Actualitatea temei [616371]

INTRODUCERE

Actualitatea temei

Tema acestei lucrãri se înscrie în preocuparile mele ?i reprezintã
un subiect de actualitate datoritã dezvoltãrii tehnologice actuale,
automobilul devenind unul dintre lucrurile indispensabile ale vie?ii
cotidien e.Cre?terea numãrului de accidente rutiere grave din Romania în
perioada 2006 -2008, se explicã prin cre?terea parcului na?ional de
autovehicule,pe fondul unei infrastructuri rutiere învechite,pe de alta
parte ?i prin lipsa unor mãsuri legislative stricte p rivind circula?ia
rutierã. Am ata?at urmatorul grafic pentru a prezenta statistica
accidentelor grave din Romania în perioada 2001 -2011.

https://www.politiaromana.ro/ro/structura -politiei -romane/unitati –
centrale/directia -rutiera/statistici

Am adus în vedere ?i statistica accidentelor rutiere în UE aceasta
constând într -o clasificare dupa numãrul persoanelor decedate la
1.000.000 de locuitori ca urmare a accidentelor rutiere care au avut loc
în anul 2008 în statele Uniunii Europene. Romania se situe aza pe locul
trei cu aproximativ 140 de persoane decedate la 1.000.000 locuitori,
media în UE fiind de 75 persoane decedate la 1.000.000 locuitori.

https://www.politiaromana.ro/ro/structura -politiei -romane/unitati –
centrale/directia -rutiera/statisti ci

Pornind de la cre?terea numãrului de autovehicule ?i dezvoltarea
infrastructurii nationale care nu este în raport cu parcul de
autovehicule,lucrarea î?i propune sa aducã contribu?ii în
sesizarea,identificarea,modelarea ?i cunoasterea factoril or care
contribuie la evitarea producerii accidentelor ?i o data cu aceasta
scãderea numãrului de victime. Siguran?a circula?iei este definitã ca
posibilitatea de deplasare rapidã ?i sigurã cu autovehiculul fãrã
pierederea stabilitã?ii de mers pe traiector ia comandatã de conducãtor ?i
fãrã coliziuni care sa provoace rãnirea ocupan?ilor sau a celorlalti
participan?i în trafic. Toate acestea au ca scop final stabilirea
rãspunderii materiale sau penale a persoanelor implicate în eveniment.
Lucrarea înce arcã sã demonstreze prin metoda reconstituirii
retrospective având la bazã datele primare achizi?ionate cele mai
frecvente fiind datele referitoare la avariile autovehiculelor ?i la
vãtãmarile persoanelor, contribu?ia hotarâtoare în ob?inerea rezultatelor
o are cercetarea accidentelor rutiere.

Scopul alegerii temei
Scopul principal pentru studiul aspectelor men?ionate vine din
dorin?a de a da un rãspuns unei situa?ii controversate pe care am
întalnit -o în situa?iile în care se solicitã despãgubiri materiale
însemnate ca urmare a avarierii grave a autovehiculelor fãrã ca ocupan?ii
acestora sã fi suferit vãtãmãri.

Plecând de la numãrul de accidente aflat în cre?tere din scopul
cercetãrii rezultã urmãtoarele sarcini
• Stabilirea energiei de deformare a structurii constructive a
autovehiculelor implicate în accidente rutiere ?i reflectarea acesteia
prin amplitudinea deforma?iilor înregistrate la elementele de caroserie.

• Analiza comportãrii ocupan?ilor în interiorul autovehiculului în
timpul evenim entelor rutiere prin metode ?i mijloace de biomecanicã.

• Aprecierea eficien?ei protec?iei ocupan?ilor în habitaclul
autovehiculelor în timpul accidentelor rutiere cu diferite mijloace
tehnice adecvate.

• Eviden?ierea corela?iei dintre mãrimea energi ei de deformare
absorbitã de autovehicule ?i gravitatea vãtãmãrilor suferite de ocupan?i.
• Posibilitatea utilizãrii corela?iei dintre energia de deformare a
autovehiculelor ?i gravitatea vãtãmãrilor suferite de ocupan?i în
situa?ia lipsei unor probe evid ente necesare reconstituirii
evenimentului. Testarea veridicitã?ii rezultatelor ob?inute în evaluarea
teoreticã a parametrilor dinamici ?i biomecanici ai evenimentului rutier.

• Posibilitatea dezvãluirii unor “falsuri” privind declararea la
societãtile de asigurãri a unor avarii exagerat de mari la autovehicule
implicate în evenimente rutiere în neconcordan?ã cu garadul de vãtãmare
al ocupan?ilor.

Ipoteza cercetãrii
Lucrarea î?i propune sã arate importan?a aplicãrii unor mãsuri
de siguran?ã pentru evitarea accidentelor incluzând perfec?ionarea
sistemelor de direc?ie,de frânare,de rulare,de semnalizare ?i de
iluminare, dar ?i perfec?ionarea unor parametri dinamici care
influen?eazã in mod direct siguran?a circula?iei.
În scopul de a optimiza caracteristicile active de siguran?ã a
autovehiculelor s -au conceput urmatoarele sisteme inteligente
1. ABS – Sistemul de antiblocare a ro?ilor de frânare. Acest sistem
este considerat un sistem de siguran?ã activã deoarece prin folosirea
acestuia scade p robabilitatea de coliziune prin mãrirea decelera?iei de
frânae ?i a maniabilita?ii autovehiculului.
2. ETC – Sistemul de control al trac?iunii. Acesta poate fi considerat
un sistem ABS inversat, adicã un ABS care lucreazã în faza de accelerare
a autvehicu lului permi?ând o accelerare eficientã oferind conducatorului
un control bun al autovehiculului pe cai cu aderen?ã scuzutã.
3. EBD – Sistemul electronic de distribuire a for?ei de franare.
4. ESP – Programul de control electronic al stabilitã?ii. Constã în
reducerea fenemenelor de derapare,alunecare ?i patinare.
5. BAS – Sistemul de asistare a frânãrii
6. ACC – Sistemul adaptiv de naviga?ie. Rolul acestuia este de a
corecta viteza de deplasare prin înregistrarea vitezei autovehiculului
din fa?ã ?i a dis tan?ei pânã la acesta,folosind un sistem radar.
7. ABC – Sistemul de control activ al caroseriei.
8. LDW – Sistemul de atenționare a depãșirii benzii;
9. BbW – Sistem de fânare cu comandã electronicã;
10. ER – Sistemul de recunoaștere a mediului în c are se deplaseazã
autovehiculul;

11. SbW – Sistemul de direcție cu comandã electronicã;
12. EB – Sistemul de frânare de urgențã;
13. EMB – Sistemul de frânare electromecanic;
14. EMS – Sistemul de direcție electromecanic;
15. PS – Sistemul de mers în coloanã;
16. HC – Sistemul de deplasare asistatã pe autostradã;
17. CA – Sistemul de evitare a coliziunii;
18. AD – Sistemul de conducere autonomã a autovehiculului.

Obiectivul cercetãrii
Obiectivul cercetãrii este de a demonstra cã prin aplicarea corectã a
aspectelor men?ionate mai sus se va ob?ine un rezultat excelent privind
impactul multuplu intre autovehicule.
A?adar putem enumera urmatoarele tipuri de coliziuni care au loc intre
autovehicule .
Accidentul rutier reprezinta un evenim ent neplacut produs pe un drum
public , constând in coliziunea a douã sau mai multe vehicole, a uni
vehicul cu un obstacol,lovirea unui pieton,biciclist sau altor
participan?i la trafic având drept rezultat vãtãmarea corporalã a unor
persoane,pagube materi ale precum si incurcarea circula?iei rutiere.
Accidentele rutiere pot fi clasificate dupã diferite criterii ,dar in
contextul acestei lucrari putem aminti urmãtoarele tipuri de clasificare
a accidenteler rutiere
Clasificarea dupã gravitatea vãtãmarii p ersoanelor
• Accidente u?oare
• Accidente grave
Clasificarea dupã tipul impactului in func?ie de participantii la trafic
• vehicul – vehicul;
• vehicul – mediu înconjurãtor;
• vehicul – pieton;
• vehicul – alt participant la traficul rutier;

Clasificarea dupã configuratia coliziunii
• cu impact frontal;
• cu impact lateral;
• cu impact din spate;
• cu impact oblic;

Clasificarea dupa factorul determinant in producerea accidentului
• factor de mediu
• factor uman
• alt autovehicul

Stadiul actual al cercetãrilor experimentale
No?iuni privind asigurãrile in caz de accident
Accidentul de circula?ie reprezintã orice tip de eveniment unde este
implicat cel pu?in un vehicul aflat in mi?care,produs pe un drum public
deschis (bulev ard, strada, alee, intrare, cale, splai, etc.) ca urmare a
nerespectãrii anumitor reguli de circulatie din care a rezultat avarierea
unuia sau mai multor vehicule,decesul sau rãnirea unor persoane sau alte
pagube.Pentru a considerat accident de circulatie acesta trebuie sa fie
produs pe un drum public, in caz contrar dacã acesta se desfa?oarã pe un
drum închis sau pe o proprietate privata atunci se aplicã regulile

stabilite de administratorul proprieta?ii.In cazul în care nu exista
aceste reguli atunci se a plicã regulile privind circulatie de pe
drumurile publice.
Existã multe cazuri de accidente rutiere,atât u?oare cat ?i grave,cu sau
fãrã victime. ?i din pãcate,existã multe cazuri de persoane care trebuie
sa primeascã daune in urma accidentelor de la asi guratori.
De cele mai multe ori , când circulãm pe drumurile publice suntem expu?i
unor risuri de accident provocat de un alt participant la trafic sau
chiar de noi în?ine. Se poate întâmpla ca dintr -o micã neaten?ie la
volanul autovehicolului sã producã daune de o valoare ridicatã si pe care
el trebuie sa le plãtescã. Lipsa sumelor necesare duc insã la litigii
uneori de lungã duratã si cu costuri mari care atrag asupra sa si
sanc?iuni. Pentru asemenea evenimente existã insã asigurarea obligatorie
RCA .Ace astã asigurare obligatorie de rãspundere civilã este metoda de
protec?ie prin care sunt despãgubi?i ter?ii prejudicia?i în urma unui
accident auto,fie cã este vorba despre vãtãmãri corporale,daune aduse
proprietarilor,daune aduse autovehiculelor sau în cel mai rau caz decese.
Aceastpa are un scop bine definit prin care cel pagubit sã primeasca in
mod obligatoriu despãgubiri pentru daunele suferite. Pe de altã parte
pentru ca sã iti protejezi ma?ina cât mai sigur existã asigurarea de tip
CASCO .
Sunt întânl ite deseori cazuri soldate cu accidente rutiere ,atât usoare
,cât ?i grave, cu sau farã victime. ?i , din pãcate , existã multe cazuri
de persoane care trebuie sã primeascã daune de la asiguratori în urma
accidentelor.
Fiind în era tehnologiei, este dest ul de important ca în cazul
producerii unui accident rutier sã se facã poze la locul producerii
acestuia. Aici vorbim despre un accident soldat doar cu daune materiale.
În cazul care accidentul implicã ?i vãtãmãri corporale, trebuie
anun?atã Poli?ia c are începe o anchetã la locul producerii
evenimentului rutier, aceasta include poze, mãsurãtori, declara?ii. În
cazul accidentului soldat cu vãtãmare este important autovehiculele
implicate nu fie mi?cate la încuviin?area Poli?iei .
În cazul unui ac cident u?or, a?a cum se întâmplã în fiecare zi de ordinul
miilor,cea mai u?oara de rezolvare este în?elegerea amiabilã.
În?elegerea se poate face cazul accidentelor soldate doar cu pagube
materiale, accident care au fost implicate 2 vehicule. Se complet eazã
de în?elegere de cãtre ?oferi odatã cu RCA -ul ?i se rezolvã problema .
Nu se recomandã o astfel de în?elegere deoarece unele societã?i de
asigurare incearcã evite pe posibil plata daunelor ?i pot refuza dosarul
de daunã pentru anumite motive, iar în acest caz victima va fi î?i
repare autovehiculul fie ac?ioneze în instan?ã societatea de asigurãri.

CAPITOLUL I

I.1. Notiuni privind dinamica autovehiculelor.
Dinamica autovehiculelor rutiere reprezintã studiul mi?cãrii
autovehivulelor ru tiere sub ac?iunea for?elor ?i momentelor externe ?i
interne acestora.
For?ele externe sunt acele for?e din suprafe?elede contact ale organelor
de rulare cu solul,for?a de rezisten?ã a aerului în mi?carea relativã
fa?ã de autovehicul si for?ele de impac t cu alte corpuri.

For?ele si momentele interne sunt reprezentate de for?a de
injec?ie,momentul de frânare dezvoltat de sistemul de frânare asupra
sistemului de rulare ?i – momentul motor transmis de la sursa de
energie aflatã la bordul autovehiculului la organele de rulare

Stuctura autovehiculului rutier.
Un autovehicul rutier estcãtuit din urmatoarele sisteme de componente
grupul moto – propulsor;
motorul – sursa de energie mecanicã a autovehiculului;;
stocarea energiei: rezervor pt. c ombust. convențional, butelii pt.
combust. gazoși, baterii de acumulatoare, celule fotovoltaice, rezervoare
pentru hidruri metalice;
transmisia – transmite mișcarea de la motor la sistemul de rulare,
asigurând o corectã corelare între regimul de deplasar e a automobilului
și regimul de funcționare a motorului;
sistemul de rulare – asigurã contactul cu solul și preluarea
forțelor cu care acesta reacționeazã asupra autovehiculului pentru a
asigura deplasarea lui conform dorinței conducãtorului;
cadrul – structurã de rezistențã pe care sunt dispuse celelalte
sisteme ale unui au – tovehicul;
caroseria – organ purtãtor și protector al încãrcãturii utile; are
în plus rol estetic și contribuie la definirea comportamentului
aerodinamic al autovehiculului; la a utoturismele actuale, cadrul și
caroseria constituie un singur corp;
suspensia – asigurã confortul pasagerilor la deplasarea pe drumuri
denivelate și contribuie la controlul comportãrii autovehiculului în
deplasare;
sistemul de direcție – realizeazã co ntrolul direcției de deplasare
a autovehiculului în con – formitate cu dorința conducãtorului,
arhitectura sa depinde de tipul sistemului de rulare;
sistemul de frânare – realizeazã reducerea vitezei autovehiculului,
oprirea sa și asigurarea împotriva dep lasãrii pe perioadele de
staționare;
sistemul de iluminare și semnalizare – realizeazã condiții de
vizibilitate cât mai bune pe timp de noapte și de ceațã și transmite
celorlalți participanți la trafic intenții – le de deplasare ale
conducãtorului;
sistemele de siguranțã activã și pasivã – sisteme de control
automat al motorului, transmisiei, sistemului de frânare, suspensiei,
etc., respectiv saci gonflabili (airbag -uri), centuri de siguranțã ș.a.
organele de lucru – dispozitive și utilaje îmbarcate, t ractate sau
împinse de autovehicul destinate efectuãrii unor lucrãri special.

Flux de putere
Flux de informație
Flux de for?ã

Grupul moto -propulsor

Fromula ro?ilor : 2 Np x 2 Nm , unde Np – numãrul total al punților;
iar Nm – numãrul punților motoare ,iar in acest caz avem mai multe
tipuri de transmisie la autovehicule precum : 4 X 2; 4 X 4; 6 X 2; 6 X 4;
8 X 4; 8 X 6; 8 X 8 .
Organizarea generalã a autoturismelor

Motor fa?ã,punte motoare spat e (solu?ie clasicã )

Avantaje: – încãrcãri statice ale punților apropiate;
lungime destul de mare a pãrții frontale pentru deformare și
deplasarea grupului motor în partea inferioarã a torpedoului la o
coliziune frontalã;
solicitare redusã a sup orților motorului sub acțiunea momentului la
ieșirea din S.V.;
accesibilitate ușoarã la motor;
punte fațã simplã, cu posibilitatea aplicãrii de diverse variante
constructive;
mecanism de comandã a S.V. simplu;
se poate utiliza un S.V. cu prizã dire ctã (randament ridicat);
utilizarea unui sistem de evacuare a gazelor de lungime mare, cu
silențiozi – tate bunã și posibilitate de montare ușoarã a convertorului
catalitic;
încãlzire eficace a habitaclului datoritã traseului de lungime micã
al aerului
și al apei.
Dezavantaje: – la încãrcare parțialã a autoturismului, puntea motoare
este relativ descãrca – tã, ceea ce reduce capacitatea de trecere pe drum
de iarnã sau umed și crește pericolul patinãrii roților, mai ales la
viraje strânse;
regim de miș care rectilinie mai puțin stabil decât în cazul roților
din fațã mo – toare (automobilul este împins și nu tras);
la aplicarea frânei de motor sau a frânei de serviciu moderate, la
deplasa- rea în viraj, autoturismul supravireazã;
necesitatea utilizãrii arborelui cardanic, ceea ce complicã
structura transmi – siei și reduce spațiul din habitaclu;
restricții pentru portbagaje;
lungime mare a automobilului, masã proprie relativ mare și cost
ridicat.

Motor fațã, punte motoare fațã (totul fațã)

Motor longitudinal, în fața axei punții din fațã, S.V. deasupra punții

Motor transversal în fața axei punții din fațã, S.V. sub motor

Motor transversal în fața axei punții din fațã în continuare cu
ambreiajul și S.V., transmisia principala dispus ã alãturat.

1 – motor, 2 – radiator, 3 – schimbãtor de viteze
Motor longitudinal, în spatele axei punții, S.V. în fațã;
Motor longitudinal, în fața axei punții, S.V. în spate;
Motor longitudinal, în fața axei punții, înclinat, S.V. în spate;
Motor longitudinal, deasupra axei punții, S.V. lateral;
Motor transversal, în fața axei punții, S.V. sub motor;
Motor transversal, în fața axei punții, S.V. paralel cu motorul, în
lateral;
Motor transversal, în spatele axei punții, înclinat cãtre înain te,
S.V. sub carter.

Avantaje: – bunã stabilitate a mișcãrii (automobilul este tras și nu
împins);
o bunã capacitate de trecere pa timp de iarnã și pe drum ud, chiar
la încãr – care parțialã a automobilului (sarcina pe roțile motoare este
relativ mare) ;
stabilitate bunã în viraj;
sensibilitate redusã la vânt lateral;
construcție simplã a punții din spate;
eliminarea transmisiei cardanice (transmisie mai simplã, eliminarea
unei surse importante de vibrații și confort mãrit);
lungime redusã a fl uxului de putere;
spațiu mare al portbagajului și zonã mare de deformare la impact
din spate;
încãlzire eficace a habitaclului datoritã lungimii reduse a
traseului apei;
sistem de evacuare a gazelor cu traseu lung, cu spațiu suficient
pentru am – plasarea convertizoarelor catalitice.
Dezavantaje: – la încãrcare totalã a automobilului, capacitatea de
trecere este redusã pe drum umed, cu gheațã și la deplasarea în rampã;
lungimea motorului este limitatã,
încãrcare ridicatã a sistemului de direcție (datoritã sarcinii mari
pe puntea de direcție), necesitând servodirecție;
dificultãți la plasarea convenabilã a casetei de direcție;
suspensia grupului motor -transmisie este supusã unui moment mare
condi-
ționat de raportul total de transmitere al tra nsmisiei;
solicitãri relativ mari ale suspensiei punții din fațã;
arhitectura punții fațã relativ complicatã;
producerea unor solicitãri de încovoiere a sistemului de evacuare a
gazelor datorate de mișcãrile grupului motor -transmisie în timpul
demarãrii și frânãrii;
raza minimã de virare este limitatã de unghiul maxim de bracare a
roților condiționat de unghiul articulațiilor homocinetice sau cvasi –
homocinetice;
uzare intensã a anvelopelor, roțile fiind în același timp de
direcție și de trac –
țiune;
mecanism de comandã al S.V. complicat, a cãrui funcționare care
poate fi
influențatã de mișcarea grupului motor -transmisie;

solicitarea puternicã a mecanismelor de frânare la roțile din fațã.

Motor spate, punte motoare spate (totul spate)

Avantaje: – capacitate mare de trecere, mai ales la urcarea rampelor;
posibilitatea realizãrii de accelerații mari la demaraj;
virare neutrã la limita de stabilitate când motorul este amplasat
în fața axei punții din spate;
lungime redusã a automo bilului;
construcție simplã a punții din fațã;
traseu scurt al fluxului de putere de la motor la roți;
solicitãri reduse ale sistemului de direcție;
lipsa transmisiei cardanice;
consolã micã la partea din fațã;
cost redus.
Dezavantaje: – stabilitate modestã a mișcãrii rectilinii;
supravirare accentuatã când motorul este amplasat în spatele axei
punții din spate;
sensibilitate la vânt lateral;
dificultate la virarea pe sol cu aderențã scãzutã din cauza
sarcinii reduse pe puntea de direcție ;
uzare intensã a pneurilor la puntea din spate;
suspensia grupului motor -transmisie este supusã unui moment mare
condi-
ționat de raportul total de transmitere al transmisiei;
traseu lung pentru comenzile motorului și transmisiei;
traseu redus al sistemului de evacuare a gazelor;
izolare fonicã a motorului dificilã;
traseu lung al sistemului de încãlzire a habitaclului;
dificultãți în amplasarea rezervorului de combustibil într -o zonã
sigurã;
portbagaj mic;
dificultãți în realizarea model ului break.