ADAPTAREA SERVICIILOR DE INFORMAȚII MILITARE [602104]

R O M Â N I A
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE ,,CAROL I”
Școala Doctorală
NECLASIFICAT
Exemplar nr.__

Colonel Liviu C. IONIȚĂ

REZUMATUL
TEZEI DE DOCTORAT

TEMA:
„ADAPTAREA SERVICIILOR DE INFORMAȚII MILITARE
LA PROV OCĂRILE MEDIULUI DE SECURITATE
CONTEMPORAN”

Conducător de doctorat
prof. univ. dr.
Marius HANGANU

– BUCUREȘTI , 2015 – Teză elaborată în vederea obținerii titlului
de DOCTOR în INFORMAȚII ȘI SECURITATE NAȚIONALĂ

NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
2 din 16

– Pagină albă –

NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
3 din 16 CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1 . FIZIONOMIA MEDIULUI DE SECURITATE
CONTEMPORAN
1.1. Cadrul conceptual
1.2. Mediul de securitate in ternațional după Războiul Rece
1.3. Valențe contemporane ale mediului de securitate
1.4. Amenințări actuale la adresa mediului de securitate euroatlantic
1.4.1. Federația Rusă și noua viziune strategică
asupr a ordinii mondiale
1.4.2. Amploarea amenințării teroriste la nivel regional și global
1.5. Noua postură strategică a NATO
1.6. Considerații finale
CAPITOLUL 2 . EVOLUȚII ÎN FIZIONOMIA CONFLICTELOR
CONTEMPORANE CU IMPLICAȚII ASUPRA ACTIVITĂȚII
SERVICIILOR DE INFORMAȚII MILITARE
2.1. Convențional și neconvențional în acțiunile militare contemporane
21.1. Războiul conventional
2.1.2. Războiul neconvențional
2.2. Războiul hibrid – o realitate a lumii contemporane
2.2.1 Precursori ai paradigmei hibride
2.2.2. Răz boiul de tip h ibrid
2.2.3. Amenințări hibride
2.2.4. Actori statali și nonstatali participanți la războiu lui hi brid
2.2.5. Genuri de forțe participante la războiul h ibrid
2.3. Abordări hibride în conflictele contemporane
2.3.1. Dimensiunea hibridă a interv enției Federației Ruse în Ucraina
2.3.2. Manifestări hibride ale conflictului din Afganistan
2.3.3. Elemente ale războiului hibrid în acțiunile Statului Islamic
din Irak și Levant
2.4. Provocări la adresa serviciilor de informații militare cauzate de
mani festările hibride ale mediului de confruntare
2.5. Considerații finale
CAPITOLUL 3 . DIRECȚII DE TRANSFORMARE ALE SERVICIILOR
DE INFORMA ȚII MILITARE LA CONDIȚIILE COMPLEXE ALE
SPAȚIULUI DE LUPTĂ MODERN
3.1. Transformări ale fizionomiei spațiului de luptă m odern cu implicații
asupra activității de informații militare
3.1.1. Complexitatea spațiului de luptă modern
3.1.1.1. Actorii statali și nonstatali prezenți în spațiul de confruntare
3.1.1.2. Natura amenințărilor. Activitatea serviciilor de informații
militare în mediul asimetric de desfășurare a conflictelor
3.1.1.3. Concentrarea acțiunilor de luptă în localități

NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
4 din 16 3.1.1.4. Extinderea zonei de operații
3.1.2. Perspectiva socio -culturală a mediului operaț ional
3.2. Intelligence în rețea în operații multinațio nale
3.3. Creșterea ritmului operațional în informațiile militare
3.4. Integrarea informațiilor militare cu decizia operațională
3.4.1. Relația serviciului de informații militare cu factorii de decizie
3.4.2. Responsabilitățile analizei de intelligence pen tru realizarea
sprijinului informativ
3.4.3. Problema relațiilor analist -culegător
3.4.4. Trinomul info -decizional
3.5. Considerații finale
CAPITOLUL 4 . ADAPTĂRI FUNCȚIONALE ALE SERVICIILOR DE
INFORMAȚII MILITARE
4.1. Necesitatea reconfigurării ciclului in formativ classic
4.1.1. Limitele ciclului de intelligence
4.1.2. Soluții de îmbunătățire a modelului procesului de intelligence
4.2. Lărgirea bazei de cunoaștere a mediului operațional
4.3. Dezvoltarea capabilităților de culegere în câmpul tactic
4.4. Dezv oltări tehnologice în informațiile militare
4.5. Dezvoltarea procesului de analiză la nivel tactic
4.6. Integrarea activităților de intelligence cu cele ale forțelor acționale
și funcționarea centrată pe țintă
4.7. Dezvoltarea cooperării în informațiile mi litare
4.8. Considerații finale
CAPITOLUL 5 . ADAPTĂRI STRUCTURALE ALE SERVICIILOR DE
INFORMAȚII MILITARE
5.1. Comunitățile de informații
5.2. Centre de integrare a informațiilor și de analiză specializată
5.3. Structuri integrate de contracarare a amenință rilor asimetrice
5.4. Rolul informațiilor militare în realizarea binomul Intell – FOS
5.4.1. Rolul sprijinului de informații în acțiunile FOS
5.4.2. Diferențe între sprijinul cu informații al FOS și sprijinul cu
informații al forțelor convenționale
5.5. Co nsiderații finale
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
LISTA ABREVIERILOR ȘI ACRONIMELOR
LISTA ANEXELOR
ANEXE

NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
5 din 16
REZUMAT

Cercetarea doctorală ”Adaptarea serviciilor de informații militare la
provocările mediului de securitate contemporan ” își propune rele varea
interacțiunii dintre provocările lumii contemporane și coordonatele majore ale
activității serviciilor de informații militare, acțiune cauzală reciprocă a cărui
rezultat se dorește a identifica direcțiile de transformare funcțională și
structurală al e acestora.
Criza de identitate și credibilitate prin care trec sistemele de intelligence
în epoca actuală, la care se adaugă apariția tot mai frecventă a unor fenomene
neprevăzute, cu impact major asupra securității statelor, amplifică nevoia de
schimbare și de transformare a acestora spre organisme moderne cu posibilități
multiple de predic ție a schimbărilor din plan securitar și de consiliere a
procesului de decizie.
O revoluție în domeniul militar necesită incontestabil o revoluți e în
domeniul in formați ilor militar e. Transformarea și adaptarea structurilor de
informații militare ale unui organism militar trebuie să fie un demers continuu
care să impună o permanentă evoluție a proceselor decizionale de la nivelul
forțelor armate și nu numai, și care să ți nă pasul cu schimbările petrecute în
cadrul celorlalte servicii de informații partenere sau adverse . Ritmul de
transformare este dictat de dinamica de evoluție a fenomenelor din mediul
operațional și de nevoia de cunoaștere a manifestărilor cu caracter mil itar, care
constituie /pot constitui amenințări la natura statului sau organismului militar.
Am ales această temă din dorința de a contribui la demersul general de
cunoaștere a transformărilor lumii în care trăim, în special a celor din domeniul
acțiun ilor militare și de a analiza și identifica căi și metode eficiente de adaptare
a organizațiilor de intelligence militar în scopul perfecționării capabilităților
fundamentale ale acestora (de culegere și analiză) pentru a face față provocărilor
generate de complexitatea crescută a spațiului de luptă contemporan.
Pe de altă parte, a ceastă teză de doctorat reprezintă un demers prin care ne
propunem să examinăm principalele direcții de cercetare și experimentare în
adaptarea informațiilor militare la noile re alități ale spațiului de luptă și ale
managementului crizelor, în general, scoțând în evidență direcțiile de
transfor mare ale acestora , rezultate din abordările teoretice ale unor experți în
domeniu , dar și din experiența practică oferită de diverse campan ii militare.
În același timp, a ctualitatea temei este dată de transformările petrecute în
ultimii ani în sfera preocupărilor militar e, subsumate conceptului de revoluție în
domeniul militar , cauzate și de provocările erei informaționale ce au determinat
remodelări recente ale sistemelor de intelligence militar ale statelor membre
NATO și UE și a structurilor de profil de la nivelul acestor organizații.

NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
6 din 16 Teoreticienii din domeniul intelligence nu au ajuns la concluzii care să fie
unanim acceptate și generali zate, însă experimentarea de soluții continuă cu
asiduitate, mai ales în sectoarele care permit investiții și confirmări sau infirmări
rapide, și anume în operațiile militare – adevărate laboratoare de cercetare
pentru revoluția în domeniul militar.
Punct ul de referință în analiza evoluției structurale și funcționale a
serviciilor de informații la nivel global îl constituie evenimentele de la 11
septembrie 2001, moment care a produs cele mai mari transformări în cadrul
serviciilor de informații la nivel mo ndial. Declanșarea campaniei antiteroriste și
reformele petrecute în cadrul sistemelor de intelligence ale SUA au dat tonul
transformărilor serviciilor de informații și în alte state. Totodată, transformările
petrecute în cadrul serviciilor de informații a le SUA, din ultimii 20 de ani, au
constituit modele pentru serviciile de informații din întreaga lume, în special ale
statelor membre NATO.
În același timp, cele mai evidente și profunde transformări în sectorul de
intelligence s -au produs în domeniul m ilitar, îndeosebi la structurile participante
în teatrele de operații, unde forțele armate ale diferitelor state au acționat în
comun în cadrul unor coaliții conduse de SUA/NATO.
În aceste condiții, structurile de informații din teatrele de operații au f ost
supuse unor transformări importante, generate în special de caracteristicile
mediului operațional și de necesitatea furnizării de informații cu caracter
preponderent acțional pentru conducătorii operațiilor militare. Totodată, teatrele
de operații au d evenit mediile complexe și eficiente care au oferit oportunitatea
experimentării și punerii în practică a noilor idei și concepții de întrebuințare a
capabilităților de informații militare. Aici s -au dezvoltat noi capacități de
culegere, s -au constituit no i structuri de intelligence, s -au experimentat noi
tehnologii, s -au adus ajustări ciclului informațional, s -a reformat procesul de
analiză și s -au implementat/dezvoltat noi valențe ale conceptelor : ,,need to
share ”, ,,need to know ”, ,,intell driven operati on”, ,,actionable intelligence ”,
,,fusion intelligence ” etc.
Teza fundamentală a lucrării o constituie identificarea factorilor
dominanți ai schimbărilor care au loc la nivelul mediului operațional, derivate
din evoluția mediului de securitate, care nece sită o nouă abordare la nivelul
serviciilor de informații militare și care presupune transformarea acestora în
scopul adaptării capabilităților și proceselor de intelligence pentru o mai bună
fundamentare a actului decizional.
O mare provocare în acest sens a constituit -o identificarea provocărilor
generate de mediul de securitate , care au dus la schimbarea fizionomie i
conflictelor și la apariția/ dezvoltarea unor noi dimensiuni ale spațiului de
confruntare modern . Ideile și concluziile reieșite din acest e evaluări au fost
argumentate prin prezentarea trăsăturilor reale ale conflictelor contemporane,
insistând pe manifestarea de tip hibrid a amenințărilor majore la adresa mediului
de securitate.

NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
7 din 16 În același timp , am căutat să decelăm modul în care provocări le de
securitate influențează activitatea serviciilor de informații militare și direcțiile de
transformare a acestora , pentru a elimina disfuncțiile care pot apărea pe
parcursul des fășurării ciclului informativ , cu accent pe relația cu beneficiarul
produse lor informative. Pentru reușită, am plecat de la premiza că în cadrul
serviciilor de informații militare există o permanentă tendință de transformare,
specifică oricărui sistem organizațional, ceea ce face ca acestea să -și mențină
starea de operativitate l a capacitate maximă , iar diversele schimbări să nu le
afecteze fundamental activ itatea.
Prin această abordare ne-am propus să contribui m la o mai bună
înțelegere și fundamentare teoretică a demersuri lor necesar e a fi demarate în
sistemele de intelligence militar, pentru a ajuta la eliminarea creării unor forme
fără fond , fenomen destul de prezent astăzi , generat de multe ori de tendința de a
implementa în sistemul propriu concepte utilizate de diverse servicii de
informații sau forțe armate ale diferitelor state, fără a fi experimentate pe plan
local sau îndeajuns înțelese.
Principala ipoteză de cercetare a acestei lucrări a constituit -o strânsa și
permanenta interdependență între mediul operațional și procesul de luare a deciziei
militare, combinație în c are un rol important îi revine serviciului de informații
militare . Acesta este organismul care trebuie să dea dovadă de un grad ridicat de
flexibilitate și o viteză apreciabilă de adaptare la provocările generate de mediu
operațional și, în același timp, c apabil să răspundă celor mai exigente cerințe ale
decidentului militar.
O altă ipoteză de cercetare a constituit -o relaționarea în câmpul tactic a
structurilor de informații militare cu forțele acționale. Contribuția cu informații
acționale la pregătirea ș i desfășurarea unei operații este misiunea esențială a unui
serviciu de informații militare. Asigurarea cu informații de calitate a procesului de
luare a deciziei în câmpul tactic reprezintă o cerință fundamentală pentru reușita
operațiilor și protecția fo rței. Această cerință ne -a motivat î n încercarea de
fundamentare te oretică a sprijinului de informații realizat prin implementarea
conceptului de acțiune comună informații – forțe pentru operații speciale .
Toate acestea au avut ca fundal ipoteza că profunz imea adaptărilor
întreprinse de serviciile de informații militare a generat soluții funcționale de
interes pentru între aga concepție arhitecturală a domeniului intelligence.
Conform legii din biologie, potrivit căreia ” funcția crează organul ”, serviciile d e
informații militare au fost nevoite să parcurgă etape de tra nsformare structurală,
experimentând noi forme de organizare, generate de necesitatea adaptării
funcționale la condițiile reale de mediu. Acest proces a constituit obiectul central
al proiectulu i de cercetare.
În ceea ce privește obiectivele științifice propuse pentru realizarea acestui
deziderat , acestea s -au conturat în jurul următoarelor cerințe :
– identificarea principalelor tendințe de dezvoltare ale mediului
contemporan de securitate și a m anifestărilor acestuia care implică alocarea de
resurse de intelligence în scopul realizării cunoașterii strategice;

NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
8 din 16 – identificarea factorilor rezultați din evoluția conflictelor contemporane,
care au dus la schimbarea paradigmei clasice de abordare a ame nințărilor și
influența acestora asupra spațiului de confruntare;
– analiza socio -culturală a mediului operațional în scopul identificării
modalităților de adaptare a informațiilor militare la condițiile complexe ale
spațiului de luptă modern;
– explora rea în profunzime a procesului de intelligence în scopul depistării
modalităților de optimizare a acestuia prin aplicarea unor noi scheme de
organizare și de funcționare;
– examinarea modalităților practice de integrare a informațiilor militare cu
decizia operațională;
– decelarea variantelor optime de organizare a structurilor de informații
militare în scopul măririi capacității de absorbție a informațiilor din mediul
operațional și reducerii resurselor umane pentru procesarea și analiza datelor și
informa țiilor;
– identificarea argumentelor teoretice și practice care să stea la baza
fundamentării necesității de acțiune comună a forțelor pentru operații speciale și
structuri de informații .
Obiectivul central urmărit prin activitatea de cercetare a determina t
structura tezei de doctorat, care include introducerea, cinci capitole, concluziile și
patru anexe.
În Introducere am prezentat argumente legate de importanța temei având
în vedere problematica actuală a mediului de securitate, am susținut motivația
alegerii temei și am formulat obiectivele lucrării, teza fundamentală a lucrării,
ipoteza de lucru, metoda de cercetare și contribuțiile științifice potențiale.
În Capitolul 1 , intitulat ,,Fizionomia mediului de securitate
contemporan” , am evidențiat faptul că schimbările geopolitice fundamentale
petrecute după sfârșitul Războiului Rece , precum și diversificarea gamei de
amenințări generate de era informației și globalizării au condus la regândirea
modului în care a fost definită securitatea în perioada de după cel de al Doilea
Război Mondial.
Am încercat să evidențiem factori i dominanți care generează și întrețin
dezvoltările mediului de securitate contemporan, principalele probleme cu care
se confruntă acesta, precum și manifestările dominante ce nasc provoc ări majore
la adresa securității indivizilor, statelor sau altor entități umane.
Pentru a putea ajunge la formularea unor concluzii cu privire la
provocările generate de mediului de securitate contemporan, am examinat mai
întâi o parte a principalelor modi ficări /transformări în planul securității suferite
la nivel global după sfârșitul Războiului Rece și am evaluat factor ii cu implicații
majore în evoluția mediului de securitate , evidențiind amenințările cu relevanță
în plan militar, la adresa acestuia.
În același context, am prezent at principalel e amenințări la adresa
comunității euroatlantice (în special cele de natură hibridă), pentru a fi în măsură

NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
9 din 16 să identificăm premisele de adaptare a serviciilor de informații militare la
condițiile actuale de mediu .
Principalele provocări la adresa mediului de securitate contemporan
rămân cele generate de extinderea globalizării și a tehnologiei informației,
disensiunile dintre principalii actori statali privind supremația și accesul la
resurse, tendințele de multipli care a centrelor de putere, conflictele pe baze
etnice și religioase, disputele teritoriale și , nu în ultimul rând, ascensiunea
amenințărilor cu caracter hibrid pot ențate de fenomenul terorist și crima
organizată.
Gradul de complexitate ridicat al modului de manifestare al fenomenelor
cu caracter destabilizator po ate genera riscuri și amenințări de natură militară la
adresa statelor. Trăsătura de impredictibilitate asociată complexității acestor
fenom ene reprezintă cea mai dificilă provocare la adresa serviciilor de informații
militare , cea pentru care se alocă capabilități și resurse importante și care este
dificil de gestionat; încercarea de a prezice apariția și modul de evoluție al unor
fenomene rămâne principala preocupare a liderilor din sistemele de informații
militare și constituie misiunea de bază a capabilităților de intelligence
însărcinate cu avertizarea timpurie .
Pe de altă parte, d inamica de dezvoltare și propagare a tehnologiei
informației; accesul liber și direct (live) la informații din cele mai diverse
domenii atât pentru partea adversă , dar și pentru beneficiarii produselor
informative, generează o multitudine de provocări la adresa serviciilor de
informații militare , care le complică activitatea și le diminuează gradul de
credibilitate în procesului de decizie .
Revigorarea unor amenințări de natură clasică, mai puțin luate în
considerare până de curând, sporesc rolul serviciilor de informații militare atât în
cadrul comunităților naționale de informații , cât și în cadrul organismelor
intern aționale de specialitate, datorită caracterului militar al acestora .
În același timp, în contextul c reșter ii amenințărilor la adresa statelor
generate de amploarea extremismului religios și a mani festărilor cu caracter
terorist , serviciile de informații mi litare sunt chemate să contribuie alături de
celelalte componente ale sistemelor de apărare la identificarea și gestionarea
riscurilor și amenințărilor de natură extremistă la adresa statelor și organizațiilor
de securitate internaționale.
În Capitolul 2, intitulat ,, Evoluții în fizionomia conflictelor
contemporane cu implicații asupra activității serviciilor de inform ații
militare” am încercat să identificăm paradigmele și trăsăturile relevante ale
conflictelor contemporane și conotațiile acestora asupra m ediului operațional.
Fizionomia conflictelor militare după Războiul Rece a suferit transformări
de substanță, regăsite în principal în evoluția de la convențional spre
neconvențional, de la liniar spre nonliniar și de la simplu la complex. În același
timp, pe fondul extinderii globalizării și progresului tehnico -științific, s -a
evidențiat o emergență a caracterului neconvențional asupra întregii game de

NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
10 din 16 conflicte. Ace asta a determinat o dilatare a spațiului de confruntare și o
diversificare a tipurilor de a menințări la adresa mediului de securitate global.
Ultimele două decenii au fost martore ascensiunii amenințărilor de tip
hibrid, a căror dezvoltare rapidă vizează vulnerabilitățile sistemelor de securitate
ale statelor, evidențiate în primul rând de li mitările capabilităților convenționale
în confruntarea cu manifestările hibride.
Având în vedere abordările teoretice ale diferiților autori și modul de
desfășurare a conflictelor recente de pe arena internațională, considerăm că
războiul hibrid poate fi c aracterizat ca un conflict în care una din părți, printr -o
judicioasă organizare și coordonare, întrebuințează o combinație de capabilități
convenționale și neconvenționale, cu scopul de a crea o gamă largă de
amenințări pentru a surprinde și disipa efortu rile adversarului și a -l pune în
imposibilitatea utilizării adecvate a forțelor și mijloacelor convenționale.
În esență, atributul primordial al războiului hibrid, mai precis al
conceptelor care -l articulează, este acela de a oferi cadrul adecvat unei
intervenții militare precum cea a Rusiei în Ucraina. Principiile de bază ale
acțiunii Moscovei au fost realizarea în timp scurt a unui fait accompli ,
legitimarea acestuia și evitarea posturii de agresor. Kremlinul a aplicat
conceptele războiului hibrid sin ergic și adaptativ. Fără negarea intervenției
militare, descurajarea adversarului prin concentrarea masivă de trupe la graniță
și legitimarea acțiunilor printr -un război informațional incisiv și susținut ,
conflictul ar fi escaladat probabil către o interve nție militară convențională.
Într-un alt context , principala problemă cu care s -a confruntat comunitatea
internațională încă de la așa numita ,,invazie din Irak” ( anul 2003), este
abordarea convențională a unei amenințări asimetrice, fapt ce nu a dat rez ultate ,
ci a mărit aria de instabilitate și a generat noi motive de conflict. Pe fondul
discrepanțelor tot mai accentuate dintre cel e două culturi și civilizații (arabă și
occidentală), entitățile jihadiste din Orientul Mijlociu s -au dezvoltat și au adunat
adepți de pe întreaga planetă, toți cei care dintr -un motiv sau altul aveau să -și
exprime o frustrare sau nemulțumire față de mediul social în care trăi esc.
Astăzi, lumea se confruntă cu o puternică ofensivă a extremismului de
natură religioasă care exce de cultura islamică. Mitul creat în jurul Statului
Islamic depășește cu mult lumea pe care ne -o imaginam nu cu foarte mult timp
în urmă. În Siria și Irak, dar și în Libia și Yemen , evenimentele au scăpat mult
de sub controlul instituțiilor statelor . Comuni tatea internațională este pusă în
dificultate, iar metodele și încercările de intervenție ale acesteia sunt ineficiente .
Suntem martorii unor transformări cu consecințe dramatice la adresa securității
mondiale, în care exprimarea actorilor statali devine n eputincioasă. Organismele
internaționale cu atrib uții în asigurarea un ui climat de pace și securitate global
își pierd tot mai mult din relevanță. Actorii nonstatali devin din ce în ce mai
puternici și mai greu de controlat , iar serviciile de informații tr ec printr -o criză
de identitate din cauza adaptării incomplete la realitățile lumii contemporane.
Altfel spus, s chimbările produse în fizionomia conflictelor contemporane
nu elimină trăsăturile războiului convențional, dar introduc noi forme de

NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
11 din 16 manifestar e care suprapuse pe cele tradiționale complică procesul de cunoaștere
a mediului operațional și generează provocări suplimentare pentru întregul
proces de intelligence .
În Capitolul 3, intitulat ,, Direcții de transformare ale serviciilor de
informatii mili tare la condițiile complexe ale spațiului de luptă modern ”,
ne-am propus să abordăm domeniile în care serviciile de informații militare
trebuie să sufere transformări pentru a face față noilor provocări la adresa
mediului de securitate contemporan.
Adapta rea informațiilor militare la condițiile complexe ale spațiului de
luptă modern trebuie să includă atât extinderea gamei de fenomene monitorizate
și a domeniilor de activitate umană de interes, cât și imaginarea și documentarea
celor mai probabile cursuri de acțiune ale adversarului, dar și ale actorilor neutri
prezenți în spațiul de luptă. O altă direcție crucială de adaptare este identif icarea
și avertizarea timpurie a intențiilor celor mai probabile ale adversarului, dar și a
unor posibile intenții de su rprindere, chiar mai puțin credibile, de tipul ,,lebăda
neagră ”, toate într -un ritm operațional accelerat.
Realitățile confruntărilor împotriva amenințărilor hibride și îndeosebi
campaniile militare (și nu numai) împotriva terorismului au scos în evidență
limitele paradigmei de funcționare a serviciilor de informații militare , tipice
Războiului Rece. Totodată, aceste presiuni ale Erei informaționale și ale
globalizării materializate în spațiul acțiunilor militare au impus cerințe de
adaptare a relațiilor di ntre principalii actori ai procesului dec izional în sensul
îmbunătățirii procesului de comunicare și reducerii distanței de conlucrare.
Rezultatul acestor tendințe se concretizează în apariția concept ului de
trinom infodecizional, care răspunde noi lor necesități prin plasarea
beneficiarului în centrul ciclului de intelligence și prin generarea conceptului de
comunitate de interese. Acesta din urmă prefigurează organizarea actorilor din
sistemul deciziei militare bazate pe sprijin informativ pe criteriul or ientării către
rezolvarea unei probleme, nu pe criteriul structurării birocratice permanente.
În acest context , trecerea un ui serviciu de informații militare la formatul
de tip rețea constituie o direcție importantă de adaptare la noile provocări ale
medi ului operațional și urmărește mărirea capacității de a percepe și înțelege
mediul înconjurător în mod comprehensiv, multidimensional, ca rețea. Saltul
este semnificativ și evită erorile de percepție (sunt analizate toate detaliile de
relaționare) sau de in terpretare (pentru că un sistem de tip piramidal are tendința
de a percepe realitatea externă în aceeași paradigmă) .
Capitolul 4, intitulat ,,Adaptări funcționale ale servi ciilor de informații
militare ”, propune regândirea activității subsistemelor din com punerea unui
serviciu de informații, în scopul producerii schimbărilor necesare asigurării
răspunsului corespunzător cerințelor beneficiarului , presat de dinamica
dezvoltărilor complexe ale mediului operațional. În acest capitol abordăm
principalele adaptă ri pe care serviciile de informații trebuie să le realizeze în
privința procesului de intelligence și funcționării organizațiilor proprii ca
sisteme informaționale, în scopul creșterii eficienței sprijinului informativ .

NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
12 din 16 Acest capitol scoate în evidenț ă necesitatea ca transformare a să vizeze pe
lângă sistemul de informații militare și întregul proces de luare a deciziei. Cele
două sisteme nu pot fi separate , iar reforma unuia implică schimbări și la nivelul
celuilalt. În acest scop ne-am propu s să evide nțiem sol uțiile inovative
experimentate de unele servicii de informații care, din punctul nostru de vedere ,
constituie fundamentele schimbării funcționale a acestora.
Serviciile de informații militare trebuie să -și adapteze resursele,
capacitățile și pr ocedurile de lucru pentru a include în mod eficient noile
categorii de informații, dar și volumul imens de date și informații cu relevanță
operațională. În acest sens, am subliniat necesitatea dezvoltării capabilităților de
culgere de informații din spațiu l de luptă prin dezvoltarea cunoașterii
domeniul ui cultural (în sens larg, antropologic, inclusiv religios), domeniul ui
social și cel ui psihologic. De asemenea, reiese necesitatea dezvoltării
capacităților de exploatare a surselor deschise, a Internetului și surselor locale
neelectronice, cât și a capacităților de culegere și exploatare a datelor
biometrice, cu aplicabilitate în lupta contra terorismului și în criminal
intelligence .
Capacitățile de culegere de toate tipurile trebuie să răspundă condițiilor
din orice mediu operațional ( permisiv, semipermisiv sau nepermisiv) și să fie
operaționale până la un eșalon cât mai mic, chiar la nivelul militarilor
individuali, cu sau fără operator uman.
Pentru disciplina HUMINT, cerința funcțională cea mai importantă , chiar
obligatorie, este relaționarea interculturală cu populația locală, ceea ce impune
pregătire multidisciplinară și mentalitate expediționară pentru fiecare operator .
Disciplina IMINT se confruntă cu cerința funcțională de asigurare a unor
capacități foto/video de calitate în condițiile spațiului de luptă modern, prin
mijloace aflate în dotarea unor militari individuali sau prin echipamente care să
funcționeze fără operator uman, în orice condiții de mediu, și care să ofere
imagini de la obiective subacvatice până la obiective aeriene sau ale
platformelor satelitare.
Echipele SIGINT trebuie să asigure monitorizarea și exploatarea
legăturilor radio și de telefonie celulară cu tehnologie sofisticată, iar
capabilitățile de acces la Internet trebuie să fie disponibile la cel e mai mici
eșaloane de informații militare.
În plus, toate capacitățile de culegere din spațiul de confruntare trebuie să
fie completate cu mijloace de comunicație sigure și capabile să transmită
rapoartele de intelligence sub orice form ă la analiști sau beneficiari aflați la mii
de kilometri distanță , chiar imagini în timp real.
Trecerea treptată la analiza multisursă , proces natural nu numai la nivel
tactic, ci și în structuri de nivel strategic specializate pe discipline de culegere,
constituie o altă adaptare funcțională a informațiilor militare la noile condiții ale
mediului operațional și ale misiunilor forțelor angajate în campanii militare .
În plan internațional, adaptarea funcțională cea mai importantă este
intensificarea cooperă rii între ser viciile naționale de informații atât civile , cât și

NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
13 din 16 militare și identificarea capacităților de nișă prin care serviciile naționale pot
contribui cu o valoare adăugată maximă, pot confirma, completa sau infirma
anumite evaluări și pot diminua d ublarea eforturilor pe anumite spații sau în
anumite domenii transnaționale.
Obiectivul științific al Capitolul ui 5, intitulat ,,Adaptări structurale ale
servi ciilor de informații militare ”, îl reprezintă evidențierea formatelor
organizaționale din domeniu l informațiilor militare a căror implementare aduce
plus-valoare în economia sistemelor de intelligence militar și poate spori
performanțele acestora, în demersul de adaptare la condițiile complexe ale
spațiului de luptă modern .
În domeniul apărării, depar tamentele de informații pentru apărare și
serviciile de informații militare implementează variante de reformă care să
elibereze concepția procesului de intelligence de limitările modelului clasic al
ciclului informativ, care manifestă puține motive de schi mbare atât timp cât
formațiunile militare sunt organizate și operează în unități de tip tradițional.
Capitolul abordează problematici specifice comunităților naționale de
informații, centrelor de integrare a informațiilor și de analiză specializată,
struc turilor integrate de intelligence pentru contracararea amenințărilor
asimetrice și, nu în ultimul rând, un subiect de maximă actualitate : rolul
informațiilor militare în realizarea binomului Intell igence – Forțe pentru
Operații Speciale.
Adaptarea structur ală a serviciilor de informații militare decurge din
conceptele de comunitate de interese și trinomu l info decizional. Dacă cel dintâi
nu își poate găsi o formulă de aplicare fără a se dezice pe sine, trinomul
infodecizional și -a găsit cea mai importantă ap licare prin organizarea propusă de
abord area centrat ă pe țintă (TCA), care integrează, în diferite arhitecturi de
rețele restrânse, culegători, analiști și beneficiari ai produselor de informații
militare.
TCA a fost aplicată cu succes în structuri la nive l operativ și mai ales
tactic în Afganistan: module TCA, detașamente de informații, celule naționale
de intelligence, structuri integrate intelligence – forțe speciale, sau formule
orientate preponderent către beneficiari, în perspectiva conceptului de dez voltare
a cunoștințelor (KD), cum au funcționat centrele de informații pentru operații de
stabilitate, și Centrul de Dominare Informațională, constituite de ISAF în
Afganistan.
Ca și conceptul KD, abordarea centrată pe țintă devine mai dificil de
implement at la nivel strategic, din punct de vedere structural, formulele
organizatorice experimentate fiind, încă, limitate și neconcludente.
Realizarea unor structuri comune de Forțe pentru Operații Speciale și
Informații are la bază nevoia de asigurare continuă cu informații specifice a
operațiunilor speciale. Această combinație oferă posibilitatea eficientizării
acțiunilor FOS în condițiile transformărilor complexe ale mediului operațional și
al dezvoltării amenințărilor hibride. Practicile rezultate din confli ctele recente
demonstrează nevoia aplicării pe acară largă a conceptului de acțiune comună

NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
14 din 16 Intell – forțe acționale, având în vedere tendința de utilizare tot mai frecventă a
grupurilor de luptă formate din diverse genuri de forțe și mijloace, destinate
îndeplinirii unei misiuni punctuale, în detrimentul structurilor de forțe clasice
(batalion, brigadă, divizie etc.). Acestora din urmă revenindu -le rolul de
generare de forțe.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Agențiile moderne de intelligence se află în fața unei dil eme majore:
păstrarea structurii tradiționale piramidale sau evoluția la o structură de tip
rețea? Decizia nu este ușor de luat. Timp de aproape un secol, organizațiile de
intelligence moderne au funcționat cu succes în format piramidal. Această formă
este simplă, logică și funcțională. Ceea ce s -a schimbat este lumea
înconjurătoare, realitatea externă în care operează serviciile de informații
militare , iar schimbarea se arată a fi necesară.
La nivel operațional, utilitatea evidentă a produselor de intelli gence este
integrarea lor în procesul de planificare, în decizia comandantului și în acțiunea
ce decurge din această decizie. Deci, activitatea de analiză de informații militare
la nivel tactic manifestă tendința de integrare cu procesul decizional, întreg ind
trinomul infodecizional. Integrarea analizei de intelligence cu planificarea de
stat major are loc mai ales în cazul forțelor de operații speciale, care acționează
prin definiție în contact cu populația și mai ales în activitatea de targeting, care
trebuie să declanșeze cu rapidiate acțiuni punctuale pentru a asigura succesul
împotriva amenințărilor asimetrice.
Soluția cea mai bună pentru această integrare funcțională se distinge a fi
,,abordarea centrată pe țintă ” (TCA), care propune și un model concep tual
considerat că reflectă mai fidel procesul de intelligence decât ciclul informativ
clasic. Modelul TCA exprimă cerința de lucru în rețea și corespunde
necesităților operațiilor împotriva amenințărilor asimetrice. Totodată, modelul
TCA este compatibil ș i cu modelul F3EAD, care descrie activitatea de targeting.
Propunem , astfel , concentrarea eforturilor de cercetare pentru a identifica
soluția implemenetării TCA și la nivel strategic, ceea ce ar asigura adaptarea
serviciilor de informații militare la no ile provocări ale mediului operațional.
Pe de altă parte, p entru a putea face față noilor amenințări prezente într -un
mediu de confruntare tot mai complex și dinamic, serviciile de informații
militare trebuie să să -și adapteze continuu atât inventarul de c apabilități necesare
desfășurării procesului informativ , cât și latura funcțională.
Pe fondul dezvoltării conflictelor de tip hibrid în cadru l complex de
transformare al mediului operațional , propunem ca premize de adaptare ale
serviciilor de informații mi litare : dezvoltarea capabilităților de intelligence în
scopul sesizării din timp a modificărilor produse în cadrul indicatorilor de
observare timpurie; acoperirea operativ -informativă a unei game largi de
domenii și medii de relații în scopul decelării din timp a manifestărilor care pot
potența amenințarea hibridă; crearea unui sistem de avertizare timpurie eficient,
care să sesizeze din timp modificările de stare a sistemelor sociale și /sau

NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
15 din 16 intențiile adversarului, cu mult timp înainte ca acesta să le poat ă materializa;
dezvoltarea unor capabilități de analiză multisursă necesare procesării unui
volum mare de informații, care să utilizeze metodele de analiză în rețea și să
permită interconectarea informațiilor; creșterea capacității de monitorizare a
sursel or deschise, importante resurse de informare și documentare; exploatarea
informațiilor rezultate din social -media și din analiza metadatelor și fluxurilor de
informații traficate pe Internet; atenta monitorizare a activități cu caracter
provocator depusă d e persoane din cadrul minorităților naționale; dezvoltarea
capabilităților de culegere din domeniul IMINT, SIGINT și COMINT împreună
cu cele din domeniul HUMINT , acestea având potențialul de a furniza informații
veridice din surse credibile ; dezvoltarea un or platforme de lucru colaborativ
între serv iciile partenere de pe plan intern și extern; cooperarea strânsă între
liderii serviciilor de informații militare și beneficiarii produselor informative , în
scopul asigurării sprijinului informativ adecvat; consi lierea beneficiarilor
produselor informative în scopul înțelegerii de către aceștia a procesului de
intelligence și a motivului pentru care un produs de intelligence , chiar dacă
apare decalat în timp față de știrile din mass -media, are un grad scăzut de
dezinformare; măsuri pentru educarea /pregătirea personalului propriu în scopul
cunoașterii în profunzime a fenomenelor, proceselor și problematicilor, în
special cele de natură culturală, calitate esențială a demersului de intelligence;
exploatarea cu judici ozitate a surselor umane și angajarea acestora pentru
confirmarea /infirmarea unor informații provenite de la celelalte capabilități de
culegere; elaborarea unor produse de intelligence scurte, clare, concise, care să
prezinte problematica și să insiste asu pra deciziilor de adoptat în contextul creat.
Altfel, orice analiză /prognoză riscă să nu fie citită.
Acestea sunt doar câteva direcții în care serviciile de informații militare
își pot adapta capabilitățile și procesele pentru a contracara evoluția rapidă a
riscurilor și amenințărilor din planul securității.
Din păcate , acest proces de transformare este reactiv și nu anticipativ. Prin
el ne propunem să diminuăm efectele unor fenomene puțin predictibile și
necontrolate și nu să oprim dezvoltarea acestora. P revenția în acest caz nu
satisface nevoia de cunoaștere a direcțiilor de evoluție a provocărilor la adresa
serviciilor de informații militare și nici nu poate da soluții de îmbunătățire a
activității acestora pe termen lung.
Nu există un sistem de inte lligence infailibil care să satisfacă toate nevoile
de informații ale beneficiarului și cu siguranță nici unul din cele existente nu -și
propune asta. Ceea ce se dorește este ca aceste organisme să fie abile în a
reacționa cu rapiditate și eficiență la fact orii de mediu pentru a răspund e la
principalele nevoi de informații necesare procesului deci zional.
În cazul serviciilor de informații militare , rolul acestora rămâne acela de a
contribui la diminuarea incertitudinilor și sporirea gradului de cunoaștere, c a
resursă și vector în adoptarea deciziei militare și politico -militare .
Rezultatele obținute în urma desfășurării actualului demers de cercetare
științifică pot contribui la procesul de modernizare și transformare a serviciilor de

NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
16 din 16 informații militare prin: fundamentarea bazei teoretice de abordare a noilor
amenințări la adresa mediului de securitate contemporan; identificarea direcțiilor
de adaptare a informațiilor militare la condițiile complexe ale spațiului de luptă
modern, concluziile rezultate din ev aluarea modului de organizare în rețea a
structurilor de informații militare pot constitui argumentele teoretice necesare
adaptării acestora în scopul sporirii potențialului de a percepe și înțelege mediul
înconjurător în mod comprehensiv și multidimension al; argumentarea cadrului
teoretic necesar punerii în aplicare a conceptului de trinom infodecizional, care
răspunde noilor necesități, prin plasarea beneficiarului în centrul ciclului de
intelligence și prin generarea conceptului de comunitate de interese în domeniul
informativ; soluțiile oferite pentru optimizarea procesului de intelligence prin
aplicarea unor noi scheme de organizare și de funcționare; propunerile privind
modalitățile practice de integrare a informațiilor militare cu decizia operațională ;
concluziile reieșite din analiza variantelor optime de organizare a structurilor de
informații militare, în scopul măririi capacității de absorbție a informațiilor din
mediul operațional și reducerii resurselor umane în scopul stabilirii unui echilibru
optim între cerințe și resurse; concluziile reieșite din analiza socio -culturală a
mediului operațional în strânsă legătură cu modalitățile de adaptare a informațiilor
militare la condițiile complexe ale spațiului de luptă modern; concluziile rezultate
din evaluarea modului de acțiune în comun a structurilor de informații cu forțele
acționale care pot sta la baza fundamentării teoretice a principiilor de funcționare
a binomului Informații – Forțe pentru Operații Speciale .
O mare parte a acestor abordări teoretice se află în curs de testare sau sunt
aplicate în cadrul serviciilor de informații militare ale altor state. În acest sens, pe
plan național se fac demersuri în sensul modernizării structurilor de informații
militare și adaptării acestora la cerinț ele mediului operațional. Prezenta teză de
doctorat are din punctul nostru de vedere o contribuție importantă la acest demers
prin îmbogățirea cunoștințelor în domeniu și prin metodele de aplicare propuse.