Activitatile Extracurriculare LA Geografie

CUPRINS

ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE – LA GEOGRAFIE

INTRODUCERE

1.1. Argument

1.2. Locul și rolul educației prin geografie în învățământul preuniversitar

CAPITOLUL 2

ACTIVITATILE EXTRACURRICULARE – COMPONENTE ALE CURRICULUMULUI NATIONAL

2.1 Tipuri de activitati extracurriculare.

2.2 Excursia geografica

2.3. Drumeția

2.4. Vizita geografica

2.5. Expeditia/tabara si orientarea turistica

2.6 Activitătile in muzee

CAPITOLUL 3

EDUCATIA ECOLOGICA IMPLEMENTATA PRIN ACTIVITATILE ECOLOGICE

3.1 Conceptul de educatie ecologică

3.2. Activitati ecologice desfășurate cu elevii

3.3. Serbările scolare

3.4 Concursuri de creatii literare

3.5 Vizionări de casete/filme/Prezentare Power Point

3.6. Realizarea unui colț viu

3.4. Studiul de caz

Concluzii

Anexe

INTRODUCERE

ARGUMENT

Motto:

“Invățătura geografiei trebuie făcuta in mod firesc, pornindu-se de la cunoscut și apropiat, la necunoscut și îndepărtat. Geografia țării trebuie să înceapă cu geografia locului natal, ale cărui elemente proaspete, pline de imagini și de simțire, există în sufletul fiecărui copil și trebuie numai scoase la lumină, valorificate și rânduite.”

G. Valsan

Geografia în școala este disciplina care deschide calea cunoașterii mediului înconjurător și a modului cum acționează asupra societății umane. Ea contribuie la precizarea raporturilor strânse dintre acestea și la stabilirea echilibrului natură-om.

Ca obiect de învțământ, aceasta are ca scop cunoașterea feței Pământuluiîn , populația sub aspect demografic precum și ca activitate social-economică în strânsă corelație cauzală, omul trăind în cadrul natural care-i oferă toate condițiile de viață ca mediu înconjurător.Procesul instructiv-educativ privit din prisma geografiei trebuie să aibă la bază cunoașterea obiectivă a realității .

Datorită obiectului ei de studiu foarte extins în raport cu orizontul local mult mai redus, care este întreaga suprafață a Pământului, Geografia recurge la două mijloace științifice didacticede: globul și harta geografică, cu ajutorul cărora se poate cuprinde dintr-o singură privire întreaga temă care trebuie studiată.

În cadrul orizontului local, cunoaăterea mediului înconjurător, se poate face direct pe baza observației efectuate de către elevi sub îndrumarea cadrului didactic, orizontul local constituind „laboratorul geografic" cu care elevii iau contact direct pentru a-și da seama de importanța Geografiei ca disciplină școlară Deci, rolul școlii este de a acționa în directia dobândirii de către elevi a unor  cunoștințe științifice și ecologice despre natură, de a ști că natura este un organism viu, ale cărui componente sunt într-o strânsă unitate și intercondiționare care suferă în evoluția sa în timp schimbări determinate de cauze naturale și sociale.

Motivatia alegerii acestei teme este și constatarea privind starea actuala a mediului înconjurator.

Degradarea continua a mediului înconjurator ce se petrece sub ochii nostri, este un element major al unei "crize de civilizatie" și care se datorează tocmai intervenției omului în natura.

Acțiunile nefaste pe care le întreprinde omul: tăierea nerațională a pădurilor, distrugerea livezilor, viilor, rezervațiilor naturale, poluarea aerului, parcarea autovehiculelor în spații verzi și spălarea lor cu detergenți pot fi înlăturate numai printr-o educație a generațiilor actuale ce determină formarea unei concepții ecologice.

De aceea, am considerat că trebuie conștientizată necesitatea protecției mediului, a ocrotirii vieții în cele mai variante forme ale sale.

Pentru aceasta trebuie să se organizeze și să se desfașoare cu multă atentie activități extracurriculare cât mai variate, care să pună accent pe formarea deprinderilor practic- aplicative, pe formarea unui comportament pozitiv în mediul înconjurator, cât și pe formarea premiselor conceptiei ecologice .Numai astfel se poate forma o conceptie științifică despre lume și viața, copilul devenind participant activ la propria sa instruire.

Lucrarea metodico-ștințifică pentru obținerea licenței cu titlul ,,Activitățile extracuriculare la ora de geografie ” cuprinde 3 capitole.

Primul capitol se referă la locul și rolul educației prin geografie în învățământul preuniversitar.

Capitolul II se referă la activitățile extracurriculare ca fiind componente ale curriculumului național. Activitatile extracurriculare desfășurate cu elevii sunt foarte variate și cu un impact deosebit asupra formării personalității elevilor. Dintre multitudinea de activității extrașcolare am prezentat în lucrare pe următoarele: excursia, drumeția, vizita, expediția/tabăra, vizionarea de spectacole și filme documentare, precum și activitatea din muzee.

În ultimul capitol am prezentat educația ecologică implementată prin diferite activități extracurriculare cum ar fi: serbările școlare,concursuri literare pe teme ecologice,vizionări de carte/filme, realizarea unui coț viu în clasă.

Capitolul mai cuprinde un studiu de caz al unui elev de etnie rromă, care absentează de la orele de geografie și engleză, deoarece a venit din Italia, unde a locuit pănă în prezent și nu recunoaște animalele și plantele din țara noastră.

Lucrarea cuprinde în final o serie de anexe: fișe de lucru, proiecte educaționale pentru diferite activități extracurriculare.

Prin prezenta lucrare mi-am propus să prezint cât mai multe exemple practice inițiate în cadrul acestui tip de activități cât și prin activități complementare și extrașcolare și m-a preocupat gasirea celor mai elocvente aspecte ale educării elevilor pentru cunoașterea și protejarea mediului.

Considerând ca dezideratele majore ale învatamântului formativ pot fi folosite si bine realizate prin aportul ce-l aduc activitatile de cunoasterea mediului înconjurator, prin activitatea de observare practica, de experimentare, de lucrari practice initiate în cadrul acestui tip de activitati cât si prin activitati complementare si extrascolare m-a preocupat gasirea celor mai elocvente aspecte ale educarii prescolarilor pentru cunoasterea mediului.

Pentru o reusita deplina este necesar ca prescolarul sa traiasca experienta de cunoastere, sa se angajeze în procesul cunoasterii sa se implice în acest proces, sa participe cu mult interes pentru a cunoaste cât mai mult din tainele naturii, din viata plantelor, animalelor, fenomenelor din natura, cât si contribuita omului la protectia mediului înconjurator.

LOCUL SI ROLUL EDUCATIEI PRIN GEOGRAFIE ÎN ÎNVÂȚÂMANTUL

PREUNIVERSITAR

Invatamântul actual înclina balanta de la informativ spre formativ, de la cantitate spre calitatea cunostintelor, permite școlii pregatirea și formarea noilor generații de elevi potrivite unor nevoi sociale specifice, legate de economia de piață, de noile tipuri de profesionalizare.

Accentul se pune deci, nu pe " cât " se învață ci pe " cum " se învață,

se pune deci accent pe însușirea instrumentelor de lucru, inclusiv a tehnicilor de informare, urmărind cultivarea la copii a stilului de munca independente.

Piaget socotește că învățarea este o relație între individ și mediul înconjurator adică o adaptare iar inteligența este instrumentul cel mai perfectionat al adaptarii”

Piaget Jean – "Psihologia inteligentei" – E.D.Stiintifica – Bucuresti 1965

Geografia nu este numai o știință informativă, care are ca scop de a-i înarma" pe elevi cu un sistem de cunoștințe despre dinamica învelișurilor Pământului, de a-i educa în spiritul dragostei față de patrie, de a le forma deprinderi practice privind aprecierea fenomenelor meteorologice și hidrologice, ci are și un rol „informativ" creând emoții și sentimente care, la vârsta școlară mică, au puternice influențe în personalitatea elevilor.

Geografia, ca disciplină de învățământ, are un rol deosebit în formarea si educarea

elevilor.

Învățământul modern se ridică deasupra nivelului cunoașterii și asimilării de

cunoștințe, bazându-se pe dezvoltarea gândirii, formarea atitudinii și comportamentului,

promovarea personalității elevului. Procesul de învățământ înseamnă, astăzi, mai mult

decât oricând, informație, gândire, simțire si voință, adică instruire și educație în același timp.

Unitatea dintre cele trei aspecte (informativ-formativ-educativ) constituie o

cerință legică a organizării si desfășurării procesului de învățământ.

Învățarea este multidimensională iar obiectul si procesul învățării conțin un

valoros potențial formativ-educativ. În acest sens profesorului de geografie îi revine

misiunea:

-să creeze situații de învățare valoroase, din punct de vedere formativ si educativ;

-să pună în valoare întreaga încărcătură etică, socială, estetică;

-să dezvăluie, cu grijă, semnificațiile umane și sociale ale conținuturilor științifice;

-să selecteze strategiile adecvate;

-să acorde atenția cuvenită selecției cunostințelor predate în funcție de particularitățile de vârstă;

-să asigure o participare intensivă a clasei ;

Împreună cu celelalte discipline socio-umane, cu întreaga activitate de educare,

geografia îsi aduce o contribuție însemnată la formarea elevilor, a concepției stiințifice

despre lume si viață a acestora. Aceasta presupune o foarte strânsă legătură și

intercondiționare între cunoștințe-atitudini-convingeri-concepție-comportament, astfel

încât ele să formeze un tot unitar.

Geografia ca obiect de învățământ aduce o contribuție esențială la dezvoltarea intelectuală a elevilor, la formarea gândirii lor geografice. Aplicațiile practice sprijină atât cunoașterea obiectelor și fenomenelor geografice, cât și unele aspecte cantitative și calitative legate de ele, recunoaștrea lor  pe hartă, precum și descifrarea interdependențelor care le caracterizează în complexele geografice.Deasemenea dezvoltă judecata, puterea de analiză și sinteză a elevilor. Repetate cu elevii în orizontul local, aplicațiile practice duc la formarea priceperilor și deprinderilor, dezvoltând spiritul observare și dorința de cercetare științifică.. Prin conținutul lecțiilor prevăzute în programa școlară se dezvoltă gândirea, memoria și imaginația creatoare..

.Participând la aplicații, elevul desfășoară o activitate intelectuală, observă aspecte esențiale, descoperă asemănări și deosebiri , desfășoară o activitate motorie, iar în final sintetizează rezultatele întocmind portofolii..Pornind de la faptul că geografia cuprinde în sfera ei de cercetare obiecte și fenomene care se desfășoară pe un spațiu extrem de extins, lucrările practice trebuie realizate în cea mai mare parte în natură (orizontul local), iar în clasă rămâne efectuarea lucrărilor practice pe hartă sau sub forma organizării colecțiilor, modelarea formelor de relief din plastilină, etc.

Prin conținutul lecțiilor prevăzute în programa școlară se dezvoltă gândirea, memoria și imaginația creatoare..

Aceste capacități intelectuale pot fi exersate într-o gamă largă de activități didactice și extracurriculare cum ar fi i:

– exersarea spiritului de observație, prin contactul nemijlocit cu mediul înconjurătr sau prin prezentare unor filme geografice , video –C.D. –uri,imagini;

– dezvoltarea capacității de observare dirijată , orientată spre anumite elemente ale întregului analizat( Observarea formelor de relief în natură); .

– exersarea operațiilor gândirii prin operare, desfășoară o activitate motorie, iar în final sintetizează rezultatele întocmind portofolii..Pornind de la faptul că geografia cuprinde în sfera ei de cercetare obiecte și fenomene care se desfășoară pe un spațiu extrem de extins, lucrările practice trebuie realizate în cea mai mare parte în natură (orizontul local), iar în clasă rămâne efectuarea lucrărilor practice pe hartă sau sub forma organizării colecțiilor, modelarea formelor de relief din plastilină, etc.

Prin conținutul lecțiilor prevăzute în programa școlară se dezvoltă gândirea, memoria și imaginația creatoare..

Aceste capacități intelectuale pot fi exersate într-o gamă largă de activități didactice și extracurriculare cum ar fi i:

– exersarea spiritului de observație, prin contactul nemijlocit cu mediul înconjurătr sau prin prezentare unor filme geografice , video –C.D. –uri,imagini;

– dezvoltarea capacității de observare dirijată , orientată spre anumite elemente ale întregului analizat( Observarea formelor de relief în natură); .

– exersarea operațiilor gândirii prin operarea cu simboluri grafice,;

– sintetizarea informațiilor din mass-media, a datelor si exploziei informaționale oferite de INTERNET și structurarea lor în sisteme noi ;

– cultivarea motivației, a curiozității, al interesului și dorinței de a cunoaște( prin lecturile geografice, jocurile și rebusurile geografice);

Predarea geografiei contribuie la dezvoltarea memoriei. Nu putem să ne gândim la o memorie mecanică, ci reținerea cunoștințelor geografice se face cu ajutorul asociațiilor pe care le sugerează harta(formele de relief sunt reprezentate cu anumite culori). Harta, prin culorile și semnele convenționale, simbolizează obiecte și fenomene geografice, transpune pe elevi în ținuturi necunoscute sau pe care nu le vor putea vizita niciodată, face ca elevii să sesizeze caracteristicile obiectelor și fenomenelor, ca și cum ar fi în mijlocul lor.

În predarea și înțelegerea noțiunilor geografice se trece de la particular la general, de la noțiuni cunoscute la noțiuni mai puțin cunoscute. Deci, prin desprinderea legăturilor interne dintre diferite obiecte și fenomene, prin explicarea științifică a lor se contribuie la dezvoltarea gândirii elevilor.

A învăța pe elevi să gândească geografic, înseamnă să-i obișnuim pe elevi să observe fenomenele naturii și societății în continuă dezvoltare și transformare, să înțeleagă legăturile lor interne, să sesizeze interdepența dintre ele. De aceea , nici un fenomen nu trebuie prezentat separat, ci în contextul din care face parte. De exemplu, elevii studiază un râu în cadrul unei excursii în orizontul local, caadrul didactic trebuie să precizeze:

– obârșia râului care poate fi un izvor, o mlaștină, un lac;

– legătura ce există între viteza râului și înclinarea pantei pe care curge;

– evoluția văii în raport de natura petrografică și morfologică a ținutului pe care-l străbate;

Predarea geografiei în școală contribuie la formarea convingerilor patriotice. Cultivarea sentimentului patriotic începe de la preșcolari prin cultivarea dragostei față de locul natal. Sfera educatiei par\tiotice se lărgește treptat cu studierea geografiei județului și a țării. Drumețiile, vizitele,excursiile reale și imaginare, schimbul de scrisori cu elevii în cadrul parteneriatelor naționale/internaționale tansportă copilul cu privirea pe tot cuprinsul tării noastre sau al altor țări. Ei au posibilitatea de a cunoaște frumusetile patriei și a țărilor cu care sunt în parteneriate prin diferite mijloace didactice.(albume, filme,etc).

În practica educației este necesar să fie folosite toate mijloacele de educație a elevilor.Dar eficiența educativă a folosirii lor depinde de măiestria pedagogică a cadrelor didactice,de respectarea particularităților de vârstă și de cunoașterea metodicii folosirii lor.Pentru a forma convingeri patriotice la elevi este necesar ca profesorii pentru învățământul primar să fie exemple de urmat.Convingerile lor patriotice și conduita lor patriotică manifestată în activități cât mai diferite îi influențează profund pe elevi constituind un motiv stimulator pentru activitatea lor.

Un alt aspect al predării geografiei în școală este cunoașterea importantei practice. Elevii sunt învățați cum să se orienteze în natură cu ajutorul instrumentelor(busola) sau cu ajutorul mijloacelor naturale( mușuroaele de furnici, mușchiul de pe copaci,etc), de asemenea pe planuri și hărți pentru a le folosi în orientarea pe teren.

Prin continutul lecțiilor elevii sunt învățați să întocmească și să citească planul și harta și să le interpreteze pentru activitatea practica a omului.

Prin activitățile extracurriculare și activitățle practice organizate de cadrele didactice se dezvoltă la elevi inițiativa, curajul, voința și spiritul de echipă.

Cercetarea mediului în mijlocul naturii cu elevii permite îmbogățirea bagajului

de cunostințe, sesizarea legăturilor reciproce dintre fenomene și nu în ultimul rând,

necesitatea de a iubi și proteja mediul natural.

Problematica umană trebuie legată constient de apărarea naturii, de înțelegerea dublului caracter al raporturilor om- natură și a efectelor muncii sociale asupra componențelor mediului.

Formarea și educarea elevilor în spiritul unei înalte responsabilități umane

cuprinde o serie de domenii educative cum ar fi: formarea unei atitudini pozitive față de

mediul înconjurător, convingerea că buna calitate a mediului reprezintă o condiție

esențială a sănătății oamenilor.

Profesorul de geografie formează la elevi convingerea că protecția naturii și prin ea a culturii, nu așteaptă numai o soluție tehnică, ci și una morală.

2.Revista învățământ primar nr. 4 din 1998, Contribuția activităților extrașcolare în optimizarea procesului de învătământ

3 Stoica Dumitru, Bușe Liubovia, Metodica predării geografiei la clasele I-IV, Ed. Didactică și Pedagogică- București, p.3/9.

CAPITOLUL 2

ACTIVITATILE EXTRACURRICULARE – COMPONENȚE ALE CURRICULUMULUI NAȚIONAL

2.1 TIPURI DE ACTIVITAȚI EXTRACURRICULARE

Activitatea extracurriculară a unei școli permite completarea, rotunjirea și modelarea activității didactice strict desfășurată pe procesul de predare și învătare a conținuturilor programelor pe discipline.

În esență această activitate reprezintă acel „altfel de educație”, nu cea legată strict de un manual, dar care contribuie uneori definitoriu la completarea personalității elevilor sau descoperirea și încurajarea la ei a unor valențe și aptitudini pentru care orele efective de curs nu ne oferă timpul fizic necesar.

Activitățile extracurriculare se caracterizează prin următoarele trăsături:

au un caracter facultativ, în funcție de preferințele copiilor;

se bazează pe inițiativa organizatorică a copiilor;

asigură o învățare implicită, practică, transdisciplinară;

au cel mai adesea caracterul unor activități de grup;

au un puternic colorit afectiv;

sunt autentice, bazate pe experiența trăită a copiilor

Modernizarea și perfecționarea procesului instructiv-educativ impun imbinarea activității școlare cu activități extracurriculare ce au numeroase valențe formative

Activitățile didactico-geografice extrașcolare au valențe multiple sub raport instructiv-educativ atunci când sunt bine organizate de către profesor, asigurând aprofundarea în mod direct și activ a cunoștințelor, formarea de priceperi și deprinderi, dezvoltarea interesului și curiozității științifice, dezvoltarea fizică și călirea organismului, formarea spiritului de prietenie și colaborare în activitatea de grup, stimularea curajului și a inițiativei, etc.

Valențele formative ale activităților extracurriculare sunt multiple:

elevii sunt puși în situația de a acționa, de a fi participanți direcți la diferite situații concrete de viață;

iau contact cu oameni diferiți cu alt comportament decât al profesorului: muzeografi, actori, călugări etc.;

în cadrul concursurilor se cunosc mai bine, se descoperă pe ei înșiși;

excursia este “o lecție" în care se deschide marea carte a naturii;

revistele școlare evidențiază talentele copiilor;

serbările școlare realizează interdisciplinaritatea, corelarea cunoștințelor din mai multe domenii;

Realizarea acestor activități presupune alegerea din timp a materialului de către cadrul didactic, abordarea creatoare a temelor de către acesta și, nu în ultimul rând, măiestrie pedagogică și dragoste pentru copii.

Astfel de activități se deosebesc de cele școlare prin varietatea formelor și a conținutului, prin durata lor, prin metodele folosite, prin utilizarea unei forme specifice de verificare și apreciere a rezultatelor și prin raporturile de colaborare, de apropiere, de încredere și de prietenie dintre cadrele didactice și elevi.

In cadrul sistemului educativ, distingem două categorii importante de activități care, împreună cu orele de curs, contribuie semnficativ la formearea personalității elevului:

activitățile curriculare

activitățile extracurriculare :

*Activitățile extracurriculare desfășurate în școală

*Activitățile extracurriculare desfășurate în exteriorul școlii

Pornind de la criteriul locului desfășurării activităților extracurriculareși instituția care le gestionează, le putem clasifica în:

– activități extracurriculare desfășurate în instituțiile de învățământ, dar în afara clasei și a lecției;

– activități extracurriculare desfășurate în afara instituțiilor de învățământ, dar sub incidența acestora;

– activități extracurriculare desfășurate în instituțiile de învățământ, de alte instituții cu funcții educative;

În funcție de grupul țintă vizat și dimensiunea acestuia, activitățile extracurriculare sunt:

– activități cu întreaga clasă de elevi;

– activități realizate pe grupe de elevi;

– activități individualizate;

În funcție de finalitatea urmărită, activitățile extracurriculare pot fi:

– activități cu caracter predominant informativ;

– activități cu caracter predominant formativ;

În funcție de dimensiunea educațională dominantă, activitățile extracurriculare sunt:

– activități de educație intelectuală;

– activități culturale;

– activități sportive;

– activități artistice;

– activități de educație morală.

Excursiile și acțiunile sportive sunt preferate în mod deosebit de către elevi, pentru că ei au ocazia să viziteze, să vadă, să interacționeze cu alți oameni, să iasă din mediul în care sunt și să cunoască alte locuri noi.

Activitățile extracurriculare sunt activități complementare activității de învățare realizată la clasă, urmăresc lărgirea și adâncirea informației, atrag individul la viața socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut și util, orientează elevii către activități utile care să întregească educația școlară, contribuind la formarea personalității.De aceea școala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme.

BIBLIOGRAFIE:

1.Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminița coord. , ( 2008), Psihologie școlara, Ed.Polirom, Iași

2.Manolache, Anghel-coord. general (1979), Dicționar de pedagogie, Ed. Didactică și Pedagogică, București

3.Ștefan, Mircea (2006),Lexicon pedagogic, Ed. Aramis, București

4.Revista învățământ primar nr. 4 din 1998, Contribuția activităților extrașcolare în optimizarea procesului de învătământ

EXCURSIA GEOGRAFICA

Excursia este o călatorie cu durata de cel puțin o zi, efectuată în afară localității de reședință, cu un mijloc de transport și care are ca scop recreerea și refacerea fizico-psihică a persoanei, culegerea informațiilor prin observare directă, cunoașterea mediului în care trăim. Excusiile sunt organizate în cursul unei zile, la sfârșit de săptămân/ sau în vacanțe.

Excursia ca metodă de învățământ asigură dobândirea de cunoștințe, prin perceperea directă a obiectelor și fenomenelor din mediul înconjurător.

Excursiile sunt de mai multe feluri:

după momentul în care au loc excursiile pot fi:

– excursii preliminare;

– excursii lecții;

– excursii finale.

Excursiile preliminare au drept scop obsevarea unor obiecte și fenomene din natură necesare înțelegerii temei sau capitolului care urmează a fi predat.

Excursiile lecții au drept scop dobândirea de noi cunoștințe pe baza intuiției în natură.

Excursiile finale au ca scop fixarea, aprofundarea și aplicarea în practică a cunoștințelor.

după durata excursiile sunt:

– de scurtă durată(în orizontul local);

– de lungă durată.

Excursiile de lungă sunt cele mai complese și necesită o pregătirea înddelungată și un studiu mai aprofundat.

Pregatirea excursiei cuprinde:

stabilirea scopului si a obiectivelor activitatii;

comunicarea intenției noastre directorului școlii și solicitarea acordului acestuia;

alegerea traseului și a obiectivelor care vor fi vizitate;

stabilirea programului pe zile în funcție de lungimea și dificultatea traseului, de numărul și importanța obiectivelor vizitate în fiecare zi, de mijlocul de transport, de locurile de cazare și masa;

stabilirea programului zilnic (ora sculării, a meselor, durata deplasării de la un obiectiv la altul, durata meselor, a pauzelor, ora culcării;

estimarea costurilor în funcție de mijlocul de transport, calitatea și numărul cazărilor și meselor, numărul de zile ale excursiei, numărul participantilor;

stabilirea dimensiunii și structurii grupului;

documentarea cartografică (atlase, hărți și ghiduri) și bibliografică (pliante, reviste, cărti, ghiduri) efectuată de profesor și elevi;

organizarea grupului de elevi (comunicarea scopului, a obiectivelor, a traseului, a locurilor și condițiilor de masă și cazare, a mijlocului de transport, a numelor profesorilor însoțitori, a alimentelor și echipamentului necesar, a costului, a sarcinilor pe care le vor efectua înainte, în timpul și după excursie, a regulilor pe care le vor respecta, a datei, orei și locului plecării și întoarcerii);

semnarea unui tabel nominal prin care se obligă să respecte în excursie regulamentul școlar, regulile de circulație, că vor respecta indicațiile profesorilor, etc.

Desfășurarea excursiei cuprinde:

adunarea elevilor la o anumită ora, într-un anumit loc;

verificarea nominală a prezenței elevilor;

verificarea echipamentului;

reamintirea regulilor, trasarea unor responsabilități concrete pe durata deplasării;

deplasarea spre obiectivele de vizitat;

vizitarea obiectivelor propuse și explicarea unor aspecte de către ghid sau profesor;

efectuarea sarcinilor de învățare de către elevi (observarea aspectelor prezentate, notarea informațiilor;

fotografierea/filmarea unor aspecte;

adresarea întrebarilor;

colectarea unor materiale;

Prelucrarea și valorificarea informațiilor cuprinde:

analizarea, interpretarea, prelucrarea informațiilor;

prezentarea rezultatelor și a concluziilor în lecții, expoziții sau activitați de cerc pedagogic prin mijloace scrise(rezumate,compuneri, eseuri,descrieri, curiozități, referate), mijloace vizuale(hărți, grafice, fotografii, desene, albume, lectuarea desenelor, măsurătorilor, experimentelor) etc.

ANEXA 1

PROIECT EDUCAȚIONAL – EXCURSIE

2.3.DRUMEȚIA

Drumetia este o deplasare cu o durată scurtă de cel mult o zi, pe distanțe mici, fară mijloace de transport și care are ca scop recreerea și refacerea fizico-psihică în cadrul natural.

Drumeția are ca scop relaxarea, dar și cunoașterea directă a unor aspecte din realitate. Obiectivele cognitive care pot fi atinse în drumeție sunt culegerea informațiilor prin observarea directă a mediului, cunoașterea nemijlocită a unui obiectiv natural (rezervație, peisaj, lac, peștera) sau antropic. Obiectivele formative realizabile de către elevi in drumeții vizează câteva direcții fundamentale:

– învățarea unui comportament adecvat față de membrii grupului: respectarea indicațiilor conducătorului grupului, colaborarea și acordarea ajutorului colegilor;

– învățarea unui comportament adecvat fata de mediu: ocrotirea plantelor si animalelor, păstrarea curățeniei, colectarea gunoaielor, respectarea panourilor de interzicere a pescuitului, a focului, a accesului în spații ocrotite etc.

– formarea unor priceperi, deprinderi și capacitățti individuale: aprinderea unui foc, pregătirea hranei, reparatul echipamentului, pregătirea celor necesare pentru drumeție, orientarea în teren și pe hartă, deplasarea în grup, pe jos, cu mijloace de transport, colectarea unor materiale, efectuarea de observatii, măsuratori, analize, desene etc.

– formarea unor trasături de caracter: punctualitatea, voința, perseverența, corectitudinea, cinstea, respectul etc.

– dobândirea unor caracteristici fizice: rezistența, viteza, forța etc

Pregătirea drumețiii cuprinde:

a) etapa pregătitoare:

– profesorul formuleză obiectivelor;

– include drumeția în proiectul activității,;

-alege traseul care va fi parcurs ;

– se documentează asupra traseului ;

– întocmește un program de activității;

-obținerea aprobării din partea conducerii școlii sau din partea forului tutelar;

-obținerea aprobării pentru fotografiat sau filmat;

– recomandă echipamentul ;

– indică normele de protecție a persoanei și mediului;

– precizarea orei și a locului plecării și întoarcerii;

-indicarea regululor care vor fi respectate;

-recomandarea alimentelor necesare în funcție de sezon;

– elaborarea unu tabel nominal cu elvii unde aceștia semnează că vor respecta pe parcursul activității regulamentul .

Desfășurarea drumeții cuprinde:

– adunarea elevilor la o anumită oră, într-un anumit loc;

– verificarea nominală a prezenței elevilor și a echipamentului acestora;

-organizarea deplasării spre obiectivul vizat;

– reamintirea regulilor și trasarea unor responsabilitați concrete pe durata deplasării;

– nu se pleacă la drum decât pe baza unui program;

-respectarea cerințele referitoare la echipament,alimente, normele de securitate ale mersului pe drumurile publice și a normelor pentru protejarea mediului;

-deplasarea se face cu viteză constantă de 3-4 km/oră, fară efort mare cu gradarea efortului.

La munte se merge cu mișcări lente, aproape automate, cu lungimi de pas egale;

– la coborâre nu se aleargă, se evită scurtăturile;

-nu se utilizează bastonul, nu se aduce nimic in mâini sau agățat la gât;

-deplasarea se face în șir indian pe poteci marcate pentru evitarea rătăcirii;

-se va evita deplasarea noaptea, exceptând situațiile când grupul este surprins de ploaie;

– după înserare primul și ultimul are lanterna aprinsă;

– incheierea drumeției ar trebui să se facă cu cel puțin 2 ore înainte de a se înnopta;

-popasurile se fac în funcție de dificultățile terenului, vârsta și starea de antrenament fizic al celor mai putin rezistenți din grup;

-elevii nu au voie să se culce pe iarbă, ci numai pe pături sau foi de cort deoarece fiind incălziți și transpirați pot face pneumonie;

-elevii se pot odihni sezând, pot lua o gustare, iar pentru a avea energie pot lua un cub de zahăr sau ceai indulcit;

– lichide reci se pot servi numai după perioada de odihnă;

-este interzis să rupă crengi, flori sau stalactite, să arunce gunoaie sau să facă gălăgie;

Pofesorul prezintă instrumentele, aparatele și modul lor de utilizare, fișa de observare și modul de completare a rezultatelor observării(descrieri verbale, schițe, desene,scheme)

Evaluarea drumeției și valorificarea cunoștințelor acumulate se vaface în lecțiile de la clasă în care se va derula problematica abordată în teren.

În clasă, vor fi reconstituite prin reactualizare cunoștințele pe baza celor observate în teren asupra temei studiate.

Evaluarea cunoștințelor acumulate în drumeție se face și la încheierea imediată a acesteia prin chestionare orală reconstituindu-se traseul cu elementele observate cu acțiunile practic demonstrative . De exemplu, când se studiază“Apelor curgătoare” se face drumeția pentru observarea unui râu și se pot sistematiza cunoștințele prin următoarele întrebări:

• Ce traseu s-a parcurs în drumeția noastră?

• Ce râuri au fost observate?

• Cum se formează izvorul în munți și dealuri?

• Cine poate defini pârâul?

• Dar râul?

• Cum putem defini fluviul în comparație cu pârâul și râul?

Drumeția finală se organizează după încheierea predării unei teme sau unui capitol cu scopul de a consolida și fixa cunoștințele, priceperile și deprinderile, de a ilustra și exemplifica în practică achizițiile teoretice în vederea consolidării cunoștințelor.

În acest caz, traseul drumeției trebuie să cuprindă cât mai multe elemente analizate în capitolele parcurse: forme de relief, rețea hidrografică,vegetația și corelația elementelor cu specificul climei din ținutul respectiv,tipurile de soluri în raport de roca mamă, formele de relief, vegetația și faună,clima, resursele naturale ale acelui ținut și modul de valorificare, populație, așezări, etc.

Trebuie să se facă popasuri de observație asupra unor locuri de degradare a terenurilor din cauza activității antropice sau de poluare a apelor prin aruncarea din întâmplare a gunoaielor.

Prin observația, conversația, dezbaterea în teren a mai multor problematici deja învățate se vor consolida cunoștințele prin sinteza și generalizările realizate, se asigură o învățare logică și durabilă prin faptul că elevii vor înțelege legăturile cauzale și de intercondiționare între componentele mediului din orizontul local, care pot extrapola și în

alte regiuni apropiate sau îndepărtate.

Eficiența instructiv educativă a drumeției este condiționată de o bună planificare a ei în funcție de programele școlare și de dirijarea observării speciilor de arbori din pădure.

ANEXA 2 PROIECT EDUCAȚIONAL PENTRU DRUMEȚI

VIZITA GEOGRAFICA

Vizita geografica este o deplasare scurtă de cel mult o zi care oferă posibilitatea revenirii acasă în aceeași zi și care are ca scop cunoașterea unui singur obiectiv, de obicei antropic.

Destinația unei vizite poate fi o localitate, o întreprindere (miniera, piscicolă, centrală electrică, fabrica), o ferma agricola (viticolă, pomicolă, stâna, ferma de animale), o exploatare forestieră, un șantier de constructii, o statiune de cercetare, o stație de epurare a apei, o stație meteorologică, o stație hidrologică, o gradină botanică, o gradină zoologica, diferite muzee (al satului, etnografic, zoologic, botanic, de istorie, de arta), un șantier arheologic, cetăți, castele, o bibliotecă, universități etc. Vizita este organizată după orele de curs, la sfârșit de săptămână sau în vacanțe.

Tipuri de vizite în funcție de etapa de pregatire a elevilor la o anumită disciplină

– introductive, care se organizează înaintea predării unei discipline, la început de capitol;

– curente, care se organizeaza concomitent cu învățarea disciplinei respective; au rol ilustrativ, demonstrativ, aplicativ; dacă obiectivul fundamental al vizitei este dobândirea de cunoștințe noi se organizează o lecție-vizită.

– finale, care se organizează la sfârșitul predării cu scopul fixării,consolidării sau recapitulării cunoștințelor, a ilustrării sau aplicării unor cunoștine.

Sugestii metodologice privind organizarea vizitei

Pregatirea vizitei cuprinde:

formularea obiectivelor;

documentarea asupra obiectivului de vizitat;

alegerea traseului și a obiectivelor de vizitat;

deciderea programului activitatii;

alegerea mijloacelor de transport;

estimarea costurilor (bilete pentru mijloacele de transport sau la intrarea in muzee);

obtinerea aprobarilor din partea conducerii scolii, a directorului obiectivului de vizitat sau din partea forului tutelar;

obtinerea aprobării pentru fotografiat sau filmat;

parcurgerea traseului și vizitarea obiectivului de către profesor;

depunerea unei cereri la secretariatul întreprinderii însotita de un tabel nominal cu elevii, comunicarea datei și orei sosirii, a numarului si varstei elevilor, a scopului urmărit și solicitarea prezenței unui ghid;

informarea elevilor asupra obiectivului care va fi vizitat, asupra scopului si obiectivelor activitatii;

precizarea orei și locului plecării și întoarcerii, a duratei vizitei;

indicarea echipamentului pe care trebuie sa-l aiba elevii;

indicarea regulilor care vor fi respectate;

recomandarea alimentelor necesare în funcție de sezon;

elaborarea unui tabel nominal cu elevii care vor semna că vor respecta pe parcursul activității anumite reguli;

Desfasurarea vizitei cuprinde:

adunarea elevilor la o anumita ora, într-un anumit loc;

verificarea nominala a prezentei elevilor;

verificarea echipamentului;

organizarea deplasării spre obiectivul vizat:

reamintirea regulilor, trasarea unor responsabilitati concrete pe durata deplasarii;

deplasarea spre obiectivul de vizitat;

sosirea la obiectivul de vizitat;

informarea conducerii obiectivului de vizitat de prezenta grupului;

stabilirea relației cu ghidul care va conduce elevii;

precizarea scopului și obiectivelor vizitei;

parcurgerea traseului simultan cu explicarea unor aspecte de catre ghid sau profesor;

efectuarea sarcinilor de învățare de către elevi (observarea aspectelor prezentate);

notarea informațiilor in functie de obiective;

fotografierea/filmarea unor aspecte;

adresarea de intrebari;

colectarea unor materiale;

efectuarea desenelor, masuratorilor, experimentelor.

Prelucrarea și valorificarea informatiilor cuprinde:

analizarea, interpretarea, prelucrarea informatiilor;

prezentarea rezultatelor și a concluziilor în lecții, expozitii sau activitati de cerc prin mijloace scrise (rezumate, eseuri, descrieri, curiozitati, referate);

mijloace vizuale (harti, fotografii, desene, diapozitive, filme documentare, albume, eșantioane, schite, grafice, tabele);

mijloace verbale (discuții, dezbateri, prezentări de referate).

EXPEDIȚIA, TABARA ȘI ORIENTAREA TURISTICA

Expediția geografică scolară este o căclătorie de studii și cercetare, cu o durată de 10/14 zile, care este efectuată de către elevii cu pasiune pentru geografie,coordonați de un profesor, în afară localitați de domiciliu. Se organizează în perioada vacanțelor.

Dacă la excursie participă de obicei efectivul unei clase, la expediție participă 10-12 elevi ce au preocupări și înclinații comune pentru un domeniu, care va determina de fapt și tema expediției.

În cadrul expediției obiectivele didactice și cele pedagogice se interferează spre același scop:

formarea și dezvoltarea elevului prin participarea lui directă, activă și nemijlocită la acțiuni care să-l solicite și să-i dezvolte multilateral principalele caracteristici ale vieții sale psihice: atenția, memoria, curajul, gândirea creatoare, voința, îndemânarea, rapiditatea, spiritul de prietenie etc.

Sunt cercetate fenomene și procese naturate și/sau antropice dintr-un anumit spațiu. Pregatirea, desfășurarea și valorizarea expediției geografice școlare este similară cu a vizitei.

În expediția școlară elevul are rol principal, căci el caută, cercetează, organizează, descoperă, structurează, găsește soluții, acționează.Conducătorul având rolul de a dirija, de a evita ca elevul să ajungă în impasuri grele, de a se organiza expediția, de a interveni numai în unele momente mai dificile care ar comporta riscuri pentru viața ori sănătatea elevilor. Elevii pot soluționa singuri cele mai dificile sarcini dacă sunt îndrumați și încurajați cum trebuie ți dacă li se acordă suficientă înțelegere.

Expediția elevilor este o mare ocazie de a aplica în practica vieții, de fiecare zi, cunoștințele învățate la școală și de a dezvolta unele trăsături ale vieții copilului care cu greu s-ar putea face numai în activitatea didactică.

În cadrul expedițiile turistice școlare se realizează 2 activități distincte: una de informare și alta de cercetare.

Activitatea de informare se realizează pe traseul ce se parcurge de la baza de pornire până la obiectivul ales – cel mult 2 zile – aceasta organizându-se de conducătorul expediției în dialog cu elevii, pe baza pregătirii prealabile a acestora, și are drept scop împletirea cunoștințelor dobândite în școală la diferite discipline cu activitațile practice.

Activitatea de cercetare se realizează de către elevi îndrumați de conducătorul expediției, ea având caracter de documentare “ științifică.” și practică.

După obiectivele urmărite expediția se împarte în: expediția cu caracter geologic, geografic, biologic, de tip mixt, istorică, etnografică-folclorică, etc.

După ce a fost stabilită tema expediției se desfășoară partea pregătirea acesteia,care presupune mai multe etape: popularizarea, documentarea, pregătirea elevilor, îndrumări, reguli privind comportarea expediționarilor.

Popularizarea activității se face de obicei începând cu noul an școlar, dar cu mai mare intensitate începând cu semestrul al II-lea. Acest lucru se face prin organizarea de expoziții cu rezultatele expediției precedente (fotografii, pliante, albumul expediției etc.), afișarea la loc vizibil a itinerarului și tematicii acesteia, a condițiilor de participare.

Documentarea asupra itinerarului pe hărți și diferite materiale editate și care se referă la traseul stabilit.

Pregătirea elevilor se face cu 2-4 săptămâni înainte de plecare, pregătire la care participă și părinții acestora. La ședință se indică materialul bibliografic și ce hărți vor studia elevii. Tot atunci se stabilesc responsabilitățile și funcții : căpitan, secund, cronicar, geograf, geolog, gospodar, biolog, speolog, și responsabili cu marcarea traseului turistic. Se recomandă echipamentul necesar, după o listă care se întocmește în prealabil, felul cum trebuie aranjat în rucsac materialele și cum se poartă acesta în spate. Din rucsac nu vor lipsi printre altele: haina de ploaie, încălțăminte ușoară și rezistentă, cuțit, bidon, un caiet și creion pentru însemnări etc.

Îndrumări:

Expediția va dura 12 zile. Deplasarea se va face obligatoriu pe jos, vor dormi în corturi și-și vor pregăti singuri mâncarea toți expediționarii. De aceea este necesar ca la plecarea de acasă fiecare să-și ia alimente preparate sau semipreparate, după o listă făcută de comandant, ținându-se cont ca alimentația să fie cât mai variată. Dormitul în cabană sau refugiu este admis numai pe vreme nefavorabilă. Marcarea traseelor se face numai cu aprobarea luată de conducătorul expediției.

Reguli privind comportarea expediționarilor:

– trebuie să se circule numai pe poteci marcate (se va motiva faptul că numeroasele poteci paralele ce se formează în urma circulației turiștilor afectează suprafețe mari de teren, distrugând atât covorul vegetal cât și solul).

– colectarea plantelor pentru ierbar trebuie făcută cu precauție. Este bine ca elevii să fie învățați să respecte plantele ocrotite de lege: floarea de colț, papucul doamnei, bulbucii de munte, narcisele, smirdarul, etc.;

– să nu aducă prejudicii faunei (să nu distrugă cuiburile păsărilor, să nu omoare animalele mici ca: broaștele, șerpii, furnicarele);

– focul trebuie făcut numai în anumite condiții și să fie supravegheat;

– să evite lăsarea unor urme vizibile ale trecerii grupului: hârtii, pungile de plastic, sticle, cutiile goale de conserve, resturile alimentare, pe lângă impresia proastă pe care o produc constituie și o sursă de poluare;

– să fie foarte atenți la păstrarea calității surselor de apă.

Desfășurarea expediției:

La ora stabilită conducătorul verifică prezența participanților, echipamentul și aparatele. Reamintește itinerarul urmărindu-1 pe hartă și scoate în evidență principalele obiective ale primei zile și popasurile care se vor face.

La fiecare 90 minute se va face un popas de 15 minute, iar pentru explicații sunt necesare scurte opriri: aprecierea fructelor de pădure (zmeură, mure, afine, ciuperci etc.) pe piața externă și internă, prezentarea bogățiilor și a multiplelor întrebuințări în economia națională și la export,  observarea pe viu a modului cum se produce poluarea aerului prin intermediul unor fabrici și modul cum afectează mediul natural, prezentarea unor date despre localitățile întâlnite și principalele obiective de interes turistic.

Se trasează sarcini pentru elevi: să observe albia râului, gradul de împădurire a versanților, fenomenele de eroziune etc. Se atrage atenția echipei care se ocupă cu marcajul că acesta trebuie făcut corect și la loc vizibil (pe stânci, copaci, capete de pod, etc.).

Important este ca în timpul opririlor să se controleze dacă fiecare își îndeplinește sarcina, se controlează materialele colectate de elevi, însemnările în carnete și modul cum elevii mânuiesc aparatele de fotografiat.

Încheierea: După aproximativ 12/14 zile timp în care expediționarii își vor pregăti materialele (clasarea rocilor, întocmirea ierbarelor, insectarelor, developarea filmelor și realizarea fotografiilor, încheierea jurnalului de bord, pregătirea unei note informative etc.), se va realiza la școală o expoziție cu materialele culese de elevi, cu fotografii; se va organiza întâlniri cu expoziționalii și cu ceilalți elevi, vor fi expuse la gazeta de perete articole referitoare la activitatea în expediție.

Toate acestea pentru a face cunoscute tuturor elevilor frumusețile țării noastre, stimulându-se practicarea turismului de către elevi

Tabăra școlară constituie un spațiu amenajat pentru cazarea, relaxarea,instruirea elevilor, în serii de 10/14 zile.Elevii sunt organizați în grupuri. De fiecare grup răspunde un profesor, care coordonează întreaga activitate.

Orientarea turistică este o activitate care vizează parcurgerea unui traseu după hartă și pe baza unor indici de către echipe. In condiții de concurs, timpul este un factor important.

ACTIVITATEA ÎN MUZEE

Muzeul este o institutie de mare valoare si se bucură de mare prețuire în toată lumea, deoarece joacă un rol important în educarea tineretului și spiritul respectului față de valorile materiale si spirituale create de-a lungul istoriei. De aceea se impune ca școala să ofere elevilor posibilitatea de a cunoaște în mod organizat muzeul în tot ceea ce înseamnă el pentru societate.

Depozitar principal al valorilor materiale si spirituale, factor de educație care ar

trebui să aibă un impact hotărator în formarea unei atitudini de respect față de valorile

naționale

Școlarul mic se află în etapa gândirii concret-intuitive, de aceea este foarte important ca el să vină în contact în mod direct cu materialul didactic, să vadă, să audă, să pipăie. Într-un cuvânt, la această vârstă simțurile încă îl ajută în formarea reprezentărilor.

O vizită la un muzeu, sectia de istorie ține locul a o sută de povești și explicații. Cum acasă nu suntem siguri că elevii urmăresc împreună cu familia emisiunile cu conținut istoric, științifice, cel mai potrivit este să facem noi acest lucru. Acțiunea este și mai valoroasă cu cât fiind realizată cu întregul colectiv de elevi ea va putea fi evaluată la nivelul orelor de istorie, de limba si literatura română sau la nivelul opționalelor.

Pe lângă cunoștințele strict istorice dobândite de elevi în timpul acestei vizite elevii vor avea ocazia să-și educe conduita comportării într-un mijloc de transport și într-un spațiu public

Activitatile in muzee sunt organizate de către profesor sau de către muzeografi.

Se organizează activități care vizează scopuri diferite:

vizitarea intregului muzeu sau a unei sectii;

analizarea unor documente neexpuse publicului;

discuții pe anumite subiecte cu specialistii muzeului etc.

Activitatea didactică este organizată la momentul oportun, în funcție de lecțiile din programa școlara. Elevii și părinții vor fi informați asupra momentului vizitei, a scopului, a sarcinilor și asupra costurilor.

Bibliografie

Ciungu I., Frazei, F. (1971), „Ghidul turistic al elevilor”, EDP, București
Filipescu, A. (1982), „Expediții la noi acasă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca
Frazei, F., Mugur, F. (1972), „A.B.C. excursionistului”, Editura pentru turism
Giurcăneanu, C., Vodă, C. (1983), „Îndrumător metodic pentru organizarea activităților turistice cu elevii”, EDP, București

CAPITOLUL 3

EDUCATIA ECOLOGICA IMPLEMENTATA PRIN ACTIVITATILE ECOLOGICE

3.1 CONCEPTUL DE EDUCATIE ECOLOGICA

În această capitol voi prezenta activitățille ecologice care se pot desfășura cu preșcolarii.și care trebuie să fie cât mai variate și mai atractive în funcție de particularitățile de vârstă. Coordonatele actuale ale vieții cotidiene impun tratarea în gradiniță a unor situații legate de protejarea mediului înconjurător. Încă de la vârsta cea mai fragedă copiii trebuie să fie antrenați în diferite activități extrașcolare cu caracter ecologic, care să contribuie la formarea unor atitudini pozitive pentru păstrarea unui mediu curat și de exersarea unor deprinderi de îngrijire și ocrotire a acestuia.Astfel preșcolarul de azi, viitorul cetățean de mâine, studiază o disciplină nouă „Cunoașterea mediului ”, o disciplină completă și complexă ce permite cadrului didactic să creeze contextul ideal pentru înzestrarea copilului cu acele cunoștințe, capaciotăți și atitudini care să stimuleze raportarea efectivă și crerativă la mediul social și natural.Are ca obiective:

Dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului înconjurător, precum și stimularea curiozității pentru investigarea acestuia;

Dezvoltarea capacității de observare și stabilire de relații cauzale, spațiale, temporale

Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură și din mediul înconjurător;

Formarea și exersarea unor deprinderi de îngrijire și ocrotire a mediului înconjurător, în vederea educării unei atitudini pozitive față de acesta.

Cunoștințele dobândite la această disciplină trebuie abordate într-o manieră integrată, mai apropiată modului în care copilul percepe mediul. Orice demars integrator trebuie făcut prin implicarea activă a preșcolarului în activități ecologice în funcție de particularitățile individuale și de vârstă ale acestuia.

Cadrele didactice prin aceste activități ecologice trebuie :

să dezvolte curiozitatea preșcolarilor prin acțiuni concrete de explorare a mediului înconjurător;

să incite creativitatea acestora prin propunerea unor acțiuni de ecologizare a mediului apropiat( parcul grădiniței, parcul din apropierea grădiniței,etc);

să dirijeze discuțiile copiilor în scopul de a scoate în evidență fenomenele și schimbările care au loc în natură în timpul celor patru anotimpuri;

să colecționeze materiale din natură în scopul de a le folosi la orele de „Abilități practice”;

să propună activități prin care să se formeze atitudini pozitive și deprinderi de îngrijire și ocrotire a mediului;

să identifice acțiunile omului asupra mediului natural, care contribuie la degradarea acestuia ;

Pornind de la ideea că natura se găsește sub o mare amenințare consider că educația ecologică a tinerei generații trebuie să înceapă din familie, din copilărie. În mediul familial , copilul învață să admire și să îngrijească florile, să ingrijească și să iubească animalele. Educația ecologică inițiată în familie este continuată la grădiniță, școală, liceu și pentru unii în facultate.

Noțiunile fundamentale care stau la baza conceptului de educație ecologică sunt: mediul natural, calitatea și deteriorarea mediului.

Protecția mediului, ca ramură a ecologiei aplicate, are sarcina de a îndruma și coordona acțiunile întreprinse de om asupra ecosferei în vederea menținerii echilibrului ecologic, asgurând condiții de viață tot mai bune omenirii.
Actiunile de protecție a mediului nu trebuie să se limiteze la activități administrative și juridice, ci trebuie să se asocieze cu măsuri educaționale de schimbarea mentalităților oamenilkor, în legătură cu mediul în care trăiesc și își desfășoară activitățile zi de zi. Fără educație ecologică toate acțiunile de ocrotire a mediului ar putea fi expuse eșecului, de aceea trebuie sădit în mintea și sufletul ficăruiu copilaș ideea că omul este dependent de natură și nu poate trăi în afara ei.

Idealul educației ecologice este formarea unui cetățean cumpătat, bun gospodar al naturii, care știe ce obligații are față de aceasta, știe să respecte măsurile de protejare a acesteia. Comportamentul ecologic presupune anumite cunoștințe, piceperi, deprinderi, sentimente,atitudini, aptitudini, trăsături temperamentale care au ca rezultat o anumită manifestare în impactul cu mediul înconjurător. Cele cinci elemente, care au la bază concepte individuale în procesul educational și care constituie educația ecologică sunt: – cunoștințele- dobândirea cunoștințelor trebuie să se raporteze la mediul înconjurător și la experienta lor de viață, încât să înțeleagă fenomenele care au loc în natură; – atitudinile – prin procesul educativ să se treacă la formarea unei atitudini pozitive a preșcolarilor/școlarilor față de natură; – aptidunile – reprezintă un complex de procese și însușiri psihice și individuale, structurate într-un mod original, care permite efectuarea cu succes a anumitor activități; – implicare preșcolarilor în activitățile ecologice contribuie la formarea unor convingeri de ocrotirea a mediului, de observat și analizat faptele negative ale oamenilor asupra naturii,etc; – conștientizarea – educarea elevilor în spiritul unor responsabilități umane care să se găsească în atitudini și intervenții conștiente și responsabile . Caracteristicile educației ecologice sunt: – cadrele didactice împreună cu elevii trebuie să fie conștienți și responsabili de activitățile pe care le desfășoară în mediul înconjurător; – să ia atitudini ori de câte ori observă că oamenii realizează acțiuni care ar duce la degradarea mediului( defrisări de păduri, supraexploatarea solului, poluarea apelor,etc); – să înțelegă că trebuie să apere și să protejeze propia casă –NATURA; Dragostea pentru natură trebuie să fie o componentă esențială a comportamentului uman. Preșcolarii trebuie să cunoască și să ocrotească natură, să iubească plantele și animalele, să ia atitudine față de cei care distrug natura prin diferite activități.

3.2. ACTIVITATILE ECOLOGICE DESFAȘURATE CU PREȘCOLARII/ȘCOLARII

MOTTO:

,,A înțelege natura înseamnă a înțelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii, atât de amenințată azi, înseamnă a contribui la fericirea omenirii.”

(E.A.Pora)

Încă de la intrarea în gradiniță, educatoarea poate testa copiii pentru a le descoperi înclinațiile, abilitățile. În primele desene preșcolarii redau flori, copaci,fluturi, animale și păsări. Copiii au fost puși în situația de a justifica desenul pe care l-au făcut. Mulți dintre ei explicau că le plac florile, plantele pentru că au acasă sau în fața casei multe plante, alții spuneau că le place să meargă la pădure, pe câmp unde pot admira frumusețile naturii etc. Acesta poate fi un prim pas în realizarea unui set de acțiuni sub genericul Prietenul naturii /Ecologel. Pentru început pot fi selecționați doar o parte dintre copiii din clasă și antrenați în acțiuni de îngrijire a florilor (colțului viu) din clasă, plantare de flori, apoi vor fi cooptați și ceilalți în acțiuni vizând ocrotirea mediului apropiat: clasa, școala, curtea gradiniții/școlii.De foarte mare impact sunt ecusoanele cu numele copilului și inscripția „Ecologel” sau „Prietenul naturii” pe care copiii le poartă cu deosebită mândrie, popularizând acțiunile pe care le desfășoară.

De exemplu:

activități de igienizare a zonei, plantare de pomi, flori și îngrijirea acestora pe toată durata de vegetație;

sensibilizarea colegilor și a oamenilor mari prin realizarea și plasarea unor afișe, postere sugestive privind degradarea mediului.

Scopul educației ecologice este dezvoltarea curiozității preșcolarilor prin implicarea lor în acțiuni concrete de explorare și investigare a mediului înconjurător. În desfășurarea activităților ecologice trebuie să fie implicată și comunitatea locală. În toate grădinițile și școlile din județul nostru a fost implementat Programul Eco-Școală.

   În cadrul acestui program se pot încheia parteneriate între grădinițe și școli din același județ sau județe diferite, dintre școli și grădinițe din diferite țări. În cadrul acestor parteneriate se desfășoară activități comune cu elevii, care trebuie să aibă un comportament civilizat în desfășurarea activităților.

           Avantajele acestui programului sunt:

perfecționarea competențelor profesionale ale cadrelor didactice în domeniul educației ecologice;

găsirea de soluții pentru protejarea mediului;

copii și părinții să iubească și să protejeze natura;

realizarea de parteneriate naționale și internaționale;

amenajarea și intreținerea unui parc ;

Din acest motiv am considerat necesară derularea acestui proiect în vederea dezvoltării în rândul preșcolarilor a spiritului antreprenorial. Cu siguranță grădiniții îi revine sarcina de a forma preșcolarilor o atitudine conștientă și responsabilă față de mediu.

Prin realizarea acestui proiect se dezvoltă spiritul de inițiativă, comunicarea, si are loc un schimb de bune practici în vederea formării unei educații demne de cetățean european..

Educatia pentru mediu are scopul de a îmbunătăți calitatea vieții prin cunoștințele dar mai ales prin motivațiile pe care le oferă pentru a acorda mediului atenția și îngrijirea necesară.

Realizarea activităților ecologice de către elevi alături de cadrele didactice, părinți și de alți membri ai comunității este o modalitate eficientă de a face în mod conștient educație ecologică prin care se pot rezolva o parte dintre problemele mediului.

Cunoașterea de către preșcolari a zonei în care locuiesc, cunoașterea frumuseților naturii a judetului, a monumentelor naturale, resursele naturale ale țării trebuie să fie o preocupare permanentă a educatoarelor. De aceea preșcolarii trebuie să fie antrenați în acțiuni concrete de cunoaștere, investigare și intervenție practică pozitivă în ceea ce privește mediul încomjurător. Rolul principal al educatoarelor este de a forma convingeri de ocrotire a plantelor, animalelor,monumentelor naturale, etc. Activitățile ecologice desfășurate cu preșcolarii în mediul înconjurător duc la formarea unor deprinderi elementare de cercetare și protecție a mediului. În prezent consider că problema de strigentă actualitate pe parcursul demersurilor educative este formarea și educarea preșcolarilor în spiritul unor responsabilități umane care să se găsească în atitudini și intervenții conștiente și responsabile.

Pentru a respecta natura preșcolarii trebuie să învețe să o protejeze și să o ocrotească prin diferite activități practice. Prin caracterul lor concret intuitiv activitățile de cunoaștere a mediului contribuie la:

exersarea acuității organelor senzoriale ale preșcolarilor;

la înțelegerea noțiunilor din domeniul „ Științe”;

la formarea unei conduite intelectuale;

cultivarea interesului pentru cunoașterea lumii încomjurătoare;

participarea activă la activitățile ecologice.

În educația ecologică pot fi utilizate cu deosebită eficiență următoarele activități

extracurriculare: serbările școlare, concursuri între grupele aceleiași grădinițe sau între grădinițe,prezentarile Power Point, vizionări de casete/filme, realizarea unui colț viu, studiu de caz,etc

3.2.1 SERBARILE ȘCOLARE

Vocația de educatoare presupune aptitudini și capacități intelectuale, o preocupare

permanentă pentru educarea, modelarea și sensibilizarea celor mai mici copii care păsesc pentru pima dată pragul grădiniței.Cadrele didactice au la îndemână prin meseria lor, oportunitatea de a crea o stare de spirit pozitivă în rândul preșcolarilor și părinților, învățându-i să aprecieze valoarea și frumosul, să facem ca jocul și voia bună să fie în inimile lor.

În școala noastră, există tradiția organizării serbărilor la sfârșit de an școlar și cu ocazia unor evenimente deosebite( 15 Ianuarie, 8 Martie, 1 Iunie, etc.) sau evenimente ecologice( Ziua animalelor, Ziua Pământului, Luna Pădurii,etc). Sub semnul veseliei exprimate prin poezie, cântec și dans, de fiecare dată organizarea și derularea serbărilor a fost un moment unic pentru cea mai importantă investiție a nostră, COPILUL. Serbările școlare, vis și nostalgie pentru noi, cei maturi se impun a fi realizate mai frumos, prin jocuri de rol, cuplete muzical-satirice, dramatizări, dansuri populare, scenete.

Trebuie explicat, în momente oportune, cu tact și răbdare, motivul și sensul serbării, trebuie antrenați părinții în pregătirea acestor manifestări deosebite, iar copiii trebuie stimulați să participe activ, fiecare primind rolul potrivit preferințelor și talentului său. Nu trebuie să fie marginalizați preșcolarii cu dificultăți în învățare, de etnie rromă sau, să promovez diversitatea culturală încurajând cunoașterea tradițiilor și obiceiurilor specifice poporului român indiferent de cultură, religie, etnie. Am inclus toți copiii din clasă, sensibilizându-i pentru respectarea diversității, toleranță și solidaritate umană.

M-am bazat pe organizarea serbărilor ca pe unul dintre cele mai eficiente mijloace de educare multiculturală, de sudare a colectivului în satisfacerea dorințelor de afirmare.

Cadrele didactice trebuie să descopere și să cultive talentele copiilor, calitățile de ritm, grație, armonie, mișcare, găsind pentru fiecare un rol, locul într-o anumită parte a serbării (recitare, dans popular, gup vocal, dramatizare).

Serbările școlare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalități de formare a caracterului copiilor încă de la grădiniță deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciati și mai accesibili sufletelor acestora.

În general, serbările declanșează stări afective, sentimente ce îl fac pe copil să vibreze în fața problemelor vieții și a unor manifestări morale. Aceste activități extracurriculare sunt cele mai îndrăgite de copii. Valoarea instructiv educaticvă a serbărilor școlare este deosebită. Ele aduc o prețioasă contribuție la dezvoltarea proceselor de cunoaștere, a proceselor afective, la formarea trăsăturilor de voință și cacracter, la dezvoltarea personalității. Serbarea școlară evaluează talentul, munca și priceperea colectivului clasei și ale fiecărui copil în parte. Perioada de pregătire a serbării, dorința sinceră de succes, sudează colectivul, impulsionează în mod favorabil, face ca elevul să trăiască clipe de desfătare sufletească.

În organizarea unei serbări școlare se ține seama de mai multe cerințe pedagogice dintre care enumăr următoarele:

1) Toți preșcolarii să fie mobilizați să participe activ la pregătirea și susținerea spectacolului, fiecare copil să-și primească rolul potrivit înclinațiilor și talentelor. Prin aceasta se combăte cu tact nu numai tendința spre vedetism a celor mai talentanți ori mai îndrăzneți, ci și timiditatea celor mai puțin dotați ori mai retrași din fire. Cei timizi au fost solicitați să participe activ, având ocazia să-și dezvăluie o latură pozitivă a personalității lor și să capete încredere în forțele proprii, mai ales dacă sunt încurajați și ajutați cu discreție și răbdare.

2) Educatoarea trebuie să aibă o concepție clară și precisă asupra conținutului serbării, pornind de la o idee tematică în jurul căreia să grupeze toate punctele din program, pentru ca întregul să fie unitar și să comunice pregnant această idee.

3) Alegerea temei pentru serbare trebuie să se facă în funcție de evenimentul pe care vrem să-l sărbătoriom. Sarcina revine, îndeosebi educatoarei. Aceasta nu exclude însă necesitatea ca ea să se consulte cu copii-actori..

4) O altă fază deosebit de imp[otantă este distribuirea rolurilor la copii. Această etapă necesită o bună cunoaștere de către educatoare a copiilor actori, a talentului lor. Se va ține seama îi de potrivirile fizice, de dicție, de umorul unuia sau de registrul mai dramatic al altuia.

5) O altă problemă este a costumelor și a decorurului. La serbările cu conținut ecologic este bine să se folosească costume ecologice realizate de către elevi din materiale refolosibile(saci menajeri, cartoane) .

Un alt tip de serbare este teatrul. Dramatizările poveștilor, basmelor sunt activități deosebit de îndrăgite de copii. Rolurile pozitive din orice scenetă sunt cele mai solicitate de copii, iar rolurile negative cu greu sunt acceptate, chiar și de elevii mai „năzdrăvani”. Spectacolele de teatru cu actorii-copii au mari influențe educative și asupra publicului spectator-colegii lor. El devine mijloc al educație nu numai prin conținutul său, ci prin scopul urmărit. Personajele pozitive se transformă în modele de urmat, copiii atașându-se de faptele care prezintă adevărul și dreptatea, binele și hărnicia, modestia și bunătatea. Personajele oferă copilului exemple clare, îl putem face să distingă binele de rău,îl ajutăm să înțeleagă ceea ce este greșit de ceea ce este corect. Gândirea și trăirea copilului de la grădiniță sunt strâns legate de concret, de formr, de culoari, precum și de sunete – mijloace de care teatrul se folosește în mare măsură.

Avantajele specifice ale serbărilor școlare:

realizează interdisciplinaritatea, corelarea cunoștințelor din mai multe domenii;

dezvoltă procesele intelectuale și trasăturile de caracter;

cultivă sensibilitatea fată de frumos;

educă starea de emotivitate a copiilor;

descoperă talente, asigură afirmarea propriilor aptitudini;

le oferă copiilor posibilitatea descoperirii de sine, a valorii personale în competiție cu valoarea celorlalți;

oferă posibilitatea întâlnirii între elevi, părinți, profesori;

realizează evaluarea fără catalog, fapt ce contribuie la sporirea stării de relaxare în comportamentul copiilor;

oferă posibilitatea comunicării eficiente, dezinhibate, nerestrictive între elevi, părinți, profesori;

De ce organizăm serbări? Verificăm astfel, de câteva ori pe an, că micuții și-au însușit informațiile transmise la grădiniță și le dăm posibilitatea de a aplica învățătura din clasă. Cântând, dansând, recitând, interpretând un rol dintr-o scenetă, preșcolarul își perfecționează deprinderile artistice. Menită să aducă frumosul artistic în viața copiilor, serbarea școlară contribuie, prin multiplele sale valențe educative, la educarea estetică a elevilor, la dezvoltarea creativității, a spiritului de colaborare, la dezvoltarea sentimentului de apartenență la o echipă în care fiecare copil este pus în fața îndeplinirii unui rol, la dezvoltarea dragostei față de artă, atât prin contactul cu opera de artă (literară, muzicală, coregrafică, teatrală etc.), cât și prin creații artistice, fie ele ca produse ale artelor, fie prin interpretarea artistică a acestora.

Organizarea serbărilor școlare înseamnă pentru copii îmbogățirea vieții sufletești, crearea de sentimente și emoții estetice de neînlocuit, iar pentru dascăl o recunoaștere a muncii sale reflectată în ropote de aplauze adresate preșcolarilor. Prin serbările organizate de cadrele didactice de la grădiniță , copiii și spectatorii trăiesc momente unice din lumea inegalabilă a copilăriei, iar coarda sensibilă a sufletului fiecăruia dintre cei prezenți, vibrează sub arcușul de cristal al glasului copilăriei.

Costume ecologice:

ANEXA 3

MODEL DE SCENETA ECOLOGICA – se poate organiza în luna aprilie- luna pădurii- sub genericul: “ Zarvă în pădure”

3.2.2. CONCURSURI ȘCOLARE

Pana la varsta de 5 ani, a fi în competiție nu înseamna pentru copii decât un prilej de distracție. Pe măsură ce cresc, situațiile în care sunt nevoiți să concureze cu alți copii devin mai importante pentru ei, putând deveni ocazii de creștere și evoluție. In aceeași măsură însă, competițiile pot deveni sursa de stres, afectănd negativ evolutia copilului. Concursurile școlare sunt alte forme de activități extrașcolare îndrăgite de copii. Ele se desfășoară pe plan loca la nivelul grădiniței/școlii, județean, interjudețean, regional, național și internațional.

Concursurile școlare se desfășoară la diferite discipline și temele acestora sunt abordate integrat(interdisciplinar sau transdisciplinar). Un elev poate participa la unu sau mai multe concursuri școlare în funcție de înclinațiile sau aptitudinile pe care le are pentru diferite discipline. Exemple de concursuri școlare sub diferite generice la :

CLR(Comunicare în limba română)- „ Viitorul nostru într-un mediu sănătos”- unde copii trebuie să realizeze compunei după imagini;

MEM( Matematică și explorarea mediului) – „ Hora anotimpurilor”- elevii trebuie sa precizeze schimbările care au loc în natură în fiecare anotimp și să deseneze sau să realizeze un colaj cu anotimpul preferat;

AVAP( Arte vizuale și abilităti practice) –„ SOS-TERRA” -unde elevii trebuie să realizeze planșe cu activități ale copiilor pentru protejarea mediului.

Cât de indicat este pentru un copil să participe la concursurile școlare?

A participa la un concurs înseamnă a învața să accepți că te poți încadra într-una din cele doua categorii: cei care pierd și cei care câștigă. Pentru un preșcolar, aceasta lecție poate fi mai ușoară sau mai grea, în funcție de felul în care trăiește aceasta experiență. Voi prezenta avantajele și dezavantajele participării la concursurile școlare pe teme integrate:

– copilul are o multitudine de posibilități de abordare și exprimare a realității valorizând cunoșțințele dobândite în cadrul diferitelor arii curriculare;

– crează mai multe conexiuni cu elemente auditive, vizuale, tactile, olfactive care sî-l ducă spre accesarea rapidă a informației;

– abordarea interdisciplinară sau transdisciplinară a temelor de la concursuri duc la dezvoltarea gândirii, imaginației, creativității, a priceperilor și deprinderilor;

– învață să-și dozeze timpul pentru a putea rezolvarea toate cerințele temei cerute la concurs;

– devine responsabil, perseverent și își asumă riscul dea fi învingător sau învins;

– conștientizează de locul pe care îl ocupă pe scara valorior și de nivelul de pregătire la disciplina respectivă până la momentul participării la concurs;

– învață să fie rezistent la stres și să-și stăpânească emoțiile;

– i sedezvoltă stima de sine.

Participarea la competițiile școlare prezintă și dezavantaje pentru concurenți:

– pregătirea suplimentară pentru aparticipa la concursuri poate să le dea o stare de oboseală dacă timpul nu estedozat eficient, îmbinându-se pregătirea cu odihna corespunzător;

– își rezrevă mai pușin timp pentru distreacție și joacă;

– socializează mai puțin timp cu colegii și prietenii, deoarece alocă cel mai mult timp pregătirii pentu concursuri mai ales atunci câd știe că munca lui va fi recompensată;

– poate să rămână dezamăzit în cazul unui eșec, dacă nu este pregătit psihologic de către cadrul didactic care-i coordonează activitate și susținutși de familie;

Nu trebuie scăpat din vedere faptul că în întreaga lume, pe data de 22 aprilie se sărbătorește Ziua Pământului iar pe 5 iunie se sărbătorește Ziua Internațională a Mediului Înconjurător și cu aceste ocazii, copiii pot fi antrenați în desfășurarea unor activități atractive. Pot fi prezentate, într-o sesiune festivă, cele mai reușite compuneri(după imagini), povestioare( Așa da,așa nu), sloganuri, concursuri, postere realizate de-a lungul anului școlar și premierea celor mai valoroase.

ANEXA 4

„PRIETENII MEI ECOLOGIȘTI” (EVALUARE – CONCURS)

3.2.3. VIZIONARI DE CASETE/FILME/ PREZENTARI POWER POINT

În activități speciale sau ca momente în cadrul anumitor ore, pot fi prezentate spre vizionare casete / filme cu aspecte din activitățile unor organizații ecologiste sau cu probleme grave de poluare / degradare a mediului, atât în România cât și pe plan internațional. Aceste vizionări vor fi urmate, obligatoriu, de dezbateri privind cauzele poluării și modalități de remediere ale situațiilor prezentate.

Vizionarea casetelor/ filmelor cât utilizate în predarea cunoștințelor despre natură cât și în activitățile extracurriculare prezintă o multitudine de avantaje:

– dau posibilitatea cadrelor didactice să prezinte elevilor aspecte ale lumii plantelor și animalelor din diverse zone ale țării și de pe alte continente, pe care nu le pot cunoaște nemijlocit;

– se prezintă elevilor, în forme modificate ca ritm de desfășurare, fenomene ale vieții care se petrec prea lent, fie prea rapid pentru o percepție normală(ex. aspecte ale procesului de creștere și dezvoltare a plantelor);

– creează elevilor posibilitatea de a sesiza transformările succesive din viața unor viețuitoare, precum și unele etape principale de evoluție a unor fenomene

O importanță deosebită o au prezentările Power Point cu ajutorul calculatorului atât în cadrul orelor cât și în cadrul activităților extracurriculare.

Prezentările Power Point sunt cele mai moderne mijloce audio-vizuale care contribuie la sporirea eficienței predarii-învățării cunoștințelor despre mediul înconjurător dacă sunt integrate în lecții și activități extracurriculare, astfel încât să fie subordonate obiectivelor și conținutului acestoras, precum și sistemul de metode și procedee didactice utilizate.

Prezentările Power Point trebuie realizate din timp de către cadrele didactice pentru:

a selecta imagininile cele mai relevante îi viu colorate de la tema care trebuie dezbătută;

– a prezenta texte scurte și în concordanță cu particularitățile de vârstă;

a stabili sarcini de lucru care trebuie rezovate după vizionarea prezentării;

Avantajele unei prezentări Power Point sunt:

– mențin trează atenția preșcolarilor;

– dau aparența profesionalismului;

– stimulează discuțiile;

–  se pot face modificări până în ultimul moment;

– animația textului și a ilustrațiilor atrage atenția preșcolarilor și ajută să fie ilustrate ideile pe care vrei să le prezinți;

– se pot utiliza cu avantaje maxime efectele multimedia, cum ar fi sunetul și imaginile video;

– elevii pot să se exprime pro sau contra;

Dezavantaje:

– necesită dotarea grădiniții/școlii cu calculatoare, retroproiectoare, etc.;

– cadrele didactice trebuie să fie perfecționate pentru folosirea calculatorului;

– limitează dialogul viu între profesor și elev.

– pentru reaalizarea prezentărilor cadrul didactic trebuie să se pregătească temeinic;

– educatoarea pregătește întrebări/fișe din materialul prezentat;

Exemple de teme care se pot realiza utilizând Power Point:

La Domeniu Științe, Power Point poate fi util la lecțiile referitoare la:

relieful României (prezentările utilizate vor fi foarte explicite și atractive);

plante (acestea pot fi analizate pe zone );

animale domestice/sălbatice;

plante/animale ocrotite de lege.

Realizarea unui portofoliu care este folosit pentru evaluare.

Experiența didactică a educatorului este integrată în programul de învățare, prezența activă a educatorului fiind aici hotărâtoare, în momentul aplicării metodei.Prezența educatorului este discretă, dar importantă prin faptul că acesta stabilește momentul și modalitățile de aplicare a metodei, ca o alternativă importantă la metodele clasice.

Activitățile însoțite de texte sugestive și de imagini viu colorate în Power Point, care permit dezvoltarea limbajului si a vocabularului, pot fi cu ușurință asimilate de cei mici.

De exemplu, activitățile de educarea limbajului – lectura cu conținut ecologic a educatoarei, repovestirea pot fi desfășurate cu copiii din grădiniță, folosind mijloace clasice sau noi (Power Point).

Calculatorul poate suplini părți din activitatea de instruire realizată de profesor, precum și materialele auxuliare din munca elevului.

Conceperea activităților didactice pe calculator oferă posibilitatea elevilor de a-și însuși logic noile cunoștințe,contribuie la dezvoltarea capacităților intelectuale de muncă independentă și la efectuarea cu susces a unor activități.

Pentru educator oferă posibilitatea organizării mai raționale a procesului educațional, perfecționarea sistemului de operații pe care trebuie să le posede elevul pentru a îndeplini o anumită activitate precum și a sistemului de metode și procedee didactice folosite în diferite momente ale procesului de învățare.

Metoda instruirii asistate de calculator permite o educație multimodală, adaptată diferitelor profiluri psihologice ale elevilor. Aceștia sunt puși în situații educative de interacțiune, de interactivitate și de comunicare rapidă și intensă. Interactivitatea oferă celui care învață un feed-bak prompt, operativ și permanent.

Elevului i sesolicită, printre altele, reflecția personală, gândirea critică, imaginația, creativitatea.

Instruirea pe calculator permite dezvoltarea intelectuală a copilului, adecvată ritmului dev lucru, reprezentând o formulă a viitorului ce trebuie experimentată științific, în vederea difuziunii ei în practica școlară.

3.3.3. REALIZAREA UNUI COLȚ VIU

Preșcolarii trebuie antrnați în foarte multe activități practice pentru că acestea contribuie la îmbunătățirea, consolidarea și sistematizarea cunoștințelor teoretice. Organizarea și desfășurarea cu grijă a activităților practice sporește eficiența învățământului, trezește interesul pentru însușira de noi cunoștinte,creează și dezvoltă acele laturi psiho-fizice care ajută pe copil să iubească munca fizică.

Aceste activități presupun răbdare, precizie, multă dorință de execuție corectă. Pentru a realiza aceste priceperi este necesar:

cadreul didactic să dea sarcini concrete fiecărui elev sau fiecărei grupe de elevi: aceste sarcini trebuie să fie bine lămurite și concretizate prin demonstrare de educator;

să se supravagheze cu atenție executarea lucrărilor de profesor și să se facă corecturile necesare;

să se antreneze copii în sarcini din ce în ce mai complexe;

să aprecieze de fiecare activitatea, evidențiindu-se rezultatele foarte bune.

Sub genericul „ O floare un copil” preșcolarii sunt antrenați în activitățile menite să contribuie la plantarea și îngrijirea plantelor din clasă. Ei au desfășurat activități la colțul viu al clasei: curațirea florilor de frunze uscate, stergerea frunzelor de praf, înlocuirea pământului vechi cu altul nou ce conținea substanțe hrănitoare, udarea florilor, înlocuirea ghivecelor prea mici .

Activitați de îngijire a plantelor

După efectuarea activităților de îngjire a plantelor l a colțul viu se memorează poezia„Grădinița mea”, în care sunt prezentate lucrările de îngrijirea a plantelor din grădina casei.

De exemplu cu ocazia studierii plantelor și animalelor de baltă, pentru ca preșcolarii/elevii să cunoască caracterele specifice peștilor și modul lor de hrănire în raport cu condițiile de viață În mediul acvatic, profesorul va organiza cu copiii lucrăride întreținere a unui acvariu amplasat în clasă.

Pentru aceasta este necesar ca profesorul să planifice desfășurarea tuturor activităților practice concomitent cu parcurgerea capitolului respectiv din programa școlară. Pentru acvariu cadrul didactic trebuie să procure din timp nisip galben de râu, specii de plante acvatice, specii de pești de acvariu de dimensiuni și culori diferite.

Pentru formarea la preșcolari/elevi aunor deprinderi de amenajare și întreținere a acvariului, profesorul va elabora un plan detaliat al acestor activități și va stabili sarcinile individuale de lucru. Etapela acestui plan sunt:

spălarea nisipului pentru îndepărtarea completă a impurităților;

așezarea nisipului în acvariu într-un strat inegal ca grosime,de circa 10 cmîn parte dinspre peretelw încăperii și de 4/5 cm în parte opusă;

plantarea în nisipul din acvariu a speciilor de plante selecționate;

umplerea cu apă a acvariului cu foarte multă atenție pentru a nu dezrădăcina plantele și pentru a nu se deplasa nisipul.;

după limpezirea completă a apei se vor introduce peștii.

După toate aceste activități practice urmează îngrijirea permanentă a acvariului. Pentru aceasta principalele operații ce trebuie executate de către elevi sunt:

înlocuirea săptămânală a apei evaporate din acvariu, care trebuie să aibă aceeași temperatură celei din acvariu;

curătirea periodică a acvariului;

curățirea surplusului de alimente și a excrementelor de 2/3 ori pe lună cu ajutorul unei pipete sau prin sifonare;

menținerea constantă a regimului termic și de luminozitate prin verificare zilnică;

îngrijirea permanentă a plantelor care nu mai corespund sau sunt în exces;

administrarea hranei la ore fixe de ½ ori pe zi și în doze corespunzătoare.

Specificul acestei lucrări impune desfășurarea ei pe grupe de elevi. De aceea profesorul trebuie să constituie grupele și stabilească sarcinile care revin fiecărei grupe și fiecărui elev în parte. Fiecărei echipe i se vada o fișă de consemnare a lucrăriloe executate de fiecare echipă cât și rezultatele obținute.

Pe parcursul desfășurării lucrărilor profesorul va urmării modul în care elevii efectuează fiecare operație și modul în care completează fișa.

ANEXA 5 Poezia „ Grădinița mea”

STUDIU DE CAZ

În școală se întâlnesc tot mai mulți elevi a căror conduită trebuie corectată. Pentru acești elevi se stabilesc obiective realizabile pe termen scurt sau lung, strategii de învățare, de rezolvare adecvate și standarde de evaluare minimale și maximale.

MOTIVUL ÎNTOCMIRII PREZENTULUI STUDIU CAZ :

Absenteismul școlar nemotivat al elevului C.N de etnie rromă, predominant la Matematică și explorarea mediului( MEM) și Limba engleză

SUBIECTUL: C.N. elev în clasa I- 8 ani

DATE FAMILIALE :

Structura și componenta familiei :

Elevul provine dintr-o familie organizată,de condiție socio-profesională medie :

tatal – lucrează în străinătate camuncitor necalificat în construcții

mama – casnică

C.N. mai are 2 surori în clasa a V-a îi doi frați mai mici, respectiv de 1an și 2 ani. .Aceste date fac ca familia elevului să dețină condiții materiale medii, dar satisfacatoare creșterii și educării celor 6 copii.

Atmosfera și climatul educativ in cadrul familiei C. este unul general pozitiv.Relatiile normale dintre părinți cât și cele părinți-copii sunt tulburate uneori de mici conflicte interfamiliale datorate unor neajunsuri materiale,dar au caracter temporar.Totusi,datorită faptului că tatăl este plecat în Italia, mama nu se implică activ în demersul educativ al copiilor,plasând școlii acesta responsabilitate în totalitate.

Conditii de munca și viață ale elevului:C.N.

Locuiește alături de cei 5 frați și mama sa într-un apartament cu 3 camere, spațiul locativ fiind amenajat așa încât fiecare membru, în special elevii, să beneficieze de condiții optime de învățare dar și de petrecere a timpului liber.În urma unei vizite la domiciliu am observat căfamilia încearcă să asigure condiții de trai civilizate,de-a se adapta la noutățile tehnologiei și de a pune la dispoziția copiilor mijloace moderne de învățare și recreere,pe langă cele tradiționale.Elevul C.N.a dovedit aptitudini deosebite către desen ăi lectură,iar familia n-a ezitat să-i creeze condiții și mijloace pentru a-și cultiva aceste pasiuni.Elevul C.N. beneficiază de calculator,internet,televizor cu D.V.D.,combină audio,s.a.,dar în ultima perioadă a arătat că timpul acordat acestora este unul exagerat în detrimentul timpului mult mai restrâns alocat activităților de învățare și de pregătire a temelor.

DATE MEDICALE :

În afară de problemele medicale inerente creșterii și dezvoltării,elevul nu este în evidență cu afecțiuni clinice și/sau cronice. Dezvoltarea fizica este una normală vârstei,iar starea sănatății este bună.

PREZENTAREA CAZULUI :

– abenteismul școlar nemotivat la orele de MEM și Limba engleză deoarece în Italia nu a studiat “ Cunoașterea mediului” și nu cunoaște plantele și animalelre din România;

– el dă răspunsuri greșite la aceste obiecte, ceea ce determină colegii să izbucnească în hohote de râs;

– în aceste momente el devine violent și vulgar;

– refuze să efectuezre orice sarcină atunci când obține rezultate slabe;

– este obraznic atăt cu colegii, mama, bunica cât și cu personalul auxiliar din școală.

ISTORICUL EVOLUȚIEI PROBLEMEI

Elevul locuiește numai cu mama și cei 5 frați(2 surori mai mari în clasa a-V-a și aVI-a, un frate în clasa pregătitoare,și un frate de un an.) în România. Tată s-a reîntors la muncă în Italia. Mama alocă mai mult timp treburilor gospodărești și fraților mai mici, ceea ce a determinat pe C.N. să profite de această situație și să devină din ce în ce mai mai violent, mai obraznic cu adulți și să lipsească de la școală.

DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE:

– a frecventat clasa pregătitoare în Italia, unde nu a dobâdit noțiuni despre plante și animale;

– a fost înscris în clasa I într-o școală românească;

– este tot timpul deprimat, nu are prieteni și nu socializează cu elevii din clasă;

– are numeroase absențe nemotivate la MEM și Limba engleză deoarece cunoștințele dobâdite în străinate sunt reduse;

Formele tulburărilor de comportament:

– inconsenvența comportamentală;

– violențe verbale și fizice;

– încălcarea intenționată a unor norme elementare( salutul,respectul);

– atitudinile nonconformiste exagerate, sau altele mai grave: minciuna, vagabondaj;

– nu acceptă să fie jignit nici el și nici membrii familiei ;

– nu socializează decât cu elevi mai mari și care se evidențiază prin scandaluri;

– comportamentul lui este diferit de la o oră la alta în funcție de modul în care este tratat de profesorul respectiv, iar colegii profită de situația lui pentru a-si ascunde sau motiva comportamrntele neadecvate;

Dialog cu elevul: 

– vocea este ușor șoptită;

– se constată o insuficiență a vocabularului, intercalând cuvinte românești,italienești, englezești;

– nevoie crescută de afecțiune, stabilirea echilibrului afectiv, dezvoltarea motivației pentru comunicare;

– acasă face pe “supărăciosu” pentru a fi lăsat să facă ce dorește, ceea ce încearcă și În clasă;

Dialog cu mama:

– C.M. este un alt copil acasă;

– mama spune că îi este greu de când a plecat soțul în Italia;

– că trebuie să ceară sprijinul copiilor mai mari pentru a o ajuta la treburile gospodărești și la cumpărături

– că C.N. o ajută numai când vrea și dacă este recompensat;

– că dorește să vorbească zilnic cu tatăl său la telefon și nu înțelege că aceasta aduce costuri suplimentare;

– că uneori vin vecinii sau părinții altor copii acasă pentru a-i prezenta actele de violență făcute de acesta în spațiul de joacă;

– nu îl pedepsește decât după ce vorbește cu tatăl la telefon care-i decide pedeapsa.

– comportamentul lui este diferit de la o oră la alta în funcție de modul în care este tratat de profesorul respectiv, iar colegii profită de situatia lui a-și ascunde sau motivacomportamentele lor neagecvate.

 STABILIREA MOTVELOR INADAPTARII ȘCOLARE:

Absența prelungită de la școală are următoarele motive:

– lipsa minimului de cunoștințe din domeniul științelor, al limbii române și al limbii engleze;

– stângăcia de la activitățile practice de la stiințe;

– în activtățile de învățare de la MEM, CLR și Limba engleză are un grad de concentrare redus;

– lipsa prietenilor din clasă;

– lipsa tatălui plecat în străinătate să muncească;

– violența fizicăși verbală.

MASURI DE REMEDIERE:

Fixarea obiectivelor

Obiective pe termen lung

1.  –   dobândirea minimului de cunoștințe la MEM, CLR, Limba engleză.

2.   –  în clasa trebuie să participe activ la toate disciplinile;

3. –  sarcinile din fișele de evaluare trebuie să fie terminate în timpul stabilit.

4. adaptarea curriculară;

Obiective pe termen scurt

– va fi ajutat să-și spună opinia la toate discuțiile de la nivelul clasei;

2 – se vor stabili sarcini precise, pe care le va consemna într-o fișă specială;

va fi pus responsabil pentru efectuarea lucrarilor practice de la “ Colțul viu” al clasei;

va publica în revista clasei “ Prietena mea, natura” diferite articole(curiozități despre animale și plante, descrierea unor animale, copletarea unor rebusuri cu conținut ecologic)

să deseneze anumite animale și să le denumească în Limba engleză,etc.).

Metode și strategii:

– consilierea elevului și a clasei privind modul în care trebuie să se raporteze la respectivul elev;

– într-o ședință a profesorilor de la clasă s-a făcut o analiză a comportamentului elevului raportat la fiecare în parte, iar profesorii care alimentau comportamentul agresiv s-a încercat conștientizarea acestui lucru;

– în lucrul cu clasa de elevi s-a urmărit identificarea surselor de stimulare a comportamentului agresiv și a modalităților de eliminare a lor;

– evidențierea faptelor bune efectuate în școală cât și în afara orelor de curs;

– premierea rezultatelor la învățătură la alte materii unde a obținut calificative de bine și foarte bine;

– folosirea situațiilor de joc în învățare:jocuri de rol, dramatizări;

– folosirea problematizării pe secvențe didactice;

– dobândirea cunoștințelor noi pe baza cunoștințelor anterioare ale elevilor prin următoarele metode: brainstormingul, rezolvarea de rebusuri, probleme, comunicarea în echipă, comunicarea în perechi, obsevarea,etc.;

– colaborarea cu familia ori de câte ori este nevoie;

– consilierea mamei;

APLICAREA PROGRAMULUI DE REMEDIERE:

În cadrul ședinței de la nivelul clasei la care a participat învățătorul , mama, conducerea școlii reprezentată prin director și consilierul școlar, elevului C.N. i s-a prezentat măsurile de remediere necesare pentru revizuirea comportamentului și frecventare cursurilor la toate disciplinele.

Atât mama cât și elevul au promis și au acceptat să îndeplinească obiectivele pe termen lung și scurt.

Responsabilități:

– elevul este pus responsabil cu disciplina;

– să ude florile din clasă de două ori pe săptămână ;

– să găsească curiozități despre plante și animale care să fie publicarte în revista clasei ;

– să deseneze animalul preferat și să știe să-l descrie;

– să găsească imagini cu plante și animale ocrotite de lege din țara noastră ;

– va merge la cabinetul psihologic de câte ori este nevoie.

Participarea în clasă –

Învățătoarea zilnic îi va da materiale didactice din care elevul să găsească cu mai multă ușurință ghicitori despre diferite plante sau animale, rebusuri, imagini cu plante și animale care l-ar ajută să răspundă corect în ziua următoare la orele de științe. Astfel, el ar c/păta mai multă încrdere în forțele proprii și nu ar mai da posibilitate colegilor să râdă de el.

Pentru orele de AVAP elevul ar fi pus să lucreze în pereche cu colegul care are aptitudini la desn și literatură să deseneze și să descrie animalul preferat, etc.) pentru ca lucrarea să fie pusă la expoziție, folosindu-se “Turul galerii”.

Teme scrise:

Elevul împreună cu alți colegi agreați de acesta vor fi opriți după ore ca să-și efectueze temele sub supravegherea cadrului didactic la materiile unde întâmpină greutăîți în procesul de învățare. Pentru recuperarea rezultatelor slabe la învățătură profesorul stabilește un program de ore suplimentare, în funcție de rezultatele și greselile realizate de elevi la evaluările sumative.

Aptitudini sociale

În cadrul activităților extracurriculare și a întrecerilor sportive elevul C.N. este pus lider pentru a coordona aceste activități, fiind supravegheat continu de către cadrul didactic. Elevul trebuie să fie lăudat, recompensat, premiat atât individual cât și în cadrul echipei.

Ședinte de consiliere

        elevul participă individual la consiliere în cabinetul școlar;

     uneori participă   și la consilierea cu clasa;

mama este consiliată individual o dată pe lună;

EVALUAREA PROGRAMULUI DE REMEDIERE

Evaluarea

În urma aplicării programului de remediere elevului C.N. timp de o lună s-a constatat că obiectivele pe termen lung și scurt au fost realizate de către toți factorii care au participat la acest program.

Rezultate:

În perioada în care s-a lucrat intens pe ambele componente( consilierea elevului și a elevilor din clasă) comportamentul elevului a evoluat pozitiv, frecvența elementelor agresive de comportament a scăzut. Tot în mod favorabil s-a îmbunătățit frecvența elevului la orele de stiințe și limba engleză.

Concluzii:

Continuarea consilierii este absolut necesară pe o perioadă mai îndelungată de timp în acest caz, doarece reducerea intervenției prin consiliere ar duce la revenirea vechilor obiceiuri ale elevului.

BIBLIOGRAFIE:

1. Virginia Tudor, Reasilvia Bărbulescu, Metodica predării cunoștințelor despre natură, Ed.Didactică și pedagogică , 1985

2. Dumitru Pârâială, Viorica Pârâială, Cunoașterea mediului înconjurător, Editura Euristica , Iași,2003, ediție revizuită;

3. Ioan Nicola, Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, 2003;

4. Nicky Hayes, Sue Orrell, Introducere în psilologie, Ediția a IIIa, Editura Bic All, 2003;

5. Mihai Stanciu, Mărioare Șchiopu, Perspective interdisciplinare în învățământul românesc, Editura Axa, 2004;

CONCLUZII

„ A înțelege natura înseamnă a înțelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii, atât de amenințată azi, înseamn/ a contribui la fericirea omenirii”

„ Eugen Popa”

Activitățile extrașcolare reprezintă o modalitate în plus de a-i determina pe copii să aprecieze și să prețuiască natura care ne înconjoară cu toate frumusețileei..

Activitățile extrașcolare și mai ales excursiile, drumețiile, expedițiile cu caracter tematic constituie o modalitate de integrare a cunoștințelor, de ridicare a elevilor la nivelul „privirii de vultur” asupra disciplinelor ori de eliminere a barierilor rigide dintre discipline.

Impresiile lăsăte de acest tip de activități sunt regăsite în compunerile, eseurile, desenele și colajele elevilor .

Prrin activitățile extrașcolare copiii se relaxează, se călesc, își sporesc încrederea în sine, se consolidează relațiile interpersonale și de grup, se dezvoltă voința, spiritul de echipă, deprinderile de orientare în spațiu, se dezvoltă gândirea logica, imaginația creatoare, observația și alte procese pshice, se consolidează și se îmbogățesc cunoștițele din diferite domenii.

Principalul suport educativ îl constituie formarea convingerii de ocrotire a mediului și elementelor sale. Aplicatiile și lucrările practice din orizontul apropiat duc la formarea unor deprinderi elementare de protecție a mediului.

Educarea în acest sens ar trebui să înceapă de la grădință încă, formarea primelor reprezentăridespremediul natural, social, și familial în care trăiește copilul au o mare importanță în dezvoltarea sa. Treptat, copiii dispun de orizont larg de cunoștințe și de posibilități de înțelegeri mai mari astfel, pe măsură ce cresc, educația ecologică își îmbogățește conținutul.

Înțelegerea principalelor cauze și forme de manifestare a dezechilibrelor naturale din orizontul înconjurător îndeosebi a celor produse de activitatea omenească- poluarea aerului, a apei, eroziunea terenurilor, modificarea vegetației- fac posibilă „descoperă” căile de acțiune pentru ocrotirea naturii.

Există o sumedenie de mijloace cu ajutorul cărora copiii cunosc natura și pericolul în care se află organismele vii ca urmare a poluării aerului, apei, a defrișării nemiloase a pădurilor, etc.-excursii, vizite, expediții./tabere, filme, activitățile de la colțul viu al clasei, valorificarea elementelor regăsite în povești și legende despre plante și animale care au salvat vieți omenești, dramatizări, scenete, teatru de povești, observările ocazionale.

Orientarea copiilor către natură depinde cu preponderenă de posibilitățile ce li se oferă de a se întâlni cu ea. Pădurea, câmpul cu flori, varietatea insectelor și păsărilor, anotimpurile, lacurile, fluviul ce trece pe lângă orașul nostru trebuie să fie o prezență vie în viața copilului.

Educația ecologică este și trebuie să constituie o preocupare permanentă a cadrelor didactice, astfel încât copiilor sănu le fie greu să planteze o floare, un copăcel, să respecte curățenia din sala de clasă, indicatoarele privind protejarea naturii.

Toate activitățile extrașcolare rămân vii în memoria copiilor pe tot parcursul vieții și cunoștințele devin utile la alte discipline sau în orice situație din viață.

Trebuie să fim ECO, să gândim de zece ori înainte de a desfășura diferite activități, iar când le desfășurăm, să fie ECOlogice și să fie ECOnomice și să aibă ECOu și asupra celorlalte persoane din jurul nostru, să avem o comportare ECOlogică, pentru a trăi într-un mediu sănătos.

ANEXA 1

PROIECT EDUCAȚIONAL – EXCURSIE

L.D.Hainault: „Se acordă mai multă importanță omului care merge decât drumul pe care îl urmează.”

Tipul excursiei: finală

Data: …..

Organizatori: ……..

Itinerariul: Dobeta Turnu– Severin – Porțile de Fier – Orșova și retur

Justificarea proiectului:

Interdisciplinaritatea este promovată de învățământul actual prin utilizarea informațiilor din cadrul mai multor discipline, facilitând înțelegerea acestora și perceperea lor ca un întreg.

Munca în echipă antrenează toți elevii: pe cei curajoși, stăpâni pe cunoștințele și deprinderile lor, dar și pe cei timizi, nesiguri, stârnindu-le interesul și ajutându-i să depășească anumite bariere existente între ei și restul clasei.

O activitate didactică bazată pe interdiciplinaritate și munca în echipă este excursia. Conținutul didactic al excursiilor este mult mai flexibil și mai variat decât al lecțiilor desfășurate în sala de clasă, elevii participând cu multă bucurie și optimism la aceste acțiuni, lărgindu-și în acest fel orizontul de cunoștințe prin contactul direct cu realitatea. Prin mijloacele atrăgătoare pe care le are la dispoziție, excursia înviorează activitatea școlară, stimuleaza curiozitatea de a descoperi noi fenomene, formeaza o atitudine ecologică pozitivă, prilejuiește trăiri adânci ale unor sentimente patriotice.

Astfel, cu ajutorul excursiilor școlare se dezvoltă spiritul de prietenie, de colectiv, de disciplină, inițiativă, precum și deprinderi, proceduri gospodărești de la vârstă mică, toate acestea fiindu-le folositoare în viață.

Scop: organizarea excursiei răspunde dorinței exprimate de elevi de a călători și de a petrece împreună timpul liber, desfăsurând activități recreative și instructive

Obiectivele excursiei:

cognitive:

să identifice principalele elemente fizico-geografice ale zonei;

să observe principalele obiective istorice, economice, culturale ale zonei;

să valorifice intra și interdiciplinar conținutul informațional dobândit.

afectiv-atitudinale:

să manifeste interes pentru cunoașterea frumuseților județului nostru;

să-și reactualizeze lecturi geografice, istorice și literare despre elementele observate și identificate;

psiho-motorii:

să contribuie la dezvoltarea simțului de orientare geografică;

să-și dezvolte capacitatea de educație ecologică.

Rezultate scontate:

pe termen scurt:

formarea unui comportament conștient și activ față de protecția mediului înconjurător;

dezvoltarea capacităților de comportament, de integrare în grupul turiștilor, de cooperare între indivizi;

cultivarea sentimentului de mândrie patriotică prin declanșarea de emoții, aprecieri asupra frumuseților fizice, economice, religioase ale teritoriului județului și împletirea cu elemente de istorie a trecutului și prezentului poporului român.

pe termen lung:

formarea deprinderilor de observare, de sesizare a aspectelor ecologice, de poluare a mediului și cultivare a unei educații ecologice;

formarea deprinderii de comportare civilizată, corectă, de integrare în structura unui grup turistic, de cooperare și respect.

Beneficiari:

elevii clasei a IV-a;

părinți/bunici;

cadre didactice;

PREGĂTIREA EXCURSIEI

1. Acțiuni preliminare

– stabilirea traseului și a obiectivelor urmărite;

– întocmirea listei participanților la excursie;

– prezentarea itinerariului, a scopului, a celor mai importante puncte turistice;

– stabilirea modului de deplasare, a sarcinilor ce revin excursioniștilor;

– prezentarea regulamentului și a echipamentului pentru desfășurarea excursiei în bune condiții,

2. Desfășurarea excursiei

– se face prezența, se verifică ținuta;

– se urcă în autocar, se reamintește traseul, se anunță opririle;

– se reamintesc regulile de comportare;

– deplasarea din Drobeta-Turnu-Severin spre Orșova se va face oprindu-ne asupra următoarelor obiective:

– Muzeul Porțile de Fier din Drobeta Tr. Severin ;

– Muzeul de la hidrocentrala Porțile de Fier;

-mânăstirea Sf.Ana de la Orșova;

– observarea formelor de relief și a vegetației de-a lungul Dunării și pe întreg traseul;

Copiii vor petrece mai mult timp la secțiunea ISTORIE a muzeului pentru ca la Drobeta Tr. Severin există foarte multe izvoare istorice (în aer liber- ruinele castrului roman, piciorul podului construit după planul arhitectului Apolodor din Damasc, in interior- vase, unelte, arme, obiecte de podoabă, monede, inscripții- care vorbesc despre înaintașii noștri.)

– petrecerea timpului liber într-un parc;

– se colectează plante pentru presat, se fac fotografii, se prezintă relația om- natură, se completează colecția de vederi cu exponate cumpărate de la muzee;

– se discută despre foloasele plantelor, ocrotirea lor, despre sarcinile ce le revin elevilor în ocrotirea naturii;

-se servește o gustare in natură, alta la un restaurant pentru copii;

– se organizează câteva jocuri recreative;

– se dau câteva premii;

– întoarcerea acasă,

CONȚINUT INFORMATIV

ORAȘUL DROBETA TURNU-SEVERIN

Drobeta-Turnu Severin este reședința și cel mai mare oraș al județului Mehedinți. Este așezat în partea vestică a Olteniei, fiind situat pe malul stâng al Dunării, la ieșirea fluviului din defileu, în depresiunea subcarpatica a Topolniței.

Printre numeroasele monumente de cultură ale acestui oraș se numără muzeele. În 1912, prof. Al. Bărcăcilă a înființat „Muzeul Istoric al Liceului Traian”. Acesta s-a mutat în 1926 în clădirea de lângă castrul roman, care, încă de la început, trebuia să adăpostească și un muzeu ce se va purta numele de „Muzeul de istorie și etnografie din Turnu Severin”. După 1945, muzeul crește în importanță și își lărgește arealul de cercetare, fiind numit Muzeul Regiunii Porților de Fier.

La 15 mai 1972 s-a deschis muzeul în forma actuală având două secții: istorie și științele naturii cu un acvariu în care sunt prezentate specii de pești dunăreni. Ulterior au mai fost create secțiile de etnografie și de artă.

– secția istorie-arheologie – secția științele naturii – acvariul

– secția etnografie și artă populară – secția artă

PORȚILE DE FIER

Sucursala Hidrocentrale Porțile de Fier administrează cele mai mari hidrocentrale de pe fluviul Dunărea: Porțile de Fier I și Porțile de Fier II.

Sistemul Porțile de Fier I este una din cele mai mari construcții hidrotehnice din Europa și cea mai mare de pe Dunăre. Lacul său de acumulare cu un volum de peste 2200 milioane mc se întinde de la baraj până la confluența cu râul Tisa. Lacul cuprinde în principal zona Defileului Dunării, cel mai mare defileu din Europa, cuprins între localitățile Baziaș și Orșova.

Zona Porțile de Fier are un bogat potențial arheologic, istoric și turistic. Pentru protejarea habitatului său natural deosebit, regiunea defileului Dunării a fost inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier.

INSULA ADA KALEH

Kaleh (din limba turcă Ada Kale, însemnând Insula Fortăreață) este o insulă pe Dunăre scufundată odată cu construirea hidrocentralei Porțile de Fier. Insula se găsea la circa 3 km în aval de Orșova și avea o dimensiune de circa 1,7 km lungime și circa 500 m lățime. Insula a fost locuită încă din antichitate. Numele ei s-a schimbat de-a lungul timpului, însă de la 1430 devine cunoscută ca Ada Kaleh. Uitată la Congresul de pace de la (1878), insula Ada-Kaleh a rămas posesiune turcă până în anul 1918, când a devenit teritoriu românesc. Insula Ada-Kaleh era faimoasa nu doar pentru istoricul ei, reprezentativ pentru întreaga zona a Balcanilor, ci și pentru „exotismele" sale: celebrul Lokum (rahat turcesc cu nucă), halviță, sau țigările produse acolo. Nu puțini erau aceia care luau barca pentru a ajunge pe insulă și pentru a se înfrupta din bunătățile locului.

MĂNĂSTIREA SF. ANA

Mănăstirea Sfânta Ana este așezată pe defileul Dunării, mai exact pe coama Dealului Moșului, dominând orașul Orșova. Exceptând mânăstirea Vodița care se constituie într-o renaștere, mânăstirea Sf. Ana (cu hramul Adormirea Sfintei Ana) este cea mai tânără din Oltenia. Ctitorie din 1924 a cunoscutului ziarist Pamfil Șeicaru, bucurându-se astfel în fața bunului Dumnezeu pentru că l-a ocrotit pe frontul de luptă, în dealul Orșovei, în războiul din 1916, biserica a fost ridicată în 1939 și, cum nu a apucat să fie sfințită, în fostul regim comunist a cunoscut o odisee vulgară, întreg complexul fiind transformat în spațiu de agrement ocazional. Astăzi, model de așezare monahală, mănăstirea are și o sală de muzeu dedicat ctitorului.

ORAȘUL ORȘOVA

Orșova este un municipiu din județul Mehedinți. Este situat pe malul lacului de acumulare Porțile de Fier I, în zona de varsare a râului Cerna în Dunăre. Ca urmare a realizării lacului de acumulare Porțile de Fier I, vechea vatră a orașului a fost inundată, iar populația a fost strămutată pe un nou amplasament, incluzând terasele Dunării și ale Cernei și versantul de sud al Munților Almăj, unde s-a construit un oraș complet nou.

Aflat pe raza comunei Dubova, lângă Orșova, golful Mraconia pare un colț rupt de lume. Acolo, într-o stâncă uriașă, este sculptat Portretul lui Decebal, înalt de 40 metri și lat de 25. Statuia lui Decebal este cea mai mare statuie din Europa realizată în stâncă.

Sistematizarea cunoștințelor

Ce itinerar am parcurs ?

Ce obiective istorice și culturale importante am vizitat ? Prin ce se caracterizează fiecare dintre ele ?

Revedeți notițele, reamintiți-vă informațiile dobândite, impresiile făcute, învățămintele desprinse și sistematizați-le pe următoarele probleme:

istorie; – religie;

geografie; – literatură;

etnografie și folclor; – muzică;

obiceiuri și tradiții; – puncte turistice ș.a.

Alcătuiți un “Album al clasei” cu imaginile care v-au impresionat pe acest traseu

REGULAMENT

privind buna desfășurare a excursiei din ……….

Elev:__________________________________ ;

Părinte ( semnătura):__________________

1. Pentru plecare, elevii vor fi prezenți la școală la ora 600.

Plecarea va avea loc la ora 7oo.

Întoarcerea va avea loc în intervalul de timp 2000-2030 la școală.

Obiective turistice propuse:

– Muzeul Porțile de Fier din Drobeta Tr. Severin ;

– Muzeul de la hidrocentrala Porțile de Fier;

-mânăstirea Sf.Ana de la Orșova;

Pentru siguranța elevilor și pentru desfășurarea în mod plăcut a activității, se vor respecta următoarele reguli:

În autobuz:

Fiecare participant își respectă locul repartizat;

Nu ne deplasăm prin autobuz în timpul mersului;

Nu scoatem mâna sau capul pe fereastră;

Respectăm curățenia;

Dacă avem vreo problemă, cerem sprijnul cadrelor didactice;

Nu deranjăm șoferul;

Nu mâncăm în autobuz, ci în locurile de popas.

La coborârea din autobuz și la urcare:

Nu ne împingem;

Nu traversăm strada singuri;

Rămânem grupați și ascultăm sfaturile cadrelor didactice.

La vizitarea obiectivelor turistice:

Rămânem grupați și ascultăm explicațiile ghizirilor/cadre didactice;

să se deplaseze în grup, însotiți de organizatori;

să traverseze străzile numai prin locuri marcate, sub supravegherea și la indicatia însoțitorilor;

să nu alerge, să nu se îmbrâncească si să nu atingă exponatele din locurile vizitate;

să se comporte politicos cu alte persoane străine grupului cu care se vine în contact;

În timpul popasurilor în natură elevii trebuie:

să nu se îndeparteze de grup;

să respecte sarcinile primite în legatura cu colectarea de material didactic;

să nu efectueze activități care să le pună în pericol sănătatea, integritatea corporală;

să nu se joace periculos, să nu foloseasca obiecte ascuțite, taioase etc.;

sa lase curat locul în care au poposit;

nu se vor frecventa locurile publice interzise minorilor;

alimentele ușor alterabile vor fi consumate cât mai repede;

orice nevoie personală și orice disconfort vor fi anunate imediat unui cadru didactic însoitor;

abaterile de la regulile formulate mai sus vor fi analizate si sanctionate.

Ce lucruri luăm cu noi de acasă?

-rucsac;

-îmbrăcăminte și încălțăminte sport;

-mâncare: sandvișuri, biscuiți, banane, napolitane…

-apă plată;

-șervețele;

– pungi de nailon;

– hârtie igienică,sevetele umede;

-pălărie de soare/ șapcă;

-o haină mai groasă, în caz de frig;

-umbrelă sau pelerina de ploaie.

-carnetel pentru notițe,pix;

În cazul în care părinții știu că fiul/fiica lor are probleme privind deplasarea cu autobuzul (stări de rău, de vomă) sunt rugați să ia legătura cu medicul de familie sau cu farmacistul pentru a le recomanda medicamente care se folosesc în astfel de situații.

Tel.inv……………………………

Tel. părinte………………………… Tel.elev……………………………….

Drept care se încheie un proces-verbal, cu luarea la cunoștință de către elevi și semnarea acestui document.

ANEXA 2

PROIECT EDUCAȚIONAL PENTRU DRUMEȚIE

Drumeție în pădure

Activitate trandisciplinară

Pregătirea drumetiei

Profesorul stabilește traseul împreuna cu elevii. Sunt consultate ghiduri, fotografi, hărți. În alegerea traseului trebuie să țină cont de tema drumeției, de pregătirea fizică a elevilor dar și de vârsta lor, de anotimp și de timpul disponibil.

Profesorul informează :

părinții și elevii la ora și locul plecării;

va obține aprobările necesare de la conducerea școlii;

va comunica elevilor materialele de care au nevoie: ehipament, carnet pentru însemnări,hrană, saci menajeri, pungi de plastic pentru colectarea frunzelor și ghindelor necesare pentru orele de abilități practice, etc.

– stabilește scopul, obiectivele și modul de desfășurare

Scop – dobândirea cunoștintelor despre pădure și obsevarea diferitelor specii de arbori.

Obiectivele operaționale

Pe parcursul drumeției elevii vor fi capabili

– să denumească pădurea;

– să identifice principalele tipuri de păduri ( conifere și foioase);

– sǎ recunoască diferite specii de arbori ( brad, pin, molid, stejar, fag, carpen, tei etc.) ;

– să stabilească diferențele dintre cele două grupe de păduri;

– să numească viețuitoare specifice pădurii de conifere/ foioase;

– să explice importanța pădurii;

– să stabilească punctele cardinale fară busolă și fară hartă;

Desfăsurarea drumeției:

Se repetă anumite reguli::

–         Nu rupeți puieții și scoarța copacilor!

–         Ocrotiți cuiburile de păsari și adăposturile animalelor animalelor!

–         Aprindeți focul în pădure numai în locurile autorizate!

–         Strângeti gunoaiele și resturile menajere din locurile unde ați poposit!

NU uitati:

Pădurea este sănatatea noastră.

Ajunși în pădure elevilor li se atrage atenția să observe că este formată din copaci diferiți, tineri și bătrâni

Elevii intră în pădure pe drumul indicat, păstrând liniștea pentru a auzi cântecul păsărelelor.

Se vor purta discuții care vor duce la clasificarea pădurilor în: a) păduri de conifere și b) păduri de foioase și la importanța pădurii.

-Care este rolul pe care pădurea îl are in respirație?

-Ce folosește omul din păduri?

Elevii observă diferiți copacii în pădure pe care trebuie să-i recunoască .

Elevii își vor nota în carnețele toate observațiile din pădure

Pǎdurea – mediu de viațǎ natural.

Pǎdurile pot fi: – de foioase – arborii își pierd frunzele toamna

de conifere – florile sunt conuri

mixte – de foioase și de conifere

a. Pǎdurile de conifere – zona de munte.

Arbori: brad, molid, pin.

Plante: feriga, ciupercile, mușchii, arbuști (coacǎzul, afinul).

Viețuitoare: ursul, jderul, capra neagră, cocoșul de munte, cerbul, vulturul.

b. Pǎdurile de foioase – zona de deal și de câmpie

Arbori: stejar, mesteacǎn, fag, frasin, tei, arțar, alun,etc.

Viețuitoare: privighetoarea, vulpea, căprioara, iepurele, lupul, șerpi, șopârle.

Importanța pǎdurii:

-împrospǎteazǎ aerul;

-oferǎ loc de agrement;

-lemnul este important.

Prelucrarea datelor, observațiilor și a materialului colectat și valorificarea lor reprezintă etapa finală a drumeției, realizată în ora următoare în cadrul lecției. În această etapă:

se vor sintetiza observațiile despre pădure sub forma unor fișe, imagini, ghicitori și o poezie.

GHICITORI

1. Cetate verde, umbroasǎ 2. Coloratǎ și moțatǎ,

Vara-i tare rǎcoroasǎ. De Nicǎ din tei furatǎ.

3. Un copac cu trunchiul gros 4. Un copac verde și falnic,

Pentru mulți e de folos. Fǎrǎ roade, totuși darnic

Ghinda, care-i fructul lui, Intrǎ-n casǎ de Crǎciun,

E hrana mistrețului. Încǎrcat cu ce-i mai bun.

5. Sub acest copac a stat 6. Mândru de coroana lui,

Poetul prea talentat, Împǎrat al codrului,

Inspirând mireasma toatǎ De departe îl zǎrești

Din coroana-i parfumatǎ. Purtând coarnele regești.

7. Umblǎ dânsa prin grǎdini 8. Umblǎ singur prin pǎdure

Cǎutând mereu gǎini. Cǎutând miere și mure.

Completarea poeziei cu cuvintele corespunzătoare:

Odată cam pe la-nserat

Se adunaseră la sfat

Toți arborii dintr-o …….

Fiindca auziseră că vor s-o fure.

– O să ne taie ! zise unul mai cuminte.

– Mă tem că și eu o să cad

Șoptise falnicul și mândrul ……..

– Eu nu mă tem, că sunt solid !

Vorbește fără frică un ……..

– Ce-o să ne facem dacă vin ?

Întreabă speriat un ……..

– Ce faceți voi ?Vorbiți aiurea !

Le spune mama lor, ……..

N-ați învățat de-atâția ani

Cum să-i învingeți pe…….. ?

Aicea voi sunteți stăpâni

Și-apoi aceia care vin

Vor învăța din măreția voastră

De vor mai mult și bine să ……..

Fișă de evaluare

Pădurea- plămânul verde

ȘTIAȚI CĂ?!

Pădurea este numită “aurul verde” și “”plămânul verde”al planetei.

Stejarii pot trăi până la 800 de ani.

Molidul norvegian poate atinge o înălțime de 61 metri.

Pentru a tăia un brad e de ajuns un minut, dar unui brăduț să ajungă la maturitate îi trebuie peste 60 de ani.

Pentru o tonă de hărtie de ziar 12 copaci trebuie tăiați..

VIEȚUITOARE DIN PĂDURILE DE………..

Notează cu numere pare viețuitoarele din pădurile de conifere.

Notează cu numere impare vietuitoarele din pădurile de foioase.

Denumește copacii din imagini.

ANEXA 3

MODEL DE SCENETA ECOLOGICA

PERSONAJELE:

Povestitorul

Poștașul (un animal)

Iepurașul urecheat

Furnica

Ciripel

Broscuța țestoasă Nasta

Rândunica Vica

Broscuța Uța

Scena prezintă un colț de natură: copaci, tufe, floricele, o căsuță într-un colț.

IEPURAȘUL

Bună dimineața, soare!

Bună dimineața, flori,

Vietăți și voi insecte

Din pădure de la noi.

E o zi frumoasă astăzi:

Bucurie, cânt și-alai,

Căci pădurea noastră este

Zi de zi un colț de rai!

Chiar din zorii dimineții,

Colo sus în vârf de nuci,

Se aud cum cântă veseli

Orchestra noastră de cuci..

Ce ziceți? Sunt cei mai tari,

Chiar de nu-s așa de mari,

Ne încântă cu-al lor cânt!

În muncă, cât și în joacă

Ei ne dau mereu avânt!

POȘTAȘUL

Iepurilă urecheat,

Pentru tine-am alergat

Să aduc în graba mare,

Ia te uită: o scrisoare!

IEPURAȘUL

O scrisoare? Pentru mine?

Ce surpriză! De la cine?

POȘTAȘUL

Deschide și vei afla!

Eu mi-am făcut datoria!

Te salut, eu am plecat,

Că mai am scrisori de dat.

IEPURAȘUL (citește scrisoarea)

Salutări, măi frățioare

Îți trimit azi de la mare,

Unde este numai soare

Dar și distracție mare.

Sunt cu Vica-rândunica

Și noi, toată ziulica,

Facem plajă, înotăm,

Cu nisip noi ne jucăm.

Dar de câteva zile-ncoace

Ne-am gândit mereu la tine:

Ce mai faci? Cum îți mai merge?

Când mai mergem să culegem

Zmeură, căpșuni și mure

De la tine din pădure?

Hai, aici, la noi, la mare,

Promit să te distrezi tare,

Și-apoi când ne vom întoarce

De tine nu ne-om desparte

Până ce nu te-ajutăm

Provizii să adunăm.

Pentru iarna ce-o să vie!

Noi, cu mare bucurie,

Te-așteptăm duminică

Să ne faci o vizită!

Cu drag, Vica-rândunica,

Și a ta, broscuța Uța!

IEPURAȘUL (către public)

Ura! Ura! Ce veste bună!

Chiar acum o să-mi adun

Ale mele lucrușoare,

Ca să merg la ei, la mare!

Ura! Ura! Am plecat

Și pe toți v-am salutat!

POVESTITORUL

Iată că-ntr-o săptămână

Trei prieteni mână-n mână

Țopăiau și se distrau,

Numai pozne ei făceau!

Timpul, însă, a zburat,

Vacanța s-a terminat.

Se schimbă decorul. Câteva trunchiuri de copaci, pungi, hârtii împrăștiate. Totul este învăluit în fum.

POVESTITORUL

Cei trei prieteni au plecat

Înspre casă-au alergat,

Dar aici când au ajuns

Un dezastru au văzut!

Din pădurea verde-odată

Un nor de fum se arată;

Speriați, tare grăbiți

Cei trei prieteni au fugit

Ca să vadă: ce-ntâmplare

A fost în pădurea mare?

IEPURAȘUL

Vai de mine! Ce durere

Să văd cum natura piere!

Unde sunteți, iepurași,

Veverițe, fluturași?

Ce-i cu tine, furnicuță?

De ce ești tu abătută?

FURNICA

Ce să spun, măi Iepurilă?

Iarbă, flori se ofiliră,

Iar al nostru mușuroi

E distrus, e vai de noi!

IEPURAȘUL

Cine oare să-ndrăznească

Fapta asta nebunească?

Uite-l și pe Ciripel!

Cum arată!! Vai de el!

CIRIPEL

Amărât sunt, supărat;

Din copaci ei au tăiat;

Vrăbiuțe, rândunele

Au plecat cu tot și ele!

IEPURAȘUL

Uite și pe țestoasa Nasta,

Cred că tare-o doare coasta!

Ce-i cu tine? Ce-ai pățit?

Cine te-a nenorocit?

BROSCUȚA NASTA

N-o să credeți ce vă spun,

Dar știți că nu mint, nicidecum:

Uite-acum o săptămână

Au venit lâng-al meu iaz

Un grup mai mic de copii

Neastâmpărați, zglobii,

Puși întruna pe șotii!

RÂNDUNICA VICA

Stai aici! Ne povestește

Și nimic nu ocolește!

BROSCUȚA NASTA

Cum vă spun: când au ajuns

Un cort mare au întins,

Apoi doi, cu un topor,

S-au pus la tăiat de zor:

Poc, poc, poc! Și iarăși poc,

Ca să aibă pentru foc.

FURNICA

Asta nu-i așa de grav,

Dar să vezi cum s-au purtat:

După ce s-au cățărat,

Aproape-n orice copac,

Peste tot au aruncat

Pungi, hârtii de ambalat.

BROSCUȚA NASTA

Iar alți trei, fără rușine

Au dat cu o piatră-n mine;

Ce-au mai râs când m-au zărit

Șchiop, singuratic și trist.

CIRIPEL

Din frunzișul meu cel rar

Am văzut destul de clar

Cum în apă-au aruncat

Sticle și gunoi, ce praf

Peste tot s-a-mprăștiat!

FURNICA+BROSCUȚA NASTA+CIRIPEL

Tot așa, zi de zi

Am crezut că vom muri!

BROSCUȚA NASTA

În urmă, când au plecat

Un foc mare au lăsat!

Asta ne-a nenorocit,

Nu avem mult de trăit!

RÂNDUNICA VICA

Știu că sunteți supărați,

Fără casă, fără hrană,

De aceea suntem frați:

(către public)

Hai! Veniți de ajutați!

BROSCUȚA UȚA

Uite ce gând mi-a venit,

O soluție cred c-am găsit.

Să cerem un ajutor

Celor de-aici, copiilor!

(se adresează publicului)

Ce ziceți? Vreți s-ajutați

Pe-acești prieteni întristați?

COPIII

Da! Da!

IEPURAȘUL

Ce să facem? Cum să-ncepem,

Nenorocirea asta s-o ștergem?

RÂNDUNICA VICA

Uite-aici, în sacii noi

Vom pune cu toți gunoi:

Hârtii, pungi, sticle și bețe,

Ce găsim: sticle răzlețe….

După ce am curățat

Și este din nou curat,

Vom începe să plantăm

Fiecare câte-un pom,

Zilnic de îi vom uda

O pădure vom avea.

BROSCUȚA UȚA

Ce idee minunată!

Să ne apucăm îndată;

Nu vom ședea nicidecum,

Toți începem treaba-acum!

Toți încep treaba. Adună gunoaiele, le depozitează în saci. Muncesc de zor cu toții. Peisajul devine din nou ca la început: flori multicolore, copăcei înfloriți etc.

IEPURAȘUL

Ce mă bucur, dragi copii,

Cu toți fericiți vom fi,

Știind că este cineva

Ce natura o va proteja!

BROSCUȚA UȚA

Nu uitați, pentru aceasta

Veți primi astăzi răsplata!

RÂNDUNICA VICA

Oriunde voi veți fi,

Natura vă va răsplăti:

Apă de izvor curat,

Aer proaspăt, înmiresmat,

Pământ fertil și bogat!

IEPURAȘUL+BROSCUȚA+RÂNDUNICA

Ce final neașteptat

Și cu bine încheiat!

Să cântăm, să ne jucăm

Noi…pe toți vă invităm!

Animalele dansează și interpretează o piesă cu mesaj ecologic.

ANEXA 4

„PRIETENII MEI ECOLOGIȘTI” (EVALUARE – CONCURS)

CONȚINUT TIINȚIFIC:

Evaluarea cunoștințelor și priceperilor dobândite într-un anumit interval de timp sub formă de joc /concurs stimulează și antrenează foarte mult copiii. Folosind principiul interdisciplinarității se verifică cunoștințele despre mediu, poluare și acțiuni de protecție a mediului, se consolidează comportamente și se exersează atitudini, prin povestiri ghicitori, întrecere, parcurs aplicativ etc.

STRATEGII DIDACTICE:

Metode și procedee: explicația, demonstrația, exercițiul, întrecerea, problematizarea.

Materiale didactice: saci menajeri (10), deșeuri din hârtie, lemn, plastic (crenguțe și frunze uscate, bețișoare, sticle de plastic, cutii de medicamente), baloane, ghivece cu flori de cameră, apă, pahare de unică folosință.

VALENȚE FORMATIVE:

formarea unei atitudini pozitive de implicare conștientă a copiilor în protejarea mediului și manifestarea unei atitudini civice;

dezvoltarea spiritului de competiție, a simțului estetic, a pasiunii pentru natură;

crearea bunei dispoziții,dezvoltarea relațiilor de prietenie și fair–play între copii.

ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CONCURSULUI:

Concursul se organizează între două grupe sau echipe de copii de la aceeași unitate sau de la grădinițe diferite . Sunt 6 probe, fiecare probă evaluându-se cu puncte de la 1 la 10. Juriul va fi alcătuit din educatoare, părinți, elevi ai școlii generale și alte persoane implicate în educația pentru mediu.

PROBA DECUNOȘTINȚE:

– participă cinci copii pentru fiecare grupă/ echipă;

– se adresează câte trei întrebări pentru fiecare echipă și se notează cu trei puncte fiecare răspuns corect, un punct se va primi pentru coerență, iar în total vor fi 10 puncte;

Întrebarea nr. 1.

– Ce este natura?(r ăspuns: tot ceea ce ne înconjoară, pământul cu flori, plante, animale , apa și aerul .)

– Cumse numesc cei ce iubesc și protejează natura.?

(răspuns: ecologiști )

Întrebare nr .2

-Când este poluată apa?

( răspuns: când se aruncă în apă gunoaie, când speli mașinacu detergenți în râuri și când se varsă în apele râurilor substanțe chimice);

– Numește câteva lucruri care poluează aerul.

(răspuns: fumul, zgomotul, gazele de eșapament, alimentele alterate, spray-urile) ;

Întrebare nr.3

– De ce are nevoie o plantă ca să trăiască?

(răspuns : pământ , apă, aer, soare : lumină și căldură) ;

– Câți ani îi trebuie unui brad ca să crească înalt de 1 m?

(răspuns: 10 ani);

PROBA: „GHICI GHICITOAREA MEA”.

– se adresează fiecărei echipe câte 2 ghicitori. Fiecare răspuns corect se apreciazăcu câte 5 puncte, totalizând astfel 10 puncte.

Primăvara înfrunzește, Între nori și-ntre pământ

Vara ne umbrește, Stropi de apă cad pe rând ! Toamna desfrunzește, (ploaia)

Iarna ne-n călzește.

Vă mai spun încă ceva,

Peste ape și pământ

Are mulți copaci în ea,

(Pădurea)

Peste apă și pământ Am un bulgăre de unt,

Plutesc munți purtați de vânt! Cu el toată lumea ung.

(norii) (Soarele)

PROBĂ DE ÎNDEMÂNARE:

Participă cinci copii într-o echipă. Punctajul acordat este de la 1-10. Fiecare copil va primi un balon. Baloanele vor fi viu colorate. La semnalul educatoarei, copiii aruncă

baloanele în sus după care se străduiesc să le mențină cât mai mult în aer, fiecare lovindu-și balonul ușor cu palmele ca la volei. Dacă balonul unui copil cade și atinge pământul,acel copil este eliminat din joc. Câștigă echipa care are cei mai mulți copii care au menținut un timpde 15 secundem balonul în aer.

PROBĂ DE PERSPICACITATE:

Participă cinci copii și se notează cu puncte de la 1-10. Fiecare copil va primi câte un sac menajer. În fața fiecărei echipe se va amenaja un traseu în parcurgerea căruia vor avea câteva sarcini de îndeplinit (să aleagă toate deșeurile de același fel din grămada de deșeuri și să le pună în sac, să sorteze corect cartonașul reprezentând puiul pentru unul din animalele afișate pe tablă, să îngrijească o floare în ghiveci, să afâneze pământul cu un bețișor și să o ude). La comanda start, primul copil pleacă, rezolvă sarcinile și la întoarcere ia sacul cu deșeurile. Câștigăechipa care a terminat prima.

PROBA ARTISTICĂ

Participă reprezentanți ai celor două echipe cu câte un dans pe teme ecologice și se punctează de la 1-10.

PROBA: CEA MAI INGENOASĂ JUCĂRIE DIN MATERIALE REFOLOSIBILE

La această probă participă cinci copii, fiecare având câte o jucărie confecționată din

materiale refolosibile, pe care și-o va prezenta singur, spunând cum i-a venit ideea și ce materiale a folosit. Se punctează cu puncte de la 1-10 echipa care are cele mai reușite jucării.

APLICAȚII

Confecționarea unor lucruri din materiale refolosibile (cantină pentru păsărele, suporturi de creioane, vaze pentru flori, măști, etc.).

EVALUARE:

premierea echipei câștigătoare;

realizarea unei expoziții cu toate jucăriile realizate în grădiniță;

organizarea unui spectacol pentru grupele mici ș mijlocii.

ȘI TU POȚI:

să ocrotești și să îngrijești plantele și spațiile verzi din jurul tău;

să cauți și să decupezi din reviste imagini ce reprezintă poluarea naturii;

să protejezi orice vietate oricât de mică ar fi ea;

să protejezi florile din parcuri și grădini;

să te joci mult în aer liber fără ca să distrugi ceea ce este în jurul tău.

ANEXA 5

„ GRADINIȚA MEA”

Cu o găletușă-n mână

Car apă de la fântână

Și apoi c-o stropitoare

Stopesc floare după floare.

Cu mult drag le îngrijesc,

Le plivesc și le prășesc,

Și chem soarele-n grădină

Să le scalde în lumină.

ANEXA 1

PROIECT EDUCAȚIONAL – EXCURSIE

L.D.Hainault: „Se acordă mai multă importanță omului care merge decât drumul pe care îl urmează.”

Tipul excursiei: finală

Data: …..

Organizatori: ……..

Itinerariul: Dobeta Turnu– Severin – Porțile de Fier – Orșova și retur

Justificarea proiectului:

Interdisciplinaritatea este promovată de învățământul actual prin utilizarea informațiilor din cadrul mai multor discipline, facilitând înțelegerea acestora și perceperea lor ca un întreg.

Munca în echipă antrenează toți elevii: pe cei curajoși, stăpâni pe cunoștințele și deprinderile lor, dar și pe cei timizi, nesiguri, stârnindu-le interesul și ajutându-i să depășească anumite bariere existente între ei și restul clasei.

O activitate didactică bazată pe interdiciplinaritate și munca în echipă este excursia. Conținutul didactic al excursiilor este mult mai flexibil și mai variat decât al lecțiilor desfășurate în sala de clasă, elevii participând cu multă bucurie și optimism la aceste acțiuni, lărgindu-și în acest fel orizontul de cunoștințe prin contactul direct cu realitatea. Prin mijloacele atrăgătoare pe care le are la dispoziție, excursia înviorează activitatea școlară, stimuleaza curiozitatea de a descoperi noi fenomene, formeaza o atitudine ecologică pozitivă, prilejuiește trăiri adânci ale unor sentimente patriotice.

Astfel, cu ajutorul excursiilor școlare se dezvoltă spiritul de prietenie, de colectiv, de disciplină, inițiativă, precum și deprinderi, proceduri gospodărești de la vârstă mică, toate acestea fiindu-le folositoare în viață.

Scop: organizarea excursiei răspunde dorinței exprimate de elevi de a călători și de a petrece împreună timpul liber, desfăsurând activități recreative și instructive

Obiectivele excursiei:

cognitive:

să identifice principalele elemente fizico-geografice ale zonei;

să observe principalele obiective istorice, economice, culturale ale zonei;

să valorifice intra și interdiciplinar conținutul informațional dobândit.

afectiv-atitudinale:

să manifeste interes pentru cunoașterea frumuseților județului nostru;

să-și reactualizeze lecturi geografice, istorice și literare despre elementele observate și identificate;

psiho-motorii:

să contribuie la dezvoltarea simțului de orientare geografică;

să-și dezvolte capacitatea de educație ecologică.

Rezultate scontate:

pe termen scurt:

formarea unui comportament conștient și activ față de protecția mediului înconjurător;

dezvoltarea capacităților de comportament, de integrare în grupul turiștilor, de cooperare între indivizi;

cultivarea sentimentului de mândrie patriotică prin declanșarea de emoții, aprecieri asupra frumuseților fizice, economice, religioase ale teritoriului județului și împletirea cu elemente de istorie a trecutului și prezentului poporului român.

pe termen lung:

formarea deprinderilor de observare, de sesizare a aspectelor ecologice, de poluare a mediului și cultivare a unei educații ecologice;

formarea deprinderii de comportare civilizată, corectă, de integrare în structura unui grup turistic, de cooperare și respect.

Beneficiari:

elevii clasei a IV-a;

părinți/bunici;

cadre didactice;

PREGĂTIREA EXCURSIEI

1. Acțiuni preliminare

– stabilirea traseului și a obiectivelor urmărite;

– întocmirea listei participanților la excursie;

– prezentarea itinerariului, a scopului, a celor mai importante puncte turistice;

– stabilirea modului de deplasare, a sarcinilor ce revin excursioniștilor;

– prezentarea regulamentului și a echipamentului pentru desfășurarea excursiei în bune condiții,

2. Desfășurarea excursiei

– se face prezența, se verifică ținuta;

– se urcă în autocar, se reamintește traseul, se anunță opririle;

– se reamintesc regulile de comportare;

– deplasarea din Drobeta-Turnu-Severin spre Orșova se va face oprindu-ne asupra următoarelor obiective:

– Muzeul Porțile de Fier din Drobeta Tr. Severin ;

– Muzeul de la hidrocentrala Porțile de Fier;

-mânăstirea Sf.Ana de la Orșova;

– observarea formelor de relief și a vegetației de-a lungul Dunării și pe întreg traseul;

Copiii vor petrece mai mult timp la secțiunea ISTORIE a muzeului pentru ca la Drobeta Tr. Severin există foarte multe izvoare istorice (în aer liber- ruinele castrului roman, piciorul podului construit după planul arhitectului Apolodor din Damasc, in interior- vase, unelte, arme, obiecte de podoabă, monede, inscripții- care vorbesc despre înaintașii noștri.)

– petrecerea timpului liber într-un parc;

– se colectează plante pentru presat, se fac fotografii, se prezintă relația om- natură, se completează colecția de vederi cu exponate cumpărate de la muzee;

– se discută despre foloasele plantelor, ocrotirea lor, despre sarcinile ce le revin elevilor în ocrotirea naturii;

-se servește o gustare in natură, alta la un restaurant pentru copii;

– se organizează câteva jocuri recreative;

– se dau câteva premii;

– întoarcerea acasă,

CONȚINUT INFORMATIV

ORAȘUL DROBETA TURNU-SEVERIN

Drobeta-Turnu Severin este reședința și cel mai mare oraș al județului Mehedinți. Este așezat în partea vestică a Olteniei, fiind situat pe malul stâng al Dunării, la ieșirea fluviului din defileu, în depresiunea subcarpatica a Topolniței.

Printre numeroasele monumente de cultură ale acestui oraș se numără muzeele. În 1912, prof. Al. Bărcăcilă a înființat „Muzeul Istoric al Liceului Traian”. Acesta s-a mutat în 1926 în clădirea de lângă castrul roman, care, încă de la început, trebuia să adăpostească și un muzeu ce se va purta numele de „Muzeul de istorie și etnografie din Turnu Severin”. După 1945, muzeul crește în importanță și își lărgește arealul de cercetare, fiind numit Muzeul Regiunii Porților de Fier.

La 15 mai 1972 s-a deschis muzeul în forma actuală având două secții: istorie și științele naturii cu un acvariu în care sunt prezentate specii de pești dunăreni. Ulterior au mai fost create secțiile de etnografie și de artă.

– secția istorie-arheologie – secția științele naturii – acvariul

– secția etnografie și artă populară – secția artă

PORȚILE DE FIER

Sucursala Hidrocentrale Porțile de Fier administrează cele mai mari hidrocentrale de pe fluviul Dunărea: Porțile de Fier I și Porțile de Fier II.

Sistemul Porțile de Fier I este una din cele mai mari construcții hidrotehnice din Europa și cea mai mare de pe Dunăre. Lacul său de acumulare cu un volum de peste 2200 milioane mc se întinde de la baraj până la confluența cu râul Tisa. Lacul cuprinde în principal zona Defileului Dunării, cel mai mare defileu din Europa, cuprins între localitățile Baziaș și Orșova.

Zona Porțile de Fier are un bogat potențial arheologic, istoric și turistic. Pentru protejarea habitatului său natural deosebit, regiunea defileului Dunării a fost inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier.

INSULA ADA KALEH

Kaleh (din limba turcă Ada Kale, însemnând Insula Fortăreață) este o insulă pe Dunăre scufundată odată cu construirea hidrocentralei Porțile de Fier. Insula se găsea la circa 3 km în aval de Orșova și avea o dimensiune de circa 1,7 km lungime și circa 500 m lățime. Insula a fost locuită încă din antichitate. Numele ei s-a schimbat de-a lungul timpului, însă de la 1430 devine cunoscută ca Ada Kaleh. Uitată la Congresul de pace de la (1878), insula Ada-Kaleh a rămas posesiune turcă până în anul 1918, când a devenit teritoriu românesc. Insula Ada-Kaleh era faimoasa nu doar pentru istoricul ei, reprezentativ pentru întreaga zona a Balcanilor, ci și pentru „exotismele" sale: celebrul Lokum (rahat turcesc cu nucă), halviță, sau țigările produse acolo. Nu puțini erau aceia care luau barca pentru a ajunge pe insulă și pentru a se înfrupta din bunătățile locului.

MĂNĂSTIREA SF. ANA

Mănăstirea Sfânta Ana este așezată pe defileul Dunării, mai exact pe coama Dealului Moșului, dominând orașul Orșova. Exceptând mânăstirea Vodița care se constituie într-o renaștere, mânăstirea Sf. Ana (cu hramul Adormirea Sfintei Ana) este cea mai tânără din Oltenia. Ctitorie din 1924 a cunoscutului ziarist Pamfil Șeicaru, bucurându-se astfel în fața bunului Dumnezeu pentru că l-a ocrotit pe frontul de luptă, în dealul Orșovei, în războiul din 1916, biserica a fost ridicată în 1939 și, cum nu a apucat să fie sfințită, în fostul regim comunist a cunoscut o odisee vulgară, întreg complexul fiind transformat în spațiu de agrement ocazional. Astăzi, model de așezare monahală, mănăstirea are și o sală de muzeu dedicat ctitorului.

ORAȘUL ORȘOVA

Orșova este un municipiu din județul Mehedinți. Este situat pe malul lacului de acumulare Porțile de Fier I, în zona de varsare a râului Cerna în Dunăre. Ca urmare a realizării lacului de acumulare Porțile de Fier I, vechea vatră a orașului a fost inundată, iar populația a fost strămutată pe un nou amplasament, incluzând terasele Dunării și ale Cernei și versantul de sud al Munților Almăj, unde s-a construit un oraș complet nou.

Aflat pe raza comunei Dubova, lângă Orșova, golful Mraconia pare un colț rupt de lume. Acolo, într-o stâncă uriașă, este sculptat Portretul lui Decebal, înalt de 40 metri și lat de 25. Statuia lui Decebal este cea mai mare statuie din Europa realizată în stâncă.

Sistematizarea cunoștințelor

Ce itinerar am parcurs ?

Ce obiective istorice și culturale importante am vizitat ? Prin ce se caracterizează fiecare dintre ele ?

Revedeți notițele, reamintiți-vă informațiile dobândite, impresiile făcute, învățămintele desprinse și sistematizați-le pe următoarele probleme:

istorie; – religie;

geografie; – literatură;

etnografie și folclor; – muzică;

obiceiuri și tradiții; – puncte turistice ș.a.

Alcătuiți un “Album al clasei” cu imaginile care v-au impresionat pe acest traseu

REGULAMENT

privind buna desfășurare a excursiei din ……….

Elev:__________________________________ ;

Părinte ( semnătura):__________________

1. Pentru plecare, elevii vor fi prezenți la școală la ora 600.

Plecarea va avea loc la ora 7oo.

Întoarcerea va avea loc în intervalul de timp 2000-2030 la școală.

Obiective turistice propuse:

– Muzeul Porțile de Fier din Drobeta Tr. Severin ;

– Muzeul de la hidrocentrala Porțile de Fier;

-mânăstirea Sf.Ana de la Orșova;

Pentru siguranța elevilor și pentru desfășurarea în mod plăcut a activității, se vor respecta următoarele reguli:

În autobuz:

Fiecare participant își respectă locul repartizat;

Nu ne deplasăm prin autobuz în timpul mersului;

Nu scoatem mâna sau capul pe fereastră;

Respectăm curățenia;

Dacă avem vreo problemă, cerem sprijnul cadrelor didactice;

Nu deranjăm șoferul;

Nu mâncăm în autobuz, ci în locurile de popas.

La coborârea din autobuz și la urcare:

Nu ne împingem;

Nu traversăm strada singuri;

Rămânem grupați și ascultăm sfaturile cadrelor didactice.

La vizitarea obiectivelor turistice:

Rămânem grupați și ascultăm explicațiile ghizirilor/cadre didactice;

să se deplaseze în grup, însotiți de organizatori;

să traverseze străzile numai prin locuri marcate, sub supravegherea și la indicatia însoțitorilor;

să nu alerge, să nu se îmbrâncească si să nu atingă exponatele din locurile vizitate;

să se comporte politicos cu alte persoane străine grupului cu care se vine în contact;

În timpul popasurilor în natură elevii trebuie:

să nu se îndeparteze de grup;

să respecte sarcinile primite în legatura cu colectarea de material didactic;

să nu efectueze activități care să le pună în pericol sănătatea, integritatea corporală;

să nu se joace periculos, să nu foloseasca obiecte ascuțite, taioase etc.;

sa lase curat locul în care au poposit;

nu se vor frecventa locurile publice interzise minorilor;

alimentele ușor alterabile vor fi consumate cât mai repede;

orice nevoie personală și orice disconfort vor fi anunate imediat unui cadru didactic însoitor;

abaterile de la regulile formulate mai sus vor fi analizate si sanctionate.

Ce lucruri luăm cu noi de acasă?

-rucsac;

-îmbrăcăminte și încălțăminte sport;

-mâncare: sandvișuri, biscuiți, banane, napolitane…

-apă plată;

-șervețele;

– pungi de nailon;

– hârtie igienică,sevetele umede;

-pălărie de soare/ șapcă;

-o haină mai groasă, în caz de frig;

-umbrelă sau pelerina de ploaie.

-carnetel pentru notițe,pix;

În cazul în care părinții știu că fiul/fiica lor are probleme privind deplasarea cu autobuzul (stări de rău, de vomă) sunt rugați să ia legătura cu medicul de familie sau cu farmacistul pentru a le recomanda medicamente care se folosesc în astfel de situații.

Tel.inv……………………………

Tel. părinte………………………… Tel.elev……………………………….

Drept care se încheie un proces-verbal, cu luarea la cunoștință de către elevi și semnarea acestui document.

ANEXA 2

PROIECT EDUCAȚIONAL PENTRU DRUMEȚIE

Drumeție în pădure

Activitate trandisciplinară

Pregătirea drumetiei

Profesorul stabilește traseul împreuna cu elevii. Sunt consultate ghiduri, fotografi, hărți. În alegerea traseului trebuie să țină cont de tema drumeției, de pregătirea fizică a elevilor dar și de vârsta lor, de anotimp și de timpul disponibil.

Profesorul informează :

părinții și elevii la ora și locul plecării;

va obține aprobările necesare de la conducerea școlii;

va comunica elevilor materialele de care au nevoie: ehipament, carnet pentru însemnări,hrană, saci menajeri, pungi de plastic pentru colectarea frunzelor și ghindelor necesare pentru orele de abilități practice, etc.

– stabilește scopul, obiectivele și modul de desfășurare.

Scop – dobândirea cunoștintelor despre pădure și obsevarea diferitelor specii de arbori.

Obiectivele operaționale

Pe parcursul drumeției elevii vor fi capabili

– să denumească pădurea;

– să identifice principalele tipuri de păduri ( conifere și foioase);

– sǎ recunoască diferite specii de arbori ( brad, pin, molid, stejar, fag, carpen, tei etc.) ;

– să stabilească diferențele dintre cele două grupe de păduri;

– să numească viețuitoare specifice pădurii de conifere/ foioase;

– să explice importanța pădurii;

– să stabilească punctele cardinale fară busolă și fară hartă;

Desfăsurarea drumeției:

Se repetă anumite reguli::

–         Nu rupeți puieții și scoarța copacilor!

–         Ocrotiți cuiburile de păsari și adăposturile animalelor animalelor!

–         Aprindeți focul în pădure numai în locurile autorizate!

–         Strângeti gunoaiele și resturile menajere din locurile unde ați poposit!

NU uitati:

Pădurea este sănatatea noastră.

Ajunși în pădure elevilor li se atrage atenția să observe că este formată din copaci diferiți, tineri și bătrâni

Elevii intră în pădure pe drumul indicat, păstrând liniștea pentru a auzi cântecul păsărelelor.

Se vor purta discuții care vor duce la clasificarea pădurilor în: a) păduri de conifere și b) păduri de foioase și la importanța pădurii.

-Care este rolul pe care pădurea îl are in respirație?

-Ce folosește omul din păduri?

Elevii observă diferiți copacii în pădure pe care trebuie să-i recunoască .

Elevii își vor nota în carnețele toate observațiile din pădure

Pǎdurea – mediu de viațǎ natural.

Pǎdurile pot fi: – de foioase – arborii își pierd frunzele toamna

de conifere – florile sunt conuri

mixte – de foioase și de conifere

a. Pǎdurile de conifere – zona de munte.

Arbori: brad, molid, pin.

Plante: feriga, ciupercile, mușchii, arbuști (coacǎzul, afinul).

Viețuitoare: ursul, jderul, capra neagră, cocoșul de munte, cerbul, vulturul.

b. Pǎdurile de foioase – zona de deal și de câmpie

Arbori: stejar, mesteacǎn, fag, frasin, tei, arțar, alun,etc.

Viețuitoare: privighetoarea, vulpea, căprioara, iepurele, lupul, șerpi, șopârle.

Importanța pǎdurii:

-împrospǎteazǎ aerul;

-oferǎ loc de agrement;

-lemnul este important.

Prelucrarea datelor, observațiilor și a materialului colectat și valorificarea lor reprezintă etapa finală a drumeției, realizată în ora următoare în cadrul lecției. În această etapă:

se vor sintetiza observațiile despre pădure sub forma unor fișe, imagini, ghicitori și o poezie.

GHICITORI

1. Cetate verde, umbroasǎ 2. Coloratǎ și moțatǎ,

Vara-i tare rǎcoroasǎ. De Nicǎ din tei furatǎ.

3. Un copac cu trunchiul gros 4. Un copac verde și falnic,

Pentru mulți e de folos. Fǎrǎ roade, totuși darnic

Ghinda, care-i fructul lui, Intrǎ-n casǎ de Crǎciun,

E hrana mistrețului. Încǎrcat cu ce-i mai bun.

5. Sub acest copac a stat 6. Mândru de coroana lui,

Poetul prea talentat, Împǎrat al codrului,

Inspirând mireasma toatǎ De departe îl zǎrești

Din coroana-i parfumatǎ. Purtând coarnele regești.

7. Umblǎ dânsa prin grǎdini 8. Umblǎ singur prin pǎdure

Cǎutând mereu gǎini. Cǎutând miere și mure.

Completarea poeziei cu cuvintele corespunzătoare:

Odată cam pe la-nserat

Se adunaseră la sfat

Toți arborii dintr-o …….

Fiindca auziseră că vor s-o fure.

– O să ne taie ! zise unul mai cuminte.

– Mă tem că și eu o să cad

Șoptise falnicul și mândrul ……..

– Eu nu mă tem, că sunt solid !

Vorbește fără frică un ……..

– Ce-o să ne facem dacă vin ?

Întreabă speriat un ……..

– Ce faceți voi ?Vorbiți aiurea !

Le spune mama lor, ……..

N-ați învățat de-atâția ani

Cum să-i învingeți pe…….. ?

Aicea voi sunteți stăpâni

Și-apoi aceia care vin

Vor învăța din măreția voastră

De vor mai mult și bine să ……..

Fișă de evaluare

Pădurea- plămânul verde

ȘTIAȚI CĂ?!

Pădurea este numită “aurul verde” și “”plămânul verde”al planetei.

Stejarii pot trăi până la 800 de ani.

Molidul norvegian poate atinge o înălțime de 61 metri.

Pentru a tăia un brad e de ajuns un minut, dar unui brăduț să ajungă la maturitate îi trebuie peste 60 de ani.

Pentru o tonă de hărtie de ziar 12 copaci trebuie tăiați..

VIEȚUITOARE DIN PĂDURILE DE………..

Notează cu numere pare viețuitoarele din pădurile de conifere.

Notează cu numere impare vietuitoarele din pădurile de foioase.

Denumește copacii din imagini.

Scrie:

– răspunsul la ghicitoare;

– desenează și colorează arborele respectiv;

– precizează și alte conifere.

„Când coboară de la munte

Capătă veșmânt de gală

Cu o mândrăstea în frunte

Și podoabă de beteală”

(………………….)

ANEXA 1

PROIECT EDUCAȚIONAL – EXCURSIE

L.D.Hainault: „Se acordă mai multă importanță omului care merge decât drumul pe care îl urmează.”

Tipul excursiei: finală

Data: …..

Organizatori: ……..

Itinerariul: Dobeta Turnu– Severin – Porțile de Fier – Orșova și retur

Justificarea proiectului:

Interdisciplinaritatea este promovată de învățământul actual prin utilizarea informațiilor din cadrul mai multor discipline, facilitând înțelegerea acestora și perceperea lor ca un întreg.

Munca în echipă antrenează toți elevii: pe cei curajoși, stăpâni pe cunoștințele și deprinderile lor, dar și pe cei timizi, nesiguri, stârnindu-le interesul și ajutându-i să depășească anumite bariere existente între ei și restul clasei.

O activitate didactică bazată pe interdiciplinaritate și munca în echipă este excursia. Conținutul didactic al excursiilor este mult mai flexibil și mai variat decât al lecțiilor desfășurate în sala de clasă, elevii participând cu multă bucurie și optimism la aceste acțiuni, lărgindu-și în acest fel orizontul de cunoștințe prin contactul direct cu realitatea. Prin mijloacele atrăgătoare pe care le are la dispoziție, excursia înviorează activitatea școlară, stimuleaza curiozitatea de a descoperi noi fenomene, formeaza o atitudine ecologică pozitivă, prilejuiește trăiri adânci ale unor sentimente patriotice.

Astfel, cu ajutorul excursiilor școlare se dezvoltă spiritul de prietenie, de colectiv, de disciplină, inițiativă, precum și deprinderi, proceduri gospodărești de la vârstă mică, toate acestea fiindu-le folositoare în viață.

Scop: organizarea excursiei răspunde dorinței exprimate de elevi de a călători și de a petrece împreună timpul liber, desfăsurând activități recreative și instructive

Obiectivele excursiei:

cognitive:

să identifice principalele elemente fizico-geografice ale zonei;

să observe principalele obiective istorice, economice, culturale ale zonei;

să valorifice intra și interdiciplinar conținutul informațional dobândit.

afectiv-atitudinale:

să manifeste interes pentru cunoașterea frumuseților județului nostru;

să-și reactualizeze lecturi geografice, istorice și literare despre elementele observate și identificate;

psiho-motorii:

să contribuie la dezvoltarea simțului de orientare geografică;

să-și dezvolte capacitatea de educație ecologică.

Rezultate scontate:

pe termen scurt:

formarea unui comportament conștient și activ față de protecția mediului înconjurător;

dezvoltarea capacităților de comportament, de integrare în grupul turiștilor, de cooperare între indivizi;

cultivarea sentimentului de mândrie patriotică prin declanșarea de emoții, aprecieri asupra frumuseților fizice, economice, religioase ale teritoriului județului și împletirea cu elemente de istorie a trecutului și prezentului poporului român.

pe termen lung:

formarea deprinderilor de observare, de sesizare a aspectelor ecologice, de poluare a mediului și cultivare a unei educații ecologice;

formarea deprinderii de comportare civilizată, corectă, de integrare în structura unui grup turistic, de cooperare și respect.

Beneficiari:

elevii clasei a IV-a;

părinți/bunici;

cadre didactice;

PREGĂTIREA EXCURSIEI

1. Acțiuni preliminare

– stabilirea traseului și a obiectivelor urmărite;

– întocmirea listei participanților la excursie;

– prezentarea itinerariului, a scopului, a celor mai importante puncte turistice;

– stabilirea modului de deplasare, a sarcinilor ce revin excursioniștilor;

– prezentarea regulamentului și a echipamentului pentru desfășurarea excursiei în bune condiții,

2. Desfășurarea excursiei

– se face prezența, se verifică ținuta;

– se urcă în autocar, se reamintește traseul, se anunță opririle;

– se reamintesc regulile de comportare;

– deplasarea din Drobeta-Turnu-Severin spre Orșova se va face oprindu-ne asupra următoarelor obiective:

– Muzeul Porțile de Fier din Drobeta Tr. Severin ;

– Muzeul de la hidrocentrala Porțile de Fier;

-mânăstirea Sf.Ana de la Orșova;

– observarea formelor de relief și a vegetației de-a lungul Dunării și pe întreg traseul;

Copiii vor petrece mai mult timp la secțiunea ISTORIE a muzeului pentru ca la Drobeta Tr. Severin există foarte multe izvoare istorice (în aer liber- ruinele castrului roman, piciorul podului construit după planul arhitectului Apolodor din Damasc, in interior- vase, unelte, arme, obiecte de podoabă, monede, inscripții- care vorbesc despre înaintașii noștri.)

– petrecerea timpului liber într-un parc;

– se colectează plante pentru presat, se fac fotografii, se prezintă relația om- natură, se completează colecția de vederi cu exponate cumpărate de la muzee;

– se discută despre foloasele plantelor, ocrotirea lor, despre sarcinile ce le revin elevilor în ocrotirea naturii;

-se servește o gustare in natură, alta la un restaurant pentru copii;

– se organizează câteva jocuri recreative;

– se dau câteva premii;

– întoarcerea acasă,

CONȚINUT INFORMATIV

ORAȘUL DROBETA TURNU-SEVERIN

Drobeta-Turnu Severin este reședința și cel mai mare oraș al județului Mehedinți. Este așezat în partea vestică a Olteniei, fiind situat pe malul stâng al Dunării, la ieșirea fluviului din defileu, în depresiunea subcarpatica a Topolniței.

Printre numeroasele monumente de cultură ale acestui oraș se numără muzeele. În 1912, prof. Al. Bărcăcilă a înființat „Muzeul Istoric al Liceului Traian”. Acesta s-a mutat în 1926 în clădirea de lângă castrul roman, care, încă de la început, trebuia să adăpostească și un muzeu ce se va purta numele de „Muzeul de istorie și etnografie din Turnu Severin”. După 1945, muzeul crește în importanță și își lărgește arealul de cercetare, fiind numit Muzeul Regiunii Porților de Fier.

La 15 mai 1972 s-a deschis muzeul în forma actuală având două secții: istorie și științele naturii cu un acvariu în care sunt prezentate specii de pești dunăreni. Ulterior au mai fost create secțiile de etnografie și de artă.

– secția istorie-arheologie – secția științele naturii – acvariul

– secția etnografie și artă populară – secția artă

PORȚILE DE FIER

Sucursala Hidrocentrale Porțile de Fier administrează cele mai mari hidrocentrale de pe fluviul Dunărea: Porțile de Fier I și Porțile de Fier II.

Sistemul Porțile de Fier I este una din cele mai mari construcții hidrotehnice din Europa și cea mai mare de pe Dunăre. Lacul său de acumulare cu un volum de peste 2200 milioane mc se întinde de la baraj până la confluența cu râul Tisa. Lacul cuprinde în principal zona Defileului Dunării, cel mai mare defileu din Europa, cuprins între localitățile Baziaș și Orșova.

Zona Porțile de Fier are un bogat potențial arheologic, istoric și turistic. Pentru protejarea habitatului său natural deosebit, regiunea defileului Dunării a fost inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier.

INSULA ADA KALEH

Kaleh (din limba turcă Ada Kale, însemnând Insula Fortăreață) este o insulă pe Dunăre scufundată odată cu construirea hidrocentralei Porțile de Fier. Insula se găsea la circa 3 km în aval de Orșova și avea o dimensiune de circa 1,7 km lungime și circa 500 m lățime. Insula a fost locuită încă din antichitate. Numele ei s-a schimbat de-a lungul timpului, însă de la 1430 devine cunoscută ca Ada Kaleh. Uitată la Congresul de pace de la (1878), insula Ada-Kaleh a rămas posesiune turcă până în anul 1918, când a devenit teritoriu românesc. Insula Ada-Kaleh era faimoasa nu doar pentru istoricul ei, reprezentativ pentru întreaga zona a Balcanilor, ci și pentru „exotismele" sale: celebrul Lokum (rahat turcesc cu nucă), halviță, sau țigările produse acolo. Nu puțini erau aceia care luau barca pentru a ajunge pe insulă și pentru a se înfrupta din bunătățile locului.

MĂNĂSTIREA SF. ANA

Mănăstirea Sfânta Ana este așezată pe defileul Dunării, mai exact pe coama Dealului Moșului, dominând orașul Orșova. Exceptând mânăstirea Vodița care se constituie într-o renaștere, mânăstirea Sf. Ana (cu hramul Adormirea Sfintei Ana) este cea mai tânără din Oltenia. Ctitorie din 1924 a cunoscutului ziarist Pamfil Șeicaru, bucurându-se astfel în fața bunului Dumnezeu pentru că l-a ocrotit pe frontul de luptă, în dealul Orșovei, în războiul din 1916, biserica a fost ridicată în 1939 și, cum nu a apucat să fie sfințită, în fostul regim comunist a cunoscut o odisee vulgară, întreg complexul fiind transformat în spațiu de agrement ocazional. Astăzi, model de așezare monahală, mănăstirea are și o sală de muzeu dedicat ctitorului.

ORAȘUL ORȘOVA

Orșova este un municipiu din județul Mehedinți. Este situat pe malul lacului de acumulare Porțile de Fier I, în zona de varsare a râului Cerna în Dunăre. Ca urmare a realizării lacului de acumulare Porțile de Fier I, vechea vatră a orașului a fost inundată, iar populația a fost strămutată pe un nou amplasament, incluzând terasele Dunării și ale Cernei și versantul de sud al Munților Almăj, unde s-a construit un oraș complet nou.

Aflat pe raza comunei Dubova, lângă Orșova, golful Mraconia pare un colț rupt de lume. Acolo, într-o stâncă uriașă, este sculptat Portretul lui Decebal, înalt de 40 metri și lat de 25. Statuia lui Decebal este cea mai mare statuie din Europa realizată în stâncă.

Sistematizarea cunoștințelor

Ce itinerar am parcurs ?

Ce obiective istorice și culturale importante am vizitat ? Prin ce se caracterizează fiecare dintre ele ?

Revedeți notițele, reamintiți-vă informațiile dobândite, impresiile făcute, învățămintele desprinse și sistematizați-le pe următoarele probleme:

istorie; – religie;

geografie; – literatură;

etnografie și folclor; – muzică;

obiceiuri și tradiții; – puncte turistice ș.a.

Alcătuiți un “Album al clasei” cu imaginile care v-au impresionat pe acest traseu

REGULAMENT

privind buna desfășurare a excursiei din ……….

Elev:__________________________________ ;

Părinte ( semnătura):__________________

1. Pentru plecare, elevii vor fi prezenți la școală la ora 600.

Plecarea va avea loc la ora 7oo.

Întoarcerea va avea loc în intervalul de timp 2000-2030 la școală.

Obiective turistice propuse:

– Muzeul Porțile de Fier din Drobeta Tr. Severin ;

– Muzeul de la hidrocentrala Porțile de Fier;

-mânăstirea Sf.Ana de la Orșova;

Pentru siguranța elevilor și pentru desfășurarea în mod plăcut a activității, se vor respecta următoarele reguli:

În autobuz:

Fiecare participant își respectă locul repartizat;

Nu ne deplasăm prin autobuz în timpul mersului;

Nu scoatem mâna sau capul pe fereastră;

Respectăm curățenia;

Dacă avem vreo problemă, cerem sprijnul cadrelor didactice;

Nu deranjăm șoferul;

Nu mâncăm în autobuz, ci în locurile de popas.

La coborârea din autobuz și la urcare:

Nu ne împingem;

Nu traversăm strada singuri;

Rămânem grupați și ascultăm sfaturile cadrelor didactice.

La vizitarea obiectivelor turistice:

Rămânem grupați și ascultăm explicațiile ghizirilor/cadre didactice;

să se deplaseze în grup, însotiți de organizatori;

să traverseze străzile numai prin locuri marcate, sub supravegherea și la indicatia însoțitorilor;

să nu alerge, să nu se îmbrâncească si să nu atingă exponatele din locurile vizitate;

să se comporte politicos cu alte persoane străine grupului cu care se vine în contact;

În timpul popasurilor în natură elevii trebuie:

să nu se îndeparteze de grup;

să respecte sarcinile primite în legatura cu colectarea de material didactic;

să nu efectueze activități care să le pună în pericol sănătatea, integritatea corporală;

să nu se joace periculos, să nu foloseasca obiecte ascuțite, taioase etc.;

sa lase curat locul în care au poposit;

nu se vor frecventa locurile publice interzise minorilor;

alimentele ușor alterabile vor fi consumate cât mai repede;

orice nevoie personală și orice disconfort vor fi anunate imediat unui cadru didactic însoitor;

abaterile de la regulile formulate mai sus vor fi analizate si sanctionate.

Ce lucruri luăm cu noi de acasă?

-rucsac;

-îmbrăcăminte și încălțăminte sport;

-mâncare: sandvișuri, biscuiți, banane, napolitane…

-apă plată;

-șervețele;

– pungi de nailon;

– hârtie igienică,sevetele umede;

-pălărie de soare/ șapcă;

-o haină mai groasă, în caz de frig;

-umbrelă sau pelerina de ploaie.

-carnetel pentru notițe,pix;

În cazul în care părinții știu că fiul/fiica lor are probleme privind deplasarea cu autobuzul (stări de rău, de vomă) sunt rugați să ia legătura cu medicul de familie sau cu farmacistul pentru a le recomanda medicamente care se folosesc în astfel de situații.

Tel.inv……………………………

Tel. părinte………………………… Tel.elev……………………………….

Drept care se încheie un proces-verbal, cu luarea la cunoștință de către elevi și semnarea acestui document.

ANEXA 2

PROIECT EDUCAȚIONAL PENTRU DRUMEȚIE

Drumeție în pădure

Activitate trandisciplinară

Pregătirea drumetiei

Profesorul stabilește traseul împreuna cu elevii. Sunt consultate ghiduri, fotografi, hărți. În alegerea traseului trebuie să țină cont de tema drumeției, de pregătirea fizică a elevilor dar și de vârsta lor, de anotimp și de timpul disponibil.

Profesorul informează :

părinții și elevii la ora și locul plecării;

va obține aprobările necesare de la conducerea școlii;

va comunica elevilor materialele de care au nevoie: ehipament, carnet pentru însemnări,hrană, saci menajeri, pungi de plastic pentru colectarea frunzelor și ghindelor necesare pentru orele de abilități practice, etc.

– stabilește scopul, obiectivele și modul de desfășurare

Scop – dobândirea cunoștintelor despre pădure și obsevarea diferitelor specii de arbori.

Obiectivele operaționale

Pe parcursul drumeției elevii vor fi capabili

– să denumească pădurea;

– să identifice principalele tipuri de păduri ( conifere și foioase);

– sǎ recunoască diferite specii de arbori ( brad, pin, molid, stejar, fag, carpen, tei etc.) ;

– să stabilească diferențele dintre cele două grupe de păduri;

– să numească viețuitoare specifice pădurii de conifere/ foioase;

– să explice importanța pădurii;

– să stabilească punctele cardinale fară busolă și fară hartă;

Desfăsurarea drumeției:

Se repetă anumite reguli::

–         Nu rupeți puieții și scoarța copacilor!

–         Ocrotiți cuiburile de păsari și adăposturile animalelor animalelor!

–         Aprindeți focul în pădure numai în locurile autorizate!

–         Strângeti gunoaiele și resturile menajere din locurile unde ați poposit!

NU uitati:

Pădurea este sănatatea noastră.

Ajunși în pădure elevilor li se atrage atenția să observe că este formată din copaci diferiți, tineri și bătrâni

Elevii intră în pădure pe drumul indicat, păstrând liniștea pentru a auzi cântecul păsărelelor.

Se vor purta discuții care vor duce la clasificarea pădurilor în: a) păduri de conifere și b) păduri de foioase și la importanța pădurii.

-Care este rolul pe care pădurea îl are in respirație?

-Ce folosește omul din păduri?

Elevii observă diferiți copacii în pădure pe care trebuie să-i recunoască .

Elevii își vor nota în carnețele toate observațiile din pădure

Pǎdurea – mediu de viațǎ natural.

Pǎdurile pot fi: – de foioase – arborii își pierd frunzele toamna

de conifere – florile sunt conuri

mixte – de foioase și de conifere

a. Pǎdurile de conifere – zona de munte.

Arbori: brad, molid, pin.

Plante: feriga, ciupercile, mușchii, arbuști (coacǎzul, afinul).

Viețuitoare: ursul, jderul, capra neagră, cocoșul de munte, cerbul, vulturul.

b. Pǎdurile de foioase – zona de deal și de câmpie

Arbori: stejar, mesteacǎn, fag, frasin, tei, arțar, alun,etc.

Viețuitoare: privighetoarea, vulpea, căprioara, iepurele, lupul, șerpi, șopârle.

Importanța pǎdurii:

-împrospǎteazǎ aerul;

-oferǎ loc de agrement;

-lemnul este important.

Prelucrarea datelor, observațiilor și a materialului colectat și valorificarea lor reprezintă etapa finală a drumeției, realizată în ora următoare în cadrul lecției. În această etapă:

se vor sintetiza observațiile despre pădure sub forma unor fișe, imagini, ghicitori și o poezie.

GHICITORI

1. Cetate verde, umbroasǎ 2. Coloratǎ și moțatǎ,

Vara-i tare rǎcoroasǎ. De Nicǎ din tei furatǎ.

3. Un copac cu trunchiul gros 4. Un copac verde și falnic,

Pentru mulți e de folos. Fǎrǎ roade, totuși darnic

Ghinda, care-i fructul lui, Intrǎ-n casǎ de Crǎciun,

E hrana mistrețului. Încǎrcat cu ce-i mai bun.

5. Sub acest copac a stat 6. Mândru de coroana lui,

Poetul prea talentat, Împǎrat al codrului,

Inspirând mireasma toatǎ De departe îl zǎrești

Din coroana-i parfumatǎ. Purtând coarnele regești.

7. Umblǎ dânsa prin grǎdini 8. Umblǎ singur prin pǎdure

Cǎutând mereu gǎini. Cǎutând miere și mure.

Completarea poeziei cu cuvintele corespunzătoare:

Odată cam pe la-nserat

Se adunaseră la sfat

Toți arborii dintr-o …….

Fiindca auziseră că vor s-o fure.

– O să ne taie ! zise unul mai cuminte.

– Mă tem că și eu o să cad

Șoptise falnicul și mândrul ……..

– Eu nu mă tem, că sunt solid !

Vorbește fără frică un ……..

– Ce-o să ne facem dacă vin ?

Întreabă speriat un ……..

– Ce faceți voi ?Vorbiți aiurea !

Le spune mama lor, ……..

N-ați învățat de-atâția ani

Cum să-i învingeți pe…….. ?

Aicea voi sunteți stăpâni

Și-apoi aceia care vin

Vor învăța din măreția voastră

De vor mai mult și bine să ……..

Fișă de evaluare

Pădurea- plămânul verde

ȘTIAȚI CĂ?!

Pădurea este numită “aurul verde” și “”plămânul verde”al planetei.

Stejarii pot trăi până la 800 de ani.

Molidul norvegian poate atinge o înălțime de 61 metri.

Pentru a tăia un brad e de ajuns un minut, dar unui brăduț să ajungă la maturitate îi trebuie peste 60 de ani.

Pentru o tonă de hărtie de ziar 12 copaci trebuie tăiați..

VIEȚUITOARE DIN PĂDURILE DE………..

Notează cu numere pare viețuitoarele din pădurile de conifere.

Notează cu numere impare vietuitoarele din pădurile de foioase.

Denumește copacii din imagini.

ANEXA 3

MODEL DE SCENETA ECOLOGICA

PERSONAJELE:

Povestitorul

Poștașul (un animal)

Iepurașul urecheat

Furnica

Ciripel

Broscuța țestoasă Nasta

Rândunica Vica

Broscuța Uța

Scena prezintă un colț de natură: copaci, tufe, floricele, o căsuță într-un colț.

IEPURAȘUL

Bună dimineața, soare!

Bună dimineața, flori,

Vietăți și voi insecte

Din pădure de la noi.

E o zi frumoasă astăzi:

Bucurie, cânt și-alai,

Căci pădurea noastră este

Zi de zi un colț de rai!

Chiar din zorii dimineții,

Colo sus în vârf de nuci,

Se aud cum cântă veseli

Orchestra noastră de cuci..

Ce ziceți? Sunt cei mai tari,

Chiar de nu-s așa de mari,

Ne încântă cu-al lor cânt!

În muncă, cât și în joacă

Ei ne dau mereu avânt!

POȘTAȘUL

Iepurilă urecheat,

Pentru tine-am alergat

Să aduc în graba mare,

Ia te uită: o scrisoare!

IEPURAȘUL

O scrisoare? Pentru mine?

Ce surpriză! De la cine?

POȘTAȘUL

Deschide și vei afla!

Eu mi-am făcut datoria!

Te salut, eu am plecat,

Că mai am scrisori de dat.

IEPURAȘUL (citește scrisoarea)

Salutări, măi frățioare

Îți trimit azi de la mare,

Unde este numai soare

Dar și distracție mare.

Sunt cu Vica-rândunica

Și noi, toată ziulica,

Facem plajă, înotăm,

Cu nisip noi ne jucăm.

Dar de câteva zile-ncoace

Ne-am gândit mereu la tine:

Ce mai faci? Cum îți mai merge?

Când mai mergem să culegem

Zmeură, căpșuni și mure

De la tine din pădure?

Hai, aici, la noi, la mare,

Promit să te distrezi tare,

Și-apoi când ne vom întoarce

De tine nu ne-om desparte

Până ce nu te-ajutăm

Provizii să adunăm.

Pentru iarna ce-o să vie!

Noi, cu mare bucurie,

Te-așteptăm duminică

Să ne faci o vizită!

Cu drag, Vica-rândunica,

Și a ta, broscuța Uța!

IEPURAȘUL (către public)

Ura! Ura! Ce veste bună!

Chiar acum o să-mi adun

Ale mele lucrușoare,

Ca să merg la ei, la mare!

Ura! Ura! Am plecat

Și pe toți v-am salutat!

POVESTITORUL

Iată că-ntr-o săptămână

Trei prieteni mână-n mână

Țopăiau și se distrau,

Numai pozne ei făceau!

Timpul, însă, a zburat,

Vacanța s-a terminat.

Se schimbă decorul. Câteva trunchiuri de copaci, pungi, hârtii împrăștiate. Totul este învăluit în fum.

POVESTITORUL

Cei trei prieteni au plecat

Înspre casă-au alergat,

Dar aici când au ajuns

Un dezastru au văzut!

Din pădurea verde-odată

Un nor de fum se arată;

Speriați, tare grăbiți

Cei trei prieteni au fugit

Ca să vadă: ce-ntâmplare

A fost în pădurea mare?

IEPURAȘUL

Vai de mine! Ce durere

Să văd cum natura piere!

Unde sunteți, iepurași,

Veverițe, fluturași?

Ce-i cu tine, furnicuță?

De ce ești tu abătută?

FURNICA

Ce să spun, măi Iepurilă?

Iarbă, flori se ofiliră,

Iar al nostru mușuroi

E distrus, e vai de noi!

IEPURAȘUL

Cine oare să-ndrăznească

Fapta asta nebunească?

Uite-l și pe Ciripel!

Cum arată!! Vai de el!

CIRIPEL

Amărât sunt, supărat;

Din copaci ei au tăiat;

Vrăbiuțe, rândunele

Au plecat cu tot și ele!

IEPURAȘUL

Uite și pe țestoasa Nasta,

Cred că tare-o doare coasta!

Ce-i cu tine? Ce-ai pățit?

Cine te-a nenorocit?

BROSCUȚA NASTA

N-o să credeți ce vă spun,

Dar știți că nu mint, nicidecum:

Uite-acum o săptămână

Au venit lâng-al meu iaz

Un grup mai mic de copii

Neastâmpărați, zglobii,

Puși întruna pe șotii!

RÂNDUNICA VICA

Stai aici! Ne povestește

Și nimic nu ocolește!

BROSCUȚA NASTA

Cum vă spun: când au ajuns

Un cort mare au întins,

Apoi doi, cu un topor,

S-au pus la tăiat de zor:

Poc, poc, poc! Și iarăși poc,

Ca să aibă pentru foc.

FURNICA

Asta nu-i așa de grav,

Dar să vezi cum s-au purtat:

După ce s-au cățărat,

Aproape-n orice copac,

Peste tot au aruncat

Pungi, hârtii de ambalat.

BROSCUȚA NASTA

Iar alți trei, fără rușine

Au dat cu o piatră-n mine;

Ce-au mai râs când m-au zărit

Șchiop, singuratic și trist.

CIRIPEL

Din frunzișul meu cel rar

Am văzut destul de clar

Cum în apă-au aruncat

Sticle și gunoi, ce praf

Peste tot s-a-mprăștiat!

FURNICA+BROSCUȚA NASTA+CIRIPEL

Tot așa, zi de zi

Am crezut că vom muri!

BROSCUȚA NASTA

În urmă, când au plecat

Un foc mare au lăsat!

Asta ne-a nenorocit,

Nu avem mult de trăit!

RÂNDUNICA VICA

Știu că sunteți supărați,

Fără casă, fără hrană,

De aceea suntem frați:

(către public)

Hai! Veniți de ajutați!

BROSCUȚA UȚA

Uite ce gând mi-a venit,

O soluție cred c-am găsit.

Să cerem un ajutor

Celor de-aici, copiilor!

(se adresează publicului)

Ce ziceți? Vreți s-ajutați

Pe-acești prieteni întristați?

COPIII

Da! Da!

IEPURAȘUL

Ce să facem? Cum să-ncepem,

Nenorocirea asta s-o ștergem?

RÂNDUNICA VICA

Uite-aici, în sacii noi

Vom pune cu toți gunoi:

Hârtii, pungi, sticle și bețe,

Ce găsim: sticle răzlețe….

După ce am curățat

Și este din nou curat,

Vom începe să plantăm

Fiecare câte-un pom,

Zilnic de îi vom uda

O pădure vom avea.

BROSCUȚA UȚA

Ce idee minunată!

Să ne apucăm îndată;

Nu vom ședea nicidecum,

Toți începem treaba-acum!

Toți încep treaba. Adună gunoaiele, le depozitează în saci. Muncesc de zor cu toții. Peisajul devine din nou ca la început: flori multicolore, copăcei înfloriți etc.

IEPURAȘUL

Ce mă bucur, dragi copii,

Cu toți fericiți vom fi,

Știind că este cineva

Ce natura o va proteja!

BROSCUȚA UȚA

Nu uitați, pentru aceasta

Veți primi astăzi răsplata!

RÂNDUNICA VICA

Oriunde voi veți fi,

Natura vă va răsplăti:

Apă de izvor curat,

Aer proaspăt, înmiresmat,

Pământ fertil și bogat!

IEPURAȘUL+BROSCUȚA+RÂNDUNICA

Ce final neașteptat

Și cu bine încheiat!

Să cântăm, să ne jucăm

Noi…pe toți vă invităm!

Animalele dansează și interpretează o piesă cu mesaj ecologic.

ANEXA 4

„PRIETENII MEI ECOLOGIȘTI” (EVALUARE – CONCURS)

CONȚINUT TIINȚIFIC:

Evaluarea cunoștințelor și priceperilor dobândite într-un anumit interval de timp sub formă de joc /concurs stimulează și antrenează foarte mult copiii. Folosind principiul interdisciplinarității se verifică cunoștințele despre mediu, poluare și acțiuni de protecție a mediului, se consolidează comportamente și se exersează atitudini, prin povestiri ghicitori, întrecere, parcurs aplicativ etc.

STRATEGII DIDACTICE:

Metode și procedee: explicația, demonstrația, exercițiul, întrecerea, problematizarea.

Materiale didactice: saci menajeri (10), deșeuri din hârtie, lemn, plastic (crenguțe și frunze uscate, bețișoare, sticle de plastic, cutii de medicamente), baloane, ghivece cu flori de cameră, apă, pahare de unică folosință.

VALENȚE FORMATIVE:

formarea unei atitudini pozitive de implicare conștientă a copiilor în protejarea mediului și manifestarea unei atitudini civice;

dezvoltarea spiritului de competiție, a simțului estetic, a pasiunii pentru natură;

crearea bunei dispoziții,dezvoltarea relațiilor de prietenie și fair–play între copii.

ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CONCURSULUI:

Concursul se organizează între două grupe sau echipe de copii de la aceeași unitate sau de la grădinițe diferite . Sunt 6 probe, fiecare probă evaluându-se cu puncte de la 1 la 10. Juriul va fi alcătuit din educatoare, părinți, elevi ai școlii generale și alte persoane implicate în educația pentru mediu.

PROBA DECUNOȘTINȚE:

– participă cinci copii pentru fiecare grupă/ echipă;

– se adresează câte trei întrebări pentru fiecare echipă și se notează cu trei puncte fiecare răspuns corect, un punct se va primi pentru coerență, iar în total vor fi 10 puncte;

Întrebarea nr. 1.

– Ce este natura?(r ăspuns: tot ceea ce ne înconjoară, pământul cu flori, plante, animale , apa și aerul .)

– Cumse numesc cei ce iubesc și protejează natura.?

(răspuns: ecologiști )

Întrebare nr .2

-Când este poluată apa?

( răspuns: când se aruncă în apă gunoaie, când speli mașinacu detergenți în râuri și când se varsă în apele râurilor substanțe chimice);

– Numește câteva lucruri care poluează aerul.

(răspuns: fumul, zgomotul, gazele de eșapament, alimentele alterate, spray-urile) ;

Întrebare nr.3

– De ce are nevoie o plantă ca să trăiască?

(răspuns : pământ , apă, aer, soare : lumină și căldură) ;

– Câți ani îi trebuie unui brad ca să crească înalt de 1 m?

(răspuns: 10 ani);

PROBA: „GHICI GHICITOAREA MEA”.

– se adresează fiecărei echipe câte 2 ghicitori. Fiecare răspuns corect se apreciazăcu câte 5 puncte, totalizând astfel 10 puncte.

Primăvara înfrunzește, Între nori și-ntre pământ

Vara ne umbrește, Stropi de apă cad pe rând ! Toamna desfrunzește, (ploaia)

Iarna ne-n călzește.

Vă mai spun încă ceva,

Peste ape și pământ

Are mulți copaci în ea,

(Pădurea)

Peste apă și pământ Am un bulgăre de unt,

Plutesc munți purtați de vânt! Cu el toată lumea ung.

(norii) (Soarele)

PROBĂ DE ÎNDEMÂNARE:

Participă cinci copii într-o echipă. Punctajul acordat este de la 1-10. Fiecare copil va primi un balon. Baloanele vor fi viu colorate. La semnalul educatoarei, copiii aruncă

baloanele în sus după care se străduiesc să le mențină cât mai mult în aer, fiecare lovindu-și balonul ușor cu palmele ca la volei. Dacă balonul unui copil cade și atinge pământul,acel copil este eliminat din joc. Câștigă echipa care are cei mai mulți copii care au menținut un timpde 15 secundem balonul în aer.

PROBĂ DE PERSPICACITATE:

Participă cinci copii și se notează cu puncte de la 1-10. Fiecare copil va primi câte un sac menajer. În fața fiecărei echipe se va amenaja un traseu în parcurgerea căruia vor avea câteva sarcini de îndeplinit (să aleagă toate deșeurile de același fel din grămada de deșeuri și să le pună în sac, să sorteze corect cartonașul reprezentând puiul pentru unul din animalele afișate pe tablă, să îngrijească o floare în ghiveci, să afâneze pământul cu un bețișor și să o ude). La comanda start, primul copil pleacă, rezolvă sarcinile și la întoarcere ia sacul cu deșeurile. Câștigăechipa care a terminat prima.

PROBA ARTISTICĂ

Participă reprezentanți ai celor două echipe cu câte un dans pe teme ecologice și se punctează de la 1-10.

PROBA: CEA MAI INGENOASĂ JUCĂRIE DIN MATERIALE REFOLOSIBILE

La această probă participă cinci copii, fiecare având câte o jucărie confecționată din

materiale refolosibile, pe care și-o va prezenta singur, spunând cum i-a venit ideea și ce materiale a folosit. Se punctează cu puncte de la 1-10 echipa care are cele mai reușite jucării.

APLICAȚII

Confecționarea unor lucruri din materiale refolosibile (cantină pentru păsărele, suporturi de creioane, vaze pentru flori, măști, etc.).

EVALUARE:

premierea echipei câștigătoare;

realizarea unei expoziții cu toate jucăriile realizate în grădiniță;

organizarea unui spectacol pentru grupele mici ș mijlocii.

ȘI TU POȚI:

să ocrotești și să îngrijești plantele și spațiile verzi din jurul tău;

să cauți și să decupezi din reviste imagini ce reprezintă poluarea naturii;

să protejezi orice vietate oricât de mică ar fi ea;

să protejezi florile din parcuri și grădini;

să te joci mult în aer liber fără ca să distrugi ceea ce este în jurul tău.

ANEXA 5

„ GRADINIȚA MEA”

Cu o găletușă-n mână

Car apă de la fântână

Și apoi c-o stropitoare

Stopesc floare după floare.

Cu mult drag le îngrijesc,

Le plivesc și le prășesc,

Și chem soarele-n grădină

Să le scalde în lumină.

ANEXA 1

PROIECT EDUCAȚIONAL – EXCURSIE

L.D.Hainault: „Se acordă mai multă importanță omului care merge decât drumul pe care îl urmează.”

Tipul excursiei: finală

Data: …..

Organizatori: ……..

Itinerariul: Dobeta Turnu– Severin – Porțile de Fier – Orșova și retur

Justificarea proiectului:

Interdisciplinaritatea este promovată de învățământul actual prin utilizarea informațiilor din cadrul mai multor discipline, facilitând înțelegerea acestora și perceperea lor ca un întreg.

Munca în echipă antrenează toți elevii: pe cei curajoși, stăpâni pe cunoștințele și deprinderile lor, dar și pe cei timizi, nesiguri, stârnindu-le interesul și ajutându-i să depășească anumite bariere existente între ei și restul clasei.

O activitate didactică bazată pe interdiciplinaritate și munca în echipă este excursia. Conținutul didactic al excursiilor este mult mai flexibil și mai variat decât al lecțiilor desfășurate în sala de clasă, elevii participând cu multă bucurie și optimism la aceste acțiuni, lărgindu-și în acest fel orizontul de cunoștințe prin contactul direct cu realitatea. Prin mijloacele atrăgătoare pe care le are la dispoziție, excursia înviorează activitatea școlară, stimuleaza curiozitatea de a descoperi noi fenomene, formeaza o atitudine ecologică pozitivă, prilejuiește trăiri adânci ale unor sentimente patriotice.

Astfel, cu ajutorul excursiilor școlare se dezvoltă spiritul de prietenie, de colectiv, de disciplină, inițiativă, precum și deprinderi, proceduri gospodărești de la vârstă mică, toate acestea fiindu-le folositoare în viață.

Scop: organizarea excursiei răspunde dorinței exprimate de elevi de a călători și de a petrece împreună timpul liber, desfăsurând activități recreative și instructive

Obiectivele excursiei:

cognitive:

să identifice principalele elemente fizico-geografice ale zonei;

să observe principalele obiective istorice, economice, culturale ale zonei;

să valorifice intra și interdiciplinar conținutul informațional dobândit.

afectiv-atitudinale:

să manifeste interes pentru cunoașterea frumuseților județului nostru;

să-și reactualizeze lecturi geografice, istorice și literare despre elementele observate și identificate;

psiho-motorii:

să contribuie la dezvoltarea simțului de orientare geografică;

să-și dezvolte capacitatea de educație ecologică.

Rezultate scontate:

pe termen scurt:

formarea unui comportament conștient și activ față de protecția mediului înconjurător;

dezvoltarea capacităților de comportament, de integrare în grupul turiștilor, de cooperare între indivizi;

cultivarea sentimentului de mândrie patriotică prin declanșarea de emoții, aprecieri asupra frumuseților fizice, economice, religioase ale teritoriului județului și împletirea cu elemente de istorie a trecutului și prezentului poporului român.

pe termen lung:

formarea deprinderilor de observare, de sesizare a aspectelor ecologice, de poluare a mediului și cultivare a unei educații ecologice;

formarea deprinderii de comportare civilizată, corectă, de integrare în structura unui grup turistic, de cooperare și respect.

Beneficiari:

elevii clasei a IV-a;

părinți/bunici;

cadre didactice;

PREGĂTIREA EXCURSIEI

1. Acțiuni preliminare

– stabilirea traseului și a obiectivelor urmărite;

– întocmirea listei participanților la excursie;

– prezentarea itinerariului, a scopului, a celor mai importante puncte turistice;

– stabilirea modului de deplasare, a sarcinilor ce revin excursioniștilor;

– prezentarea regulamentului și a echipamentului pentru desfășurarea excursiei în bune condiții,

2. Desfășurarea excursiei

– se face prezența, se verifică ținuta;

– se urcă în autocar, se reamintește traseul, se anunță opririle;

– se reamintesc regulile de comportare;

– deplasarea din Drobeta-Turnu-Severin spre Orșova se va face oprindu-ne asupra următoarelor obiective:

– Muzeul Porțile de Fier din Drobeta Tr. Severin ;

– Muzeul de la hidrocentrala Porțile de Fier;

-mânăstirea Sf.Ana de la Orșova;

– observarea formelor de relief și a vegetației de-a lungul Dunării și pe întreg traseul;

Copiii vor petrece mai mult timp la secțiunea ISTORIE a muzeului pentru ca la Drobeta Tr. Severin există foarte multe izvoare istorice (în aer liber- ruinele castrului roman, piciorul podului construit după planul arhitectului Apolodor din Damasc, in interior- vase, unelte, arme, obiecte de podoabă, monede, inscripții- care vorbesc despre înaintașii noștri.)

– petrecerea timpului liber într-un parc;

– se colectează plante pentru presat, se fac fotografii, se prezintă relația om- natură, se completează colecția de vederi cu exponate cumpărate de la muzee;

– se discută despre foloasele plantelor, ocrotirea lor, despre sarcinile ce le revin elevilor în ocrotirea naturii;

-se servește o gustare in natură, alta la un restaurant pentru copii;

– se organizează câteva jocuri recreative;

– se dau câteva premii;

– întoarcerea acasă,

CONȚINUT INFORMATIV

ORAȘUL DROBETA TURNU-SEVERIN

Drobeta-Turnu Severin este reședința și cel mai mare oraș al județului Mehedinți. Este așezat în partea vestică a Olteniei, fiind situat pe malul stâng al Dunării, la ieșirea fluviului din defileu, în depresiunea subcarpatica a Topolniței.

Printre numeroasele monumente de cultură ale acestui oraș se numără muzeele. În 1912, prof. Al. Bărcăcilă a înființat „Muzeul Istoric al Liceului Traian”. Acesta s-a mutat în 1926 în clădirea de lângă castrul roman, care, încă de la început, trebuia să adăpostească și un muzeu ce se va purta numele de „Muzeul de istorie și etnografie din Turnu Severin”. După 1945, muzeul crește în importanță și își lărgește arealul de cercetare, fiind numit Muzeul Regiunii Porților de Fier.

La 15 mai 1972 s-a deschis muzeul în forma actuală având două secții: istorie și științele naturii cu un acvariu în care sunt prezentate specii de pești dunăreni. Ulterior au mai fost create secțiile de etnografie și de artă.

– secția istorie-arheologie – secția științele naturii – acvariul

– secția etnografie și artă populară – secția artă

PORȚILE DE FIER

Sucursala Hidrocentrale Porțile de Fier administrează cele mai mari hidrocentrale de pe fluviul Dunărea: Porțile de Fier I și Porțile de Fier II.

Sistemul Porțile de Fier I este una din cele mai mari construcții hidrotehnice din Europa și cea mai mare de pe Dunăre. Lacul său de acumulare cu un volum de peste 2200 milioane mc se întinde de la baraj până la confluența cu râul Tisa. Lacul cuprinde în principal zona Defileului Dunării, cel mai mare defileu din Europa, cuprins între localitățile Baziaș și Orșova.

Zona Porțile de Fier are un bogat potențial arheologic, istoric și turistic. Pentru protejarea habitatului său natural deosebit, regiunea defileului Dunării a fost inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier.

INSULA ADA KALEH

Kaleh (din limba turcă Ada Kale, însemnând Insula Fortăreață) este o insulă pe Dunăre scufundată odată cu construirea hidrocentralei Porțile de Fier. Insula se găsea la circa 3 km în aval de Orșova și avea o dimensiune de circa 1,7 km lungime și circa 500 m lățime. Insula a fost locuită încă din antichitate. Numele ei s-a schimbat de-a lungul timpului, însă de la 1430 devine cunoscută ca Ada Kaleh. Uitată la Congresul de pace de la (1878), insula Ada-Kaleh a rămas posesiune turcă până în anul 1918, când a devenit teritoriu românesc. Insula Ada-Kaleh era faimoasa nu doar pentru istoricul ei, reprezentativ pentru întreaga zona a Balcanilor, ci și pentru „exotismele" sale: celebrul Lokum (rahat turcesc cu nucă), halviță, sau țigările produse acolo. Nu puțini erau aceia care luau barca pentru a ajunge pe insulă și pentru a se înfrupta din bunătățile locului.

MĂNĂSTIREA SF. ANA

Mănăstirea Sfânta Ana este așezată pe defileul Dunării, mai exact pe coama Dealului Moșului, dominând orașul Orșova. Exceptând mânăstirea Vodița care se constituie într-o renaștere, mânăstirea Sf. Ana (cu hramul Adormirea Sfintei Ana) este cea mai tânără din Oltenia. Ctitorie din 1924 a cunoscutului ziarist Pamfil Șeicaru, bucurându-se astfel în fața bunului Dumnezeu pentru că l-a ocrotit pe frontul de luptă, în dealul Orșovei, în războiul din 1916, biserica a fost ridicată în 1939 și, cum nu a apucat să fie sfințită, în fostul regim comunist a cunoscut o odisee vulgară, întreg complexul fiind transformat în spațiu de agrement ocazional. Astăzi, model de așezare monahală, mănăstirea are și o sală de muzeu dedicat ctitorului.

ORAȘUL ORȘOVA

Orșova este un municipiu din județul Mehedinți. Este situat pe malul lacului de acumulare Porțile de Fier I, în zona de varsare a râului Cerna în Dunăre. Ca urmare a realizării lacului de acumulare Porțile de Fier I, vechea vatră a orașului a fost inundată, iar populația a fost strămutată pe un nou amplasament, incluzând terasele Dunării și ale Cernei și versantul de sud al Munților Almăj, unde s-a construit un oraș complet nou.

Aflat pe raza comunei Dubova, lângă Orșova, golful Mraconia pare un colț rupt de lume. Acolo, într-o stâncă uriașă, este sculptat Portretul lui Decebal, înalt de 40 metri și lat de 25. Statuia lui Decebal este cea mai mare statuie din Europa realizată în stâncă.

Sistematizarea cunoștințelor

Ce itinerar am parcurs ?

Ce obiective istorice și culturale importante am vizitat ? Prin ce se caracterizează fiecare dintre ele ?

Revedeți notițele, reamintiți-vă informațiile dobândite, impresiile făcute, învățămintele desprinse și sistematizați-le pe următoarele probleme:

istorie; – religie;

geografie; – literatură;

etnografie și folclor; – muzică;

obiceiuri și tradiții; – puncte turistice ș.a.

Alcătuiți un “Album al clasei” cu imaginile care v-au impresionat pe acest traseu

REGULAMENT

privind buna desfășurare a excursiei din ……….

Elev:__________________________________ ;

Părinte ( semnătura):__________________

1. Pentru plecare, elevii vor fi prezenți la școală la ora 600.

Plecarea va avea loc la ora 7oo.

Întoarcerea va avea loc în intervalul de timp 2000-2030 la școală.

Obiective turistice propuse:

– Muzeul Porțile de Fier din Drobeta Tr. Severin ;

– Muzeul de la hidrocentrala Porțile de Fier;

-mânăstirea Sf.Ana de la Orșova;

Pentru siguranța elevilor și pentru desfășurarea în mod plăcut a activității, se vor respecta următoarele reguli:

În autobuz:

Fiecare participant își respectă locul repartizat;

Nu ne deplasăm prin autobuz în timpul mersului;

Nu scoatem mâna sau capul pe fereastră;

Respectăm curățenia;

Dacă avem vreo problemă, cerem sprijnul cadrelor didactice;

Nu deranjăm șoferul;

Nu mâncăm în autobuz, ci în locurile de popas.

La coborârea din autobuz și la urcare:

Nu ne împingem;

Nu traversăm strada singuri;

Rămânem grupați și ascultăm sfaturile cadrelor didactice.

La vizitarea obiectivelor turistice:

Rămânem grupați și ascultăm explicațiile ghizirilor/cadre didactice;

să se deplaseze în grup, însotiți de organizatori;

să traverseze străzile numai prin locuri marcate, sub supravegherea și la indicatia însoțitorilor;

să nu alerge, să nu se îmbrâncească si să nu atingă exponatele din locurile vizitate;

să se comporte politicos cu alte persoane străine grupului cu care se vine în contact;

În timpul popasurilor în natură elevii trebuie:

să nu se îndeparteze de grup;

să respecte sarcinile primite în legatura cu colectarea de material didactic;

să nu efectueze activități care să le pună în pericol sănătatea, integritatea corporală;

să nu se joace periculos, să nu foloseasca obiecte ascuțite, taioase etc.;

sa lase curat locul în care au poposit;

nu se vor frecventa locurile publice interzise minorilor;

alimentele ușor alterabile vor fi consumate cât mai repede;

orice nevoie personală și orice disconfort vor fi anunate imediat unui cadru didactic însoitor;

abaterile de la regulile formulate mai sus vor fi analizate si sanctionate.

Ce lucruri luăm cu noi de acasă?

-rucsac;

-îmbrăcăminte și încălțăminte sport;

-mâncare: sandvișuri, biscuiți, banane, napolitane…

-apă plată;

-șervețele;

– pungi de nailon;

– hârtie igienică,sevetele umede;

-pălărie de soare/ șapcă;

-o haină mai groasă, în caz de frig;

-umbrelă sau pelerina de ploaie.

-carnetel pentru notițe,pix;

În cazul în care părinții știu că fiul/fiica lor are probleme privind deplasarea cu autobuzul (stări de rău, de vomă) sunt rugați să ia legătura cu medicul de familie sau cu farmacistul pentru a le recomanda medicamente care se folosesc în astfel de situații.

Tel.inv……………………………

Tel. părinte………………………… Tel.elev……………………………….

Drept care se încheie un proces-verbal, cu luarea la cunoștință de către elevi și semnarea acestui document.

ANEXA 2

PROIECT EDUCAȚIONAL PENTRU DRUMEȚIE

Drumeție în pădure

Activitate trandisciplinară

Pregătirea drumetiei

Profesorul stabilește traseul împreuna cu elevii. Sunt consultate ghiduri, fotografi, hărți. În alegerea traseului trebuie să țină cont de tema drumeției, de pregătirea fizică a elevilor dar și de vârsta lor, de anotimp și de timpul disponibil.

Profesorul informează :

părinții și elevii la ora și locul plecării;

va obține aprobările necesare de la conducerea școlii;

va comunica elevilor materialele de care au nevoie: ehipament, carnet pentru însemnări,hrană, saci menajeri, pungi de plastic pentru colectarea frunzelor și ghindelor necesare pentru orele de abilități practice, etc.

– stabilește scopul, obiectivele și modul de desfășurare.

Scop – dobândirea cunoștintelor despre pădure și obsevarea diferitelor specii de arbori.

Obiectivele operaționale

Pe parcursul drumeției elevii vor fi capabili

– să denumească pădurea;

– să identifice principalele tipuri de păduri ( conifere și foioase);

– sǎ recunoască diferite specii de arbori ( brad, pin, molid, stejar, fag, carpen, tei etc.) ;

– să stabilească diferențele dintre cele două grupe de păduri;

– să numească viețuitoare specifice pădurii de conifere/ foioase;

– să explice importanța pădurii;

– să stabilească punctele cardinale fară busolă și fară hartă;

Desfăsurarea drumeției:

Se repetă anumite reguli::

–         Nu rupeți puieții și scoarța copacilor!

–         Ocrotiți cuiburile de păsari și adăposturile animalelor animalelor!

–         Aprindeți focul în pădure numai în locurile autorizate!

–         Strângeti gunoaiele și resturile menajere din locurile unde ați poposit!

NU uitati:

Pădurea este sănatatea noastră.

Ajunși în pădure elevilor li se atrage atenția să observe că este formată din copaci diferiți, tineri și bătrâni

Elevii intră în pădure pe drumul indicat, păstrând liniștea pentru a auzi cântecul păsărelelor.

Se vor purta discuții care vor duce la clasificarea pădurilor în: a) păduri de conifere și b) păduri de foioase și la importanța pădurii.

-Care este rolul pe care pădurea îl are in respirație?

-Ce folosește omul din păduri?

Elevii observă diferiți copacii în pădure pe care trebuie să-i recunoască .

Elevii își vor nota în carnețele toate observațiile din pădure

Pǎdurea – mediu de viațǎ natural.

Pǎdurile pot fi: – de foioase – arborii își pierd frunzele toamna

de conifere – florile sunt conuri

mixte – de foioase și de conifere

a. Pǎdurile de conifere – zona de munte.

Arbori: brad, molid, pin.

Plante: feriga, ciupercile, mușchii, arbuști (coacǎzul, afinul).

Viețuitoare: ursul, jderul, capra neagră, cocoșul de munte, cerbul, vulturul.

b. Pǎdurile de foioase – zona de deal și de câmpie

Arbori: stejar, mesteacǎn, fag, frasin, tei, arțar, alun,etc.

Viețuitoare: privighetoarea, vulpea, căprioara, iepurele, lupul, șerpi, șopârle.

Importanța pǎdurii:

-împrospǎteazǎ aerul;

-oferǎ loc de agrement;

-lemnul este important.

Prelucrarea datelor, observațiilor și a materialului colectat și valorificarea lor reprezintă etapa finală a drumeției, realizată în ora următoare în cadrul lecției. În această etapă:

se vor sintetiza observațiile despre pădure sub forma unor fișe, imagini, ghicitori și o poezie.

GHICITORI

1. Cetate verde, umbroasǎ 2. Coloratǎ și moțatǎ,

Vara-i tare rǎcoroasǎ. De Nicǎ din tei furatǎ.

3. Un copac cu trunchiul gros 4. Un copac verde și falnic,

Pentru mulți e de folos. Fǎrǎ roade, totuși darnic

Ghinda, care-i fructul lui, Intrǎ-n casǎ de Crǎciun,

E hrana mistrețului. Încǎrcat cu ce-i mai bun.

5. Sub acest copac a stat 6. Mândru de coroana lui,

Poetul prea talentat, Împǎrat al codrului,

Inspirând mireasma toatǎ De departe îl zǎrești

Din coroana-i parfumatǎ. Purtând coarnele regești.

7. Umblǎ dânsa prin grǎdini 8. Umblǎ singur prin pǎdure

Cǎutând mereu gǎini. Cǎutând miere și mure.

Completarea poeziei cu cuvintele corespunzătoare:

Odată cam pe la-nserat

Se adunaseră la sfat

Toți arborii dintr-o …….

Fiindca auziseră că vor s-o fure.

– O să ne taie ! zise unul mai cuminte.

– Mă tem că și eu o să cad

Șoptise falnicul și mândrul ……..

– Eu nu mă tem, că sunt solid !

Vorbește fără frică un ……..

– Ce-o să ne facem dacă vin ?

Întreabă speriat un ……..

– Ce faceți voi ?Vorbiți aiurea !

Le spune mama lor, ……..

N-ați învățat de-atâția ani

Cum să-i învingeți pe…….. ?

Aicea voi sunteți stăpâni

Și-apoi aceia care vin

Vor învăța din măreția voastră

De vor mai mult și bine să ……..

Fișă de evaluare

Pădurea- plămânul verde

ȘTIAȚI CĂ?!

Pădurea este numită “aurul verde” și “”plămânul verde”al planetei.

Stejarii pot trăi până la 800 de ani.

Molidul norvegian poate atinge o înălțime de 61 metri.

Pentru a tăia un brad e de ajuns un minut, dar unui brăduț să ajungă la maturitate îi trebuie peste 60 de ani.

Pentru o tonă de hărtie de ziar 12 copaci trebuie tăiați..

VIEȚUITOARE DIN PĂDURILE DE………..

Notează cu numere pare viețuitoarele din pădurile de conifere.

Notează cu numere impare vietuitoarele din pădurile de foioase.

Denumește copacii din imagini.

Scrie:

– răspunsul la ghicitoare;

– desenează și colorează arborele respectiv;

– precizează și alte conifere.

„Când coboară de la munte

Capătă veșmânt de gală

Cu o mândrăstea în frunte

Și podoabă de beteală”

(………………….)