Actualitatea temei investigate . În relațiile internaționale evoluțiile relațiilor politice, [629690]

Introducere
Actualitatea temei investigate . În relațiile internaționale evoluțiile relațiilor politice,
economice, militare și de altă natură între părțile implicate sunt de obicei precedate și ulterior
susținute de dialogul politic. Fiind lansat de obicei după stabilirea relațiilor diplomatice dintre
state (sau dintre unul s au mai multe state și o structură internațională de cooperare cu statut de
subiect al dreptului internațional), dialogul politic creează premisele pentru colaborarea dintre
părțile implicate în acest proces.
Evaluarea dialogului politic trebuie să porneas că de la analiza conținutului acestui dialog,
sau a limitelor lui. Astfel în cazul Republicii Moldova conținutul dialogului a suferit diverse
modificări, dar limitele au rămas aceleași: dialogul s -a purtat și pe marginea procesului de
aderare a Moldovei în Uniunea Europeană , ca toate țările cu care UE a încheiat acorduri de
asociere.
Relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană au fost lansate odată cu semnarea la
28 noiembrie 1994 a Acordul de Parteneriat și Cooperare (APC), care stabilea cadrul juridic al
relațiilor actuale între Moldova și U niunea Europeană în domeniul politic, comercial, economic,
juridic, cultural -științific și avea ca obiective susținerea Moldovei pentru: consolidarea
democrației și statului de drept cu respectarea drepturilor omului și a minorităților prin
asigurarea cadrului corespunzător al dialogului politic; dezvoltarea durabilă a economiei și
finalizarea procesului de tran ziție spre economia de piață prin promovarea schimburilor
comerciale, investițiilor și relațiilor economice armonioase .
În prezent, Republica Moldova și U niunea Europeană a finalizat cele 15 runde de negocieri
pe seama Acordului de Asociere , care succedă APC -ul și care aprofundează semnificativ relațiile
RM-UE contribuind la asocierea politică și integrarea economică, cu obiectivul apropierii
treptate a RM de UE. De asemenea, au fost finalizate cele 6 runde de negocieri privind stabilirea
Zonei de Comer ț Liber Aprofundat și Cuprinzător1, și a fost liberalizat regimul de vize pentru
Republica Moldova.
Acordul de Asociere va îmbunătăți substanțial relațiile dintre UE și RM, va consolida
relațiile în domeniul politic și cel al politicii externe și de securitate. Noul instrument va ajuta, de asemenea, la armonizarea legislației și a standardelor aplicate în Moldova cu cele din UE, în
vederea valorificării beneficii lor Zonei de liber schimb aprofundat și cuprinzător. Este prevăzută
o cooperare mai strânsă și în alte domenii, precum cel al energiei. O precondiție importantă
pentru încheierea Acordului de Asociere este progresul vădit în domeniul democrației, statului de
drept și drepturilor omului. Prin urmare, este evident că relațiile dintre Republica Moldova și
1 www.gov.md/europa.ro
3

Uniunea Europeană s -au intensificat considerabil, iar dialogul continuă prin intermediul
instituțiilor europene, a Delegației Uniunii Europene în Republica M oldova și prin intermediul
altor misiuni diplomatice.
Gradul de cercetare. În vederea realizării sarcinilor teoretice ale prezentului studiu au fost
utilizate lucrări ale autorilor autohtoni, precum Angela Boguș, Lina Grâu, care cuprind un studiu
detaliat al tuturor aspectelor care se referă la stabilirea, menținerea și evoluția relațiilor de
colaborare ale Republicii Moldova cu alte state și în special cu Uniunea Europeană.
Principalele aspecte ale colaborării comunitare dintre Republica Moldova și Uniunea
Europeană, sunt analizate detaliat în Dezvoltarea comunitară în Republica Moldova: realități și
perspective, Materialele Conferinței Naționale și Raport ul Național de Dezvoltare Umană:
calitatea creșterii economice și im pactul ei asupra dezvoltării umane, PNU D.
În pregătirea studiului au fost consultate materialele de pe adresele electronice ale
instituțiilor guvernamentale, printre care comunicatele de presă ale oficialilor moldoveni,
rapoarte de activitate, alocuțiuni, discursuri, interviuri. Totodată, a fost utilizată pagina oficia lă
de internet a Uniunii Europene . La fel au fost consultate paginile oficiale ale ambas adei
Republicii Moldova în România, Ucraina, Georgia și Azerbaidjan.
Scopul tezei . În contextul lucrării de față, scopul și obiectivele acesteia pot fi rezumate la
următoarele: pornind de la actualitatea, importanța și gradul de cercetare a temei respective, ne-
am propus cercetarea relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europea nă, implementarea
proiectelor comunitare, colaborarea Republicii Moldova cu România în realizarea proceselor comunitare și a oportunutăților de cooperare și implementare a proiectelor comunitare prin
intermediul Parteneriatului Estic. În atingerea scopului s-a pornit de la realizarea următoarelor
obiective:
– analiza evoluției politicii externe a Republicii Moldova ;
– descrierea considerațiilor generale privind implementarea proiectelor comunitare în
Republica Moldova ;
– colaborarea Republicii Moldova cu România în realizarea proceselor comunitare;
– analiza prevederilor Acordului de Asociere și posibilitățile de implementare;
– analiza Acordului privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și
Comprehensiv;
– analiza oportunutăților de cooperare și implementare a proiectelor comunitare prin
intermediul Parteneriatului Estic.
Întrucât conținutul lucrării definește metodologia de cercetare, pentru realizarea studiului
respectiv, a fost utilizată o gamă largă de metode adecvate problematicii propuse spr e abordare:
4

analiza legislativă, descrierea, comparația, metoda bibliografică, deductivă, normativă. Utilizarea
acestor metode a făcut posibilă studierea și analiza politicii externe a Republicii Moldova,
colaborarea cu Uniunea Europeană, implementarea pro iectelor comunitare și rolul
Parteneriatului Estic în implementarea proiectelor comunitare, elaborarea unor concluzii și
recomandări, fapt ce ne -a permis să asimilăm tema lucrării în toată complexitatea sa.
Volumul și structura tezei. Teza este structurată în introd ucere, două capitol e, concluzii
și bibliografie.
În Introducere este argumentată actualit atea temei investigate, deoarece integrarea
Republicii Moldova în Uniunea Europeană este unul dintre principalele obiective ale politicii
externe a Republicii Moldova în prezent . Este definit scopul și obiectivele lucrării și sunt
consemnate sursele bibliografice, care au contribuit esențial la elaborarea studiului.
În capitolul unu, întitulat „ Evoluția relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea
Europeană în vederea implementării proiectelor comunitare” este analizat ă dinamica
relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană și realizările, problemele
implementării proiectelor comunitare în Republică Moldova.
În capit olul doi, întitulat „ Oportunități de cooperare și implementare a proiectelor
comunitare” se elucidează principalele aspecte de colaborare ale Republicii Moldova cu
România în realizarea proiectelor comunitare, oportunitățile de cooperare și implementare a proiectelor comunitare prin intermediul Parteneriatului Estic .
Studiul respectiv finalizează cu Concluzii , de asemenea, lucrarea este însoțită de referințe
bibliografice. Volumul lucrării este de 34 pagini.

5

I. EVOLUȚIA RELAȚIILOR DINTRE REPUBLICA MOLDOVA ȘI UNIUNEA
EUROPEANĂ ÎN VEDEREA IMPLEMENTĂRII PROIECTELOR COMUNITARE
1.1 Dinamica relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană
Republica Moldova a început relațiile sale cu Uniunea Europeană după 27 august 1991 în
calitate de succesor al URSS, ca și alte foste republici sovietice.
La 20 iulie 1992 Comisia propune semnarea acordurilor de parteneriat și cooperare cu
noile state independente, apărute în urma destrămarii URSS. Negocierile în acest scop au început
cu mai multe țăr i ale CSI, dar nu și cu Moldova. La 1 noiembrie 1993, și repetat la 28 ianuarie
2004 Președintele Republicii Moldova dl Mircea Snegur adresează președinților Consiliului European și Comisiei Europene scrisori, în care constată cu regret că Moldova este unica țară din
spațiul Europei centrale și de est, cu care UE încă nu și -a definit relațiile.
Insistența autorităților moldovenești de atunci a făcut pînă la urmă ca APC să fie negociat
și semnat într -un termen destul de scurt – la 28 noiembrie 1994, la num ai 10 luni de la ultimul
mesaj al președintelui Snegur. Dat fiind că procesul de intrare în vigoare a acordului era de lungă durată, la 2 octombrie 1995 a fost semnat și la 1 mai 1996 a intrat în vigoare Acordul interimar
privind comerțul între Republica M oldova și Uniunea Europeană, fapt care a permis o
dinamizare a schimburilor comerciale.
Sfârșitul anului 1994 și prima jumătate a anului 1995 este perioada când Moldova apare
într-o lumină favorabilă pe arena internațională, ajungând chiar să fie un exem plu al reformelor
democratice. Anume în această perioadă, mai concret la 13 iulie 1995 Moldova devine prima țară din CSI, care este admisă în Consiliul Europei, pas important pe calea apropierii țării noastre
de Uniunea Europeană.
Deși APC încă nu intrase în vigoare, autoritățile moldovenești, conștiente că acest acord
permite doar cooperarea, și nu integrarea în UE, încearcă să convingă conducerea UE să trecă la
faza următoare în relațiile cu Moldova. La 13 decembrie 1996 Președintele Republicii Moldova
dl Petru Lucinschi, în mesajul său către dl Jacques Santer, președintele Comisiei Europene,
formulează pentru prima dată dorința Moldovei de a deveni către anul 2000 membru asociat al Uniunii Europene. Dl Santer nu reacționează nici într -un fel, și la sfârși tul lui octombrie a anului
următor 1997 dl Lucinschi trimite dlui Santer o nouă scrisoare, în care reiterează dorința Moldovei de a obține statutul de membru asociat și solicită lansarea negocierilor de încheiere a
acordului de asociere. Două luni mai tîrz iu, președintele Lucinschi a expediat tuturor șefilor
statelor membre ale UE scrisori cu conținut similar, dar, ca și adresările către dl Santer, fie că au
rămas fără răspuns, fie că răspunsul a fost negativ.
6

După intrarea în vigoare a APC la 1iulie 1998, relațiile Republicii Moldova cu UE au
fost plasate într -un cadru legislativ oficial, care a pus și baza juridică a aplicării programului
TACIS de asistență în Moldova. APC, instituit pentru o perioadă de 10 ani, avea următoarele
obiective:
• continuarea dial ogului politic;
• promovarea comerțului și a investițiilor;
• cooperarea în domeniul legislativ, economic, social, financiar și cultural;
• susținerea eforturilor Moldovei de a consolida democrația, a dezvolta economia și
de a finaliza tranziția la economia de piață.
Cadrul instituțional pentru implementarea APC a inclus Consiliul de Cooperare,
Comitetul de Cooperare și Comitetul Parlamentar de Cooperare.
În afară de structurile menționate mai sus, a fost instituit Comitetul Parlamentar de
Cooperare pentru promovarea dialogului politic la nivel parlamentar.
În primăvara anului 1999, noul Guvern al Republicii Moldova introduce în programul
său de activitate un capitol special, declarând integrarea europeană obiectiv strategic principal al
politicii sale externe. Î nsă demiterea guvernului, survenită la sfârșitul lui 1999, a jucat un rol
negativ în evolutia relatiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.
În anul 2001, când Republica Moldova a devenit membră a OMC și a Pactului de
Stabilitate pentru Europa de Sud- Est, țara noastră a fost invitată să participle la activitățile
Conferinței Europene, care este un for consultativ la nivel de miniștri ai afacerilor externe ai țărilor candidate la aderare în UE. La 27.12.2001 a fost adoptat Documentul de strategie a țării
pentru Moldova ( Country Strategy Paper ) pentru perioada 2002- 2006. Acest document
stabilește obiectivele de cooperare ale Uniunii Europene cu Republica Moldova, axându- se pe
implementarea programului de susținere a reformelor în țară.
Un alt factor important este apropierea geogrifică a Uniunii Europene de frontierele
noastre. În 2004 au loc două evenimente deosebit de imporatnte: la 2 aprilie 2004, 7 noi state devin membre ale NATO, printre ele și România, și astfel frontiera de vest a ț ării noastre devine
frontieră cu Alianța Nord Atlanitcă. La 1 mai 2004, aderarea a zece noi membri la Uniunea Europeană face Moldova și mai aproape de spațiul UE.
Aceste procese, inițierea cărora a avut loc mai mulți ani în urmă, au impus Uniunii
Europene elaborarea unei noi politici față de mai multe state, inclusiv și față de Republica
Moldova. În urma lansării în 2002 de către diplomația britanică și cea suedeză a ideei oferirii Ucrainei, Belarusiei și Moldovei statutului de vecini speciali ai UE, la 11 martie 2003 este
publicată Comuncarea Comisiei Europene cu titlul “Europa lărgită – vecinătatea: un nou cadru
7

propus pentru relațiile cu vecinii UE de la est și sud”. Acest document propune țărilor vecine cu
UE, inclusiv Moldovei, colaborarea cu UE în urm ătoarele domenii:
• extinderea pieței interne și a structurilor de reglementare;
• relații preferențiale comerciale și deschiderea pieței;
• implicarea politică mai activă a UE în prevenirea conflictelor și aplanarea crizelor;
• noi instrumente de promovare și protecție a investițiilor;
• sprijinirea în procesul de integrare în sistemul mondial de comerț;
• intensificarea asistenței, ajustată mai bine la necesități;
• noi surse de finanțare.
La 1 iulie 2003 Consiliul European a adoptat un nou document, numit “Deschizâ nd calea
pentru noul instrument destinat Politicii de bună vecinătate”. Acest nou document identifică obiective cheie pentru viitoarea cooperare transfrontalieră, și anume:
• promovarea dezvoltării economice și sociale în zonele de frontieră;
• cooperarea în vederea înlăturării riscurilor comune, în domenii precum mediul
înconjurător, sănătatea publică și lupta împotriva crimei organizate;
• asigurarea unor frontiere eficiente și securizate;
• promovarea acțiunilor locale “de la om la om”.
Noul instrument de vecină tate trebuia să substituie instrumentul precedent – TACIS, dar
fiindcă TACIS era planificat pînă în 2006, Comisia a decis că noul instrument va fi aplicat abia după expirarea termenului de valabilitate a programului TACIS. În schimb, pentru perioada
respectivă 2004- 2006 a fost propus un alt instrument financiar temporar – Programul de
vecinătate, prin care trebuie să fie finanțată cooperarea transfrontalieră dintre statele membre și cele vecine cu UE, dar și dintre statele candidate la aderare și cele nemem bre, care au frontieră
comună cu viitoarele state membre.
Politică Europeană de Vecinătate a UE (PEV) a inclus Strategia PEV, rapoartele de țară
și planurile de acțiuni. Strategia PEV și Rapoartele de țară au fost publicate la 12 mai 2004, iar Planurile d e Acțiuni a 7 țări, inclusiv al Moldovei – la 9 decembrie 2004. În pofida cadrului nou
de cooperare, baza juridică a relațiilor dintre Republica Moldova și UE a rămas aceeași – APC.
Astfel Republica Moldova a intrat într -o nouă fază a relațiilor cu Uniune a Europeană. În
vederea cooperării cu succes între Republica Moldova și UE în cadrul PEV, au fost luate măsuri de consolidare a cadrului instituțional al integrării europene a Moldovei, și anume:
• A fost creată Comisia națională pentru integrare europeană (noiembrie 2002), care la 16
septembrie 2003 a aprobat și a prezentat Comisiei Europene Concepția integrării
Republicii Moldova în UE;
8

• Pe parcursul anului 2003 a fost creată Comisia parlamentară pentru integrare europeană,
Departamentul pentru integrare europeană în cadrul MAE, și subdiviziuni pentru
integrare europeană în toate ministerele și departamentele din țară;
• În 2004 a fost creat grupul interministerial pentru armonizare legislativă, și prin hotărîrea Guvernului Republicii Moldova s -a decis deschi derea misiuniii diplomatice a Republicii
Moldova pe lângă Uniunea Europeană;
• La sfârșitul anului 2004 Ministrul Afacerilor Externe a fost numit concomitent Viceprim-
ministru, pentru o coordonare mai eficientă a tuturor activităților care au tangențe cu
procesul de integrare europeană a Republicii Moldova;
• Începând cu perioada anului 2002, s -au început activitățile de pregătire a cadrelor în
problematica UE, din rândul funcționarilor de la ministere, cadrelor universitare,
reprezentanților ONG.
Au deveni t mai intense contactele parlamentare, ceea ce s -a soldat cu luări de poziții ale
Parlamentului European față de procesele din Republica Moldova. În acest sens se evidențiază
rezoluția Parlamentului European din 5 iunie 2003 cu privire la reuniunea Troicăi UE cu țările
participante la Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud -Est, în care se spune, că Parlamentul
European „…menționează că Procesul de Stabilizare și Asociere este un proces dinamic care are drept scop să -i aducă pe beneficiari mai aproape de standardele UE și euro -atlantice, și de aceea
invită instituțiile UE să evalueze fezabilitatea extinderii lui și includerii Republicii Moldova, și dacă este necesar, să clarifice condițiile ce trebuiesc îndeplinite în acest scop…” În pofida
faptului c ă în problema acceptării noilor membri Parlamentul European încă nu are puterea de
decizie finală, totuși autoritatea lui este în creștere și votul PE este important.
Relațiile diplomatice dintre Republica Moldova și UE au devenit mai intense odată cu
lansarea Politicii Europene de Vecinătate (PEV). Pe de o parte, răspunzînd apelurilor repetate ale
Republicii Moldova (dar și ale Parlamentului European), UE a luat decizia de principiu de a
deschide Delegația Uniunii Europene la Chișinău. Pe de altă parte, du pă cum s -a mai menționat,
prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova la sfîrșitul anului 2004 a fost instituită misiunea diplomatică a Moldovei pe lîngă UE.
Și relațiile diplomatice bilaterale cu țările europene iau în permanență amploare. După
instituirea în 2004 a ambasadei Republicii Moldova în Marea Britanie, la începutul lui 2005
Președintele Republicii Moldova a anunțat deschiderea misiunilor diplomatice în Suedia, Cehia,
Letonia, Estonia, Lituania și Serbia și Muntenegru.
În acest fel, la începu tul anului 2005 când începe implementarea Planului de acțiuni, în
țară sunt create condițiile necesare pentru ca acest proces să fie lansat și să ia amploare.
9

După cum am menționat anterior, relațiile dintre UE și Moldova până la semnarea
Acordului de asociere, au fost ghidate de Acordul de Parteneriat și Cooperare și de Planul de
Acțiuni al Politicii de Vecinătate. Prin urmare, astăzi, acestea au fost înlocuite de Acordul de
Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova (AA), inclusiv DCFTA (Acordul de L iber
Schimb Aprofundat și Comprehensiv) și Agenda de Asociere. Asistența oferită în timpul perioadei planificate 2014- 2020 este sincronizată cu prioritățile și obiectivele setate în noile
acorduri. Asistența bilaterală UE în Moldova, în cadrul Instrumentul ui European de Vecinătate
(ENI), a crescut considerabil, de la 40 milioane euro în 2007 la 131 milioane euro în 2014.
Asistența UE este direcționată spre susținerea implementării mai multor reforme
importante din sectoarele justiție, educație, dezvoltare economică și energie. Linii adiționale de
buget au fost planificate pentru asistența macro -financiară, investiții în infrastructură și proiecte
de cooperare transfrontalieră. Suplimentar, Moldova profită de numeroase programe tematice, în
special susținân d societatea civilă și programele regionale conectate la rețelele trans -europene.
Fonduri substanțiale au fost utilizate pentru a susține implementarea Acordului de Asociere în Moldova și DCFTA. Acest lucru a fost realizat în special prin programul CIB (Pr ogramul
Comprehensiv de Consolidare Instituțională), prin programul Twinning, prin asistența în domeniul politicilor a Consultanților UE la Nivel Înalt (în sectoare precum Agricultura și
Industria Alimentară, Comerțul și Impozitarea), precum și prin intermediul asistenței bugetare
pentru susținerea stimulării economice a întreprinderilor mici și mijlocii din mediul rural și prin
dezvoltare regională.
Adițional, Facilitatea Investițională de Vecinătate (NIF) contribuie la realizarea mai multor
proiecte, incl usiv programul de suport financiar a EIB în sectorul de vinificație (75 milioane
euro). Elaborarea programului ENI este în plină desfășurare și trei sectoare cheie vor fi incluse în viitorul Cadru Unic de Susținere UE -Moldova (2014- 2017): reforma administr ației publice ;
dezvoltarea rurală și agricolă; reforma poliției și managementul de frontieră, pentru a susținere implementarea Agendei de Asociere.
UE și Moldova au inițiat, pe 12 ianuarie 2010, la Chișinău, negocierile privind Acordul de
Asociere. Noul acord va fi un document inovator și ambițios dincolo de cadrul actual a stabilit de
cooperare și va deschide o nouă etapă în relațiile de cooperare, în special prin consolidarea
dialogului politic și aprofundarea cooperării sectoriale. Acordul de asociere, semnat la 27 iunie
2014, ratificat de Parlamentul RM la 1 iulie 2014 și de Parlamentul European la 13 noiembrie 2014
2, substituie Acordul de parteneriat UE -Moldova, care a intrat în vigoare în iulie 1998 și
stabilește în prezent cadrul pentru relațiile între UE și Moldova. UE și Moldova intenționează să stabilească o profundă și cuprinzătoare zonă de liber schimb (DCFTA) , atunci când condițiile
2 www.mfa.gov.md
10

relevante vor fi îndeplinite, exprimându- și angajamentul de a realiza progrese, în conformitate cu
pașii conveniți, pentru atingerea acestui obiectiv. De asemenea, Moldova continuă să beneficieze
de numeroase oportunități oferite de Parteneriatul Estic. Moldova este o țară parteneră în cadrul
Sinergiei Mării Negre.
Trebuie remarcat faptul că principalele prevederi ale Acordului de Asociere sunt
consolidarea democrației, a statului de drept și respectarea drepturilor omului, precum ș i
promovarea reformelor economice și îmbunătățirea condițiilor de trai a populației. În plus, UE sprijină eforturile Moldovei în identificarea unei soluții durabile pentru problema Transnistriei.
Printre alte priorități în relațiile UE cu Republica Moldova se numără consolidarea instituțiilor de
stat, reformarea sistemului judiciar, îmbunătățirea climatului de afaceri, asigurarea respectării libertății de exprimare și a mass -media, îmbunătățirea condițiilor de sănătate și sociale și
cooperarea în chestiuni cum ar fi gestionarea frontierelor, migrație și lupta împotriva traficului de persoane, crimei organizate, corupției și spălării banilor.
Instrumentele prin care UE susține reformele în Republica Moldova sunt următoarele :
• Sprijin pentru consolidarea capac ităților în administrația publică din Moldova și
sprijinirea proceselor de consolidare a sistemelor de gestionare a finanțelor publice, în conformitate cu cele mai bune practici ale UE ;
• Sprijinirea celor mai sărace pături ale populației din Moldova pentru a-i ajuta să facă față
creșterii prețurilor la gaze, prin furnizarea de sprijin bugetar pentru a ajuta Guvernul să
consolide ze scheme sociale de compensare;
• Sprijin pentru restructurarea și modernizarea sectorului de furnizare a apei potabile, de
natură s ă asigure accesul unui segment mai larg de populație la apă potabilă curată.
Prin intermediul programelor comune, implementate cu Consiliul Europei, având ca scop
consolidarea statului de drept, independența justiției și respectarea drepturilor omului în
Republica Moldova.
Accesul comercial pe piața europeană prin intermediul sistemului de Preferințe Comerciale
Autonome (ATP), ceea ce înseamnă că U niunea Europeană facilitează accesul pe piață a unui
larg nomenclator de mărfuri, produse în Moldova, cu excepț ia celor specificate clar în
regulamentul ATP, pentru care numai un contingent tarifar este gratuit. UE mai oferă și suport
tehnic pentru ameliorarea sistemelor de sănătate și fito -sanitare, care ar permite Republicii
Moldova accesul produselor alimentare pe piața U niunii E uropene .
Acordurile de facilitare a vizelor și readmitere, care facilitează procedurile de viză și, în
același timp, luptă împotriva migrației ilegale, sunt în vigoare începând cu 1 ianuarie 2008. Statele membre au convenit să depună eforturi pentru a iniția, în 2010, un dialog pentru
examinarea condițiilor de călătorie fără viză ale cetățenilor moldoveni în UE, ca un obiectiv pe
11

termen lung, luând în considerare migrația globală și ținând seama de măsurile treptate spre
deplină liberalizare a vizelor. Planul de Acțiuni a fost structurat în compartimente
distincte: armonizarea cadrului legislativ în domeniul justiției și afacerilor interne la normele și
standardele UE; implementarea acțiunilor necesare îndeplinirii condițiilor U E pentru stabilirea
unui regim de călătorie fără vize în UE pentru cetățenii Republicii Moldova. Prin urmare, începând cu 28 aprilie 2014, Republica Moldova are regim liberalizat de vize cu statele membre
ale UE. În plus, Moldova beneficiază de un partener iat de mobilitate, în calitate de una dintre
două țări pilot din lume. Parteneriatul pentru mobilitate oferă un cadru politic de cooperare între Uniunea Europeană și țările terțe în domeniul migrației, și include elemente de relevanță, atât
pentru UE, cât și țările terțe interesate. Trei dimensiuni majore ale abordării globale – migrația
legală, migrația și dezvoltarea, și lupta împotriva migrației ilegale – sunt unite într -un cadru
coerent de politică. Parteneriatul pilot pentru mobilitate cu Republica Mol dova este cel mai bun
exemplu al unui astfel de cadru bine echilibrat. Aproximativ 40 de inițiative sunt în prezent puse în aplicare în cadrul Parteneriatului de Mobilitate între UE și Moldova.
Acordul de Asociere /DCFTA este în plin proces de implementare din 1 septembrie 2014.
Pentru susținerea implementării Agendei de Asociere, Cadrul Unic de Asistență: prioritățile
pentru Moldova (2014- 2017) a fost dezvoltat în baza unor consultații comprehensive cu
Guvernul, Organizațiile Societății Civile, donatorii b ilaterali și multilaterali, Instituțiile
Financiare Internaționale și Organizațiile Internaționale. Aceste sectoare de intervenție reflectă
implementarea priorităților ce provin din Acordul de Asociere (inclusiv DCFTA), Planul de
Acțiuni privind Regimul de Liberalizare a Vizelor și de Facilitare a procesului de acordare a
Vizelor și din Acordurile de Readmitere, strategiile relevante pentru sector și acordurile sectoriale bilaterale, precum și programul guvernamental “Integrarea Europeană: Libertate,
Democr ație, Bunăstare 2011 -2014” și Strategia Națională de Dezvoltare (Moldova 2020).
S-a ajuns la un consens privind suportul pentru cele trei sectoare prioritare pentru acordarea
asistenței:
• Reforma administrației publice . Obiectivul specific este de a susține modernizarea
administrației centrale și locale prin introducerea abordării de management bazat pe
rezultate. Unul dintre rezultatele cheie așteptate este o relație mai bună și claritate
(inclusiv în ce privește politicile, funcțiile de reglementare și ser vicii din toate sectoarele
administrației de stat) demonstrată în administrația publică centrală și la autoritățile regionale și locale;
• Dezvoltare rurală și agricolă. Obiectivul cheie este de a susține Moldova în consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale într -un mod durabil din punct de vedere al
mediului. Pentru dezvoltarea zonelor rurale este acordată asistență substanțială prin
12

creșterea competitivității sectorului agroalimentar, prin modernizare și integrarea pe
piață. Unul dintre rezult atele importante așteptate este consolidarea cadrului de politici,
legal și instituțional;
• Reforma poliției și managementul de frontieră. Obiectivul general specific al reformei
poliției este de a asigura statul de drept și protejarea drepturilor omului pr in dezvoltarea
unei forțe polițienești mai accesibile, mai responsabile, mai eficiente, mai transparente și profesioniste, prin introducerea unei abordări bazate pe drepturi în asigurarea ordinii,
consolidarea luptei împotriva criminalității și o perfecțio nare a managementului de
frontieră. Unul dintre importantele rezultate așteptate este ca poliția să fie instruită în mod profesionist, este responsabilă, eficientă și profesionistă.
Alocația indicativă pentru perioada 2014- 2020 este de 610 – 746 milioane e uro, în
dependență de implementarea cu succes a reformei. Alocarea indicativă bilaterală pentru
perioada programului 2014- 2017 poate varia între 335 și 410 milioane euro, în dependență de
implementarea cu succes a programului.
Acordul de Liber Schimb Aprof undat și Comprehensiv (DCFTA) este un acord între UE și
Republica Moldova care prevede relații comerciale preferențiale, bazate pe tratament mutual avantajos, ce oferă ambelor părți un acces mai bun pe cele două piețe, comparativ cu accesul
altor parteneri comerciali. Acordul de Liber Schimb (FTA) prevede îndepărtarea taxelor de
import (și unde este relevant și de export) pentru comerțul cu bunuri între cele două părți. Mai propune și îndepărtarea obstacolelor pentru comerțul cu servicii și un acces mai bun pentru
companii de a se stabili pe piețe respective. Spațiile de Liber Schimb pe care UE le- a creat cu
partenerii săi comerciali includ în mod obișnuit un număr de sectoare care depășesc definiția
comerțului simplu. Aceasta definește o abordare ‘comprehen sivă’ a comerțului, comerțul nu mai
este astfel decuplat de la politicile domestice privind achizițiile, competiția, proprietatea intelectuală sau dezvoltarea durabilă. Aceste aspecte sunt incluse în Acordul DCFTA cu
Moldova.
O dimensiune de politici speci fică ține de aspectul "aprofundat" al acestui acord de liber
schimb cu Republica Moldova. Fiind membru al Parteneriatului Estic, Republicii Moldova i s -a
oferit un statut avansat de partener asociat cu UE, care are scopul de a consolida relații politice și
economice apropiate cu UE. Astfel, DCFTA include mai multe prevederi care au scopul de a
reforma politicile comerțului și care țin de comerț ale Republicii Moldova, în conformitate cu
acquis -ul comunitar al UE. Acestea vor asigura modernizarea economiei, atragerea investițiilor
din UE în țară, și un mediu de politici mai bun și mai previzibil.
Pentru a crea o astfel de zonă, Republica Moldova a trebuit să devină membru al
Organizației Mondiale a Comerțului (obiectiv realizat în 2001). Apoi, Republica Moldova a
13

trebuit să demonstreze că a inițiat realizarea reformelor necesare, pentru a asigura viitoarea
implementare a DCFTA. Ca urmare a procesului de pregătire, negocierile pentru DCFTA au fost
lansate în februarie 2012 și s -au încheiat în iunie 2013. Acordul de Asociere, inclusiv
componenta DCFTA, a fost semnat în data de 27 iunie 2014 la Bruxelles. Implementarea provizorie a acestuia – toate țările membre UE și Parlamentul European urmează să îl ratifice – a
început în data de 14 septembrie 2014.
Elementul COMPREHENSIV al creării Zonei de Liber Schimb
Eliminarea completă a tuturor taxelor de import și interzicerea taxelor de export la toate
bunurile din UE este una din prevederile Acordului privind Zona de Liber Schimb. Doar unele produse agricole (majoritat ea produse de origine animală, zaharoase și produse cerealiere), care
sunt considerate sensibile în UE, vor fi supuse monitorizării fluxului comercial. Această monitorizare are scopul de a asigura ca importul produselor ce provin din Moldova să
corespundă capacității de producere a țării și că nu va avea lor eludarea taxelor vamale pentru
produsele care nu provin din Moldova. Adițional, un număr limitat de fructe și legume, care sunt supuse prețurilor de intrare în UE, va fi liberalizat ( ad valorem liber ) în cadrul contingenței
tarifare (TRQ), acoperind fluxul tradițional de comerț.
În ceea ce privește Republica Moldova, o eliminare imediată a tuturor taxelor de import
este prevăzută pentru majoritatea produselor. Un proces de liberalizare treptată (între 3 și 10 ani,
în dependență de produs) este prevăzut pentru anumite produse sensibile pentru țară (în special
din agricultură, spre exemplu vinul, anumite produse agricole procesate, anumite produse din
carne și fructe/legume, precum și textile/haine dintre bunurile industriale). Anumite produse vor
rămâne ne- liberalizate (carne de pasăre și porc, anumite produse lactate, produsele procesare din
carne sau zahăr și altele similare) – acestora li se va aplica contingența tarifară. Contingențele
tarifare acoperă fluxul comercial tradițional dintre UE și Moldova.
În general, liberalizarea comerțului cu bunuri agricole poate fi revăzută de către cele două
părți în vederea accelerării acesteia în al treilea an după intrarea în vigoare a Acordului. Moldova a cerut p osibilitatea de a aplica o măsură generală de protecție a tuturor produselor (agricole și
industriale) pentru o perioadă de 10 ani. Mecanismele existente permit o liberalizare treptată a comerțului în Republica Moldova, cu perioade de tranziție necesare c e țin de procesul domestic
de reformă și consolidare a competitivității industriei naționale, înainte de a permite deschiderea pieței pentru produsele UE.
Un alt element al prezentului acord prevede că Republica Moldova va aplica normele
privind originea c are fac posibilă alăturarea la Convenția Pan -Euro -Med (PEM), ca o zonă de
acumulare a proceselor de producție cu UE și cu alți membri PEM și care întreține în mod pozitiv integrarea economică regională pentru bunuri și comerț. Cu toate acestea, pentru a nu
14

grăbi procesul de tranziție de la regimul comerțului autonom la DCFTA, până la finele anului
2015, vor fi aplicate Preferințele Autonome Comerciale pentru Republica Moldova în baza
normele de origine aplicabile (cu scopul de a beneficia de pe urma preferi nțelor și nu a DCFTA).
UE și Republica Moldova oferă de asemenea în mod mutual acces pe piață pentru serviciile
transfrontaliere din mai multe domenii, dincolo de angajamentele din GATS. Mai mult decât
atât, părțile au căzut de acord asupra accesului cupri nzător pentru stabilire în diferite sectoare,
care sunt însoțite de așa- numitele prevederi ale modulului 4, care împuternicesc personalul
calificat să lucreze temporar în UE sau în Republica Moldova, în sectoarele care cad sub
incidența prevederilor de sta bilire.
Regulile sunt mai mult bazate pe domenii relevante pentru UE pentru a asigura
implementarea corectă a legilor naționale ale competiției și prevenirii practicilor monopoliste sau
a abuzului de putere. UE și Republica Moldova au scopul de a asigura c ooperarea cu privire la
schimbul de informații și implementarea normelor competiției. Cu privire la evaluarea subsidiilor/susținerii de la stat, aceste norme sunt bazate mai mult pe legislația UE și vor fi
aplicate până la cinci ani de la intrarea în vigoare a acestui Acord. Moldova s -a mai angajat să
creeze instituțiile necesare pentru implementarea ajutorului din partea statului, care urmează să fie operaționale după 2 ani de la data de intrare în vigoare a Acordului. De asemenea, se va
determina o perioadă de tranziție pentru ajustarea susținerii acordate de stat entităților din Republica Moldova.
Părțile își confirmă de asemenea angajamentul de a proteja proprietatea intelectuală dincolo
de prevederile Acordului OMC privind Aspectele Comerciale ale Drept urilor Proprietății
Intelectuale (TRIPS). Acestea se referă la protecția extinsă a diferitelor drepturi ale proprietății intelectuale (ex. Patente, mărci înregistrate, design, varietate de plante) și la o cooperare mai
bună și o aplicare mai strictă a PI, inclusiv la frontiere. De asemenea, Acordul Indicatorilor
Geografici este integrat complet în DCFTA.
Dezvoltarea durabilă și transparența ar trebui să fie realizată în concordanță cu legislația de
mediu, socială și a muncii, în special cu acordurile intern aționale relevante la care Moldova a
aderat, și implicând transparența necesară în elaborarea politicilor. Ultimele domenii țin de
implicarea asiduă a societății civile, de experții și actorii relevanți pentru elaborarea de politici,
consultații și deschidere în elaborarea și implementarea politicilor ce țin de DCFTA.
Elementul APROFUNDAT al creării Zonei de Liber Schimb
Unul din particularitățile ce țin de crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat vizează
siguranța alimentară -sanitară și măsurile fitosanita re. Aceste domenii descriu condițiile pentru
comerțul cu plante și produse din plante, precum și cu produse animaliere și de origine animală.
Acestea explică procedura de apropiere a regimului de siguranță alimentară din Republica
15

Moldova la regimul europe an, care ar trebui să permită Republicii Moldova să exporte în UE
animale și produse de origine animală. Procesul reformei este stabilit de către DCFTA și o
agendă exactă pentru implementarea ei va fi stabilită o lună după intrarea în vigoare a Acordului.
Odată ce această activitate va fi încheiată și evaluată pozitiv, Republica Moldova va câștiga și
mai mult acces pe piața europeană.
Reglementările și standardele tehnice pentru bunurile industriale prevăd ajustarea
progresivă (până în 2018) și comprehensivă (‘Apropierea’ în jargon UE) a legislației orizontale
și sectoriale pentru produsele industriale la legislația UE. Odată ce Republica Moldova va fi
pregătită și apropierea legislației va fi încheiată, părțile vor adăuga sub formă de protocol la acest
Acor d, un Acord privind Evaluarea Conformității și Acceptării standardelor industriale în
sectoarele selectate. Un astfel de acord va recunoaște politicile Moldovei de acreditare și de supraveghere a pieței pentru bunurile industriale, care vor duce la reducer ea costurilor
comerciale a produselor industriale pentru antreprenorii de pe ambele părți.
În domeniul achizițiilor publice, UE și Republica Moldova intenționează să continue în
mod gradual (pe parcursul a 8 ani) modernizarea sistemului moldovenesc de achi ziții și ajustarea
legislației la cea europeană. Finalizarea procesului de reformă, care are scopul de a adapta
practicile de achiziție din Moldova la cele din UE, ar duce la acces pe piața UE în baza unui
tratament național, dincolo de anume limite de valoare. Odată ce apropierea legislației se va finaliza, UE și Republica Moldova vor analiza posibilitatea de a -și deschide piețele una alteia,
coborând de valoarea limitelor stabilite.
Reforma va acoperi serviciile poștale și de curierat, transportul maritim internațional,
comunicațiile electronice și serviciile financiare. Ca rezultat, UE poate adânci accesul pe piețele ei în domeniul serviciilor în cadrul angajamentelor bilaterale privind servic iile.
Republica Moldova va iniția de asemenea domenii de reforme ce țin de gestionarea
politicilor vamale, a escrocheriilor vamale și cooperarea administrativă în acest sens, conform
legislației UE. DCFTA prevede apropierea legislației UE preselectate în acest scop în cadrul a
trei ani de la intrarea în vigoare (precum codul vamal al UE sau executarea vamală a proprietății
intelectuale).
Activitatea planificată pentru implementarea DCFTA și a reformelor conexe va necesita
susținere financiară adecvată din p artea UE și împărtășirea know -how-ului cu Republica
Moldova. UE a asistat Republica Moldova în acest sens chiar înainte de lansarea negocierilor în cadrul programului special de Dezvoltare Instituțională Comprehensivă în valoare de 41
milioane euro (2011- 2013). Aceste eforturi au făcut parte dintr -un pachet de asistență mai mare
din cadrul Instrumentului European de Vecinătate și Parteneriat în valoare de 273 euro milioane euro (2011- 2013). A inclus asistență financiară precum și instruire și activități de consultanță
16

(twinning, TAIEX, etc.). Asistența bilaterală a Statelor Membre UE este oferită în concordanță
cu eforturile UE. Pentru viitor este planificată o asistență semnificativă, destinată în mod special
implementării DCFTA, în cadrul Instrumentului European de Vecinătate (2014- 2020).

1.2 Implementarea proiectelor comunitare în Republica Moldova:
realizări și probleme
În Republica Moldova conceptul dezvoltare comunitară cunoaște o utilizare relativ
recentă, finnd preluat din programele Băncii Mondiale și ale Uniunii Europene. Procesele de
dezvoltare comunitară au luat start către finele anilor 90 ai sec. XX, ca răspuns la efectele
negative ale tranziției la economia de piață. Anul 1991 a fost marcat de multe emoții pozitive,
dar și de mari sper anțe. Tânărul stat și -a declarat independența, a început să- și croiască o nouă
cale de dezvoltare. Un nou început, însă rareori este marcat doar de rezultate pozitive, deseori acestea fiind umbrite de insuccesele pe care le înregistrează comunitatea.
În așa fel către finele anilor 90, Republica Moldova se confruntă cu o serie de probleme
de ordin economic, social, cultural și politic. Peste 40 la sută din totalul populației se afla sub
pragul absolut al sărăciei. Anume sărăcia, preponderent în mediul rural , a generat exodul în
proporție de circa 40% din totalul populației economic active. În asemenea condiții, comunitățile
rurale, care se confruntau cu cele mai mari dificultăți: distrugerea relațiilor economice, reducerea
calității serviciilor sociale, redu cerea nivelului de trai, îmbătrânirea populației rurale, dificultăți
care au condiționat, în mare măsură, creșterea disperării, a neâncrederii pentru o viață mai bună, a apatiei și pasivității populației, de mare urgență trebuiau a fi salvate, întrucât anu me
comunitățile formează temelia statului, iar orice reformă inițiată la nivel de stat, poate ușor eșua, dacă nu este bazată pe implicarea activă și conștiincioasă a comunităților în aceste reforme.
Deci, schimbarea trebuia să înceapă anume din localități le locale (fapt pentru care
procesul de dezvoltare comunitară mai este numit și proces orientat de jos în sus). Dar mai ales,
se cerea a fi schimbată atitudinea amenilor, mentalitatea, a le forma încrederea că lucrurile pot fi
salvate, a -i face să conștientizeze faptul că schimbarea nu vine de la sine sau de undeva din afară,
dar numai din interior, în cazul implicării active a cetățenilor în soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitatea
3.
De cele mai multe ori schimbarea este privită cu reținere sau chiar cu ostilitate. Pentru cei
mai mulți dintre noi schimbarea este sinonimă cu tranziția, acest proces însemnând deseori
nesiguranță, șomaj sau sărăcie. Din aces motiv și cu siguranță și din alte motive, ideea de
schimbarenu este tocmai agreată în societatea moldovenească, cel puțin la acel moment.
3 Boguș Angela, Dezvoltarea comunitară în contextul Republicii Moldova, Chișinău, 2013, p. 45.
17

Deși demararea procesului de dezvoltare comunitară trebuie să aparțină comunității,
nefiind recomandată intervenția din exteriorul comunității, totuși, în cazul Republicii Moldova,
primul impuls în redr esarea situației, prin lansarea proceselor de dezvoltare comunitară, a venit
totuși din exterior, de la cei care s -au confruntat cu probleme similare cu mai mult timp în urmă
și care cunoșteau cum pot fi soluționate problemele. Organizațiile donatoare au dorit să
înfăptuiască o schimbare în mediul populației a cărei conștiință a apartenenței și responsabilității
a fost distrusă, fiind obișnuită să primească indicații de la nivel central, resursele fiind gestionate
tot de sus. Această mentalitate învechită a oamenilor trebuie schimbată, astfel încât cei din urmă
să conștientizeze faptul, că anume de acțiunile fiecărui membru al comunității depinde construirea unei vieți mai bune, precum și de spiritul solidarității sociale din comunitate, întrucât
anume ei su nt adevărații stăpâni ai comunității.
Primele acțiuni în vederea dezvoltării comunitare în Republica Moldova, au fost
întreprinse de Fundația "Viitorul" (actualmente Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale –
IDIS "Viitorul"), care în 1997 a la nsat Programul de dezvoltare locală prin activități inovatoare,
realizat cu sprijinul financiar al Open Society Institute (Budapesta). Meritul Programului constă
în faptul că pentru prima dată au fost introduse metode noi de dezvoltare, bazate pe implicare a
democratică a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor în trei localități pilot: Chircăiești
(Căușeni), Dominteni (Drochia), Costești (Ialoveni). Consultarea populației în ceea ce privește
calitatea serviciilor publice prin intermediul chestionarelo r și adunărilor comunitare, elaborarea
unor planuri de dezvoltare economică și socială a localităților, reciclarea șomerilor din localități, sesiuni de mentoring la nivel de comunități, instalarea panourilor publice cu informații despre
realizarea proiectelor, utilizarea radioului local și a ziarelor speciale pentru diseminarea
informației despre activitatea administrației publice locale, înzestrarea comunităților cu
calculatoare – iată doar câteva din activitățile desfășurate de Fundația "Viitorul" în part eneriat cu
liderii din aceste trei comunități
4.
Fondul de Investiții Sociale din Moldova (FISM) a fost continuatorul primelor inițiative
în domeniul promovării programelor de dezvoltare comunitară, creat în colaborare de Guvernul Republicii Moldova cu B anca Mondială în 1999, prin intermediul căruia au fost susținute 28
proiecte investiționale și de ajustări structurale în sumă de circa 650 mln. dolari SUA. Specificul programului FISM rezidă în promovarea contribuției comunitare, consolidarea participării
comunitare prin crearea grupurilor de inițiativă locală.
O contribuție considerabilă la dezvoltarea comunitară din Republica Moldova a adus -o și
Agenția Internațională pentru Dezvoltare a Statelor Unite ale Americii (USAID), care începând
4 Dezvoltarea comunitară în Republica Moldova: realități și perspective, Materialele Conferinței Naționale,
Chișinău, 2006, p. 28.
18

cu 1993 a a cordat peste 300 mln. dolari SUA sub formă de asistență tehnică pentru privatizarea
sectorului funciar și tehnic, necesități în domeniul sănătății și celui umanitar, proces ce vizează
statul de drept, dezvoltarea antreprenoriatului și reforma sectorului fi nanciar. În această ordine
de idei menționăm contribuția Programului "Reforma autorităților publice locale", care a sprijinit procesul de elaborare a planurilor strategicede dezvoltare social – economică a comunităților,
precum și unele activități din aces te planuri. Prin intermediul Programului de asistență a
fermierilor privați (PFAP) au fost create peste 2000 de locuri de muncă, iar 50000 de persoane
au beneficiat de consultanță. Au fost atrase investiții în mărime de 13 mln. de dolari. Programul
de part icipare cetățenească la dezvoltarea comunităților, lansat în 2004, cotribuie la dezvoltarea
societății civile la nivel de localități prin susținerea acțiunilor grupurilor de inițiativă.
Un alt animator al Dezvoltării comunitare în Republica Moldova este Programul
Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), prin intermediul proiectelor: "Agenda Locală 21",
"Moldova înfloritoare", "Dezvoltarea turismului rural", "Oportunități mai bune pentru femei și
copii". Specificul programelor constă în instituționalizare a procesului de dezvoltare comunitară
prin crearea unităților locale de dezvoltare, care aveau rolul de profesionalizare a inițiativelor generice de dezvoltare comunitară.
Esențial a contribuit în procesul de dezvoltare și Departamentul pentru Dezvoltare
Internațională al Guvernului Marii Britanii și Irlandei de Nord (DFID) care în 1999 promvează
Programul de dezvoltare durabilă întitulat Dezvoltarea Surselor Durabile de venit în Regiunile Rurale. DFID a acordat asistență la crearea a peste 1200 de afaceri rurale. Alături de Banca
Mondială, DFID prin intermediul FISM, a susținut componenta de dezvoltare a capacităților comunităților și dezvoltarea serviciilor sociale inovaționale pentru copiii în situație de risc. Cu
suportul DFID au fost create 12 centre de zi pentru copiii defavorizați. 62 de comunități au
beneficiat de servicii sociale îmbunătățite, cum ar fi: școala renovată, drumul de acces,
asigurarea cu apă potabilă calitativă sau cu sistem de gazificare. Pentru asigurarea unui schimb
eficient de experiențe comunitare au fost create trei rețele de comunități cu mai bine de 400 de
comunități – membre, susținută editarea lunară a ziarului "Alternative rurale" timp de trei ani,
care era distribuit în mai bine de 1000 de comunități. Au fost create și distr ibuite 12 filme
documentare a câte 25 min. fiecare despre experiențele comunitare în dezvoltarea locală,
managementul de succes al serviciilor publice, promovarea tehnologiilor noi în construcție și în
domeniul educațional. În 70 de comunități au fost elaborate în mod participativ planuri
strategicede dezvoltare social – economică a localităților. Datorită surselor financiare ale DFID,
mai bine de 15000 de persoane au beneficiat de diferite tipuri de instruiri, vizite de studii,
19

seminare de schimb de experi ență, fapt ce a contribuit la stabilirea unui mediu favorabil
procesului de dezvoltare comunitară în Republica Moldova5.
Prin intermediul proiectelor "Dezvoltarea surselor durabile de venit în regiunile rurale" și
"Suport pentru Proiectul Investiții și Servicii Rurale", DFID a acordat asistență la crearea a peste
1200 de afaceri rurale, înregistrate juridic pe teritoriul Republicii Moldova.
O gamă de proiecte în domeniul dezvoltării administrației publice locale, societății civile,
dezvoltării economice și sociale sunt susținute de către Agenția Suedeză pentru Cooperare și
Dezvoltare Internațională (SIDA/Asdi).
De asemenea, o contribuție importantă a adus și Direcția Elvețiană pentru Dezvoltare și
Cooperare (DDC) care a contribuit la îmbunătățirea acces ului la apă potabilă calitativă a unui
număr de peste 20 mii persoane.
Dezvoltarea comunitară a fost susținută și de UNICEF, Fundația Soros Moldova cu
participarea nemijlocită în implementare a Centrului Național de Asistență și Informare a
Organizațiilo r Neguvernamentale CONTACT, care s -a dovedit a fi cel mai activ și receptiv
laproblemele comunităților moldovenești6.
Prin inermediul acestor proiecte, într -o serie de comunități rurale moldovenești, s -au
produs schimbări esențiale în activitatea economic ă, în infrastructură, în viața socială, dar mai
ales, remarcabile au fost schimbările în modul de gândire și în atitudinile oamenilor care au
devenit beneficiari, dar și implementatori ai proiectelor.
Agențiile donatoare au investit nu doar resurse financ iare impunătoare de zeci de
milioane de dolari, dar și timpul, și cunoștințele personale pentru a ajuta comunitățile moldovenești să găsească soluții și metodele cele mai potrivite pentru problemele cu care se
confruntau. Pe de altă parte, comunitățile au obținut încrederea în propriile forțe, s -au convins că
pot schimba mediul în care trăiesc, au dobândit stăpânire asupra rezultatelor proiectelor implementate.
În urma analizei procesului de dezvoltare comunitară în Republica Moldova putem
constata că prog ramele care au investit sau investesc în domeniul comunitar diferă în funcție de
domeniul investițional și de obiectivele finale. În funcție de sfera investițiilor deosebim proiecte/programe:
– economice;
– sociale;
– ecologice și de protecție a mediului ambiant;
5 Boguș Angela, Dezvoltarea comunitară în co ntextul Republicii Moldova, Chișinău, 2013, p. 47.
6 Raport Național de Dezvoltare Umană: calitatea creșterii economice și impactul ei asupra dezvoltării umane,
PNUD, Expert Group, Chișinău, 2006, p. 23.
20

– orientate spre dezvoltarea politicilor sectoriale.
În funcție de obiectivele scontate deosebim următoarele tipuri de programe axate pe7:
– dezvoltarea unor mecanisme durabile de autogestiune a instituțiilor comunitare ;
– dezvoltarea infrastructurii și asigurarea unui management durabil al bunurilor și
serviciilor comunitare;
– îmbunătățirea guvernării locale și dezvoltarea unor sisteme și mecanisme
comunitare de responsabilizare socială a guvernelor locale în fața populației, mai
ales în cazul calității serviciilor prestate;
– capacitatea organizațiilor comunitare pentru dezvoltarea proiectelor economice,
asigurarea accesului la piețe, credite și tehnologii.
Experiența acumulată de Republica Moldova atestă faptul că procesele de dezvoltare
comunitară, în mare parte, sunt specifice comunităților mici, adică celor rurale. Situația se
explică prin faptul că în comunitățile mici interacțiunea dintre oameni este mai puternică, bazată
pe cunoaștere reciprocă și valorile com une, ceea ce face mai facilă comunicarea dintre oameni,
mai ușor se ajunge la un consens privind acțiunile ce urmează a fi întreprinse pentru binele comun. Totuși, regretabil este faptul că la nivel de localități mari, orașe, regiuni au fost inițiate
prea puține acțiuni de dezvoltare. Chiar și în comunitățile rurale, de multe ori, inițiativele de
dezvoltare comunitară au fost sortite eșecului. Cauzele sunt multiple, ele pot fi atribuite lipsei de
experiență a părților în acțiuni de genul parteneriatului, fi e datorită unor caracteristici și factori
structurali proprii comunităților respective.
Prin urmare, Dezvoltarea Comunitară, în cazul Republicii Moldova, a devenit nu doar o
necesitate stringentă, dar și o provocare pentru oameni, instituții, societatea c ivilă, iar într -un
târziu și o realitate.

Impact, efecte și rezultate ale dezvoltării comunitare
Dezvoltarea comunitară permite oamenilor de a revitaliza comunitățile lor prin dotarea
acestora cu competențe, cunoștințe și resurse necesare pentru a depăși diferențele istorice și
greutățile cu care se confruntă. Oferă o largă posibilitate de a reconstrui sistemele inechitabile ale anumitor zone izolate, marginalizate și fără acces la resurse importante.
Interesul crescând față de procesul de dezvoltare com unitară, din ultimul timp, devine tot
mai înțeles dacă, în special, sunt cunoscute și multiplele efecte benefice pe care acest proces le
atrage după sine. Acestea pot fi reflectate în plan social, economic, cultural și ecologic.
În plan social:
7 Dezvoltarea comunitară în Republica Moldova: realități și perspective, Materialele Conferinței Naționale,
Chișinău, 2006, p. 31.
21

– Stoparea m igrației forței de muncă și a îmbătrânirii populației, care, în special în
Republica Moldova a atins proporții considerabile;
– Schimbarea mentalității populației și conștientizarea necesității implicării în
soluționarea problemelor comunitare, crearea printer membrii comunității a
conștiinței cetățeniei, a unei conștiințe civice bazată pe idea că acțiunile trebuie să
pornească de la ei, iar construirea unui trai mai bun depinde de implicarea fiecăruia în
parte. În rezultatul soluționării problemelor, me mbrii comunității percep contribuția
proprie adusă spre creșterea nivelului de viață comunitar;
– Dezvoltarea gândirii creative și holistice a membrilor comunității în raport cu
problemele existente;
– Cointeresarea oamenilor în stabilirea și menținerea unor r elații armonioase de
cooperare;
– Educarea și motivarea oamenilor în a se ajuta pee i înșiși;
– Sporirea nivelului de trai. Reprezintă o dorință firească a fiecărui membru, care pe
parcursul vieții tinde să obțină un nivel de viață cât mai înalt posibil;
– Dezvo ltarea unor modele de parteneriat comunitar viabil (dintre APL și ONGuri,
APL și sectorul privat) prin elaborarea și implementarea planurilor strategice de
dezvoltare social – economică, precum și a altor proiec te inovaționale în comunități;
– Accesul populației sărace la servicii sociale îmbunătățite (școli renovate, oficii ale
medicilor de familie renovate, acces la g az, la apă potabilă calitativă);
– Dezvoltarea lidership -ului, care ar exclude idea așteptării ca cineva să decidă, să
acționeze. Unii membri ai comunității vin cu inițiative și îi determină pe ceilalți să -I
urmeze în realizarea acestora pe baza unei puternice implicări afective;
– Dezvoltarea sectorului asociativ și implicarea lui în procesele reformatoare din
comunitate (în mediul rural au apărut și s -au instituționaliza t mai bine de 600 de ONG
– uri);
– Crearea unor modele de administrare eficientă și durabilă a obiectivelor infrastructurii
sociale (Asociații de utilizatori, întreprinderi municipale, cooperative de
întreprinzători);
– Dezvoltarea capitalului social comu nitar și a celui intercomunitar;
– Crearea unor mecanisme de asigurare a transparenței activității administrației publice locale și de sporire a responsabilității ei față de populație în ceea ce privește calitatea
serviciilor prestate (f ișe de participare a cetățenilor, focus – grupuri, adunări de dare
de seamă, afi șe, radiou local, ziare locale);
22

– Dezvoltarea unor experiențe de diseminare a practicilor pozitive de dezvoltare
comunitară la nivel intercomuitar (de la sat la sat, de la ONG la ONG, rețele
comunitare, ziar comunitar).
În plan economic :
– Crearea de noi oportunități economice: inițierea unor noi afaceri, dezvoltarea
businessului mic și mijlociu, dezvoltarea organizațiilor de fermieri;
– Crearea unor surse de venit durabile în regiunile rurale prin susținerea
antreprenoriatului și ideilor d e afaceri în comunități (circa 7 00 de Asociații de
Econom ii și Împrumut ale Cetățenilor);
– Crearea unor modele inovaționale de asigurare a accesului populației sărace la credite
pentru dezvolta rea afacerilor mici (Societatea interbancară de garantare a creditelor
SIG Garantinvest);
– Dezvoltarea unor modele de gospodării țărănești care practică turismul rural. Numărul
acestora este în continuă creștere. Printre cele mai relevante fiind multiplele
gospodării țărănești din localitatea Butuceni, Orhei;
– Asigurarea accesului gospodăriilor țărănești la tehnologii performante și unelte agricole (Proiectul "2KR", CNFA Magazine agricole);
– Crearea unor oportunități majore de angajare a populației rurale, condiționate de crearea unui număr vizibil de locuri de muncă.
În plan ecologic :
– Sensibilizarea publicului și cultivarea sentimentului de responsabilitate față de
problemele de mediu;
– Îmbunătățirea condițiilor de mediu prin introducerea strategiilor participative de
prevenire a poluării mediului ambiant;
– Protejarea și dezvoltarea ecosistemelor locale și a diversității biologice;
– Satisfacerea necesităților umane de bază pentru apă și aer curat, hrană nutritive
ecologic pură;
– Conservarea apei, solului, energiei și a resurselor neregenerabile;
– Utilizarea resurselor regenerabile în conformitate cu rata de regenerare;
– Pilotarea elaborării participative a unor planuri strategice de acțiu ne în domeniul
mediului ambient;
– Dezvoltarea unor modele de soluționare a problemelor ecologice în comunități
(managementul gunoiului de grajd, salubrizar ea și amenajarea comunităților);
– Modele de cooperare transfrontalieră în domeniul mediului ambiant.
În plan cultural:
23

– Conservarea și transmiterea patrimoniului cultural, resu rselor istorice, tradițiilor și
obiceiurilor populare;
– Stimularea expresiei creative prin arte;
– Cunoașterea și transmiterea îndeletnicirilor meșteșugărești;
– Crearea în comunități a unei viziuni a respectului și toleranței pentru diverse puncte
de vedere, v alori, tradiții.
Prin urmare, constatăm că procesele de dezvoltare comunitară provoacă comunitățile spre
o deschidere către nou și conferă acestora control mai mare asupra condițiilor ce le afectează
propria viață. Multiplele efecte benefice generate de dezvoltarea comunitară se extend asupra
diverselor domenii ale vieții sociale, care la rândul lor contribuie la creșterea calității vieții,
creșterea capacității colectivităților umane de participare, implicare și decizie. Tocmai de aceea
eforturile autorită ților publice locale, în special, dar și a populației în particular, trebuie să fie
orientate nu doar spre o dezvoltare de moment ci spre una durabilă. Ceea ce este cel mai
important constă în faptul că în procesele de dezvoltare comunitară, rezultatele s e multiplică în
timp, iar beneficiile așteptate sunt percepute ca fiind mai mari decât costurile.

24

II. OPORTUNITĂȚI DE COOPERARE ȘI IMPLEMENTARE A
PROIECTELOR COMUNITARE
2.1 Colaborarea Republicii Moldova cu România
în realizarea proiectelor comunitare
Republica Moldova este statul prioritar al Asistenței Oficiale pentru Dezvoltare (ODA) a
României în conformitate cu Strategia Națională privind Politica Națională de Cooperare
Internațională pentru Dezvoltare și Planul de acțiune pentru aplicarea acesteia, adoptată prin
Hotărârea de Guvern nr. 703 din 31 mai 2006. Prioritățile sectoriale ale României pe linie ODA
în Republica Moldova sunt: buna guvernare, consolidarea democrației și a statului de drept,
agricultura și de zvoltarea economică sustenabilă, protecția mediului, educația și sănătate. Deci, a
fost semnat Programul Operațional Comun România – Ucraina – Republica Moldova pentru anii
2007 – 2013, cu privire la un șir de proiecte majore de investiții8:
1. IMPEFO – Îmbunătățirea cooperării trans -frontaliere dintre Republica Moldova și
România în domeniul produselor petroliere și alimentare , beneficiar Serviciul Vamal al
Republicii Moldova;
2. Îmbunătățirea capacității de răspuns a Serviciului Mobil de Urgență, Resuscitare și Descarcerare (SMURD) prin intermediul unui sistem comun integrat pentru
monitorizarea eficientă și atenuarea consecințelor dezastrelor, pentru populația aflată
între granițele comune ale României, Ucrainei și Republicii Moldova , beneficiar
Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul General pentru
Situații de Urgență;
3. Conducta de gaz pentru interconectarea sistemului de transport al gazelor naturale din România și sistemul de transport al gazelor naturale din Republica Moldova din direcția
Iași (România) – Ungheni (Moldova)” , beneficiar Agenția Națională pentru Resurse
Minerale;
4. Inventarierea, evaluarea și remedierea surselor de poluare antropogenică din Regiunea Dunării de Jos dintre Ucraina, România și Republica Moldova ;
5. Studiu de fezabilitate pentru interconectarea sincronă dintre sistemele de alimentare cu energie electrică din Ucraina și Republica Moldova cu sistemul continental european de
transport al energiei electrice ENTSO -E, beneficiar Ministerul Economiei al Republic ii
Moldova;
6. Infrastructură trans -frontalieră (infrastructură de comunicații dintre România , Ucraina și
Republica Moldova);
7. Dezvoltarea infrastructurii fronta liere dintre Ucraina și România;
8 www.ro -ua.md.net
25

8. Prevenirea și protecția împotriva inundațiilor pe bazinele fluviale superioare ale Siretului
și Prutului, prin intermediul implementării unui sistem modern de monitorizare cu stații
automatizate – EAST AVERT.
Totodată, România est e implicată activ, alătu ri de Republica Moldova, în proiecte de
cooperare transfrontalieră sprijinite de Uniunea Europeană menite să contribuie la dezvoltarea și
coeziunea statelor participante.
Programul de Cooperare Transnațională Sud – Estul Europei (2007- 2013)9, obiectivul
strategic al programului este dezvoltarea parteneriatelor transnaționale în domenii de importanță
strategică pentru îmbunătățirea procesului de integrare teritorială, economică și socială și pentru a contribui la coeziune, stabilitate și competitivitate:
– Sprijinirea inovării și antreprenoriatului;
– Protecția și îmbunătățirea mediului înconjurător;
– Îmbunătățirea accesibilității;
– Dezvoltarea sinergiilor transnaționale ale zonelor cu potential.

2.2 Parteneriatul Estic: oportunități de cooperare și implementare
a proiectelor comunitare
Parteneriatul Estic reprezintă o inițiativă de consolidare și aprofundare a cooperării
Uniunii Europene cu statele din dimensiunea estică (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia,
Republica Moldova, Ucraina) a Politicii Europene de Vecinătate în vederea sprijinirii și
accelerării apropierii graduale a acestora de U niunea E uropeană
10.
Lansată oficial la 7 mai 2009, în cadrul Summit- ului Parteneriatului Estic de la Praga ,
inițiativa este guvernată de principiile implicării comune, diferențierii și condiționalității, iar
valorile comune precum democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului, precum și
principiile economiei de piață, dezvoltării durabile și bunei guvernări stau la baza acestui
parteneriat. Principalul obiectiv al Parteneriatului estic este de a crea condițiile necesare pentru a
accelera asocierea politică și aprofundarea integrării economice dintre Uniunea Europeană și
țările par tenere interesate. Consolidarea semnificativă a politicii UE privind țările partenere va fi
realizată prin dezvoltarea unei dimensiuni estice specifice a politicii europene de vecinătate. În
acest scop, Parteneriatul estic va încerca să sprijine reformele politice și socio -economice ale
țărilor partenere, facilitând apropierea de Uniunea Europeană. Acest lucru favorizează
9 www.sudestul -europei.ro
10 www.mfa.gov.md
26

angajamentul comun față de stabilitatea, securitatea și prosperitatea Uniunii Europene, a țărilor
partenere și a întregului continent eur opean11.
Parteneriatul estic ar trebui să promoveze în continuare stabilitatea și întărirea încrederii
multilaterale. Conflictele afectează negativ activitățile de cooperare. În consecință, participanții
la reuniunea la nivel înalt de la Praga subliniază necesitatea unei soluționări pașnice cât mai din
timp a acestor conflicte, pe baza principiilor și normelor de drept internațional și a deciziilor și
documentelor aprobate în acest cadru.
Obiectivele Parteneriatului estic sunt12:
– Politic și economic, să apropie țările partenere de UE.
– Promovarea securității, stabilității și a bunei guvernări.
– Facilitarea parteneriatului între organizațiile societății civile cu guvernele partenere.
– Încurajarea contactelor între oameni prin liberalizarea regimului de vize pe termen llung, pe
bază individuală și în condițiile stabilite.
– Îmbunătățirea securității energetice.
– Promovarea reformelor în diverse sectoare și protecție a mediului ambiant.
Valorile Parteneriatului Estic. Parteneriatul Estic se bazează pe angajamentel e față de
principiile dreptului international și față de valorile fundamentale (în special cele consacrate în
Convenții ale Consiliului Europei), inclusiv:
– Democrația și statul de drept;
– Respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;
– Economia de piață liberă cu dezvoltarea durabilă.
Parteneriatul Estic se încadrează în cadrul mai larg al Politicii Europene de Vecinătate ,
concepută în contextul extinderii din 2004 pentru a evita crearea unor noi linii de demarcație și
pentru a aduce noii vecini ai Europei din est și sud mai aproape la nivel politic, economic și al
valorilor.
Parteneriatul Estic este un instrument politic al U niunii Europene care structurează
cooperarea cu st atele partenere pe două dimensiuni:
– bilaterală (semnarea și implementarea acordurilor de asociere, crearea zonei de
comerț liber și aprofundat, liberalizarea regimului de vize);
– multilaterală , care se realizează prin intermediul platformelor tematice și inițiativelor –
lider (flagship initiative) .
11 www.europa.eu
12 www.eap -csf.md
27

Cooperarea pe dimensiunea parlamentară a PaE este efectuată în cadrul Adunării
Parlamentare EURONEST .
CORLEAP este platforma care reunește statele partenere în cadrul Comitetului
Regiunilor al U niunii Europene , iar Forumul Societății Civile a PaE facilitează consolidare a
rolului societății civile în realizarea obiectivului PaE. În 2012 Moldova a fost prima țară non -UE
care a organizat Forumul Societății Civile .
Summit- ul PaE de la Vilnius desfășurat în perioada 28 – 29 noiembrie 2013, a evaluat
progresele înregistrate de cele 6 state partenere stabilind totodată obiectivele p entru perioada
2014- 2015.
Republica Moldova este un participant activ în cadrul PaE și valorifică plenar
principiul mai mult pentru mai mult, în baza unei abordări pragmatice a oportunităților oferite
atît pe dimensiunea bilaterală, cît și multilaterală în avansarea spre realizarea obiectivului
strategic al integrării europene. După cum prevede abordarea “mai multă asistență pentru mai
multe reforme” , Republica Moldova beneficiază deja de doi ani de sprijinul financiar
suplimentar al UE, care pentru 2012 a constituit 28 mln Euro, pentru 2013 – 35 mln Euro, iar în
2014 – 30 mln Euro.
Pe dimensiunea bilaterală, R epublica Moldova a atins cele trei mari obiective stabilite în
2009 la Praga: asocierea politică, integrarea economică și liberalizarea regimului de v ize. Astfel,
pentru perioada care urmează R epublica Moldova își va concentra eforturile asupra punerii în
aplicare provizorie a Acordului de Asociere și valorificării tuturor aranjamentelor sectoriale de
cooperare bilaterală încheiate până în prezent cu U niunea E uropeană .
Activitățile pe dimensiunea multilaterală a PaE vor fi orientate spre valorificare a
participării în cadrul celor patru Platforme de cooperare13:
Platforma 1: Democrație, bună guvernare și stabilitate
– Managementul integrat al frontierei;
– Prevenirea, pregătirea pentru răspunsul la dezastrele naturale și cele provocate de om;
– Lupta împotriva corupției ;
– Reforma administrației publice .
Platforma 2: Integrare economică și armonizarea cu politicile Uniunii Europene
– Facilități pentru întreprinderi mici și mijlocii;
– Promovarea bunei guvernări în domeniul mediului;
– Comerț și aproximarea regulatorie în domeniul comerțului, legată de DCFTA.
Platforma 3: Securitatea Energetică
13 www.mfa.gov.md
28

– Piețele energetice regionale și eficiența energetică;
– Diversificarea surselor energetice.
Platforma 4: Contacte interumane
Fiecare platformă a adoptat un set de obiective fundamentale realiste, care pot să
contribuie activ la Parteneriatul Estic. Programele de lucru au fost adoptate pentru a răspunde
acestor obiective, cu un proces de revizuire și elaborarea unui plan.
În plus, Parteneriatul Est ic a lansat inițiative cheie, care sunt programe specifice menite
să sprijine obiectivele Parteneriatului estic și să obțină rezultate tangibile14:
– Programul integrat de gestionare a frontierelor.
– Fondul pentru IMM -uri.
– Piețele regionale de energie electrică, eficiență energetică și creșterea utilizării energiei din
surse regenerabile.
– Pregătirea și prevenirea dezastrelor naturale și provocate de om.
– Promovarea unui management de mediu eficient.
Reuniunile șefilor de stat și de guvern care fac parte din Parteneriatului Estic vor avea loc
la fiecare doi ani. Miniștrii Afacerilor Externe se vor întâlni în fiecare an.
Sesiunile ordinare care se vor organiza (o dată la 6 luni) în cadrul celor patru platforme
tematice a Parteneriatului Estic. În cadrul fiecărei platforme exp erții se vor întâlni în grupuri
pentru a discuta probleme specifice. Până în prezent, au fost create următoarele grupe:
– Grupul de gestionarea integrată a frontierelor ;
– Grupul de la Anti -Corupție ;
– Grup domeniul reformei sistemului judiciar ;
– Grupa privind reforma administrației publice ;
– Grupul de Comerț ;
– Partid asupra IMM -urilor ;
– Grup privind protecția mediului și schimbările climatice .
Cu ocazia celui de al patrulea summit al Parteneriatului estic, desfășurat la Riga, liderii
UE s -au întâlnit cu reprezentanții țărilor din cadrul Parteneriatului estic pentru a reconfirma
importanța pe care UE o acordă acestui parteneriat. Participanții la summit au trecut în revistă
progresele realizate de la summitul de la Vilnius din 2013 și au trasat o agendă pozitivă pentru
viitor. Summitul a reprezentat prilejul de a demonstra hotărârea UE de a cultiva relații mai
strânse și în același timp diferențiate cu parteneri i săi independenți și suverani.
14 www.eap -csf.md
29

UE este puternic implicată în relația cu toți cei șas e parteneri, indiferent de nivelul lor
individual de ambiție în ceea ce privește relațiile cu UE. Sfera de aplicare și gradul de
aprofundare a cooperării sunt determinate de:
– aspirațiile și necesitățile UE și ale țărilor partenere ;
– ritmul reformei.
Aspiraț iile europene și alegerea europeană a partenerilor în cauză sunt recunoscute, astfel
cum este prevăzut în acordurile de asociere. De asemenea, liderii au reafirmat importanța
agendei de reformă în țările din cadrul Parteneriatului estic, precum și necesita tea de a construi
instituții consolidate și mai transp arente, neafectate de corupție. Discuțiile s -au axat pe proiecte
de cooperare multilaterală care vizează:
– Consolidarea instituțiilor și a bunei guvernanțe: UE și -a confirmat angajamentul privind
sprijinirea țărilor partenere în direcția consolidării instituțiilor și a rezilienței lor la
provocările externe;
– Intensificarea mobilității și a contactelor interumane ;
– Dezvoltarea oportunităților de piață, prin îmbunătățirea mediului de afaceri și a securității
juridice în țările partenere din Europa de Est, în beneficiul IMM -urilor și al altor
întreprinderi și acordând o atenție specială domeniului economiei digitale ;
– Asigurarea securității energetice și îmbunătățirea interconexiunilor energetice, precum și
a celor de transport15.
Soluționarea conflictelor din regiune a fost de asemenea o prioritate pe ordinea de zi a
summitului. Toți participanții la summit au convenit să continue toate eforturile vizând
detensionarea situației și obținerea unei soluț ii politice pentru criza din Ucraina, precum și
rezolvarea pașnică a altor conflicte încă nesoluționate din regiune.
Summitul de la Riga a fost însoțit de o serie de evenimente colaterale, menite să
demonstreze că Parteneriatul estic merge dincolo de relaț iile interguvernamentale, implicând
societatea civilă, mass -media, mediul de afaceri și alte părți interesate.
În cadrul Forumului de afaceri al Parteneriatului estic desfășurat la Riga la 21 mai 2015,
Comisia Europeană a lansat facilitatea pentru întrepri nderile mici și mijlocii (IMM -uri) aferentă
zonei de liber schim b aprofundate și cuprinzătoare.
Facilitatea va oferi granturi în valoare de aproximativ 200 de milioane EUR, estimându –
se că va stimula noi investiții de cel puțin 2 miliarde EUR pentru IMM -urile din cele trei țări
participante în cadrul unei zone de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare: Georgia, Republica
Moldova și Ucraina16.
15 www.consilium.europa.eu
16 Ibidem
30

La 22 mai 2015, Comisia Europeană și Ucraina au semnat un memorandum de înțelegere
și un acord de împrumut pentru cel de al treilea program de asistență macrofinanciară a
UE pentru Ucraina.

Concluzii
Acordul de Asociere va contribui, prin urmare, la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor
noștri în mai multe alte feluri. Consumatorii vor beneficia, de exemplu, de produse mai calitative
și mai sigure, care vor răspunde cerințelor tehnice și standardele UE. Întreprinderile mici și
mijlocii vor beneficia pe deplin de drepturile concurențiale care strict funcționează în spațiul UE.
Cetățenii Republicii Moldova vor beneficia, de îmbunătățirea cadrului legal în domeniul
mediului, sănătății, securității și a sistemului judiciar, care vor corespunde legislației europene.
În urma implementării prevederilor Acordului privind crearea Zonei de Liber Schimb
beneficiile pentru Republica Moldova vor viza dezvoltarea sectorului privat și a societății
moldovenești în general. În primul râ nd, se așteaptă că DCFTA va duce la intensificarea
comerțului între UE și Republica Moldova: cu 16% la exporturile din Republica Moldova în UE
și cu 8% la importurile din UE. Se așteaptă ca prețurile pentru bunurile locale să coboare,
rezultând într -o creș tere a puterii reale de cumpărare a consumatorilor. Normele naționale mai
stricte vor îmbunătăți siguranța bunurilor de consum și respectiv a consumatorilor în general.
Prin oferirea unui regim comercial mai stabil și previzibil, bazat pe legislația UE, se așteaptă ca
DCFTA să ducă la creșterea fluxului investițiilor străine directe (ISD) din UE în țară, creând mai multe întreprinderi și consolidând competitivitatea economică și a sectoarelor individuale. La
general, dacă toate reformele vor fi realizate, s e așteaptă ca DCFTA să îmbunătățească soldul
contului curent al Republicii Moldova și să ducă la creșterea PIB -ului cu 5, 4% (o creștere de
142 milioane euro a venitului național).
În urma vizitei din 6 noiembrie 2014 a lui Johannes Hahn, Comisarului European pentru
politica de vecinătate și negocieri pentru extindere, și a întâlnirii bilaterale cu Iurie Leancă, Prim –
ministrul Republicii Moldova, a fost semnat Memorandumul de înțelegere privind suportul oferit Republicii Moldova pentru perioada 2014- 2017. P otrivit Memorandumului de înțelegere,
Republica Moldova va primi, în următorii trei ani, un sprijin de până la 410 milioane de euro din
partea UE. Această asistență va merge prioritar pentru reforma administrației publice,
dezvoltarea agricolă și rurală, r eforma poliției și managementul frontierei. Acordul privind
finanțarea Programului de susținere pentru crearea Zonei de Liber Schimb – prevede o asistență
de 30 de milioane de euro. Acest program va ajuta instituțiile publice, cetățenii și comunitatea de
afaceri să se folosească la maximum de deschiderea pieței europene pentru produsele
moldovenești. De asemenea, Programul va contribui la dezvoltarea competitivității
31

întreprinderilor mici și a legislației conform standardelor de calitate ale Uniunii Europen e și va
promova exporturile și oportunitățile investiționale.
Pentru Republica Moldova – un stat care parcurge o perioadă de tranziție – integrarea în
UE, ar aduce cu siguranță mai multe beneficii decât riscuri. Dacă analizăm din punct de vedere
politico -administrativ procesul de integrare avem următoarele avantaje:
• Integrarea și mai bine zis și aderarea Republicii Moldova în cadrul UE va genera creșterea stabilității sistemului democratic al țării deoarece U niune Europeană
reprezintă o comunitate care are ca valoare majoră democrația ca stat de drept și
Republica Moldova devenind stat membru al acestei comunități va trebuie să se
racordeze la acestor standarte.
• Un alt avantaj este că se va crea o situație de solidaritate politică, adică se va întări
interdependența Republicii Moldova pe plan international, faptul că Republica
Moldova devenind membru al UE, intră în strînsă colaborare cu celelalte state membre, deci în contextul în care UE este un actor major pe arena internațională
putem evidenția și aportul pentru Republica Moldova în acest sens.
• În același context vor avea loc implimentarea standartelor în domeniul mediului, întrucât domeniul mediului tot ține de politica administrativă și anume introducerea
unor tehnologii nepoluante și raționalizarea consumului de materie primă și energie.
Studiind strategia UE am
evidențiat faptul că dezvoltarea durabilă a mediului este un
punct forte al comunității și de aceea acest fapt va deveni și un obiectiv al țării noastre.
• Țin șă menționez că integrarea în UE a țării noastre va fi o expresie a identității de
valori și principii, a vocației sale ca țară democrată, ancorată prin tradiții, cultură și
civilizție în spatiul unic European
.
• Un alt argument forte este că prin integrarea Republicii Moldova în UE va avea loc
aprofundarea și promovarea intereselor naționale pe plan European. Cineva ar putea
spune că Republica Moldova își pierde parte din suveranitate, dar totuși în contextul
în care tot mai multe împuterniciri a țărilor membre au fost transferate instituți ilor
europene și sunt administrate în comun de către țările membre, dar anume acest fapt
oferă țărilor din UE posibilitatea de a influența construcția politicilor europene și de a
promova interesele naționale. Statele sunt conștiente că renunță la o parte din
suveranitate națională însă în schimb obțin alte interese politice .
32

• Un moment destul de important este aplicarea standarte lor, care cel puțin ar înseamna
civilizație.
• Nu trebuie să ignorăm faptul că vom primi și mijloace financiare, iar țara noastră va
deven i un bun mediu investițional , care ar permite bunăstarea simplilor cetățeni prin
locuri de muncă și salarii ce ar permite o viață mai decentă.
• O piață de desfacere mai largă pentru Republica Moldova are evita eventualele crize,
așa cum a avut loc în 1998.
• Dar cel mai important este că odată cu integrarea în UE problemele Republicii Moldova vor deveni deja probleme ale UE, de exemplu cazul conflictului
transnistrian
.
• Republica Moldova are ocazia de a beneficia de libertatea circulației p ersoanelor, a
mărfurilor și a capitalurilor, ceea ce ar stimula considerabil viața economică.
• Un ultim argument este că Republica Moldova ar putea beneficia și de sume
importante din bugetul central al Uniunii, pentru consolidarea unei infrastructuri atât
de necesare și pentru stimularea mediului de afaceri. Deja efectele pozitive ale
sprijinului material și financiar s -au făcut simțite prin implementarea Politicii de
Vecinătate a Uniunii.
În concluzie consider că viitorul Republicii Moldova este în UE , deoarece suntem o țară
prea slăbită ca să ne punem noi singuri pe picioare și să ne dezvoltăm la nivel ce ar per mite
poporului o viață decentă, UE este acea cheiță care ne va deschide calea spre un progres, o viață
demnă și o țară care se va bucura de stabili tate.

33

Bibliografie
1. Boguș Angela, Dezvoltarea comunitară în contextul Republicii Moldova, Chișinău, 2013.
2. Dezvoltarea comunitară în Republica Moldova: realități și perspective, Materialele
Conferinței Naționale, Chișinău, 2006.
3. Evoluția politicii externe a Republicii Moldova (1998- 2008), realizat de Asociația pentru
Politică Externă, cu sprijinul Fundației Friedrich Ebert, Cartdidact, 2009.
4. Politica externă a Republicii Moldova 2009 – 2011: în sinteze și dezbateri, Lina Grâu,
editura Asociației pentru Politica Externă și Fundației Friedrich Ebert, 2011.
5. Program de activitate al Guvernului Republicii Moldova. Integrare europeană: Libertate,
Democrație, Bunăstare 2011 -2014.
6. Raport Național de Dezvoltare Umană: calitatea creșterii economice și impactul ei asupra
dezvoltării umane, PNU D, Expert Group, Chișinău, 2006.
7. www.infoeuropa.md
8. www.europa.eu
9. www.sudestul -europei.ro
10. www.eeas.europa.eu/delegations/moldova/
11. www.mfa.gov.md
12. www.ro -ua.md.net
13. www.eap -csf.md
14. www.consilium.europa.eu

34