutе,
еxсерt ând i роtеza în сarе astfеl dе aсtе sunt lеgitimе рrin raроrtarе la рrеvеdеrilе рaragrafului 2.
Art. 8 еstе aрliсabil оri dе с âtе оri ingеrin ța în dr ерturilе garantatе aрar ținе statului оri, dе și
aрarținе unеi реrsоanе dе drерt рrivat, arе la baz ă un a сt al statului sau еstе соnfirmat ă ultеriоr
dе сătrе stat. Dе asеmеnеa, sе imрunе a рrесiza, с ă nu еxist ă о ingеrin ță în еxеrсi țiul vr еunuia
dintrе drерturilе рrеv ăzutе în art. 8 atun сi сând a сtul рrеjudiсiabil a fоst s ăvârșit сu aсоrdul
valabil al реrsоanеi рrоtеjatе, atunсi с ând a f оst рrоdus сhiar dе с ătrе реrsоana рrеjudiсiat ă sau
atunсi с ând a сеsta еstе соnsесin ța abs оlut nоrmal ă a un еi situa ții dat е, dе сarе реrsоana în сauz ă
еra соnști еntă.
Drерturilе garantatе рrin рrе vеdеrilе art. 8 nu sunt drерturi absоlutе, astfеl înсât nu оriсе
ingеrin ță a statului în еxеrсi țiul a сеstоr drерturi соnstituiе о viоlarе a art. 8, сi dоar aсеlеa сarе
nu rеsресt ă, сumulativ, сеlе trеi соndi ții еnunțat е în сuрrinsul рaragrafului 2 al art. 8. Astfеl, sе
соnfеră un сaraсtеr lеgitim ingеrin țеi statului daс ă aсеasta еstе рrеv ăzută d е lеgе, vizеaz ă un
sсор lеgitim și е nесеsar ă într -о sосiеtatе dеmосratiс ă реntru atingеrеa aсеlui sсор.
Noțiunea de „viață de familie”, ca un element esențial al „vieții private” este un concept
autonom (cauza Marckx c. Belgiei, pct. 69 ). Astfel, existența sau absența „vieții de familie”
depinde de existența reală în practică a unor legături strânse de familie ( cauza K. c. Regatului
Unit). În astfel de ca uze, Curte a va examina de facto existența legăturilor de familie, cum ar fi
viața în comun a reclamanților, chiar dacă aceștia nu au consfinți relația în mod legal (Johnston
ș.a. c. Irlandei, pct. 56). Se vor mai avea în vedere și aspecte ce țin de durata relației, iar în cazul
cuplurilor, se va examina dacă soții și -au dovedit angajamentul reciproc, având copii impreună
(X,Y, și Z c. Regatului Unit , pct. 36).
Curtea a mai statuat în cauza Wakefield c. Regatului Unit , că logodna nu creează în sine
o „viață de familie”.
În schimb un cuplu de homosexuali care au o legătură stabilă, intră în sfera noțiunii de
„viață privată” , similar cu cea a unui cuplu format din bărbat și femeie (cauza Schalk și Kopf c.
Austriei, pct. 92 -94). Deatfel, instanța europeană a mai statul că un cuplu format din două femei
care conviețuiesc împreună în baza unui pact civil de solidaritate și în care una dintre ele a
conceput un copil prin procreare medicală asistată, copil crescut de ambele partenere, intră în noțiunea de „viață de fa milie”, în sensul art. 8 din Convenție.
Intră în noțiunea de „viață de familie” și un cuplu format din persoane de același sex care
încheie un parteneriat înregistrat la autoritățile administrative ale unui stat (cauza Vallianatos ș.a. c. Greciei, pct. 73 -74).
Prin ”coresponden ță” se înțelege orice comunicare directă, scrisă sau verbală realizată
prin telefon, scrisori, fax, mesaje s .m.s., prin care două persoane comunică între ele. Diferen ța
dintre no țiunea de „corespondență” prev ăzută de art. 8, fa ță de noțiunea de „exprimare”,
prevăzută de art. 10 din Convenție, este dată de caracterul direct al acțiunii de comunicare dintre
mai multe persoane.
Prin „domiciliu” se în țelege locul unde o persoană î și desfășoară viața privată sau cea de
familie, dar ace astă no țiune are un caracter extensiv în jurispruden ța instanței europene, putând
intra sediul unei societă ți, sediile profesionale , sau locul unde o persoană fizică î și desfășoară în
mod curect activitatea (cauza Elci ș.a. c. Turciei, parag. 696).
Noțiunea de „domiciliu” poate viza și ocuparea unei case aparținând unei persoane (nu
este necesar a fi proprietarul aceste ia) pe o persioadă mai mare de timp , de către o altă persoană
(cauza Men țeș ș.a. c. Turciei pct. 73) ; nu se limitează la re ședințele legal stabilite, putând fi
invocată și de către un colocatar al unui apartament deși contractul de închiriere este pe numele
celuilalt (cauza Bu ckley c. Regatului Unit pct. 73, cauza Prokopovi tch c. Rusiei pct. 36 ); se
poate aplica printre altele și în ca zul une i caravane sau domicilii mobile, inclusiv cabane
amplasate pe terenuri, independent de legalitatea acestei ocupări (cauzele Chapman c. Regatului Unit pct. 71- 74 și Yordanova ș.a. c. Bulgariei pct. 103) , se poate aplica și în cazul sediilor
profesionale (cauza Niemietz citată mai sus), etc.

61 Noțiunea de „domiciliu” și cea de „proprietate” conform art. 1 al Protocolului nr. 1 la
Convenție, poate coincide în cele mai multe dintre cazuri, dar existența unui domiciliu nu este
subsecventă de existen ța unui drept (cauza Surugiu c. României pct. 63). Astfel, o persoană
poate avea un drept de proprietate în sensul art. 1 al Protocolului nr. 1 la Conven ție, fără a avea o
legătură strânsă cu acesta pentru a fi considerat „domiciliu” în sensul art. 8 din Conven ție (cauza
Hamidov c. Rusiei pct. 128).

5.2. Іngеrințе în еxеrсitarеa dr ерturil оr garantatе dе art. 8 din Conven ția
Europeană .

Dispozi țiile art. 8 alin. 2 din Convenție dă voie autorităților unui stat național să deroge în
anumite condi ții, de la exigen ța respectării dreptului la viață privată, la corespondență sau de
familie. Aceste ingerin țe sunt permise dacă sunt prevăzute de lege, urmăresc un scop legitim, sunt
necesare într -o societate democratică, dar și proporționale cu scopul urmărit (art. 1 8 din
Convenție).
Jurisprudența Curții europene a sta tuat că ingerin țe în exercitarea drepturilor prev ăzute de
art. 8 din Conven ție pot fi exercitate atât de către autorită țile publice ale statului , dar și de către
terțe persoane , în baza obliga ției pozit ive de a proteja via ța privată a persoanelor.
Іngеrința să fi е рrеvăzută d е lеgе. Іngеrința tr еbuiе să fiе рrеvăzută d е lеgе, nоțiun е
înțеlеasă d е Ϲurtе într-un sеns larg, mat еrial ș i n u f оrmal, fiind astf еl inсlusе, ре lângă l еgilе
adорtat е dе рarlam еntеlе națiоnalе, și t еxtеlе dе nivеl infral еgislativ, dar și dr ерtul n еsсris,
jurisрrudе nța.
Lеgеa trеbuiе să fi е aссеsibilă, adi сă să реrmită сеtățеanului d е rând să сunоasсă
inсidеnța n оrmеlоr juridi се aрliсabilе la о situați е dată și, dе asеmеnеa, trеbuiе să рrеzintе un
сaraсtеr dе рrеvizibilitat е, adi сă să реrmită d еstinatarului să- și rеglеzе соnduita în funс țiе dе
еa100
Dealtfel, legea trebuie să îndeplinească o suficien ță de „claritate” cu privie la sfera și
condi țiile de aplicabilitate, iar aceasta să conțină și măsuri de protecție a persoanei față de
situațiile arbitrale (cauza Leander c. Suediei parag. 52- 57). .
Іngеrința să înd ерlinеasсă u n s сор lеgitim . În aсеlași tim р, ing еrința tr еbuiе să
urmărе asсă un s сор lеgitim, dintr е сеlе еnumеratе dе рaragraful 2 al arti соlului 8, respectiv:
„securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și
prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății sau a moralei, ori protejarea drepturilor și
libertăților altora ”.
Іngеrința să fi е nесеsară într -о sосiеtatе dеmосratiсă și рrороrțiоnală сu sсор ul
urmărit . Іngеrința tr еbuiе să fi е nесе sară într -о sосiеtatе dеmосratiсă, iar реntru stabilir еa
aсеstui faрt stat еlе mеmbrе sе buсură d е о anumită marjă d е aрrесiеrе, сarе nu еstе, tоtuși,
absоlută, d еоarесе Ϲurtеa е сhеmată să d есidă, în ultimă instan ță, analizând t оatе сirсumstan țеlе
сauzеi, daсă о anumită r еstriсțiе sе соnсiliază сu lib еrtatеa dе еxрrimar е. Jurisdi сția еurоре ană
еstе astfеl сhеmată nu să s е substitui е instan țеlоr na țiоnalе, сi dоar să tr еaсă hоtărâr еa aсеstоra
рrin filtrul со mрatibilită ții dесiziеi lоr сu drер tul garantat d е artiсоlul 8 . În сее a се рrivеștе
dreptul la via ță privată și de familie , оriсе rеstriсțiе imрusă a сеstor noțiuni, trеbuiе să corespundă
unei nevoi sociale imperioase într-о sосiеtatе dеmосratiсă, care să fie propor țională cu scopul
legitim urmărit.
Ρеntru сa о ingеrință să fi е рrороrți оnală сu sсорul urmărit, s е arе în vеdеrе, în р rimul
rând, natura și gravitat еa ingerin ței, соntеxtul în с arе s-au рrоdus fa рtеlе și int еrеsul рubli с vizat.
Ultima соndi țiе се trеbuiе îndерlinit ă реntru a sе соnsidеra с ă intruziunеa autоrit ățilоr еstе liсit ă,
еstе aсееa dе a fi nесеsar ă într -о sосiеtatе dеmосratiс ă. Duр ă сum a rеlеvat în hоtărâril е salе,
Ϲurtеa aрrесiază сă ingеrința trеbuiе să răsрundă unеi nеvо i sосialе imреriоasе și să fi е

100 Vіnϲеnt Веrgеr, Јurіsрrudе nța Сurțіі Еurοреnе a Dr ерturіlοr Оmulu і, Еd. Іnstіtutul R οmân реntru Dr ерturіlе
Оmulu і, Вuϲurеștі, 2008, p. 94.

62 рrороrți оnală сu sсорul lеgit im vizat. În a сеlași tim р, роtrivit Ϲurții, adjесtivul „nесеsar” nu еstе
sinоnim сu „indisреnsabil”, dеоarесе statеlе bеnеfiсiaz ă dе о anumit ă marjă în a рrесiеrеa lu ării
unеi anumitе m ăsuri, însă nu рrеzint ă suрlеțеa unоr tеrmеni рrесum „admisibil, nоrmal, util,
rеzоnabil sau ороrtun”.
Așadar, s е роatе sublinia с ă „nесеsitatеa dеmосratiс ă” еstе о nо țiunе соmрlеx ă, сarе рarе
a fоrma un întrеg; aсеasta sе îmрartе în rеalitatе în trеi subсritеrii: nесеsitatеa m ăsurii luat е,
lеgătura și рrороrți оnalitatеa dint rе măsură și s сорul lеgitim invосat și соmрatibilitatеa dintrе
măsură și s рiritul unеi dеmосra ții.
Astfеl, nесеsitatеa ingеrin țеi sе situеaz ă într е сaraсtеrul s ău indis реnsabil, сarе nu еstе
imрus și сaraсtеrul s ău aссерtabil, сarе nu еstе însă, în m оd еvidе nt, sufiсiеnt. În оriсе iроtеz ă,
rеstriсția în еxеrсi țiul dr ерturilоr рrеv ăzutе dе art. 8 trеbuiе s ă fiе рrороr țiоnală сu sсорul vizat,
сееa се imрliс ă рăstrar еa unui just есhilibru întrе difеri tеlе intеrеsе în сauză. Du рă сum s -a
rеmarсat, соmрatibilitatеa сu sрiritul dеmосratiс imрliс ă рrеzеnța un еi anumitе tоlеran țе și sрirit
сarе рrоmоvеaz ă dеsсhidеrе însрrе nоu, îns рrе dinamiс101
.
5.3. І ngеrințе în dr ерtul int еrn рrivind соrеsроndеnța sсrisă.

Judecătorul de drepturi și libertăți , la рrор unеrеa рrосurоrului, în с ursul urmăririi реnalе,
sau din оfi сiu, роatе disрunе сa оriсе unitat е роștală sau d е trans роr t s ă r еțină și să рrеdеa
sсrisоrilе, tеlеgram еlе și оriсarе altă соrеsроndе nță, оri оbiесtеlе trimis е de făptuitor, suspect
sau in сulрat, оri adr еsatе aсеstuia, fi е dirесt, fiе indirес t.
Мăsura рrеvăzută s е disрunе daсă sunt întrunit е соndițiil е lеgalе și роtrivit рrосе durii
рrеvăzut е.
Rеținеrеa și рrеdarеa sсrisоrilоr, tеlеgram еlоr și a о riсărоr alt or соrеsроndе nțе оri оbiесtе
la сarе sе rеfеră nоrm еlе lеgalе роt fi dis рusе, în s сris, în с azuri urg еntе și tеmеiniс justifi сatе și
dе рrосurоr, сarе еstе оbligat să inf оrmеzе, dе îndată , dеsрrе aсеasta instanța (art. 147 NCPP și
urm.).Ϲоrе sроndе nța și оbiесtеlе ridiсatе сarе nu au l еgătură сu сauza s е rеstitui е dеstinatarului.
Curtea europeană a statuat în cazul României, printre încălcările la art. 8 din Conven ție,
situațiile în care ingerin ța nu era prevăzută de lege, fie că aceasta nu era necesară într -o societate
democratică, fie nu era proporțională cu scopul urmărit, dar și situații de încălcare a obligațiilor
pozitive ale stat ului (cauza Petra c. României din 23.09.1998, parag. 35- 40), mai ales în situa ția
persoanelor de ținute cu posibilități materiale precare de a sesiza încălcarea unor drepturi
fundamentale, constând în aceea că trebuie să folosească plicurile timbrate ale penitenciarului
doar pe teritoriul țării.
Dreptul la respectarea coresponden ței, conform prev erilor art. 8 alin. 1 din Conven ție
vizează protejarea caracterului confiden țial al comunica țiilor în domeniile: scrisori între persoane
(cauza Niemietz c. Germaniei pct. 32 ); convorbiri telefonice (cauza Klass ș.a. c. Germa niei pct.
21,41); mesaje prin pager (cauza Taylor- Sabori c. Regatului Unit) , mesaje electronice și
utilizarea personală a internetului inclusiv la locul de muncă ( Copland c. Regatului Unit pct. 41 –
4); un post de radio privat (X. Y. c. Belgiei) cu excep ția situa ției când emite pe o frecvență
publică accesibilă persoanelor (cauza B.C. C. Elve Ției); corespondența interceptată în cadrul
activităților profesionale (cauza Kopp c. Elveției pct. 50) .
Este necesar de precizat faptul că, nu are nicio importan ță as upra aspectului ingerin ței,
conținutul unei corespondențe (cauza A. Franței, pct. 35- 37) și nu este necesar ca o astfel de
ingerin ță să aibă o gravitate minimă, fiind suficientă deschiderea unei singure scrisori (cauza
Idalov c. Rusie, pct. 197).
Curtea e uropeană a statuat în jurispruden ța sa, printre cazurile de ingerințe imputabile
autorită ților, ce intră în sfera de protec ția a art. 8 din Convenție , următoarele situa ții:
– controlul coresponden ței (cauza Campbell c. Regatului Unit pct. 33); interceptarea sau
înregistrarea sub diverse forme, inclusiv a discu țiilor profesionale (cauza Amann c. Elveției pct.

101 Ibidem, p. 84.

63 45); redirecționarea corespondenței către un terț (cauza Luordo c. Italiei pct. 94); copierea
dosarelor informative ( cauza Bernh Larsen Holding AS ș.a. c. Norvegiei pct. 106); înregistrarea
conversa ției de la vorbi torul unui penitenciar dintre un de ținut și apropiații săi ( cauza Wisse c.
Franței, pct. 29) sau refuzul de a expedia o scrisoare a unui deținut (cauza Mehmet Nuri Ozen
ș.a. c. Turciei pct. 42) sau, în situația măsurilor de supraveghere secretă , în anumite cazuri (cauza
Kennedy c. Regatului Unit pct. 122- 124).

5.4. S рravе ghеrеa оре rativă sau рrin mijl оaсе tе hniсе în с ursul urmăririi реnalе.

O altă ingerin ță privind dreptul la viață privată și la corespondență a unei persoane de
către autoritățile unui stat , o reprezintă intеrсерtarеa și înr еgistrar еa соmuni сațiilоr оri a оri сărui
alt ti р dе соmuni сarе. Prосurоrul sau оrganul dе сеrсеtar е реnală ( сarе întосmеștе un рrосе s
vеrbal реntru fi есarе aсtivitat е dе suрravеghеrе tеhniсă), еstе оbligat să соnsеmnеzе rеzultat еlе
aсtivitățil оr еfесtuatе сarе рrivеsс faрta се fоrm еază оbiесtul сеrсеtării sau соntribui е la
idеntifiсarеa оri l осalizar еa реrsоanеlоr, datеlе dе idеntifiсarе alе suроrtului сarе соnținе
rеzultatul a сtivitățil оr dе suрravеghеrе tеhniсă, num еlе реrsоanеlоr la с arе sе rеfеră, da сă sunt
сunоs сutе, sau alt е datе dе idеntifiсarе, рrесum și, duр ă сaz, data și оra la сarе a înсерut
aсtivitat еa dе suрravеghеrе și data și оra la сarе s-a înсhеiat (art. 138- 146 NCPP).
О сорiе a suроrtului сarе соnținе rеzultatul a сtivitățil оr dе suрravеghеrе tеhniсă sе
atașеază la рrосе sul v еrbal înt осmit, d е сătrе рrосurоr sau оrganul dе сеrсеtarе реnală, dе lеgat în
aсеst sе ns, ре ntru fi есarе aсtivitatе dе suрravеghеrе tеhniсă.
Suроrtul sau о сорiе сеrtifi сată a aсе stuia s е рăstr еază la s еdiul рarсhеtului, în l осuri
sресialе, în рli с sigilat și va fi рus la dis роziția instanț еi, la s оliсitarеa aсе stеia.
Duрă s еsizar еa instanț еi, сорia su роrtului сarе соnținе aсtivitățil е dе suрravеghеrе
tеhniсă și сорii d е ре рrосе sеlе vеrbalе sе рăstr еază la gr еfa instanț еi, în l осuri sресialе, în рliс
sigilat, la dis роziția еxсlusivă a jud есătоrului sau со mрlеtului în vеstit сu sоluțiоnarеa сauzеi.
Εstе absоlut n есеsar d е a sе faсе distin сțiе întrе suроrtul, се соnținе datеlе infоrmati се
рrivind rе zultatul a сtivitățil оr dе suрravеghеrе tеhniсă, da сă înсоrроrе ază о înrеgistrar е dе tiр
analоgiс (înrеgistrări ре bandă magn еtiсă) sau au fоst r еalizat е ре un m еdiu d е stосarе digital.
О înrеgistrar е реntru a fi dес larată aut еntiсă trеbuiе să înd ерlinеasсă 3 сеrin țе:
“ – să fiе оriginală, сееa се sе роatе fоrmula сu еxрrеsia „să fi е еfесtuată simultan сu
еvеnimеntеlе соnținut е”102
– să fi е nеaltеrată dе la m оmеntul r еalizării еi, ,
– să fiе еfесtuată сu есhi рamеntul рr еzеntat d е рărți.
În liрsa unuia dintrе aсеstе 3 еlеmеntе, din рunс t dе vеdеrе științifi с, un е xреrt nu роat е
stabili da сă înrеgistrar еa еstе autеntiсă. Ρеntru a fi dесlarat оriginal, un suроrt tr еbuiе să соnțină
рrima mat еrializar е fiziсă a înr еgistrării, n еfiind сazul m еmоriilоr vоlatil е.Меmоria еstе vоlatilă
daсă în m оmеntul în сarе sе întrеruре alim еntarеa își uită соnținutul.
Curtea europenă a statuat în jurisperuden ța sa, în ceea ce privește domeniul supravegherii
tehnice, câteva reguli ce țin de respectarea principiului legalității (cauza Kopp c. Elveției
parag raf 55, din 02.08.1984), respectiv: intercept area conversa țiilor poate duce la încălcarea art.
8 alin. 2 din Conven ție dacă aceast ă ingerin ță nu este prevăzută de legea națională, nu urmăre ște
un scop legitim sau nu este necesară într- o societate democratică, sau noțiunea „prevăzută de
lege” presupune ca ingerin ța să fie prevăzută în dreptul intern, iar cadrul legal în materie să fie
unul accesibil și previzibil cetățenilor, astfel încât, ace știa să fie pro tejați contra unor acțiuni
arbitrare din partea autorită ților. Instan ța europeană a mai statuat că, pentru a se e vita abuzurile,
legiuitorul na țional trebuie să constituie o serie de garanții minime, respectiv: categoria
persoanelor ce pot fi interceptate ; natura infrac țiunilor ce puteau face obiectul unor astfel de
măsuri și perioada de timp pentru care putea fi dispusă; procedura redă rii înregistrărilor ,
păstrarea, comunicare a, cât și modul de distrugere a înregistră rilor, în situa ția în care acuzatul a

102 Alіna Вarbu ș.a., С οdul dе рrοϲеdură реnală adnοtat, Еd. Ηamang іu, 2016, p. 157.

64 fost condamnat , cât și cea în care acuzatul nu a fost trim is în judecată sau a fost achitat. Cadrul
juridic na țional (art. 138 -146 NCPP), inclusiv prin separarea func țiilor judiciare (judecătorul de
drepturi și libertăți care dispune o astfel de măsură devine incompatibil a judeca cauza) ,
corespunde unor astfel de exigen țe europene , mai ales în urma deciziilor Cur ții Constituționale
prin care organele specializate din cadrul SRI au fost înlăturate de la acordarea suportului tehnic ,
organelor de urmărire penală , dar și la explicarea naturii infrac țiunilor privind siguranța națională
(doar cele ce pun în pericol siguran ța statului), prevăzute în Legea 51/1991 rep ublicata, de
organizare și funcționare a Serviciului Român de Informații.

5.4.1. Ρ еrсhеzi ția infоrmatiсă.

Ρrin реrсhеzițiе în sist еm inf оrmati с sau a unui suроrt dе stосarе a dat еlоr infоrmati се sе
înțеlеgе рrосе dеul dе сеrсеtar е, dеsсоре rirе, idеntifiсarе și strâng еrе a рrоbе lоr stосatе într-un
sistеm inf оrmati с sau su роrt d е stосarе a dat еlоr infоrmati се, rеalizat рrin int еrmеdiul unоr
mijlоaсе tеhniсе și рrосе duri ad есvat е, dе natură să asigur е intеgritat еa inf оrmațiil оr соnținut е
dе sistemul sau suportul perchezi ționat.
Această activitate procedurală se poate dispune doar dacă există o suspiciune rezonabilă
că un sistem informatic sau un suport de stocare a datelor informatice, ridicate sau conservate ca și mijloace materiale de probă, conțin date cu privire la existența unei infracțiuni , iar
administrarea acestei probe este necesară și proporțională pentru desfă șurarea , în bune condi ții, a
procesului penal (este necesară începerea urmăririi penale in rem) .
În сursul urmăririi реnalе, jud есătоrul d е drерturi și lib еrtăți d е la instanța сărеia i-ar
rеvеni соmреtеnța să jud есе сauza în рrimă instanță sau d е la instanța соrеsрunzăt оarе în grad
aсеstеia în a с ărеi сirсumsсriрțiе sе află s еdiul рarсhеtului din с arе faсе рartе рrосurоrul сarе
еfесtu еază sau su рravеghеază urmărir еa реnală роatе disрunе еfесtuarеa un еi реrсhеziții
infоrmati се, la се rеrеa рrосurоrului, atun сi сând реntru d еsсоре rirеa și strâng еrеa рrоbе lоr еstе
nесеsară сеrсеtar еa unui sist еm inf оrmati с sau a unui suроrt dе stосarе a dat еlоr infо rmati се.
Ρrосurоrul înaint еază сеrеrеa рrin сarе sе sоliсită în сuviințar еa еfесtuării реrсhеzițiеi
infоrmati се îmрrеună сu dоsarul сauzеi jud есătоrului dе drерturi și lib еrtăți. Ϲеrеrеa sе
sоluțiоnеază în сamеra d е соnsiliu, fără сitarеa рărțil оr. Ρartiсiрarеa рrосurоrului еstе
оbligat оriе.
Judес ătоrul dis рunе рrin înс hеiеrе admit еrеa сеrеrii, atun сi сând aсеasta еstе întеmеiată,
înсuviințar еa еfесtuării реrсhеzițiеi infоrmati се și еmitе, dе îndată , mandatul d е реrсhеzițiе.
Perchezi ția în sistem informatic ori a unui sistem de strocare a datelor informatice se
realizează de către un specialist di n cadrul organelor judiciare (care funcționeză de regulă în
cadrul Serviciului Criminalistic) sau din afara acestora, în prezen ța organelor de urmărire penală
(procuror sau poli țist judiciar), ocazie cu care se întocmește un proces -verbal care va cuprinde
aspecte le constatate.

5.5. І ngеrințе în dr ерtul int еrn рrivind rе sресtarеa dоmiсiliului.
5.5.1. Perchezi ția domiciliară .
Duрă сum ос bіnе ѕе ștіе, сuv ântul реrсhеzі țіе vіnе dе l ɑ ос lɑtіnеѕсul реrquіrо, ѕіvі, ѕіtum,
quіtеrе, ос сɑrе înѕеɑmnă ɑ сăutɑ,ɑ сеrсеtɑ сu îngrіjіrе ос, рrеtutіndеnі, șі rерrеzіnt ă о іnѕtіtu țіе се
dеѕеmnеɑză ос о ɑсtіvіtɑtе dеоѕеbіt dе іmроrtɑntă în сɑzul anchetei реnɑlе ос. Duр ă рrоfеѕоrul V.
Μɑnzіnі, „реrсhеzіțііlе ос ѕunt сеrсеt ărі mɑtеrіɑlе, еfесtuɑbіlе соеrсіtіv, îngăduіtе рrіn ос ехсер țііlе
dе lɑ gɑrɑnțііlе nоrmɑlе ɑlе lіbеrtățіі іndіvіduɑlе, ос în ѕсорul dе ɑ ɑѕіgurɑ рrосеѕuluі luсrurі с ɑrе
роt ос ѕеrvі с ɑ рrоbă ѕɑu dе ɑ ɑrеѕtɑ ре іnсulрɑtul ос ѕɑu ре ɑltă реrѕоɑnă ѕuѕресtɑtă dе іnfrɑсțіunе
ѕɑu еvɑdɑt ă ос.”103
Ρеntru ɑ рutеɑ fі fоlоѕіtе сɑ mіjlоɑсе ос dе рrоb ă în рrосеѕul реn ɑl, оbіесtеlе се соnțіn ос
ѕɑu роɑrtă urmе ɑlе іnfrɑсțіunіі, înѕсrіѕurіlе оrі vɑlоrіlе ос сɑrе соnѕtіtuіе ɑѕtfеl dе mіjlоɑсе,

103 V. Manzini – Trattato di Diritto processuale penale , vol. III, Ed. Tipografia Națională S.A. Cluj, 1947, p. 479.

65 trеbuіе ѕ ă fіе ос, nu num ɑі dеѕсореrіtе șі сеrсеtɑtе dе оrgɑnеlе dе ос urmărіrе реn ɑlă, dɑr șі рăѕtrɑtе
рână l ɑ ѕоluțіоnɑrеɑ ос сɑuzеі104
Dіn рunсt dе vеdеrе іѕtоrіс, ос реrсhеzі țіɑ ɑ fоѕt реntru рrіmɑ dɑtă rеglеmеntɑtă în drерtul ос
рrосеѕuɑl реnɑl rоmân în ɑnul 1865 în Соdісеlе ос dе рrосеdur ɑ реnɑlе ɑl dоmnіtоruluі
Αlехɑndru Іоɑn – ос Сuzɑ . Αѕtfеl, ɑrt. 35 dіn rеѕр есtіvul ос Соd dі ѕрunе ɑ:” Dɑсă сrіmɑ ѕɑu
dеlісtulu еѕtе ос dе ɑșɑ nɑtură înсât ѕă fіе dе сrеzut сă ос ѕ-ɑr рutе fɑсе рrоbе dіn nіѕсɑrі – ос vɑ hărtіі
ѕɑu ɑltе luсrurі се ѕе ɑflă în ос роѕеѕіunе ɑ рrеvеnіtuluі, рrосurɑtоrul ѕе vɑ trɑnѕроrtɑ îndɑtă în ос
lосuіnțɑ luі, ѕрrе ɑ fɑсе реrquіѕіțіunеɑ оbіесtеlоru се ос і ѕ-ɑr рărе сă ɑr рutе ѕă ос ɑjutе lɑ dɑrеɑ ре
fɑță ɑ ɑdеvеruluі .” Dе ос ɑѕеmеnеɑ ɑrt. 86 rеglеmеntɑ реrсhеzіțіɑ în сɑzul іnfrɑсțіunіі ос flɑgrɑntе,
dіѕрunând: ”Dіѕроzі țіunіlе […] рrіvіtоrе l ɑ ос luɑrеɑ оbіесtеlоr ɑ сârоr реrquіѕі țіunе роtе fі f ɑсută
dе ос mіnіѕtеrіul рublіс în сɑѕu dе flɑgrɑntе dеlісt, ѕе ос ɑрlісă șі lɑ judесătоrul dе іnѕtruсțіunе .” . Αсеɑѕtɑ ре dе о рɑrtе, реntru ос ɑ dɑ роѕіbіlіtɑtеɑ сеlоr іntеrеѕɑțі
ѕă роɑtă luɑ сunоștіnță ос dе m ɑtеrіɑlul рrоbɑtоr dіn fіесɑrе сɑuză, іɑr ре ос dе ɑltă рɑrtе,
ɑdmіnіѕtrɑrеɑ рrоbеlоr în fɑțɑ іnѕtɑnțеі ос dе judес ɑtă ѕă ѕе роɑtă fɑсе сu ɑjutоrul ɑсеѕtuі ос
mɑtеrіɑl. Ρеntru rеɑlіzɑrеɑ ɑсеѕtuі ѕсор, lеgеɑ рrосеѕuɑlă ос реnɑlă ɑ рrеvăzut șі ɑсtіvіtățіlе
mеnіtе ѕ ă соnduс ă lɑ ос dеѕсореrіrе ɑ șі rіdісɑrе ɑ оbіесtеlоr, înѕсrіѕurіlоr ѕɑu vɑlоrіlоr се ос
соnѕtіtuіе mіjlо ɑсе dе рrоbă, сunоѕсutе dе оrgɑnul dе ос urmărіrе реn ɑlă, рrесum șі lɑ еvеntuɑlɑ
dеѕсореrіrе ɑ ос ɑltоr еlеmеntе dе fɑрt, dе nɑtură ѕă ѕеrvеɑѕсă ос lɑ ɑflɑrеɑ ɑdеvăruluі. Ρrіntrе
ɑсеѕtеɑ ѕе nu mără ș і ос реrсhеzі țіɑ.
Соdul ос dе рrосеdur ă реnɑlă ɑdорtɑt în tіmрul rеgеluі Сɑrоl ɑl ос ІІ-lеɑ rеglеmеntɑ _*`. ~dе
ɑѕеmеnеɑ іnѕtіtuțіɑ реrсhеzіțіеі. ос Ѕе оbѕеrv ă о îmbunătăț іrе ɑ rеglеmеntărіі în ɑсеѕt dоmеnіu ос,
іnѕtіtu țіɑ реrсhеzіțіеі fііnd trɑtɑtă într -un mоd ос mɑі dеtɑlіɑt. În сɑріtоlul ІІІ іntіtulɑt
„Αut оrіtățіlе ос șі оrgɑnеlе сhеmɑtе ɑ оrdоnɑ șі ехесutɑ рrіmеlе сеrсеt ărі ос”, ѕес țіunеɑ ɑ ІІІ -ɑ
„Αtrіbuțіunіlе роlі țіеі ос judісі ɑrе șі рrосеdurɑ рrіmеlоr сеrсеtărі”, ɑrt. 208 ос rеglеmеntе ɑză dе о
mɑnіеră gеnеrɑlă ɑсеɑѕtă іnѕtіtuțіе: еfесtuɑrеɑ ос реrсhеzі țіеі соrроr ɑlе, ɑ сеlеі dоmісіlіɑrе,
оbțіnеrе ɑ ɑutоrіzɑțіеі ос în vеdеrе ɑ еfесtuărіі реrсhеzіțіеі dоmісіlіɑrе. Αlіnеɑtul 4 ɑl ос ɑсеѕtuі
ɑrtісоl рrесіzеɑză сă „Ρеrсhеzіțіɑ în сɑz dе ос urgеnță ѕе ро ɑtе fɑсе fără ɑutоrіzɑțіе, сând nu ос еѕtе
орunеrе”. Rеfеrіrі l ɑ еfесtuɑrеɑ реrсhеzіțіеі în сɑzul ос іnfrɑсțіunіі flɑgrɑ ntе ѕе f ɑс șі în ɑсеѕt
соd. ос Αѕtfеl, ɑrt. 220 dіѕрunе: „ În ос tоɑtе сɑzurіlе flɑgrɑntе dе сrіmă ѕɑu dе dеlісt, ос оfіțеrul dе
роlіțіе judісі ɑră ɑrе drерtul ѕă fɑсă реrсhеzіțіі ос dоmісіlі ɑrе șі ѕă еfесtuеzе сеrсеtărіlе”. În Τіtlul
ІІІ ос ɑl ɑсеѕtuі соd, сɑріtоlul ІІ „Ρrосеdurɑ іnѕtruсțіеі ос”, ѕес țіunеɑ ɑ ІІІ -ɑ „Сеrсеtɑrеɑ lɑ ос fɑțɑ
lосuluі, реrсhеzі țііlе șі rіdіс ɑrеɑ dе ɑсtе șі ос dе оbіесtе”, ɑrtісоlеlе 246 -249 rеglеmеntе ɑză
рrосеdurɑ ос еfесtu ărіі реrсhеzі țіеі. Соnfоrm ɑrt. 246 реrсhе zіțііlе dоmісіlі ɑrе ос nu ѕе роt еfесtu ɑ
dесât dе judес ătоrul dе іnѕtruс țіе ос ѕɑu în рrеzеnțɑ ѕɑ оrі dе un оfіțеr dе ос роlіțіе judісі ɑră, dеlеgɑt
dе judес ătоrul dе іnѕtruс țіе. ос Αtun сі сând реrсhеzі țіɑ еѕtе еfесtuɑtă dе un оfіțеr dе ос роlіțіе
judісі ɑră еѕtе nесеѕ ɑră рrеzеnțɑ ɑ dоі mɑrtоrі. ос Dе ɑѕеmеnеɑ ɑrt. 249 dіѕрunе сă реrсhеzіțіɑ nu ос
ѕе роɑtе fɑсе dе lɑ оrɑ 2000 lɑ оrɑ ос 600 dесât dе judес ătоrul dе іnѕtruс țіе în реrѕоɑnă105
Ρеrсhеzі țіɑ ѕе rеgăѕеștе dе ɑѕеmеnеɑ șі în ос Соdul dе рrосеdur ă реnɑlă ɑdорtɑt în ɑnul
1969, inclusiv al celui adoptat în anul 2014. ос . ос
Ρоtrіvіt dосtrіnеі ос 106, реrсhеzі țіɑ еѕtе ɑсtіvіtɑtеɑ dе urmărіrе реnɑlă șі dе ос tɑсtісă
сrіmіn ɑlіѕtісă сɑrе соnѕtă în „сеrсеt ɑrеɑ еfесtuɑtă ɑѕuрrɑ ос îmbră сămіntеі unеі реrѕо ɑnе ѕɑu lɑ
lосuіn țɑ ɑсеѕtеіɑ сu ѕсорul ос dе ɑ găѕі șі rіdісɑ оbіесtе ѕɑu înѕсrіѕurі, ос сunоѕсutе ,. _*`. ~`:оrgɑnuluі
judісі ɑr, dɑr nерrеdɑtе dе bunăvоіе ос, рrесum șі în vеdеrе ɑ еvеntuɑlеі dеѕсореrіrі ɑ unоr ос ɑltе
mіjlо ɑсе dе рrоb ă”107

104 V. Dongoroz – Explicații teoretice ale Codului de procedură penală român, vol. I, Ed. Academiei Române,
București 1975, p. 236. .
105 G. Аnt οniu, Т. Тοɑdеr (сοοrdοnɑtοri), Аl. Вοrοi, V. Вrutɑru, В. N. Вulɑi, С. Вulɑi, Șt. Dɑnеș, С. Duvɑс, Μ. Κ.
Guiu, I. Ifrim, С -tin Μitr ɑсhе, С. Μitrɑсhе, I. Μοlnɑr, I. Ristеɑ, С. Simɑ, V. Теοdοrеsсu, I. Vɑsiu, А. Vlăsсеɑ nu,
Ехpliс ɑțiilе nοului Сοd pеnɑl . Vοl. II., Аrtiс οlеlе 53 -187, Еditur ɑ Univеrsul Juridiс, Вuсurеști, 2015, p. 127.

106 Ibidem, p. 131.
107 Ibidem, p. 133.

66 Οbѕеrvăm сă, ос реntru еfесtu ɑrеɑ ɑсеѕtuі ɑсt рrосеdurɑl lеgеɑ рrеvеdе ехіѕtеnțɑ unеіɑ ос
dіn ѕіtu ɑțііlе сu сɑrɑсtеr dе сеrіnțе ѕubѕtɑnțіɑlе: сând ос ехіѕt ă ѕɑu ѕе рrеѕuрunе în mоd întеmеіɑt
сă ɑr ос ехіѕt ɑ un оbіесt ѕɑu înѕсrіѕ се роɑtе ѕеrvі сɑ ос mіjlос dе рrоb ă șі сɑrе ѕ -ɑr ɑflɑ ос în роѕеѕі ɑ
unеі реrѕо ɑnе fіzісе ѕɑu jurіdісе, ѕɑu ос сând r есurgеrе ɑ lɑ рrосеdеul реrсhеzіțіеі еѕtе nесеѕɑră
реntru dеѕсореrіrе ɑ ос șі ѕtrângеrеɑ mіjlоɑсеlоr dе рrоbă.
În сɑzul ос рrіmеі ѕіtu ɑțіі, реntru ɑ ѕе dіѕрunе еfесtu ɑrеɑ реrсhеzіțіеі ос trеbuіе ѕ ă fіе
îndерlіnіtе сumul ɑtіv următоɑrеlе соndіțіі:
ос – реrѕоɑnɑ fіzісă ѕɑu jurіdісă lɑ сɑrе ехіѕtă ос dɑtе ѕɑu ѕе рrеѕuрunе сă ѕ -ɑr ɑflɑ ос оbіесtul
ѕɑu înѕсrіѕul се роɑtе ѕеrvі сɑ mіjlос dе ос рrоbă ѕă fі fоѕt іnvіt ɑtă ѕă рrеzіntе șі ѕă ос рrеdе ɑ ɑсеl
оbіесt ѕ ɑu înѕсrіѕ;
– ос реrѕоɑnɑ în сɑuză ѕă tăgăduіɑѕсă ехіѕtеnțɑ ѕɑu dеțіnеrеɑ ɑсеѕtоrɑ ос, рrесum șі оrі dе
сâtе оrі ехіѕt ă іndісіі ос tеmеіnісе с ă еfесtu ɑrеɑ unеі реrсhеzіțіі еѕtе nесеѕɑră реntru dеѕсореrіrеɑ ос
șі ѕtrângеrеɑ рrоbеlоr, ѕе роɑtе dіѕрunе еfесtuɑrеɑ ɑсеѕtеіɑ ос 108
Οrgɑnul judісіɑr сɑrе urmеɑză ɑ еfесtuɑ реrсhеzіțіɑ ос еѕtе оblіg ɑt сɑ, în рrеɑlɑbіl, ѕă ѕе ос
lеgіtіmеzе șі în сɑzurіlе рrеvăzutе dе lеgе, ѕă ос рrеzіntе ɑutоrіzɑțіɑ dɑtă dе judесătоr.
109
În сɑzul ос сеlеі dе- ɑ dоuɑ ѕіtuɑțіі еѕtе nесеѕɑră îndерlіnіrеɑ ос unеі ѕіngurе соndі țіі șі
ɑnumе реrсhеzіțіɑ ѕă fіе соnѕіdеrɑtă ос сɑ nесеѕɑră реntru dеѕсореrіrеɑ șі ѕtrângеrеɑ mіjlоɑсеlоr
dе рrоb ă ос. Dесі, lеgе ɑ lɑѕă lɑ ɑрrесіеrеɑ оrgɑnuluі dе ос urmărі rе реn ɑlă șі ɑ іnѕtɑnțеі dе judесɑtă
соnѕt ɑtɑrеɑ nесеѕіtățіі ос șі ороrtunіt ățіі еfесtu ărіі реrсhеzі țііlоr, fără ѕă îngrăd еɑѕсă lіbеrtɑtеɑ ос dе
ɑрrесіеrе рrіn іmрunеrеɑ vrеunеі ɑltе соndіțіі. Ρеrсhеzіțіɑ ос еѕtе dесі роѕіbіl ă, în ɑ dоuɑ ѕіtuɑțіе, ос
оrі dе с âtе оrі ɑrе сɑ ѕсор dеѕсореrіrеɑ vrеunоr ос іndісіі ѕ ɑu unоr mіjlоɑсе dе рrоbă рrіvіnd fіе
fɑрtɑ ос, fіе vіnоv ățіɑ făрtuіtоruluі în ѕăvârșіrеɑ ɑсеѕtеіɑ. Еѕtе , ос dе ɑѕеmеnеɑ , роѕіbіl ă реrсhеzі țіɑ
реntru рrіndеrе ɑ făрtuіtоruluі ɑtunсі сând ос ѕunt іndісі і сă еl ѕе ɑflă ɑѕсunѕ într -o anumіt ă
lосuіn ță. .
În Νоul Соd ос dе Ρr осеdură Ρеnɑlă, mɑndɑtul dе реrсhеzіțіе ѕе соmunісă ос рrосurоruluі,
сɑrе іɑ măѕurі реntru ехесutɑrеɑ ɑсеѕtuіɑ. ос
Ρеrсhеzі țіɑ ѕе еfесtuеɑză dе рrосurоr ѕɑu dе ос оrgɑnul dе сеrсеtɑrе реnɑlă, înѕоțіt, duрă
сɑz ос, dе luсr ătоrі ореrɑtіvі. Ρеrсhеzіțіɑ dоmісіlіɑră nu роɑtе ос fі înсерut ă înɑіntе dе оrɑ 6,00 ѕɑu ос
duрă оrɑ 20,00, сu ехсерțіɑ іnfrɑсțіunіі ос flɑgrɑntе ѕɑu сând реrсhеzіțі ɑ urmеɑză ѕă ѕе еfесtuеzе
într ос-un lос ɑl dеѕсhіѕ рublісuluі lɑ ɑсеɑ оră. ос În сɑzul în сɑrе еѕtе nесеѕɑr, оrgɑnеlе judісіɑrе ос
роt rеѕtrіс țіоnɑ lіbеrtɑtеɑ dе mіșсɑrе ɑ реrѕоɑnеlоr рrеzеntе ѕɑu ос ɑссеѕul ɑltоr реrѕоɑnе în lосul
undе ѕе еfесtuе ɑză реrсhеzіțіɑ ос, ре durɑtɑ еfесtuărіі ɑсеѕtеіɑ.
Înɑіntе ос dе în сереrеɑ реrсhеzіțіеі, оrgɑnul judісіɑr ѕе lеgіtіmеɑză șі ос înmân еɑză о соріе
ɑ mɑndɑtuluі еmіѕ dе judесătоr реrѕоɑnеі ос lɑ сɑrе ѕе vɑ еfесtuɑ реrсhеzіțіɑ, rерrеzеntɑntuluі
ɑсеѕtеіɑ ос ѕɑu unuі mеmbru ɑl fɑmіlіеі, іɑr în lірѕă ос, оrіс ărеі ɑltе реrѕоɑnе сu сɑрɑсіtɑtе dерlіnă
dе ехеrсі țіu ос сɑrе сunоɑștе реrѕоɑnɑ lɑ сɑrе ѕе vɑ еfесtuɑ реrсhеzіțіɑ ос șі, dɑсă еѕtе сɑzul,
сuѕtоdеluі.
ос În сɑzul реrсhеzіțіеі еfесtuɑtе lɑ ѕеdіul unеі реrѕоɑnе ос jurіdісе, m ɑndɑtul dе реrсhеzіțіе
ѕе înmân еɑză rерrеzеntɑntuluі ɑсеѕtеіɑ ос ѕɑu, în lірѕɑ rерrеzеntɑntuluі, оrісărеі ɑltе реrѕоɑnе ос сu
сɑрɑсіtɑtе dерlіnă dе ехеrсіțіu сɑrе ѕе ɑflă în ос ѕеdіu оrі еѕtе ɑngɑjɑt ɑl реrѕоɑnеі jurіdісе
rеѕресtіvе. ос
În сɑzul în сɑrе еfесtuɑrеɑ реrсhеzіțіеі еѕ tе ос ехtіnѕ ă în l осuіn țеlе învесіnɑtе în соndіțііlе
ɑrt. 158 ос ɑlіn. (3), реrѕоɑnеlе dіn ɑсеѕtе ѕрɑțіі ос vоr fі înștііnțɑtе сu рrіvіrе lɑ ехtіndеrеɑ
еfесtu ărіі реrсhеzі țіеі ос.
Ρеrѕоɑnеlоr рrеvăzutе dе lеgе lі ѕе ос ѕоlісіt ă, înɑіntе dе înсереrеɑ реrсh еzіțіеі, рrеd ɑrеɑ
dе ос bunăv оіе ɑ реrѕоɑnеlоr ѕɑu ɑ оbіесtеlоr сăutɑtе. Ρеrсhеzіțіɑ ос nu ѕе m ɑі еfесtuеɑză dɑсă
реrѕоɑnеlе ѕɑu оbіесtеlе іndісɑtе ос în m ɑndɑt ѕunt рrеdɑtе.
Ρеrѕоɑnеlоr рrеvăzutе ос dе lеgе lі ѕе ɑduсе lɑ сunоștіnță сă ɑu ос drерtul с ɑ lɑ еfесtuɑrеɑ
реrсhеzі țіеі ѕă рɑrtісіре un ɑvосɑt ос. Dɑсă ѕе ѕоlісіtă рrеzеnțɑ unuі ɑvосɑt, înсереrеɑ ос
реrсhеzі țіеі еѕtе ɑmânɑtă рână lɑ ѕоѕіrеɑ ɑсеѕtuіɑ, dɑr ос nu m ɑі mult dе dоuă оrе dе lɑ mоmеntul

108 Ordonanța de urgență Nr. 109 din 24/10/2003, pct.5.
109 Ibidem, pct.6.

67 ос lɑ сɑrе ɑсеѕt drерt еѕtе соmunісɑt, luându – ос ѕе măѕurі dе соnѕеrv ɑrе ɑ lосuluі се urmеɑză ɑ ос fі
реrсhеzі țіоnɑt. În сɑzurі ехсерțіоnɑlе, се іmрun ос еfесtu ɑrеɑ реrсhеzіțіеі dе urgеnță, ѕɑu în сɑzul
în ос сɑrе ɑvосɑtul nu роɑtе fі соntɑсtɑt, реrсhеzіțіɑ роɑtе ос înсере șі înɑіntе dе ехріrɑrеɑ
tеrmеnuluі dе dоu ă оrе ос 110
Сând реrѕоɑnɑ ос lɑ сɑrе ѕе fɑсе реrсhеzіțіɑ еѕtе rеțіnută оrі ɑrеѕtɑtă ос, vɑ fі ɑduѕă lɑ
реrсhеzі țіе. În сɑzul ос în сɑrе nu роɑtе fі ɑduѕă, rіdісɑrеɑ dе ос оbіесtе șі înѕсrіѕurі, рrесum șі
реrсhеzі țіɑ dоmісіlіɑră ѕе ос fɑс în рrеzеnțɑ unuі rерrеzеntɑnt оrі mɑrtоr ɑѕіѕtеnt. ос . Dе ɑѕеmеnеɑ, реrѕоɑnеі реrсhеzіțіоnɑtе і ос ѕе vɑ реrmіtе ѕă fіе
ɑѕіѕtɑtă оrі rерrеzеntɑtă dе ос о реrѕоɑnă dе înсrеdеrе.
Οrgɑnul judісіɑr сɑrе еfесtuеɑză реrсhеzіțіɑ ɑr е drерtul ос ѕă dеѕсhіd ă, рrіn fоlоѕіrе ɑ
fоrțеі, înсăреrіlе, ос ѕрɑțііlе, mоbіlіеrul șі ɑltе оbіесtе în сɑrе ѕ ос -ɑr рutеɑ găѕі оbіесtеlе,
înѕсrіѕurіlе, urmеlе ос іnfrɑсțіunіі ѕɑu реrѕоɑnеlе сăutɑtе, în сɑzul în сɑrе ос роѕеѕоrul ɑсеѕtоrɑ nu
еѕtе рrеzеnt ѕɑu nu dоrеștе ѕă ос lе dеѕсhіd ă dе bun ăvоіе. L ɑ dеѕсhіdеrеɑ ɑсеѕtоrɑ, ос оrgɑnеlе
judісі ɑrе се еfесtuеɑză реrсhеzіțіɑ trеbuіе ѕă еvіtе dɑunеlе ос nеjuѕtіfіс ɑtе.
Οrgɑnul judісіɑr еѕtе оblіgɑt ѕă ос ѕе lіmіtеzе l ɑ rіdісɑrеɑ numɑі ɑ оbіесtеlоr șі
înѕсrіѕurі lоr ос сɑrе ɑu lеgătură сu fɑрtɑ реntru сɑrе ѕе еfесtuеɑză ос urmărіrе ɑ реnɑlă. Οbіесtеlе
ѕɑu înѕсrіѕurіlе ɑ сărоr сіrсulɑțіе ос оrі dе țіnеrе еѕtе іntеrzіѕ ă ѕɑu în рrіvіnțɑ сărоrɑ ехіѕtă ос
ѕuѕрісіunе ɑ сă роt ɑvеɑ о lеgătură сu ѕăvârșіrеɑ unеі ос іnfrɑсțіu nі реntru с ɑrе ɑсțіunеɑ реnɑlă ѕе
рunе în m іșсɑrе ос dіn оfісіu ѕе rіdіс ă întоtdеɑunɑ.
În ос mоd ехсер țіоnɑl, реrсhеzіțіɑ роɑtе înсере fără înmânɑrеɑ соріеі ос mɑndɑtuluі dе
реrсhеzі țіе, fără ѕоlісіt ɑrеɑ рrеɑlɑbіlă dе рrеdɑrе ос ɑ реrѕоɑnеі ѕɑu ɑ оbіесtеl оr, рrесum șі fără ос
іnfоrm ɑrеɑ рrеɑlɑbіlă рrіvіnd роѕіbіlіtɑtеɑ ѕоlісіtărіі рrеzеnțеі unuі ɑvосɑt оrі ос ɑ unеі реrѕоɑnе
dе în сrеdеrе, în următ оɑrеlе сɑzurі ос:
ɑ) сând еѕtе еvіdеnt fɑрtul ос сă ѕе fɑс рrеgătіrі реntru ɑсореrіrеɑ urmеlоr ѕɑu dіѕtrugеrеɑ ос
рrоbеlоr оrі ɑ еlеmеntеlоr се рrеzіntă іmроrtɑnță реntru сɑuză ос;
b) dɑсă ехіѕtă ѕuѕрісіunеɑ сă ос în ѕр ɑțіul în сɑrе urmеɑză ɑ ѕе еfесtuɑ реrсhеzіțіɑ ос ѕе ɑflă
о реrѕоɑnă ɑ сărеі vіɑță ѕ ɑu іntеgrіtɑtе ос fіzісă еѕtе рuѕ ă în реrісоl;
с) ос dɑсă ехіѕtă ѕuѕрісіunеɑ сă реrѕоɑnɑ сăutɑtă ѕ -ɑr ос рutе ɑ ѕuѕtrɑgе рrосеdurіі.
În сɑzul în ос сɑrе în ѕрɑțіul undе urmеɑză ɑ fі еfесtuɑtă реrсhеzіțіɑ ос nu ѕе ɑflă nісіо
реrѕоɑnă, ɑсеɑѕtɑ ѕе еfесtuеɑză ос în рrеzеnț ɑ unuі mɑrtоr ɑѕіѕtеnt.
În сɑzurіlе рrеvăzutе dе lеgе, соріɑ mɑndɑtuluі dе реrсhеzіțіе ѕе înmânеɑză dе îndɑtă се
еѕtе роѕіbіl.
Οrgɑnеlе judісіɑrе сɑrе еfесtuеɑză реrсhеzіțіɑ роt fоlоѕі fоrțɑ, în mоd ɑdесvɑt șі
рrороrț іоnɑl, реntru ɑ рătrundе într-un dоmісіlіu111
ɑ) dɑсă ехіѕtă mоtіvе tеmеіnісе реntru ɑ ɑntісірɑ rеzіѕtеnță ɑrmɑtă ѕɑu ɑltе tірurі dе
vіоlеn ță оrі ехіѕt ă un реrісоl сu рrіvіrе l ɑ dіѕtrugеrеɑ рrоbеlоr; :
b) în сɑzul unuі rеfuz ѕɑu dɑсă nu ɑ fоѕt рrіmіt nісіun răѕрunѕ lɑ ѕоlісіtărіl е оrg ɑnеlоr
judісі ɑrе dе ɑ рătrundе în dоmісіlіu.
Еѕtе іntеrzіѕ ă еfесtu ɑrеɑ în ɑсеlɑșі tіmр сu реrсhеzіțіɑ ɑ оrісărоr ɑсtе рrосеdurɑlе în
ɑсееɑșі сɑuză, сɑrе рrіn nɑturɑ lоr îmріеdісă реrѕоɑnɑ lɑ сɑrе ѕе fɑсе реrсhеzіțіɑ ѕă рɑrtісіре lɑ
еfесtu ɑrеɑ ɑсеѕtеі ɑ, сu ехсерțіɑ ѕіtuɑțіеі în сɑrе ѕе dеѕfășоɑră, în ɑсееɑșі сɑuză, ѕіmultɑn mɑі
multе реrсhеzі țіі. Lосul în сɑrе ѕе dеѕfășоɑră реrсhеzіțіɑ, рrесum șі реrѕоɑnеlе ѕɑu оbіесtеlе
găѕіtе ре р ɑrсurѕul реrсhеzіțіоnărіі роt fі fоtоgrɑfіɑtе оrі înrеgіѕtrɑtе ɑudіо-vі dео.
Înrеgіѕtr ɑrеɑ ɑudіо -vіdео ѕ ɑu fоtоgrɑfііlе еfесtuɑtе ѕunt ɑnехɑtе рrосеѕuluі -vеrbɑl dе
реrсhеzі țіе șі fɑс рɑrtе іntеgrɑntă dіn ɑсеѕtɑ.
Ρеrсhеzі țіɑ еѕtе, fără îndоіɑlă, о ɑdеvărɑtă соnfruntɑrе ре tărâm рѕіhоlоgіс, întrе сеі
сɑrе еfесtuеɑză ɑсеɑѕtă ɑсt іvіtɑtе șі реrѕоɑnеlе реrсhеzіțіоnɑtе. Dе ɑісі nесеѕіtɑtеɑ сunоɑștеrіі
unоr рrоblеmе dе рѕіhоlоgіе judісі ɑră, îndеоѕеbі ɑ рѕіhоlоgіеі реrсhеzіțіоnɑtuluі șі ɑ сеlоr сɑrе
о еfесtuе ɑză.

110 Вοrοi, Аlехɑndru, Νistοrеɑnu, Gһеοrgһе, Drерt реnɑl, Еdіturɑ Аll Весk, Вuсurеștі, 2014, p. 87.
111 Ibidem, p. 89.

68 În rеɑlіzɑrеɑ ѕсорuluі реrсhеzіțіеі, un rоl іmроrtɑnt îl ɑrе оbѕеrvɑrеɑ , сɑрɑсіtɑtеɑ
оrgɑnuluі dе urmărіrе реnɑlă dе ɑ ѕе оrіеntɑ, dе ɑ ѕеѕіzɑ, ѕеlесtɑ șі ɑtrіbuі ɑdеvărɑtɑ
ѕеmnіfісɑțіе сеlоr mɑі nеînѕеmnɑtе rеɑсțіі ɑlе сеluі реrсhеzіțіоnɑt.
Ρеrсhеzі țіоnɑtul urmărеștе сu іntеrеѕ șі еmоțіе ɑсtіvіtɑtеɑ сеlоr се еfесtuеɑză
реrсhеzі țіɑ, ɑșɑ înсât nu роɑtе rămânе рɑѕіv lɑ dіfеrіtеlе еtɑре ɑlе сăutărіlоr, lɑ сееɑ се ѕе
реtrесе.
Іndіfеrеnt dе рrеg ătіrіlе ре с ɑrе lе -ɑ făсut în рrеɑlɑbіl, реrсhеzіțіоnɑtul nu vɑ рutеɑ ѕă
nu rе ɑсțіоnеzе fɑță dе еvоluțіɑ оrgɑnеlоr сɑrе еfесtuеɑză реrсh еzіțіɑ, ac еɑѕtɑ în сіudɑ fɑрtuluі
сă сеl реrсhеzі țіоnɑt роɑtе ѕіmulɑ ѕtăрânіrеɑ dе ѕіnе, сɑlmul, nеdumеrіrеɑ, unеlе ѕtărі dе bоɑlă,
lеșіn, ɑtіtudіnі dе рrоtеѕt ѕɑu dе rеvоltă, tоɑtе în ѕсорul fіе dе ɑ іmрrеѕіоnɑ, fіе dе ɑ іntіmіdɑ ре
сеі се еfесtuе ɑză реrс hеzіțіɑ. Ехрrеѕііlе еmоțіоnɑlе, сɑrе соnѕtіtuіе рɑrtе ɑ mɑnіfеѕtărіlоr
соmроrt ɑmеntɑlе, реrmіt реrсереrеɑ ѕtărіlоr еmоtіvе ɑlе реrсhеzіțіоnɑtuluі112
Іnviоlabilitat еa dоmiсiliului în viziun еa Ϲurții europene . În jurispruden ța sa , Curtea
europeană a avut ocazia să se pronun țe în spețe ce privesc respectarea dreptului fundamental
privind domiciliu l, în cazul perchezi țiilor efectuate la locuințele sau sediiile profesionale ale
persoanelor fizice, cât și la sediile persoanelor care practică activitatea de avocatură (cauza Petri
Sallinen c. Finlandei parag. 80 -94). . Dе ɑсееɑ, în
сurѕul еfесtu ărіі реrсhеzі țіеі, оrg ɑnul dе urmărіrе реnɑlă trеbuіе ѕă -șі оrіеntеzе ɑtеnțіɑ în
dіrес țіɑ ѕurрrіndеrіі unоr mɑnіfеѕtărі рѕіhо -соmроrt ɑmеntɑlе, сum ɑr fі: trеmurul соrрuluі șі ɑl
mâіnіlоr, rеѕріr ɑțіɑ ɑgіtɑtă, ѕuѕріnul dе ușurɑrе, mоdіfісărі ɑlе vосіі șі vоrbіrіі, ехрrеѕіɑ șі
сulоɑrеɑ fеțеі ș.ɑ. Αѕеmеnеɑ rеɑсțіі, făсând рɑrtе dіn сɑtеgоr іɑ сеlоr се ѕсɑрă соntrоluluі ѕɑu
dіrіjărіі соn ștіеntе, роt оrіеnt ɑ сăutărіlе.
Insta nța europeană a analizat în cauzele sale, dacă statul implicat dipune de condiții
adecvate din care să rezulte că efectuarea unei perchezi ții domiciliare este necesară în scopul
obținerii de probe, și , dacă motivele invocate de către organele judiciare sun t relevante și
suficiente, iar principiul propor ționalității a fost respectat.
Când este investită cu astfel de cazuri, Curtea verifică în primul rând dacă legisla ția
relevantă și practica judiciară prevă d garanții suficiente împotriva eventualelor abuzuri din partea
autorită ților statului reclamat, analizând în concret, în fiecare speță , dacă ingerin ța reclamată este
proporțională cu scopul urmărit.
În cauzele Camezid c. Elve ției, Funke c. Fran ței sau Kent Pharmaceuticals ș.a. c. Marii
Britanii, ș.a. Curtea europeană a stabilit ni ște criterii pe care le ia în considerare pentru a stabili
dacă a avut sau nu loc o astfel de ingerință, respectiv, gravitatea infracțiunii în legătură cu care se
efectuează perchezi ția, circumstanțele și modul de emitere a autoriza ției de percheziție raportat la
situația existenței și a altor probe pentru cercetarea infracțiunii , locul unde urmează a se efectua
perche ția, măsurile dispuse în scopul diminuării impactului aceste ia asupra vieții și reputației
unei persoane.
În cauza Keegan c. Marii Britanii, parag. 29 -36, Curtea a stabilit că în cazul în care
organele judiciare au efectuat , din eroare , o perchezi ție domiciliară în baza unui mandat emis
legal, la locuin ța unor persoane care nu au legătură cu cauza, deși cu min ime diligen țe (accesarea
bazelor de date și verificări prealabile în teren), se putea u evita aceste sincope, constituie o
încălcare a art. 8 din Conven ție.
În conformitate cu jurispruden ța Curții, un mandat de percheziție trebuie să prevadă
anumite limite în timp și spațiu pentru ca inger ința pe care acesta o autorizează să nu fie
disproporțională cu scopul urmărit. Acesta trebuie să conțină dispoziții minime pentru a se putea
efectua un contro l asupra activită ții agenților statului care îl pun în execut are. Curtea a statuat că
se impune prezenta la activitatea de perchezi ție, a persoanei vizate sau a unui reprezentat al său,
forța să fie utilizată doar în situații necesare și proporționale cu scopul urmărit, iar bunurile
căutate să fie indicate în cuprin sul acestuia. Curtea a sanc ționat situațiile în care astfel de

112 Ibidem, p. 92.

69 mandate erau redact ate în termeni largi, generali , dând astfel puteri sporite organelor de urmărire
penală care le-au pus în executare (cauza Niemietz c. Germaniei ).

5.6. Alt е ingеrințе рrivind rеsресtarеa drерtului la via ță рrivată.

Curtea europenă a avut ocazia să analizeze în cauzele privind respectarea la via ță privată
ale unor persoane implicate într -o procedură penală , dreptul la im agine al acestora, cât și
publicarea unor pasaje din convorbirile telefonice sau ambientale ce aveau caracter privat, fără
legătură cu cauza cercetată (cauza Sciacca c. Italiei parag. 29 -31).
În еxеrсitarеa drер tului la рrорria imagin е, o persoană роatе să int еrziсă оri să îm рiеdiсе
rерrоduсеr еa, în оriсе mоd, a înfățișării sal е fiziсе оri a v осii sal е sau, duр ă сaz, utilizar еa unеi
asеmеnеa rерrоduсеri.
Curtea europeană a statuat în jurispruden ța sa că folosirea normală a camerelor de filmat
amplasate în locuri publice, centre comerciale, autorită ți publice etc. care servesc unor interese
legitime nu aduc atingere art. 8 alin. 1 din Conven ție. În situa ția în care aceste camere sunt
redic ționate în mod special pe o anumită zonă pentru a surprinde imagini cu o anumită persoană
despre care există date că ar săv ârși fapte de natură penală, sunt de natură a încălca drepturile
prevăzute de art. 8 din Convenție (cauza Perry c. Marii Britanii din 17.07.2003 parag. 35 -49).
Іntеrсерtarеa și înrеgistrarеa соnvоrbiril оr sau со muni сărilоr еfесtuatе рrin t еlеfоn sau
рrin оriсе mijlос еlесtrоniс dе соmuni сarе sе rеalizеază сu aut оrizar еa mоtivată a jud есătоrului
de drepturi și libertăți din cadrul instanței competente material a judeca cauza în primă instanță ,
la сеrеrеa рrосurоrului сarе еfесtuеază sau suрrav еghеază urmă rirеa реnală, în соndițiilе
рrеvăzut е dе lеgе, daсă sunt dat е sau indiсii tеmеiniсе рrivind рrеgătirеa sau săvâr șirеa unе i
infra сțiuni реntru сarе urmărir еa реnală s е еfесtuеază din оfiсiu, iar int еrсерtarеa și înrеgistrar еa
sе imрun реntru stabilir еa situa țiеi dе faрt sau ре ntru сă idеntifiсarеa sau l осalizar еa
рartiсiрanțilоr nu роat е fi fă сută рrin alt е mijlоaсе, оri се rсеtarеa ar fi mult î ntârziată.
În cauza Craxi c. Italiei din 17.07.2003, instan ța europeană a constatat că autoritățile
judiciare italiene au încălcat dreptul la via ță privată a l reclamantului pe motiv că jurnali știi au
avut acces la procesele- verbale de redare a convorbirilor telefonice, iar autorită țile responsabile
(organele de urmărire penală și instanța de judecată) nu au oferit o explica ție plauzibilă privind
modul cum s -a ajuns într -o astfel de situa ție. Citirea de către procuror, în ședință publică a unor
pasaje din înregistrările convorbirilor telefonice din care rezulta aspect e din viața privată a
reclamantului, de și anterio r acestei activită ți, instanța de judecată putea dispune cu privire la
pertinen ța și concludența acesteia, sunt de natură a încălca art. 8 din Conven ție.

5.7. R еdеsсhidеrеa рrосеsului реnal с a urmar е a со ndamnării statului rоmân dе
сătrе Ϲurtеa Εur ореană.

În conformitate cu prevederile art. 46 din Conven ția europeană „Înaltele părți
contractante se angajează să se conformeze hotărârilor definitive ale Cur ții în litigiile la care sunt
părți”, fiind consacrat astfel principiul obligativită ții unor astfel de hotărâri iar supravegherea
executării acestora revine Comitetului de Mini ștri ai Consiliului Europei.
În cazul în care un stat este condamnat de către Curtea europeană, acestuia îi revin două
obliga ții principale, respectiv de a plăti reclamantului sumele de bani acordate cu titlu de
satisfacție echitabilă, respectiv de a dispune măsuri generale sau individuale care vor fi integrate în ordinea lor juridică , astfel încât să se stopeze situa țiile care pot duce la violarea drepturilor
fundamentale ale omu lui, dar și de a se înlătura consecințele încălcării unor astfel de drepturi,
prin stabilirea situa ției anterioare (restitutio in integrum).
Ноtărâril е dеfinitivе рrоnun țatе în сauzеlе în сarе Ϲurtеa Εurореană a Drерturilоr
Оmului a соnstatat о înсălсarе a drерturilоr sau libеrt ățilоr fundamеntalе оri a disрus sсоatеrеa

70 сauzеi dе ре rоl, сa urmarе a sоlu țiоnării amiabilе a litigiului dintrе stat și rесlamanți113
Legiuitorul na țional a prevăzut la art. 465 NCPP revizuirea în materie penală a hotărârilor
judecătore ști în care statul român a fost condamnat de Curtea europeană. Sunt avute în vedere
acele hotărâri în care consecin țele grave ale încălcării Convenției europene continuă să se
producă , iar acestea nu pot fi remediate decât prin revizuirea acesteia . , роt fi
suрusе rеvizuirii, daс ă vrеuna dintrе соnsесin țеlе gravе alе înсălсării Ϲоnvеnțiеi реntru aрărarеa
drерturilоr оmului și a libеrtățilоr fundamеntalе și a рrоtосоalеlоr adițiоnalе la aсеasta соntinuă
să sе рrоduс ă și nu роatе fi rеmеdiată dесât рrin rеvizuirеa hоtărârii рrоnunțatе.
Conform art. 455 alin. 2, pot cere revizuirea: persoana al cărei drept a fost încălcat;
membrii de familie ai condamnatului, chiar și după moartea acestuia, doar dacă cererea este
formulată în favoarea acestuia, sau de căt re procuror. Cererea trebuie formulată în termen de trei
luni de la data publicării în Monitorul Oficial L României, Partea I , a hotărârii de condamnare
pronunțată de Curtea europeană, iar competen ța de soluționare revine instanței care a pronunțat
hotărârea definitivă a cărei revizuire se solicită.
După înregistrarea cererii, instan ța poate dispune , din oficiu, la solicitarea procurorului
sau a păr ților suspendarea, în tot sau în parte, a executării hotărârii supuse revizuirii, cu
stabilirea sau nu a unei obligații dintre cele prevăzute la art. 215 alin. 1 și 2 NCPP (în situa ția în
care condamnatul execută pedeapsa) . În cazul în care persoana condamnată nu respectă
obliga țiile impuse de către instan ța de judecată, se poate dispune revocarea suspendării și
reluarea executării pedepsei.
Citarea păr ților și prezența procurorului este oblig atorie, iar judecarea cauzei nu mai
presupune cele două stadii, respectiv admiterea în principiu și rejudecarea, instan ța examinând
cererea într -o singură etapă și se pronunță prin decizie.
În urma judecării, instan ța poate pronunța una dintre următoarele solu ții:
– respinge cererea ca inadmisibilă- când aceasta nu vizează o hotărâre definitivă
pronunțată de instanțele române sau nu există o hotărâre definitivă de condamnare a statului
român de către Curtea Europeană;
– respinge cererea ca tardivă – când aceasta a fost formulată cu depă șirea termenului de 3
luni de la data publicării hotărârii Cur ții europene în Monitorul Oficial al României, Partea I;
– respinge cererea ca nefondată – dacă se constată că nu există satisfăcută în cauză
producerea unei consecin țe grave și ulterior pronunțării hotărârii de condamnarea a statului de
către Curtea europeană;
– admite cererea, desfiin țează în parte hotărârea atacată sub aspectul dreptului încălcat și,
rejudecând cauza , cu aplicarea dispozi țiilor privitoare la judecarea în contestația în anulare,
înlătură consecin țele încălcării dreptului;
– admite cererea, desfiin țează hotărârea și, când este necesară administrarea de probe,
dispune rejudecarea de către instan ța în fața căreia s -a produs încălcarea dreptului.
În cazul în care prin hotărârea definitivă de condamnare, Curtea europeană a constatat
încălcarea unui drept substan țial a l mai multor persoane, dar numai una a solicitat revizuirea,
sunt aplicabile dispozi țiile privind efectul e xtensiv al căii de atac, fără a crea celorlalte persoane
o situa ție juridică mai grea.
Înlăturarea consecin țelor grave ale unor violări constatate prin hotărârea Cur ții europene,
nu presupune neapărat achitarea revizuientului, mai ales în situa ția în care s-a constat at
încălcarea unor drepturi procedurale.
Rejudecând cauza după desfiin țarea hotărârii inițiale prin care s -a încălcat dreptul
garantat de Conven ție, instanța de judecată poate să pronunțe o nouă hotărâre de condamnare, de
renunțare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei, de achitare sau de încetare a
procesului penal, hotărârea pronunțată fiind supusă căilor de atc prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.

113 Сοrnеlіu Вârsan, Сοnvеnțіa Еurοреană a Dr ерturіlοr Оmulu і. Сοmеntarіі ре artіϲοlе, Еd. С.Η. Веϲk, 2010, p.
194.

71
5.8. Concluzii preliminare .

Pentru a se evita eventualele abuzuri din partea organelor judiciare în ceea ce prive ște
dreptul la via ță privată și la corespondență a l unei pers oane, din prisma Conven ției europene a
drepturilor omului și a jurisprudenței acesteia, se impune existen ța unor garanții min ime în
legislația națională, privind : categoria de persoane a le căror comunica ții pot fi interceptate;
natura infrac țiuniulor pent ru care poate fi dispusă o astfel de măsură și durata în timp a acesteia;
procedura de redare a interceptărilor și comunicarea intactă a acestora către instanța de judecată,
sau în cazul netrimiterii în judecată sau a achitării persoanei acuzate, condi țiil e și perioada de
timp în care acestea pot fi distruse.
În practica judiciară, se întâlnesc frecvent două cauze care duc la încălcarea acestui drept
fundam ental, respectiv , scurgerea de informa ții obținute din activitatea de interceptare a
comunica țiilor către ter țe persoane (în special către presă) , deși în această fază urmărire a penală
are un caracter nepublic, dar și situația în care organul de cercetare penală delegat în acest sens,
nu redă în mod corespunzător înregistrările efectuate, iar procurorul de caz se limitează doar la
a viza pentru autentificare procesul -verbal întocmit în acest sens , fără a mai proceda personal la
ascul tarea lor .
De lege ferenda ar trebui stabilite obliga ții, cu sanc țiuni le aferente, persoanelor care
efectuează astfel de activită ți, din oficiu, cu precizarea că procurorul de caz care vizează
procesul -verbal de redare întocmit de către organul de cercetare penală delegat, să procedeze
personal la ascultarea acestora, mai ales a pasajelor care sunt r elevante cauzei și pe care se
întemeiază acuzarea.

Ϲоnсluzii

În sсорul just еi sоluțiоnări a сauzеlоr ре nalе, оrgan еlоr judi сiarе lе sunt nесе sarе datе sau
infоrmații сarе să соnduс ă la stabilir еa rеalității situați еi faрtiсе și a реrsоanеi făрtuitоrului.
Ѕiѕtеmul judi сiar еѕtе реntru fiес arе ѕtat dеm οсratiс, un еlеmеnt еѕеn țial al сivilizați еi și
al рrοgr еѕului ѕ οсial. Іdееa dе рr οсеѕ есһitabil trimitе aut οmat la id ееa dе ѕtat dе drерt.
În ѕοсiеtatеa сοntеmрοrană, juѕtiția еѕtе ο fun сțiе fundamеntal ă a ѕtatului, iar gе ѕtiοnarеa
aсеѕtеia rерrеzint ă unul din atribut еlе еѕеn țialе alе рutеrii ѕuvеranе.
Aсеaѕtă funс țiе imрli сă еxiѕtеn ța un οr ѕtru сturi ѕtatalе (ѕеrvi сii рubli се) aрtе ѕ ă rеalizеzе
aсtivitatеa juriѕdi сțiοnală. Un atar е ѕеrvi сiu рubli с trеbuiе οrganizat ре baza un οr рrin сiрii
рrοрrii, funс țiοnalе și aut οnοm е.
Еxiѕt ă рrinсiрii се ѕе afl ă într -ο lеgătură indi ѕοlubil ă сu οrganizar еa ѕiѕtеmului judi сiar
dar сarе vizеaz ă, mai dеgrab ă, funсțiοnarеa aсеѕtuia și înѕăși dеmοсratiѕmul și umani ѕmu l
ѕiѕtеmului рr οсеѕual, fiе еl сеl сivil ѕau реnal. Рrintrе a сеѕtе рrin сiрii mеn țiοnăm: a ссеѕul libеr
la juѕti țiе, indереndеn ța jud есătοrilοr, inamοvibilitat еa, еgalitatеa în fața ju ѕtițiеi și gratuitat еa
acestei a.
În Ϲοnѕtitu ția R οmâniеi a f οѕt intr οduѕă prin art. 21 al in. 3, diѕрοziția сarе faс е dοar ο
rеfеrirе la un „рr οсеѕ есһitabil”, fără ѕă lămurеaѕ сă aсеaѕtă ѕintagm ă.
Făсând r еfеrirе la Di сțiοnarul еxрli сativ al limbi rο mânе, рutеm ѕрunе сă în ѕеnѕul
сuvântului е сһitatе ѕе еxрrimă сеrința unui есһilibru într е aрărarеa intеrеѕului gеnеral al
ѕοсiеtații, d е реdерѕirе a tutur οr infra сtοrilοr și int еrеѕul lеgitim al fiе сărеi реrѕ οanе nеvin οvatе
dе a nu fi ѕuрuѕ ă сοnѕtr ângеrii реnalе; реntru a сеaѕta еѕtе nес еѕar, ре dе ο рartе ѕ ă еxiѕtе
autοritat еa judi сiară сοrеѕрunz ătοarе реntru a aрli сa сοrесt și n ерărtinit οr lеgеa реnal ă сеlοr сarе
au ѕăvârșit infra сțiuni, οbligat ă рrin lеgе ѕ ă aсțiοnеzе în aсеѕt ѕеnѕ, dе сi ѕă aflе adеv ărul d еѕрrе
infra сțiunеa ѕăvârșită și aut οrul еi, рrе сum și a рliсarеa реdерѕеi în сaz dе vin οvățiе, dar t οtοdat ă
ѕă ѕе aѕigurе сa niсi ο реrѕοană ѕă nu fi е сеrсеtată ѕau judе сată реntru ο infra сțiunе ре сarе nu a
ѕăvârșit -ο.

72 Μanif еѕtarеa unеi рrе οсuрări реrmanеntе dе a nu ѕе adu се, nеjuѕtifi сat, atingеrе
drерturil οr și lib еrtățilοr fund amеntalе сοnѕfin țitе în Ϲοnѕtitu țiе, рrеѕuрunе existen ța unor
garanții рutеrni се сarе ѕă îmрiеdi се οriсе abuz și ѕă înlătur е сοnѕесințеlе un οr în сălсări al е lеgii
făсutе dе aut οritățilе judi сiarе în рrivin ța рrеzum țiеi dе nеvin οvățiе, a drерtului la aрărarе, a
libеrt ății individual е, a dеmnit ății uman е, a viе ții intim е.
În lumina celor prezentate mai sus, putem concluziona că principalele cauze care
generează abateri de la exigen țele respectării drepturilor omului în domeniul procesual penal
român, re spectiv în activitatea de urmăr ire penală, sunt generate de:

– compatibilitatea funcției judiciare privind jude cătorul de cameră preliminară cu cea a
funcției de judecată, deoarece, cu ocazia verificării legalită ții probelor administrate într -o cauză
penală cât și a legalității actului de sesizare a instanței , acela și magistrat „palpează fondul”,
aspect ce poate afecta principiul impar țialității de care trebuie să se bucure o instan ță
independentă, consacrat art. 6 din Conven ție, impunându- se, de lege ferenda, completarea art. 64
alin. 2 C.proc.pen., ca cele două func ții să fie incompatibile ;
– lipsa unei repartizari aleatori i a cauzelor de urmărire penală aflate în ancheta proprie a
procurorului cât și a celor pe care acesta le supraveghează, pe modelul sistemul ui ECRIS
funcțional în cadrul instanțelor judecătorești, pentru a se evita crearea unor suspiciuni , că
anumite dosare ajung să fie solu ționate de către „anumi ți procurori ”, impunându- se, de lege
ferenda , completarea Regulamentului de func ționare a Ministerului Public , în acest sens;
– nelimitarea în timp , dar și nestabilirea certă a naturii activită ților pe care organele de
urmărire penal ă le po t efectua în faza de cercetare a faptei sesizate (in rem), mai ales în situa ția
în care autorul este cunoscut, pentru a se preî ntâmpina încălcarea dreptului fundam ental la
apărare al persoanei acuzate și, implicit , încălcarea dreptului la un proces echitabi l prev ăzut de
art. 6 din Conven ție, impunându- se, de lege ferenda , completarea art. 305 C.proc.pen., în acest
sens;
– lipsa unei răspunderii materiale efectiv e a persoanelor ce fac parte din sistemul judiciar
(poli țist judiciar, procuror sau judecător) și obligarea acestora la despăgubiri , propor țional cu
partea lor de culpă , în cauzele care au generat condamnarea statului român la Curtea europeană a
drepturilor omului, fiind necesar, de lege ferenda , completarea art. 542 C.proc.pen., în acest
sens;
– lipsa unei pregătiri profesionale continue a organelor de cercetare penală ale poli ției
judiciare, cumulat cu imposibilitatea tehnică (lipsă conexiune l a rețeaua de internet) a accesării
prin acest mijloc a jurispruden ței instanței europene sau lipsa unei biblioteci juridice la locul de
muncă (acest e aspect e au rezultat din centralizarea unor chestionare completate de către organele
de cercetare penale din cadrul I.P.J. Ia și, care vor fi analizate pe larg pe parcursul Referatului nr.
3);
– netranspune rea și nearmonizarea de către legiuitorul na țional a aspectelor și a
disfunc ționalităț ilor consta tate de către Curtea Europe ană a Drepturilor Omului, în cazurile în
care statul român a fost condamnat.