Actualitatea temei [310263]

INTRODUCERE
Actualitatea temei
Practica straina moderna de construire a centrelor multimedia
Analiza dezvoltării centrelor multimedia in Republica Moldova
Argumentarea proiectării obiectului pentru terenul ales.Analiza Swot.Fotofixari
Noutatea științifică a Centrului Multimedia

CAPITOLUL I Organizarea funcțională de planificare a centrelor multimedia
I.1 Arhitectura centrelor multimedia. Scurt istoric
I.2 Tendințe moderne în dezvoltarea centrelor multimedia
I.3 [anonimizat] a orașului.

Concluzii

CAPITOLUL II Soluționarea arhitecturală a centrelor multimedia
II.1 Caracteristici de formare arhitecturala a centrelor multimedia

II.2 Structuri funcționale ale centrelor multimedia
II.3 Metode de planificare spațială a centrelor multimedia

II.4 Plasarea centrelor multimedia în structura dezvoltării urbane

Concluzii

CAPITOLUL III Studiul Urbanistic

III.1 Justificarea alegerii situatiei
III.2Zonarea functionala a teritoriului .
III.3Deservirea cu transport (organizarea circulatiei transportului public) si accese pietonale;
III.4Amenajarea teritoriului ([anonimizat], culturala, de trai);
III.5Regimul de inăltime a constructiilor;

Concluzii finale
Bibliorgrafie/wepografie
Lista ilustratiilor
Lista tabelelor
Anexe

INTRODUCERE

Mileniul al treilea este marcat de fenomenul introducerii factorului media (informației) în toate domeniile vieții umane. Mediul informațional a devenit unul dintre habitatele umane. [anonimizat]: produce, primește, acumulează și transmite informații. 
[anonimizat] a informațiilor s-a schimbat dramatic. Schimbul de informații a devenit nu numai o [anonimizat] o asigură.
Informațiile au devenit un factor mai important a [anonimizat]. Stăpânirea matricelor și fluxurilor de informații în creștere cu ajutorul noilor tehnologii specializate s-a [anonimizat] a societății din ultimul timp. Informarea este destinată să devină baza unei transformări la scară largă a vieții umane. Societatea informațională este invitată să ofere garanții sociale pentru obținerea de informații de către fiecare membru al societății situat în Republica Moldova oriunde și oricând.

Principalul semn care indică începutul vârstei informaționale a fost reducerea rapidă a timpului necesar dublei cantității de cunoștințe acumulate. [anonimizat].
Metodele de tranziție către societatea informațională din diferite țări includ:
– analiza surselor și cauzelor dezvoltării informatizării;
-[anonimizat], socio-economice și culturale a informatizării;
 -dezvoltarea unei strategii de tranziție către societatea informațională.

Obiectul de cercetare este un nou tip de obiect media – „centrul multimedia”, care a [anonimizat] o societate industrială la una informațională. Un centru multimedia este un complex public multifuncțional care combină funcțiile tehnologice ale unui obiect media și funcțiile sociale ale unei clădiri publice.
 [anonimizat]rea omului în mediul informațional.

Pentru prima dată, astfel de obiecte arhitecturale au apărut în țările industrializate – SUA, Japonia și statele din Europa de Vest. Practica proiectării și construirii de centre media din aceste țări se caracterizează printr-o mare varietate de programe, un set de funcții, soluții de planificare spațială și arhitecturale.

ACTUALITATEA TEMEI
În lumea de azi, oamenii și interacțiunile lor sociale cunosc o dinamică specifică, manifestarea și evoluția lor făcând necesară crearea unui cadru urban funcțional, sănătos și expresiv, suport de calitate al emancipării culturale și participării sociale.
De aici dezvoltarea actuală a programelor ample de spații publice, spații destinate atât socializării, unde oamenii se pot întâlni pentru a relaționa și a face schimb de informații și experiențe, cât și învățării.
Se afirmă, astfel, rolul arhitecturii ca mijloc de relaționare între spațiu și trăirea umană, rol definit atât prin atributele ei utilitare și constructive, cât și prin cele informaționale, dar mai ales estetice.
Centrul multimedia propus în proiect va asimila spații ce reprezintă atât o bibliotecă media, cât și una clasică, spații expoziționale și zone de recreere − spații expozitionale, într-un cadru polarizant ce accentuează relația calitativă dintre om și mediul construit.

Având în vedere situația din țara noastră, putem vorbi cu încredere despre lipsa unei abordări integrate a creării de obiecte arhitecturale multifuncționale care îndeplinesc cerințele moderne pentru informatizarea societății.
 În prezent, în practica proiectării și construcției, sunt prezentate o serie de instituții culturale și de divertisment care împărtășesc funcțiile unui centru media. Printre acestea: complexe muzeale și expoziționale, biblioteci, biblioteci video și săli de vizualizare video, biblioteci foto și muzică, cluburi. Toate acestea au fost studiate în detaliu și a fost definit un cadru de reglementare pentru proiectarea lor.
 O serie de prevederi și cerințe ale standardelor actuale pentru proiectarea instituțiilor culturale și de divertisment pun bazele dezvoltării obiectelor multidisciplinare în acest domeniu. 
De exemplu, una dintre principalele dispoziții și cerințe ale standardelor de construcție a orașului Chișinău în formarea clădirilor și complexelor culturale și de divertisment multidisciplinare este prevederea conform căreia diverse servicii publice deschise orașului pot fi introduse în structura sa pentru a crește complexitatea serviciilor și atractivitatea obiectului.
Se propune introducerea unui nou tip arhitectural în practica de design interior – centrul multimedia. Acest pas va permite soluționarea cuprinzătoare a problemelor informatizării societății și a adaptării umane în mediul informațional.

PRACTICA STRAINA MODERNA DE CONSTRUIRE A CENTRELOR MULTIMEDIA

1. CENTRU MULTIMEDIA ,HELSINKI

Centrul Multimedia din Helsinki , impresioneaza prin contopirea volumului architectural cu peisajul natural.
Contextul arhitecturii acestui centru, este considerat ca o oportunitate de a crea o naratiune dintre peisaj si constructie.
Volumul bibliotecii este ridicat deasupra unui parterului, complet deschis pentru a extinde vederea direct spre oraș.
Interiorul se revarsă, creând un teren dinamic al vieții publice. Holul de la parter este principalul spațiu interactiv al Centrului Multimedia, complet transparent la exterior și care se întinde pe întreaga amprentă a parterului. Este conceput ca un spațiu public vibrant, care concentrează cele mai active spații ale Centrului.
Consider ca astfel de concept, ar fi binevenit pentru creearea unui Centru Multimedia in Or. Chisinau, deoarece ,datorita dinamicii si transparentei centrului, vom piermite o vedere generala spre Parcul VALEA TRANDAFIRLOR, precum si spre ORAS.

2. CENTRU MULTIMEDIA , BUSAN, KOREA

Clădirea CENTRULUI MULTIMEDIA prezintă o geometrie cu o suprafata moderna, care permite vizitatorilor să treacă subtil între programele publice externe și interne.

Integrarea cu contextul înconjurător se realizează atât prin scara clădirii este prenzenta intr-un unghi de retragere, cât și prin distincția formală între o bază si turn. Separarea turnului zvelt și a bazei de răsucire creează o tensiune între cele două, în care geometria bazei este în contrast cu greutatea masei turnului.
Variația dintre transparență și opacitate prezintă identități spațiale unice pentru vizitatorii centrului.

3. CENTRU MULTIMEDIA , KARACHSTAN

CENTRUL MULTIMEDIA din KAZACHSTAN, impresioneaza prin utilitatile sale de ultima generatie,avind patru ecrane de afișare mari, care împodobesc fațada si rulează incontinuu știri și alte programe pentru locuitorii orașului. Adesea, difuzările pe ecrane corespund evenimentelor care se petrec în interior.Dispune de o fațada elegantă, elaborată și modernă ,elaborata din sticla-oglinda, prin care se vede peisajul minunat al orasului.. Deschisă și primitoare, clădirea este modelată după anumite proiecte experimentale din Orientul Mijlociu și Europa.
CENTRUL MULTIMEDIA din KAZACHSTAN , poate fi ca inspiratie pentru crearea unui astfel de centru in Republica Moldova,mai ales pentru utilitatile sale ultra-moderne.

ANALIZA DEZVOLTARII CENTRELOR MULTIMEDIA
In Republica Moldova, si mai ales in Or. Chisinau (unde propunem lotul spre proiectare a Centrului Multimedia) lipseste un centru complex , unde ar putea fi propuse mai multe institutii culturale si de divertisment intr-un singur edificiu.
In Orasul Chisinau , avem urmatoarele institutii culturale si de divertisment:
Biblioteca Nationala , Biblioteca Nicolae Titulescu, Biblioteca Municipala B.P.Hasdeu,Centrul Expozitional ,,Moldexpo,, Galeria Constantin Brancusi,s.a.
Dar totusi un Centru Multimedia ar piermite dezvoltarea undei retele de centre media intr-un singur complex.

Toate acestea au fost studiate în detaliu și a fost definit un cadru de reglementare pentru proiectarea lor.
O serie de prevederi și cerințe ale standardelor actuale, pentru proiectarea instituțiilor culturale și de divertisment, pun bazele dezvoltării obiectelor multidisciplinare în acest domeniu. De exemplu, una dintre principalele dispoziții și cerințe ale standardelor de construcție a orașului Chisinau în formarea clădirilor și complexelor culturale și de divertisment multidisciplinare este prevederea, conform căreia diverse servicii publice deschise orașului pot fi introduse în structura sa pentru a crește complexitatea serviciilor și atractivitatea obiectului. Sistemul actual de norme permite formarea diverselor tipuri de instituții culturale și de divertisment cu o compoziție diferită a spațiilor și calitatea suportului material și spațial și tehnologic. Pe baza celor de mai sus, este posibilă prezicerea apariției în țara noastră în următorii ani a primelor obiecte, în funcție de principalele caracteristici corespunzătoare conceptului de centru media. conform căruia, pentru a crește complexitatea serviciilor și atractivitatea unui obiect, în structura sa pot fi introduse diverse obiecte de serviciu public deschise orașului.

ARGURMENTAREA PROIECTARII OBIECTULUI PENTRU TERENUL PROPUS

Terenul destinat pentru amplasarea CENTRULUI MULTIMEDIA , se afla in Or. Chisinau, intre limitele strazilor, Str. Trandafirilor si Bulevardul Decebal , pe terenul fostului Cinematograf ISKRA.
Principalul scop pentru creearea unui Centru Multimedia este ,ca in Republica Moldova in ultimii ani, interesul pentru formarea infrastructurii spațiului informațional a crescut. 
Astfel a aparut necesitatea de creare a unei rețele de instituții pentru diverse scopuri care îndeplinesc principalele direcții în domeniul informatizării.
Principalele condiții pentru constituirea centrului multimedia sunt:
1.Decizia consiliului local despre alocarea terenului pentru centrul multimedia
2.Existența terenului de 4,800 m.p. pentru construcția centrului multimedia
3.Existența în apropriere a surselor de zona verde si acvatice,cum ar fi: Parcul Valea tradafirilor,Parcul Serghei Lazo.
Amplasarea strategică a centrului multimedia, existența infrastructurii, accesul spre zona centrala a orasului, disponibilitatea forței de muncă calificate, constituie ipotezele forte în vederea creării acestui centru multimedia.
Pe suprafata terenului ales,avem o constructie nefinisata, foarte masiva , care acopera vederea principala spre Parcul Valea Trandafirilor si blocheaza desfasurarea lenta a vederii principale spre Bd. Decebal.
Din acest motiv, vin cu propunea unui centru dispersat,format din citeva blocuri ,ceea ce ar putea piermite o integrare binevenita cu imprejurimile.

Pentru a face o concluzie privind necesitatea creării Centrului Multimedia in Or. Chisinau o sa prezint analiza SWOT a locației selectate pentru constituirea Centrului. Analiza scoate în evidență punctele tari și slabe ale locului și regiunii față de alte regiuni din țară, precum și identifică oportunitățile și amenințările posibile venite din mediul extern regiunii.

ANALIZA SWOT A CENTRULUI MULTIMEDIA, Or. Chisinau

NOUTATEA ȘTIINȚIFICĂ A CENTRULUI MULTIMEDIA

Noutatea științifică a Centrului Multimedia constă în:
– justificarea teoretică a apariției unui nou tip de obiect media – „centrul multimedia”
– stabilirea structurii funcțiilor centrelor media, în funcție de natura accesului utilizatorilor la informații
– identificarea caracteristicilor deciziilor de planificare spațială a centrelor media și a tendințelor lor de dezvoltare
– determinarea principalelor metode de plasare a centrelor media în dezvoltarea urbană
– stabilirea tehnicilor pentru solutionarea arhitecturală a centrelor multimedia
– elaborarea de propuneri de proiectare a unui sistem de centre media din Rusia, ținând cont de implementarea programului de stat pentru informatizarea societății.

Pentru prima dată, conceptul de CENTRU MULTIMEDIA a fost pus în circulație științifică, de către cercetători străini, anterior nereflectate în lucrările autorilor autohtoni.
Semnificația practică a acestui studiu constă în posibilitatea aplicării rezultatelor principale ale muncii în practica internă de proiectare și construire a centrelor multimedia.

CAPITOLUL I Organizarea funcțională de planificare a centrelor multimedia

I.1 ARHITECTURA CENTRELOR MULTIMEDIA. SCURT ISTORIC

Dezvoltarea domeniului comunicațiilor sociale și tehnologiei informaționale, a început în secolul XX și a primit o dezvoltare extraordinară la începutul secolului XXI.
Acesta a avut un impact semnificativ asupra înțelegerii rolului și locului bibliotecii în domeniul educațional și socio-cultural atât al individului, cât și al societății în ansamblu, ceea ce s-a reflectat în concepte arhitecturale și practică de proiectare.

De la mijlocul anilor 60, oamenii de știință occidentali au început să speculeze despre dezactivarea bibliotecii și dispariția ei curând ca spațiu fizic. 
În 1965, informaticianul american J. K. R. Liklider, a publicat in cartea sa , urmatorul citat:„Vom atinge viitorul dorit în care cercetătorii vor sta la console sau terminale, folosind tastatura și uitându-se la ecrane, se vor conecta și interacționa cu sistemele digitale pentru interogarea, căutarea și preluarea informațiilor ,, .
În anii ’80 -’90. oamenii de știință au reflectat modul în care biblioteca se poate adapta în societatea informațională, cum ar fi implementată trecerea de la o entitate materială la una digitală. În euforia de internet de la mijlocul anilor ’90. mulți experți au vorbit radical despre sfârșitul epocii cuvântului tipărit, ceea ce, în opinia lor, ar duce inevitabil la prăbușirea sistemului de bibliotecă.

Arhitectul Ram Kulhaas susține că „o bibliotecă modernă trebuie să se transforme într-un tezaur informațional al tuturor tehnologiilor,,.
Unicitatea și semnificația centrelor multimedia constă în faptul că ele reunesc lumea virtuală și cea reală. Mai mult, funcția principală a centrelor multimedia este de a oferi tuturor categoriilor de virsta șanse egale de acces la informații, comunicare gratuită și schimb de experiență.
Deciziile arhitecturale de tehnologie multimedia ar trebui să exprime imaginea unei instituții ca un centru deschis, democratic și intelectual de cunoaștere și comunicare. Această imagine poate fi creată prin proiectarea unei clădiri, a unei arhitecturi virtuale cu o formă dematerializată. Este necesar să se construiască un volum clar, concis, simplu și vizibil al clădirii. Întrucât principalele proprietăți ale informației sunt accesibilitatea și fiabilitatea acesteia.
I.2 TENDINTE MODERNE IN DEZVOLTAREA CENTRELOR MULTIMEDIA

Principiile mobilității tehnologiei multimedia sunt principiile de bază care îi ghidează pe arhitecți să caute noi mijloace expresive, soluții imaginative și de amenajare a spațiului. 
Sarcina cu care se confruntă un arhitect modern ,este de a preveni invechirea clădirii, înainte de aparitia îmbatrînirii fizice.
Expresivitatea, frumusețea si armonia sunt proprietăți importante ale arhitecturii,în proiectele centrelor multimedia, acestea ar trebui reflectate cu o vigoare reînnoită. 

Arhitectura convingătoare este o sursă de inspirație. Important este stimularea vizitatorilor la munca independentă. Scopul unei planificări eficiente a clădirilor este de a face accesul la toate tipurile de informații transparent pentru toți utilizatorii.

Pentru ca centrul multimedia să rămână relevant, organizarea spațiului, designul, amplasarea echipamentelor și serviciile oferite ar trebui să încurajeze constant utilizatorii să creeze noi modalități de căutare și sinteză a informațiilor. Arhitectură inovatoare, caracteristici uimitoare, spații interioare diverse contribuie la atmosferă. Efectul poate fi îmbunătățit prin includerea de tablouri, sculpturi, vitralii, grădini interioare și alte elemente de amenajare și decorare.

Investiția în standarde înalte de mobilier și finisaje va crea, de asemenea, un mediu de înaltă calitate și poate rezista la o utilizare intensă pe o perioadă lungă de timp, cu cerințe minime de întreținere.

1.3 CENTRU MULTIMEDIA – PUNCT DE DEFINIRE A ORAȘULUI.

Cursul globalizării și versatilitatea soluțiilor arhitecturale,la sfîrșitul se.XX a determinat multe orașe să își piardă rapid aroma națională și să devină asemănătoare între ele. 
Ca răspuns la aceste procese, este necesară căutarea identității locului. Soluțiile inovatoare și diverse în proiectele de centre multimedia moderne sunt concepute pentru a îndeplini, printre altele, acest obiectiv. 
De la soluții universale și chiar unificate până la proiectarea locală sau situațională, se datorează, de asemenea, înțelegerii centrului multimedia ca un obiectiv public pentru atragerea fluxurilor informaționale, istorice și socio-culturale. 
În arhitectura unei clădiri, ideea unui „loc” poate fi dezvăluită printr-o soluție figurativă a unei compoziții tridimensionale, referindu-ne la istorie locală, mitologie sau folclor, precum și prin aplicarea materialelor și tehnologiilor de construcții și decorații locale. 
Întrucât un centru multimedia are ca scop colaborarea cu o comunitate fixă ​​geografic, designul arhitectural și artistic al fațadelor și interioarelor ar trebui să reflecte specificul și „spiritul locului”, iar clădirea în ansamblu ar trebui să se poziționeze ca parte integrantă a acestui loc.

Este necesar să adaptăm compoziția la o situație locală pentru a regândi o mulțime de puncte de pornire aproape automate.
Clădirea centrului multimedia trebuie să corespundă locului și intereselor specifice, preferințelor rezidenților locali, tradițiilor și valorilor culturale ale acestora. 
Astfel, propunerea centrului multimedia , pe locul veghiului cinematograf Iskra, este absolut necesară pentru definirea locului, mai ales ca se află intr-o regiune istorică , invecinindu-se cu parcul Serghei Lazo, si monumental acestuia.
Ar fi un punct de atragere atît a locuitorilor orașului, cît și pentru turiști.

CAPITOLUL II Soluționarea arhitecturală a centrelor multimedia

II.1 CARACTERISTICI DE FORMARE ARHITECTURALA A CENTRELOR MULTIMEDIA

Scopul principal al centrului multimedia este implementarea interacțiunii tehnologiei informației cu omul, adaptarea omului în mediul informațional. Practica proiectării și construirii de centre media există în diferite țări. Astfel de obiecte sunt foarte diverse în ceea ce privește compoziția funcțională a spațiilor, soluții de amenajare a spațiului și arhitecturii.
Astăzi, complexele publice multifuncționale sunt numite centre media, combinând funcțiile tehnologice ale unui obiect media și funcțiile sociale ale unei clădiri publice. În ultimii ani, se dezvoltă din ce în ce mai activ, crearea unui mediu educațional multimedia, care este considerat o componentă importantă a unei organizații educaționale moderne. 

O analiză a experienței existente în proiectarea și construirea de centre media a relevat faptul că deciziile arhitecturale și de proiectare sunt orientate tot mai mult către crearea condițiilor care permit conectarea flexibilă a diferitelor tipuri de activități culturale și cognitive în structura unui obiect . Spațiile media devin spații publice. Sunt introduse astfel de direcții de formare arhitecturală precum continuitatea, fluxul de spații, dinamica și comunicativitatea.

Putem distinge următoarele caracteristici ale formării arhitecturale a centrelor multimedia:

clădirile centrelor multimedia sunt construite după proiecte individuale, se disting printr-o soluție imaginativă unică;

soluția volumetrică include utilizarea tehnologiilor inovatoare și multimedia (fațade media, sisteme cinetice, dispozitive transformabile etc.);

în structura de planificare, crearea de spații flexibile, folosind tehnologii de transformare și interactivitate;

zonarea funcțională se bazează pe alocarea următoarelor grupuri de spații: educaționale, culturale, de cercetare, divertisment si comunicare;

structura principală a spațiilor include: o bibliotecă-media, spații muzeale și expoziționale; bloc de informații digitale; studiouri audio vizuale; laboratoare grafice; spații de educație tehnologică; centru de informare; facilități educaționale suplimentare, săli de clasă, săli de conferințe (săli de conferințe), internet cafenele, spații de agrement;

II.2 STRUCTURA FUNCTIONALA A CENTRELOR MULTIMEDIA

În prezent, situația socioculturală se caracterizează printr-o serie de procese negative care au apărut în sfera vieții spirituale – pierderea liniilor directoare spirituale și morale, înstrăinarea copiilor și tinerilor de cultură și artă și o reducere semnificativă a securității financiare a centrelor multimedia și de agrement moderne.

Centrul multimedia , propus in lucrare este preconizat sa răspunda nevoilor spirituale diverse ale populației și se specializează în activități culturale, de artă și educaționale. 
Sfera artei și culturii în lumea modernă necesită noi experimente, dezvoltarea artei conceptuale, atragerea și extinderea tehnologiei media, căutarea de noi moduri, stiluri și direcții în artă si educatie, care formează noi forme de educatie si creativitate precum și noi spații arhitecturale.

Centrul multimedia este propus in Sectorul Botanica al Or. Chisinau, care este amplasat in apropiere de centrul orașului ceea ce ar piermite unirea spațiala pentru educația culturală, creând astfel un accent urban. Este necesară crearea de noi locuri de atracție regională generală pentru diferite segmente ale populației, deoarece astăzi, mai mult de jumătate din instituțiile culturale ale orașului sunt clădiri tipice învechite sau folosesc clădiri adaptate care necesită modernizare și reconstrucție.

Tipul clădirii propuse în această lucrare – centrul multimedia – este format pe baza unei analize cuprinzătoare a deciziilor funcționale și de planificare ale clădirilor culturale precum și muzeelor, bibliotecilor și teatrelor existente.

Organizarea centrului multimedia pe care il propun in proiect nu se poate baza pe diviziunea standard a teritoriului serviciilor: micro-district, district, oraș. 
Este indicat să clasificam centrele multimedia în funcție de activitățile lor prevalente după cum urmează:

1) divertisment spectaculos; 
2) centre de creație; 
3) informații și afaceri, cu includerea funcțiilor multimedia

Sunt posibile diverse combinații de zonare funcționala. În orice centru multimedia, trebuie create condiții pentru o comunicare inter-personală gratuită. Toate tipurile de centre multimedia ar trebui să includă ca element de bază o zonă de comunicare liberă, cu spațiul său universal de comunicare, care să unească toate celelalte elemente.

Structura funcțională a centrelor multimedia universale include:
– zona de intrare (grup de camere de intrare);
– zona de spațiu integral (zone de agrement, grădini de iarnă, spații de expoziție și comunicare);
– zona de divertisment (săli specializate sau universale);
– zona spațiului expozițional (spațiul expunerilor permanente și temporare);
– zona de informare și de afaceri (spații cu echipamente tehnice moderne pentru asigurarea activităților de informare, combinarea unui centru de informații, a unei biblioteci media, a unui spațiu computerizat, a unei biblioteci standarte);
– zona creatoare (spații pentru creație tehnică, muzicală, artistică etc.);
– zona spațiilor administrative și de servicii. 

In structura funcțiilor centrelor multimedia pot fi distinse 3 elemente principale:
-nucleul media
-blocul funcțiilor conexe
-blocul funcțiilor implicate.

Baza în structura funcțiilor este nucleul media, care include întreaga gamă de funcții de schimb de informații (stocare, primire, transmitere și creare de informații). 
În jurul elementului cheie – nucleul media, funcțiile asociate și implicate sunt grupate. Funcțiile asociate sunt înțelese ca blocuri funcționale axate pe furnizarea nevoilor interne ale centrului media. Așadar, acestea includ: bloc administrativ, cafenea, parcare auto etc. 
Pentru centrele media, proporția medie este următoarea: nucleul media ocupă 89% din suprafața totală a centrului, 6% se referă la funcții conexe și 5% este rezervat funcțiilor comerciale.

Centrul multimedia propus in proiect ,va fi compus din trei cladiri dispersate ,cu diferite functii:
1. Biblioteca
2. Mediateca
3. Muzeu

1.BIBLIOTECA
Apariția tehnologiei moderne a dus la apariția unor varietăți de activități ale bibliotecii, precum digitalizarea fondurilor, împrumuturile inter-bibliotecare, oferind acces la mijloacele electronice, precum și îmbunătățirea tehnică a serviciilor tradiționale (copierea documentelor, publicarea etc.). 
Funcțiile bibliotecii ca instituție care furnizează servicii de informații nu s-au schimbat fundamental, iar activitățile prioritare ale oricărei biblioteci sunt:

– colectarea informațiilor;
– stocarea informațiilor;

– diseminarea informațiilor;
– reproducerea informațiilor;
– crearea informațiilor

Având un potențial informațional puternic în diverse domenii ale activității umane, fiind un depozit de informații științifice și culturale și răspândind cunoștințe în societate, biblioteca are un impact direct asupra valorilor, nevoilor și, în cele din urmă, asupra stării și dezvoltării sale. Astfel, biblioteca devine o instituție socială, a cărei funcție inițială ar trebui, evident, să fie numită funcția de informație, deoarece, colectând și păstrând sursele de informații, omenirea a urmărit obiectivul principal: utilizarea informațiilor obținute după cum este necesar.
În procesul de acumulare a transportatorilor de informații și implementarea activităților memoriale și educaționale de către bibliotecă, funcția sa culturală a fost manifestată și consolidată. Crearea de centre științifice și educaționale pe baza bibliotecii ne permite să vorbim despre dezvoltarea funcțiilor științifice și educaționale ale bibliotecii pentru o gamă destul de largă de utilizatori în această perioadă. În timpul căutării și consumului de informații, contactele utilizatorilor între ei și lucrătorii din bibliotecă au creat condițiile preliminare pentru apariția și dezvoltarea componentei comunicative. 
Astfel, biblioteca ca instituție socială în condiții moderne îndeplinește următoarele funcții:
– informativ
– educativ
– științific
– cultural
– comunicativ

Blocul destinat bibliotecii, va avea urmatoarea zonare funtionala: