Ader area Mar ii Britanii la Com unitatea Europeana Research Paper (undergraduate)Politics Bibliographic information published by the German National… [614419]

Secrieru Lucian
Ader area Mar ii Britanii la Com unitatea
Europeana
Research Paper
(undergraduate)Politics

Bibliographic information published by the German National Library:
The German National Library lists this publication in the National Bibliography;
detailed bibliographic data are available on the Internet at http://dnb.dnb.de .
This book is copyright material and must not be copied, reproduced, transferred,
distributed, leased, licensed or publicly performed or used in any way except as
specifically permitted in writing by the publishers, as allowed under the terms and
conditions under which it was purchased or as strictly permitted by applicable
copyright law. Any unauthorized distribution or use of this text may be a direct
infringement of the author s and publisher s rights and those responsible may be
liable in law accordingly.
Imprint:
Copyright © 2009 GRIN Verlag
ISBN: [anonimizat]
This book at GRIN:
https://www.grin.com/document/127240

Secrieru Lucian
Aderarea Marii Britanii la Comunitatea Europeana
GRIN Verlag

GRIN – Your knowledge has value
Since its foundation in 1998, GRIN has specialized in publishing academic texts by
students, college teachers and other academics as e-book and printed book. The
website www.grin.com is an ideal platform for presenting term papers, final papers,
scientific essays, dissertations and specialist books.
Visit us on the internet:

Homepage

http://www.facebook.com/grincom
Tweets by GRIN_com

1 
 Aderarea Marii Britanii la 
Comunitatea Europeana 
 
Student: [anonimizat] 
 
4/5/2009

2 
 Introducere ………………………………………………………………………………………………………………. …………………3  
I. Britanic vs. European ………………………………………………………………………………………………………………. .4 
II. Marea Britanie inainte de 1945 ………………………………………………………………………………………………….6  
III. Drumul Marii Britanii in Uniunea Europeana …………………………………………………………………………….7  
III. 1. 1945-1961 (Marea Britanie laburista)……………………………………………………………………….. ……….7
II. 2. 1961-1975………………………………………………………………………………………………… ……………………10
II. 3. 1975-1990………………………………………………………………………………………………… ……………………12
II. 4. 1990…………………………………………………………………………………………………….. ……………………….13
III. Concluzii ………………………………………………………………………………………………………………. …………….14  
IV. Bibliografie ………………………………………………………………………………………………………………. …………16

3 
 Introducere
“ Republica Federala a Europei, Statele Unite al e Europei asta trebuie sa fie. Autonomia
nationala nu mai este suficienta. Dezvoltarea economica cere inlaturarea frontierelor nationale. Daca Europa se divide in grupuri nationale at unci Imperialismul o sa-si reinceapa dominatia.
Doar o Republica Federala a Europei poate da pace lumii. ”
1
Afirmatia revolutionarului bolsevic Leon Trot sky din 1917 poate fi considerata exagerata
dar coincide cu ideile care au circulat in Eu ropa dupa cel de al doil ea Razboi Mondial. Aceste
idei au facut Marea Britanie sa fie intr-o intro dile ma, pe de o parte fri ca de o federatie
supranationala ii faceau reticenti la o astfel de asociere, pe de alta parte nevoie de o Europa
pasnica, stabila si cu un comert liber ii faceau sa se gandeasca de doua ori.
Chiar daca Winston Churchil este una dintre pe rsonalitatile importante care au ajutat la
constructia europeana.In 1942-1943 a sugerat dez voltarea unor State Unite ale Europei care sa
fie conduse de un Consiliu al Europei si care sa includa bariere comerciale reduse, libera
circulatie a persoanelor, o armata comuna si o In alta Curte care sa judece disputele. Churchill a
facut aceeasi sugestie prin discursul sau de la Universitatea din Zurich de la 19 septembrie 1946
dar era clar ca entitatea respectiva ar trebui sa se axeze pe Franta si Germania, fara a include
neaparat Marea Britanie(inainte de razboi Churchill declarase ca “Marea Britanie era de partea Europei dar nu facea parte din aceasta.Suntem in teresati si asociati dar nu si absorbiti.”
2, Marea
Britanie a dus o politica distanta fata de Comun itatea Carbunelui si Otel ului fondata in 1952 si
apoi fata de Comun itatea Europeana din 1958.
Lucrarea este structurata in 3 capitole. In pr imul capitol voi incerca sa arat daca exista vreo
diferenta intre a fi britanic si de a fi european mo tivele cat si factorii care au facut Marea Britanie
sa nu se alature statelor fondatoare CECO di n 1952.Cel de-al doilea capitol descrie perioada
dinainte de 1945 si urmarile celu i de-al Doilea Razboi Mondial. In cel de-al treilea capitol voi
prezenta drumul Marii Britanii spre Uniunea Europeana, in care pi edicile au fost puse mai intai
de guvernanti apoi de tarile fondatoare, inf iintarea AELS si dezamagirea provocata de acest
                                                             
1http://www.bartleby.com/66/5/61705.html 2 mai 2009
2 John Mccormick, Sa intelegem Uniunea Europeana , Ed. Codecs, Bucuresti, 2006, p. 85

4 
 proiect.Acest capitol este structurat in 4 parti:1945-1961, 1961- 1975, 1975-1990 iar cea de-a
patra 1990-prezent.
I. Britanic vs. European
Pentru a intelege intarzierea aderarii Marii Britanii la cele doua co munitati europene din
anii 50’ trebuie sa vedem ce motive i-au determinat pe britanici sa duca o astfel de politica si
daca expresia folosita la un protest impotriva im plementarii sistemului metric in Marea Britanie
in anul 2001 este impartasita de majoritatea lo cuitorilor: ” I am British. I am not European. ”3
Omul care spus asta nu este filoso f, politician sau un istoric, si nu se referea la Uniune, nici la
imperiu si nici la continent, ci se referea la el, ca individ, este br itanic, avand valori diferite fata
de ceilalti si cere sa-i fie respectate aceste valori.
In continuare o sa prezint factorii importanti care au facut ca Marea Britanie si locuitorii sai
sa aiba o politica tematoare fata de or ice proiect de constructie europeana.
In primul rand factorul geografic. Arhipela gul Britanic apartine Europei, dar are ceva
distinctiv: Are granite teritoriale naturale, ceea ce o f ace sa-i fie usor sa evite disputele teritoriale.
Alte tari Europene n-au granite naturale exceptan d raurile si muntii si astfel exista pericolul de
dispute teritoriale. Schimbarile politice in Marea Britanie au venit din inte rior, ultima data cand a
fost cucerita de o forta exterioara a fost in 1066 pe cand in Europa de atunci harta politica si
teritoriala s-a schimbat de nenumarate ori.
Factorul geografic al Marii Britanii are un ca racter deosebit,deoarece facand parte dintr-un
arhipelag pentru a face comert cu alte state av ea nevoie de nave si pr actic asta era singura
modalitate, fapt ce a facut imperiul sa construiasca o flota uriasa si puternica Marina Roiala (Royal Navy) pentru a apara-o. Astfel a devenit un ju cator major in comert si in descoperirea de
noi teritorii. Aceste realizari i-au facut pe britanici sa se considere superiori fata de alte tari, fiind
un model in practicarea comertului, dez voltare sociala si industrializare.
4
                                                             
3 Andrew Gamble, Between Europe and America. The future of British Politics , Ed. Palgrave Macmillan
Basingstoke, 2003, p. 108
4 Ibidem p. 111

5 
 In afara de diferentele geografice ruperea cultu rala fata de Europa a favorizat reformele
protestante din secolul XVI. Dupa Gamble “ pierderea lega turilor intelectuale, politice si
religioase cu Franta, Spania, Au stria si Italia au exclus Angl ia din Lumea Catolica si i-au
incurajat pe englezi sa se considere o natiune cu institutii, doctrine si caracter distinctivv ”5
Un alt factor decisiv de-a lungul secolelor au fo st razboaiele cu Europa “ care au ajutat la
definirea identitatii nationale engleze si apoi pe cea britanica[…]. ”6 Pe de alta parte pe timp de
razboi aliantele trebuiau inch eiate repede iar idee a ca Anglia este singura impotiva restului
Europei e in mare parte un mit.
” Razboiul greu impotriva lui Napoleon nu ar fi putut fi niciodata castig at fara aliantele cu
Prusia, Rusia, Austria si Spania.G ermania nu ar fi putut fi infran ta in cel de-al Doilea Razboi
Mondial fara alianta cu Franta sa u in Primul Razboi Mondial fara alianta cu Rusia. Anglia a avut
nevoie de aliati in Europa pentru a- si infrange aliatii din Europa. ”7
Factorul religios trebuie sa fi e vazut ca factor politic, pentru ca are influenta asupra politicii
casatoriei aristrocratice.
Cel de-al Doilea Razboi Mondial poate fi v azut ca un punct de cotitura din punctul de
vedere al relatiei anglo-americana cat si din punctu al de vedere al aparitia unei Noi Europe, cu
tari precum Franta si Germania care erau pregatit e sa piarda din suverani tatea nationala, cat si
nasterea Razboiului rece au fortat Mar ea Britanie sa-si redefineasca rolul.
In continuare o sa incerc sa arat de ce pro cesul de integrare al Marii Britanii a intarziat
peste doua decenii.
                                                             
5 Ibidem p. 108
6 Ibidem p.110
7 Ibidem p. 109

6 
 II. Marea Britanie inainte de 1945
Imaginea de mare imperiu unde ” soarele nu apun e niciodata ” era un fapt in secolele XIX
si inceputul secolului XX. Dupa 300 de ani de expansiune inceputa cu cresterea puterii navale,
afacerile coloniale cu Noua Lume si India sau declaratia Commomnwealth-ului din 1649,
Regatul Unit al Marii Britanii era cel mai mare imperiu pe care omenirea l-a vazut pana atunci, intinzandu-se de la coasta de vest a Americii pana in Noua Zeelanda , de la Cercul Polar pana la
Capul Bunei Sperante in sudul Afri cii.Cu lira sterlina fiind cea ma i respectata moneda si o flota
uriasa, forta comerciala si navala a Marii Brit anii rivaliza cu intinder ea teritoriului.Savantii
englezi erau primii in dezvoltarea tehnica si au facut din Marea Britani e modelul industrial al
lumii secolului XIX
8.
La inceputul secolului XX Statele Unite al e Americii au devenit cea mai mare economie
devansand Marea Britanie dar datorita imperiului co lonial putea sa-si manifeste statutul de mare
putere in Europa. “ In anul 1948 prod usul intern brut (PIB) pe cap de locuitor ea jumatate fata de
cel american, iar in urma cu un deceniu dife renta era doar de 10%:si Marina Americana a
intrecut numeric Marina Royala la toate categorii le de corabii pana in 1945, iar cu 6 ani mai
devreme ii intrecuse la numarul de submarine[…] ”9 Nu a fost infranta in Primul Razboi Mondial
si spre deosebire de Franta, a rezistat cu succes invaziei germane. In perioada interbelica Marea
Britanie a inceput sa decada atat politic cat si eco nomic. Primul semn a fo st separarea Irlandei in
1921 urmata de independenta Egiptului in anul 1922 si apoi caderea st andardului aur, linia
directa intre lira sterli na si aur pana in 1931.10
Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial balanta puterii in Europa s-a schimbat iar Marea
Britanie a realizat o relatie stransa cu Statele Un ite ale Americii din punct de vedere economic si
militar. Cu Germania sub ocupatie si majoritate a tarilor europene cautand o solutie de durata
pentru evitarea unei alte conflagratii mondiale pe teritoriul sau si cu URSS care se ridica ca o
                                                             
8 Ibidem p. 17
9 Andre Maurius, Istoria Angliei. Vol. II , Ed. Orizonturi, Bucuresti, 2006, p. 189
10 Andrew Gamble, op. cit. p. 5-21

7 
 superputere, Europa infrunta o noua situatie iar cel de-al “treilea mare” al conferintei de la
Yalta11, Marea Britanie avea un rol important.
III. Drumul Marii Britanii in Uniunea Europeana
III. 1. 1945-1961 (Marea Britanie laburista)
Dintre marile tari ale Europei occidentale , Marea Britanie este singura care si-a pastrat
institutiile antebelice.
In fruntea unui Cabinet de Uniune Nationala din 1940 Churchill isi condusese tara catre
spre victorie cu pretul unor grele sacrificii.Reze rvele se ridica doar la 500 de milioane de lire fata
de o datorie de 3,5 miliarde mai ales catre Statele Unite si Commonwealth.
La alegerile din 1945 teama de o re venire la perioada de criza si de somaj dintre cele doua
razboaie va domina.
Astfel conservatorii se bazeaza pe prestigiu l lui Churchill iar la buristii pe raportul
Beveridge din 1942 prin care s-ar in staura un “ Stat providential ” pr in care ar trebui sa i se
asigure fiecarui cetatean bunastare “ din leagan pana in morm ant ”. Astfel Atlle devine prim-
ministru datorita unei victorii zdrobitoare 393 de mandate din 540, laburistii fiind votati de clasa
muncitoare dar si de majoritatea clasei de mijloc.12
Laburistii fac reforme in economie, nationalizan d Banca Nationala si industria miniera
(1946), transporturile si telecomunicatiile ( 1946-1947), gazul si elect ricitatea (1947-1948),
siderurgia (1949). In domeniul so cial, au creat Asigurarea Nationa la care acoperea riscurile de
boala, accidentele, somaj, un serviciu medical gratuit.Insa costul a cestor masuri sociale
agraveaza dificultatile fina nciare ale tarii.India isi proclama independenta in 1947 si situatia se
inrautateste, lira se devalorizeaza in 1949 iar depe ndenta fata de Statele Unite este tot mai mare.
Cu toate acestea laburistii castiga alegerile din 1950.13 Insa slaba lor majoritate si dezbinarile
                                                             
11Pierre Milza/Serge Berstein, Istoria secolului XX. 1945-1973. Lumea intre razboi si pace . Ed All, Bucuresti, 1998,
p. 272
12 ibidem p. 40
13 ibidem p. 41

8 
 interne il determina pe Atlle sa provoace noi aleg eri in 1952.Scrutinul majoritar cu un singur tur
si inegalitatea circumscriptiilor joaca o festa labu ristilor care, cu 200 de mii de voturi mai mult
decat conservatorii obtin cu 26 de deputati mai putin. Conservatorii revin deci la putere, pe care
o vor pastra timp de 13 ani sub conducerea lu i Winston Churchill (1951-1955), Anthony Eden
(1955-1957), Harold Macmillan (1957-1963), Alex Douglas-Home (1963-1964).
In domeniul economic, conservatorii nu vor re pune in discutie mo stenirea laburista,
denationalizand numai siderurgia (1953) si tran sporturile rutiere (1956). Mult mai atenti la
respectarea regulilor ortodoxiei financiare, ei nu ezita sa fran eze uneori dezvoltarea economica
printr-o politica deflationista dusa cu scopul de a mentine precarul echilibru al balantei de plati
si paritatea lirei sterline. Astf el Marea Britanie cunoaste un proces de crestere economica cu dinti
de fierastrau (Stop and Go), progresa nd mai lent decat “Europa celor sase”.
In domeniul social, reformele laburiste benefi ciind de un larg consen s, conservatorii se
multumesc doar sa le amelioreze functionaea si sa controleze mai bine costurile serviciilor
sociale instaurate de guvernul Atlle , care se dovedise costisitoare din punct de vede re electoral.
Nivelul gneral de trai se ridica considerabil: Marea Britanie cons ervatoare pare sa fie in mars
spre “ societatea abundentei ”, in ciuda catorva puncte slabe: stagnarea industriilor traditionale,
regiuni care raman in afara avantului ge neral, deteriorarea balantei de plati.14
Primele planuri britanice pentru retrasarea Hartii Europei dupa razboi nu au avut efectul
asteptat printre puterile egale. Ernest Bevin, Ministrul de Exte rne al Guvernului laburist din
1945-1951 a urmarit “ politica puterii a treia ”15(third power policy) care insemna ca Marea
Britanie este independenta si egala cu Statele Unite intr-un sistem vestic de alianta anti-
comunista.In 1950 Ministrul de Externe al Fran tei a initiat CECO (C omunitatea Economica a
Carbunelui si Otelului) statele car e au fosrmat-o fiind Franta, Germ ania, Italia, Belgia, Olanda si
Luxemburg. In ciuda faptului ca Marea Britanie avea o industrie a carbunelui si oteluilui
dezvoltata, o cooperare cu CECO nu a repr ezentat un avantaj tactic din multiple motive16: Marea
Britanie nu avea aceleasi puternice interese in cont rolarea Germaniei. Franta pe de alta parte
                                                             
14 ibidem, p. 273
15 John W. Young, Britain and European Unity, 1945-1992 , Basingstoke, Ed Palgrave Macmillan, 1993, p. 15
16 Ibidem p. 186

9 
 avea “ o frica obsesiva ”17 fata de vecinul ei estic si avea dorinta de al controla , care era
imposibil pe cale militara. Marea Britanie inca facea jumatate din comert cu Imperiul-Commonwealth. O cooperare de durata intre Franta si Germania nu i se parea realizabila. Ideea
pierderii suveranitatii i se parea de neconceput
18 ,iar relatiile sale cu Statele Unite i se pareau
foarte importante.
Statele Unite au primit calduros indeea “ celor sase ”, pentru ca erau interesate ca Europa
sa fie stabila, astfel f iind o partenera de incredere impotriva amenintarii comuniste. Planurile
pentru construirea unei armate comune a “ celor sase ”, Comunitatea Europeana de Aparare nu a
fost ratificat datorita faptului ca francezii se temeau de ideea reinarmarii germane intr-un timp atat de scurt de la razboi si nu doreau sa renunte la controlul asupra fortelor lor armate.
19 In
acelasi timp Marea Britanie nu a putut rezolva cr iza Canalului Suez din 1956 astfel pierzandu-si
reputatia de actor de incr edere pe scena mondiala.
In 1952 prim-ministrul conservator Anthony Eden a dat un motiv pentru scepticismul sau
in privinta participarii Marii Br itanii intr-o Europa federala” […] asta e ceva ce stim pana in
adancul oaselor ca nu o putem face ”20. Marea Britanie se temea de un superstat european. Nu a
putut sa-si pastreze influenta in Egipt, pierderea controlului Canalului Suez, principala conexiune
intre Europa, Orientul Mijlociu si sudul Asiei a insemnat un pas inapoi in reprezentarea intereselor vestice in Orientul Mi jlociu, nevoia statutului de partener al Statelor Unite a crescut,
iar CECO se pronunta ca fiind noul punct de referinta in Europa.
21
Avand indoieli cu privire la relatiile strans e propuse de Monnet si Shuman Marea Britanie
s-a decis in schimb sa sustina o cooperare ma i laxa, Numita Asociatia Europeana a Liberului
Schimb(AELS)
Avand drept obiectiv liberul schimb mai degr aba decat integrarea politica, AELS a fost
infiintata in ianuarie 1960, prin semnarea Conven tiei de la Stockholm de catre Austria, Marea
Britanie, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Sued ia si Elvetia. Spre deosebire de clauzele
                                                             
17 Ibidem
18 Ibidem p.29
19 John Mccormick, op. cit. p. 89
20 John W. Young, op. cit. p. 37
21 Ibidem p. 43

10 
 contractuale ale CEE, statutul de membru era vol untar si nu implica alte institutii in afara de
Consiliul de Ministri care se reunea de 2, 3 or i pe an, precum si un grup de reprezentanti
permanenti, asistati de un mic secretariat infiintat la Geneva.
AELS a contribuit la reducerea ta rifelor, dar a obtinut realizar i mici pe termen lung, in
special din cauza ca multi dintre membrii sai faceau comert mai mult cu CEE decat cu partenerii din AELS. Marea Britanie a realizat rapid ca influenta politica in Europa era exercitata de CECO
si nu de AELS, precum si ca ea insasi risca izolarea politica daca ramanea in afara CEE.
Organizatia CEE functiona intrad evar, statele membre realizasera un progres economic si politic
impresionant, iar industria Marii Brit anii dorea acces la bogata piata CEE.
Marea Britanie cu tot mai multe colonii care devin independente si performantele sale
economice crescand foarte lent a r ealizat ca daca nu se al atura CEE poate fi o pierdere pe termen
lung. Astfel Regatul Unit sub sefia prim-ministr ului conservator Harold Macmillan si-a depus
candidatura in august 1961 la 15 luni de la crearea AELS.
22
II. 2. 1961-1975
Dupa decizia Marii Britanii de a deveni un me mbru al CEE, din perspectiva tarii asupra
negocierilor, chiar daca statutul de membru ar fi fost acceptat pe loc, ar fi fost dezavantajata.
Britanicii s-ar fi alaturat unei aliante a carei trat ate erau deja realizate. Ar fi trebuit sa accepte
acele tratate fara un “ trade mark ” Britanic.
Uzura puterii favorizeaza intoarcerea laburist ilor, invingatori in al egerile din 1964, a caror
slabamajoritate va fi consolidata doi ani mai ta rziu cu ocazia unor aleg eri anticipate. Adeptul
unui socialism moderat si realist, noul lider al partidului laburi st, Harold Wilson, va guverna de o
maniera foarte pragmatica in domeniul economic ca si in politica externa. Inca de la sosirea lor la
putere, laburistii se gasesc intr-o grava cri za financiara, care le m onopolizeaza eforturile in
dentrimentul aplicarii programului lor, care pr evendea in principal modernizarea industriei.
Enormul deficit al balantei de plati lasat de conservatori dete rmina guvernarea lui Wilson sa ia
masuri energice(suprataxe pe importuri, politi ca deflationista…) care vor frana expansiunea
                                                             
22 John Mccormick, op. cit. p.93

11 
 economica si vor nemiltumi sindicatele, fara totusi a putea evita o devalorizar e a lirei sterline, cu
14,3% in noiembrie 1967. Absenta marilor reform e structurale cu excep tia renationalizarii
siderurgiei in 1966-1967), esecuk unei noi cereri de admitere in Piata Comuna in decembrie
1967 in fata unui nou veto francez antreneaza o s cadere de popularitate a guvernului laburist,
care pe de alta parte este nevoit sa faca fata unor noi violente tulburari in Irlanda de Nord in
toamna anului 1968 .23
. In afara de scepticii britanici aderarea a fost blocata de puterile Eu ropene, in special de
presedintele Frantei de Gaule. El ca si altii, vroiau o Europa egala economic cu Statele Unite, si
independenta militar de aceasta. Ingrijorarea in lega tura cu legatura puternica dintre Londra si
Washington a fost confirmata afacerea Polaris. Neputand sa-si dezvolte un program nuclear
Marea Britanie, a cumparat rachete polaris de la Statele Unite, astfel “ suparandu-l ” pe de Gaule
si facand aderarea imposibila pe termen scurt. Acesta planuia o CEE axata pe Franta si
Germania, si vedea Marea Britanie ca pe un riva l pentru influenta franceza in comunitate.
Monnet insa era dornic ca Marea Britanie sa de vina membru, incercand ch iar sa-l convinga pe
cancelarul Germaniei, Konrad Adenauer.Acesta insa impartasea anglofobia lu de Gaule24.
Comportamentul arogant si agresiv al Marii Brita nii in timpul viitoarelor negocieri au facut ca
cererea sa-i fie din nou respinsa, acum opunandu-se si Germania.
“ La conferinta sa de presa de Gaule nu a rest rictionat intrarea Britaniei pentru totdeauna,
dar a atacat insistenta extraordin ara si graba lui Harold Wilson (Prim-ministru 1964-70, 74-76) in
cautarea acceptarii si credea ca Marea Britanie nu vr oia statutul de membru decat pentru a putea
sa-si compenseze slabiciun ea[…]a fost pusa presiune mare pe germani ca sa ajute Marea Britanie
sa intre in Europa. Brown (George Brown, Minist ru de Externe 1966-68) s-a plans chiar patetic
lui Willy Brandt, care era in vizita in Britania, ’ Willy, trebuie sa ne bagi ca sa putem lua sefia
CEE.’ In ciuda unei asemenea arogante naive, Cons iliul de Ministri al CEE a cazut de acord pe
19 decembrie 1967 ca cererea Marii Britanii nu poate fi luata in considerare. ”25
                                                             
23 Pierre Milza/Serge Berstein, op. cit. p. 275
24 John Mccormick op. cit. p.94
25 John W. Young, op. cit. p. 101

12 
 Dupa demisia lu de Gaule din 1969, Marea Britani e a aplicat pentru a tr eia oara, de aceasta
data solicitarea fiindu-i acceptata, impre una cu cea a Irlandei si Danemarcei.26
Invingatori in alegerile din 1970, conservatorii, sub directia lu i Edward Heath, se straduiesc
sa relanseze expansiunea economica printr-o po litica neo-liberala. Insa gravitatea situatiei
economice determina noul guvern sa intervina intr-o maniera adeseo ri dirijista (nationalizarea
sectorului aeronautic de la Rolls0Royce in 1971) si sa se integreze in Piata Comuna, dupa
semnalul pozitiv acordat de Georges Pampidou.27
Abia in in anul 1973, Marea Britanie a devenit membru al CEE. Aceasta optiune europeana
survine in plina criza politico-sociala, guvernul Heath cioc nindu-se de puter nicul sindicalism
britanic. Numeroasele greve agita tara pana la ma rea incercare de forta dintre Trade Unions si
guvern (sfarsitul lui 1973-inceputul lui 1974) cand in fata amenintari unei greve pe termen
nelimitat a minerilor, Heath este nevoit sa dizolve Camera Comunele.28 Chiar si atunci,
dezacordurile dintre pro-europeni si euro-scepticii din clasa politica au facut un referendum in 1975 pentru a decide asupra acest ei probleme. Referendumul a conf irmat calitatea de membru cu
o medie DA-NU de 67,2 la 32,19
II. 3. 1975-1990
Cu toate ca toate partidele poli tice au fost de acord cu statutul de membru al CEE in 1973
contradictiile au fost lamurite odata pentru totdeauna printr-un referendum in 1975. Britnicii au
parut sa fie “ un partener ciudat […], cautand sa-s i promoveze interesele izolandu-se de celelalte
state membre”29, in Europa sub sefia prim-ministrului Edward Heath si succesorii sai. Marea
Britanie parea in principal interesata de beneficiil e sale si nu de intarirea institutiilor. Legatura
transatlantica, era inca pr ioritara in viziunea urmatorilor prim-m inistri, deci inca unul din multele
motive care arata egocentrismul Britanic.30 Guvernul laburist s-a opus Uniunii Monetare care a
fost aprobata la Bruxelles in 1978 deoarece consid era Europa un “ club cap italist ” fara interese
                                                             
26 Jhohn Mccormick, op. cit. 94
27 Pierre Milza/Serge Berstein op. cit. p. 275
28 ibidem p. 276
29 Andrew Gamble, op. cit. 118
30 Ibidem p.119

13 
 in politica sociala si nu nu mai ca nu au vrut sa intre in Uniune ci chiar au decis sa se retraga din
Comunitate in 1983.31
In fruntea conservatorilor vi ctoriosi in alegerile din ma i 1979 Margaret Thatcher, isi
impune puternica sa personalitate care ii va atrage prenumele de “ doamna de fier ” . Thatcher
este adepta liberalismului cvasi absolut, actiunea guvernului trebui nd sa se orienteze la controlul
monedei. Aceasta schimbare de orientare a polit icii economice se mainfesta mai ales printr-o
tentativa de restructurare industr iala (de nationalizari, inchiderea interprinderilor nerentabile…)
si printr-o atitudine foar te ferma fata de sindicat.32 Margaret Thatcher era cunoscuta ca unul din
cei mai puternici opozanti ai unei viitoare integrar i europene, chiar daca a sustinut statutul de
membru in 1975 pe cand era in opozitie. Odata aj unsa la putere a redus contributia la Fondul
European Comun la care Marea Britanie era un cont ribuitor principal. Thatcher a venit cu o noua
politica de suveranitate si a re inoit relatiile cu Statele Unite.33 Cu toata opozanta care o
caracteriza, totusi a fost de acord cu Piat a Comuna si cu Actul Unic European (AUE).34
II. 4. 1990
Odata cu Tratatul de la M aastricht din 1991, Comunitatea Europeana a cazut de acord
pentru un sistem de aparare si o politica extern a comuna si mai putine controale vamale intre
tarile membre. A fost introdus noul termen de Un iune Europeana si inca odata Marea Britanie s-a
opus. Bugetul comunitar trebuia sa fie marit, ceea ce insemna plati mai mari din partea tuturor
statelor membre si era nevoie de noi institutii supranationale iar cele vechi trebuiau intarite, ceea
ce insemna transferul suveranitat ii spre Bruxelles si Strasbourg.
O alta problema era acordul spre o Uniune Monetara Europeana, cu o singura moneda ca
tinta. Renuntarea la lira sterlina si sa se subordoneze unei banci centrale era inimaginabil pentru
Thatcher si succesorul sau, John Major. El a mers pe o politica care se im potrivea “ retragerii de
                                                             
31 ibidem
32 Pierree Milza/Serge Berstein, Istoria secolului XX. Vo.l II. In cautarea unei noi lumi, Ed All, Bucuresti, 1998 p.89
33 Andrew Gamble op. cit. p. 123
34 ibidem p. 158

14 
 suveranitate ”.35 Thatcher a incercat rene gocierea tratatelor si la fel ca predecesorii sai laburisti
din urma cu 10 ani a discut at retragerea din Uniune.
Se stia ca Thatcher avea o relatie puternic a cu Washington-ul si o relatie speciala cu
presedintele Ronald Reagan, sub sefia lui Ma jor acestea nu au mai putut fi mentinute. Cand
Guvernul Conservator a fost inlocuit de cel La burist sub conducerea lu i Tony Blair, guvernele
Europene sperau la o politica pro-europeana din partea acestuia.
Evenimentele recente in jurul Cruciadei Ameri cane impotriva terorismului si razboiul din
Irak au aratat cat de puternice au ramas relatiile anglo-americane, cu Marea Britanie fiind una din
putinele tari europene care s-au alatur at aliantei impotriva ”axei raului”
III. Concluzii
Raceala Marii Britanii cu care trateaza orice pr oiect de unitate europeana este bazata pe
motive istorice si culturale si care sunt puternic in radacinate in constientul clasei politice cat si a
populatiei. Ideea ca Europa este o amenintare a gran itelor de neclintit a Regatului Unit vine din
experienta declinului Imperiului Britanic in o perioada de mai putin de o generatie. Ideea de
imperiu a devenit un obstacol mai putin influent in drumul spre Europa. Dar euro-scepticii din
clasa politica considera Europa o amenintare pentru modul in car e Marea Britanie isi desfasoara
politica si economia. Clasa politic a din arhipelag a avut mereu o po litica rece fata de Comunitate,
mai intai socialistii priveau oarecum cu neincred ere capitalismul european, apoi conservatorii au
pus la indoiala proiectul CEE si chiar au ajuns sa “ dispretuiasca si sa deteste tot ce este european
“ , pentru ca, “numai lucruri re le […] au venit din Europa. “36
Un alt aspect este relatia vitala a Marii Britan ii cu Statele Unite, care cu toate ca au existat
momente de impas, in secolul XX a fost intotd eauna o contragreutate pentru Europa. Prim-
ministrii Marii Britanii au avut tendinta sa va da Marea Britanie la mijloc, deseori in favoarea
Statelor Unite, dar evita nd mereu sa faca o alegere.37
                                                             
35 Ibidem p. 123
36 ibidem, p. 110
37 ibidem, p. 12

15 
 Britanicii sunt de acord cu politica Comun itatii Europene doar d aca ii avantajeaza, in caz
contrar ei duc o politica distanta, incearca sa negocieze si asteapta un compromis favorabil din
partea celorlalte state membre.
Marea Britanie dupa cel de-al Doil ea Razboi Mondial a fost s cena schimbarilor de guverne
intre laburisti si conservatori, fiecare parte initia nd reforme si curatand “mizeria” lasata in urma
de guvernarea precedenta. Din acest motiv tara a fo st macinata de crize politice, economice si
sociale si s-a putut ajunge la o oa recare stabilitate abia spre sfarsitul anilor 80’ inceputul anilor
90’.
Chiar si astazi “ intrebarea in legatura cu pr ioritatea de a fi pentru Europa sau America a
ramas nerezolvata si impartita in doua de ambele partide cat si de opinia publica. “38
La inceputurile CECO, statele membre nu aveau nevoie de Marea Britanie. Astazi Uniunea
Europeana cu 27 de state si aproape 500 de milio ane de locuitori, zona de piata cea mai populata
din lume, are nevoie de Marea Britanie ca una di n puterile economice europene, si nu in ultimul
rand un contribitor net. Viitorii pr im-ministri o sa trebuiasca sa se decida daca o sa poata sa-si
permita sa fie la fel de rece fata de Eu ropa si sa urmeze aceeasi cale exceptionala.

                                                             
38 ibidem, p. 8

16 
 IV. Bibliografie
Gamble, Andrew, Between Europe and Americ a. The future of British Politics , Ed.
Palgrave Macmillan Basingstoke, 2003.
Maurois, Andre, Istoria Angliei. Vol. II , Ed. Orizonturi, Bucuresti, 2006, p. 189
Mccormick, John, Sa intelegem Uniunea Europeana , Ed. Codecs, Bucuresti, 2006.
Milza, Pierre/Serge Berstein, Istoria secolului XX. 1945-1973. Lumea intre razboi si pace .
Ed All, Bucuresti, 1998.
Milza, Pierre/Serge Berstein , Istoria secolului XX. Vo.l II. In cautarea unei noi lumi , Ed
All, Bucuresti, 1998
Young, John W. , Britain and European Unity, 1945-1992 , Basingstoke, Ed Palgrave
Macmillan, 1993 .