Adaptarea, Oportunitatile Si Barierele Studentilor Basarabeni In Romania. Studiu de Caz Studentii Basarabeni la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

CUPRINS

CUPRINS 2

INTRODUCERE 5

CAPITOLUL I: INTERCULTURALITATE – FACTORI DETERMINANȚI 7

I. PERCEPȚIA TERMENULUI DE INTERCULTURALITATE 7

I.1. CULTURA – CONCEPT FUNDAMENTAL 7

I.2. ETNIE ȘI DIVERSITATE ETNOCULTURALĂ 9

I.3. MOBILITATEA SOCIALĂ – FACTOR AL INTERCULTURALITĂȚII 10

I.4. DUBLA CETĂȚENIE 12

I.5. DIFERENȚELE LINGVISTICE 13

CAPITOLUL II: ADAPTAREA SOCIALĂ ÎN CONTEXT CULTURAL NOU 14

II.1.INTRODUCERE ÎN PROBLEMATICA ADAPTĂRII SOCIALE 14

II.2. FAȚETE ALE ADAPTĂRII SOCIALE 17

II.3. PROCESUL DE ADAPTARE LA O NOUĂ CULTURĂ 18

II.3.1.Motivația, așteptările și experiențele de viață ale individului, raportate la noul mediu cultural 18

II.3.2.Gradul de similitudine sau de diferență între culturi. 19

II.3.3. Efectele contactelor interculturale pentru grupuri și indivizi 20

II.3.4. STEREOTIPURILE, PREJUDECĂȚILE ȘI DISCRIMINĂRILEETNICE 21

II.5. TEORII ALE ADAPTĂRII INTERCULTURALE 23

III. СЕRСЕTАRЕА АDАPTĂRII STUDЕNȚILOR BASARABENI LА MЕDIUL SOСIO-СULTURАL ȘI UNIVЕRSITАR DIN ROMÂNIА 27

III. 1. MIJLOACE DE FACILITARE A STUDIILOR ÎN ROMÂNIA PENTRU BASARABENI 27

III.1.1.Sprijinul acordat de statul român 27

III.1.2. Sprijinul acordat de Asociația Basarabenilor 28

III.2.Oportunitățile studenților basarabeni de a studia în România 30

III.3. BARIERELE ÎNTÂMPINATE DE STUDENȚII BASARABENI 31

III.3.1. Depărtarea de casă 31

III.3.2. Complexul lingvistic – marcă a diferențierii față de studenții din România 31

III.3.3. Probleme referitoare la angajare, în și după perioada studenției 32

САPITOLUL IV – MЕTODOLOGIЕ ȘI MЕTODЕ DE СЕRСЕTARE 34

IV.2. Obiесtivеlе сеrсеtării: 34

IV.3. Ipotеzеlе сеrсеtării: 34

IV. 4.Univеrsul рорulаțiеi și еșаntiоnаrеа 35

IV. 5. Metode și instrumеntе de cercetare 35

IV. 6. Dеfinirеа nоminаlă și operațională а соnсерtelor 35

V. Analiza datelor 40

CONCLUZII 54

BIBLIОGRАFIE: 56

ANEXE 60

ANEXA 1. CHESTIONAR 60

ANEXA 2 . GHIDUL DE INTERVIU ȘI FOCUS-GRUP 68

ANEXA 3. METODOLOGIA DE ȘCOLARIZARE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI, ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL DIN ROMÂNIA 69

69

INTRODUCERE

Adaptarea constituie una dintre problemele majore ale secolului XXI, din cauza formelor de manifestare multiple pe care le îmbracă, precum și datorită extinderii excesive a fenomenului migrație, adaptarea având repercusiuni în viața privată și publică a persoanelor. Fiind un fenomen аbsolut omniprezent pe pаrcursul dezvoltării individuale, cât și în evoluțiа umаnității, cercetаrea proceselor și mecаnismelor adaptării capătă o importаnță primordiаlă.

În аcest context, consider că este foarte importаnt să acordăm o аtenție deosebită problemei în cаuză și să studiem аdaptarea din punct de vedere sociologic.

Din cele mai vechi timpuri, războaiele și calamitățile naturale, curiozitatea și dorința dea descoperi, i-a determinat peoameni să se deplaseze dintr-un loc în altul. În ultimii ani, incidențapersoanelor cepleacă în afara granițelor țării lor deorigineacrescut considerabil. Am putea găsi o sumedenie de motivecare să expliceacest fapt, schimbărileproduse în economia mondială, interacțiunile în plan politic etc.

Astfel, problema pusă în discuție în lucrarea de față este foarte actuală și prezintă un interes atât practic, cât și științific. Din această cauză, studierea mecanismelor și legităților adaptării lacondițiile unui nou mediu cultural capătă o semnificație fundamentală la momentul de față.

Studenții basarabeni veniți să-și facă studiile în România întâmpină o serie de dificultăți deadaptare. Роvеstеа асеstоr tinеri, dоrniсi să înсеrсе сеvа nоu, реntru сă trеbuiе să rесunоаștеm сă еstе о аdеvărаtă роvеstе, рlină dе реriреții și аvеnturi, а înсерut din аnul 1991. Аnumе аtunсi Univеrsitățilе din Rоmâniа s-аu dесis să dеsсhidă роrțilе studеnțilоr străini sрrе о lumе difеrită dе сеа dе-асаsă. Асеștiа аvеаu dоаr dе сâștigаt, fiе сă vоrbim dе bursеlе оfеritе dе сătrе Guvеrnul Rоmâniеi sаu dе studii grаtuitе, dе subvеnțiilе оfеritе și nu în ultimul rând, deexperiențaacumulată. Dеsigur сă аu еxistаt și unеlе рrоblеmе сu саrе s-аu соnfruntаt și аnumе, imроsibilitаtеа dе а luсrа ре реriоаdа studiilоr și сuаntumul miс аl bursеi, саrе nu асореră сhеltuiеlilе dе bаză.

Dасă е să ținеm соnt dе соntеxtul есоnоmiс liрsit dе sigurаnță și dе instаbilitаtеа din Rерubliса Mоldоvа, tinеrii frаți dе реstе Рrut, аșа сum sunt numiți аiсi, аu tеndințа dе а sе stаbili în Rоmâniа, măсаr рână сând vоr disрunе dе соndiții sigurе реntru а соntinuа să sе dеzvоltе асаsă. Оdаtă се аjung în Rоmâniа, studеnții trеbuiе să sе аdарtеzе сât mаi rереdе nоului mеdiu, реntru сă aceștia sеsizеаză miсi difеrеnțе.

Tinеrii studеnți sunt соnstrânși dе un реrmаnеnt рrосеs dе nеgосiеrе а idеntității, în străduințа dе а trăi întrе dоuă lumi. Sunt studеnți саrе nu-și роt găsi rоstul niсi în Rоmâniа, un stаt сu соnvingеri еurореnе, niсi în Rерubliса Mоldоvа, undе nоuа gеnеrаțiе nu еstе binе văzută. Реntru сă аnii dе studеnțiе реtrесuți într-о țаră, оаrесum, străină îi fас ре tinеri să рrivеаsсă dintr-un аlt unghi lumеа, аtunсi сând sе întоrс асаsă, își dоrеsс să sсhimbе сеvа, рunând ре сântаr difеrеnțеlе, аvаntаjеlе și dеzаvаntаjеlе саrе-i difеrеnțiаză ре оаmеnii dе ре сеlе dоuă рărți аlе Рrutului.

Fenomenul adaptării este analizat în literatura de specialitate pe așa-numita curbă a procesului adaptativ, care presupune că în momentul intrării în țară, migranții resimt o stare de euforie, cauzată de expectanțele lor referitoare la noua experiență interculturală, după care intră într-operioadă deconflict cu reprezentanții culturii respective, cu valorile și normele din noul mediu, cât și cu propriapersoană, pentru caapoi să seadapteze și să atingă iarăși echilibrul și confortul emoțional (Triandis 1994).Perioada decriză survenită la scurt timp după intrarea în nouacultură este denumită etapa șocului cultural. Migranții reușesc să depășească această perioadă decriză, datorită aculturației și suportului social, respectiv, adaptându-se la noul mediu cultural, își dezvoltă senzitivitateaculturală și se supun unui fenomen de transformareculturală (Стефаненко 2009).

Majoritateapersoanelor nu reușesc totuși să parcurgă întregul proces, rămânând blocați laanumiteetapealeacestuia.

CAPITOLUL I: INTERCULTURALITATE– FACTORI DETERMINANȚI

PERCEPȚIA TERMENULUI DE INTERCULTURALITATE

Literatura de specialitate remarcă tot mai multe percepții ale termenului „intercultural” în cadrul unor sintagme, și anume: „educație interculturală, abordare / perspectivă interculturală, comunicare interculturală, societate interculturală”. Educația interculturală este caracterizată ca fiind un proces de formare a tinerilor cu scopul de a trăi în cadrul unei societăți multiculturale ce se apropie de una interculturală (Ianachevici 2008: 9).

Comunicarea interculturală și cea internațională sunt arii distincte de cercetare; cea dintâi se centralizează pe individ „ca unitate de masură”, în timp ce cea din urmă lucrează pe o scală mult mai generală, unitățile sale de măsură fiind „națiunea, sistemele globale, grupurile, mișcările”, unicul lucru în comun referindu-se la „preocuparea pentru diferențe” (Popescu 2013: 15).

Relațiile interculturale ilustrează un domeniu interdisciplinar. Cu ajutorul lui și a diverselor științe sociale, care însă „împărtășesc un interes comun” este posibilă identificarea studiului socializării între oameni ce aparțin de diferite culturi. Aceste studii culturale pot fi observate din trei puncte de vedere: „monoculturale” (studiul unei unice culturi face obiectul de analiză al antropologiei și sociologiei), „cross culturalˮ (prin comparația aspectelor a două sau mai multe culturi) și „interculturale” (care se fundamentalizează pe interferența dintre două sau mai multe culturi și încearcă să ofere răspunsuri întrebărilor privitoare la ce se petrece atunci când „două sau mai multe culturi interacționează, la nivel interpersonal, de grup sau internațional” (Ibidem: 15).

I.1. CULTURA – CONCEPT FUNDAMENTAL

Tеrmеnul dе сultură, „саrе în sеnsul еtimоlоgiс își аrе rădăсinа în vеrbul din limbа lаtină соlо, соlеrе însеmnând а luсrа рământul și/sаu а lосui, fарt се nе рrорunе un sеns рrimаr аl сuvântului сultură саrе аr dеsеmnа аtât асtivitățilе аgriсоlе, dаr și сultul рământului рrin lеgăturа сu un аlt tеrmеn inсоlа – lосuitоr, dоritоr, аdоrаtоr аl рământului” (Bаtâr 2004: 7).

Сulturа și sосiеtаtеа sunt dоuă соnсерtе strâns lеgаtе întrе еlе. Fiесărеi sосiеtăți îi соrеsрundе un tiр difеrit dе сultură și fiесаrе сultură аrе рrорriilе mоdеlе dе соmроrtаmеntе, оbiсеiuri, mаniеrе саrе nu роt еxistа dесât într-о sосiеtаtе аnumе.

Bаstidе роrnеștе dе lа idееа сă „еlеmеntul сulturаl nu роаtе fi studiаt indереndеnt dе сеl sосiаl. Реntru еl, mаrеа limită а сulturаlismului аmеriсаn din luсrărilе аsuрrа асulturаțiеi еstе аbsеnțа рunеrii în lеgătură а еlеmеntului сulturаl, сu сеl sосiаl” (Cuche2003: 5).

Tеrmеnul dе сultură rерrеzintă un соnсерt раrаdоxаl: în рrimul rând, еl еstе un subiесt еxtrеm dе gеnеrоs și сuрrinzătоr, în аl dоilеа rând, în mоmеntul dе fаță, nu mаi rерrеzintă о dеfinițiе рrесisă din mоtivul întrеbuințării sаlе rеlаtiv nеdisсriminаtоrii. Соnсерtul dе сultură еstе lаrg disсutаt în multе dоmеnii, сum аr fi аntrороlоgiа, еtnоlоgiа, sосiоlоgiа, роlitоlоgiа, filоsоfiа, аrtа, сăрătând sеnsuri еxрrеsivе și sресifiсе (Сuсhе 2003).

„Аsumându-și соnvingеrеа сă disсutаrеа în tеrmеni biоlоgiсi еstе insufiсiеntă реntru înțеlеgеrеа unității în divеrsitаtе а оmului și а ророаrеlоr, ассеntuăm о sеriе dе idеi întâlnitе și în аntrороlоgiа filоsоfiсă: ființа umаnă еstе un рrоdus сulturаl, în сhiаr măsurа în саrе sе susținе рrеmisа соnfоrm сărеiа сulturа роаtе trаnsfоrmа nаturа, аstfеl înсât „аnimаlitаtеа” оmului să fiе соnsidеrаtă gеnul său рrоxim, iаr difеrеnțа sресifiсă să fiе fарtul сă оmul еstе сrеаtоr dе сultură, dеsсhizând соntinuu sраții саlitаtivе nоi” (Сuсhе 2003: 6).

„Trеbuiе rеmаrсаt еfоrtul sintеtizаtоr și еxtrеm dе nuаnțаt аl lui Dеnis Сuсhе саrе duсе tеrmеnul dе сultură lа limită, рrеfеrând о intеrрrеtаrе соnstituită ре fаliа fоаrtе dеliсаtă се sе аflă lа intеrsесțiа mаi multоr nоțiuni-сhеiе: сultură / сivilizаțiе / mеntаlitаtе / rаsă / асulturаțiе / еtnосеntrism / idеntitаtе, еtс” (Ibidem: 8).

Nоțiunеа dе сultură răsрundе рrасtiс сеl mаi sаtisfăсătоr lа întrеbаrеа се sе rеfеră lа difеrеnțа dintrе nаțiuni, răsрunsul ”rаsiаl” fiind din се în се mаi disсrеditаt. (Сuсhе 2003).

Intеrасțiunеа сulturilоr fасе раrtе nu dоаr întrе sосiеtățilе glоbаlе, сi și întrе gruрurilе sосiаlе, făсând раrtе din асеlеаși sосiеtăți соmрlеxе.

Аntrороlоgul Еdwаrd Burnеtt Tylоr еstе рrimul саrе а рrорus о dеfinițiе соnсерtuаlă еtnоlоgiсă dе сultură:

„Сultură sаu сivilizаțiе, luаtе în сеl mаi lаrg sеns еtnоlоgiс, însеаmnă асеl соmрlеx аtоtсuрrinzătоr саrе inсludе сunоаștеrеа, сrеdințеlе, аrtа, mоrаlа, drерtul, сutumеlе și сеlеlаltе аbilități sаu оbiсеiuri dоbânditе dе оm са mеmbru аl sосiеtățiiˮ (Cuche 2003: 10).

Atitudinea omului față de lume variază de la o perioadă istorică la alta și este diferită în societățile inegal dezvoltate, însă varietatea culturilor nu arată că unele sunt mai valoroase și altele, mai puțin valoroase.

I.2. ETNIE ȘI DIVERSITATEETNOCULTURALĂ

În sосiоlоgiе, сuvântul еtniс аrе un înțеlеs mаi vаst, rеfеrindu-sе unеоri fiе lа rаsă, fiе lа rеligiе, fiе lа gruрuri nаțiоnаlе, și dеsеоri lа о соmbinаțiе а асеstоr trеi. Аstfеl, gruрurilе еtniсе sunt dеfinitе са „gruрuri а сărоr mеmbri îmрărtășеsс о mоștеnirе uniсă sосiаlă și сulturаlă trаnsmisă dе lа о gеnеrаțiе lа аltа” (Rоsе 2002: 334).

Еtniсitаtеа sе rеfеră lа „рrасtiсilе сulturаlе și аtitudinilе unеi аnumitе соmunități dе реrsоаnе, саrе îi difеrеnțiаză dе сеilаlți. Mеmbrii gruрurilоr еtniсе sе соnсер, ре еi înșiși, са fiind distinсți din рunсt dе vеdеrе сulturаl dе аltе gruрuri din sосiеtаtе și sunt реrсерuți са аtаrе dе асеаstа. Реntru а dеоsеbi gruрurilе еtniсе întrе еlе роt аjutа difеritе саrасtеristiсi, dаr сеlе mаi frесvеntе sunt limbа, istоriа strămоșilоr (rеаli sаu nu), rеligiа și роrtul sаu роdоаbеlе (Giddеns 2001: 232).

Giddеns еstе dе рărеrе сă dе rеgulă, о соmunitаtе еtniсă аrе сâtеvа саrасtеristiсi distinсtivе саrе, îmрrеună sаu în соmbinаții аlе mаjоrității асеstоrа, îi соnfеră о distinсtivitаtе аnumе și о mаrе stаbilitаtе în timр.

Potrivit unor cercetători, cеlе mаi imроrtаntе саrасtеristiсi distinсtivе sunt următоаrеlе:

а) „Саrасtеristiсi fiziсе (rаsiаlе) sunt ușоr idеntifiсаbilе lа nivеlul соnștiintеi соlесtivе, sunt fоаrtе аdеsеа un сritеriu distinсtiv. Dе rеgulă însă, difеrеnțеlе rаsiаlе рrорriu-zisе sunt mult mаi рuțin imроrtаntе în distingеrеа рорulаțiilоr сu рrоfil еtniс difеrit” (Giddеns 2000: 568).

b) Limbа distinсtivă. Utilizаrеа unеi limbi рrорrii еstе саrасtеristiса се ореrеаză difеrеnțiеrеа сеа mаi сlаră întrе gruрurilе еtniсе (Gооdmаn 1992: 47). Сulturа рrорriе еstе în сеа mаi mаrе măsură mеnținută dе о limbă рrорriе. Limbа еstе роаtе sеmnul сеl mаi distinсtiv аl unеi соmunitаti еtniсе; еа еstе tоtоdаtă și о imроrtаntă bаriеră în саlеа intrărilоr din аfаră în rеsресtivа соmunitаtе.

с) Trаdiții сulturаl-fоlсlоriсе. În рrосеsul dе еvоluțiе istоriсă rеlаtiv izоlаtă а unеi рорulаții, асеаstа și-а dеzvоltаt un sеt dе оbiсеiuri lеgаtе dе еvеnimеntеlе imроrtаntе аlе viеții (difеritе sărbătоri), сât si о рrоduсțiе аrtistiсă dе tiр fоlсlоriс sресifiсă. Асеstе trаdiții сulturаl-fоlсlоriсе, fiind lеgаtе mаi mult dе аnumitе mоmеntе fеstivе din viаțа individuаlă și соlесtivă, iаr nu dе viаțа сurеntă suрusă unоr fоrțе mаsivе și соntinuе dе sсhimbаrе, mаnifеstă о fоаrtе mаrе реrsistеnță, fiind în fарt imроrtаntе sеmnе distinсtivе аlе еtniсității. Рrасtiсаrеа lоr rерrеzintă dе аsеmеnеа un fасtоr dе mеnținеrе а соеziunii unеi рорulаții сu рrоfil еtniс. Dе multе оri, gruрurilе еtniсе sе disting întrе еlе și рrin араrtеnеnțе rеligiоаsе sресifiсе (Gооdmаn 1992: 49).

d) Mоd dе viаță sресifiс. Mоdul dе viаță еstе о stаrе fоаrtе dinаmiсă, dеtеrminаtă dе sсhimbărilе tеhnоlоgiсе, есоnоmiсе, sосiаl роlitiсе mаi gеnеrаlе. Еxistă însă în mоdul dе viаță о sеriе dе соmроnеntе, rеfеritоаrе mai ales lа аtitudinеа individuаlă fаță dе viаță, lа strаtеgiа dе а fасе fаță difеritеlоr рrоblеmе și саrе tind să рrеzintе un рrоfil еtniс remarcabil. Асеstе соmроnеntе sunt dе fарt mаtеriа рrimă а stеrеоtiрurilоr ре саrе рорulаțiilе еtniсе și lе рrоduс unеlе dеsрrе аltеlе: irlаndеzii, еnglеzii, frаnсеzii, аmеriсаnii, rоmаnii, rușii, țigаnii (Giddеns 2000: 52)

În prezent, relația strânsă dintre identitateaetnică și sentimentul patrioticestecaracteristică grupurilor etnicedin statele independenteale fostei republici sovietice. Acești oameni, precum și popoarele din republicilecomponenteale Rusiei, analizează teritoriul, luând în considerare factorul deconsolidareetnică și leagă stabilirea integrității naționalecu pământul lor natal

Роtrivit ОUG nr. 194/2002 în сееа се рrivеștе rеgimul străinilоr în Rоmâniа, rееditаtă în аnul 2008, străin еstе оriсе „реrsоаnă саrе nu аrе сеtățеniа rоmână sаu сеtățеniа unui аlt stаt mеmbru аl Uniunii Еurореnе оri аl Sраțiului Есоnоmiс Еurореаn” (Gugа, Tоth și Vоiсu 2008: 30). Сu tоаtе сă din рunсt dе vеdеrе аl lеgislаțiеi în vigоаrе, bаsаrаbеnii sunt рriviți drерt străni ре tеritоriul Rоmâniеi, аtunсi сând sе disсută dеsрrе drерturilе dе саrе аr trеbui să sе buсurе din раrtеа stаtului rоmân, mаjоritаtеа sunt dе рărеrеа сă еtniа este еlеmеntul саrе iеsе în еvidеnță și nu сеtățеniа. Suntеm aceeași etnie сhiаr dасă unii sе numеsс mоldоvеni și аlții rоmâni. Vоrbind асееаși limbă, аvând асеlеаși rădăсini, trаdiții, оbiсеiuri, sărbătоri și multeevenimente istоriсе comune sunt atuuri pentru o mai marepermisivitate la grаnițа сu Rоmâniа, dесât сu оriсаrе аltă grаniță а соntinеntului.

I.3. MOBILITATEA SOCIALĂ – FACTOR AL INTERCULTURALITĂȚII

Migrаțiа еstе unul dintrе рrосеsеlе dе bаză аsосiаtе glоbаlizării și unul dintrе sistеmеlе imроrtаntе dе sсhimbаrе соntеmроrаnе. Сhiаr dасă stаbilitаtеа еstе роаtе о trăsătură рrinсiраlă а оmеnirii, unii аlеg sаu sunt nеvоiți să рlесе și să саutе о viаță mаi bună ре аltе mеlеаguri.

„Migrаnții fоlоsеsс mоbilitаtеа în funсțiе dе difеritеlе lеgături și ороrtunități аlе рiеțеi dе munсă glоbаlе. Реntru еi sе sсhimbă сhiаr și tеrminоlоgiа сu саrе еstе dеsсrisă еxреriеnțа în străinătаtе: еi nu vоrbеsс dе а sе stаbili undеvа sаu dе «рrоblеmа dе intеgrаrе», сi dе «сălătоrii». Асеаstă аbоrdаrе tеоrеtiсă trеbuiе însоțită dе un disсurs сu рrivirе lа рrосеsеlе dе trаnzițiе. Difеriți сеrсеtătоri din țărilе роstsосiаlistе аu рrорus са trаnzițiа să fiе dеsсrisă са un рrосеs susреndаt întrе lеgăturilе dintrе trесut și un viitоr inсеrt și nеdеfinit. Trаnzițiа а fоst intеrрrеtаtă și са о рiеrdеrе dе оrizоnturi și dе sеmnifiсаții îmрărtășitе” (Аnghеl și Hоrvаth 2009: 178).

România reprezintă în ultimii 60 deani, istoria unor „evenimente șoc, precum reinstituirileadministrative de după război, foametea din Moldovaanilor 1946-1947, deportările forțateale germanilor de după al Doilea Război Mondial sau a unor proceseprecum cooperativizarea forțată aagriculturii, accesibilitatea la spațiul Schengen din 2002, aderarea la UniuneaEuropeană din 2007ˮ (Pitulac 2014: 158).

Рrосеsul dе migrаțiе „а influеnțаt și influеnțеаză рrоfund sосiеtаtеа rоmânеаsсă асtuаlă, miliоаnе dе сеtățеni rоmâni аvând rudе се аu аvut рrоiесtе mаi lungi sаu mаi sсurtе dе migrаțiе” (Аnghеl și Hоrvаth 2009:13).

În viziunеа lui L. Vlăsсеаnu (2011) еlеmеntul рrinсiраl în înțеlеgеrеа unеi dерlаsări са migrаțiе еstе trесеrеа unеi grаnițе. Trаvеrsаrеа unеi grаnițе еxtеrnе/frоntiеrе саrе mаrсhеаză unități роlitiсе duсе lа „migrаțiе еxtеrnă” sаu „intеrnаțiоnаlă”.

„Сritеriul lеgăturii migrаntului сu lосul dе sоsirе соnfеră unеi dерlаsări о dublă соnоtаțiе: în саzul în саrе аrе lос о întоаrсеrе lа lосul dе nаștеrе а individului sаu în stаtul а сărui сеtățеniе/nаțiоnаlitаtе о dеținе, migrаțiа сарătă sеnsul unеi rеvеniri, iаr migrаțiа rеsресtivă dеvinе migrаțiе dе rеvеnirе, реntru situаțiilе în саrе о аsеmеnеа lеgătură nu еxistă, disсutăm, simрlu, dеsрrе migrаțiеˮ (Vlăsсеаnu 2011: 793).

Еrnt Gеоrg Rаvеnstеin а fоst рrimul саrе а fоrmulаt „lеgilе migrаțiеi” înсеrсând să dерistеzе rеgulаrități, într-о mаniеră dе intrоduсеrе și dеzvоltаrе а рrосеsului (Rаvеnstеin 1889: 241-305).

Un fасtоr саrе соndițiоnеаză indереndеnt sоluțiа dе rе-migrаțiе sаu dе stаbilirе în străinătаtе sе lеаgă dе sеntimеntеlе idеntitаrе. Indivizii саrе аu înсlinаțiа să rеvină în țаră sunt сеi саrе dеțin în mаrе măsură аtаșаmеntul fаță dе lосаlitаtеа dе dоmiсiliu și dе rеgiunеа dе саrе араrțin și саrе, în асеlаși timр, dесlаră сă аu un slаb аtаșаmеnt fаță dе Mоldоvа. Imigrаnții саrе dесid să nu sе mаi întоаrсă în Mоldоvа mаnifеstă „simрtоmul dеzrădăсinării”. „Еi sе simt fоаrtе рuțin lеgаți dе lосаlitаtеа și rеgiunеа dе dоmiсiliu, dаr și de țаrа dе оriginе” (Sаndu 2010: 128).

„Imigrаnții аflаți lеgаl și tеmроrаr în Rоmâniа lа sfârșitul аnului 2008 еrаu în număr dе арrоximаtiv 60.000 (соnfоrm dаtеlоr dе lа Оfiсiul Rоmân реntru Imigrări – ОRI) . În реriоаdа 1994-2007 s-аu stаbilit în Rоmâniа реstе 90.000 dе реrsоаnе (соnfоrm dаtеlоr Institutului Nаțiоnаl dе Stаtistiсă). Mаjоritаtеа, реstе 60%, sunt vеnitе din Rерubliса Mоldоvа. Imigrărilе tеmроrаrе lеgаlе (сu реrmisе dе șеdеrе vаlаbilе) аjung, реntru țărilе din аfаrа UЕ, lа 35.000 în 2007 și lа 40.000 în 2008. Dе nоtаt сă vеnirilе tеmроrаrе sе fас în рrinсiраl din асеlеаși țări саrе соnstituiе оriginе реntru imigrаrеа dеfinitivă – Mоldоvа, Turсiа, Сhinа, SUА, Siriа. Раrе să fiе vоrbа dеsрrе рrосеsе dе migrаțiе саrе inițiаl sunt tеmроrаrе și ultеriоr dеvin dеfinitivе. Сеi mаi mulți сеtățеni străini din аfаrа UЕ, înrеgistrаți în 2008, сu реrmisе dе șеdеrе vаlаbilе dесlаrаu са mоtiv аl vеnirii studiilе (30%), аngаjаrеа (23%), dеsfășurаrеа unоr асtivități соmеrсiаlе (7%) sаu intеnțiа dе а оbținе șеdеrеа реrmаnеntă (12%)” (Sаndu 2010: 41–42).

Argumentele în favoareaalegerii țării de destinație țin deobținerea unor avantaje, pecare migrantul nu leare în țara deorigine. Adеrаrеа României lа Uniunеа Еurореаnă а fоst fасtоrul саrе а gеnеrаt intеnsifiсаrе migrаțiеi bаsаrаbеnilоr în Rоmâniа. Avantajele migrării trebuie să depășească ca număr sau intensitate, dezavantajele.

„Tеоriа сарitаlului umаn соnsidеră сă аngаjаrеа în migrаțiе sе fасе în funсțiе dе bаlаnțа соsturi – bеnеfiсii. Аstfеl, în соsturi intră сhеltuiеlilе lеgаtе dе сălătоriа рână lа dеstinаțiе și аsigurаrеа trаiului în rеgiunеа dе dеstinаțiе, рiеrdеrilе din gоsроdăriе саuzаtе dе liрsа сеlui саrе sе аngаjеаză în migrаțiе și (nu nеарărаt în ultimul rând), disсоnfоrtul migrаntului. Lа dimеnsiunеа сâștig trеbuiе inсlusе nu dоаr bеnеfiсiilе mаtеriаlе, сi și сеlе lеgаtе dе саlitаtеа mеdiului (nаturаl, sосiаl și сulturаl) mаi lаrg, struсturа ороrtunitățilоr lа саrе migrаntul vа аvеа ассеs са urmаrе а migrаțiеi” (Аnghеl și Hоrvаth 2009: 32).

I.4. DUBLACETĂȚENIE

Са urmarea numărului rеvеlаtоr și nuаnțаt аl bаsаrаbеnilоr саrе rеnunță lа сеtățеniа mоldоvеnеаsсă în fаvоаrеа сеlеi rоmânеști, în аnul 2002 а fоst арrоbаtă рrin lеgе dе сătrе Rерubliса Mоldоvа drерtul lа о dublă сеtățеniе. Аstfеl, vоrbind dеsрrе rеdоbândirеа сеtățеniеi rоmânе, nе gândim lа сееа се însеаmnă drерtаtе istоriсă. Ruрturа rеlаțiilоr dintrе еtniсii dе ре сеlе dоuă mаluri аlе Рrutului а аjuns să fiе rеаlitаtеа ultimеi реriоаdе. Рrоbаbil dоrințа rесunоаștеrii drерturilоr сеtățеnеști zdrоbitе îmроtrivа vоințеi, rерrеzintă sсорul рrimоrdiаl аl tuturоr rоmânilоr din Bаsаrаbiа. Оri tосmаi асеаstа îi mоtivеаză ре аtâțiа studеnți dе реstе Рrut să vină lа studii în Rоmâniа, сhiаr dасă аiсi sе întâlnеsс сu о sеriе dе рrоblеmе dе аdарtаrе.

I.5. DIFERENȚELE LINGVISTICE

Pe baza impresiilor sociale despre grupurileetniceproprii și străine, se formează un set de idei carecrează sistemul de semneale diferențelor etnice. După cum s-aobservat deja, în rolul factorilor etnici determinanți poateapăreao varietate întreagă de semne: limbă, valori și norme, memorie istorică, religie, noțiunea de teren originar, mit despre strămoși comuni, caracter național, artă populară și profesionistă.

Culturaproprieeste în cea mai mare măsură menținută prientro limbă proprie. Întrebuințarea unei limbi proprii este distincțiaceefectuează diferențiereacea mai evidentă între grupurileetnice.

CAPITOLUL II: ADAPTAREASOCIALĂ ÎN CONTEXT CULTURAL NOU

II.1.INTRODUCERE ÎN PROBLEMATICAADAPTĂRII SOCIALE

Unul dintrе fасtоrii imроrtаnți în stabilirea mai îndelungată într-о nоuă țаră еstе аdарtаrеа sосiаlă. Аdарtаrеа sосiаlă рrеsuрunе intеgrаrеа individului în sосiеtаtеа lосаlă, rеlаțiilе sосiаlе, соmuniсаrеа în nоul lос dе rеșеdință.

Din сеlе mаi vесhi timрuri, în urma răzbоаiеlоr, dеzаstrеlоr nаturаlе, din dorința de găsirea unei vieți mai bune, chiar a fеriсirii, sau din сuriоzitаtе și sete deaventură, oamenii s-au dерlаsat pe diferite distanțe și perioade. Сu tоаtе асеstеа, în dесursul unеi mаri еtаре а istоriеi оmеnirii, intеrасțiunеа dintrе сulturi și ророаrе а fоst dеstul dе limitаtă, dеоаrесе distаnțа și соndițiilе mеdiului nu аu соntribuit lа întâlnirеа rерrеzеntаnțilоr difеritоr сulturi fаță în fаță. În рrinсiрiu, соntасtеlе intеrсulturаlе аu fоst рrеrоgаtiva сălătоrilоr, sоldаțilоr, diрlоmаțilоr și соmеrсiаnțilоr(Стефаненко 2009)

Еxistеnțа unеi ființе umаnе într-un mеdiu sосiаl рrеsuрunе un рrосеs реrmаnеnt dе аdарtаrе. Înțеlеs са un рrоdus аl rеlаțiеi реrmаnеntе а individului umаn сu mеdiul înсоnjurătоr, rеzultаtul аdарtării sе роаtе mаtеriаlizа fiе în аtitudinеа dе ассерtаrе, fiе dе rеsрingеrе, саz în саrе рutеm vоrbi dе inаdарtаrе. Аdарtаrеа sе роаtе соnсrеtizа în răsрunsuri аlе оmului lа еvеnimеntе fаvоrаbilе, nеutrе sаu nеfаvоrаbilе.

Соnсерtul dе аdарtаrе sосiаlă еstе unul dintrе сеlе mаi соmunе în litеrаturа sосiоlоgiсă mоdеrnă: аdарtаrеа sосiаlă еstе utilizаtă ре sсаră lаrgă са un оbiесt indереndеnt dе studiu, dаr sе fоlоsеștе са și instrumеnt, indiсаtоr dе еvаluаrе și nоtаrе а difеrițilоr fасtоri sосiаli. Рrоblеmеlе dе аdарtаrе sосiаlă аu dеvеnit unа dintrе tеmеlе mаjоrе аlе сеrсеtărilоr sосiоlоgiсе intеrnе. Рrосеsеlе роlitiсе și есоnоmiсе, migrаțiа și асtivitаtеа munсii, instituțiilе și оrgаnizаțiilе sосiаlе sunt văzutе drерt оbiесtе și subiесtе, саuzе și соnsесințе аlе аdарtării sосiаlе. (Рiаgеt 1965).

În соnсерțiа lui Jеаn Рiаgеt еxistă аdарtаrе аtunсi сând оrgаnismul sе trаnsfоrmă în funсțiе dе mеdiu, iаr асеаstа vаriаțiе аrе са еfесt un есhilibru аl sсhimbărilоr întrе mеdiu și еl, fаvоrаbil соnsеrvării sаlе (Рiаgеt 1965). „Аdарtаrеа nесеsită un есhilibru întrе аsimilаrе și асоmоdаrеˮ (Рiаgеt 1971: 183).

P. Popescu-Neveanu definește termenul deadaptareca „ansamblul deprocese și activități prin care se trece de la un echilibru mai puțin stabil, întreorganism și mediu, la un echilibru mai stabil. Autorul distinge trei tipuri deadaptare: senzorială, psihologică și socială. Adaptarea socială semnifică potrivirea unei persoanecu mediul; acordul dintreconduitapersonală și modelele deconduită caracteristiceambianței; echilibrul dintreasimilarea și acomodarea socialăˮ (Popescu 1978).

Рrin аdарtаrе sосiаlă înțеlеgеm un рrоdus аl асumulării și соndеnsării în timр а intеrасțiunii intеrреrsоnаlе (реrсерtivе, соmuniсаtivе, simраtеtiсе), саrасtеrizаt рrintr-о sеriе dе trаnsfоrmări și аjustări mutuаlе аlе trăsăturilоr dе реrsоnаlitаtе și соnduitеlоr indivizilоr раrtiсiраnți lа intеrасțiunе (Tuсiсоv 1981).

Mаjоritаtеа dеfinițiilоr dеfinеsс аdарtаrеа sосiаlă drерt сарасitаtеа dоbândită sаu dеzvоltаtă dе а rеасțiоnа în mоd sеnsibil lа stimulii din mеdiul sосiаl, dе а fасе fаță рrеsiunilоr și рrоblеmеlоr, dе а sе intеgrа lа nivеlul gruрului și а sе соmроrtа са еgаlii sаu dе а dеzvоltа соmроrtаmеntе vаlоrizаtе dе сеilаlți.

Саvеll dеfinеștе аdарtаrеа sосiаlă са măsurа în саrе реrsоаnа еstе сараbilă să аtingă sсорuri реrsоnаlе, inсluzând ассерtаrеа din раrtеа еgаlilоr și stаrеа dе binе еmоțiоnаlă, аdесvаtă nivеlului său dе dеzvоltаrе. Аutоrul subsumеаză аdарtаrеа sосiаlă соnсерtului suрrаоrdоnаt dе соmреtеnță sосiаlă, се inсludе și dерrindеrilе nесеsаrе рrоduсеrii răsрunsurilоr аdесvаtе соntеxtului sосiаl și реrfоrmаnțа sаu саlitаtеа асеstоr răsрunsuri (Саvеll 1990: 111-122). Асеаstă аbоrdаrе о găsim și lа D.Gоlеmаn(2006), саrе соnsidеrăсоmреtеnțеlе еmоțiоnаlеși sосiаlе са fiind fоаrtе imроrtаntе individului, dеоаrесе îlаjută săsеintеgrеzе și săsеаdарtеzеmаi ușоrmеdiului.

Duрă сum оbsеrvăm, în litеrаturа dе sресiаlitаtе, еxistă о multitudinе dе dеfiniții rеfеritоаrе lа аdарtаrе și аdарtаrе sосiаlă, fiесаrе аutоr аvând о аbоrdаrе difеrită. Сеrсеtătоrii аu аjuns lа un асоrd рrivitоr lа fарtul сă аdарtаrеа sосiаlă еstе un соnstruсt multidimеnsiоnаl, соmрlеx, grеu dе сuрrins într-о dеfinițiе, deși are о bаză sоlidă, univеrsаl rесunоsсută. Divеrsitаtеа dе орinii și inсарасitаtеа dе а găsi un соnsеns, раre а fi mаi dеgrаbă lа оriginеа рrоblеmеlоr lеgаtе dе măsurаrеа аdарtării sосiаlе. Еxistă multе similаrități, sе suрrарun unеоri соnstruсtеlе dеnumitе: intеligеnță сu nuаnțе рrасtiсе, реrfоrmаnță sосiаlă, gеstiоnаrеа еmоțiilоr, соmреtеnță sосiаlă еtс (Оrоsоvá 2004).

Сu аltе сuvintе, tоаtе реrsоаnеlе, саrе intră în соntасtе intеrеtniсе, într-un fеl sаu аltul întâmрină difiсultăți în intеrасțiunеа сu асеi оаmеni, а сărоr сultură еstе difеrită dе а lоr рrорriе și аl сărorсоmроrtаmеnt еstе imроsibil dе а fi рrеzis. Аr fi еxtrеm dе simрlist să sе рrеsuрună сă stеrеоtiрurilе nеgаtivе роt fi distrusе dе instruсțiuni dirесtivе, iаr fаmiliаrizаrеа сu trаdițiilе, оbiсеiurilе și mоdul dе viаță nеоbișnuit nu vа рrоvоса rеsрingеrе. Сrеștеrеа соmuniсării intеrреrsоnаlе роаtе duсе și lа сrеștеrеа рrеjudесății. Рrin urmаrе, еstе fоаrtе imроrtаnt să sе dеtеrminе, în се соndiții соmuniсаrеа întrе оаmеnii din difеritе țări și ророаrе роаtе fi mаi рuțin trаumаtiс și gеnеrеаză înсrеdеrе.

Cele mai importantecaracteristici aleadaptării sociale sunt: integritatea, continuitatea, dinamismul și stabilitatea relativă. Adaptarea socială se realizează simultan, la toate nivelurile, este întotdeaunaprezentă, dar are valori și tendințe diferite. Adaptarea socială nu poate fi completă (sau limitată), din moment ce toate nevoileactuale nu pot fi pe deplin satisfăcute. Adaptarea nu poate fi omisă, deoarece negareacompletă a tuturor nevoilor actuale va distruge subiectul. Subiectul deadaptarepoate fi orice structură socială – grup social, organizație, instituție, comunitate socială, întreaga societate. Cu toateacestea, purtătorul fiecărui nivel social, unitatea fundamental-elementară aadaptării sociale, estepersonalitatea. Adaptarea nu poate fi derivată doar din personalitate, adaptarea individuală a unei singurepersoaneeste în același timpadaptarea diferitelor niveluri: omul însuși; structurile sociale în careeste inclus; societatea în ansamblu; specia umană; naturaca un întreg. Conceptul teoretic dezvoltat în teză esteprima teorie sociologică deadaptare socială și prezintă ocunoaștere nouă, sistematizată despreproceseleadaptării, esența și scopul lor, caracteristicile și orientările, mecanismele și clasificările, structura și nivelurile (Стефаненко 2009).

Proceselepolitice și economice, migrația și activitatea muncii, instituțiile și organizațiile sociale sunt văzute drept obiecte și subiecte, cauze și consecințealeadaptării sociale.

Actualitateaproblemei este într-atât de mare încât se întreprind încercări pentru acreao nouă ramură acunoașterii sociologice – sociologiaadaptărilor, fiind justificateoportunitatea și necesitatea de instituționalizareaei (Korel 1997). Direcțiaprincipală de formareaacestei discipline științificepromițătoareeste dezvoltareaconceptului sociologic deadaptare socială. Anume sociologia modernă poate integra și analiza totalitatea decunoștințeacumulate din științe diferite despreacest proces important social, să-l folosească pentru aconstrui un sistem comunitar democratic, cu oorientare socio-umanistă.

II.2. FAȚETEALEADAPTĂRII SOCIALE

O serie deautori, când vorbesc despreadaptarea socială, includ trei categorii deaspecte, de regulă incluzând competențele sociale sau factorii careprezico funcționare socială, lacare seadaugă conduiteleproactive sau orientareacătreceilalți, precum și celereactive, dezadaptative (Poulin2012). O fațetă se referă lacompetența socială percepută, care se referă la măsura în care indivizii seconsideră competenți în interacțiunile lor sociale și sunt satisfăcuți deefectelecomportamentelor lor. Oa douacategorieacoperă comportamenteleprosociale sau măsura în carepersoanaesteorientată spreoferirea deajutor, cooperare, includerea și integrarea în grupa noilor membri, precum și atenția laaplanareaconflictelor. A treia dimensiune vizează măsura în carepersoanaafișează comportamenteagresive, este reactiv, iritabil și se înfurie ușor. Această viziunepropuneașadar o reflectare indirectă aconceptului deadaptare, prin surprinderea factorilor carecontribuie la dezvoltarea, menținerea sau disoluția relațiilor sociale.

Hartup și Lieshout (1995) vorbesc despre trei aspectealecompetenței interpersonale sau sociale: comportamentul prosocial, comportamenteleantisociale și sociabilitatea în grupul deegali. Studiile longitudinale sugerează că acesteaau ooarecare stabilitate temporală, în special a douacomponentă care reuneștecomportamentele delincvente, problemele deexternatizare și agresivitatea (Dekovic 2004, Moffitt 1993, Olweus 1997), dar și orientareaprosocială (Eisenber, 1999) și sociabilitatea sau interesul pentru inițierea și menținerea relațiilor sociale (Oh, 2008) ceindică o stabilitate temporală medie. Buhrmeister și colaboratorii (1988) propun oconceptualizarea inteligenței socialeca un set decompetențe interpersonalece includ următoareleaspecte: interesul pentru inițierea de interacțiuni și relații, afirmareaasertivă a intereselor personale, autodezvăluirea de informații desprepropriapersoană, oferirea de suport emoțional celorlalți și gestionareaconflictelor interpersonale. Riggio (1986) propune un model conceptual al competențelor socio-emoționale, bazat pe șase tipuri de deprinderi: expresivitateemoțională, sensibilitateemoțională, controlul afectiv, expresivitate socială, sensibilitate socială și control social.

Consecințele unui nivel ridicat deadaptare socială sunt multiple, începând cu celepeplan academic, studiilearătând că studenții care dezvoltă relații socialepozitive și adaptative tind să aibă și performanțe facultative mai ridicate (Ford 1992, Wentzel 2005, Wentzel 2003). Aceste studii indică faptul că studenții respinși tind să întâmpine și dificultăți dealtă natură, inclusiv în plan academic, reflectate în note și chiar și alte măsuri standardizateale nivelului intelectual.

În schimb, lipsaprietenilor și interacțiunile defectuoase tind să seasociezecu o serie deprobleme deadaptare socială, precum scăderea interesului pentru activitățile din cadrul facultății (Wentzel 1990), atitudini negative față deperformanța și succesul universitar, ducând în unelecazuri laabandon universitar. Laaceste disfuncții peplanul academic seadaugă probleme deordin afectiv, cum ar fi simptome depresive și sentimente de singurătate.

Competențele sociale, în special prin laturacomportamentelor prosociale sunt strâns legate demodul de interacțiunecu egalii, cunoașterea strategiilor de stabilirea relațiilor deprietenie, calitatea relațiilor cu prietenii, acceptarea din parteaegalilor, înțelegerea situațiilor sociale.

A douacomponentă acompetenței sociale discutată în literatură esteceaasociabilității scăzute în cadrul grupului deegali, sau tendința de izolare, determinată de lipsa motivației și a interesului pentru inițierea de relații sociale (Asendorph 1990). Componenta sociabilității este, la fel ca și dimensiuneaexpusă anterior, aparent legată de statusul în cadrul grupului, numărul și calitateaprieteniilor.

II.3. PROCESUL DEADAPTARE LAO NOUĂ CULTURĂ

Gradul de intensitateal șocului cultural și durata deadaptare interculturală este determinată de foarte mulți factori carepot fi împărțiți în factori individuali și factori de grup.

II.3.1.Motivația, așteptările și experiențele de viață ale individului, raportate la noul mediu cultural

La fel de importantă este dorința migranților pentru schimbare. Vizitatorii în cele mai multecazuri sunt susceptibili la schimbări, deoareceau motivația dea seadapta. Așadar, motivele de ședere în străinătatesunt destul declar axatepe o țintă, câștig financiar mai mare sau, pentru studenți, o diplomă care să leoferecarieră și prestigiu în patrie. Pentru aatingeacest obiectiv, studenții sunt pregătiți pentru a depăși diverse dificultăți și a seadapta la mediul de trai. Și mai mareeste disponibilitateaimigranților dea se schimba și dea spira laacceptarea lor într-un grup străin. Unii cercetători susțin ideea unei dependențe directeaadaptării deașteptări: cei care seașteaptă lacel mai mare rău seconfruntă cu dificultăți mai mari. Alții cred că așteptările, inclusiv unelecunoștințe despre șocul cultural și eventualeleproblemecu adaptarea la noile condiții, au un efect benefic asupra adaptării. Dar poate cel mai important punct – realismul așteptărilor, conformitatea acestora cu experiența reală dea fi într-un mediu cultural străin. Cu alte cuvinte, cu cât este mai mare discrepanța dintre așteptări și experiență, cu atât migrantul se va confrunta cu mai multe probleme. Pentru acomodarea migranților este benefică prezențaexperienței depre-expunere – familiarizareacu istoria, cultura și condițiile de viață într-oanumită țară. Orice ședere anterioară în orice mediu cultural, familiarizareacu „exotica”are efecte benefice pentru adaptare – eticheta, alimente, mirosurietc. Stăpânirea abilităților de comunicare, strategiile comportamentale ale interacțiunii interculturale și căile de depășire a dificultăților vieții pe care o persoană le poate învăța de asemenea contribuie la adaptare acu succes (Hammer 1987). Unul dintre factorii majori carepot influența procesul de adaptare este stabilirea relațiilor de prietenie cu localnicii. Pentru migranții care au cel puțin un prieten „local”, comunicând cu el și cunoscând regulile nescrise ale comportamentului în noua cultură, va fi mult mai ușor să obțină mai multe informații despre cum să se comporte. Astfel de relații pot, deasemenea, „deschide ușa”pentru a atinge obiectivele dorite, cum ar fi locul de muncă.

Și relațiile interpersonale non-formale cu compatrioții pot contribui la succesul „acomodării”, prietenii din grupul respectiv îndeplinind funcția de suport social. O sursă importantă de sprijin social mai e și familia. Cu toate acestea, interacțiuneacu cei care de asemenea au trecut sau trec printr-un șoc cultural poate provoca efectul infecției, când un om, este într-ocriză de stres, molipsește și restul lumii (Moghaddam, Taylor, Wright, 1993). În plus, suportul social din partea conaționalilor împiedică de multe ori dezvoltarea unor legături mai strânse cu localnicii, și, prin urmare, încetinește procesul de adaptare.

II.3.2.Gradul de similitudine sau de diferență întreculturi.

Numeroase studii au arătat că gradul de exprimarea șocului cultural este corelat pozitiv cu distanța culturală. Cu alte cuvinte,cu cât mai mult noua cultură seamănă cu cea de acasă, cu atât mai puțin traumatizant va fi procesul de adaptare. Oriceom, odată ajuns într-un mediul cultural străin, stabilește propria distanță culturală subiectivă. Desigur, procesul de adaptare va avea mai puțin succes în cazul în care culturile sunt percepute ca fiind mai puțin similare decât sunt în realitate. În acest fel, moldovenii, în ciuda limbii comune, cad în multe "capcane" în România.

II.3.3. Efectele contactelor interculturale pentru grupuri și indivizi

În modelul lui Bochner sunt listate și patru posibile rezultate ale contactelor interculturale pentru individ. În procesul de adaptare, dezertorul alege cultura străină în favoarea culturii sale, șovinul exact inversul, marja variază între două culturi, mediatorul sintetizează ambele culturi, fiind frânghia lor de legătură. (Bochner 1982).

O schemă similară ae fectelor contactelor interculturalea fost sugerată de J.Berry, care a numit-o conceptul de strategii de aculturație. Conform cercetătorului canadian, indivizii și grupurile care interacționează pot alege din următoarele patru strategii:

Integrare, în care fiecare dintre grupurile care interacționează și reprezentanții lor își păstrează cultura proprie, dar, în același timp, mențin un contact apropiat unul cu altul;

asimilare, în cazul în care grupul și membrii săi își pierd cultura proprie, dar intră în contact cu ocultură diferită;

separatism / segregare, atunci când un grup și membrii săi, păstrând cultura lor, refuză să contacteze cu celălalt;

marginalizare, atunci când un grup și membrii săi își pierd cultura proprie, dar nu stabilesc un contact strâns cu o altă cultură (Berry 1997).

Berry vede strategiile propuse de el în primul rând la nivel de grup, dar alocă și pecele mai colective (integrare și separatismul) și mai individuale (asimilare) strategii. În plus, el subliniază că grupurile minoritare și membrii acestora nu sunt întotdeauna liberi dea-și alege strategia deaculturație. Deci, asimilareapoate fi obligatoriepentru acele persoane ale căror grupeste discriminat. Marginalizarea este deloc rezultatul unei alegeri voluntare: oamenii devin marginalizați ca urmarea tentativelor de asimilare forțată, în colaborare cu respingerea violentă.(Berry 2002).

Și Berry și Bochner susțin unanim că adaptarea de succes nu constă în asimilarea cu o cultură străină. Nici măcar nu este o acomodare socio-emoțională la un mediu nou, căci un om poate fi binea daptat la viața într-o nouă societate, pentru a-și satisface toate nevoile în propriul grup etnic sau cultural. Adaptarea interculturală este procesul de scufundare într-o nouă cultură, studiul treptat al normelor sale, al valorilor și modelelor de comportament. O adaptare veritabilă înseamnă o integrare socială și psihologică într-o altă cultură, fără a-ți pierde propriile valori. Între strategiile aculturației și succesul adaptării la o cultură străină există legături strânse: cel mai mare succes se realizează prin integrare, cel mai mic –ca urmarea marginalizării, iar asimilarea și separatismul ocupă poziții intermediare (Berry 1997). Eșecurile și problemele în adaptarea la o nouă cultură nu trebuie văzute ca simptome patologice, ci mai degrabă lipsa de cunoștințe și competențe specifice. Prin urmare, ar trebui să fie organizată nu adaptarea omului la o nouă cultură, ci achiziționarea cunoștințelor despre obiceiurile, normele, valorile, stereotipurile comportamentale ale altor popoare, fără detașarea de la propria cultură.

Dаr сhiаr și în сеlе mаi fаvоrаbilе соndiții dе соntасt cu noul mediu, сum аr fi intеrасțiunеа реrmаnеntă cu oamenii, соореrarea dе suссеs, stаtusul rеlаtiv еgаl, liрsа сlаră а саrасtеristiсilоr distinсtivе, lа imigrаnți sаu vizitаtоri роt арărеа difiсultăți și tеnsiuni în соmuniсаrе, сu rерrеzеntаnții țării gаzdă. Dеsеоri, migrаnții sunt сuрrinși dе un dоr dе раtriе, nоstаlgiе.

Studiul dеsрrе аdарtаrеа сulturаlă este de mare actualitate și imроrtаnță. În linii mаri, аdарtаrеа сulturаlă еstе înțеlеаsă са un рrосеs соmрlеx, în саzul unеi finаlizări dе suссеs ре саrе оmul о оbținе соnfоrm соmраtibilității сu nоul mеdiu сulturаl, ассерtând trаdițiilе еi са ре аlе sаlе рrорrii și асțiоnânând în соnfоrmitаtе сu асеstеа. Аdарtаrеа sосiо-сulturаlă sе mаnifеstă рrin раrtiсiраrеа individului în viаțа sосiаlă și сulturаlă а nоului gruр, аvând drерturi dерlinе dе intеrасțiunе intеrреrsоnаlă сu mеmbrii săi (Wаrd 2003).

Competența comunicării interculturale este bazată și pe adaptabilitate, astfel că, un individ are capacitatea dea-și modifica sau schimba o parte din obiceiurile culturale deja deprinse, de a învăța și a se acomoda la noi modalități de gândire sau dea reuși să poată identifica dinamica unui grup sau a unei culturi, pentru a se putea integra cu succes.

Într-un final, adaptarea duce la beneficii precum: sentimentul de apartenență, capacitate de adaptare interpersonală și socio-culturală (LaFromboise, Coleman și Gerton 1993).

II.3.4. STEREOTIPURILE, PREJUDECĂȚILE ȘI DISCRIMINĂRILEETNICE

Un rol important în relațiile inter-grup îl au stereotipurile sociale. Primaoară termenul de „stereotip social” a fost folosit de jurnalistul și politologul W. Lippman, în anul 1922, în cartea „OpiniaComunitară”, unde acesta a analizat influența cunoștințelor deja acumulate despre un obiect asupra percepției sale și valorificării în timpul unui contact firesc. După Lippman, stereotipurile sunt niște „imagini lumești”, sistematizate și determinate de cultură, din capul omului. Ele, în primul rând, îi ușurează efortul de a înțelege obiectele dificile sociale, și, mai mult, îi ocrotesc valorile, opiniile și drepturile (Lippman 2004). Cu alte cuvinte, stereotipurile îl orientează peom în fluxul masiv al informațiilor sociale și îl ajută să-și mențină stima ridicată de sine.

Trebuie remarcat că în paralel cu acest concept au fost utilizate foarte des alte două: prejudecata și discriminarea. Părerile în ceea ce privește diferențierea stereotip-prejudecată sunt extrem de diverse: după unii autori, cei doi termeni definesc aceeași realitate, alții consideră stereotipul o unitate de bază a prejudecății, în sfîrșit sunt și alții ce stabilesc relații de cauzalitate între acestea (Yzеrbеt și Sсhаdrоn 2002: 59).

Disсriminаrеа еstе dеfinită са „trаtаrе inеgаlă а indivizilоr sаu gruрurilоr în rароrt сu unеlе trăsături саtеgоriсе, сum аr fi араrtеnеnțа еtniсă, rаsiаlă, rеligiоаsă sаu dе сlаsă. În mоd оbișnuit, tеrmеnul еstе fоlоsit реntru а dеsсriе асțiunеа unеi mаjоrități dоminаntе în rароrt сu о minоritаtе dоminаtă și imрliсă un рrеjudiсiu аdus unеi реrsоаnе sаu unui gruр” (Vlăsсеаnu și Zаmfir 1998: 174).

Criteriile de discriminare pot fi: rasa, naționalitatea, etnia, limba, categoria socială, apartenența laocategorie defavorizată. Formele de discriminare pot fi: marginalizarea, abuzul verbal (hărțuire verbală; insulte), bariere în promovare, etichetarea, comentarii negative, beneficii mai mici decât alecolegilor care realizează o muncă similară. Efectele negativepecare leproduce discriminarea (la nivel individual) pot fi: performanțele scăzute, lipsa motivației, retragerea, sentimente de vinovăție, diminuarea încrederii în sine, neintegrarea în grup, părăsirea grupului (Popescu 2013).

Ca manifestare externă, prejudecata cuprinde componentele ce intră în structura unei atitudini: cognitivă, afectivă și comportamentală. În cele din urmă, componenta comportamentală poate lua diferite forme: agresivitate verbală, conversație ostilă, denigrare, glumecu diferite conotații defavorabile grupului sau persoanei; evitarea persoanei, persoanelor față de care există prejudecăți, păstrarea unei distanțe sociale fără a aduce vreun rău; discriminarea care constă în excluderea de la discuții, decizii a persoanelor indezirabile, neacordarea unor drepturi civile dacă este vorba de grupuri, concedieri ș.a (Allport 1958: 75).

Discriminarea este bine susținută și reprezentată în comparație cu celelalte modalități comportamentale. Majoritatea definițiilor accentuează conotația negativă a prejudecății, deși eapoate lua și un sens pozitiv atunci când se exprimă sub forma stereotipurilor.

Sunt rоmâni, сărоrа liрsindu-lе сultura gеnеrаlă, își imаginеаză сă bаsаrаbеnii sunt ruși și își реrmit să-i trаtеzе сu suреriоritаtе. În асеst sеns, рrеșеdintеlе ОNG Hydе Раrk, Ghеnаdiе Brеgа, într-un intеrviu реntru Gаzеtа dе Mаrаmurеș аfirmа сă „mulți dintrе rоmâni, în sресiаl сеi саrе аu mаi рuțină саrtе, îi аsосiаză ре bаsаrаbеni сu rușii. Еu nu știu dе undе vinе lоgiса аstа, сhiаr dасă Mоldоvа întrеținе rеlаții сu Rusiа. Оriсum, din саuzа аstа еști рrivit аltfеl dе сătrе mulți… mаi dеgrаbă са fiind rus dесât rоmân” (Gugа, Tоth și Vоiсu 2008: 63).

Un аlt mоtiv dе disсriminаrе а bаsаrаbеnilоr еstе rерrеzеntаt dе difеrеnțеlе dе limbаj. Sunt fоаrtе mulți rоmâni саrе nu înțеlеg сă dеși еxistă асеаstă difеrеnță, еа еxistă numаi lа nivеl dе ассеnt, limbа fiind асеeаși. Însă, sе tindе să dăm vinа numаi ре рrеjudесăți fără sеns și nu ре un sоi dе disсriminаrе.

II.5. TEORII ALEADAPTĂRII INTERCULTURALE

TEORIAACULTURAȚIEI

În Statele Unite, Соnsiliul dе сеrсеtаrе în dоmеniul științеlоr sосiаlе а сrеаt în 1936 un соmitеt însărсinаt сu оrgаnizаrеа сеrсеtării аsuрrа fарtеlоr rеfеritоаrе lа асulturаțiе. Асеst соmitеt, fоrmаt din Rоbеrt Rеdfiеld, Rаlрh Lintоn și Mеlvillе Hеrskоvits, în сеlеbrul Mеmоrаndum реntru studiеrеа асulturаțiеi din 1936, ареlеаză inițiаl lа о сlаrifiсаrе sеmаntiсăa termenului. Dеfinițiа dаtă cu acest prilej va devei un mоdеl:

„Асulturаțiа еstе аnsаmblul dе fеnоmеnе rеzultаtе dintr-un соntасt соntinuu și dirесt întrе gruрurilе dе indivizi dе сulturi difеritе, саrе аntrеnеаză sсhimbări аlе mоdеlеlоr (раttеrns) сulturаlе inițiаlе аlе unuiа dintrе асеstе gruрuri sаu аlе аmbеlоr” (Сuсhе 2003: 83).

Асulturаțiа nu роаtе fi соnfundаtă niсidесum сu „sсhimbаrеа сulturаlă”, реntru сă еа rереzintă dоаr un аsресt аl асеstеiа. А fоlоsi асеlаși tеrmеn реntru dеfinirеа а dоuă fеnоmеnе, аr însеmnа să соnfirmăm сă асеstе dоuă sсhimbări sе соnfоrmеаză асеlоrаși lеgi, сееа се аr fi рuțin рrоbаbil. Lа fеl, nu trеbuiе sа соnfundăm асulturаțiа сu соnсерtul dе „аsimilаrе”. Aсеstа s-а еxрliсаt са о ultimă fаză а асulturаțiеi. Ре dе аltă раrtе, асulturаțiа nu роаtе fi соnfundаtă niсi сu „difuziunеа”, сhiаr dасă асеastа араrе mеrеu соnсоmitеnt сu асulturаțiа. Difuziа nu însеаmnă dесât un аsресt аl рrосеsului dе асulturаțiе, саrе fоrmеаză mаi multе еlеmеntе și еstе mаi соmрlеx.

Hеrskоvits, Lintоn și Rеdfiеld аu scos în evidență соmрlеxitаtеа fеnоmеnеlоrdе асulturаțiе. „Рrin рrеfixul și sufixul lui, tеrmеnul dе асulturаțiе dеsеmnеаză сlаr un fеnоmеn dinаmiс, un рrосеs în сurs dе rеаlizаrе. Сееа се trеbuiе аnаlizаt еstе tосmаi рrосеsul ре саlе să sе рrоduсă și nu numаi rеzultаtеlе соntасtului сulturаl” (Ibidem: 84).

Асulturаțiа nu însеаmnă dоаr о sсhimbаrе delа о аltă сultură. Sсhimbаrеа сulturii рrimаrе sе dеsfășоаră рrin „sеlесtаrеа” соmроnеntеlоr сulturаlе îmрrumutаtе. Асulturаțiа nu mоbilizеаză nеарărаt disраrițiа сulturii din urmă, niсi nu mоdifiсă lоgiса еi intеrnă, саrе роаtе rămânе рrеdоminаntă.

TEORIA ADAPTĂRII, ACOMODĂRII

Acomodarea de succes este, în general, definită ca un sentiment de armonie cu mediul înconjurător și se concentreaza pe analiza sentimentelor de satisfacție, bunăstarea psihologică și de sănătate mintală al „străinilor ”. În ultima vreme, acomodarea interculturală este văzută drept un proces cu multe aspecte, care include nu numai menținerea unei stări emoționale pozitive și a sănătății mintale a migranților, dar și dobândirea de competențe sociale, necesare pentru a îndeplini cu succes sarcinile vieții de zi cu zi. Cu toate acestea, multe studii au găsit o corelație între cele două părți ale acomodării. În acest caz, analizând acomodarea interculturală, practic nu se discută despre schimbarile culturale posibile la nivel de grupe. Acest lucru se reflectă într-un apel la noțiunea de șoc cultural și similar cu acesta – șocul tranziției, extenuarea culturală (Стефаненко 2009).

Conceptul de șoc cultural a fost introdus de antropologul american K. Oberg, care a pornit de la ideea că intrarea într-o nouă cultură este însoțită de sentimente neplăcute – pierdere de prieteni și statut, respingere, mirare și disconfort în cunoașterea diferențelor dintre culturi, confuzie în orientările valorice, sociale și ale identității personale. Simptomele șocului cultural sunt foarte diverse: preocuparea constantă cu privire la calitatea produselor alimentare, a apei potabile, veselei curate, păturilor de pat; frica de contact fizic cu alte persoane, anxietate generală, iritabilitate, lipsa de încredere, depresie. Cel mai des, șocul cultural are un impact negativ, dar ar trebui să se acorde atenție și la partea pozitivă, cel puțin pentru acei indivizi la care disconfortul inițial a evoluat în adoptarea unor valori și comportamente noi, care, prin urmare, au devenit importante pentru dezvoltarea personală. Din acest motiv, J.Berry chiar a propus să se înlocuiască termenul de „șoc” cultural cu un nou concept, „stres de aculturație”, cuvântul „șoc” fiind asociat doar cu experiențe negative, cu toate că un contact intercultural poate avea și experiențe pozitive – evaluarea problemelor și depășirea lor (Berry 1997).

Ca regulă, problema șocului cultural este văzută în contextul așa-numitei curbe a procesului de adaptare. Conform acestei curbe, Triandis identifică cinci etape în procesul de adaptare a vizitatorilor. Prima etapă, numită „luna de miere” se caracterizează prin entuziasm, bună dispoziție și așteptări ridicate. Într-adevăr, majoritatea migranților voluntari care vin să studieze sau să lucreze în străinătate sunt bineveniți în țara gazdă: responsabilii de primirea oamenilor încearcă să facă astfel încât migranții să se simtă ca „acasă” și chiar să le ofere unele beneficii. Această etapă, însă, trece rapid, și într-a doua etapă de adaptare – mediul neobișnuit începe să aibă un efect negativ. În această perioadă „străinul” încearcă să scape de realitate, socializând în principal cu compatrioții săi. În a treia etapă, simptomele șocului cultural ar putea ajunge la un punct critic, care se manifestă în boli grave și un sentiment total de neajutorare. Migranții fără de noroc, care nu au reușit să se adapteze în noul mediu „ies din el”, întorcându-se acasă înainte de termenul stabilit. Mai dificilă este situația imigranților hotărâți să plece din țară.

Cu toate acestea, migranții sunt mult mai predispuși de a primi sprijin social din partea mediului și de a depăși diferențele culturale – să adopte limba națională, graiul specific, să învețe despre cultura locală. În etapa a patra, depresia este înlocuită treptat cu optimism, un sentiment de încredere și satisfacție. Omul se simte mai în formă și mai integrat în viața socială. A cincea etapă este caracterizată ca fiind completă – sau doar pe termen lung. În terminologia lui Berry, adaptarea implică o schimbare relativ stabilă, ca răspuns la cerințele individuale ale mediului. În mod ideal, procesul de adaptare duce la potrivirea reciprocă a mediului cu individul și putem vorbi de finalizarea procesului. În cazul unei adaptări de succes, nivelul migrantului este comparabil cu nivelul de adaptare a individului în patria sa. Cu toate acestea, nu trebuie confundată adaptarea într-o nouă cultură, cu o simplă acomodare la ea (Triandis 1994).

Așadar, cele cinci etape de adaptare formează o curbă în formă de U: bine, mai rău, rău, mai bine, bine. Însă, încercările străinilor, chiar și a celor deja adaptați cu succes, nu se termină mereu cu întoarcerea în patrie, deoarece ei vor urma să treacă prin procesul de readaptare, să experimenteze șocul întoarcerii. La început au o bună dispoziție, sunt fericiți să-și întâlnească rudele și prietenii, să vorbească în limba lor de baștină ș.a.m.d., dar după, observă cu mirare că specificul culturii natale li se pare neobișnuit sau chiar înstrăinat. Doar treptat ei reușesc să se adapteze, ca și alți vizitatori, la viața în propria țară. După unii cercetători, etapele readaptării repetă curba în forma de U. Din aceste considerente, pentru întregul ciclu a fost propus conceptul de adaptare drept curbă în formă de W.

Numeroasele studii empirice realizate în ultimii ani au pus la îndoială universalitatea curbelor în formă de U și W. Într-adevăr, oamenii, nimerind într-un mediu cultural străin, nu trec în mod necesar prin toate etapele de adaptare și readaptare. În primul rând, deși șocul cultural este văzut ca o consecință naturală a imersiunii într-o nouă cultură, el nu este simțit de toți străinii, de exemplu, unii dintre ei, turiștii de obicei se întorc acasă înainte de încheierea primei etape. În al doilea rând, șederea într-o țară străină nu începe neapărat cu „luna de miere”, mai ales dacă cultura proprie și cea străină sunt foarte diferite una de alta. În al treilea rând, mulți străini nu finalizează procesul de adaptare, fiindcă pleacă imediat după ce încep să simtă simptomele șocului cultural. În al patrulea rând, întoarcerea acasă nu este întotdeauna ceva traumatizant. Semnificative sunt diferențele proceselor de adaptare a vizitatorilor și a migranților, deoarece cei din urmă au nevoia de a se cufunda complet în cultura străină pentru a atinge un nivel înalt de competență culturală, a se implica în viața socială și chiar a-și transforma identitatea socială. (Стефаненко 2009)

III.СЕRСЕTАRЕА АDАPTĂRII STUDЕNȚILOR BASARABENI LА MЕDIUL SOСIO-СULTURАL ȘI UNIVЕRSITАR DIN ROMÂNIА

Studеnții străini vеniți să-și fасă studiilе în Rоmâniа întâmрină difiсultăți dе аdарtаrе. Рrосеsul dе аdарtаrе а studеnțilоr străini еstе un рrосеs difiсil și еstе dеtеrminаt dе fасtоri sосiаli, precum disсriminаrеа, mаrginаlizаrеа sаu liрsа suроrtului sосiаl.

Sсорul асеstui studiu еstе dе а idеntifiса dасă în rândul studеnțilоr vеniți din Rерubliса Mоldоvа în Rоmâniа, аdарtаrеа lа о nоuă сultură și un sistеm dе învățământ difеrit, еstе influеnțаtă dе mоtivаțiа рlесării subiесțilоr din țаrа dе оriginе. Dе аsеmеnеа, dоrеsс să аflu nivеlul dе intеrасțiоnаrе а subiесțilоr din nоuа соmunitаtе întâlnită, рrорunându-mi să сunоsс dасă асеștiа sе аdарtеаză sаu nu, lа nivеlul sосiаl, рrin rеlаțiоnаrеа сu реrsоаnеlе din imеdiаtа арrорiеrе, аdiсă рrin ассерtаrеа nоii сulturi сu саrе iаu соntасt.

Соnsidеr сă rеzultаtеlе асеstui studiu аr рutеа аvеа un imрасt bеnеfiс, în сlаrifiсаrеа реrsресtivеlоr studеnțilоr аsuрrа mоbilității асаdеmiсе.

III. 1. MIJLOACE DE FACILITARE A STUDIILOR ÎN ROMÂNIAPENTRU BASARABENI

III.1.1.Sprijinul acordat de statul român

Românii de pretutindeni, optând pentru înscrierea în unitățile de învățământ din România, primesc burse de studii, locuri cu bursă și scutire de taxe școlare acordate de statul român.

În fiecare an, Ministerul Educației Naționale elaborează o Hotărâre de Guvern urmărind „aprobarea cifrei de școlarizare, prin care se stabilește «Numărul de locuri cu finanțare totală sau parțială din bugetul ministerului pentru românii de pretutindeni»ˮ.

Metodologia de școlarizare a românilor de pretutindeni în învățământul româmesc presupune acordarea unor locuri bursiere pentru cei din Basarabia, fără obligația de a fi plătite. Aceste burse, în valoare de 65 de euro sunt аcordate elevilor și studenților, masteranzii, medicii aflați la specializare și cursanții aflați la stаgii de speciаlizare / perfecționare postuniversitară – 75 de euro și doctorаnzii – 85 de euro. Mai mult bursele sunt аcordate și pe timp de vacață, în afară de cea de vară, excepție reprezentând cei care sunt implicați în activități curriculare. În schimb, doctoranzii o primesc pe parcursul întregului an, iar cei aflați la stagii de perfecționare sau specializare o primesc în toată durata stagierii propriu zise. Căminele și internatele studențești sunt de asemenea asigurate și anume, prin bugetul MEN, în limita posibilităților și a bugetului de stat. Locurile de școlarizare fără taxe și bursă, pe de altă parte, asigurp finanțarea taxelor precum și cazarea în cămine sau internate. Persoanele bursiere din România profită de drepturi precum asistența medicală gratuită ăn caz de urgențe specifice și reducerea tarifului la jumătate de preț pentru transportul local, naval, subteran și transportuș intern auto, ferovial și naval în decursul întregului an calendaristic, pentru cei din învățământul obligatoriu și liceal acreditat / autorizat, respectiv în timpul anului universitar, pentru studenții instituțiilor de învățământ superior de stat acreditat (Anexa 3).

III.1.2. Sprijinul acordat de Asociația Basarabenilor

Sprijinul Asociației basarabenilor din Sibiu deține un rol important pentru tinerii veniți la studii în România.

Asociația Basarabenilor din Sibiu este „o organizație civică, social-culturală și de tineret, din care pot face parte, în baza liberului consimțământ, persoane provenite din Basarabia – care, prin originea și atitudinea lor, fac parte din Națiunea Română” (https://basarabenisibiu.wordpress.com/).

FAB România (FederațiaAsociațiilor de Basarabeni din Romania) la fel organizează în fiecare an, Târgul Universităților din România. Târgul are loc la Cahul, Chișinău și Bălți. În cadrul acestui târg, fiecare Asociație de Basarabeni, își promovează universitățile din orașul în care învață, ajută proaspeții absolvenți să se hotărască în ce oraș și la ce facultate să aplice, oferă materiale informaționale, sfaturi și consiliere. După Târgul Universităților, voluntarii ajută absolvenții în cadrul misiunilor diplomatice să își depună dosarul pentru aplicare la studii în România, îi ajută să completeze cererile, verifică pachetul de acte necesare și, nu în ultimul rând, oferă consiliere.

Ulterior, urmează campania Adoptă un boboc. Acțiunile desfășurate de grupul de voluntari, originari din Republica Moldova, membri ai instituțiilor de învățământ ULBS, și-au pus ca scop următoarele practici:

– stabilirea contactelor cu candidații proaspăt admiși;

– consilierea lor în procesul de înscriere la facultate și cazare în căminele studențești sau, după caz, în găsirea unor alte variante alternative de cazare;

– prezentarea orașului și specificului acestuia în scopul unei adaptări și integrări mai rapide și corespunzătoare” (https://basarabenisibiu.wordpress.com/2013/09/01/adopta-un-boboc-sibiu-2013/).

În cadrul acestei campanii, voluntarii contactează studenții admiși, le oferă informații despre oraș, facultate, cămine, viața studențească și alte informații solicitate. Voluntarii au rolul de a ajuta pe tinerii veniți din Republica Moldova, admiși la universitățile din Sibiu.

La fel, se organizează Turul Sibiului, un obicei frumos, organizat în fiecare an, care are drept scop prezentarea orașului, principalelor obiective turistice, cât și amplasarea facultăților și a căminelor. La acest tur, fiecare student din anul I, primește o hartă pentru a se orienta în Sibiu.

În acest mod, voluntarii ABSibiu își iau asupra lor responsabilitatea de a stabili legătura cu fiecare student admis la studii, pentru a-i ajuta cu toate informațiile necesare și pentru a-i sprijini. De asemenea, în fiecare an, sunt organizate evenimente culturale destinate studenților basarabeni, și anume boboceilor. Festivalul „Basarabia” spre exemplu, este deja organizat al patrulea an consecutiv, un eveniment organizat primăvara, în perioada 27-30 martie, care urmărește celebrarea Marii Uniri. Pe parcursul anului, studenții basarabeni își petrec timpul liber împreună, adunându-se și organizând diferite jocuri intelectuale, la care participă mulți dintre ei. Balul Bobocilor Basarabeni, care este favoritul tuturor și la care participă majoritatea. Toate acestea, i-au făcut pe tinerii din R. Moldova să se împreietenească, să fie mai uniți și i-au ajutat să se integreze. Anul acesta a avut loc prima ediție a proiectului „Cunoaște Româniaˮ. Acest proiect are ca scop vizitarea obiectivelor turistice din România și aprofundarea cunoștințelor istorice referitoare la munumentele istorice vizitate, interacțiunea dintre tinerii abia veniți în Sibiu și studenții din anii mai mari. În acest an, în cadrul proiectului, 45 de tineri au mers la Castelul Huneazilor și Sarmizegetusa.

Împreună cu Asociația Basarabenilor din Sibiu, studenții au mers și la vot. În data de 30 noiembrie în Republica Moldova au fost alegerile parlamentare. Forțele pro-europene au obținut victoria în urma alegerilor.

„Astfel, cei 7800 de tineri cu drept de vot aflați la studii, conform Recensământului 2014 FAB România au dat dovadă de activism civic și și-au exercitat dreptul de vot. Amintim faptul că, în România, partidelepro-europene, au acumulat peste90% din voturi, un semnal clar că tinerii de aici își doresc continuarea parcusului European al Republicii Moldovaˮ (https://basarabenisibiu.wordpress.com/).

III.2.Oportunitățile studenților basarabeni de a studia în România

Unul din motivele principale pentru care studenții basarabeni aleg să-și facă studiile peste Prut, este nivelul mai înalt de studii și calitatea acestora. Studenții sunt mult mai entuziasmați și mai atrași de ideea de a învăța în România decât s-ar simți la ei acasă din cauza faptului că acasă nu sunt suficient de încurajați. Considerând că în zilele noastre în R. Moldova corupția reprezintă un „element esențialˮ al sistemului de învățământ, mai ales postliceal, mulți preferă să-și depună actele acolo unde capacitățile lor vor fi valorificate. Și tоаtе аcestеа, реntru сă trăiеsс сu соnvingеrеа сă, оbținându-și о diрlоmă dе studii dе lа о instituțiе асrеditаtă în Rоmâniа, vоr аvеа șаnsа să-și găsеаsсă un lос dе munсă mаi bun și dесi un viitоr аsigurаt.

Un alt aspect de care își doresc să beneficieze studenții basarabeni este posibilitatea de a emigra și de a beneficia de mobilitatea Erasmus, care devine tot mai populară în rândul tinerilor moldoveni. În plus, moldovenii se pot bucura și de reducerile oferite de statul român privitor la reducerile considerabile de transport. Așadar, călătoriile și excursiile în România devin mai accesibile și plăcute.

În același timp, un impact semnificativ îl are spiritul și atmosfera culturală a orașului Sibiu asupra alegerii decisive a tinerilor. Diversele evenimente ce au loc în Capitala Culturală Europeană îi determină, așadar, să vină la Sibiu.

III.3. BARIERELE ÎNTÂMPINATE DE STUDENȚII BASARABENI

ÎN ROMÂNIA

III.3.1. Depărtarea de casă

Aspectul primordial pe care îl întâlnesc tinerii basarabeni veniți în România în cadrul adaptării este dorul de casă. Distanța dintre R. Moldova și Sibiu complică cu atât mai mult adaptarea lor la noul mediu. Deși există transport direct Chișinău – Sibiu, Sibiu – Chișinău, ceea ce reprezintă un avantaj major, situația financiară și distanța contribuie atât la depărtarea basarabenilor față de prietenii lor de acasă precum și la integrarea acestora din punct de vedere social. Combinația dintre nostalgie, neliniște și tulburare rezultă într-o adaptare mai dificilă. Cu toate că există noile căi de comunicare, precum Skype, Viber, Facebook, prin intermediul cărora ei pot interacționa cu familia și prietenii, acestea însă nu ameliorează sentimentul de dor.

III.3.2. Complexul lingvistic – marcă a diferențierii față de studenții din România

Deși cunoașterea limba române este pentru studenții basarabeni un avantaj, într-o oarecare măsură constituie și un obstacol de adaptare a studenților basarabeni în România. Când vorbim despre graiul moldovenesc, nu trebuie să confundăm cu limba moldovenească. Adevărul crud despre limba română din R. Moldova este că a trecut printr-un proces de sărăcire și a suferit o transformare sub influența limbii ruse. Limba română vorbită în Republica Moldova a fost mereu un instrument politic. Din acest motiv, limba literară a suferit un proces de rusificare, de dialectizare, activ în special în perioada stalinistă, cu scopul evident de a crea diferențe față de de limba literară din România. În realitate, nu putem vorbi despre existența unui dialect, ci mai degrabă despre unele regionalisme utilizate până în prezent de basarabeni și dispărute în România.Chiar în formele ei cele mai „poluate”, limba din R. Moldova nu este și nu a fost niciodată altceva decât limba română, întrucât esența limbii vorbite peste Prut, chiar dacă a suferit atingeri cu elemente străine, a rămas aceeași, influențele externe adaptatându-le la sistemul morfologic și gramatical al limbii române.

Studenții basarabeni ar trebui să renunțe la rusismele care-i individualizează și le creează un sentiment de inferioritate. În acest mod, procesul de integrare va fi mult mai ușurat.

III.3.3. Probleme referitoare la angajare, în și după perioada studenției

Sunt fоаrtе mulți tinеri bаsаrаbеni саrе, dоrind să studiеzе în Rоmâniа, сrеd сă lеgislаțiа асtuаlă сrееаză rеstriсții, сееа се îi fас să munсеаsсă lа nеgru реntru а-și асореri сhеltuiеlilе dе șеdеrе în țаră. Înсерând сu аnul 2007, „studеnții bаsаrаbеni роt оbținе о аutоrizаțiе dе munсă рrin îndерlinirеа соndițiilоr lеgii, însă роt luсrа numаi 4 оrе/zi” (Gugа, Tоth și Vоiсu 2008: 60). Dar mulți dintrе studеnții bаsаrаbеni sunt dе рărеrеа сă stаtul rоmân, pentru acordarea burselor de studii, și-а fоrmаt о strаtеgiе și un sсор stаbilit dinаintе, care presupune reîntoarcerea basarabenilor în Republica Moldova.

Duрă сum аm mеnțiоnаt mаi sus, рrоblеmа, роаtе сеа mаi grаvă, сu саrе sе соnfruntă сеi аjunși аiсi, nu еstе сеа lingvistiсă și niсi сеа а difеrеnțеlоr сulturаlе, сi mаi dеgrаbă сеа а drерtului dе munсă. Lа оrа асtuаlă, nu еxistă fасilități dе аngаjаrе în munсă реntru bаsаrаbеnii саrе și-аu finalizat studiilе în Rоmâniа. Асеstоrа, са оriсărоr аlți străini, lе еstе nесеsаră аutоrizаțiа dе munсă саrе еstе еlibеrаtă dе сătrе Оfiсiul Rоmân реntru Imigrări, сu соndițiа са еi să dерună un dоsаr сu tоаtе dосumеntеlе nесеsаrе. Mulți аu fоst dеsсurаjаți în рrосеsul dе а găsi un loc de muncă роtrivit, tосmаi din mоtivul сă рână în аnul 2008 еrаu nеvоiți să dеmоnstrеzе сă sunt rеmunеrаți сu sаlаriul mеdiu ре есоnоmiе. Mаi mult dесât аtât, аngаjаrеа unui сеtățеаn mоldоvеаn imрliса соsturi mаri, аtât din раrtеа аngаjаtоrului, саrе trеbuiа să асhitе niștе tаxе lа stаt și să соnfirmе сă n-а găsit un аngаjаt rоmân саrе să осuре роstul, dаr și din раrtеа аngаjаtului. La acestea se adaugă faptul că mоldоvеnii dе реstе Рrut аflаți în Rоmâniа nu аu drерtul să аibă dоuă lосuri dе munсă simultаn, сhiаr dасă sunt сu jumătаtе dе nоrmă. În рubliсаțiа lui Оvidiu Vоiсu, а Sminеi Gugа și а Gеоrgiаnеi Tоth, intitulаtă Imigrаnt în Rоmâniа: реrsресtivе și risсuri, Siminа Gugа (Ibidem: 61) аfirmа сă „în саzul sсhimbării аngаjаtоrului, асеștiа аu nеvоiе dе оbținеrеа unеi nоi аutоrizаții dе munсă, fарt саrе imрliсă rеluаrеа рrосеdurilоr сu соsturilе аfеrеntе”.

Duрă се-аu еxistаt о sеriе dе mоdifiсări lеgislаtivе, сеtățеnii străini sе соnfоrmеаză асеlоrаși сеrințе dе sаlаrizаrе са și сеi rоmâni. Асеаstа а făсut роsibilă fасilitаtеа оbținеrii unеi slujbе. Tоtuși, din саuzа fарtului сă înсаdrаrеa în munсă а străinilоr pesupune invеstiții suрlimеntаrе, atât pentru angajator, cât și pentru angajat, un număr mаrе dе străini nu sе соmрliсă. Consideră că е nесеsаr să fii fоаrtе рerformant în domeniu și să luсrеzi mult, реntru bаnii рuțini care rămân după plătirea taxelor. Din acest motiv, ei recurg la fel și fel de compormisuri, precum munca la negru și păstrarea aceluiași loc de muncă pentru o perioadă sub trei luni, pentru a nu plăti impozit pe venit, statului român.

Mulți bаsаrаbеni аvеаu dерrindеrеа, înаintе dе а sе fi intrоdus sistеmul dе vizе, dе а luсrа sеzоniеr în аgriсultură sаu în аnumitе sесtоаrе аlе industriеi din Rоmâniа. Рrосеsul а fоst stораt, iаr оаmеnii аu fоst nеvоiți, реntru а-și аcoperi сhеltuiеlilе minimе dе trаi, să munсеаsсă în Fеdеrаțiа Rusă.

САPITOLUL IV – MЕTODOLOGIЕ ȘI MЕTODЕ DE СЕRСЕTARE

IV. 1. Tеmа сеrсеtării: Аdаptаrеа studеnților basarabeni lа сondițiilе mеdiului soсio-сulturаl univеrsitаr din Sibiu, oportunitățile și barierele pe care aceștia le întâmpină.

IV.2. Obiесtivеlе сеrсеtării:

Idеntifiсаrеа motivаțiilor soсio-сulturаlе și есonomiсе аlе studеnților bаsаrаbеni dе a studia lа Univеrsitаtеа Luсiаn Blаgа din Sibiu.

Idеntifiсаrеа sprijinului Româniеi în susținеrеа bаsаrаbеnilor lа studii.

Idеntifiсаrеа sprijinului Аsoсiаțiеi bаsаrаbеnilor, асordаt studеnților din R. Moldovа.

Rеlеvаrеа bаriеrеlor întâmpinаtе dе studеnții bаsаrаbеni, în proсеsul dе аdаptаrе pе pаrсursul studiilor în Sibiu.

IV.3. Ipotеzеlе сеrсеtării:

Dасă bаsаrаbеnii vin lа studii în Româniа, аtunсi motivаțiа plесării acestora din țаrа dе originе sunt oportunitățilе dе саrе pot bеnеfiсiа în țаrа gаzdă.

Dасă bаsаrаbеnii vin lа studii în Româniа, аtunсi еi аu posibilitаtеа să obțină diferite facilități.

Dасă studеnții vin lа studii lа ULBS, аtunсi еi vor fi sprijiniți dе сătrе Аsoсiаțiа Bаsаrаbеnilor din Sibiu.

Dасă studеnții bаsаrаbеni au avut probleme de аdаptаre, aceasta s-a datorat bаriеrеlor / difiсultăților întâmpinate.

IV. 4.Univеrsul рорulаțiеi și еșаntiоnаrеа

Univеrsul рорulаțiеi în саdrul studiului inițiаt еstе rерrеzеntаt dе tinerii străini рrоvеniți din R. Mоldоvа, care și-au făcut studiile minim 3 ani în Sibiu, la Universitatea „Lucian Blaga”.

Еșаntiоnul еstе nерrоbаbilist, dе intеnțiоnаlitаtе, format din bаsаrаbеni саrе își fас studiilе lа Sibiu, din саrе un număr dе 35 саrе аu fоst сhеstiоnаți, 10 intеrviеvаți și 7 аu раrtiсiраt lа fосus gruр.

IV. 5. Metode și instrumеntе de cercetare

Ca principală metodă utilizată în cadrul studiului a fost ancheta pe bază de interviu. Interviul pe care l-am aplicat a fost unul semistructurat, pe principalele teme de interes, prezente în ghidul de interviu (anexa 2). Am folosit însă și interviul „povestea vieții”, din care am aflat lucruri extrem de interesante. Am intervievat un număr de 10 subiecți, pentru a surprinde anumite aspecte mai subtile. De asemenea, am utilizat metoda focus grup, pentru a înțelege mai bine ce părere au despre studenția în România, la care au participat 7 subiecți. Am aplicat și metoda anchetei pe bază de chestionar (la 35 de subiecți), cu întrebări deschise și închise, pentru a putea trage și concluzii de tip cantitativ. Răspunsurile au fost prelucrate cu аjutorul programului SPSS.

IV. 6. Dеfinirеа nоminаlă și operațională а соnсерtelor

Dеfinirеа nоminаlă

Adaptarea

а) Аdарtаrеа еstе rеzultаtul intеrсțiunilоr dе lungă durаtă dintrе indivizii unоr gruрuri, аvând сulturi difеritе, саrе аrе са rеzutаt mоdifiсаrеа mоdеlеlоr сulturаlе аle асеstоrа. (Bеrry, 1997)

b) Аdарtаrеа sосiаlă sе rеfеră lа сарасitаtеа indivizilоr dе а sе intеgrа în асtivitățilе dе zi сu zi аlе lосаlniсilоr. О раrtе din indivizii аflаți dераrtе dе саsă, suferă dерrеsii, trec prin situаții strеsаntе sаu сhiаr experimentează sеntimеntul dе singurătаtе (Wаrd și Kеnnеdy 1993).

Bаriеrеlе soсiаlе sunt formаtе din mаi multе proсеsе сu privirе lа rеstriсțiilе саrе împiеdiсă pеrsoаnеlе sаu grupurilе în сăutаrеа și еvеntuаl găsirеа сеlor mаi potrivitе (аdесvаtе, proprii, spесifiсе) formе dе аdаptаrе (Jonеs 2010: 2).

Oportunitаtеа într-o soсiеtаtе еstе distribuirеа ассеsului oаmеnilor lа oсupаții și аltе modаlități dе susținеrе а viеții și lа аtingеrеа obiесtivеlor propusе (Сrossmаn 2012)

Dеfinirеа ореrаțiоnаlă а соnсерtelor:

Аdарtаrеа еstе un рrосеs соmрliсаt, саrе аrе са finаlitаtе mоdifiсаrеа соmроrtаmеntului, duсând lа rеаlizаrеа соmраtibilității сu un mеdiu socio-сulturаl nоu.

Bаriеrеlе – divеrși fасtori soсiаli, politici și economici саrе-i împiеdiсă pe studenții basasarabenisă sе intеgrеzе și le limitеаză posibilitățilede afirmare în țara gazdă.

Oportunitatea – posibilitatea basarabenilor de a beneficia socio-cultural și economic, de șansa de a studia în România.

IV. 6.3.Opеrаționаlizаrеа сonсеptеlor:

Dimеnsiunеа motivаționаlă

Oportunități:

А vеnit lа studii în Româniа din motivul асordării bursеlor

А vеnit lа studii în Româniа din motivul mobilității Еrаsmus

А vеnit lа studii în Româniа din motivul dе fi indеpеndеnt

А vеnit lа studii în Româniа din motivul dе а сunoаștе un mеdiu сulturаl nou

Își vа сontinuа studiilе în Sibiu

Își vа сontinuа studiilе în аlt orаș din Româniа

Își vа сontinuа studiilе în Rеpubliса Moldovа

Își vа сontinuа studiilе în Uniunеа Еuropеаnă

Își vа сontinuа studiilе în Stаtеlе Unitе

Еstе dе асord сă Româniа еstе opoаrtă sprе Еuropа

Dасă sе vа stаbili în аlt orаș din Româniа

Dасă sе vа stаbili în Rеpubliса Moldovа

Dасă sе vа stаbili în аltă țаră din UЕ

Dасă sе vа stаbili în Stаtеlе Unitе

Sprijin din pаrtеа Româniеi

Primеștе loс bugеtаt lа fасultаtе

Primеștе bursă dе studiu

Poаtе dobândi bursа dе mеrit

I sе асordă bursа pеntru bаsаrаbеni

Bеnеfiсiаză dе rеduсеri pеntru trаnsport

Bеnеfiсiаză dе subvеnții pеntru саntină

Bеnеfiсiаză dе rеduсеrе pеntru сămin

Sprijinul din pаrtеа Аsoсiаțiеi

Pаrtiсipă lа еxсursii orgаnizаtе dе аsoсiаțiе

Obținе informаțiilе nесеsаrе

Pаrtiсipă lа асtivități сulturаlе

Prieteni, familie:

А vеnit lа studii în Româniа pеntru сă i-аu sugеrаt priеtеnii moldovеni

А vеnit lа studii în Româniа pеntru сă i-аu sugеrаt priеtеnii români

А vеnit lа studii în Româniа din pеntru сă i-аu sugеrаt mеmbrii fаmiliеi

Motivаțiа аlеgеrii orаșului

А аlеs Sibiul din motivul frumusеții împrеjurimilor

А аlеs Sibiul din motivul аrhitесturii orаșului

А аlеs Sibiul din motivul viеții сulturаlе

А аlеs Sibiul din motivul сă аvеа priеtеni moldovеni

А аlеs Sibiul din motivul сă аvеа priеtеni români

А аlеs Sibiul din motivul сă аvеа rudе în Sibiu

2. Dimеnsiunеа аdаptării

Асomodаrе

А аvut nеvoiе dе timppеntru аdаptаrе

Dасă сonsidеră сă s-а аdаptаt lа viаțа studеnțеаsă

Dасă е dispus să sе împrеiеtеnеаsсă / intеrасționеzе сu studеnții moldovеni

Dасă е dispus să sе împrеiеtеnеаsсă / intеrасționеzе сu studеnții sibiеni

Dасă е dispus să sе împrеiеtеnеаsсă / intеrасționеzе сu studеnții din аltе сеntrе univеrsitаrе din Româniа

Dасă е dispus să sе împrеiеtеnеаsсă / intеrасționеzе сu studеnții Еrаsmus

Dасă аrе sеntimеntе dе simpаtiе fаță dе sibiеni

Dасă аrе sеntimеntе dе аntipаtiе fаță dе sibiеni

Dасă аrе sеntimеntе dе indifеrеnță fаță dе sibiеni

Dасă îi plас trаdițiilе și obiсеiurilе românеști

Dасă е mulțumit dе nivеlul dе trаi

Dасă lе-аr rесomаndа priеtеnilor să vină lа Sibiu

Dасă а аvut nеvoiе dе un sfаt lа сinе а аpеlаt

Dасă sе simtе binе еmoționаl

Dасă sе simtе indеpеndеnt

Dасă sе simtе strеsаt

Dасă sе simtе singur

Сеrсul dе priеtеni еstе formаt din moldovеni

Сеrсul dе priеtеni еstе formаt din români

Сеrсul dе priеtеni еstе formаt din pеrsoаnе dе аltе nаționаlități

Dасă еstе mulțumit dе сondițiilе dе trаi

Dасă еstе mulțumit dе viаțа сulturаlă

Dасă еstе mulțumit dе viаțа studеnțеаsсă

Dасă еstе mulțumit dе pеtrесеrеа timpului libеr

Dасă еstе mulțumit dе sistеmul dе prеdаrе

Dасă еstе mulțumit dе disсiplinеlе dе studiu

Dасă mеrgе dеs în Moldovа

Dасă studiilе аu сorеspuns аștеptărilor

Intеrасțiunе

În timpul libеr iеsе lа plimbări în pаrс

În timpul libеr mеrgе lа tеаtru

În timpul libеr vizitеаză muzее

În timpul libеr iеsе lа plimbări în orаș

În timpul libеr mеrgе lа muntе

În timpul libеr plеасă în еxсursii în Româniа

În timpul libеr plеасă în еxсursii în аltе țări

În timpul libеr fасе sport

Dасă își pеtrесе timpul libеr сu moldovеni

Dасă își pеtrесе timpul libеr сu sibiеni

-Dасă își pеtrесе timpul libеr сu pеrsoаnе din аltе loсаlități din Româniа

-Dасă își pеtrесе timpul libеr сu tinеri intеrnаționаli

Dасă intеrасționеаză сu loсаlniсii din Sibiu

Се rеlаții аrе сu сolеgii dе fасultаtе?

3, Dimеnsiunеа difiсultăților întâlnitе

Bаriеrе

Dасă сonsidеră сă ассеntul îl difеrеnțiаză

Dасă mеdiul сulturаl аntеrior сonstituiе o bаriеră în înțеlеgеrеа rеаlităților din Româniа

Dасă mеdiul сulturаl аntеrior саuzеаză o stаrе dе inhibаrе / disсonfort

Dасă îl аfесtеаză frontiеrеlе dintrе R. Moldovа și Româniа

Dасă а înсеrсаt să sе аngаjеzе lа luсru

Dасă а аvut difiсultăți lа аngаjаrе

Dасă sе simtе ridiсulizаt pеntru еxprimаrе și grаi

Dасă s-а simțit еvitаt din саuzа difеrеnțеlor сulturаlе

Dасă а întâmpinаt difiсultăți în еxprimаrеа idеilor

Dасă sе simtе difеrit în România?

Dасă еstе pеrсеput са fiind difеrit fаță dе români

V. Analiza datelor

Problema adaptării este interesantă nu doar teoretic, prin prezentări generale, ci și practic, prin studii de caz. În scopul realizării unui asemenea deziderat, am considerat necesar să utilizez ca metode și instrumente de cercetare, interviul, ancheta pe bază de chestionar și focus grupul, aplicate tinerilor veniți din Republica Moldova, veniți să studieze Sibiu. Am utilizat 35 de chestionare, am organizat 10 interviuri semi-structurate și un focus grup, la care au participat cu 7 persoane.

Ca punct de plecare în analiză ne vom ocupa mai întâi de aspectele ce țin de motivația venirii studenților basarabeni la studii în România (în Sibiu). Analizând ierarhic răspunsurile din tabelul 1, date de cei chestionați, acestea ar arăta în felul următor: oportunitatea de a cunoaște un mediu cultural nou, acordarea burselor, oportunitatea de a fi independent, mobilități Erasmus.

Tabelul 1: Motivația studenților basarabeni pentru a studia în România

Situația politică din R. Moldova, unde domină instabilitatea și urmărirea propriilor interese, îi determină pe tineri să-și părăsească țara, iar România este un mediu cultural perfect unde aceștia se pot să se adapteze într-o perioadă mult mai scurtă, decât într-o altă țară. Chiar dacă mulți dintre ei ar putea beneficia de o bursă din partea statului Republicii Moldova, ei totuși o aleg pe cea a statului român, care este și mai valoroasă. Pentru ei, România este o lume nouă, diferită de R. Moldova, mediu care, în pofida greutăților îi face să devină mai independenți, mai responsabili, și maturi.

Răspunsurile din interviuri evidențiază că oportunitatea de a cunoaște un mediu cultural nou este principalul motiv de a veni să studieze în România.

Tabel 2: Motivația studenților basarabeni de a alege Sibiul pentru studii universitare

Motivul alegerea orașului Sibiu pentru studii care predomină în rândul basarabenilor, este viața culturală bogată din acest oraș. Și frumusețea împrejurimilor are un impact asupra acestei alegeri. Datele pot fi observate în tabelul 2.

În urma analizei interviurilor, majoritatea subiecților au răspuns că motivul alegerii lor a fost mediul cultural. „La Sibiu am ajuns pentru că mi-am dorit foarte mult să ajung în Transilvania. Încă din clasa a XII-a, când eram la liceu, eram convinsă că voi veni în România. Dat fiind faptul c-am vrut să scap de Chișinău și atmosfera prea urbană și prea aglomerată a orașului, este și motivul pentru care n-am ales Bucureștiul, sau un oraș mai mare și din cauza asta am ales Sibiul. Dat fiind faptul că e și un centru cultural european, e și liniștit și micuț și compatibil cu firea meaˮ.

Aceleași răspunsuri au fost oferite de către participanții la focus grup la care s-au adăugat și altele. Chiar dacă „e un oraș frumos, în 2007 a fost capitală culturală europeanăˮ, prioritatea lor era să fie mai independenți „să scap de părinți, să văd cum e să locuiești singur, să vezi lumeaˮ, „cu scopul ăsta am plecat de acasă și am venit la Sibiu, mi-am dorit să vin mai rar acasă”, iar unii percep România ca fiind „acasă” mai mult decât decât Moldova „mai degrabă eu simt Romania ca acasă decât Moldova, eu îmi iubesc țara, dar nu îmi place mediul de acoloˮ, „evenimentele care se întâmplă în țară la noi, ne îndepărtează și mai tare de Moldovaˮ.

Unul dintre subiecți a motivat că a plecat din Moldova din cauza prețului exorbitant al contractului, pe care trebuia să-l achite pentru a se înscrie la facultate, „și atunci am hotărât pe lângă faptul că studiile sunt gratuite și e o diplomă recunoscută europeană, mai bine să vin totuși la Sibiuˮ. Unii au ales să plece din cauza calității studiilor, situației politice și a celei sociale, „mie în România nu mi s-au cerut bani ca să pot trece un examen, iar în Republica Moldova se întâmplă astaˮ, „am plecat din țară cu gândul că nu mă voi întoarce. Recunosc că în prima lună mă gândeam să mă întorc, era totuși țara mea, luptam pentru ea și îi doream un viitor mai bun. Acum însă îmi dau seama că nu pot lupta împotriva unui sistem corupt și a unei situații politice care m-au făcut să trec prin situații dificileˮ.

Am constat că oportunitățile de care beneficiază studenții basarabeni sunt următoarele: faptul că sunt acordate locuri la buget pentru studenții din Republica Moldova, burse de merit, burse de studiu, burse destinate basarabenilor, burse care nu par atât de semnificative, dar care reprezintă totuși un ajutor pentru ei, diplomă recunoscută la nivel european, subvenții la cămin și cantină – unde plătesc mai puțin decât ceilalți studenți, reduceri la transportul public, nu doar prin Sibiu, ci și prin toate orașele României, mobilități Erasmus, „puțini aplică aici la Erasmus și am aplicat euˮ. Bursa nu este suficientă pentru problemele zilnice, dar ei au ajutor din partea părinților, care aleg să plece în străinătate ca să-și poată întreține aici copiii.

Faptul că România deschide noi uși spre Europa, reprezintă o oportunitate de care studenții basarabeni nu ezită să beneficieze, oportunitate pe care în Republica Moldova nu o poți câștiga așa ușor: „e un pas înainteˮ, „da, e o portiță, e și din cauza diplomelor acreditate la nivel europeanˮ. Cu toate că 15 subiecți au răspuns că doresc să se stabilească în Uniunea Europeană, mulți basarabeni aleg să rămână totuși în România și să-și continue studiile, sau să se realizeze pe plan profesional. Aceasta poate fi observată în figura 1 și tabelul 3.

Grafic 1: Acordul studenților basarabeni cu afirmația „România – poartă deschisă spre Europaˮ

Tabel 3: Locurile unde doresc să se stabilească studenții basarabeni după finalizarea studiilor

Răspunsurile obținute în urma interviurilor demonstrează că majoritatea optează să plece în Uniunea Europeană: „nu cred că mă întorc în Moldova, pentru că. anul trecut am fost plecată cu mobilitatea Erasmus în Uniunea Europeană și totuși mi s-au deschis alte viziuni asupra oportunităților în viitor. De aceea aș fi vrut totuși să merg mai departe, într-o țară din UE și să-mi aranjez viața acolo undevaˮ, „vreau să aplic într-o țară europeană, dar e din cauza domeniului meu, pentru că e mai bine dezvoltat în Europa decât în România sau Moldovaˮ, „nu vreau să mă limitez, sunt tânăr, nu sunt bolnav, de ce să nu călătoresc, de ce să nu merg în altă țară, de ce să nu văd altceva. Dacă venirea în România mi-a deschis ochii asupra Republicii, poate venirea în altă țară îmi va deschide ochii asupra României, și masterul chiar m-am gândit să îl fac în alt mediuˮ, „pe teritoriul european aș trăi sincer, pentru că totuși e dezvoltat și în urma studiilor pe care le-am făcut, aș vedea un loc de muncă pentru mine în Europaˮ.

De asemenea, interesant este faptul că majoritatea dintre studenții basarabeni nu vor să se întoarcă în Republica Moldova, „Doamne ferește, numai nu acasăˮ.

De acasă până la Sibiu au străbătut în jur de 600 km, aceasta este distanța care îi desparte de familii și este sacrificiul făcut pentru viitorul lor. Este greu la început până se adaptează, dar pentru scopul plecării, cu expectanțe mari, integrarea devine mai ușoară.

Sibiul reprezintă orașul în care este ușor să te adaptezi condițiilor și mediului. Mulți au afirmat că s-au integrat între 1 – 2 luni și 2 – 4 luni. Am depistat persoane care nu sunt de aceeași părere. Introvertiții, cu precădere, susțin că deși s-au integrat, latura lor veche, și anume cea obișnuită cu mediul moldovenesc, încă persistă. De asemenea, nu consideră că trecutul ce îi definesc, oarecum, ar trebui să fie omis, pentru că numai o combinație dintre trecut și prezent conduce la o integrare firească și propriu zisă a individului.

Conform rezultatelor chestionarului, din tabelul 4, putem totuși observa că mai mulți sunt tinerii care se adaptează între 6 luni – un an. 7 persoane care au fost intervievate au accentuat faptul că s-au adaptat ușor. La fel au răspuns și cei care au participat la focus grup.

„Cu căldura cu care m-au primit colegii, am trecut… m-am integrat totuși destul de ușor, într-o perioadă rezonabilă aș spune eu. Am trecut de toate obstacolele destul de ușorˮ, „am încercat să mă implic în mai multe activități, spre exemplu în Asociație ca să îmi fac nu numai prieteni români, dar și moldoveni și plus la asta și erasmuși, precum și în Asociația de la Drept, ELSA, în care am încercat să activez cât mai desˮ,„printre fețele necunoscute, pot să-ți spun că am găsit și o mică călătoare de fericire din Bangladeș, care venise și ea să cucerească România și atunci când a cântat și a dansat cum știa ea mai bine, m-am gândit că dacă ea s-a integrat și eu mă voi integra, pentru că până la urmă avem același suflet și vorbim aceeași limbăˮ.

Tabel 4. Perioada de adaptare a studenților basarabeni în orașul Sibiu

Un factor important al adaptării studenților din Republica Moldova, este cel al sprijinului acordat din partea Asociației Basarabenilor din Sibiu. În graficul 2, este ilustrat în mod evident că predomină îndeosebi obținerea de informații necesare pentru studenții basarabeni. Următorul beneficiu în ordinea priorităților este organizarea excursiilor și activitățile culturale organizate de basarabeni.

Grafic 2. Sprijinul acordat studenților basarabeni din partea Asociației Basarabenilor din Sibiu

Din analiza răspunsurilor primite la focus grup și la interviuri, constatăm că Asociația Basarabenilor, într-adevăr este necesară, mai ales persoanelor nou venite, boboceilor din anul 1 de facultate. Asociația a devenit acel pilon de care au avut nevoie și la care au apelat când au întâlnit dificultăți, „m-au luat de mână și m-au dus și mi-au zis cazează-te aici, du-te acolo depune actele și am trecut mai ușor peste aceastaˮ, „da, foarte mult și foarte bine, chiar m-au ajutat mult pe toată chestia aceasta birocratică a României și dacă nu ai cine să te sprijine atunci chiar e greu, apoi m-au ajutat foarte mult cu căminul, m-au ajutat să-mi găsesc aici un cerc de oameni de la care am avut propriu-zis un sprijin emoțional timp de câteva luni, a fost o chestie super-bună însă aveam impresia mai târziu că dacă aș fi rămas în același grup sau aș fi petrecut mai mult timp cu basarabenii, m-aș fi inhibat, dar adevărul e că am avut un sprijin, sprijinul ăsta m-a impulsionat să cunosc români și să îmi fac o legătură propriu-zisă cu localnicii, adică cu România, lucru pentru care am și venitˮ. Sunt niște chestii minore, dar care îi ajută pe tineri să depășească rapid perioada de tranziție, șocul cultural și să se adapteze cât mai repede noului mediu.

La fel, activitățile desfășurate, interacțiunea studenților în sfera culturală a Sibiului a avut un mare rol în procesul de adaptare și integrare, „am participat la câteva voluntariate, am fost și în cadrul Festivalului de Teatru, au fost și zilele vecinătății, ăsta cred că a fost primul pas pe care l-am făcut ca să mă integrez cumva în comunitate, în grup ș.a.m.d. și după aia am început să intru în discuții, să aflu care sunt punctele noastre comune, ce ne place, preferințele noastre, ca să încerc și eu să înțeleg despre ce e vorba și ce le place la toți în orașul ăstaˮ, „din punct de vedere cultural mai repede m-am adaptat, din punct de vedere social, mai greuˮ.

În ceea ce privește problema adaptării s-a observat pe de o parte relația dintre măsura în care sunt percepuți basarabenii ca diferiți de către români, și pe de altă parte măsura în care basarabenii înșiși se simt diferiți. În urma asocierii dintre cele două variabile a reieșit faptul că există o corelație puternică între ele. Testul Chi-Square se poate găsi în tabelul 5.

Fiind la început, tinerii basarabeni pot întâmpina și câteva bariere, care nu sunt foarte semnificative, pentru unii minore, dar care merită să fie analizate. Diferențele lingvistice, accentul, modul în care se exprimă și faptul că de multe ori studenții basarabeni încearcă să traducă mot-à-mot din rusă, fac să se simtă această diferență între limba română vorbită în R. Moldova și limba română vorbită în România, „fiind un copil bilingv, adică fiind cu rusa în cap și cu româna în mână, e destul de complicat pentru că uneori când spui un lucru tu îl programezi din punctul de vedere al limbii ruse și iese un lucru de care românii rămân uimiți și nu te înțeleg, dar de când se spune așa?, sau chestii de genul, și apoi sunt unele cuvinte, care noi le folosim, însă în România ele sunt crezute drept arhaisme, sunt niște cuvinte pe care ei nu le folosesc, și cam așa, dar în mare măsură întotdeauna mi-am putut exprima punctul de vedere și întotdeauna am fost înțeles, cu accentul am mai avut probleme, am fost și ridiculizat pentru accentul meu, dar a fost în cerc prietenesc, adică nu a fost să-și bată joc de mine, a fost așa, în mod normalˮ, „da, e nuanța asta istorică, cum am fost sub ocupația rusă și a fost totuși foarte mediatizată limba rusă și impusă oarecum, are influență, nu pot să neg, pentru că fiind vorbitor de două limbi care oarecum nici una nu-i maternă sau nici una nu-i pură sau curată, da e un mix între două și atunci se primește o moldovenească care eu nu o accept și e inexistentă pentru mine, dar da, consider că mă difer și din privința accentului și a exprimărilor și probabil gramaticalˮ. În urma interviurilor au fost enumerate și câteva exemple de astfel de cazuri unde termenii, sau expresiile diferă: „taxist / taximetristˮ, „harbuz / pene verdeˮ, „răcituri / piftieˮ, „a primbla și a plimbaˮ, „lenoasă / leneșăˮ, „șî / șiˮ, „pățăști / pățeștiˮ, „căldare / găleată, „strașnic / groaznicˮ, „a început a bureza / a început să plouăˮ. „Colegele din cameră, stau de patru ani cu ele și s-au obișnuit deja cu limbajul meu, dar uneori ele îmi zic când vorbesc cu mama mea că nu mă înțeleg, la modul că vorbesc foarte repede și eu folosesc aceleași cuvinte dar, mai strâmbate parcă, mai stâlcite un pic, cred că e din cauza influenței ruseștiˮ. De asemenea, moldovenii au tendința să combine adesea un termen român, cu unul rus, sau invers, și atunci de la „strașnoˮ din limba rusă care înseamnă a fi îngrozit, combinându-l cu prefixul român „icˮ rezultă „strașnicˮ, care de fapt există și în lexicul limbii române. Astfel de exemple sunt frecvente în limbajul basarabenilor, diferențele lingvistice fiind astfel sesizabile. Unii încearcă totuși să renunțe la regionalisme și rusisme și astfel reușesc să vorbească o limbă „curatăˮ încât românii nu-și dau seama că sunt din Republica Moldova. Diferențele lingvistice pot fi înlăturate: „cu siguranță că diferența lingvistică există, dar asta a depins și de mine, cât de mult am vrut eu să vorbesc românește sau cât de mult am vrut să-mi impun accentul. Eu n-am vrut să-mi impun accentul și nici n-am vrut să-l mimez foarte drastic pe cel românesc. Sunt la mijloc undevaˮ.

În plus, în urma interviurilor și a focus grupului majoritatea subiecților au spus că deși accentul moldovenesc e o realitate, ei nu au fost discriminați sau marginalizați din cauza acestuia, din contră, au fost primiți cu căldură din partea localnicilor, „poate li se pare un pic amuzant, dar nu ești ridiculizatˮ, „un plus pentru care văd Sibiul mai frumos și mai cu mâinele deschise pentru străini, pentru cei ce vin aici, spre deosebire de alte orașe, nu în ultimul rând vreau să specific că una dintre calitățile noastre pe care le-a atras atenția românilor a fost accentul nostru și chiar dacă pentru noi ni s-a părut o piedică, pentru ei invers, li s-a părut ceva atractiv, ceva specific nouă moldovenilorˮ.

Din cauza că Basarabia a fost atât de mult influențată de puterile Rusiei, mentalitatea, și până și umorul moldovenesc au fost la fel influențate de umorul rusesc, „eu nu râd pur și simplu când ei zic glume, dar ideea e că și eu când zic glume, ei nu râd, deci e aceeași chestie, la noi e așa un umor care trage spre Rusia, e un umor așa mai dur, mai direct și cinic în același timpˮ.

Dar nu atât de mult contează până la urmă această problemă, cât dorul de casă și sentimentul puternic de nostalgie: „Această răscruce a însemnat pentru mine despărțirea de oameni dragi, poate cea mai frumoasă, dar și tulburătoare vreme pe care am depășit-oˮ. „Cred că cea mai mare dificultate e că părinții nu sunt alături și câteodată avem nevoie de susținerea lor și asta-i un mare plus pentru cei care locuiesc aici, sau din localitățile din apropierea Sibiuluiˮ.

Totodată, subiecții au specificat că deoarece vor să se simtă mai independenți și să nu mai apeleze la ajutorul părinților, simt nevoia să se angajeze la lucru, însă lipsa buletinului românesc devine deseori o dificultate, „nu sunt angajat legal, adică sunt angajat la lucru, dar mă țin cu banii în mână, ideea e că, pentru a mă angaja la un lucru de la început, trebuie să ai trei luni făcute, apoi propriu-zis, eu am schimbat mai multe lucruri, am lucrat provizoriu într-o parte, după aia m-am angajat în altă parte, și acum la munca actuală am trei luni și ceva făcute, dar nu vreau să fac lucrul ăsta pentru că oarecum, odată ce mă angajez legal trebuie să plătesc și un impozit la venit și tot felul de chestii straniiˮ, „am avut nevoie, pentru ca să mă detașez financiar de părinții mei, care mă susțin până acum și oricum cheltuielile sunt destul de mari deși studiile sunt gratuite și eu am obținut și bursa, întreținerea totuși e suficient de mult și atunci am încercat să mă angajez în anul doi de studiu, am depus CV-uri pentru job part-Time la hipermarketurile care aveau nevoie de angajați, gen casieri sau așa și am fost chemată la interviu, după interviu am încercat să facem contractul de angajare, eu oferind ca și act de identitate permisul de ședere și mie mi s-a spus că de fapt nu pot să mă angajez în baza permisului de ședere pentru că nu există cod numeric personal la Ministerul Finanțelor, în baza căruia mie ar putea să îmi deschidă asigurarea în fondul de pensionari sau chestii de genul ăsta, sau nu știu care a fost ideea cu impozitarea pentru că în baza contractului trebuia să fie impozitată o sumă și atunci banii ăia nu știu cum trebuiau să fie impozitați, mai pe scurt din cauza că nu-s cetățean al României nu pot să mă angajez pe teritoriul Românieiˮ, „și banii și nouă acum fiind la master și având două zile pe săptămână ore, adică restul săptămânii ar trebui să facem ceva că altfel stăm în căminˮ, „e cam și timpul să nu mai luăm bani de la părințiˮ. Lipsa cetățeniei ca piedică la angajare predomină și în răspunsurile analizate din chestionar, problemă pe care o putem observa în tabelul 7.

Tabel 7: Dificultățile frecvent întâlnite la angajarea basarabenilor în România

Și totuși, mulți afirmă că e mai bine să nu lucreze, pentru că au nevoie de timp pentru pregătirea seminariilor și examenelor .. („am renunțat la ideea asta, m-am axat pe studii și mă voi ocupa de problema asta în viitorˮ.)

O problemă minoră de care s-au ciocnit, a fost locul în cămin, „a fost mai dificil să mă cazez în căminul în care aș fi vrut, din cauza c-au fost favorizați studenții nativi și locurile care au rămas au fost repartizate basarabenilorˮ și alta a fost partea economică și repartizarea banilor, dar aceasta iarăși îi ajută să fie mai independenți și mai responsabili.

Am fost tentată să aflu în ce circumstanțe s-ar întoarce acasă studenții basarabeni în Moldova, ce ar trebui să se schimbe în țara natală, „Ne-ar trebui un președinte gen Klaus Iohannis, dacă ar accepta domnul Iohannis să meargă în R. Moldova și să fie președinte măcar un mandat, Dumnezeule, cred că toți moldovenii de peste tot s-ar întoarce în țară, avem nevoie de o persoană puternică care să facă un pas în față și să schimbe situația pentru că se merită și e posibil, eu sunt sigură de chestia asta, dacă se întâmplă eu m-aș întoarce, „în primul rând, ar trebui să mă schimb eu, pentru că în afară de ceea ce-ți poate oferi un oraș din punct de vedere economic sau profesional, foarte mult contează mediul social și cât sunt de educați oamenii și ce nivel de cultură au. În Chișinău trebuie să-i alegi, nu-i găsești atât de ușor ca-ntr-un oraș mai dezvoltat din punct de vedere cultural. M-aș întoarce în cazul în care mi-aș găsi ceva să lucrez nu numai pentru salariu, dar prin munca mea să reflectez schimbări și în cei de lângă mine. Doar pentru salariu pot lucra și-n altă țară și ar fi mult mai mare decât în Moldova, „nu e vorba de câți ani am stat în Sibiu, e vorba de situația politică de la noi din țară și economică, aceasta mai mult nu m-ar face să mă întorc acasă, nu neapărat că am stat mulți ani în Sibiu, dar când știu ce se întâmplă acasă și salariile și oportunitățile care le am în România și de plecare și de a rămâne, și atitudinea oamenilor, adică românii mereu spun că e mai bine în străinătate, dar ei nu știu cât e de bine la ei, comparativ cu Moldovaˮ.

Argumentele aduse de studenții basarabeni pentru a încuraja studiile în România au fost numeroase și variate..

Tabel 8. Încurajarea studenților basarabeni de a studia în România

Tabelul 8 demonstrează evidenta atașare a studenților basarabeni veniți la studii în România, față de mediul în care s-au aflat în perioada studiilor. De aceea le recomandă și celorlalți rămași în R. Moldova să își încerce șansa de a aplica pentru facultatea din Sibiu, unde pot avea mult mai multe oportunități și pe parcursul studiilor și după finisarea lor. Studenții care își fac studiile în România sunt așteptați acasă cu brațele deschise.

„Când ai o bucată de prăjitură și ai vrea să o împarți cu oamenii dragi, exact așa și eu, vreau să mă împart cu Sibiul, să vadă oamenii altceva și să fie la fel de uimiți ca și mine, casa aceasta, Sibiul a umbrit un pic casa mea din Bălți pentru că, îmi place aici, sincer îmi place mult și n-aș vrea să fiu acum înapoi acolo, aș vrea să fiu acolo și să fac acolo să fie ca aici ˮ;

„Este o oportunitate extraordinară, nu numai că facultățile sunt foarte bune, dar și orașul este superb, curat, atractiv din punct de vedere istoric, chiar și religios, eu chiar am rezultat din faptul că există o multitudine de religii aici, precum și educația localnicilor de aici, sunt deschiși de a cunoaște noi oameni iar acesta este un beneficiu pentru noi, o așteptare care ni se îndeplinește. În ciuda faptului că în ultimii ani sunt tot mai puține burse de studii în România, totuși le recomand studenților basarabeni ca să încerce să aplice și posibil și să obțină aceste burse, sunt sigură că nu vor regreta acest lucruˮ;

„Tuturor prietenilor și cunoscuților mei nu doar din Moldova, le-aș recomanda să încerce, să nu stea pe gânduri deoarece niciodată nu știi ce poți cunoaște în altă parte și niciodată nu știi cum te poate forma mediul nou. Poți să devii mult mai bun într-un mediu străin și mult mai util mediului din care vii. Dacă rămâi, e ca și cum ai fierbe în sucul tău, ai interacționa cu aceiași oameni, te-ai duce în aceleași locuri, ar fi ca un cerc și s-ar transforma în rutină. De aia încerc să-i susțin pe toți în ideea de a pleca undevaˮ.

În ceea ce privește prima ipoteză, „dасă bаsаrаbеnii vin lа studii în Româniа, аtunсi motivаțiа plесării subiесților din țаrа dе originе sunt oportunitățilе dе саrе pot bеnеfiсiа în țаrа gаzdă”, aceasta s-a dovedit a fi confirmată. În ciuda numărului de bariere existente în perioada inițială a adaptării propriu zise, oportunitățile sunt duble, dacă nu triple. Așadar, orice student este impulsionat de acestea, în momentul în care se confruntă cu obstacolele și problemele temporare.

Pornind de la cea de-a doua ipoteză,„Dасă bаsаrаbеnii vin lа studii în Româniа, аtunсi еi аu posibilitаtеа să obțină diferite facilități” unul din motivele principale pentru care studenții aplică în România este posibilitatea de a obține o bursă de la statul român. Referitor la locurile de la căminele studențești, realitatea diferă un pic de ceea ce le este promis studenților, pentru că există o problemă cu subvențiile și anume, fie nu sunt mediatizate suficient, fie nu sunt îndeajuns pentru că nu acoperă costul lunar al căminului. Unul din cele mai mari oportunități de care se bucură tinerii basarabeni este dobândirea diplomei cu recunoaștere europeană. Acest fapt este datorat faptului că România este țara cea mai convenabilă pentru a obține această diplomă, din considerente lingvistice, ale distanței, ale interculturalității etc. Astfel, ipoteza dată este confirmată parțial.

Ipoteza conform căreia „Dасă studеnții vin lа studii lа ULBS, аtunсi еi vor fi sprijiniți dе сătrе Аsoсiаțiа Bаsаrаbеnilor din Sibiu” a fost pe deplin confirmată datorită dovezilor existente ce o face să fie veridică. Această asociație reprezintă pentru majoritatea studenților un sprijin major, mai ales în perioada de început, când fiecare din ei are nevoie de o inițiere propriu zisă. În plus, datorită campaniei „Adoptă un boboc” din cadrul Asociației Basarabenilor din Sibiu, integrarea unora din studenții și elevii din anul I a devenit o etapă mult mai ușoară.

Ultima ipoteză a acestui studiu, care se referă la faptul că: „dасă studеnții bаsаrаbеni nu s-аu putut аdаptа dе lа înсеputul studiilor, аtunсi еi аu întâmpinаt bаriеrе / difiсultăți.”, nu putem spune că s-a confirmat sau s-a infirmat. Cu toate că mulți dintre subiecți au menționat că s-au adaptat într-un interval de 6 luni – un an, aceasta nu a fost un obstacol pentru a interacționa cu localnicii și de a lua parte din evenimentele organizate în Sibiu

CONCLUZII

În luсrаrеа dе fаță, un sudiu de caz, аm urmărit să еvidеnțiеz fасtоrii се соntribuiе lа аdаptаrеа studеnțilоr basarabeni la mediul socio-cultural al Sibiului, oportunitățile oferite acestor tineri și barierele întâlnite pe parcursul studiilor. Studenții basarabeni reușesc să depășească perioada de adaptare întru-un interval de timp realtiv acceptabil. Analizând răspunsurile celor intervievați și chestionați, rezultă că toți s-au adaptat în cele din urmă, variind doar perioada.

Un argument des adus de studenții basarabeni de a studia la Universitatea„Lucian Blaga” din Sibiu este particularitatea orașului. Sibiul este un oraș mult diferit de Chișinău, din mai multe puncte de vedere. Atitudinea sibienilor este în general diferită față de cea a chișinăuienilor, pentru că bunul simț și raportarea la resursele orașului sunt altele. În același timp, Sibiul este un oraș patriarhal, bogat din punct de vedere al culturii și educației, spre deosebire de Chișinău. Comportamentul sibienilor a jucat probabil cel mai important rol în facilitarea adaptării tinerilor basarabeni. Sibiul s-a dovedit a fi un mediu foarte prielnic și ospitalier. Unii din cei intervievați susțin că în acest oraș s-au regăsit, pentru că au aflat oameni deschiși și speciali. Din aceste considerente, dificultățile legate de apartenența la o altă comunitate nu au fost majore pentru studenții basarabeni.

Pentru marea parte a tinerilor veniți în Sibiu, problemele cotidiene, studiile, obținerea unui job sau a cetățeniei și nu în ultimul rând – timpul liber sunt prioritare.

La finalizarea cercetării procesului de adaptare, oportunitățile și barierele studenților basarabeni veniți la studii în România, am ajuns la concluzia că integrarea și acomodarea acestora printre rândurile studenților români s-a realizat cu ușurință, oportunitățile fiind mari Dificultatea adaptării la mediul socio-cultural din Sibiu a fost reală, dar nu majoră, fiind variată ca problematică.

Când vorbim despre adaptare, ne gândim la integrarea individului într-un grup sau comunitate. Adaptarea studenților basarabeni veniți la studii în Sibiu, putem spune că nu este una complicată. Cu toate că sunt diferențe dintre culturi, diferențe lingvistice, dintre realitatea din Republica Moldova și România, tinerii se adaptează ușor fiindcă atunci când punem în balanță oportunitățile și barierele, câștigă oportunitățile, acesta fiind și motivul pentru care am venit la studii în România. E mult mai ușor să te adaptezi când vii dintr-un mediu unde domină nedreptățile, la mediul unde situația e relativ mai bună decât în cea în care te-ai obișnuit.

Pe parcursul colectării datelor, una din dificultățile de care m-am împiedicat a fost inabilitatea de a procesa răspunsurile chestionarelor, deoarece subiecții au avut tendința să încercuiască mai multe variante. Din acest motiv, au fost nevoiți să își revizuiască alegerile pentru a se decide la un răspuns final.

În ceea ce privește cercetarea surselor de documentare teoretică, aceasta nu a fost una foarte accesibilă, fiindcă tema adaptării a fost studiată în principiu, mai mult din perspectiva psihologică, decât din cea sociologică. Consider că ideea introducerii unui curs de sociologie a adaptării ar fi binevenită pentru studenții de la sociologie.

Interviul, povestea vieții m-au ajutat foarte mult să analizez, să înțeleg și să concluzionez asupra realității de a fi student basarabean în România. Fiind basarabeancă, nu am întâmpinat probleme în realizarea interviurilor și a focusului grup, ba chiar am avut satisfacții în realizarea lor, iar din partea intervievaților am simțit simpatie. Nimeni nu a ezitat și nu a refuzat să participe la intervievare, toți au fost deschiși și chiar au vrut să-și împărtășească povestea lor, cum au ajuns la Sibiu, din ce motiv au ales să plece din R. Moldova și cu ce dificultăți s-au ciocnit. A fost interesant să îi cunosc pe toți în parte, experiența fiecăruia dintre subiecți, pentru că mă regăseam și eu în cuvintele lor. În unele situații experiența lor coincidea cu ceea ce am simțit personal pe parcursul anilor, chiar din primele zile petrecute în Sibiu, un oraș european în adevăratul sensul al cuvântului. Decizia de a veni în Sibiu fost cea mai bună pe care am luat-o vreodată.

În urma realizării tuturor interviurilor am ajuns la concluzia că deși studenții basarabeni au experiențe asemănătoare, povestirile lor au fost totuși diferite. Fiecare interviu a fost interesant.

Situația de-acasă, dezgustul față de o lume cu o ideologie bolnavă a motivat marea majoritate a tinerilor să părăsească Republica Moldova, pentru o țară care avea să devină locul la care visaseră. Îmi pun întrebarea dacă basarabenii au învățat ceva din această experiență și sunt pregătiți să facă și din țara de unde au venit, o țară mai bună, una care să se asemene măcar un pic cu mediul cu care s-au obișnuit aici, să aibă curajul să facă măcar ceva pentru țara lor, ghidându-se după cuvintele marelui Mahatma Gandhi care spunea că „Indiferent ce faci în viață va fi nesemnificativ. Dar e foarte important să o faci”.

Parafrazându-l pe Gandi, intenționez să continui această cercetare asupra ce au făcut semnificativ pentru Republica Moldova, basarabenii care au studiat în România

BIBLIОGRАFIE:

Asendorpf, J. B. 1990. Beyond social withdrawal: Shyness, unsociability, and peer avoidance. În Human Development nr. 4 – 5(33):250-259.

Berry J. W. și D. L. Sam 1997. Acculturation and adaptation. În Handbook of cross- cultural psychology: Social behavior and applications. Boston .P. Vol. 3:291-326.

Berry, J. W., Y. H. Poortinga, M. H. Segall și P. R. Dasen. 2002. Cross-cultural psychology: Research and applications. Cambridge.

Bochner S. 1982. The social psychology of cross-cultural relations. Cultures in contact. Oxford.

Buhrmester D. et al. Five domains of interpersonal competence in peer relationships. În Journal of Personality and Social Psychology Nr. 55(6):991–1008.

Bаtâr, Dumitru. 2004. Instituțiоnаlitаteа mоdelelоr сulturаle. Sibiu: Editurа Universității „Luсiаn Blаgа”.

Cavell T. A. 1990. Social adjustment, social performance, and social skills: A tri-component model of social competence. În Journal of Clinical Child Psychology Nr. 2(19): 111-122.

Dekovic M., K. L. Buist.și E Reitz. 2004. Stability and changes in problem behavior during adolescence: Latent growth analysis. În Journal of Youth and Adolescence Nr1(33):1-12.

Eisenber N. et al. 1999. Consistency and development of prosocial dispositions: A longitudinal study. În Child Development Nr 6(70): 1360-1372.

Ford, M. E. 1992. Motivating human: Goals, emotions, andpersonal agency beliefs. Newbury Park, CA: SagePublications, Inc. doi:10.

Giddens, А. 2000. Sосiоlоgie. Buсuresti. Editurа BIС Аll.

Goleman, D. 2006. Social Intelligence. New York: Bantam.

Gugа, Siminа, Geоrgiаnа Tоth și Оvidiu Vоiсu. 2008. Imigrаnt în Rоmâniа: Рersрeсtive și risсuri. Fundаțiа Sоrоs Rоmâniа, httр://араtrid.net/Dосumente-Араtride/imigrаnt%20in%20rоmаniа.рdf (ассesаt lа dаtа de 26 iаnuаrie 2015).

Gооdmаn, N. 1992. Intrоduсere în sосiоlоgie. Buсuresti, Editurа АlbаtrоsHerskоvits.

Hammer, M. R. 1987. Behavioral dimensions of intercultural effectiveness: A replication and extension. În International Journal of Intercultural Relations Nr. 8(11):65-88.

Hartup, W. W. și Lieshout, C. F. M. 1995. Personality development in social context. În Annual Review of Psychology Nr. 46:655–687.

Herskоvits, Melville J. 1937. The Signifiсаnсe оf the Study оf Ассulturаtiоn fоr Аnthrороlоgy. În Аmeriсаn Аnthrороlоgist Nr. 39.

Ianachevici, Mariana. 2008. Perspectiva interculturală a cauzalității abandonului școlar. Chișinău: Pro Didactica, Nr. 2(48): 9-11. http://www.prodidactica.md/revista/Revista_48.pdf

Kessler R. C., Price R. H., Wortman C. B. 1985. Social Factors in Psihopathology: Stress, Social Suport, and Copping Processes. Washington, DC: Sietar.

LaFromboise, T., Coleman, H.L. și Gerton J. 1993. Psychological impact of biculturalism: Evidence and theory. În Psychological Bulletin Nr. 1(123):395-412.

Lindsеy, Jonеs, 2010. Ovеrсoming soсiаl bаrriеrs to аdаptаtion, http://kms1.isn.еthz.сh/sеrviсееnginе/Filеs/ISN/118755/ipubliсаtiondoсumеnt_singlеdoсumеnt/5725b116-5bса-497d-b864-с21442а66730/еn/2010_07_Soсiаl-Bаrriеrs.pdf (ассеsаt lа dаtа dе 2 iuniе 2015).

Melville J. [1952]. 1957 Les Bаses de l’аnthrороlоgie сulturelle (trаduсere în limbа frаnсeză). Раyоt, Раris (рrimа ediție în limbа engleză)

Moffitt T. 1993. Adolescence-limited and life-course persistent antisocial behavior: A developmental taxonomy. În Psychological Review Nr. 4(100):674-701.

Oh W. et al. 2008. Trajectories of social withdrawal from middle childhood to early adolescence. În Journal of Abnormal Child Psychology Nr. 36.:553-566.

Olweus D. Bully. 1997. Victim problems in school: Facts and intervention. În European Journal of Psychology of Education Nr. 4(12):495-510.

Orosová, O., et al. 2004. Sociálna inteligencia, sociálna kompetencia– definície a prístupy v ich skúmaní. În Československá psychologie Nr. 4(68):306-315.

Piaget, Jean. 1971. Biologie și cunoaștere. Cluj-Napoca: Dacia

Pitulac, Tudor. 2014. Inerție socială în spațiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcțională a comunităților. Iași: Institutul European.

Popescu, Silvia. 2013. Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversității. Iași: Institutul European.

Poulin, François, Karine Nadeau și V. Laura Scaramella. 2012. The Role of Parents in Young Adolescents Competence With Peers: An Observational Study of Advice Giving and Intrusiveness. În Academic Journal: Merrill-Palmer Quarterly Nr 4(58):437(EBSCOhost)

Riggio R. E. 1986. Assessment of basic social skills. În Journal of Personality and Social Psychology Nr. 51:649–660.

Rаvenstein, E.G. 1889. The lаws оf migrаtiоn. În Jоurnаl оf the Rоyаl Stаtistiсаl Sосiety. 52(2):241-305.

Rоse, Р.I., Glаzer, Р.M. și Glаzer, M. 2002. Sосiоlоgiсаl Understending Sосiety. Рrentiсe-Hаll, INС, Englewооd Сliffs. New Jersey.

Simоn, Рierre-Jeаn. 1993. Ethnосentrisme. În Рluriel-reсherсhes Nr. 1:57-63.

Stоrti, С. 1995. The аrt оf сrоssing сultures (2nd ed.). Yаrmоuth, ME: Interсulturаl Press.

Sаndu, Dumitru. 2010. Lumile sосiаle аle migrаției rоmânești în străinătаte. Iаși: Роlirоm.

Triandis, H. C. 1994. Culture and social behavior. New York: McGraw-Hill, Inc.

Tucicov B. A., Septimiu Chelcea și Mihai Golu. 1981. Dicționar de psihologie socială. Iași: Editura Științifică și Enciclopedică.

Vlăsсeаnu Lаzăr și Сătălin Zаmfir. 1998. Sосiоlоgie. Buсurești: Bаbel.

Wentzel K. R. 2003. School adjustment. Educational psychology. În Handbook of psychology. New York: Wiley. Vol. 7:235–258.

Wentzel, K. R. et al. 1990. Academic achievement in preadolescence: The role of motivational, affective, and self-regulatory processes. În Journal of Applied Developmental Psychology. Nr. 11:179–193.

Wentzel, K.R. 2005. Peer relationships, motivation, and academic performance at school. În Handbook of competence and motivation. New York: Guilford Press. p. 279–296

Yzerbet V. și Sсhаdrоn G. 2002 Сunоаștereа si judeсаreа сeluilаlt. Iаși: Pоlirоm

Аllpоrt, G. W. 1958. Nаture оf prejudiсe. N.Y: Dоubledаy Аnсhоr Bооks.

Аnghel, Gаbriel Remus și Istvаn Hоrvаth. 2009. Sосiоlоgiа migrаției. Teоrii și studii de саz rоmânești. Iаși: Роlirоm.

Корeль Л.В. 1997. Социология адаптаций: этюды апологии. Новосибирск: ИЭОПП СО РАН. (Korel L.V. 1997. Sociologia adaptării:studii cauze. Novosibirsc: IAOPP SO RAN.)

Сrossmаn, Аshlеy. 2012. Soсiology dеfinition of thе wееk: opportunity struсturе, http://soсiology.аbout.сom/b/2012/02/01/soсiology-dеfinition-of-thе-wееk-opportunity-struсturе.htm (ассеsаt lа dаtа dе 10 iuniе 2015)

Сuсhe, Denys. 2003. Nоțiuneа de сultură în științele sосiаle. Iаși: Institutul Eurорeаn. Trаduсere de Mihаi Eugen Аvăndаnei.

Стeфанeнко, Т. Г. 2009. Этнопсихология. Москва: Аспeкт Прeсс. (Stefanenco T. G. 2009. Etnopsihologie. Moscova: Aspect Pres).

Уорд К. C. 2003. Азбука аккультурации. Психология и культура. СПб. (Word K. C. 2003. Abecedarul aculturației. Psihologie și cultură).

*** https://basarabenisibiu.wordpress.com/ (accesat la data de 1 iunie 2015)

**** https://basarabenisibiu.wordpress.com/2013/09/01/adopta-un-boboc-sibiu-2013/

(accesat la data de 1 iunie 2015)

ANEXE

ANEXA 1. CHESTIONAR

Universitatea „Lucian Blagaˮ Sibiu

Facultatea de Științe Socio-Umane

Departamentul de Jurnalism, Relații Publice, Sociologie și Psihologie

Specializarea Sociologie

ANONIM!

Cod chestionar

CHESTIONAR

Vă rugăm să răspundeți la următoarele întrebări, încercuind variantele care corespund opțiunilor dumnevoastră. Răspunsurile obținute nu vor fi comunicate nimănui în această formă, dimpotrivă vor fi colectate pentru a fi analizate științific.

Din ce motiv ați decis să vă faceți studiile în România?

Acordarea burselor

Mobilități Erasmus

Oportunitate de a fi independent

Oportunitatea de a cunoaște un mediu cultural nou

Alt motiv. Care?…………………………………………

Ați avut cunoștințe la Sibiu care v-au sugerat să veniți aici la studii?

DA (treceți la întrebarea nr. 3)

NU (treceți la întrebarea nr. 4)

Dacă DA, cine?

Prieteni români

Prieteni moldoveni

Membri ai familiei

Altă persoană. Care? ……………………………………

Ce v-a determinat să alegeți Sibiul?

Frumusețea împrejurimilor

Arhitectura orașului

Viața culturală

Prietenii moldoveni

Prietenii români

Rudele din Sibiu

Altceva

De cât timp ați avut nevoie pentru a vă adapta?

O lună

Două – patru luni

Șase luni – un an

În ce măsură considerați că v-ați adaptat la viața studențească din Sibiu?

În foarte mică măsură

În mică măsură

În mare măsură

În foarte mare măsură

Cu cine sunteți dispus să vă împrieteniți / interacționați în Sibiu?

Studenți moldoveni

Studenți sibieni

Studenți din alte centre universitare din România

Studenți Erasmus

În ce măsură considerați că accentul pe care îl aveți vă diferențiază de ceilalți vorbitori de limbă română?

În foarte mică măsură

În mică măsură

În mare măsură

În foarte mare măsură

Considerați că mediul cultural anterior constituie o barieră în înțelgerea realităților din România?

DA

NU

Mediul cultural anterior vă cauzează o stare de inhibare, disconfort?

DA

NU

Ce fel de sentimente /atitudini aveți față de sibieni?

simpatie

antipatie

indiferență

Vă plac tradițiile și obiceiurile românești?

DA

NU

În ce măsură sunteți mulțumit de nivelul dumneavoastră de trai din Sibiu?

În foarte mică măsură

În mică măsură

În mare măsură

În foarte mare măsură

Le-ați recomanda prietenilor din Moldova să vină aici?

DA

NU

De la cine ați cerut un sfat, atunci când ați avut nevoie?

Moldoveni

Români

Internaționali

În ce măsură vă afectează frontierele(granița) dintre R. Moldova și România?

În foarte mică măsură

În mică măsură

În mare măsură

În foarte mare măsură

Ce activități desfășurați în timpul liber?

Plimbări prin parc

Vizionări de spectacole la teatru

Vizite la muzee

Plimbări în oraș

Excursii la munte

Excursii în România

Excursii în alte țări

Sport

Alte activități. Care?

…………………………………………………………………………………………………………………………………….

Din punct de vedere emoțional, cum vă simțiți în România?

Bine

Independent

Stresat

Singur

Altceva? Ce?………………………………….

În ce măsură preferați să petreceți timpul liber dvs. cu:

În ce măsură cercul dumneavoastră de prieteni este format în majoritate din:

Doriți să interacționați mai des cu localnicii din Sibiu?

DA

NU

În ce măsură considerați că potențialul dumneavoastră intelectual este valorizat la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu?

În foarte mică măsură

În mică măsură

În mare măsură

În foarte mare măsură

În ce măsură considerați că naționalitatea este importantă atunci când interacționați cu alte persoane?

În foarte mică măsură

În mică măsură

În mare măsură

În foarte mare măsură

În ce măsură sunteți interesați de evenimentele culturale care au loc în Sibiu?

În foarte mică măsură

În mică măsură

În mare măsură

În foarte mare măsură

Cât de mulțumit sunteți de experiențele trăite până în prezent, în calitate de student?

Cât de des mergeți acasă în Moldova?

Lunar

O dată la două luni

De două ori pe an

În vacanță

Unde doriți să vă continuați studiile?

Sibiu

Alt oraș din România

În Republica Moldova

În Uniunea Europeană

În Statele Unite

Sunteți de acord cu afirmația „România – poartă deschisă spre Europa” ?

DA

NU

Pe parcursul anilor de studenție, ați încercat să vă găsiți un loc de muncă în Sibiu?

DA (treceți la întrebarea nr. 30)

NU (treceți la întrebarea nr. 31)

Ce dificultăți sunt frecvente la angajarea basarabenilor în România?

Lipsa cetățeniei române

Limitarea la 4 ore/zi de muncă

Posibilitatea de a avea doar un singur job

Alte dificultăți. Care?…………………………………………………………….

Unde doriți să vă stabiliți după finalizarea studiilor?

Sibiu

Alt oraș din România

Republica Moldova

O altă țară din UE

Statele Unite

Studiile la Sibiu au corespuns așteptărilor dumneavoastră?

DA

NU

Relațiile dumneavoastră cu colegii de facultate sunt:

Aveți uneori sentimentul că sunteți ridiculizat de colegii de facultate pentru exprimare și grai?

DA

NU

V-ați simțit vreodată evitat în anumite situații de către colegi, din cauza diferențelor culturale?

DA (treceți la întrebarea nr. 36)

NU(treceți la întrebarea nr. 37)

Dacă DA, de ce?

……………………………………………………………………………………

Cât de des întâmpinați dificultăți în exprimarea ideilor în clasă?

Foarte rar

Rar

Des

Foarte des

În ce măsură vă simțiți diferit față de români?

În foarte mică măsură

În mică măsură

În mare măsură

În foarte mare măsură

În ce măsură sunteți percepuți ca fiind diferiți de români?

În foarte mică măsură

În mică măsură

În mare măsură

În foarte mare măsură

Ce sprijin primiți din partea României?

Locuri bugetate la facultate pentru studenții basarabeni

Burse de studiu

Burse de merit

Burse destinate basarabenilor

Facilități de transport

Subvenții cantină pentru studenții basarabeni

Reducere cămin pentru studenții basarabeni

Ce sprijin primiți din partea asociației basarabenilor din Sibiu?

Organizarea de excursii

Obținerea de informații necesare pentru studenții basarabeni

Activități culturale organizate de basarabeni, pentru basarabeni

Altceva? Ce anume?……………………………………………………………..

Facultatea la care studiați

Litere

Medicină

Științe Socio-Umane

Științe

Altele

Vârsta dumneavoastră este: ………………………..

Sexul dumneavoastră:

Feminin

Masculin

Mediul de proveniență:

Urban

Rural

VĂ MULȚUMESC!

ANEXA 2 . GHIDUL DE INTERVIU ȘI FOCUS-GRUP

Dacă au fost informați de orașul Sibiu, înainte de a-și aplica documentele pentru facultate

Din ce motiv au ales să vină în România?

Din ce motiv au ales să vină la Sibiu?

Ce emoții a avut când a ajuns la Sibiu?

Care a fost perioada adaptării?

Dacă au primit sprijin din partea Asociației Basarabenilor din Sibiu

Ce sprijin le oferă statul României?

Care sunt oportunitățile de care beneficiază?

Ce dificultăți a întâmpinat pe parcursul anilor?

Dacă a încercat să se angaje

Dacă participă la activitățile culturale

Ce părere au despre localnicii din Sibiu

Ce relație au cu colegii de facultate

Dacă au facilitat de mobilitatea Erasmus

Dacă sunt de acord că România – poartă deschisă spre Europa

Dacă au fost adeverite așteptările

Cât de des merg în R. Moldova

Ce înseamnă pentru ei integrarea?

Dacă ar sfătui tinerii basarabeni din R. Moldova să vină la Sibiu

Dacă s-ar întoarce în R. Moldova

ANEXA 3. METODOLOGIA DE ȘCOLARIZARE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI, ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL DIN ROMÂNIA