Actualitatea i importan a Zonele economice libere (ZEL) sunt, în general, niște soluĠii eficiente pentru [612221]

1

Introducere
Actualitatea ܈i importan ܊a Zonele economice libere (ZEL) sunt, în general, niște soluĠii eficiente pentru
crearea locurilor noi de muncă, atragerea investiĠiilor străine și autohtone, impulsionarea exporturi -lor,
dezvoltare regională, reducerea barierelor birocratice pentru afaceri, etc. În același timp, succesul lor nu
este unul garantat și uniform. Doar înlesnirile/facilităĠile oferite nu sunt în stare să îl asigure de unele
singure. Acesta mai depinde, în mare măsură, de opĠiunile alese de la început referitoare la forma de
organi zare și administrare, cadrul de reglementare referitor la împuternicirile organului de administraĠie,
procedurile birocratice utilizate, regimul cu privire la dreptul de proprietate pe teritoriul zonelor, e tc. În
același timp, u na din cele mai importante l ecĠii pe plan mondial din experi -enĠa funcĠionării ZEL, care se
regăsește perfect și în experienĠa de până acum de funcĠi -onare a ZEL moldovenești, este că acestea nu
trebuie privite ca soluĠie de substituire pentru eforturile mai ample de reformare al cadrului investiĠional,
precum și al mediului de afacere a Ġării. ZEL reprezintă doar un instrument în -tr-un cadru mai larg de
condiĠii și mecanisme pentru crearea locurilor noi de muncă, atra -gere a investiĠiilor, stimulare a
exporturilor și a iniĠiativei de afaceri, prin intermediul unui set de stimulente, proceduri simplificate și in –
frastructură pusă la dispoziĠie.

Scopul stagiului de practică efectuat la Zona Econimică Liberă "Bal܊i” are ca scop să c apăt experien܊ a
posibilă în domeniul. Identificarea si elaborarea strategiilor de dezvoltarea a unită܊ ii economie este in
primordial. Pentru întemeiare unui fundament atât teoretic cât ܈i practic.
Obiectivele propuse sunt:
• Consolidarea cuno܈tin܊elor teoretice în domeniul marketingului ܈i logisticii, economiei
• entită܊ilor economice;
• • Flexibilizarea gândirii ܈i modalită܊ilor de operare cu programe, concepte, metode, tehnici
• aplicate în activitatea economică;
• • Comunicarea cu personalul întreprinderii, cu partenerii ei ܈i însu܈irea regulilor de
• comportament în colectivul acesteia;
• • Dezvoltarea capacită܊ilor de analiză al activită܊ii economico -financiare al agen܊ilor
• economici;
• • Utilizarea instrumentarului normativ -juridic de reglementare al activită܊ii economice;
• • Identificarea problemelor entită܊ilor economice ܈i contribu܊ia la rezolvarea lor;

2
• • Stabilirea punctelor slabe ܈i forte în activitatea entită܊ilor economice;
• • Elaborarea ܈i argumentarea economică a propunerilor ܈i/sau recomandărilor privind
• perfec܊ionarea activită܊ii economice a întreprinderii.
• ”.
Obiectul stagiului de practică este Zona Economică Liberă „Băl܊ii”, un nou proiect investi܊ ional deschis la
26 mai 2010 cu un poten ܊ial marea de dezvoltare ܈i sporire a poten ܊ialului investi ܊ional.
Metodologia cercetată. Pentru efectuarea raportului respectiv am folosit analiza ܈i sinteza informa ܊iei
pentru analizarea fiecărui obiectiv, strategii; metoda observa܊iei pentru o analiză obiectivă ܈i concretă ܈ i
ascensiunea de la abstract la concret pentr u a evalua itinerarul parcurs de către ZEL”Băl܊i”.

Cuvinte cheie: strategii de produs, strategii de dezvoltarea, rezidenti, investitii, proicte
investitionale,mecanisme, proceduri, administratie.

3
Capitolul I. Caracteristica generală a structurii și organizării activității întreprinderii
1.1 Prezentarea Istoricul, evolu܊ia ܈i situa܊ia curentă a Zonei Economice Libere ”Băl܊i”
Zona Economică Liberă ”BălĠi” (în continuare ZEL ”Băl܊i”) a fost înfiin܊ată prin legea Nr. 2 6 din
04.03.2010. IniĠial zona cuprindea două subzone cu suprafeĠe de 1,5 ha și respectiv 10,35 ha în care
activează rezidentul principal – ÎCS ”Draexlmaier Automotive” SRL parte a concernului german
Draexlmaier. La sfârșitul anului 2010 a fost creată subzona nr. 3 pentru a spori potenĠialul investiĠional
disponibil atât al zonei libere, cât și al municipiului BălĠi în ansamblu. Din cele 136 alocate în acest scop,
110 ha sunt destinate pentru proiecte investi܊ionale în regim de zonă liberă. Pe restul teritoriul de 26 ha, se
planifică crearea unei infrastructuri sociale și comerciale aferente proiectelor investi܊ionale din zona
liberă, după cum ar fi: centru de business, hotel, centru expozi܊ional, restaurant, centru auto. Toate aceste
obiecte au fost incluse în Planul Urbanistic de Detaliu elaborat în anul 2012 ܈i în baza căruia are loc
dezvoltarea infrastructurii interne. Primul pas de extindere a ZEL “Băl܊i” în afara municipiului Băl܊i, s -a
realizat în anul 2012, odată cu stabilirea primei subzone în mun. Stră܈eni. La sfîr܈itul anului 2015, au
urmat alte două modificări ale configura܊iei ZEL ”Băl܊i”, ܈i anume crearea a 7 noi subzone, dintre c are trei
în mun. Stră܈eni, două în mun. Cahul, o subzonă în mun. Orhei ܈i o subzonă în ora܈ul Cău܈eni.
În prezent, ZEL ”Băl܊i” are în componen܊a sa 11 subzone cu o suprafa܊ă totală de 245 ha, în 5 cele mai
mari ܈i importante unită܊i teritoriale ale ܊ării: Băl܊i, Stră܈eni, Orhei, Cău܈eni ܈i Cahul, repartizate în cele 3
Reguni de Dezvoltare.
La 31 decembrie 2016, în cadrul ZEL ”Băl܊i” erau înregistraĠi 53 rezidenĠi, printe care întreprin deri cu
capital din Germania, Austria, România, Italia, Olanda, Suedia și Republica Moldova.
Num ărul total al angajaĠilor în cadrul companiilor rezidente în ZEL ”Băl܊i” în prezent este de peste 3500
persoane, cu un salariu mediu lunar de cca. 7800 lei, mult peste media pe ܊ară.
Volumul total al investiĠiilor realizate în ZEL ”Băl܊i” a depă܈it cifra de 95 milioane dolari SUA.
Tabelul 1: Indicatorii de bază ai activită܊ii reziden܊ilor ZEL ”Bălți” în anii 2016 ܈i 2015
Indicatorii / anul 2016 2015
Numărul de rezidenĠi 53 41
Numărul de angajaĠi 3 500 3 088
Salariul mediu lunar, lei 7 800 6 780
Volumul total al vânzărilor, mii lei, inclusiv: 1 908 000 1 572 043
Volumul vânzărilor nete ale producĠiei industriale 1 400 000 1 521 024
Volumul serviciilor acordate 520 000 51 019

4
Volumul exporturilor 1 100 000 1 050 098
Volumul impozitelor calculate, taxelor ܈i defalcărilor, 98 000 90 486
Volumul total cumulativ de investiții, mii dolari SUA 95 500 57 892
Sursa: Alcătuit în baza datelor Raportelor administrației ZEL ”Bălți”
Din informa܊iile incluse în tabelul de mai sus se observă tendin܊a pozitivă de majorare a indicatorilor de
bază fa܊ă de anul 2015, fapt ce rezultă din implementarea proiectelor investi܊ionale de anvergură ale
companiilor rezidente ce fac parte din concernele Draexlmaier, Gebauer&Griller, Sumitomo, La Trivene ta
Cavi.
Municipiul ”Băl܊i”
Mun. Băl܊i sau "Capitala de Nord" a Moldovei este al doilea, după mărime, ora ܈al Republicii Mol dova, ܈i
un important centru de dezvoltare socio – economică a ܊ării. Mun. Băl܊i este centrul Regiunii de Dezvoltare
Nord. Cu o popula܊ie de peste 127 mii locuitori, mun. Băl܊i prezintă o sursă importantă de for܊ă de muncă
calificată datorită ofertei educa܊ionale diverse reprezentată prin institu܊ii de învă܊ământ superior, mediu de
specialitate ܈i profesional -voca܊ionale . La Băl܊i î܈i desfă܈oară activitatea 3 institu܊ii de învă܊ământ
superior, 6 colegii, 5 ܈coli profesionale ܈i o ܈coală de meserii. La institu܊iile de învă܊ământ superior din
mun. Băl܊i, î܈i fac studiile circa 8% din numărul total de studen܊i din Republica Moldova.
Un rol deosebit în pregătirea cadrelor calificate pentru satisfacerea cerin܊elor pie܊ei de muncă îi revine
învă܊ământului secundar profesional. Re܊eaua unită܊ilor municipale din învă܊ământul secundar profesional
este formată din 5 ܈coli profesionale ܈i o ܈coală de meserii, cu peste 3200 de elevi, atât din Băl܊i, cât ܈i alte
localită܊i din ܊ară. Anual, la ܈colile profesionale sunt înmatricula܊i peste 1 600 de elevi, numărul acestora
ajungând uneori la 2000.
În domeniul învă܊ământul mediu de specialitate func܊ionează 6 colegii: Colegiul Pedagogic „Ion
Creangă” , Colegiul de Medicină , Colegiul de Industrie U܈oară , Colegiul Tehnic Feroviar, Colegiul
Politehnic ܈i Colegiul de Muzical -Pedagogic.
Muncipiul Stră܈eni
Mun. Stră܈eni este situat în Zona de Dezvoltare Centru a ܊ării, la doar 23 km de mun. Chisinau, acesta
fiind unul din argumentele forte în decizia de extindere a ZEL “Băl܊i” în or. Stră܈eni. Con܈tien܊i de faptul
că firmele mari străine au nevoie de for܊ă de muncă calificată, care în mare parte este pregă tită de
institu܊iile de învă܊ământ, concentrate în mun. Chi܈inău. Proximitatea de capitală permite folosirea la
maxim a resur selor ܈i poten܊ialului oferit de acesta. Pe lîngă acest avantaj, mun. Stră܈eni, datorită loca܊iei,
mai beneficiază de:

5
 Conexiune la toate rutele importante de transport ܈i acces către toate zonele importante din punct
de vedere logistic.
 Acces direct la dr umurile naĠionale și internaĠionale, inclusiv drumul naĠional Chișinau -Ungheni-
Sculeni-frontiera cu Romania, automagistrala M14 Brest-Briceni- Chișinău, drumul internaĠional
Chișinău -Leușeni.
 Acces la calea ferată "Chișinău -Ungheni".
Raionul Strășeni, are hotare comune cu raioanele: Călărași, Nisporeni, Hîncești, Ialoveni, Criuleni și
Orhei. Raionul este compus din 39 localităĠi dintre care: 2 orașe, 25 comune și 12 sate.
PopulaĠia raionului constituie 91,3 mii persoane. Municipiul Strășeni are o populaĠie de cca 22 mii
locuitori. Mai mult, în ultima perioadă, se atestă o tendinĠă de creștere a populaĠiei mun. Stră܈eni.
În Raionul Stră܈eni sunt peste 60 mii persoane apte de muncă. Astfel, se identifică un potenĠial ridicat de
forĠă de muncă disponibilă, care poate fi valorificat prin atragerea investi܊ilor în regim de zonă economică
liberă. Este important că peste 20% din populaĠia aptă de muncă sunt persoane cu studii superioare,
preponderent din municipiul Strășeni, ce reprezintă un avantaj în negocierile cu corpora܊iile transna܊ionale
ce se află în proces de identificare a unor noi loca܊ii de producere.
Municipiul Orhei
Mun. Orhei este un important ora܈ din partea centrală a Republicii Moldova, situat la 48 km spre nord
de Chi܈inău . Este centru administrativ al raionului cu acela܈i nume.
Cu o popula܊ie de aproape 34 de mii locuitori (2016) ܈i fiind al 9 -lea ora ܈ca mărime din ܊ară, Orheiul este
unul din principalele centre economice ale Regiunii centrale a ܊ării.
Proximitatea de mun. Chi܈inău, for܊a de muncă suficientă ܈i calificată, precum ܈ i disponibilitatea de teren
pentru poiecte investi܊ionale de tip ”greenfield” au fost factorii ce au infuen܊at decizia companiei nipone
Sumitomo de a identifica ܈i selecta anume municipiul Orhei, drept loca܊ie pentru construc܊ia fabricii de
producere a cablajelor în Republica Moldova. Astfel, pentru atragerea investitorului japonez, compania
Sumitomo Electric Bordnetze (SEBN), la data de 20.11.2015 a fost creată subzona din mun. Orhei a ZEL
”Băl܊i”.
Ora܈ul Cău܈eni
Ora܈ul Căușeni, este situat în partea de sud – est a Republicii Moldova, fiind la hotar cu Ucraina, astfel, 4
localităĠi din raion sunt regiuni de frontieră. Raionul se învecinează cu raioanele Ștefan – Vodă, Anenii–
Noi ܈i Cimișlia. PopulaĠia raionului este de 90.432 persoane. Ponderea populaĠie i economic active din

6
numărul total este de 58,4%. Orașul Căușeni are o populaĠie de 17635 locuitori, dintre care 10792 sunt de
vârstă între 16 -35 ani.
În aria de 15 km de la orașul Căușeni sunt amplasate 10 localităĠi din raionul Căușeni cu o populaĠie de
peste 34 383 de locuitori. Învecinate cu orașul Căușeni sunt și trei localităĠi din raionul Ștefan Vodă, cu o
popula܊ie în total de 9541 persoane. Din localităĠile nominalizate 35 mii 950 sunt persoane economic
active. În ora܈ul Căușeni activează o Școala Profesională în care tineri își fac studiile la 7 meserii. Ora܈ul
dispune de o reĠea de drumuri auto și feroviare de importanĠă naĠională și internaĠională, ce oferă un șir de
avantaje pentru dezvoltarea de perspectivă. Raionul este traversat de un traseu internaĠional spre Ucraina,
cu o lungime de 460 km.
DistanĠa de la orașul Căușeni pînă la orașul Odesa, inclusiv portul maritim din acest oraș este de 126 km
de drum modernizat. DistanĠa de la aeroportul Chișinău pînă în orașul Căușeni este de 61 km.
Industria prelucrătoare și agricultura sunt ramurile dominante în economia raionului, de care în mod direct
depind veniturile bugetului și asigurarea dezvoltării social – economice. Activitatea în sectorul real al
economiei este orientată spre dezvoltarea industriei prelucrătoare, activităĠilor investiĠionale și de export,
de dezvoltare a micului business, ce au contribuit la înviorarea activităĠii de producĠie, cre șterea
productivităĠii și competitivităĠii produselor și consolidarea mediului concurenĠial . Orașul Căușeni dispune
de infrastructură de asigurare cu apă și canalizare, gaz natural, energie electrică cu ca pacităĠi ce permit
dezvoltarea industriei, inclusiv în cadrul subzonei ZEL ”Băl܊i”, reĠele fiind în nemijlocita apropiere de
terenul subzonei.
Municipiul Cahul
Municipiul Cahul, numit "Capitala de Sud" a Moldovei, este un ora ܈în partea de sud -vest a Republicii
Moldova, situat la frontiera cu România ܈i la 175 km de Chi܈inău. Cu peste 40 mii de locuitori, este al 6-
lea ora ܈ ca mărime din ܊ară, după Chi܈inău, Băl܊i, Tiraspol, Tighina ܈i Rîbni܊a), dar al treilea după
poten܊ialul de dezvoltare economică ܈i ca importan܊ă socială. Majoritatea companiilor care au vizitat
municipiul Cahul s- au arătat interesate de oportunită܊ile investi܊ionale pe care le oferă acesta, în special
proximitatea de hotarul cu România ܈i portul Giurgiule܈ti.
Un rol foarte important îl are for܊a de muncă suficientă în regiune, dar ܈i diversitatea ofertei de pregătire a
for܊ei de muncă calificată, reprezentată prin cele 2 ܈coli profesionale ܈i cea polivalentă; 2 universită܊i,
Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Ha܈deu” , în incinta căreia activează ܈i extensiunea Universită܊ii
"Dunărea de Jos" din Gala܊i; 2 colegii. Municipiul Cahul are o popula܊ie de 40.900 locuitori (2014).
Popula܊ia activă economic constituie circa 62% din numărul total.

7
În conformitate cu legea nr. 203 din 20.11 .2015 pe teritoriul mun. Cahul au fost create două subzone ale
ZEL ”Băl܊i”, o subzonă de 17 ha cu clădiri industriale ܈i o subzonă de 23 ha pentru proiecte investi܊ionale
”greenfield”. Statutul de municipiu le- a fost atribuit recent ora܈elor Stră܈eni, Orhei ܈i Cahul, fapt ce va
contribui suplimentar la stimularea dezvoltării socio – economice a localită܊iilor respective.

1.2 Avantaje ܈i oportunită܊i oferite în regim de Zonă Economică Liberă
18. Regimul de zonă economică liberă sau zonă a antreprenorialului liber acordă facilităĠi fiscale, vamale
și garanĠii de stat pentru investitorii atît străini cît ܈i autohtoni, prevăzute în conformitate cu Legea 440 din
27.07.2001 cu privire la zonele economice libere, inclusiv:
 protecĠia juridică a statului pentru investiĠiile de pe teritoriul zonelor libere;
 regim birocratic și de control simplificat – controale planificate de către organele statului nu
mai des de o dată în decursul unui an calendaristic;
 garanĠia aplicării timp de 10 ani a legisl a܊iei în vigoare la momentul înregistrării în calitate
de rezident al zonei libere;
 scutire de plata taxelor vamale la import și export;
 neaplicarea regimului de contingentare și licenĠiere la importul și exporturilor mărfurilor
(serviciilor);
 posibilit atea transmiterii mărfurilor (serviciilor), aflate în zona liberă, de la un rezident la
altul fără perfectarea declaraĠiei vamale;
 posibilitatea de a efectua decontările între rezidenĠi în valută străină
 tratament vamal preferenĠial (postul vamal situat în cadrul ZEL);
 scutire de 50% din cota impozitului pentru venitul obĠinut din exportul mărfurilor sau
serviciilor originare din ZEL în afara teritoriului RM și de 25% din alte activităĠi decât exportul de mărfuri
sau servicii;
 scutire totală timp de 3 ani de plata impozitului pe venitul obĠinut din exportul mărfurilor
sau serviciilor originare din ZEL în afara teritoriului RM, ca rezultat al investirii în zona libe ră a cel puĠin
1 milion USD și timp de 5 ani drept rezultat al investirii în zona liberă a cel puĠin 5 milioane USD;
 TVA la cota zero pentru toate mărfurile și serviciile importate/exportate din/pe/în afara
teritoriului zonei economice libere (cu excepĠia exportului din ZEL pe restul teritoriului Ġării);
 scutire de plata accizelor pentru toate mărfurile importate/exportate din/pe/în afara
teritoriului ZEL (cu excepĠia exportului din ZEL pe restul teritoriului Ġării);

8
19. Însă simpla acordare a unor facilităĠi de ordin fiscal și nefiscal, în condi܊iile unui proces de globalizare
continuu, nu sunt de ajuns pentru atragerea investitorilor și reușita ZEL. Tot atât de importante, sau chiar
mai importante sunt măsurile de dezvoltare, poziĠionare și de promovare a zonei. ComerĠul internaĠional
devine astăzi din ce în ce mai deschis, pentru care frontierele nu mai reprezintă o barieră, capitalul circulă
liber în căutare de randamente financiare sporite, forĠă de muncă calificată și ieftină, costuri reduse de
transport, etc. Acestea reprezintă efectele globalizării. O atenĠie deosebită, în aceste condiĠii, de către
dezvoltatorii/operatorii ZEL trebuie să fie acordată eforturilor de promovare/ dezvoltare a zonei,
deoarece ZEL nu mai constituie o garanĠie pentru atragerea investitorilor străini și o oază de dezvoltare,
care să ademenească investitorii prin simpla acordare a unor facilităĠi fiscale, care deseori sunt ineficiente
sau nu ajung să producă efectul scontat.
Pentru zonele din Republica Moldova, însă, politica de creare și dezvoltare a zonelor s -a limitat în mare
parte doar la crearea cadrului regulator aferent, cu acordarea facilităĠilor fiscale, vamale și a unor garanĠii.
Foarte puĠine eforturi s -au investit în acĠiunile ulterioare pentru dezvoltarea și promovarea acestora. De܈i
meritul pentru investi܊iile realizate în zone se datorează în mare parte eforturilor administra܊iei acestor
zone, totu܈i rezultatele înregistrate demonstrează că zonele libere trebuie păstrate în arsenalul
instrumentelor de atragere a investiĠiilor și stimulare a dezvoltării economice, cu condi܊ia că vor fi
elaborate ܈i implementate măsurile necesare de dezvoltare, poziĠionare și de promovare a zonei.
Impedimente de ordin general
Lipsa personalului suficient de calificat pentru diferite activită܊i este una din principalele bariere în
dezvoltarea afacerilor, invocate de companiile locale și internaĠionale din RM, concluzie confirmată și de
clasamentele internaĠionale referitoare la constrângerile în afaceri și/sau în calea competitivităĠii, la care
ne-am referit ceva mai sus.
Aparent, problema Ġine mai mult de calitatea sistemului de educaĠie și instruire și deficitul de personal, așa
cum în același clasament al BM, doar 2,9% din companii au invocat reglementările în domeniul muncii ca
o constrângere majoră, mai puĠin chiar decât media Ġărilor Europei de Est și Asiei Centrale (4,6%) sau
media mondială (11,2%). Problema deficitului și a nivelului insuficient de calificare a personalului pare să
Ġină de toate nivelurile de educaĠie, însă după cum o reflectă ܈i datele statistice, dificultă܊ile sunt legate
într-o măsură mai mare de învă܊ământul profesional -tehnic și mediu de specialitate.
Neatractivitatea legislaĠiei în domeniul forĠei de muncă (aspectele privind concedierea, concediul de
maternitate, litigiile de muncă, relaĠiile cu sindicatele, etc.). Legisla܊ia ce reglementează raporturile în
domeniul muncii este îndreptată primordial spre protec܊ia angaja܊ilor ܈i nu prevede mecanisme func܊ionale

9
de stimulare a eficien܊ei muncii acestora, de încurajare a angajării tinerilor speciali܈ti, precum ܈i de
concediere a personalului ineficient ori de calificare necorespunzătoare. În atare model angajatorii nu pot
crea o echipă func܊ională fără să suporte cheltuieli financiare nepropor܊ionale ܈i pierderi de timp, reducând
astfel esen܊ial competitivitatea pe plan national ܈i interna܊ional.
Procedura de perfectare a permisului de ܈edere cu drept de muncă pentru lucrătorii străini rămâne în
continuare dificilă ܈i birocratică. În pofida instituirii Ghi܈eului Unic din Cadrul Biroului de Migra܊ie ܈i
Azil, formalită܊ile necesare pentru angajarea lucrătorilor străini consumă mult timp ܈i sunt costisitoare. În
condi܊iile unui deficit al for܊ei de muncă, a cre܈terii demografice negative ܈i ale emigrării în masă, aceste
rigidită܊i regulatorii, dacă nu vor fi eliminate, vor exercita o presiune ܈i mai mare asupra companiilor care
î܈i doresc să investească ܈i / sau să î܈i extindă afacerile în Republica Moldova. Cu atît mai mult că,
majoritatea specialiștilor străini în zone sunt aduși pentru activităĠi relativ noi pentru industria locală,
specialiști de înaltă calificare, care nu pot fi identifica܊i ܈i angajaĠi de pe piaĠa locală a forĠei de muncă.
Dacă privim situa܊ia în aspect cantitativ, atunci este clar că angajarea speciali܈tilor străini nu a fectează pe
scară largă problema ܈omajului în ܊ară, deoarece numărul lucrătorilor străini este foarte mic, comparativ
cu locurile noi de muncă create de companiile străine. De exemplu, în compania Draexlmaier permanent
activează doar 2 persoane străine din cei circa 2900 de angaja܊i în Moldova.
Impedimente specifice ZEL ”Bălți”
Infrastructura utilită܊ilor pe teritoriul subzonelor sau în imediata apropiere a acestor a este slab
dezvoltată, sau cu un grad sporit de uzură fizică. Zonele industriale din localităĠile din Moldova suferă
de un deficit cronic de investiĠii în reĠelele de utilităĠi (apă, gaz, canalizare, gospodărie comunală), în
consecinĠă lipsa utilităĠilor pe teritoriul subzonelor sperie companiile ce doresc să investească pe
aceste teritorii. În aceste condi܊ii este necesară interven܊ia Guvernului pentru a acorda suport
institu܊ional ܈i tehnic autorită܊ilor publice locale, pe teritoriul cărora au fost creat e subzone ale ZEL
”Băl܊i”, pentru accesarea de fonduri prin Fondul Na܊ional de Dezvoltare Regională, pentru racordarea
terenurilor la utilită܊ile necesare viitorilor reziden܊i, dar ܈i reconstruc܊ia re܊elelor exterioare, pentru
asigurarea fiabilită܊ii acest ora.
Posibilită܊i financiare ܈i legale limitate ale administra܊iei ZEL ”Băl܊i” de a investi în subzonele aflate
în proprietate privată. Problemă care este agravată ܈i de lipsa fondurilor de creditare directă, în condi܊ii
preferen܊iale, destinate dezvoltăr ii activelor industriale.

10
Uzura fizică ܈i morală a clădirilor industriale de pe teritoriul subzonelor ZEL ”Băl܊i, unele din ele
depă܈esc vîrsta de 30 -40 ani, fiind rămă܈i܊e industriale de pe timpurile fostei URSS, care necesită investi܊ii
capitale în recon struc܊ia ܈i adaptarea la cerin܊ele de producere moderne.
Starea deplorabilă a drumurilor de acces către subzonele ZEL ”Băl܊i”, care sunt situate în z onele
industriale ale localită܊ilor ܈i de obicei sunt în afara vizorului autorită܊ilor publice.
Ofertă limitată de spa܊ii industriale ”la cheie”, ce crează impedimente pentru atragerea investi܊iilor
mobile.
1.3 Scopul general ܈i obiectivele specifice ale Strategiei

În baza analizei de mai sus, precum ܈i având în vedere perspectiva de dezvoltare a ZEL ”Băl܊i”, scopul
general al prezentei Strategii este de a atrage noi investi܊ii ܈i dezvoltarea de noi sectoare cu valoare
adăugată, caracterizate prin fluxul de capital, tehnologii ܈i cuno܈tin܊e, prin cre܈terea competitivită܊ii ZEL
”Băl܊i”
Pentru atingerea acestui scop major, în Stratege sunt prioritizate următoarele obiective specifice (direc܊ii
de interven܊ie prioritare):
Obiectivul 1. Creșterea considerabilă a vizibilității ZEL ”Bălți” pe plan intern și extern prin stabilirea
și fortificarea relațiilor cu organizații de promovare și atragere a investițiilor locale și internaționale.
Obiectivul 2 . Conlucrarea cu structurile de stat, responsabile pentru eliminarea impedimentelor ce țin de
cadrul de reglementare cu impact direct asupra atragerii investițiilo r;
Obiectivul 3. Consolidarea capacităților umane, tehnice și de infrastructură pentru a
facilita atragerea, reținerea și dezvoltarea investițiilor în sectoarele prioritare identificate de ZEL
”Bălți”;
Obiectivul 4. Dezvoltarea lanțului valoric prin abordarea țintită a listei de furnizori și clienți ai
companiilor rezidente;

Capitolul II. Analiza activită܊ii economico -financiare al companiei ܈i analiza acestora
܈i organizarea mediului de Marketing la întreprindere
2.1 Analiza indicatorilor economico – financiară a Zonei Economice Libere ”Băl܊i”

11
Din perspectiva facilită܊ilor acordate de regimul de zonă liberă, Strategia a fost identificat următoarele
sectoare cu poten܊ial de creare a locurilor de muncă, dezvoltarea tehnologiilor avansate ܈i cuno܈tin܊e ܈i
crearea valorii adăugate prin cre܈terea lan܊ului valoric:
Fabricarea de ma܈ini ܈i echipamente (denumită „Industria automotive”), rămîne în continuare sectorul cu
cel mai mare poten܊ial investi܊ional în ZEL ”Băl܊i”. Industria automotive este p rincipala sursă a noilor
locuri de muncă în Europa ܈i obiectivul principal de promovare a investi܊iilor în Republica
Moldova. Conform celor mai recente date statistice publicate de către Asocia܊ia Europeană  a
Producătorilor de Autovehicule (ACEA), cifra de afaceri anuală realizată de către companiile europene din
domeniu s ‐a ridicat în anul 2013 la peste 843 miliarde euro, reprezentând 6,6% din produsul intern brut
comunitar. Industria auto se numără  printre domeniile economice cu o pondere ridicată a valorii adăugate
brute (154,3 miliarde euro în anul 2013, la nivelul Uniunii Europene).  Industria automotive se află printre
primele patru sectoare din Europa ca număr de noi proiecte ISD. Totodată, acesta este ܈i sectorul care prin
ISD creează cele mai multe locuri de muncă în Europa – aproximativ 50.000 de noi locuri de muncă anual.
ZEL ”Băl܊i” a reu܈it să atragă câteva companii din industria autovehiculelor (Draexlmaier ܈i Coropla st din
Germania, Gebauer&Griller din Austria, Sumitomo din Japonia), aportul industriei la PIB fiind de circa
4% în 2014. ZEL ”Băl܊i” rămîne în continuare competitivă ܈i atractivă pentru noi proiecte investi܊ionale în
domeniul industriei automotive (care din punct de vedere al clasificării statistice se încadrează în industria
ma܈inilor ܈i echipamentelor electrice). Este important că în cadrul acestui sector al industriei se
înregistrează o configurare a unui cluster industrial din sectorul automotive, cu cre܈terea lan܊ului valoric
atît în cadrul zonei (GG ܈i Coroplast sunt furnizori ai companiei Draexlmaier), cît ܈i în afara printr -o
conlucrare eficientă cu întreprinderile atît autohtone cît ܈i străine.
România la rîndul său a reu܈it să atragă mult mai multe proiecte din acest domeniu, ܈i se numără astăzi
printre statele europene cu cea mai rapidă cre܈tere a produc܊iei auto. Această evolu܊ie se datorează
investi܊iilor străine realizate de importante companii din domeniul industriei auto (Renault, Daewoo,
înlocuită în 2008 de Ford Company – firme care au preluat Uzinele Dacia ܈i Uzina de Autoturisme
Craiova), care la rândul lor au atras investi܊ii semnificative din partea producătorilor de diverse păr܊i
componente ܈i subansamble auto (Continental, DTR Draexlmaier, Autoliv, Schaeffler, SNR Rou lments,
Stabilus, Takata, Faurecia Seating, Kromberg &Schubert etc). Potrivit datelor Băncii Na܊ionale a
României, soldul investi܊iilor străine directe în industria mijloacelor de transport se ridica la peste 3,17
miliarde euro la sfâr܈itul anului 2012, ce a mai mare parte a acestora fiind concentrate în subdomeniul
auto. Numărul de vehicule asamblate în România în anul 2013 a atins cifra de 411 mii, cea mai mare parte

12
a produc܊iei fiind exportată. La aceasta se adaugă  produc܊ia de piese  ܈i subansamble auto ce intră   în
componen܊a unor mărci de prestigiu.  
Echipamente electrice ܈i electronice ar fi al doilea sector prioritar pentru atragerea investi܊iilor în ZEL
”Băl܊i”. Acest sector nu figurează printre primele sectoare din Europa după investi܊iile străine ܈i crearea
noilor locuri de muncă în Europa, dar este unul dintre cele mai mare ܈i competitiv sector de producere, cu
o capacitate avansată în domeniul inova܊iilor ܈i tehnologiilor noi. Europa este a treia pia܊ă de desfacere
după SUA ܈i Japonia, pentru acest sector, cu un profit de circa  €703,3 miliarde, aproximativ 9.6% din
totalul industriei producătoare. Totodată există un număr mare de uzine de producere ܈i asamblare a
echipamentului electric/electronicelor în care sunt poten܊iali cumpărători pentru companiile producătoare
de produse electronice sau echipamente electrice. Proximitatea Republicii Moldova fa܊ă de ace܈ti
poten܊iali cumpărători ܈i competitivitatea pre܊ului ar putea contrabalansa competitivitatea pre܊ului
concuren܊ei asiatice. De asemenea, pe măsură ce costul for܊ei de muncă în Europa Centrală ܈i de Est va
continua să crească, se poate a܈tepta ca producătorii afla܊i în această regiune să ia în considerar e
schimbarea loca܊iilor sale în ܊ări cu costuri de producere mai scăzute, cum ar fi Rep ublica Moldova.
Fabricarea echipamentelor de testare, utilaje ܈i piese. Acest sector a înregistrat o cre܈tere a volumului
exporturilor ܈i se clasează printre primele sectoare din Europa la capitolul investi܊ii străine directe ܈i
crearea noilor locuri de m uncă. În Moldova
Echipamente ܈i tehnologii medicale. Acest sector se caracterizează printr -un flux constant al inova܊iilor,
ca rezultat al nivelului înalt de investi܊ii în capacită܊ile de cercetare ܈i dezvoltare precum ܈i din cooperarea
apropiată cu utilizatorii. Produsele din acest domeniu au un ciclu scurt de via܊ă, de doar 18 -24 luni, până
ca următorul produs îmbunătă܊it să apară pe pia܊ă. Pia܊a europeană este a doua pia܊ă ca mărime, după
SUA, cu o capacitate de circa 58 milioane euro. Printre ܊ările lider în acest domeniu se enumeră Germania,
Fran܊a, Italia, Marea Britanie ܈i Spania. Compania Johnson & Johnson a avut inten܊ia de a investi în
Republica Moldova, fapt ce nu s- a realiizat datorită incapacită܊ii Guvernului de a îndeplini cerin܊ele
inves titorului. Acest sector trebuie luat în considerare ܈i depuse eforturile pentru pentru abordarea ”܊intită”
a unei companii cu renume din domeniu, care ar sparge ghea܊a ܈i ar servi drept exemplu de succes, precum
s-a întîmplat cu Draexlmaier din industria automotive.
Producerea structurilor ܈i confec܊iilor metalice. Gra܊ie proximită܊ii Uzinei metalurgice din Rîbni܊a, acest
sector are viitor ܈i ar trebui valorificat la justa valoare. În acest domeniu există mai multe ini܊iative de a
produce în regim de zonă liberă.
Exportul de servicii, inclusiv cele de cercetare și dezvoltare, precum și de între܊inere externă a proceselor
de business din Republica Moldova a fost evaluat la aproximativ 959 milioane dolari în 2014. Serviciile

13
de cercetare și dezvoltare/inginerie, ca și cele de între܊inere externă a proceselor de business sunt în
prezent mai puĠin populare în Republica Moldova decât serviciile TIC, constituind mai puĠin de 25% din
exportul total al serviciilor TIC. Totuși, cererea regională este în cre܈tere, de aceea se pr econizează o
dezvoltare mai rapidă a serviciilor de externalizare a proceselor de business comparativ cu celelalte
activităĠi7. ğinând cont de constrângerile for܊ei de muncă, Republica Moldova se va concentra pe atragerea
investi܊iilor în activită܊ile care aduc o valoare adăugată mai înaltă (cum ar fi analiza, proiectarea,
dezvoltarea și testarea de programe) sau în activită܊ile cu o intensitate redusă (dezvoltarea aplic a܊iilor web,
programare de bază, serviciile de externalizare a proceselor de business mici și mijlocii ) care nu au nevoie
de un număr mare de angaja܊i.
De܈i sectoarele men܊ionate sunt considerate prioritare, aceasta nu înseamnă că investi܊iile străine în alte
sectoare vor fi descurajate sau neglijate. Din contra, interven܊iile c onsiderate în cadrul acestei strategii, vor
avea un impact pozitiv asupra investi܊iilor în toate celelalte sectoare. Mai mult decât atât, Strategia vizează
în mod expres dezvoltarea legăturilor dintre companiile/sectoarele care beneficiază de ISD ܈i a celor care
nu beneficiază de investiĠii în mod direct, precum ܈i amplificarea efectelor de difuziune a cuno܈tin܊elor ܈i
competen܊elor tehnologice generate de ISD în întreaga economie. De asemenea, pe lângă sec toarele care
sunt promovate ca prioritare pentru atragerea ISD, alte sectoare pot fi promovate ca prioritare din
perspectiva poten܊ialului de export pe care -l au.
܉ările investitoare de perspectivă
܉ările Uniunii Europene ܈i OECD – cele mai dezvoltate state – sunt cei mai mari investitori ܈i beneficiar i
de investi܊ii străine directe (ISD) în întreaga lume. De -a lungul anilor acestea au pus în aplicare, fără
excep܊ie, politici ܈i programe de promovare pentru a atrage ܈i maximiza ob܊inerea unei game largi de
beneficii de la investi܊ii străine directe. În unele state, ISD au reprezentat un catalizator major pentru
transformarea economică ܈i socială (de exemplu Irlanda, Cehia ܈i Slovacia) ܈i continuă să contribuie
semnificativ la cre܈terea economiei na܊ionale ܈i realizarea obiectivelor. După datele ”World I nvestment
Report 2015” al UNCTAD, fluxul net de investi܊ii străine directe în Republica Moldova pentru anul 2014
a constituit 207 mil. dolari SUA, ceea ce reprezintă o descre܈tere cu 12.2% comparativ cu a nul 2013.
Proiectele investi܊ionale tip Greenfield, fiind un indicator cheie al progresului anual în ceea ce ܊ine de
promovarea investi܊iilor străine directe ܈i noile proiecte, au constituit 115 mil. dolari SUA, reprezentând o
scădere cu 59% comparativ cu anul 2013. Către sfâr܈itul anului 2014, stocul total de investi܊ii străine
directe în Moldova a valorificat 3.647 mlrd. dolari SUA, fiind o cre܈tere cu 0.9% comparativ cu 2013 ܈i
reprezintă 45.9% al PIB în 2014. Raportul recent de politici al Băncii Mondiale descrie o perfo rman܊ă
relativ scăzută a Moldovei în ceea ce ܊ine de promovarea ܈i atragerea investi܊iilor străine directe pe

14
parcursul anilor 2005 – 2014, cu un flux net pe cap de locuitor de 89 dolari SUA, comparativ cu 184
dolari SUA în Macedonia, 186 dolari SUA în Armenia ܈i 243 dolari SUA în Georgia pe parcursul anilor
2005 – 2014. Marea majoritate a investitorilor interna܊ionali sunt exportatori semnificativi, deci
această performan܊ă scăzută în domeniul atragerii investi܊iilor străine directe reduce ܈i nivelul exporturilor
autohtone.
܉ările dezvoltate din Europa au devenit cei mai mari furnizori la nivel global ai fluxului de investi܊ii.
După datele furnizate de UNCTAD, ISD ale CTN din Europa au crescut cu 85%, atingând cifra de 576
milioane USD pentru anul 2015, ceea ce reprezintă mai mult de o treime din totalul investi܊iilor la nivel
mondial. Olanda a devenit cel mai mare investitor din Europa, cu un poten܊ial de circa 113 milioane USD,
urmată de Irlanda care ܈i -a dublat practic capacitatea investi܊ională atingând cifra de 102 milioane USD.
Germ ania rămâne în continuare o ܊ară investitoare de top, în pofida unei descre܈teri de 11% a cifrei
investi܊ionale, la nivelul de 94 milioane USD. Cre܈terea înregistrată la capitolul capacită܊ii investi܊ionale
ale Suediei a fost cea mai semnificativă printre ܊ările cu o economie dezvoltată (cu 74 milioane USD). O
altă ܊ară importantă din punct de vedere a exportului de investi܊ii este Luxemburg (cu 68%, ce reprezintă
39 milioane), Belgia (o cre܈tere de mai mult de ܈ase ori, atingând cifra de 39 milioane USD) ܈i F ran܊a
(scădere a ie܈irilor de investi܊ii la 35 milioane USD). Capacitatea investi܊ională al Marii Britanii a crescut
cu 20 milioane, dar oricum rămâne negativ, la -61 milioane.
Achizi܊iile ܈i fuziunile transfrontaliere înregistrate de corpora܊iile eur opene au atins cifra de 318 miliarde
USD, 76% dintre care au fost înregistrate în sectorul producere. Aceasta s-a datorat în mare parte
contractărilor din industria farmaceutică, ce reprezintă 40% din total.
Din perspectiva ZEL ”Băl܊i” printre ܊ările cu cel mai mare poten܊ial de export al investi܊iilor către
Republica Moldova sunt: 1) Germania, 2) Austria, 3) Olanda, 4) Belgia, 5) Ungaria ܈i 6) Romania.
Succesul în atragerea investitorilor strategici în zonă este determinat nu doar de existenĠa unei cere ri
suficiente în regiune și în avantajele competitive pe care le poate oferi o Ġară/zonă, ci are de seori un
caracter oportunist. Multe ZEL pe plan mondial au fost mai eficiente decât altele deoarece au exploatat
agresiv oportunităĠi specifice de piaĠă și ș i-au Ġintit eforturile promoĠionale. Un astfel de exemplu sunt
strategiile bazate pe exploatarea oportunităĠilor ce reies din existenĠa preferinĠelor comerciale de export
(ca de exemplu în cadrul acordurilor de liber schimb). Iar Moldova este una din Ġăril e care poate exploata
la maximum avantajele ce reies din acordurile de liber schimb cu Ġările din UE, CSI și acordul CEFTA.

2.2 Analiza SWOT a Zonei Economice Libere ”Băl܊i”
PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

15
 Amplasarea geografică favorabilă în
raport cu UE, Rusia, Orientul Mijlociu ܈i Asia
Centrală;
 Proximitatea fa܊ă de CSI ܈i contacte
de afaceri dezvoltate de exportatorii ܈i producătorii
moldoveni pe aceste pie܊e;
 Regim liberalizat de vize cu ܊ările
CSI, UE, SUA, Canada, Israel ܈i altele;
 Comer܊ul liberal izat cu UE, Turcia,
Europa de Sud- Est ܈i ܊ările CSI;
 47 de acorduri bilaterale dintre
Republica Moldova ܈i alte ܊ări privind evitarea
dublei impuneri;
 40 de acorduri bilaterale dintre
Republica Moldova ܈i alte ܊ări privind protejarea
reciprocă a investi܊iilor;
 Prezen܊a subzonelor ZEL ”Băl܊i” în
toate cele 3 regiuni de dezvoltare ale ܊ării (Nord,
Centru ܈i Sud);
 Post vamal amplasat în fiecare
subzonă;
 Popula܊ia multilingvă;
 Disponibilitatea activelor neutilizate
(terenuri industriale, construc܊ii);
 Cea mai mare platformă industrială
(teren public) dotată cu utilită܊i în mun. Băl܊i;
 Poten܊ial de dezvoltare mare a
industriei automotive, textilă ܈i electronică;
 Scutiri fiscale ܈i alte facilită܊i pentru
reziden܊ii din ZEL -uri;
 Scutirile ܈i facilită܊ile fiscale
orizontale pentru transportare, hrană ܈i formare
profesională pentru angajaĠi;  Deficitul for܊ei de muncă de calificare
medie ܈i înaltă, în special în domeniul tehnic;
 Procentul scăzut al tinerilor cu
specializări în domeniile tehnice ܈i tehnolo gice;
 Curriculumul depă܈it în sectorul
educa܊iei profesionale, ce nu corespunde cerinĠelor
de pe piaĠa muncii;
 Rigiditatea politicii privind imigrarea
și procedurile inadecvate aplicate de autorităĠile
imigraĠionale;
 Starea nesatisfăcătoare a
infrastructurii fizice, în special a drumurilor
regionale;
 Insuficien܊a platformelor industriale
dezvoltate în mod corespunzător, a utilită܊ilor
comune ale acestora, precum ܈i costurile înalte
pentru dezvoltarea platformelor industriale;
 Calitatea redus ă a actului de
guvernare (corup܊ia, lipsa de transparen܊ă în procesul
decizional, protejarea incertă a drepturilor de
proprietate) generează riscuri mari de afaceri;
 Controlul excesiv din partea
Ministreului Economiei asupra activită܊ii zonelor
libere;

OPORTUNITĂ܉I RISCURI
 Vecinătatea geografică și lipsa
barierelor lingvistice care oferă posibilitatea
integrării în lan܊urile tehnologice ale firmelor cu ISD
amplasate în România ܈i Ucraina;
 Tendin܊e tot mai clare
de relocalizare a firmelor din Europa Centrală în
domenii ca industria automotive, electronică ܈i
u܈oară;
 Procesul de integrare europeană, care
oferă multiple oportunită܊i pentru dezvoltarea
capacită܊ilor institu܊ionale ܈i competen܊elor în
domeniul atragerii ISD;
 Implementarea Acordului de  Instabilitatea macroeconomică
continuă și sectorul financiar intern slab, care ar
putea spori substan܊ial nivelul de risc al Ġării ܈i
costurile de finan܊are a ISD;
 Riscurile bugetare ܈i disciplina fiscală
slabă, ce pot limita spa܊iul fiscal al ܊ării în
îmbunătă܊irea ܈i men܊inerea unui sistem coerent de
facilită܊i pentru ISD;
 Instabilitatea politică continuă și în
creștere, care poate alarma investitorii străini atât
poten܊iali, cât ܈i prezen܊i;
 Accelerarea emigrării for܊ei de muncă
va continua să aibă un impact negativ asupra

16
Asociere, care ar putea facilita comer܊ul interna܊ional
܈i redresa problemele ce Ġin de competitivitate;
 Liberalizarea comer܊ului cu servicii,
transferului de personal și de stabilire a companiilor
ca parte a ZLSAC, care ar putea îmbunătă܊i eficien܊a
serviciilor orientate spre export din Moldova;
 Modelul de stabilire a industriei auto
și costurile de produc܊ie în cre܈tere pe pie܊ele
existente emergente, ar putea genera oportunită܊i
pentru ISD în sectoare completamente noi pentru
Republica Moldova;
 Încasările din privatizare, care ar
putea fi utilizate pentru finanĠarea construcĠiei de
hale industriale gata de utilizat;
 Experien܊a de succes a companiei
Draexlmaier ܈i Gebauer&Griller în ZEL ”Băl܊i” care
demonstrează posibilitatea de a dezvolta lan܊u l
valoric;
 Instabilitatea cadrului de securitate în
Ucraina ܈i Turcia pot contribui la redirec܊ionarea
unor investi܊ii către Republica Moldova. disponibilită܊ii ܈i costului for܊ei de muncă;
 Presiunea inflaĠionistă ar putea
submin a pe termen scurt ܈i mediu avantajul
costurilor pe care le oferă Moldova;
 Recesiunea economică în Rusia ܈i
cre܈terea economică fragilă în UE;
 Conflictul îngheĠat din Transnistria și
riscul unui nou separatism regional pot spori în
continuare nivelul de risc al Ġării și costurile de
finanĠare a ISD;
 Barierele comerciale impuse de Rusia
în calea importurilor din Republica Moldova ܈i
riscul permanentizării acestora poate submina
atractivitatea ܊ării pentru ISD orientate spre piaĠa din
Rusia;
După cum arată studiile cu privire la eficien܊a ac܊iunilor de atragere a investi܊iilor, competi܊ia între ܊ări
pentru atragerea ISD se limitează doar la spa܊iul regional, adică vor concura două sau mai multe ܊ări cu
acela܈i sau diferit nivel de dezvoltare din aceea ܈i regiune geografică. Acelea܈i studii indică în acest
context că investitorii străini selectează la prima etapă regiunea – ܊intă, iar mai apoi trec la analiza detaliată
a ܊ărilor din această regiune, pentru a identifica loca܊ia cea mai avantajoasă.
O CTN angajată în procesul de căutare a loca܊iei pentru interna܊ionalizarea producerii de obicei începe
prin a alcătui o listă a poten܊ialelor ܊ări. Această listă este alcătuită de către managementul executiv al
companiei sau de către o firmă de consultan܊ă angajată să presteze aceste servicii. Lista re spectivă include
de obicei de la 8 pînă la 20 ܊ări care vor fi analizate teoretic din punct de vedere a avantajelor ܈i
oportunită܊ilor financiare ܈i non -financiare ce le prezintă. În baza acestor studii teoretice va fi întocmită
”lista scurtă” a acelor ܊ări cu poten܊ial pentru găzduirea investi܊iilor. Deja ܊ările incluse în lista scurtă vor fi
vizitate de către poten܊ialii investitori, vor interac܊iona cu Agen܊iile de Promovare a Investi܊iilor, cu
autorită܊ile de stat, dacă este cazul, ܈i vor încerca să acumuleze cît mai multă informa܊ie cu privire la
existen܊a unor loca܊ii poten܊iale pentru investi܊ii. Practica investi܊ională a ZEL ”Băl܊i” demonstrează că
procesul de interna܊ionalizare a producerii a unei CTN durează în jur de 6 – 12 luni, dar cîteodată chiar
pînă la doi ani.
Cadrul de politici care vizează ISD constituie cel de -al doilea factor decisiv asupra deciziei în ceea ce
prive܈te localizarea. În condi܊ii egale, investitorii vor prefera ܊ara cu o calitate a guvernării mai înaltă, o

17
mai bună executare a contractelor, o protec܊ie mai bună a dreptului de proprietate, mai pu܊ină cor up܊ie ܈i
birocra܊ie, o situa܊ie economică ܈i politică mai stabilă. Serviciile post -investi܊ie sunt ܈i ele importante
pentru evaluarea ex- ante a fezabilită܊ii ܈i oportunită܊ii investi܊iei, iar acestea pot include orice aspecte
legate de post- deservire (aftercare), dezvoltarea conexiunilor, mecanismele de solu܊ionare a litigiilor etc.
Mixul de politici investi܊ionale asupra căruia Guvernul trebuie să lucreze în continuu este axat pe trei
piloni importan܊i precum cadrul de reglementare a afacerilor, infrastructura ܈i educa܊ia.
Calitatea cadrului de reglementare a businessului formează percep܊iile referitoare la abilitatea guvernului
de a formula și implementa politici și reglementări sănătoase care să permită și să stimuleze dezvoltarea
afacerilor. După cum notează și un studiu al BM cu referire la calitatea reglementărilor în Moldova6, un
cadru regulator de calitate este esenĠial pentru existenĠa unui mediu de afaceri sănătos și
pentru competitivitatea înaltă a unei economii. Acesta este în mod deosebit important pentru Ġări ca R.
Moldova, care depind de competitivitatea exporturilor și ISD în calitate de motor de creștere economică,
dată fiind înzestrarea relativ limitată a Ġării cu resurse naturale și piaĠa internă mică. Conform
indicelui guvernan܊ei globale, Moldova rămâne mult în urma mediei Ġărilor Europei și Asiei Centrale după
calitatea guvernării, inclusiv la capitolele calitatea reglementărilor și eficienĠa guvernamentală.
În Strategia de Atragere a Investi܊iilor ܈i Promovare a Exporturilor se men܊ionează îndeosebi faptul că în
Republica Moldova se face prezentă o insuficien܊ă acută a platformelor industriale dezvoltate în modul
corespunzător. ܉ările caracterizate de un mediu economic ܈i politic incert pot miza mai mult pe atragerea
unor investi܊ii străine directe mobile – care preferă costuri cât mai mici de instalare, în eventualitatea
apari܊iei unei necesită܊i / oportunită܊i de reamplasare în altă ܊ară – decât pe ISD stabile, care s-ar baza pe
livrarea de contribu܊ii locale ܈i pe avantajele indiscutabile ale for܊ei de muncă. Din păcate, Republica
Moldova rămâne în continuare în situa܊ia când o bună parte din companiile străine preferă să nu
investească în construc܊ii, ci strict numai în utilaje, anume pentru a păstra această posibilitate de
mobilizare rapidă ܈i reamplasare. Pentru a atrage aceste ISD mobile, ܊ara trebuie să ofere hale industriale
gata de utilizare. În Moldova, pr e܊urile de chirie a spa܊iilor industriale nu sunt mai mici comparativ cu alte
܊ări din regiune (Tabelul ). Amplasarea teritorială a unor terenuri ܈i platforme industriale nu corespunde
cerin܊elor investitorilor, în special din cauza insuficien܊ei for܊ei de muncă de calificarea potrivită, dar
deseori, și din cauza calităĠii scăzute a căilor de acces. Procesul lent ܈i, pe alocuri, dificil de ob܊inere de la
autorită܊ile publice locale a autoriza܊iei de construc܊ie ܈i de conectare la utilită܊i spore܈te durata ܈ i costurile
construc܊iei de hale industriale noi. Aceste constrângeri devin din ce în ce mai pregnante, având în vedere
faptul că tot mai mul܊i investitori preferă să se stabilească în spa܊ii industriale deja existente.

18
Problema insuficien܊ei de platforme industriale este agravată de procedurile dificile ܈i costurile ridicate de
construc܊ie ale acestora. Pe lângă numărul mare de proceduri ܈i durata în timp prea lungă, necesară
ob܊inerii unui permis de construc܊ie, un poten܊ial investitor trebuie să mai suporte ܈i costurile de finan܊are
care, în virtutea riscurilor de ܊ară ale Republicii Moldova, sunt mai mari decât în majoritatea ܊ărilor din
regiune.
Din cauza unui climat investi܊ional imprevizibil, investitorii, de regulă, sunt reticen܊i în asumarea unor
costuri fixe suplimentare asociate cu construc܊ia halelor de producere. O serie de cazuri concrete de
investi܊ii pe care Republica Moldova le -a ratat în perioada 2010-2015 din cauza unei oferte limitate a
halelor industriale gata de utilizare confirmă această constatare. Recunoscând că este pu܊in probabil ca
deficitul halelor care sunt gata de utilizare să fie depă܈it în viitor cu ajutorul implicării directe a
investitorilor, prezenta Strategie presupune o interven܊ie statului prin a sprijini dezvoltarea de servicii de
proiectare – construc܊ie – leasing a halelor industriale.
Lipsa personalului suficient de calificat pentru diferite activită܊i este una din principalele
bariere în dezvoltarea afacerilor, invocate de companiile locale și internaĠionale din R M, concluzie
confirmată și de clasamentele internaĠionale referitoare la constrângerile în afaceri și/sau în calea
competitivităĠii, la care ne -am referit ceva mai sus. Aparent, problema Ġine mai mult de calitatea
sistemului de educaĠie și instruire și deficitul de personal, așa cum în același clasament al BM, doar 2,9%
din companii au invocat reglementările în domeniul muncii ca o constrângere majoră, mai puĠin chiar
decât media Ġărilor Europei de Est și Asiei Centrale (4,6%) sau media mondială (11,2%). Pr oblema
deficitului și a nivelului insuficient de calificare a personalului pare să Ġină de toate nivelurile de educaĠie,
însă după cum o reflectă ܈i datele statistice, dificultă܊ile sunt legate într -o măsură mai mare de
învă܊ământul profesional -tehnic și m ediu de specialitate.
Procedura de perfectare a permisului de ܈edere cu drept de muncă pentru lucrătorii străini rămâne în
continuare dificilă ܈i birocratică. În pofida instituirii Ghi܈eului Unic din Cadrul Biroului de Migra܊ie ܈i
Azil, formalită܊ile necesare pentru angajarea lucrătorilor străini consumă mult timp ܈i sunt costisitoare.
Pentru a putea fi angaja܊i în baza unor contracte de muncă în Republica Moldova, lucrătorii străini au
nevoie de ob܊inerea unei vize de lungă ܈edere (12 luni), precum ܈i de un permis de ܈edere ܈i unul de
muncă. De asemenea, este necesară ob܊inerea avizului Agen܊iei Na܊ionale pentru Ocuparea For܊ei de
Muncă (procedura poate dura până la 30 de zile sau mai mult) ܈i a Biroului de Migra܊ie ܈i Azil
(durează cel pu܊in 60 de zile). Aceste institu܊ii dispun de o libertate prea mare la solicitarea diferitor
documente confirmatoare, lucru care spore܈te ܈i mai mult durata ܈i costul angajării lucrătorilor străini. În
condi܊iile unui deficit al for܊ei de muncă ܈i ale unor perspective demografice ܈i ale emigrării nefavorabile,

19
aceste rigidită܊i regulatorii, dacă nu vor fi eliminate, vor exercita o presiune ܈i mai mare asupra
companiilor care î܈i doresc să investească ܈i / sau să î܈i extindă afacerile în Republica Moldova.

2.3 Instrumente ܈i strategii de interven܊ie în atragerea investi܊iilor
Dezvoltarea și promovarea imaginii ZEL ”Băl܊i” se va axa pe aceleași abordări, metodologii și tehnici ca
și dezvoltarea și marketingul oricărui produs. Aceasta va începe cu definirea obiectivelor strategice, care
să răspundă la întrebarea: ce vrem să obĠinem prin crearea și/sau dezvoltarea ZEL? Odată c e scopurile mai
largi economice și sociale au fost stabilite însă܈i prin esen܊a creării zonei economice libere, ܈i anume:
atragerea investi܊iilor străine ܈i autohtone8 este necesar de definit natura activităĠilor economice care vor fi
atrase în zonă și care vor maximiza șansele ca aceste obiective să fie atinse. În capitolele anterioare am
prioritizat tipul activităĠilor economice dorite, sectoarele in dustriale- Ġintă și originea lor geografică în baza
unei analize ale necesităĠilor activităĠilor sau sectoarelor -Ġintă ce urmează a fi atrase în zonă, și ce cerinĠe
referitoare la amplasare/locaĠie acestea au, pentru a face din zonă o locaĠie atractivă pe ntru investitorii-
Ġintă. Din punct de vedere al investitorilor, o zonă „atractivă” înseamnă ca toate elementele de locaĠie să
fie întrunite, că există o corespundere a necestăĠilor acestora cu condiĠiile oferite.
Informarea, crearea ܈i consolidarea unei imagini favorabile a ZEL ”Băl܊i”
ZEL ”Băl܊i” în mare parte a reu܈it să -܈i creeze un nume ܈i o imagine în interiorul ܊ării, dar are nevoie ܈i de
o imagine drept zonă ”atractivă” în afara ܊ării, iar acest fapt este conexiune directă cu imaginea ܊ării. Dacă
investitorii au o percep܊ie negativă referitoare la climatul inevsti܊ional al Republicii Moldova
atunci eforturile de atragere a investi܊ilor vor fi mai pu܊in eficiente. În acest scop ܈i anume crearea ܈i
promovarea unei imagini favorabile a ܊ăriiprecum ܈i a ZEL ”Băl܊i”, este binevenit rolul ܈i
implicarea ambasadelor ܈i a consulatelor în procesul de atragere a investi܊iilor. Foarte pu܊ine ܊ări, cu atât
mai pu܊in regiuni sau loca܊ii aparte, î܈i pot permite luxul să men܊ină reprezentan܊e permanente cu
sedii peste hotare pentru promovarea imaginii ܈i atragerea investi܊iilor. Prin urmare, ambasadele ܈i
consulatele ܊ării sunt primii purtatori de cuvint pentru promovarea oportunită܊ilor de investi܊ii, inclusiv în
ZEL ”BĂL܉I”, precum ܈i stabilirea de contacte directe, distribuirea materialelor referitoare la
oportunită܊ile de investi܊ii.
Elaborarea ideii centrale de marketing (mesajul valoric)
ZEL ”Băl܊i” precum a fost men܊ionat ܈i -a creat o imagine pozitivă drept loca܊ie atractivă pentru investitori,
dar un accent separat trebuie să fie pe mesajul valoric, care să reflecte anume ceea ce caută investitorii, ܈i

20
ceea ce face ca această loca܊ie să fie unică. În cazul ZEL ”Băl܊i” ar f i disponibilitatea for܊ei de muncă
calificate la costuri relativ reduse.
De re gulă, la elaborarea ideii centrale de marketing, este nevoie de focusat pe una din cele 2 teme c entrale:
avantajele sectoriale pe care le poate oferi loca܊ia sau combina܊ia (pachetul) de avantaje.
Printre alte instrumente de promovare vor fi folosite ܈i materiale promo܊ionale tipărite de tip flyer, bro܈ură
etc. Flyer- ul va con܊ine informa܊ii succinte despre activitatea Zonei Economice Libere”BĂL܉I” precum ܈i
avantajele, facilită܊ile oferite reziden܊ilor, date generale despre activitatea ZEL ”BĂL܉I” ܈i da tele de contact.
Scopul acestui instrument este de a capta aten܊ia ܈i interesul poten܊ialului investitor. Flyer-ele vor fi
distribuite la diferite evenimente precum: tîrguri, forumuri, expozi܊ii, simpozioane, seminare, misiuni
economice, întîlniri cu deleg a܊ii străine, etc. Iar în cazul în care un poten܊ial investitor manifestă interes în
urma informa܊ie de pe flyer, i se va propune următoarea etapă de familiarizare cu informa܊ia –
dosarul. Dosarul ZEL ”Băl܊i” va con܊ine o bro܈ură de 8 pagini format A4, pe verso primei foi fiind
confec܊ionat un buzunar în care vor fi incluse foi separate (format A4), cu informa܊ii mai detaliate referitor la
climatul investi܊ional al Republicii Moldova, oportunită܊ile ܈i avantajele oferite de zona liberă, o scurtă
prezentare a reziden܊ilor strategici, procedura de ob܊inere a statutului de rezident precum ܈i altă informa܊ie
relevantă. Scopul acestui instrument este de a scoate în eviden܊ă avantajele investi܊ionale oferite de
Republica Moldova ܈i de a consolida interesul distrib uit atât persoanelor concrete interesate (investitori
majori, directori de companii, conducători de misiuni, etc.), cât ܈i ambasadelor noastre în străinătate ܈i celor
străine din ܊ară, CCI ܈i CCI bilaterale, organizatorilor care sunt în contact permanent c u investitorii.
Toate materialele promo܊ionale vor fi elaborate în trei limbi de circula܊ie interna܊ională: româna, rusa ܈i
engleză, atât pe suport de hîrtie, cât ܈i în formă electronică
Un rol aparte în crearea ܈i pomovarea imaginii ZEL ”Băl܊i” revine filmului publicitar cu privire la activitatea
ZEL ”Băl܊i”, transmis poten܊ialilor investitori pe un memory stick, în format mic de mărimea unei cartele de
vizită. Filmul con܊ine o descriere detaliată a istoriei creării ZEL ”Băl܊i”, proiectele investi܊ionale de
anvergură, rezultatele ob܊inute, administra܊ia ZEL ”Băl܊i”, dar cel mai importante sunt opiniile
administratorilor de afaceri în ZEL ”Băl܊i”
La fel în scopul atragerii investitorilor strategici ܈i difuzării informa܊iei la un număr cît mai mare de persoane
va fi utilizat site- ul ZEL”BĂL܉I” în 2011 (www.zelb.md ), care este permanent actualizat cu informa܊ie
nouă cu privire la activitatea ZEL ”Băl܊i”. Pentru a face fa܊ă tendin܊elor moderne, site -ul ZEL ”Băl܊i”
urmează să fie actualizat ܈i pentru dispozitive mobile. Creșterea accelerată a numărului de dispozitive mobile
(smartphone- uri și tablete) face ca importanĠa promovării site -ului pentru aceste dispozitive să devină

21
obligatorie pentru orice business. Scopul marketingului pentru dispozitivele mobile este de le oferi
vizitatorilor site- ului o experienĠă plăcută la accesarea de pe un dispozitiv mobil.

Capitolul III. Elaborarea ܈i argumentarea propuniilor cu privire la perfec܊ionarea
activită܊ii entită܊ii economice .

3.1 Instrumente de facilitare , orientare, monitorizare a Zonei Economice Libere ”Băl܊i”
Printre principalele instrumente de facilitare Strategia încurajează comunicarea cu poten܊ialii investitori, proces
în care se vor stabili necesită܊ile exacte ale investito rului ܈i va crea oportunită܊i economice pentru realizarea
investi܊iei. În linii generale Strategia se referă la facilitarea dialogului public -privat, în scopul creării unui
mediu de afaceri mai bun și mai prosper pentru dezvoltarea sectorului privat și dezvoltarea economică a
Ġârii. Măsurile preponderente ale Strategiei ܊in de:
 facilită܊ile fiscale ܈i ale cadrului regulatoriu;
 posibilită܊i de a oferi loca܊ii la pre ܊redus;
 parteneriat public – privat în dezvoltarea programelor de formare profesională.
Printre faciilită܊ile fiscale apreciate de către investitori în regim de zonă liberă se numără: 1) facilită܊ile fiscale
܈i de administrare, în special cele asociate cu procedurile rapide de raportare fiscală ܈i cota zero TVA ܈i 2)
procedurile de vămuire rapide care se desfă܈oară direct pe teritoriul ZEL. Alte stimulente fiscale includ
reducerea cotei IPV, care poate fi de 50% în cazul dacă venitul este ob܊inut din export sau din livrările către
al܊i reziden܊i ai ZEL -urilor sau de 25% în alte cazuri ܈i cota zero la TVA pentru produsele livrate spre/din
ZEL. Totodată reziden܊ii ZEL -urilor care efectuează investi܊ii în valoare de peste 1 milion USD beneficiază
de o scutire pe o durată de 3 ani în ceea ce prive܈te achitarea IPV ob܊inut din exporturile în afa ra teritoriului
vamal al Republicii Moldova (în cazul investi܊iilor mai mari de 5 milioane USD, această scutire se extinde pe
un termen de până la 5 ani). Aceste perioade sunt, însă, foarte scurte pentru investiĠiile care implică costuri
mari de realizare. Din cauza costurilor mari de construcĠie a halelor industriale noi sau de reconstrucĠie a celor
existente, astfel de proiecte investiĠionale generează profituri minime în primii ani de activitate și, astfel, nu
beneficiază la modul propriu de această scutire. Un alt moment important este că acela܈i rezident nu poate
beneficia de această facilitate chiar dacă ini܊iază construc܊ia unei noi fabrici, de܈i este conside rată o nouă
investi܊ie. În acest sens este, totu܈i, remarcabil faptul că investitorii străini stabili܊i în Republica Moldova au
atribuit stimulentelor oferite în cadrul zonelor economice doar 0,8 puncte din maximul de 2,0 puncte la
capitolul importan܊ei pentru decizia de a investi9.

22
Stimulentele de care beneficiază întreprinderile administratoare ܈i reziden܊ii ZEL includ: schimbarea
gratuită a destina܊iei terenului prevăzut creării zonei economice; transmiterea în administrare întreprinderii
administratoare a bunurilor proprietate publică; privatizarea terenului aferent construc܊iilor la pre܊ul
normativ stabilit în momentul finalizării construc܊iei de circa 70%, reducerea numărului de controale de
stat etc. Din cauza unui climat investi܊ional imprevizibil, investitorii, de regulă, sunt reticen܊i în asumarea
unor costuri fixe suplimentare asociate cu co nstruc܊ia halelor de producere. O serie de cazuri concrete de
investi܊ii pe care Republica Moldova le -a ratat în perioada 2010-2015 din
cauza unei oferte limitate a halelor industriale gata de utilizare confirmă această constatare. Astfel, este
absolut nec esară interven܊ia statului pentru a elimina acest e܈ec al pie܊ei ܈i a sprijini dezvoltarea de servic ii
de proiectare- construc܊ie -leasing. CapacităĠile și abilităĠile profesionale ale angajaĠilor oricărei
întreprinderi, indiferent de industria sau domeniul de activitate, reprezintă factorul -cheie de succes al
acesteia. Or, succesul și gradul înalt de competitivitate al întreprinderilor, în special cele producătoare cu
potenĠial de export, constituie acea temelie care poate asigura o dezvoltare economică durabilă și
ascendentă a Republicii Moldova.
Disponibilitatea for܊ei de muncă calificate, atât pentru investitorii străini, cât și pentru dezvoltarea
competitivă a întreprinderilor autohtone, reprezintă o provocare existenĠială pentru economia Republicii
Moldova.
Prin urmare, Strategia î܈i propune pregătirea profesională a for܊ei de muncă, în baza sistemului dual, care
în linii generale constă într -un parteneriat eficient între institu܊ia de învă܊ămînt (Colegiul de Inginerie , în
calitate de instituĠie de învăĠământ de formare profesională tehnică), ܈i întreprinderile partenere. Colegiul
de Inginerie va asigura atât pregătirea profesională în comun a viitorilor angaja܊i, cît ܈i posibilită܊i reale de
angajare cu un salariu competitiv.

Instrumente de orientare – maximizarea lan܊ului valoric
Succesul în atragerea investi܊iilor în zonă este determinat nu doar de existenĠa unei cereri sufici ente în
regiune și avantajele competitive/ facilită܊i pe care le poate oferi o Ġară/zonă, ci are deseori un caracter
oportunist. Multe ZEL pe plan mondial au fost mai eficiente decât altele deoarece au exploatat agresiv
oportunităĠi specifice de piaĠă și și -au Ġintit eforturile promoĠionale. Eforturile promo܊ionale adecvate
corelate cu facilitarea individuală și grija pen tru investitori de după realizarea investiĠiei contează tot
atât, sau chiar mai mult, decât stimulentele iniĠiale. Promovarea proactivă, axată pe identificarea ܈i
abordarea ܊intită a clien܊ilor ܈i/ sau furnizorilor ai actualilor reziden܊i reprezintă o Strategie care poate da
rezultatele a ܈teptate. Mesajul care urmează să fie transmis prin această abordare este proximitatea vizavi

23
de partenerii săi de afaceri ܈i dacă ZEL ”Băl܊i” este o loca܊ie de succes pentru partenerii săi ar putea fi ܈i
pentru ei.
Maximizarea lan܊ului valoric se realizează atît prin dezvoltarea legăturilor între actualii ܈i poten܊ialii
reziden܊i dar ܈i prin men܊inerea, ܈i dezvoltarea legăturilor dintre companiile rezidente în zonă ܈i restul
economiei, inclusiv cu IMM- urile moldovene܈t i, astfel maximizând beneficiile pe termen lung de
dezvoltare pentru Republica Moldova provenite din investi܊iile străine ܈i din interac܊iunea acestora cu cele
locale.
Monitorizare & evaluare
Pentru a urmări eficienĠa obiectivelor stabilite î n cadrul Strategiei este nevoie de o monitorizare
permanentă și de evaluare a rezultatelor activităĠilor întreprinse atît individual cît ܈i la nivel de
Srategie. AcĠiuni de monitorizare a implementării Strategiei ZEL ”Băl܊i” se vor realiza în strânsă corel are
cu procesul de examinare a performan܊elor de la nivel na܊ional, impus de Strategia de Atragere a
Investi܊iilor ܈i Promovare a Exportului 2016 -2020.
Întrucât Strategia cuprinde o perioadă de cinci ani obiectivele stabilite vor fi atinse treptat, în funcĠie de pri
orităĠi , pe baza Planului de acĠiuni pentru fiecare obiectiv.
Evaluarea Planului Strategic
se va face prin intermediul unor indicatori, iar monitorizarea prin întocmirea de rapoarte trimestriale și anu
ale către Ministerul Economiei.
Strategia va fi implementată  prin intermediul unui  Plan de AcĠiuni care cuprinde:
 Ac܊iunile ce urmează să fie întreprinse pentru atingerea obiectivelor;
 Pentru fiecare acĠiune este specificată perioada;
 Vor fi precizaĠi  partenerii pentru îndeplinirea acĠiunii ;
 Se va specifica responsabilul de aducerea la îndeplinire a acĠiunii
 Se va specifica resursele necesare pentru aducerea la îndeplinire a acĠiunii .
Strategia va fi monitorizată  prin intermediul unor rapoarte anuale întocmite de către administra܊ia ZEL
”Băl܊i ”. În raport se va preciza:
 Etapa la care se află diversele acĠiuni programate pentru perioada pe care se
face raportarea;
 problemele/piedicile întâmpinate;
 revizuirea acĠiunilor , acolo unde este cazul
 timpul estimat până la îndeplinirea acĠiunilor ;
 alte aspecte.

24
Strategia va fi evaluată  anual prin intermediul:
 indicatorilor de impact direct

3.2 Micromediului ܈i macromediului a Zonei Economice Libere ”Băl܊i”
Conform situa܊iei din 31 decembrie 2012, în ZEL ”Băl܊i” erau înregistra܊i 22 reziden܊i, cu un număr total
de personal angajat de 2805 persoane. Salariu mediu lunar constituia 5500 lei. Volumul total al
investi܊iilor atrase în 2012 reprezintă suma de 22,4 mil. dolari SUA. Volumul vînzărilor nete ale
produc܊iei industriale în perioada de referin܊ă este de 288 000 000 lei, cu cota de export de 100%.
Din volumul total de impozite și taxe calculate, cea mai mare cotă revine rezidenĠilor ZEL "Băl܊i” – 34%.

Activitatea ZEL ”Băl܊i” pentru anul 2013
Conform situa܊iei la 31 decembrie 2013, în cadrul ZEL ”Băl܊i” erau înregistra܊i 22 reziden܊i, cu un număr
de 3000 de angaja܊i. Salariu mediu lunar era egal cu 5780 lei, iar volumul investi܊iilor atrase constituia
aproximativ 400 000 000 lei. Volumul vînzărilor nete totale atingea cifra de 500 000 000 lei, iar suma
impozitelor ܈i taxelor constituia circa 68 000 000 lei.

Activitatea ZEL ”Băl܊i” pentru anul 2014
Conform situa܊iei de la 31 decembrie 2014 numărul de reziden܊i înregistra܊i în cadrul ZEL ”Băl܊i” era de
28 de reziden܊i, cu 6 reziden܊i mai mult comparativ cu perioada de gestiune precedentă. Numărul de
persoane angajate constituia 3076 de persoane, cu 2,5 % mai mult decît în anul 2013.
Salariul mediu lunar a l unui angajat din cadrul ZEL ”Băl܊i” constituia 6170 lei, aici se atestă o cre܈tere de
6,8 % fa܊ă de perioada de gestiune precedenă.
Din volumul total al investiĠiilor făcute în 2014 în Republica Moldova – 45,5 mil. dolari SUA revin ZEL
„BălĠi”.

Tabelul 2 : Indicatorii de bază ai activită܊ii reziden܊ilor ZEL ”Bălți” în anii 2016 ܈i 2015
Indicatorii / anul 2016 2015
Numărul de rezidenĠi 53 41
Numărul de angajaĠi 3 500 3 088
Salariul mediu lunar, lei 7 800 6 780

25
Volumul total al vânzărilor, mii lei, inclusiv: 1 908 000 1 572 043
Volumul vânzărilor nete ale producĠiei industriale lei 1 400 000 1 521 024
Volumul serviciilor acordate: 520 000 51 019
Volumul exporturilor 1 100 000 1 050 098
Volumul impozitelor calculate, taxelor ܈i defalcărilor,
mii lei 98 000 90 486
Volumul total cumulativ de investiții, mii dolari SUA 80 000 57 892
Sursa: Alcătuit în baza datelor Raportelor administrației ZEL ”Bălți”
Din iforma܊iile incluse în tabelul de mai sus se observă tendin܊a pozitivă de majorare a indicatorilor de
bază fa܊ă de anul 2015, fapt ce rezultă din implementarea proiectelor investi܊ionale de anvergură ale
companiilor rezidente ce facp parte din concernele Draexlmaier, Gebauer&Griller, Sumitomo, La
Triveneta Cavi.
Odată cu intrarea în regim deplin de produc܊ie a acestor mari entită܊i, se preconizează o majorare esen܊ială
a numărului locurilor de muncă, volumului investi܊iilor realizate ܈i desigur a produc܊iei induistriale
destinate exportului.
Astfel, reie܈ind din tendin܊a pozitivă, evolu܊ia implementării acestor proeicte investi܊ionale ܈i a
angajamentelor contractuale, pentru finalul anului 2018, doar în baza acestor entită܊i se preconizează
atingerea următorilor indicatori:
Investi܊ii realizate în ZEL ”BĂL܉I”: 130 mln USD
Locuri de muncă: 9000
Vânzări anuale: 2,5 – 3 miliarde MDL