Activizarea Vocabularului Prescolarilor în Cadrul Activitatilor de Povestire, Accentuand Explicarea Si Însusirea Constienta a Semnificatiei Cuvintelor la Grupa Mijlocie

Cuprins

Capitolul I: Fundamentarea teoretică

Capitolul II:Metodologia Cercetării

2.1 Tema cercetării

2.2 Problema de cercetat

2.3 Obiectivele de cercetat

2.4 Ipoteza

2.4.1 Variabila independentă

2.4.2 Variabila dependentă

2.5 Eșantionarea

2.6 Metode utilizate și proceduri

2.7 Design-ul cercetării

2.8 Concluzii

2.9 Bibliografie

Capitolul I: Fundamentarea teoretică

"Atunci când încercăm să ne instruim copiii despre totul din viață , ei ne învață ce este viața." Angela Schwindt

Limbajul la preșcolarul mijlociu 4-5 ani

Preșcolarul mijlociu adoră să povestească și de multe ori vorbește singur în timp ce desfășoară activități zilnice. Copilul este interesat de toate aspectele vieții și este foarte important ca părinții să discute cu acesta, pe teme cât mai diverse.

vorbirea este fluentă, cu câteva substituții infantile;

poate repeta o propoziție cu până la 9 cuvinte;

copilul poate defini obiectele uzuale.

Limbajul este un fenomen psihic individual, un instrument al gândirii, o formă de manifestare, un sistem de comunicare prin semne, specific oamenilor, alcătuit din sunete articulate, apărut în procesul muncii, concomitent cu gândirea. Limbajul se realizează cu ajutorul limbii, care este un fenomen social, un sistem de simboluri și semne istoricește constituite.

Limba, spunea Vasile Alecsandri, este „tezaurul cel mai prețios care îl moștenesc copiii de la părinți, depozitul cel mai sacru lăsat de generațiile trecute, și care merită de a fi păstrat cu sființenie de generațiile care-l primesc”.

Formarea la copii a unei conduite verbale constă în:

învățarea și pronunțarea corectă a cuvintelor;

formarea de dprinderi de verbalizare a experienței proprii;

dezvoltarea și îmbogățirea vocabularului;

cultivarea aptitudinii de a vorbi frumos, de a folosi expresii, construcții lingvistice originale, nuanțate.

Preșcolaritatea este vârsta la care este imperios necesară stimularea potențialului creativ al copilului, care poate fi valorificat, îmbogățit prin întreg procesul instructiv-educativ în grădiniță. Este foarte important să se dezvolte o gândire originală și creativă la copil. Copilul care își manifestă permanent mirarea și surpriza este considerat prototipul creativității.

O activitate eficientă cu copiii se poate desfășura în condiții optime numai atunci când personalitatea educatoarei este caracterizată prin creativitate, receptivitate față de nou, inventivitate și spontaneitate. Deasemenea educatoarea prin spiritul ei creativ folosește diverse metode de stimulare a creativității preșcolarilor în cadrul activităților desfășurate zi de zi la grădiniță. Stimularea creativității nu se realizează de la sine, ci ea are nevoie de diverse acțiuni organizate de educatoare in vederea stimulării potențialului educativ.

Fiecare activitate independentă trebuie verificată, deoarece sarcinile neevaluate la timp duc la scăderea interesului elevilor la diminuarea motivației.

Capitolul II:Metodologia Cercetării

2.1 Tema

Activizarea vocabularului preșcolarilor în cadrul activităților de povestire, accentuând explicarea și însușirea conștientă a semnificației cuvintelor (sinonime) la grupa mijlocie.

2.2 Scopul

Limbajul reprezintă una dintre cele mai importante aptitudini pe care le achiziționează copilul preșcolar, acesta fiind totodată un element cheie în însușirea unei bune educații în școală și mai apoi în mediul universitar.

Îmbogatirea si perfectionarea vocabularului constituie un lucru mult mai greu de realizat decât însusirea regulilor gramaticale ale limbii materne.

Este de remarcat rolul gradinitei în a-i sprijini pe copii în formarea unui vocabular cât mai bogat pentru a se putea exprima liber, expresiv, coerent si corect din punct de vedere gramatical.

Alegerea temei este urmarea faptului că la preșcolari cunoștințele de limbă și vocabular se însușesc și se îmbogățesc de la an la an la un nivel superior. Un rol deosebit de important îl au povestirile în dezvoltarea vorbirii. Prin intermediul povestirilor, pătrund în limbajul copilului forme de exprimare ale limbii populare, cât și ale celei literare. Povestirile, prin folosirea cuvântului și a imaginii artistice, îl familiarizează pe copil cu structura limbii, cu bogăția formelor sale gramaticale, cu frumusețea și expresivitatea limbii și contribuie astfel la dezvoltarea limbajului și a gândirii lui.

În concluzie se poate observa că problematica acestei teme invită la reflecție, la studiu atent și aprofundat al literaturii de specialitate și la valorificarea experienței proprii desfășurate cu preșcolarii. Fiecare din aceste considerente precum și toate la un loc au constituit temeiuri și, în același timp, îndemn în alegerea și studierea acestei teme.

2.3 Obiective

Obiectivele pe care mi le-am propus sunt:

Dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral.

Preșcolarii să-și îmbogățească vocabularul, să-și însușească corect sensul cuvintelor.

Formarea unor pronunții clare a sunetelor sau cuvintelor pentru prevenirea greșelilor sau corectarea defectelor de pronunțare.

Preșcolarii să folosească cuvintele noi învățate prin introducerea acestora în structuri corecte de limbă.

Perceperea, deosebirea și utilizarea corectă în limbaj a cuvintelor antonime.

2.4 Ipoteza

Se prezumă că rolul pe care îl constituie poveștile și poeziile în activizarea vocabularului preșcolarilor este cel mai important.

2.4.1 Variabila independentă. În această lucrare am utilizat o serie de mijloace intuitive – cum ar fi imaginile ilustrative, planșele și laptopul.

2.4.2 Variabila dependentă. Astfel prin intermediul povestirii, preșcolarii uită că sunt în grupă și pătrund cu subconștientul în lumea imaginației.

2.5 Eșantionare

Proiectul s-a derulat pe parcursul lunii noiembrie, în perioada de practică, pe un eșantion de 20 de copii de la grupa mijlocie, dintre care 9 fete și 11 băieți având media de vârstă de 5 ani, la Grădinița cu program prelungit din Cavnic. Pe parcursul cercetării, am urmărit modificările dezirabile în ceea ce privește însușirea unui vocabular cât mai bogat, corect și expresiv.

a.Tabel grafic cu preșcolarii grupei mijlocii

b Tabel grafic cu preșcolarii supuși studiului dupa starea materială și mediul familial

2.6 Metoda de cercetare

Cunoașterea psihologică a copiilor este o problemă complexă și multilaterală. Ea se bazează pe fapte și pe date concrete, în vederea studierii copilului sub aspect psihologic, trebuie folosite metode și procedee adecvate, în acest sens am folosit metoda interviul.

Interviul este un mijloc foarte bun de explicare a comportamentelor umane și de identificare a factorilor care le determină, este o metodă interactivă.Informațiile sunt obținute în mod direct de la persoanele intervievate prin oferirea de răspunsuri la întrebările adresate.

Eficiența aplicării metodei este condiționată de: gradul de sinceritate al declarațiilor și flexibilitatea convorbirii.

De o importanță deosebită în folosirea acestei metode este faptul că trebuie sa ști cum să abordezi preșcolarul atunci când interacționezi cu el, sa ști să te cobori la nivelul lui , să formulezi clar și concis întrebările pe care i le adresezi într-un mod oral. Educatoarea trebuie să folosească o voce blândă, să adopte un comportament dezirabil, nu unul agresiv pentru a se forma o relație de simpatie și apropiere.

Doar o parte din copiii din grupă deosebeau și utilizau corect cuvintele sinonime, însă la sfârșitul lunii, după desfășurarea mai multor povestiri și poezii ,majoritatea copiilor deosebeau și utilizau cuvintele sinonime.

În ceea ce privește relația de sens – sinonim, aș putea spune că ilustrativă din acest punct de vedere este ,,Fata babei și fata moșneagului”, basm popular, la care am atașat o poezie.

În finalul activității de povestire am împărțit copiilor câte o fișă de evaluare, unde li se cerea să indice cu ajutorul săgeților asemănaările dintre imagini. Din cei 20 de copii, numai 8 copii au greșit fișa.

2.7 Design-ul cercetării

Tipul cercetării constă în cercetarea- acțiune deoarece valorifică metode științifice mai liber și mai relaxat, se focalizează pe o problemă specifică analizată în condiții specifice iar scopul nu este de a obține cunoștiințe științifice generalizabile, cât de a obține o cunoaștere focalizată pe o situație și pe un scop particular.

Pentru a realiza cercetarea am folosit următoarele instrumente:

cufăr;

lădiță;

planșe;

fișe de evaluare;

hartie colorată;

imagini sugestive cu genți, valize.

2.8 Concluzii

După citirea și explicarea poeziei de către educatoare și ascultarea și observarea imaginilor de către copii, ei au înteles de ce un cuvânt care, considerat în raport cu altul, are sens asemănător.

Convorbirea a fost un mijloc eficient de a verifica deficiențele de vorbire,creativitatea și expresivitatea copiilor, precum și performanțele obținute.

Având ca scop prioritar formarea unei exprimări corecte, logice, fluente, expresive, educarea limbajului în grădinițe folosește povestirile și poeziile ca pe un mijloc valoros.

Preșcolarul, pus în situația de a expune cunoștințele sale în legătură cu o povestire sau o poezie, folosește mai bine sau mai puțin bine limba vorbită, în care pe de o parte are cunoștințe sigure, precise, idei clar conturate în mintea sa, iar pe de altă parte potrivit gradului în care el stăpânește regulile exprimării și un volum de cuvinte pe care le poate utiliza cu discernământ.

Datele pe care le-am obținut în cadrul metodei anchetei-chestionarul mi-au fost de folos pentru că au valorificat în dialogul cu copiii cele consemnate anterior.

Fișă de evaluare

Denumiți imaginile de mai jos și colorați imaginile cu sens asemănător .

Cufăr-geamantan-valiză

V-amintiți de fata babei?

Ea un cufăr a luat

Pentru munca ce-a prestat.

Ce-i un cufăr? E-o ladiță

Un geamantan sau o valiză.

2.9 Bibliografie:

Surse internet

http://www.google.ro/imgres

http://www.romedic.ro/dezvoltarea-limbajului-la-copilul-prescolar-0P16852

Articole

Cătălin Glava, Maria Claudia Cuc(2012), Educația contemporană, perspective interdisciplinare și interculturale, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca

DEZVOLTĂRI PEDAGOGICE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL CONTEMPORAN, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca

Cărți

Viorel Dragoș(2012), Predarea și învățarea în ciclul primar, Editura Cartea cărții de știință, Cluj Napoca

Montessori, Maria(1977),  Descoperirea copilului, Editura  Didactica si Pedagogica Bucuresti

Șchiopu, U., Verza, E., (1998), Psihologia vârstelor, E. D. P., București

Surdu Ioan, Danila Ioan, (1995), Educarea limbajului în grădiniță, E.D.P., București

Magdalena Dumitrana- „Educația limbajului în învățământul preșcolar”, Editura Humanitas, 2001