ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE – ABORDARE INTERDISIPLINARĂ ÎN PREDAREA GEOGRAFIEI ORIZONTULUI LOCAL SI CUNOAȘTERII MEDIULUI LA CLASA A IV A [305220]

[anonimizat] A IV –A

“ COMPLEXUL PISCICOL DUMBRĂVIȚA”

Coordonatori știintifici:

Lect. univ. dr. Unianu Ecaterina

Dr. Dumitrache Daniela

Absolvent: [anonimizat] 2018

[anonimizat] a noilor curricule de predare din întreaga lume susțin utilizarea interdisciplinarității.

Abordarea interdisciplinară este una din abordările nou dezvoltate care sunt acum utilizate în mod obisnuit într-o gamă largă.

Reforma din învatământul românesc din perioada contemporană a [anonimizat]. [anonimizat], predarea-învățarea interdisciplinară este o conditie esențială.

Termenul interdisciplinar este definit in DEX ( 2009) [anonimizat]; și care este fundamentat pe transferul de concepte și metodologii între două sau mai multe discipline ”. Acest lucru presupune abordarea unei teme integrând perspective diverse ale mai multor discipline.

[anonimizat], [anonimizat], dându-le posibilitatea aplicării cunostințelor însușite pe parcurs. [anonimizat], [anonimizat], ci devine un subiect al cunoașterii si acțiunii.

Argument

Activitățile extracurriculare au un rol bine stabilit în dezvoltarea personalității copiilor. [anonimizat] o serie de cunostințe dacă sunt pusi în contact direct cu obiectele si fenomenele din natură. Aceste activități au o [anonimizat] , [anonimizat], [anonimizat], contribuind la formarea personalității.

[anonimizat] o percepție activă si directă a obiectelor , fenomenelor și a anumitor locuri istorice.

Excursiile ajută la dezvoltarea intelectuală și fizică a copilului, la educarea lui cetățenească și patriotică. [anonimizat], dar și îmbogățirea orizontului cultural si științific. Prin excursii elevii își suplimentează și consolidează instrucția școlară dobândind însușirea de noi cunoștințe.

Confruntarea cunoștințelor teoretice cu realitatea vie aflată în natură creează posibilități multiple de a [anonimizat], istorie, biologie,etc. [anonimizat], personală a elevilor la observarea fenomenelor naturii are o valoare deosebită pentru motivația pozitivă a învățării simțind bucuria descoperirii personale ce o încearcă ei în procesul cunoașterii fenomenelor studiate.

Fiind orientate în principal pe viața în natura, în cadrul activităților extracurriculare , cum sunt excursiile, drumețiile si taberele școlare, elevii îsi pot forma sentimentul de respect si de dragoste față de natura, fața de om și de realizările sale.

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA GENERALA A ZONEI DUMBRăVIȚA

1.1.Localizare

Comuna Dumbrăvița este situată în partea centrală a țării, în județul Brașov având următoarele coordonate geografice: 450 46’8’’ Latitudine Nordica si 250 26’7’’ Longitudine Estică.

Fig.1.1 Poziția comunei Dumbravița în cadrul județului Brasov ( sursa https://en.wikipedia.org)

Dumbrăvița este o așezare dispusa în partea de vest a Depresiunii Brașovului, numită și Depresiunea Bârsei sau Țara Bârsei, o depresiune intramontană situată în regiunea de curbură a Carpaților Orientali, ocupând un colț al acestei câmpii, făcând legătură cu Țara Oltului, prin defileul Perșanilor. Spre sud se înalță Măgura Codlei, 1294 m, iar spre vest culmile Perșanilor cu înălțimile : Plăiețul, Curtul Mare, Curtul Mic, Pleșița și Piscul la trei Hotare, cu înălțimi între 764-1013 și multe culmi ce coboară în depresiunea Bârsei, care se închide aici la punctul numit Poarta Țânțărenilor.

Această luncă întinsă este udată de pârâul Hămăradea, care izvorăște de la cota 1013, din locul numit “La trei izvoare” de unde pornesc pâraiele: Comăna, Bogata și Hămăradea; unul spre vest, altul spre nord și ultimul spre sud, locul se mai numește și “La Cheie”.

Dumbrăvița este așezată la zona de contact dintre șesul Bârsei și zona subpiemontană din nord, pe terasa inferioară a văii Hămăradia, la intrarea în golful Vlădeni. După tradiția locală, prima vatră a acestui sat a fost situată pe locurile Popilnică și Hămăradia, relative mai ridicate. Mai târziu , însă locuitorii au ales vatra actuală, în primul rând pentru a se apropia de partea mai fertilă a moșiei comunei. De asemenea, la alegerea acestei vetre a comunei, s-a ținut cont de mai mulți factori locali: existența podurilor de terase, calitatea agricolă a pământului, întinsele terenuri împădurite cu fag și srejar (pădurile Dumbrăvița, Pleșița, Dealul Frumos etc.), mari suprafețe de fânețe, precum și de posibilitățile de comunicație spre central Țării Bârsei, iar prin defileul de la Vlădeni spre Țara Oltului.

Altitudinea medie este de 630 m. Vatra localității este așezată în preajma râului Hămăradea.

Comuna Dumbrăvița este situată în județul Brașov.

Județul Brașov este situat în partea centrală a României, la îmbinarea a două mari lanțuri muntoase: Carpații Orientali și Carpații Meridionali

Are o suprafață de 11576,40 ha ( 99,10 km) delimitată de Culmea Perșanilor de la cota 1013 – Plăiețul 844, spre cota 764 Poarta Țânțarenilor, urmând culmile : Piscul Prunilor, Dealul Taropii, Piscul Strâmt, Piscul lui Dragoș, Piscul lui Roman, Piscul Popii 765 m; culmi ce fac hotar între Dumbrăvița și satele Perșani, Grid, Veneția, Comăna și Bogota Pârău, Fântâna, Cuciulata, Crihalma.

Localizarea comunei este favorabilă, fiind așezată în zona de câmpie piemontană, importantă pentru agricultură, în apropierea municipiilor Codlea și Brașov, la intersecția unor importante căi de comunicație, de-a lungul Hămăradei, toți acești factori permițând o dezvoltare armonioasă din punct de vedere economic.

Este limitată de:

– la Nord – de comuna Crizbav, Satul Nou;

– la Sud – de municipiul Codlea;

– la Est – de comuna Hălchiu;

-la Vest – de Vlădeni (cu un teren de 2643,50 hectare)

Comuna Dumbrăvița se află situată:

– la 22 km. de municipiul Brașov;

la 5 km. de Vlădeni;

– la 7km. de municipiul Codlea; –

– la 6 km. de Satul Nou;

– la 4,5 km. de Crizbav;

Pe teritoriul ei se încrucișează următoarele căi de comunicații:

– calea ferată Brașov – Făgăraș – Sibiu;

– drumul național 1 Brașov – Făgăraș – Sibiu;

– drumul județean DC 112 Satu Nou – Dumbrăvița – Vlădeni;

– drumul communal DC 44 DN l Codlea – Dumbravita -Vlădeni -Perșani , care urcă și coboară Culmea Perșanilor spre Țara Oltului;

Lacul din Dumbravita se afla situat in Depresiunea Barsei, pe bazinul Oltului in judetul Brasov, spre comuna Dumbrăvița cuprinde: un lac de acumulare și un sistem de eleștee piscicole, totalizând 414 ha. din care cca. 180 ha lacul de acumulare si zona adiacenta.

Lacul a aparut prin bararea paraului Hamaradia, helesteele fiind construite ulterior in lunca acestui parau.Vegetatia acvatica si de mlastina (stuf, papura, rogoz etc.) se dezvolta bine pe malul vestic al lacului si pe malurile sudice ale helesteelor mari, totalizand cca. 60 ha Au fost determinate mai multe tipuri de habitate, printre care: luciul de apa, vegetatia emersa, mlastini, paraie cu luncile aferente, fanete, terenuri agricole, pasuni etc.

1.2. Relief

1.2.1. Elemente de ordin geologic

Comuna Dumbrăvița este situată în vestul Depresiunii Bârsei a cărei evoluție geologică implică prăbușirea si instalarea unui regim fluvio-lacustru, cu o intensă acțiune de acumulare, care a dăinuit până aproape de Pleistocenul mediu.

Dezvoltată în zona de maximă curbură a Carpaților, Depresiunea Brașovului apare ca un areal de netă discontinuitate.Peisajul său este marcat de un ,,șes” puternic umectat în care meandrează Oltul și afluenții săi, de trepte piemontane și terase marginale. Contactul față de cu zonele montane se realizează prin cuverturi piemontane și prin culoare de vale (Olt, Bârsa, Timiș, Tărlung etc.) a căror modelare trebuie explicată în funcție de prezența arealului depresionar care a activat puternic eroziunea.

Depresiunea Brașovului, formată la sfârșitul pliocenului, a fost afectată de o puternică subsidență cu efecte evidente în evoluția sa morfologică. Nivelul limitrof de ±950 m , bine păstrat în Munții Brașovului (Tâmpa 955 m, Muchia Ascuțită 1058 m) și pe latura vestică a Munților Teliu și Brețcu, pintenii montani coborând la mai puțin de 900 m, sau pe latura nordică a depresiunii, unde Munții Perșani, Baraolt și Bodoc scad sub 900 m (Dealul Mare 733 m, Dealul Bărbat 726 m etc.) sunt o consecință a mișcărilor de subsidență din zonă. Efectele subsidenței explică numărul redus al teraselor aluviale (3-4 nivele) și altitudinea lor relativă, sub 20 m. Interfluviile largi, cu o pantă continuă către Olt, pot r fi considerate și laturi de origine complex (deluvio-coluvială și eoliană). Între lunca joasă a Oltului, terasele și rama montană, se extend piemonturile înalte, fragmentate,-Săcele, Sohodol- ce se pierd în câmpii piemontane.Apele au transportat în zona montană pietrișuri și nisipuri care au alcătuit adevărate ,,șesuri” erajate. În zona de la Reci nisipurile sunt modelate sub forma dunelor (M.Iancu-1956).

Evoluția depresiunii este fidel consemnată și de rețeaua hidrografică.Oltul are o luncă larg dezvoltată, ce pătrunde pe afluenți sub forma unor golfuri în zona montană (Râul Negru, Tărlung, Bârsa, Timiș etc.)

La contactul cu piemonturile și terasele apar areale de mustire a apelor, care desemnează o limită netă între subunitățile geomorfologice, cu implicații directe în procesele pedogenetice și în compoziția covorului vegetal. Depresiunea Brașovului corespunde și cu cea mai puternică zonă de convergență hidrografică. În cadrul ei consemnăm confluențele paralele: Bârsa, Ghimbășel, Homorod, Vulcănița, confluențele difuze, rezultat al infiltrației apelor în propriile-i conuri de dejecție, ca cele din Săcele și Bod, precum și arealele de concentrare a surselor acvatice, cum sunt cele din depresiunea Târgu Secuiesc, sau confluențele în serie de pe afluenții Tărlung, Râul Negru etc.Cumularea unor debite mari este semnificativă pentru resursele acvatice ale aceleiași mari zone de convergență hidrografică.

1.2.3.Geomorfologia

Din punct de vedere fizico-geografic pe teritoriul comunei Dumbrăvița se întinde pe două mari unități geomorfologice: A.o porțiune din Munții Perșani Centrali

B.Depresiunea Brașov (golful Vlădeni)

A.Munții Perșani Centrali

Munții Perșani fac parte din Carpații Curburii interne.Altitudinea medie este de 650 m, altitudinea maximă 853,8 m – Muchia Curtului Mic.

O serie de culmi – Piscul Strâmt – 764 m, Fața Rudei 732,9 m, Piscul Florin 817,6 m sunt acoperite cu fânețe.

Datorită calcarelor care alcătuiesc Munții Perșani apar peste tot stânci la suprafață de diferite mărimi.

Pantele versanților variază între 10% la Fața Pușcașului până la 50% la Pădurea Varniței și la Vârful Pleșița 860m.

B.Depresiunea Brașov (golful Vlădeni)

,,Golful Vlădeni” formează partea externă nord -vestică a Depresiunii Brașovului , în perimetrul ei se disting următoarele subunități de relief:

1.Dealurile piemontane

2.Terasele

3.Luncile

1.Dealurile piemontane

Dealurile piemontane fac tranziția spre Munții Perșani, fiind formate prin fragmentarea puternică a teraselor și piemonturilor.

Altitudinea absolută este de 570 m – 650 m – Dealul lui Lal având altitudinea de 613 m.

Relieful deluros prezintă diferite particularități funcție de litologie, înălțime, forma versanților.Astfel o parte din versanți prezintă forme cu spinări late, pante mai puțin abrupte, terenurile fiind accesibile practicării agriculturii.

În unele zone (Grădina Boilor – Piscul lui Lal) versanții sunt moderat înclinați, terenurile folosindu-se pentru pășuni și fânețe, panta variază între 7- 18 %.

2.Terasele

Terasele lacustre sunt fragmente din vechile câmpii lacustre. Ele au forma unor trepte foarte largi – zeci sau sute de metrii – și sunt etajate pe mai multe nivele (3-4).

Terasele sunt cuprinse între 540 m și 570 m având pante cuprinse între 5-12 %.Podul terasei este întins, neted, având înclinarea generală spre S-E.

Marginea terasei – fruntea – este sub forma unor taluze mai mult sau mai puțin înclinate.

3. Lunca

Lunca Homorodului formează zona cea mai joasă a depresiunii, cu altitudini absolute cuprinse între 509 m și 538 m.Aspectul general este al unui șes care a luat naștere prin acțiunea de aluvionare a râului Homorod.Panta este de 0,5 – 0,7 % de la vest la est.Solul este aluvial gleizat și gleic.

Inițial albia Homorodului a fost foarte sinuoasă ca rezultat al cursului meandrat al apei într-o zonă cu pantă foarte mică.După anii 1978 parte din albia râului Homorod – de la Vlădeni spre Dumbrăvița a fost îndiguită, formând un canal adânc, care a preluat apele râului.

Aspectul general al luncii este ușor ondulat, cu microdenivelări.

Caracteristica dominantă a luncii – și după îndiguire – a ramas excesul de umiditate freatică.

Figura 1.3. Harta Depresiunii Brașov

1.3. Clima

Primele însemnări asupra climei Depresiunii Brașov datează încă din secolul al XV-lea, documentele vremii consemnând în special unele fenomene excepționale, cum sunt: inundațiile mari, perioadele de secetă cu urmări grave.Astfel, în iunie 1533, au fost asemenea inundații în Țara Bârsei, că de la biserica Sfântu Bartolomeu, peste câmpie, înspre Olt, se vede numai apă;în iunie , iulie, august și septembrie 1625, așa a fost de mare seceta că strugurii s-au uscat pe viță de au rămas cât mazărea, iar bureții s-au uscat în copaci; în 1717 și 1718 a fost așa de mare seceta încât copacii ardeau în pământ și păduri întregi au ars; în aprilie 1737 a fost zăpadă multă care a ținut până la 3 mai, iar pădurea a înverzit abia după 15 mai; în august 1740 a fost brumă, iar la 7 octombrie viscol mare;în iulie 1779 timpul a fost foarte ploios, cu inundații mari cum nu s-a mai văzut de 114 ani, tot câmpul între Cristian-Ghimbav-Brașov era o mare, apa adâncă de câțiva colți (Șt.M. Stoenescu, 1960; N. Topor, 1963).

Prin situarea sa aproape în central țării (pe teritoriul ei se întretaie meridianul de 25045’ longitudine estică și paralela de 450 42’ latitudine nordică), Depresiunea Brașov se află într-o zonă de interferență a influențelor estice și vestice, care – datorită condițiilor geografice și în primul rând, configurația reliefului înconjurător – capătă trăsături specifice locale și imprimă regiunii un caracter de tranziție între partea estică și sud-estică a țării, expusă mai mult maselor de aer continental, și cea vestică și nord-vestică, unde se face simțită influența maselor de aer oceanic.

În descrierea climei comunei Dumbrăvița ne bazăm pe datele înregistrate pe site-ul meteorologic www.meteoblue.com .

Dumbrăvița se situează în sectorul de climă temperat continental moderată, fiind așezată la adăpostul munților, la poalele acestora .

Munții Perșani, prin așezarea și altitudinea lor redusă, sunt situați în zona de trecere de la clima bazinului Transilvaniei la cea a versanților nord-vestici ai Carpatilor de Curbura. Distribuția în spațiu a elementelor climatice oscilează aici mai ales în funcție de expunere și altitudine. Pe versanții nord-vestici, precipitațiile anuale sunt sub 650 mm. Din această cauză aici pot fi întalnite elemente de vegetație silvostepică. Pe versanții estici precipitațiile anuale scad sub 550 mm. Cea mai mare cantitate de precipitații se înregistrează de la sfârșitul lunii mai până la jumătatea lunii iulie. Numărul mediu anual de zile senine este de 80-100. Solul este acoperit de zăpadă peste 70 zile.
Grosimea medie anuală a stratului de zăpadă pe sol depășește 60 cm. Riscul înzăpezirii în Perșani este redus, ceea ce permite circulația prin pasuri tot timpul anului. Prima zi cu îngheț posibil este 1 octombrie, iar ultimele înghețuri survin între 21 aprilie și 1 mai. Perioada optimă pentru practicarea turismului este între lunile mai și octombrie, iar cu mașina, tot anul.
Vanturile dominante aparțin sectorului vestic, nord-vestic și sud-vestic, care condiționează și climatul depresiunilor orientate pe aceste direcții. Pe versantul estic al Perșanilor apare primăvara un vânt cu caracter fohnic, cunoscut sub numele de vântul mare sau mancătorul de zăpadă, care datorită temperaturii ridicate topește zăpada mai de timpuriu. Numarul mediu anual de zile senine din acest masiv este de 80-100 și se înregistrează în lunile august și septembrie, în vreme ce in iunie sunt doar 4-6, iar în ianuarie-februarie 6-8. Numarul mediu anual de zile cu ninsoare este de 30-40, 40 înregistrandu-se pe vârfurile cele mai înalte și în Perșanii nordici. Numarul mediu anual de zile cu sol acoperit de zapadă este de 80, doar în defileul Oltului, la Racoș, este de 60.
În concluzie, Munții Perșani au un climat temperat continental moderat, cu precipitații medii, care favorizează turismul local, realizarea de excursii, drumetii, etc .Excursiile se pot face in toate anotimpurile anului, insa excursiile din timpul iernii nu sunt recomandate, deoarce iernile sunt foarte friguroase cu precipitații scăzute, multe zile acoperite și cu ceață și viscole destul de frecvente.

Primăverile sunt blânde și instabile. Verile sunt mai răcoroase decât în alte părți din țară dar ceva mai călduroase ca la Brașov, în schimb precipitațiile sunt mai scăzute ca la Brașov, deși în acest anotimp se înregistrează cea mai mare cantitate de precipitații. Descărcările electrice din anotimpul de vară sunt destul de frecvente. Toamna este cel mai frumos anotimp, zilele senine și însorite putându-se prelungi până în noiembrie

1.3.1. Temperatura aerului

Condițiile locale ale Depresiunii Bârsei sunt valabile și pentru comuna Dumbrăvița , așezată în vestul depresiunii. Aceste condiții se reflectă asupra temperaturii aerului, astfel încât aceasta apare, față de alte regiuni ale țării, mult mai rece. Se cantonează în cea mai mare parte a anului mase de aer rece încât temperaturile medii anuale nu depășesc + 7,5 0C(Brașov +7,8 0C), datorită în primul rând altitudinii destul de mari.

Se poate constata gradul mai pronunțat al continentalismului la Dumbrăvița, reflectat prin diferențe mai mari de temperatură între iarnă și vară. Amplitudinea termică la Brașov este de 21,7 0C, iar la Dumbrăvița de 25 0C. Iernile sunt mai friguroase pe când verile sunt mai călduroase ca la Brașov. În lunile de iarnă, temperatura medie ajunge pânâ la – 3 0C.

tabelul 1.1.regimul temperaturilor medii lunare în 0C ( sursa: www.meteoblue.com)

Numărul mediu al zilelor cu temperaturi mai mici decât 00 C este de 128,2 zile, iar al zilelor cu temperaturi maxime ce ating sau depășesc 300 C este de 82 zile anual. Iernile foarte geroase din interiorul Depresiunii Bârsei, cu temperaturi mai scăzute decât a regiunilor mărginașe, mai înalte și chiar a vârfurilor munților, se datoresc fenomenului de inversiune termică.În nopțile senine și fără vânt aerul rece se scurge de pe versanții munților în depresiune unde stagnează în locurile cele mai joase fiind mai greu. Invazia în Depresiunea Brașovului a aerului rece, al vântului Nemira, o ramură a crivățului, poate contribui la fel la formarea iernilor geroase.

Datorită diferențelor de altitudine între fundul depresiunii și înălțimile muntoase din jur, ce depășesc 1000-1700 m și chiar 2500 m, care îngreunează circulația aerului producănd o slabă aderație, inversiunile termice apar în cursul întregului an. Inversiunile au cea mai mare frecvență iarna și toamna, iar primăvara și vara sunt mai reduse ca intensitate.

1.3.2. Precipitatiile atmosferice în mm

Poziția geografică a Depresiunii Bârsei aproximativ în centrul țării, în zona de interferență a influențelor continentale din est cu cele vestice de origine oceanică, precum și configurația reliefului imprimă și precipitațiilor o serie de trăsături specifice.

Datorită așezării depresionare, Țara Bârsei primește mai puține precipitații decât regiunile cu aceeasi altitudine situate la marginea Carpaților. Localitățile din interiorul depresiunii primesc mai puține precipitații decât localitățile situate la poalele munților unde norii cunosc o mișcare ascendentă care duce la formarea ploilor . Repartizarea precipitațiilor în timp este foarte neuniformă, înregistrându-se fluctuații mari în diferite luni și din an în an ceea ce conduce la prejudicii în agricultură.

Cercetând mersul mediu anual al precipitațiilor se constată că în lunile mai, iunie și iulie cad cele mai multe precipitații.

tabelul 1.2. Regimul cantitații de precipitații medii lunare în mm( sursa: www.meteoblue.com)

Regimul precipitațiilor atmosferice prezintă o mare variabilitate. Astfel, sectorul cel mai de jos al depresiunii Bârsei, primește cele mai mici cantități anuale de precipitații (500-600 mm), în întreaga zonă piemontană a județului, cantitatea anuală de precipitații variază între 600-750 mm.Pe versanții munților, cantitățile anuale de precipitații cunosc o evidentă variație altitudinală. În etajul premontan, cantitățile de precipitații cresc de la 750 la 950 mm, în etajele climatice montane ajung până la 1200 mm., iar de la 1800 m. altitudine în sus, în etajele montane, precipitațiile anuale depășesc 1400 mm.

Cantitățile anuale de precipitații prezintă și o accentuată variabilitate în timp, de la un an la altul. Astfel, în anii cu o activitate ciclonică intensă, la toate stațiile climatologice din județul Brașov s-au înregistrat cantități anuale de precipitații mai mari de 1000 mm (Bod 1060 mm, Făgăraș 1166 m, Vârful Omu 2401 mm). În anii deficitari, când persistă sistemele barice anticiclonice, cantitățile anuale de precipitații nu au depasit 400-500 mm în șesul depresionar al Bârsei și 900 mm pe vârfurile munților.

Cantitățile maxime de precipitații 106,0 l/mp s-au înregistrat la Stația hidrologică Dumbrăvița în intervalul 6-7 iulie 1994, capabile să provoace apariția viiturilor.

În medie avem 160,8 zile cu precipitații pe an dintre care 106,2 cu ploi și 54,6 de zile cu zăpadă (precipitații solide).

Grosimea medie a stratului de zăpadă este de 13 cm în ianuarie, 12,5 cm în februarie, 1,2 cm în martie, 0,3 cm în aprilie, 0,7 cm în noiembrie și 4 cm în decembrie. Intervalul mediu între prima și ultima ninsoare este de 142 de zile. În unii ani grosimea stratului de zăpadă a fost foarte mică având urmări negative asupra semănăturilor de toamnă.

Manifestările electrice se produc mai ales în lunile de vară, frecveța lor medie fiind de 10,2 în iunie, 10,8 în iulie și de 7,4 în august.

1.3.3. Vânturile ( roza vânturilor)

Formele majore de relief, configurația generală a acestora, orientarea lor se imprimă și asupra direției vântului. Cele mai frecvente vânturi la Dumbrăvița sunt cele din NV, apoi cele din SV. Ele sunt în același timp și cele mai puternice având o viteză medie de 3,5 m/sec, respectiv 3,2 m/sec. Viteza medie a vânturilor este de 2m/sec. În ianuarie și februarie s-au înregistrat cele mai multe viscole.

O altă categorie de vânturi locale periodice generate tot de alternanța formelor de relief (munții, depresiunea) sunt brize montane. Acestea sunt de două tipuri: brize de zi și brize de noapte. În cursul dimineții datorită încălzirii mai rapide a vârfului de munte se crează un minim barometric pe vârfuri ceea ce duce la formarea unui vânt dinspre vale-vârf, briza de zi, seara fenomenul este invers din răcirea mai lentă a suprafeței depresionare, minimul barometric se află în depresiune iar vântul bate dinspre înălțimi spre șes.

Direcția S are o frecvență redusă datorită înălțimilor muntoase care se ridică în aceste părți constituind un obstacol pentru masele de aer.

Vânturile care bat dinspre părțile vestice aduc precipitații, cele dinspre est aduc o vreme secetoasă, secetele fiind mai frecvente primăvara.

Când presiunea atmosferică este mult mai mică decât în părțile exterioare ale Carpaților sunt atrase mase de aer dinspre sud. Acestea escaladează înălțimile munților, lepădându-se de toată umezeala și apoi coboară ca vânturi lipsite de umiditate spre Depresiunea Brașovului încălzindu-se puternic. Acest vănt uscat, cald, descendent se numeste “föhn”, “vântul mare” sau “mâncătorul de zăpadă” și bate în mod deosebit spre sfârșitul iernii și provoacă topirea grabnică a zăpezilor și o încălzire substanțială a timpului.

1.4. Hidrografia

Rețeaua hidrografică a Țării Bârsei se caracterizează prin existența unor râuri de mărime mijlocie, toate tributare Oltului. Între apele de suprafață și cele subterane există o strânsă legătură ambele fiind influențate de regimul precipitațiilor.

1.4.1. Apele subterane

Depozitele care intră în alcătuirea geologică a Depresiunii Bârsei, permit acumularea unor însemnate cantități de ape subterane.În depozitele de materiale detritice, cu grosime mare, de vârstă nouă, cuaternară există orizonturi acvifere destul de bogate, aflate la adâncimi variabile.Adâncimea stratului freatic descrește în funcție de grosimea depozitelor piemontane.

În funcție de condițiile geologice, se deosebesc două zone principale:

zonă montană cu roci mai consistente (șisturi cristaline, calcare, gresii,etc) unde stratul acvifer se află de regulă, la adâncime;

zonă joasă (incluzând șesurile depresionare, luncile și terasele Oltului), în care materialele sedimentare detritice mai moi (pietrișuri pleistocene, nisipuri holocene) au o grosime mare, permițând constituirea unor orizonturi acvifere destul de bogate și cu calități corespunzătoare pentru diferite utilizări.

În sectorul Țara Bârsei se remarcă ape de adâncime de bună calitate, apa freatică se găsește la o adâncime de la 1-2 m până la 10-15 m. mai ridicată în zona Sânpetru- Hărman-Prejmer, cu un debit până la 6 l/s. În sectorul Rupea-Homorod apele de adâncime nu oferă debite importante de apă de bună calitate; apa freatică, de mică adâncime și grosime are debite scăzute, fiind puternic influențate de regimul ploilor ;apa freatică din lunca Oltului aferentă acestui sector, înregistrează un debit de 0,2 mc/s. În sectorul Făgăraș unde straturile de pietriș și nisip cuaternar ating grosimi de 35-40 m, stratul acvifer se află la o adâncime ce nu depășește 60-70 m., iar debitul exploatabil din aceste depozite este de 1-5 l/s.

Principala sursă de alimentare o constituie cea nivopluvială, este o concordanță între creșterea nivelului apelor subterane și cantitatea de precipitații din zonă.

În perioadele secetoase, stratele acvifere sunt alimentate de apele curgătoare.

Apele subterane cantonate în stratele acvifere au un debit de 0,2-5 l/sec, debitul maxim ajungând la 9,09 l/sec în perioadele de alimentare abundentă.

Dumbrăvița se află deasupra următoarelor corpuri de apă subterană:

-Depresiunea Brașov

-Munții Perșani

În ansamblu, resursele de apă subterană ale localității sunt considerabile și pot aduce o contribuție substanțială la satisfacerea necesarului de apă a acestei zone.

Evoluția cantitativă a resurselor de apă de suprafață și subterane de pe teritoriul localității Dumbrăvița se urmarește prin stația hidrometrică, Dumbrăvița localizată pe cursul Homorod– Ciucaș având Cota “0” Mira [mdMN] – 520,156, aflată în administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor Brașov.

1.4.2. Apele curgătoare

Colectorul principal al râurilor din județul Brașov este Oltul, pe o lungime de 193 km și o suprafață de bazin de cca. 6000 kmp. Principalii afluenți sunt: Tărlung, Ghimbășel, Bârsa, Homorod, Șercaia. Bazinele hidrografica cuprind forme variate de relief, de la zonele montane înalte până la zone depresionare, ceea ce are importanță în regimul de alimentare.

Dispoziția este, în general, convergentă, toate râurile care izvorăsc din munți curgând spre depresiuni unde sunt colectate de râul Olt, de-a lungul acestuia formându-se câteva arii de convergență, cum sunt cele de la Lunca Câlnicului, Feldioara, Augustin, Homorod și Făgăraș. Densitatea rețelei râurilor este mai mare pe versantul nordic al munților Făgăraș și în depresiunea adiacentă unde ajunge până la 1,4 km/kmp (una din cele mai mari valori din țară). Pe măsură ce altitudinea scade și dependent de aceasta și cantitatea de precipitații, densitatea scade, înregistrând 0,6 – 0,7 km/kmp în câmpia depresionară. Debitul anual al Oltului înregistrează 30 mc/s la Feldioara, crescând la 50 mc/s la Făgăraș. În comparație cu Oltul, afluenții acestuia au debitele mai mici, dar nu neglijabile: Ghimbășelul 1,8 mc/s la Râșnov și 2,8 mc/s la confluența cu Oltul, Bârsa 2,9 mc/s la Zărnești, Homorodul Mare 4,3 mc/s, Viștea 0,5 mc/s, etc.

Cursurile de apă din perimetrul comunei Dumbrăvița aparțin bazinului hidrografic al Oltului superior.Cel mai important este Homorodul în a carui vale se varsă, ca afluenți pe partea stângă pârâurile: Popilnica, Hamăradia, Valea Caselor, Valea Ursului etc. Homorodul pornește din ,,Muchia cu Hotaru” luând ca afluenți pe dreapta imediat pârâul Ursoaia și pârâul Cerboaia.din dreptul satului Vlădeni, albia majoră a Homorodului se lățește mult ( 200-700 m), devenind practice orizontală ( 0.5- 0,7 % E).Râul Homorod este îndiguit având o mică albie regularizată.

Volumul maxim scurs se produce de obicei în aprilie ( 10-15%).Primăvara se scurge de obicei circa 40% din volumul.Ținând cont de interdependența dintre debitul râurilor și nivelul apei freatice, se înțelege că primăvara lucrările solului sunt stânjenite din cauza excesului de apă din sol.Cu toate că este îndiguit râul, acest exces de umiditate mai persistă, datorită pantei foarte reduse și nivelului destul de ridicat al apei freatice.

În afară de Valea Homorodului, luncile celorlalte pârâuri sunt mici depășind 10-30 m lățime.

Nivelul freatic este situate la adâncimi de peste 10 m cu excepția luncilor înguste unde se află la 0,5-1 m și a șesului alluvial al Homorodului unde apa freatică urcă între 0,5 – 2,5 m.

Toate cursurile de apă care au obârșiile în Munții Perșani aparțin bazinului hidrografic al Oltului. Oltul se apropie de munți la Rotbav, iar din aval de Măieruș și până la Augustin el formează o vale largă la limita estică a ramei muntoase. Între localitățile Rotbav și Augustin, afluenții Oltului care coboară din Perșani și traversează localitatea Dumbrăvița sunt:

Homorodul, un important afluent al Oltului, ia naștere din unirea Homorodului Mare cu Homorodul Mic, ambele cu izvoare în Munții Harghita;

Homorodul își are principalele surse sub Dealul Mare, în Perșanii sudici; afluenții mai de seamă de pe partea stangă sunt:pârăul Popilnica, pornit de sub Piscul Strâmt, pârâul Hamaradia cu izvoarele sub Dealul Vizeșul Mic, Valea Caselor, cu obârșiile sub vârful Pleșita și Valea Ursului. Pe dreapta primește pârâul Cerboaia, Valea Boului, Valea Cărbunelui, Geamăna și Pârâul Auriu.

Albiile majore ale principalelor cursuri de apă din această zonă sunt presărate cu mlaștini temporare, a căror apă se pastrează până în august sau permanent. Cele mai mari se gasesc de-a lungul Oltului, între Rotbav și Augustin, Comăna de Jos și Veneția de Jos, și în apropierea comunei Dumbrăvița, pe Homorod.

Din punctul de vedere al evoluției albiilor, acestea au profile longitudinale active cu fenomene intense erozionale și de transport a aluviunilor pe cursurile superioare și mijlocii.

Pârâul Hămăradea adună toate apele ce coboară din culmile Persanilor pe versantul estic ducându-le în Olt, iar celelalte două pâraie adună apele de pe versantul vestic ale munților Perșani, ducându-le tot în Olt, după trecerea acestui râu prin Racoș

Sursele de alimentare cu apă a bazinelor hidrografice sunt variate: din ploi 48%, din topirea zăpezii 32%, din subteran 20%.

Lungimea totală a râurilor cadastrale pe teritoriul comunei Dumbrăvița este de 14.542 kilometrii.
Pe sezoane, scurgerea medie se realizează astfel: primăvara 41,3%, vara 27,1%, toamna 15,0%, iarna 16,6%.

Acest lucru demonstrează că în perioada martie-august se produce cea mai mare parte a scurgerii anuale provenite din topirea zăpezii și ploi, iar în perioada septembrie – februarie scurgerea este mult diminuată datorită cantității reduse de precipitații care în bună parte este sub formă de zăpadă.

Scurgerea maximă se produce ca urmare a topirii zăpezilor, căderii ploilor sau suprapunerii acestor două elemente care pe teritoriul județului nostru au valori ridicate, comparativ cu alte zone. Pe râul Olt și pe principalii săi afluenți, scurgerea maximă se produce în majoritatea cazurilor în perioada aprilie-iunie. Pe afluenții cu suprafețe de bazin mai mici de 100 kmp, apele mari se produc și în urma unor ploi torențiale în timpul verii.

Debitul cel mai mare înregistrat pe un râu din județul Brașov a fost pe Olt în anul 1975, valoarea fiind de 1376,0 mc/s.

Rețeaua hidrografică, cu o densitate mare și o alimentare bogată, dă valori mari ale scurgerii, înscriind județul Brașov în categoria zonelor afectate frecvent de viituri de mare amploare. Scurgerea maximă se produce de regulă în perioada aprilie-mai în urma topirii zăpezilor, combinată cu căderile de precipitații.

Viiturile produse au avut efecte negative asupra lucrărilor hidrotehnice, terenurilor arabile și localităților limitrofe cursurilor de apă, mai ales viiturile din anii 1970, 1975, 1984, 1991.

Scurgerea minimă se produce în două perioade:

vara-toamna datorită cantității mici de precipitații și evaporației puternice a apei

iarna datorită precipitațiilor sub formă de zăpadă și temperaturilor scăzute ce produc înghețul râurilor

Debitul cel mai mic înregistrat pe un râu din județul Brașov a fost în anul 1986 pe râul Breaza, valoarea fiind de 0,068 mc/s.

Parâul Hămăradea adună toate apele de pe culmile estice ale Perșanilor de două – trei ori se revarsă inundând luncile de la Vlădeni-Dumbrăvița -Satul Nou. Din cauza acestor inundații pe aceste locuri rămân bălți, uneori destul de mari, iar în trecut ele erau și mai numeroase crescând astfel turbăriile dintre Dumbrăvița și Satul Nou cu o grosime de peste 10 m .Aceste bălți constituiau altădată un mediu prielnic pentru creșterea țînțarilor, insectă de la care și-a luat comuna numele. Că este așa se confirmă și prin faptul că localității i se mai zicea Mukoadorf(Satul Moșițelor), căci țînțarii pe parcurs pentru a despărți denumirea satului de cea a insectei, îi spun la insectă moșiță. Imediat ce părăsești lunca Hămărăzii insectele devin tot mai rare.

Denumirea pârâului Hămăradea este de asemeni foarte veche, derivând din latina vulgară-humo rados (pământ umed) nu din ungurește hamar (iute-repede) întrucât pârâul are un curs foarte liniștit.

Dacă lunca Hămărăzii făcea uneori ravagii prin bălțile ei pline de țînțari, apoi ea a fost și folositoare locuitorilor, căci lunca constituia un zid de apărare al satului, întrucât nu era prea ușor să treci prin bălțile acestui pârâu, ca să ajungi în sat; astfel se explică pentru ce aici nu s-au instalat nici coloniștii unguri și nici sași, satul păstrându-se curat românesc până în zilele noastre.

Datorită lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor ce s-au executat treptat, după 1975, au fost apărate localitați, importante suprafețe de teren, drumuri, căi ferate, etc., dar pe de altă parte, s-au redus timpii de propagare, crescând și puterea de eroziune și transport.

Acumulările existente duc la atenuarea și controlarea doar parțială a undelor de viitură.

Intravilanul localităților ce poate fi afectat în cazul unor accidente la construcțiile hidrotehnice sunt:

– pe pr.Homorod Ciucaș sector îndiguit: Vlădeni, Dumbrăvița, Feldioara;

– pe pr.Homorod Ciucaș aval ac.Dumbrăvița: Satu Nou, Feldioara;

1.4.3. Apele stătătoare

Perimetrul total al lacurilor cadastrale din comuna Dumbrăvița este de 8.873 kilometrii.

lacurile de pe teritoriul comunei Dumbrăvița sunt:

lacul de baraj situate în bazinul Homorod (Ciucaș)

lacul Dumbrăvița situate în bazinul Homorod (Ciucaș); amenajare piscicolă

lacul Dumbrăvița situate în bazinul Homorod (Ciucaș); amenajare piscicolă

lacul Dumbrăvița situate în bazinul Homorod (Ciucaș); amenajare piscicolă

lacul Hamaradeia-Dumbrăvița-situat în bazinul Vulcănița ; amenajare piscicolă

lacul Hamaradeia-Dumbrăvița-situat în bazinul Vulcănița ; lac de acumulare

lacul Holboșel I situal în bazinul Homorod (Ciucaș); lac de acumulare

lacul Holboșel II situal în bazinul Vulcănița; lac de acumulare

lacul Holboșel III situal în bazinul Homorod (Ciucaș); lac de acumulare

Complexului Piscicol Dumbrăvița – Arie de Protecție Specială Avifaunistică

Este situat în Depresiunea Bârsei, bazinul Oltului, din județul Brașov, localitatea Dumbrăvița. Aceasta aria protejată are aproximativ 420 hectare, din care cca. 180 ha lacul de acumulare și zona adiacentă, iar restul complexul de heleștee și alte terenuri învecinate. Lacul s-a format prin bararea pârâului Hamarandia,iar heleșteele fiind construite ulterior în lunca acestuia.
  Vegetația acvatică și de mlaștină (stuf, papură, rogoz etc.) se dezvoltă bine pe malul vestic al lacului și pe malurile sudice ale heleșteelor mari.
Au fost determinate mai multe tipuri de habitate, printre care: luciul apei, vegetația emersă, pâraie cu luncile aferente, fânețe, mlaștini, terenuri agricole, pășuni etc.
Scopul declarării sale ca arie naturală protejată au fost pasările și habitatele lor. Aici s-au observat peste 200 specii de păsări. Dintre acestea, câteva sunt incluse în directivele și convențiile europene și internaționale privind conservarea biodiversității (Directiva Păsări a Uniunii Europene, Convențiile de la Berna și Bonn etc.). Dintre acestea, mai importante sunt: buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), stârcul roșu (Ardea purpurea), egreta mare (Casmerodius albus), barza neagră (Ciconia nigra), rața roșie (Aythya nyroca), carstelul de câmp (Crex crex) etc. Aceste specii sunt considerate „ținta” pentru protecția lor și a habitatelor caracteristice la nivel local.

Întreaga arie reprezinta cel mai important loc de concentrare a păsărilor de apă din județul Brașov și unul din cele mai importante din centrul țării (Transilvania).

Pentru câteva specii de păsări (barza neagră, egreta mică, egreta mare, califarul alb,) este zona cu cele mai mari efective observate în Transilvania. Pe bună dreptate, aria protejată a fost denumită "Delta Brașovului" sau “Delta dintre munți”.

Pe lângă avifaună, aria este importantă atât pentru plantele sale cât și pentru asociațiile vegetale existente în teritoriu. Dintre plante, sunt importante unele specii rare și protejate în România sau la nivel european. Speciile de plante protejate, incluse în Lista Roșie sunt: Pedicularis sceptrum-carolinum, Ligularia sibirica (menționată și în Directiva Habitate a UE, anexa2), Menyanthes trifoliata, Comarum palustre, Valeriana simplicifolia, Dactylorhiza incarnata, Epipactis palustris, Trollius europaeus.

În sectorul nord-vestic al lacului se află o mlaștină eutrofă în care se dezvoltă speciile menționate, cunoscută de cercetătorii botaniști și înainte de apariția lacului, ca și mlaștinile / turbăriile din zona heleșteelor mari ale ariei. Acestea sunt rămășițe vii și importante din punct de vedere științific ale vechilor mlaștini eutrofe și turbării ce ocupau odinioara o parte a Depresiunii Brașovului

Mamiferele sunt și ele bine reprezentate, importantă fiind vidra (Lutra lutra), specie protejată și inclusă în Directiva Habitate, anexa 2

În anul 2003, lacul Dumbrăvița și un heleșteu au fost declarate arie naturală protejată de nivel local prin Hotărâre a Consiliului Județean Brașov. Ulterior această suprafață a fost extinsă și s-a format actuala arie naturală protejată de importanță națională, prin H.G. 2151 / 2004. Zona are în prezent și statut de Zona Umedă de Importanță Internațională (Sit Ramsar), prin H.G. 1586 / 2006. La nivelul anului 2006 era al cincilea Sit Ramsar din România și singurul din Transilvania. În anul 2007 aria extinsă ca suprafață, va căpăta statut de rezervație naturală de nivel european, ca Sit Natura 2000 (SPA)

1.5. Învelișul biopedogeografic

1.5.1. Solurile

Solurile zonale caracteristice din punct de vedere altitudinal și al așezării Depresiunii Brașovului sunt cele brune de pădure. Datorită particularităților evolutive, ale depresiunii, respectiv individualizarea relativ târzie a reliefului (pleistocen-holocen), solurile zonale nu sunt prezente decât pe rama exterioară a depresiunii acestea necesitând o evoluție pedologică mai îndelungată.

Solurile de pe podul terasei – solurile argiluviale – sunt afectate de exces periodic de umiditate provenit din precipitații.Datorită existenței unui orizont cu permeabilitate redusă la mică adâncime, cât și datorită pantelor reduse în solurile argiluviale în orizontul Bt se acumulează apa.Acest fenomen apare în special primăvara, dar și toamna, în cazul unui regim de ploi abundant.

1.5.3. Fauna

Printre mamiferele valoroase din punct de vedere cinegetic, o pondere mare o dețin: mistrețul (Sus scrofa), ursul (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx), cerbul (Cervus elaphus), căpriorul (Capreolus capreolus).

Mai întâlnim vulpea, lupul, jderul, dihorul, veverița, etc. Dintre păsări amintim mierla, sturzul, ciocănitoarea, pițigoiul, uliul, cucuveaua, huhurezul, care traiesc în desimea pădurilor, impresionează prin aspect și obiceiuri cocoșul de munte (Tetrao urogallus) și ienurca (Tetrastes bonasia) ale râurilor În zona Cheilor Vârghișului au fost observați vulturi de stâncă.
Bălțile și meandrele părăsite ale Oltului și unora din afluenții săi adăpostesc în stufărișuri și sălcete numeroase păsări de baltă sau de pasaj-rața, lișița, gâsca, sitarul, stârcul, găinușa de baltă, lăcarul. Tot în păduri și fânețe apar vipera comună (Vipera berus), sopârla de munte (Lacerta vivipara), iar pe malul apelor tritonul (Triturus montandoni) și broasca roșie de munte (Rana temporaria).
Cursul superior la apelor repezi de munte este domeniul păstrăvului (Salmo trutta fario), care predomină pe văile Vârghiș, Bogata, Bârsa, Veneția, Șinca, Comăna.Scobarul (Chondrostoma nasus), cleanul (Leuciscus cephalus), moioaga sau mreana vânătă (Barbus meridinalis petenyi), lipanul (Thymallus thymallus) și plătica (Abramis brama danubii) trăiesc pe cursul mijlociu al râurilor. Bălțile din zonele inundabile ale Oltului și unii afluenți mai lenți din cadrul depresiunilor, ca și lacul de baraj de lângă ștrandul Codlea sunt populate cu caras, crap și știucă.

Figura 1.17. Elemente de faună locală( sursa:google)

Barza neagra (Ciconia nigra) Egreata mica (Egretta garzetta)

Foto: Ciungara Bogdan Foto: Benny-Photo.com

1.7. Demografia comunei Dumbrăvița

Populatia reprezinta totalitatea indivizilor care traiesc pe un anumit teritoriu sau areal geografic , considerati in ansamblu, indiferent de caracteristicile sau particularitatile acestora legate de rasa, etnie,gen sau varsta.

Figura1.18 Structura localității Dumbrăvița

Populația nu este doar un agregat statistic, o sumă de indivizi, un număr sau un sistem relativ autonom determinat de nașteri și de decese; populația se caracterizează printr-o mare complexitate, prin interdependențe în care factorii biologici se înlănțuiesc cu cei sociali, economici, culturali. În ultimă analiză, dimensiunii cantitative a populației i se adaugă tot mai pregnant caracteristici calitative, pe măsura progresului social-economic. Este deci pe deplin explicabil de ce pe primul plan se situează astăzi calitatea populației, calitatea vieții, iar măsura cea mai deplină a acesteia ne dau indicatorii sociali. O populație se deosebește de alta nu numai prin număr sau prin indici demografici, cantitativi; mult mai profunde sunt deosebirile, determinate de caracteristici cum ar fi: „stocul de sănătate”, „stocul de învățământ”, caracteristicile profesionale și sociale ale membrilor săi. În lumina acestor considerații generale voi încerca să schițez un tablou succint al populației comunei Dumbrăvița de azi, să pun în evidență unele caracteristici cantitative și calitative ale acesteia.

Ca rezultat al prefacerilor adânci din viața economică, socială și culturală a țării noastre au intervenit modificări importante și în structura populației comunei Dumbrăvița.

Scăderea numărului populației se datorește atât migrației populației cât și scăderii natalității.

În decursul timpului numărul populației comunei Dumbrăvița a cunoscut o evoluție ascendentă întreruptă de perioada războaielor.

Populația  comunei Dumbrăvița era în anul 1765 de 2500 suflete, iar în anul 1866 la 1 februarie (conform registrului bisericii din Țânțari) de 2607 locuitori din care 2543 români și 64 țigani împărțiți în 553 de familii; 800 locuitori sub 14 ani, 385 locitori cu vârste cuprinse între 14 și 21 de ani, 1200 locuitori cu vârste cuprinse între 21 și 60 de ani și 142 locuitori cu vârste peste 60 de ani.Din cele 553 de familii , 100 familii cu mai mult de 6 copii, 306 familii cu 2-6 copii, 82 familii cu 1 copil, 62 familii fără copii și 3 familii de bătrâni singuri.

Evoluția cantitativă a populației comunei Dumbrăvița este oglindită în recensămintele efectuate de-a lungul anilor:

Dinamica numărului populației. Orice comunitate umană este caracterizată în primul rând printr-un anumit număr de persoane (locuitori) ce înregistrează oscilații în timp, deci o anumită dinamică.

Această dinamică (evoluție pozitivă sau negativă) se datorează faptului că această comunitate funcționează ca un sistem care este supus unei permanente schimbări ca urmare a intrărilor și ieșirilor ce îl caracterizează.

În funcție de natura acestor schimbări populația respectivă poate fi considerată:

1.7.1. Structura populației pe grupe de vârstă

Structura pe grupe de vârstă este expresia divizării populației totale a unei comunități în efective anuale, cincinale, decenale sau, în trei categorii semnificative, corespunzătoare populației tinere, adulte și vârstnice.

Grupa tânără, în care se încadrează populația de la 0 la 24 ani ( sunt care si muncesc dupa terminarea liceului), este în mare parte non-productivă.

Grupa adultă considerată între 25 și 60 de ani reprezintă grupa productivă și, de asemenea, reproductivă.

Grupa vârstnică cuprinde populația ce depășește 65 de ani, această populație este non-productivă, iar proporția acesteia prezintă tendințe ascendente

Din punct de vedere demografic, dar și economic, o importanță deosebită o prezintă analiza ponderii populației vârstnice și a populației tinere în cadrul populației totale.

La nivelul comunei Dumbrăvița populația tânără depășește populația vârstnică.

1.7.2. Structura populației pe sexe

Structura pe sexe reprezintă expresia proporției bărbați / femei în totalul populației și se identifică raportând, fie numărul total al bărbaților la numărul total al femeilor (raport de masculinitate), fie numărul total al femeilor la numărul total al bărbaților (raport de feminitate). La nivelul țării a crescut ponderea femeilor în total, de la 50,8% în anul 1992, la 51,3% în anul 2002.

CAPITOLUL 2

DRUMETII, EXCURSII, TABERE SCOLARE

2.1. Excursia de o zi , cunoscuta si sub denumirea de vizita geografică este o deplasare scurtă de cel mult o zi care oferă posibilitatea revenirii acasă în aceeași zi și care are ca scop cunoașterea unui singur obiectiv, de obicei antropic.

Destinația unei vizite poate fi o localitate, o întreprindere ( de morarit ,minieră, piscicolă, centrala electrică, fabrică de zahăr, de confectii), o fermă agricolă ( viticolă, pomicolă, stână, fermă de animale ), o exploatare forestieră, un șantier de construcții, o stațiune de cercetare, un observator astronomic, un planetarium, o stație de epurare a apei, o stație meteorologică, o stație hidrologică, o grădină botanică, sere de legume și flori, o grădină zoologică, diferite muzee ( al satului, etnografic, zoologic, botanic, de arta, al investițiilor ), un șantier arheologic, cetăți, castele, o bibliotecă, universități etc. Vizita este organizată după orele de curs, la sfârșit de săptămână sau în vacanțe.

Tipuri de vizite în funcție de pregătire a elevilor la o anumită disciplină:

-introductive, care se organizează înaintea predării unei discipline, la început de capitol;

-curente, care se organizează concomitent cu învățarea disciplinei respective; au rol ilustrativ, demonstrative, aplicativ; dacă obiectivul fundamental al vizitei este dobândirea de cunoștințe noi se organizează o lecție vizită.

-finale, care se organizează la sfârșitul predării cu scopul fixării sau recapitulării cunoștințelor, a ilustrării sau aplicării unor cunoștințe.

Sugestii metodice privind organizarea vizitei

• stabilirea obiectivului sau a locului de vizitat ;

• documentarea asupra obiectivului/ locului de vizitat ( cărți, hărți etc.);;

• stabilirea scopului și obiectivelor urmărite;

• deciderea programului activității;

• alegerea mijloacelor de transport si estimarea costurilor ( bilete pentru mijloacele de transport sau la intrarea în muzee);

• obținerea aprobărilor din partea conducerii școlii, a directorului obiectivului de vizitat sau din partea forului tutelar;

• vizitarea în prealabil de către profesor a obiectivului propus pentru vizitare pentru a se comunica data, ora sosirii cu grupul de elevi, scopul urmărit;

• depunerea unei cereri la secretariatul întreprinderii însoțită de un table nominal, comunicarea datei și orei sosirii, a numărului și vârstei elevilor, a scopului urmărit și solicitarea prezenței unui ghid

• colaborarea cu un reprezentant din administrația unității (obiectivului) vizitat pentru desemnarea unei persoane care să îndeplinească rolul de ghid de a oferi posibilitatea unor elemente deosebite care să stârnească interesul elevilor și de a deține, dacă este posibil, unele eșantioane sau material documentare pentru completarea colecției cabinetului de geografie și al școlii;

• informarea elevilor asupra obiectivului care va fi vizitat, asupra scopului și obiectivelor activității;

• precizarea orei și locului plecării și întoarcerii, a duratei vizitei

• indicarea echipamentului pe care trebuie să-l aibă elevii, cat si indicarea regulilor care vor fi respectate

• eleborarea unui table nominal cu elevii unde aceștia semnează că vor respecta pe parcursul activițății regulamentul școlar, regulile de circulație și toate regulile stabilite de profesor.

Desfășurarea vizitei cuprinde: adunarea elevilor la o anumită oră, într-un anumit loc; verificarea nominală a prezenței elevilor; verificarea echipamentului; organizarea deplasării spre obiectivul vizat; reamintirea regulilor, trasarea unor responsabilități concrete pe durata deplasării; deplasarea spre obiectivul de vizitat; inforamarea conducerii obiectivului de vizitat de prezența grupului; stabilirea relației cu ghidul care va conduce elevii; precizarea scopului și a obiectivelor vizitei; parcurgerea traseului simultan cu explicarea unor aspecte de către ghid sau profesor; efectuarea sarcinilor de învățare da către elevi ( observarea aspectelor prezentate; notarea informațiilor în funcție de obiective; fotografierea/filmarea unor aspecte; adresarea de întrebări; colectarea unor materiale; efectuarea desenelor, măsurătorilor, experimentelor.)

Prelucrarea și valorificarea informațiilor cuprinde: analizarea, interpretarea, prelucrarea informațiilor, prezentarea rezultatelor și a concluziilor în lecții, expoziții sau activități de cerc prin mijloace scrise ( rezumate, eseuri, descrieri, referate), mijloace vizuale ( hărți, fotografii, desene, diapozitive, filme documentare, albume, eșantioane, schițe, grafice, tabele) și mijloace verbale ( discuții, dezbateri, prezentări de referate).

2. 2. Drumeția este o deplasare cu o durată scurtă de cel mult o zi, pe distanțe mici, fără mijloace de transport auxiliare și care are ca scop recreerea și refacerea fizico-psihică în cadrul natural.

Drumeția are ca scop relaxarea, dar și cunoașterea directă a unor aspecte din realitate.obiectivele cognitive care pot fi atinse în drumeție sunt culegerea informațiilor prin observarea directă a mediului, cunoașterea nemijlocită a unui obiectiv natural ( rezervație, peisaj, lac, peșteră) sau antropic.obiectivele formative realizate de către elevi în vizite și drumeții vizează câteva direcții fundamentale:

• învățarea unui comportament adecvat față de membrii grupului: respectarea indicațiilor conducătorului grupului, colaborarea și acordarea ajutorului colegilor;

• învățarea unui comportament adecvat față de mediu: ocrotirea plantelor și animalelor, păstrarea curățeniei, colectarea gunoaielor, respectarea panourilor de interzicere a pescuitului, a focului, a accesului în spații ocrotite etc.

• formarea unor priceperi, deprinderi și capacități individuale: aprinderea unui foc, pregătirea hranei, reparatul echipamentului, pregătirea celor necesare pentru drumeție, orientarea în teren și pe hartă, deplasarea în grup, pe jos, cu mijloace de transport, colectarea unor materiale, efectuarea de observații, măsurători, analize, desene etc.

• desăvârșirea unor trăsături de caracter: punctualitatea, voința, perseverența, corectitudinea, cinstea, respectul etc.

• dobândirea unor caracteristici fizice: rezistență, viteză, forță etc.

Metodologia de organizare , conducere și valorificare a rezultatelor unei drumeții este similară vizitei.În plus se indică normele de securitate ale mersului pe drumurile publice și păstrării sănătății membrilor grupului; se precizează normele pentru ocrotirea naturii și protejarea mediului.

Pentru organizarea drumeției se respectă etapele:

a) Se stabilește traseul (itinerariul) care să cuprindă mai multe elemente geografice de observat.

Exemplificăm râul Hamaradia

b) Obiectivele urmărite:

• reactualizara cunoștințelor despre formele de relief din preajma orașului Craiova și poziția sa geografică;

• dobândirea de noi cunoștințe despre elementele componente ale unuibazin hidrografic (izvor, cursul râului, afluent, confluență, gură de vărsare);

• identificarea elementelor văii râului;

• realizarea unor activități practice de măsurători simple și de observații (adâncime, lățime, viteza de scurgere);

• observarea elementelor de vegetație din preajma râului, variaț

2. 3.Excursia- reprezinta principala activitate didactică extrașcolară cu conținut geografic

Este cunoscut că valoarea instructiv-educativă a excursiilor contribuie la dezvoltarea simțului de observație al elevilor, a interesului pentru geografie și a capacității de înțelegere a realității înconjurătoare.

Prin imaginea de ansamblu asupra componentelor mediului înconjurător contribuie, de asemenea, la lărgirea orizontului geografic al elevilor, întregește efectul instructiv-educativ al activităților didactice și realizează legătura între teorie și practică.

Prin lecțiile-excursie se asigură stimularea dorinței de curiozitate de a descoperi noi fenomene și elemente pe mai multe itinerarii, stimulând dorința de călătorie în scopul cunoașerii frumuseților naturale ale patriei noastre și ale realizărilor înfăptuite de om. Pe plan afectiv se achiziționează emoții și sentimente care dezvoltă componentele educației (patriotice, estetice, didactica geografiei ecologice). Prin excursiile școlare se dezvoltă spiritul de prietenie, de colectiv, devoință, disciplină, inițiativă precum și deprinderi, priceperi de ordin gospodăresc, folositoare în viață. desfășurarea excursiei școlare elevii și profesorul se întâlnesc la școală potrivit datei și orei fixate șianunțate; se face prezența;

se verifică echipamentul și ustensilele necesare;

urmează apoi deplasarea pe itinerariul stabilit iar cadrul didactic dela microfonul autocarului va reaminti elevilor itinerariul ce trebuie parcurs și locurile de popas;

se dau explicațiile necesare începând chiar de la ieșirea din localitatea de plecare. În locurile reprezentative de popas pot fi analizate în detaliu elementele propuse (un afloriment geologic, o alunecare de teren, intrarea într-un sector de chei pe valea unui râu, care pot fi parcurse pe jos în

scopul observației mai multor detalii asupra rocilor, pantei, vegetației, văi râului, etc.

Se pot recolta eșantioane de roci, însoțite de etichete informativeasupra locului de unde s-au luat denumirea lor aproximativă care se vor depune la colecția cabinetului; se realizează fotografii, filmări. În locurile de staționare (cazare) se pot realiza și scurte jocuri distractive, se procură pliante, cărți, ilustrate care sunt specifice ținutului respectiv.

3. Evaluarea excursiei, constituie a treia etapă a excursiei care serealizează la școală prin mai multe forme:

se reconstituie traseul parcurs pe zile și obiective cu informații date de elevi care vor lucra cu harta fizică a patriei pe care s-a aplicat cu grijă un șnur ce marchează itinerariul parcurs;

se ordonează eșantioanele de roci, de fosile, de fructe, semințe;

se realizează posterul-excursiei, cu ilustrații, fotografii, despre cele vizitate în ordine pe traseul parcurs, care se va pune pe coridorul din preajma cabinetului sau în cabinet. Prin acesta se fixează o serie de cunoștințe, se stimulează interesul și curiozitatea altor clase de elevi, cultivându-se pasiuneapentru geografie;

se vizionează videocaseta excursiei la care sunt invitați și alți elevi ai școlii;

se pot organiza concursuri pe tema: “Cine caracterizează cel mai complet locurile vizitate?”; câștigătorii vor primi în dar un mic album cuilustrate și fotografii numit “Albumul excursiei”;

elaborarea de eseuri cu conținut geografic, istorico-geografic, literargeografic,folclor și tipuri de activitate meșteșugărești din ținutul geograficrespectiv; se pot redacta compuneri cu conținut geografic prin care elevii își pot manifesta expresia creativă a impresiilor din excursia școlară.

CAPITOLUL 3

CERCETAREA PSIHO – PEDAGOGICĂ

Cercetarea de față este o cercetare de tip psiho-pedagogic, interdisciplinară, deoarece cercetătorul trebuie să dețină cunoștințe de pedagogie dar și de psihologie, sociologie, geografie , cunoasterea mediului,etc.

Aceasta este o cercetare experimentală deoarece prin interventiile sale declanșează acțiuni educaționale originale, rezultatele acestora fiind înregistrate și prelucrate pentru a le demonstra eficiența lor educativă. Măsurarea pe baza experimentării oferă posibilitatea evidențierii obiective a eficienței noii tehnologii educaționale.

În funcție de scopul și complexitatea problematicii abordate, cercetarea este practic- aplicativă, ea urmărind ca prin rezultatele sale să contribuie la îmbunătățirea și îmbogățirea modalităților concrete de acțiune.Așadar cercetarea abordată este una experimental-aplicativă.

3.1. Ipoteza și obiectivele cercetării

Obiectivele cercetării:

identificarea rolului efectelor formative ale opționalului de geografia orizontului local

identificarea celor mai potrivite metode didactice și forme de organizare a activității pentru observarea orizontului local

formarea corectă si constientă a reprezentărilor si conceptelor geografice prin participarea la excursii, vizite și drumetii

dezvoltarea curiozitătii elevilor de a cerceta si de a observa fenomenele geografice, cat și interacțiunea dintre ele

dezvoltarea unor relatii de cooperare în cadrul grupului

Ipoteza generală a cercetării :

In această lucrare se pornește de la ideea că dacă unele activități didactice se vor desfășura în natura în paralel cu orele ținute în clasa, elevii venind în contact cu elementele orizontului local, atunci îsi fixează mai bine cunostințele si noțiunile teoretice primite în timpul orelor la clasă, prin legarea teoriei de practică.

Ipoteze specifice:

1. Dacă de-a lungul unui unui semestru elevii vor parcurge un opțional despre orizontul local, atunci își fixeaza mai bine cunoștintele si noțiunile teoretice primite în timpul orelor de clasa, prin legarea teoriei de practică.

2. Dacă în cadrul opționalului de observare a orizontului local ,se utilizează preponderent metode interactive și diferite tipuri de drumeții si excursii, atunci se vor dezvolta atitudini pozitive si de respect față de mediu.

Pornind de la ipoteza cercetării, în vederea stabilirii obiectivelor am luat în considerare faptul că formarea unor deprinderi de învățare prin cercetare-descoperire și efort intelectual propriu cu cât sunt fixate și consolidate de timpuriu cu atât au un efect formativ mai eficient.

Combinând obiectivele rezultă faptul că activitatea dascălului nu se reduce numai la a preda iar a elevului de a memora și a reproduce ca la învățarea clasică.În învățământul modern profesorul trebuie să îndrume iar elevul să fie cel care descoperă și aplică, participând la propria formare.

3.2 Metodologia cercetării

Pentru organizarea si desfasurarea cercetarii pedagogice se impun parcurgerea unor etape, respectarea unor cerințe si utilizarea unor metode si tehnici specifice.

a) Etapa alegerii temei si formularea problemei ce urmeaza sa fie cercetată

Aceasta trebuie sa respecte cateva cerințe cum ar fi: exprimarea clară, în termeni pedagogici a situației ce impune cercetarea, delimitarea si alegerea surselor, stabilirea tipului de investigație, angajarea inovației.

b) Etapa proiectării cercetării

Aceasta presupune alegerea metodei, a formei de abordare, a termenului de finalizare, stabilirea clară a obiectivelor cercetării , formularea ipotezei cercetării care va fi verificată experimental sau prin observație sistematică ,stabilirea metodologiei de validare a acesteia, definirea și operaționalizarea conceptelor fundamentale utilizate in cercetare.

Ipoteza este considerată ca fiind un enunț a cărui valoare de adevăr sau fals este probabilă, potențială și urmează a fi dovedită prin verificare practică. După ce ipoteza a fost stabilită , urmează testarea sau verificarea ei prin organizarea activității educative practice în concordantă cu cele implicate în ipoteză. Ipoteza presupune previziuni si anticipări, iar cercetarea propriu-zisa urmează a le infirma sau confirma ulterior. Ipoteza avansează prezumții explicative privitoare la anumite aspecte sau manifestări pe care le incuba desfăsurarea procesului instructiv-educativ. Cercetarea se confruntă cu doua ipoteze: Ipoteza specifică sau ipoteza cercetării( pleacă de la presupunerea că toate modificările apărute se datorează factorului experimental controlat de către cercetator) si ipoteza nulă ( admite că modificările si diferentele se datorează unor factori întamplători, necontrolati de cercetare). Ipoteza odata confirmată, devine teorie pentru că ulterior să dea naștere altor noi ipoteze, altor noi cercetari.

c) Etapa realizării cercetarii

Pentru a realiza cercetarea este necesară alegerea metodei potrivite, a tehnicilor, a mijloacelor de cercetare, organizarea cercetării, determinarea echipei, a esantionului de cercetare, alegerea instrumentelor de culegere si prelucrare a datelor, prelucrarea datelor prin mijloace clasice sau cu ajutorul calculatorului, redarea grafică a rezultatelor, evaluarea rezultatelor cercetarii, redactarea primelor concluzii preliminare.

Eșantionul de cercetare presupune un număr de cazuri ce urmează a fi cercetat, investigat, investigațiile propuse neputandu-se efectua pe întreaga populatie, ceea ce asigura o economie de muncă si de efort, reduce timpul afectat cercetării, asigura un grad mai înalt de exactitate prin faptul ca din eșantionul selectat , cercetatorul se ocupa de fiecare caz în parte, inclusiv de anumite manifestari ale sale. Pentru ca rezultatele cercetării să fie cat mai concludente si semnificative eșantionarea se impune a fi cat mai reprezentativă, adică să exprime cat mai fidel trasăturile populatiei.Esantionarea este simplă sau aleatoare, statificată sau fixă. De obicei cercetarea pedagogică se face pe doua esantioane de cercetare,, unul de control (cel folosit ce martor, sau ca element de comparatie la sfarsit de cercetare) si cel experimental ( asupra căruia se actionează cu ajutorul factorului experimental).

d) Etapa finală

Pentru a finalize cercetarea, toate datele si rezultatele statistice urmează a fi prelucrate si analizate pedagogic . Se stabilesc relațiile dintre ipoteze si rezultate , a masurii in care ipoteza a fost sau nu validată, se elaboreaza studii, lucrare, raport sau protocol de cercetare. Se extind rezultatele la populatii mari, se generalizeaza experiența pozitiva rezultată în urma cercetării, se alcătuieste programul de ameliorare care reprezinta de fapt scopul oricărei cercetări.

În ceea ce privește tipologia cercetării, în funcție de metodologia adoptată, investigația desfășurată prezintă caracteristicile unei cercetări experimentale, deoarece își propune implementarea unui program de intervenție educățională și acțiuni educaționale, ale căror rezultate vor fi înregistrate și evaluate pentru a demonstra eficiența lor educativă.

3.2.1.Design-ul cercetării experimentale

În privința tipologiei cercetării, în funcție de metodologia adoptată, investigația desfășurată prezintă caracteristicile unei cercetări experimentale, deoarece își propune implementarea unui program de intervenție educațională și acțiuni educaționale, ale căror rezultate vor fi înregistrate și evaluate pentru a demonstra eficiența lor educativă.

În funcție de scopul și problematica abordată, cercetarea este de tip aplicativ-practic.

Cercetarea interprinsă s-a desfășurat în localitatea Dumbrăvița, în al doilea semestru al anului școlar 2017/2018, în cadrul Școlilor Gimnaziale Dumbrăvița la nivelul claselor a IV-a A și B. Din cele două clase a IV-a care funcționează în acest an școlar în unitatea de învățământ amintită, conform procedurii clasice a experimentului, am constituit cele două eșantioane necesare desfășurării cercetării, astfel: elevii clasei a IV-a A, formată din 20 de subiecți, au reprezentat grupul experimental, iar elevii clasei a IV-a B , constituită tot din 20 de subiecți, au reprezentat grupul de control sau martor. Menționez că cele două grupuri respectă criteriile omogenității, din punct de vedere al rezultatelor școlare, și al reprezentativității, neoperându-se nici un fel de selecție în constituirea claselor incluse în investigație.

În experimentul meu , variabilele independente, ca modificări ale situației pedagogice, introduse în mod intenționat, planificat și sistematic de către cercetător, pentru a sesiza dacă efectele pe care le produc coincid cu efectele prognozate și formulate în cadrul ipotezei, se concretizează în interveațiile amintite anterior: derularea programului de intervenție educațională asupra elevilor ”Georgrafia orizontului local – opțional pentru clasa a IV-a , pentru semestrul al II-lea”;

3.3. Metode de culegere, organizare, prelucrare și interpretare a datelor în cercetarea pedagogică

A. Sistemul metodelor de colectare a datelor cercetării – reprezintă ansamblul de metode și procedee valorificabile în direcția culegerii de informații referitoare la problema cercetată și care pot contribui la soluționarea acesteia.

Cele mai des folosite metode pentru recoltarea informațiilor in cercetare sunt :observația, experimentul, metoda analizei produselor activității, testele ,ancheta.

a) Metoda observației

Aceasta constă în urmărirea și consemnarea exactă a diferitelor manifestări comportamentale ale unui elev (ori ale unui grup de elevi) precum și a contextului situațional în care ele se produc.În timpul observației nu se intervine cu nimic în modificarea condițiilor care actionează asupra subiecților supuși cercetării, ci doar se înregistrează fidel fenomenele constatate.

b) Experimentul pedagogic

Metoda experimentului constă în a modificarea intenționată unui factor, dintre cei presupuși a influența comportamentul unei persoane, într-o anumită situație, cu scopul de a observa efectele acestei modificări asupra comportamentului respectiv.De aceea, experimentul este uneori denumit “observație provocată". Modificarea introdusă poartă numele de “variabilă independentă, ea fiind legată de decizia cercetătorului, care în mod deliberat, a introdus-o în experiment. Acele aspecte ale comportamentului care se vor schimba în urma modificării introduse poartă numele de “variabile dependente”.

Experimentul psihopedagogic este considerat o “variantă" a experimentului natural.El poate fi de două feluri:

– constatativ (urmărește constatarea existenței unei relații semnificative dintre un anumit fapt, controlat de experimentator și un anumit comportament al subiectului);

– formativ (urmărește să producă o anumită schimbare persistentă în comportamentul subiecților, ca urmare a unui program educativ, special conceput de cercetător)

c) Metoda anchetei pe bază de chestionar

Chestionarul reprezintă o suită logică, riguroasă de întrebări ce-i permite elevului să răspundă repede și corect, în scris. El este considerat materia primă a anchetelor și a interviurilor.

Această metodă se bazează pe autoraportările subiecților la propriile lor percepții atitudini sau comportamente.

Am folosit această metodă aplicând un chestionar pentru a afla percepția elevilor despre activitatea de ecologizare desfăsurată în etapa experimentală.

Avantajele metodei :

valorizează introspecția.

pot fi aplicate unui număr mare de persoane, în același timp.

Dezavantaje metodei: lipsa contactului direct cu subiectul și prin urmare lipsa indiciilor asupra sincerității răspunsurilor.

În cazul chestionarului este important să acordăm o atenție deosebită întocmirii acestuia.

d). Testele psihopedagogice

Testul este un instrument standardizat al metodei experimentale, constând într-o probă standardizată sub aspectul conținutului, al condițiilor de aplicare și al tehnicii de evaluare a rezultatelor. După conținut, testele sunt clasificate ca: teste psihologice, teste de personalitate și teste docimologice. Fiecare dintre aceste categorii are alte subdiviziuni în funcție de fenomenul testat, de calitatea răspunsurilor și de modul completării.

– Testele psihologice presupun cunoașterea particularităților psihice ale elevului (atenție, memorie, gândire, imaginație, aptitudini, interese, caracter, personalitate, etc) și sunt deosebit de necesare atât în grădiniță cât și în școală și de aceea sunt cercetate curent în pedagogie și nu numai în psihologie. Aceste teste sunt probe standardizate și vizează anumite aspecte bine precizate. Cercetătorul pedagog trebuie să posede un instructaj privind aplicarea testului, rezultatele testării se raportează la bareme, etaloane naționale.

– Testul de personalitate este folosit ca instrument auxiliar pentru explicarea unor răspunsuri și manifestări comportamentale ale elevilor. Gama acestor probe este practic nelimitată, conceperea lor fiind rodul imaginației și inventivității cercetătorului-practician.

-Testul docimologic este un sistem de probe folosit ca un instrument de măsurare obiectiv a randamentului școlar, înlătură subiectivitatea și neomogenitatea tradiționalelor note școlare. Cuprinde un set de întrebări sau itemi și ia în considerare cerințele programei pentru timpul sau compartimentul de verificare. Elaborarea unui astfel de test parcurge următoarele etape: delimitarea ariei tematice, elaborarea întrebărilor (a testului), stabilirea etalonului, aplicarea testului, prelucrarea și interpretarea rezultatelor. În acest mod se realizează măsurarea individuală a rezultatelor, care apoi sunt prelucrate și interpretate.

e). Metode cercetării documentelor școlare

Datorită specificului activității didactice, cercetarea pedagogică poate fi realizată prin strângerea datelor din documentele școlare (cataloage, foi matricole, fișe psihopedagogice, documente personale ale elevilor, documente referitoare la aspecte ale pregătirii elevilor, etc).

Sunt incluse, de asemanea, produse ale activității elevilor: lucrări scrise, compuneri, desene, obiecte confecționate. Se pot formula teme pentru desen în vederea surprinderii unor aspecte ale personalității copilului și ale intereselor sale.

f). Metoda analizei produselor activității pornește de la premisa că “ potențele, forțele psihice ale omului, însușirile și capacitățile lui se exteriorizează nu doar în conduite motorii, verbale sau expresiv-emoționale, ci și în produsele activității sale.În compunerile, desenele, creațiile literare realizate de către un individ, în modul de formulare și de rezolvare a unor probleme, în construcțiile tehnice, în produsele activiății științifice, sau a oricărui tip de activitate, se obiectivează, se “materializează" diversele sale disponibilități psihice” (M. ZLATE, 1994, pag.125).

g). Metode matematico-statistice

Sunt metodele care sunt necesare în prelucrarea datelor colectate prin celelalte metode. Etapele prin care se realizează acestea sunt:

– întocmirea unui tabel de rezultate se face imediat după efectuarea observației și consemnarea datelor în foile de observație, după administrarea unor probe și înregistrarea performanțelor, ori după efectuarea operației de măsurare. Pot fi întocmite tabele analitice și tabele sintetice. Tabelele analitice consemnează rezultatele individuale ale subiecților investigați, trecuți în ordine alfabetică, cu rezultatul măsurării exprimat în cifre. Tabelele sintetice realizează o grupare a datelor măsurate fără a se prezice numele subiecților. Datele ce sunt trecute în tabele sunt grupate în funcție de doi indicatori: amplitudinea (întinderea scării de repartizare a măsurilor, exprimată în cifre) și frecvența măsurilor efectuate (exprimată în numărul subiecților ce înregistrează aceeași măsură).

– Reprezentările grafice sunt necesare în prezentarea rezultatelor pentru reprezentarea datelor din tabelele sintetice. Cele mai cunoscute forme de reprezentare grafică sunt histograma (utilizată în sesizarea diferențelor prin comparare), poligonul de frecvență (frecvența mărimilor obținute prin măsurare), diagrama areolară (scoate în evidență raportul dintre grupele de mărimi și a acestora față de întreg)

– Calcularea unor indici statistici oferă posibilitatea de a sintetiza rezultatele obținute și de a le exprima cu ajutorul unui număr, reprezentarea grafică oferă o imagine vizuală a distribuției rezultatelor cercetării.

3.4. Descrierea grupurilor de participanți

a) Caracterizarea grupului experimental

Grupul experimental, selectat pentru cercetare, este contituit dint- un număr de 20 copiii, 10 fete, 10 băieți din clasa IV-a A din Școala Generală Dumbrăvița având vârste cuprinse între 10-11 ani, înlăturându-se inconvenientele de ordin psiho-pedagogic.

În paralel, pentru a verifica valabilitatea rezultatelor obținute, am ales un eșantion de control reprezentat de colectivul clasei IV-a B condus de domnul învățător Ciolan Iosif. Pe eșantionul de control am aplicat același test din etapa constatativă ca și asupra eșantionului experimental.

În cercetarea intreprinsă s-a folosit o clasă experimentală asupra căreia se va acționa în conformitate cu cele presupuse în ipoteza menționată în vederea producerii unor modificări în desfășurarea acțiunii educaționale.

Configurația grupului experimental:

Grupul experimental a fost constituit din 20 elevi, 10 fete, 10 băieți din clasa a IV-a A condus de domna învățătoare Ciulu Delia, acestia au vârste cuprinse între 10 și 11 ani, înlăturându-se astfel inconvenientele de ordin psiho-pedagogic.

Mediul psiho-social-cultural constituie cadrul dezvoltării prin influențele organizate și neorganizate. Din cadrul mediului social, o influență decisivă o are familia. Am cercetat proveniența copiilor din diferite medii și condițiile de studiu create de familie, implicarea familiei în procesul instructiv educativ.Tipurile de familii din care provin copiii sunt următoarele: 18 familii organizate 2 familii dezorganizate.

După numărul de copii existenți în familie configurația grupului experimental se prezintă astfel: un copil – 6 familii , doi copii – 9 familii, trei copii – 3 familii , patru și peste patru copii – 2 familii.

În funcție de nivelul de studii al părinților, componența grupului experimental este următoarea: analfabeți -0, studii minime – 4, studii medii – 12, studii superioare – 4.

Din datele prezentate mai sus se poate observa că în general elevii provin din familii organizate care le oferă minimul de condiții materiale, dar nu totdeauna nivelul de pregătire al părinților sau timpul liber de care dispun le permite să-și ajute copiii în pregătirea lor pentru școală. Din punct de vedere fizic și psihic am observat o dezvoltare normală fizică și mentală.

Având în vedere particularitățile dezvoltării psiho- fizice ale elevilor de 10-11 ani am urmărit realizarea obiectivelor prevăzute în programa școlară, lărgirea orizontului științific, îmbogățirea bagajului de cunoștințe, priceperi și deprinderi, formarea și fixarea acestora.

Privind în ansamblu grupul, se poate observa că este un grup eterogen care poate fi întâlnit în orice școală, neexistând o diferențiere clară între elevii supradotați și cei cu un potențial intelectual mediu.

Tabelul 3.1 Condițiile de studiu ale elevilor din grupulul experimental

Având în vedere particularitățile dezvoltării psiho- fizice ale elevilor de 10-11 ani am urmărit realizarea obiectivelor prevăzute în programa școlară, lărgirea orizontului științific, îmbogățirea bagajului de cunoștințe, priceperi și deprinderi, formarea și fixarea acestora.

Privind în ansamblu grupul, se poate observa că este un grup eterogen care poate fi întâlnit în orice școală, neexistând o diferențiere clară între elevii supradotați și cei cu un potențial intelectual mediu.

Figura 3.1.Componența grupului experimental și a grupului de control, pe sexe

Tabelul 3.2. Dezvoltarea intelectuală – Situația la învățătură a grupului experimental

Grupul supus experimentului este eterogen și din punct de vedere al dezvoltării psihice și al rezultatelor obținute de elevi, din următoarele motive:

4 elevi sunt peste medie, 15 elevi au o dezvoltare intelectuală medie iar un elev se află la limită. Siuația aceasta se datorează în primul rând familiilor care acordă sprijin și atenție dezvoltării intelectuale a copiilor lor;

elevii cu o dezvoltare peste medie lucrează foarte mult suplimentar si au părinți care pretind mult de la ei; elevii cu o dezvoltare medie rezolvă doar temele pentru acasă , iar părinții nu doresc de la ei mai mult; elevii cu intelect la limită sunt susținuți de părinți doar în situații speciale (au note mici la școală sau la teste) părinții acceptând situația lor școlară;

b) Caracterizarea grupului de control

Clasa a IV-a B a fost folosită ca martor pentru ca la încheierea cercetării să putem compara rezultatele obținute de către ambele grupuri și să concluzionăm, pe considerentul acesta , că diferența s-ar datora cunoștințelor și competențelor dobândite prin contactul nemijlocit al elevilor cu mediul natural.

Configurația grupului de control:

Grupul de control este constituit din elevii clasei a IV-a B si este alcătuit dintr-un număr de 20 elevi, 10 fete și 10 băieți. Copiii grupului de control au aceeași vârstă

( 10 – 11 ani ) cu cei din grupul experimental.

Mediul psiho-social-cultural constituie cadrul dezvoltării prin influențele organizate și neorganizate. Din cadrul mediului social, o influență decisivă o are familia. Am cercetat proveniența copiilor din diferite medii și condițiile de studiu create de familie, implicarea familiei în procesul instructiv educativ.Tipurile de familii din care provin copiii sunt următoarele: 17 familii organizate 3 familii dezorganizate.

Tabelul 3.3. Condițiile de studiu ale elevilor din grupul de control

Tabelul 3.4. Dezvoltarea intelectuală – Situația la învățătură a grupului de control

După numărul de copii existenți în familie configurația grupului de control se prezintă astfel: un copil – 6 familii , doi copii – 9 familii, trei copii – 3 familii , patru și peste patru copii – 2 familii.

Componența grupului experimental în funcție de nivelul de studii al părinților este următoarea: fără studii – 0, studii minime – 7, studii medii – 9, studii superioare – 4.

3.5. Desfășurarea experimentului – etapele cercetării

Experimentul s-a desfășurat conform procedurii clasice în trei etape: etapa constatativă (pre-experimentală), etapa experimentală și etapa de control (post-experimentală).

3.5. 1. Etapa constatativă (pre-experimentală): de cunoaștere a stadiului inițial de instruire, de stabilire a nivelului de cunoștințe și deprinderi. Această etapă s-a desfășurat în semestrul al-II-lea al anului școlar 2017-2018 (clasaIV-a ) și a constat în desfășurarea în care am urmărit nivelul de pregătire, cunoștințele acumulate , priceperi și deprinderi pe care copiii le-au acumulat pe parcursul semestrul I elevii clasei a IV-a la geografie si cunoașterea mediului.

Pentru această etapă mi-am propus următoarele obiective:

1. Să constat dacă elevii au interes și sunt preocupați pentru activitatea opțională “orizontul local”

2. Să constat dacă elevii dețin cunoștințe de geografie si știinte ale naturii referitoare la orizontul local și apropiat;

3. Să constat stilul de muncă – modul cum lucrează elevii celor două grupuri

4. Să constat modul în care operează cu aceste cunoștințe , care au fost dobândite anterior;

5. Să constat dacă în cadrul fiecărui grup există o relație de colaborare în rezolvarea sarcinilor propuse;

Înainte de a aplica instrumentele adaptate pentru indicatorii operaționali pentru cuantificarea acestora, am folosit instrumente pentru obținerea unor date preliminare care privește adaptarea elevilor la programa opționalului intitulat “Geografia orizontul local”.

Pentru determinarea măsurii în care elevii sunt adaptați din punct de vedere pedagogic, normativ și relațional la solicitările care sunt impuse de programa opționalului , au fost utilizate instrumente adaptate fiecărui indicator operațional.

a) Valorizarea potențialului elevilor cu scopul dezvoltarii unei motivații și atitudini pozitive față activitatea optionala geografia orizontului local ;

În vederea cuantificării acestui indicator, în etapa inițială, au fost utilizate următoarele instrumente: fișa de observare privind interesul și preocuparea elevului pentru activitatea școlară opțională și fișa de caracterizare psihopedagogică, cu ajutorul cărora am analizat variabilele: interesul și preocuparea elevului pentru activitatea opțională și conduita elevului la lecție.

Rezultatele în urma analizării acestui indicator demonstrează existența unui număr destul de mare de elevi care manifestă motivație, interes, preocupare în ceea ce privește activitatea opțională de ecologie (60% – grupul experimental; 50% – grupul de control), sau pasivitate, interes și motivație fluctuante în activitatea de învățare ( 35% – grupul experimental, 35% – grupul de control).

Tabelul 3.5.Interesul și preocuparea elevului pentru activitatea opțională de orizont local-grupul experimental

Tabelul 3.6. Interesul și preocuparea elevilor pentru activitatea opțională geografia orizontui local – grupul de control

Rezultatele prezentate, pentru grupul experimental și cel de control în urma aplicării acestei probe, pot fi reprezentate grafic astfel:

Figura 3.2. Motivația, interesul elevilor față, de activitatea opțională, conduita la lecție

Concluzionăm astfel, că prin desfășurarea unor acțiuni educative menite să conducă la stimularea motivației și creșterea interesului față de activitatea opțională, vom contribui la o mai bună adaptare pedagogică a elevilor și implicit la creșterea randamentului lor școlar.

b) Dezvoltarea unor comportamente responsabile cu scopul de autoreglare a învățării, prin formarea de competențe, asimilarea de tehnici de învățăre , strategii necesare creșterii eficienței învățării;

Pentru a identifica modului în are lucrează elevii, și a stilului de învățare, dacă este predominantă memorarea mecanică sau cea logică, precum și a randamentului școlar, am utilizat următoarele instrumente: fișa de caracterizare psihopedagogică și documente școlare, cu ajutorul cărora am analizat următoarele variabilele: stilul de muncă, modul în care lucrează elevii, continuitatea în activitatea de învățare; manifestarea inițiativei și a creativității; modul în care elevii asimilează cunoștințele, utilizând memorarea mecanică sau logică și randamentul școlar.

Tabelul 3.7. Stil de muncă – modul cum lucrează grupulul experimental

Tabelul 3.8. Stil de muncă – cum lucrează al grupului de control

Se constată că aproximativ jumătate dintre elevii care constituie cele două grupuri (grupul experimental 60% grupul de control 50% se evidențiază printr-un mod de lucru sistematic, continuu, temeinic si organizat. Cei care au un randament școlar inegal, cu fluctuatii reprezintă 20% din fiecare grup, în timp ce, elevii cu rămâneri în urmă la învățătură reprezintă doar 5% la grupul experimental și 10 % la cel de control ,iar cei care vin cu lecțiile nepregătite reprezintă: 10% din grupul de control și doar 5% din grupul experimental.

Având în vedere modificările care se produc în sfera activității școlare: creșterea numărului disciplinelor studiate, creșterea gradului de dificultate al conținutului acestora, se impune sprijinirea elevilor în formarea unui nou stil de învățare, fiind adaptat noilor exigențe școlare. Învățătorul trebuie să imprime elevului un nou stil de activitate intelectuală, care se bazează pe asimilarea unor metode și tehnici adecvate de învățare: luarea notițelor, modalități de a învăța eficient în funcție de volumul conținutului ce trebuie asimilat.

Testarea inițială

În această etapă s-a încercat măsurarea cât mai exactă a volumului de cunoștințe cât și calitatea lor, dar și a priceperilor și derpinderilor elevilor claselor a IV-a la disciplina optională orizontul local. Testarea inițială se realizează prin aplicarea unui test de evaluare a cunoștințelor generale de geografie si știinte ale naturii dobândite deja de elevi.

Testul a fost aplicat identic și concomitent la ambele clase și a urmărit următoarele obiective:

Recunoașterea animalelor care viețuiesc în pădurile din orizonutul local și apropiat

Utilizarea mijloacelor elementare de orientare (puncte cardinale, alte repere observabile) în spatiul apropiat, al orizontului local sau apropiat

Identificarea unor caracteristici ale realității înconjurătoare în diferite surse de informare.

Construirea unor enunțuri simple și dezvoltate despre fenomene și fapte observate în realitatea înconjurătoare

Exprimarea interesului pentru mediul înconjurător, identificând diferite modalități de conservare și de ocrotire a mediului înconjurător

Test inițial

1.Urmărește cu atenție imaginile de mai jos și denumeste animalele care viețuiesc în pădurile din apropierea localității Dumbrăvița.

a)……………………… b)……………………… c)………………………

d)………………………… e)………………………… f )………………………

g)…………………… h)………………………… i )………………………

j)……………………… k)……………………… l )………………………

2.Cine credeți ca este un prieten al naturii? Colorați imaginile.

3. Identifică elementele ( formele de relief) din natură care pot fi reprezentate pe hartă, folosind urmatoarele culori convenționale:

a)………………… b) ………………… c) ………………… d) …………………

4. Citește cu atenție textul:

Ce drumeț….!

Ștefan adoră drumețiile de munte.Inspiră adânc aerul curat, ascultă sunetele tainice și urcă pe firul apei repezi și limpede.

În curând i se face foame. Desface pachetul cu mâncare, aruncă hârtia în apă și privește cât de repede dispare aceasta pe unda grăbită.

La câțiva pași întâlnește un pet de plastic cu urme uleioase; Golește conținutul în apă și se bucură când petele de ulei sclipesc în culorile curcubelului pe luciul apei.

Acolo unde apa curge mai repede e locul lui preferat de pescuit păstrăvi. Gândul lui e numai la pești, deși e vremea când peștii depun icre.

Sarcină de lucru: Imaginează-ți locul pe unde a trecut Ștefan.Scrie câteva îndemnuri pentru acest ,,iubitor” al naturii!

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5. Stabilește valoarea de adevăr. Pune în dreptul propozitie litera “A” , dacă este adevarată propozitia si “F”, dacă este falsă:

a) Mediul înconjurator este în permanentă mișcare . ………

b) Acțiunile omului nu pot influența mediul înconjurător……

c) Poluarea unei component a mediului poate influența negativ și alte componente…….

d) Protejarea mediului este o datorie a noastră, a tuturor…..

Descriptorii de performanță pentru evaluarea testului inițial

Rezultatele obținute de copiii din grupul experimental in urma aplicării testului inițial sunt următoarele:

Tabelul 3.9. Rezultatele grupului experimental la testul inițial

Am observat că cei zece elevi care au obținut calificativul „Bine” au avut frecvente greșeli din grabă și din neatenție în rezolvarea sarcinilor.

Din cei sapte elevi care au obținut calificativul „Foarte bine” unul s-a remarcat prin viteza de lucru și rezolvarea sarcinii fără greșeli , motiv pentru care a primit o sarcină suplimentară cu un grad mai mare de dificultate. A fost apreciat verbal de învațătoare iar colegii și-au exprimat arzător dorința de a-l avea în echipă.

Figura 3.3. Rezultatele grupului experimental la testul inițial

Rezultatele obținute de elevii din grupul de control în urma aplicării testului inițial au fost următoarele:

Tabelul 3.10. Rezultatele grupului de control la testul inițial

Figura 3.4. Rezultatele grupului de control la testul inițial

Prin intermediul tabelului următor încerc să prezint, prin comparație, rezultatele obținute de grupul experimental și grupul de control la testul inițial:

Tabelul 3.11. Rezultate comparative ale celor două grupuri la testul inițial

Analiza rezultatelor obținute de grupul de control evidențiază faptul că din punct de vedere al nivelului la învățătură acest colectiv se situează la un nivel mai scăzut față de experimental.

Tabel 3.12. Rezultate comparative ale celor două grupuri, în procente la testul inițial

După centralizarea datelor în tabele și realizarea diagramele prezentate am constatat următoarele:

rezultatele bune și foarte bune sunt mai bune la grupul experimental 85%față de 75% la grupul de control; fiind o diferență pozitivă de 10%pentru grupul experimental.

rezultatele suficiente și insuficiente sunt de 15% la grupul experimental și de 25% la grupul de control; diferența este de 10%.

per ansamblu diferența procentuală existentă între cele două grupuri ne arată că grupurile sunt relativ omogene;

Figura 3.5. Rezultate comparative la testul inițial

Interpretarea testului

Elevii care au obținut calificativul Fb (foarte bine) se află la un nivel foarte bun de performanță, au o memorie foarte bună, sunt inteligenți și au spirit activ, fac conexiuni intre cunoștințele detinute .Au mari resurse pentru a mai aprofunda cunoștințele atât la orele de curs, cât și acasă, informându-se din diverse surse. Ei sunt perseverenți, facând parte din categoria celor care ating cu ușurință standardele superioare atât la geografie cât și la științele mediului înconjurător.

Elevii care au obținut calificativul B ( bine) se situează la un nivel bun de performanță. Acestia mai trebuie să aprofundeze unele cunoștințe, reluându-le sau informându-se suplimentar în domeniul geografiei și științelor mediului înconjurător.Trebuie să fie atenți la ceea ce-i înconjoară, la sarcinile care le au de îndeplinit. Exersându-și memoria, capacitatea de repreoducere a cunoștințelor, cat si dorința de a le înțelege, în cele din urma rezultatele foarte bune nu vor ezita să apară.

Elevii care au obținut calificativul S ( suficient) se află la un nivel satisfăcător al cunoștințelor în domeniul geografiei și cunoașterii mediului înconjurător.Ceea ce știu au învățat, au înregistrat sau au redat, se află la stadiul ,,suficient” pentru a înțelege noile cunoștințe care vor urma în domeniu. Se recomandă să facă zilnic un antrenament de memorare, redare treptată, progresivă, a cunoștințelor predate la clasă. Este bine să caute și alte surse care să completeze cunoștințele din domeniul geografiei si cunoașterii mediului orizontului local.Trebuie cultivată o pasiune și trebuie dezvoltat spiritul de inițiativă, în activitățile practice din mediul înconjurător. Dacă elevii vor lucra în echipă vor reuși mult mai ușor să obțină rezultate superioare.

3.5.2.Etapa experimentală

Etapa experimentală a cercetării pedagogice necesară acestei lucrări s-a desfăsurat cu lotul experimental al clasei a IV-a A, începând cu partea a doua a semestrul II, pană la sfârșitul semestrului al II-lea, respectiv sfârșitul lunii mai a anului scolar 2017-2018.

Această etapă constă în desfășurarea propriu zisă a experimentului. S-a avut în vedere faptul că învățământul actual este unul modern, bilateral, în care un rol important îl deține elevul.

Am urmărit atingerea următoarelor obiective:

Dezvoltarea motivației, a interesului în formarea unei atitudini pozitive a elevilor față de mediul înconjurator

Situarea elevilor în fața unor probleme care îi obligă la cautarea de soluții noi, inovative.

Stimularea elevilor în a face presupuneri, în a emite idei noi, în a perfecționa ideile emise de ceilalți

Cercetarea s-a realizat pe parcursul mai multor activități desfășurate de grupul experimental în afara clasei în cadrul orelor de opțional .Aceste activități au fost:

Drumeție – ,, Hoinărind prin pădurile din Dumbrăvița”

Vizită – ,, Complexul Piscicol Dumbrăvița – Arie de Protecție Specială Avifaunistică”

Activități de ecologizare a zonelor din apropierea apelor, cu tema „Pentru o viață sănătoasă și un mediu mai curat”

Grupul de control și-a desfășurat activitatea normal la clasă respectând toate normele metodice de predare – învățare – evaluare.

La grupul experimental s-a introdus ca variabilă cursul opțional cu accent pe efectuarea de excursii, drumeții, vizite și valorificarea ulterioară a acestora.

Pentru colectarea datelor am folosit observația însoțită de analiză, experimentul pedagogic de constatare și alte tehnici care m- au ajutat în stabilirea unui rezultat al cercetării efectuate.

În prima etapă am organizat drumeții pentru cunoașterea generală a comunei Dumbravita și a împrejurimilor ei, drumeții valorificate apoi în alcătuirea planului comunei și a împrejurimilor de către elevi cu respectarea orientării lui după punctele cardinale.

Trezirea interesului copiilor pentru drumeție s-a realizat treptat în cadrul mai multor discuții avute cu elevii. Pregătirea s-a făcut aparent în colectiv dar după un proiect bine stabilit.

Activitate extracurriculara nr 1

Drumeție – ,, Hoinărind prin pădurile din Dumbrăvița”

Rezumat : Această drumeție își propune cunoașterea mediului geografic natural, al plantelor , animalelor si insectelor din pădurea Dumbrava și observarea unor adaptări ale acestora la condițiile de mediu. Activitatea propusă cuprinde: etapa de pregătire în care elevii se documentează asupra subiectului; desfășurarea drumeției , în care ei își completează cunoștințele prin observarea mediului geografic natural, al plantelor și animalelor din pădurea Dumbrava cat si a unor adaptări ale acestora la condițiile de mediu; colectarea de plante, fluturi;

Locatia: Padurea Dumbrava din Dumbravița

Tema : Aspecte generale ale diversității privind plantele și animale din pădurea Dumbravița și observarea unor adaptări la mediu ale acestora.

Durata : O jumatate de zi

Scopul: Cunoașterea mediului geografic natural, al plantelor și animalelor din pădurea Dumbrava și observarea unor adaptări ale acestora la condițiile de mediu; colectarea de plante, fluturi; dezvoltarea dragostei față de natură.

Participanți: elevii clasei a IV-A ai Școlii Gimnaziale Dumbrăvița impreuna cu Doamna învățătoare Delia Ciulu si studenta Scurtu Emanuela Irina

1.PREGĂTIREA VIZITEI

Învățătorea informează elevii și părinții despre intențiile sale, hotărăște data, locul și ora

Învățătoarea stabilește obiectivele vizitei, astfel:

Obiective de referință:

– să aplice elemente generale la caracteristicile orizontului local și apropiat

– să dovedească interes pentru cunoașterea mediului

– să conștientizeze importanța mediului înconjurător pentru om și activitățile sale

Obiective operaționale:

– sa se orienteze în pădurea Dumbrava

– sa cunoască relieful orizontulului local

– să recunoască și să recolteze plante și insecte din ecosistemul de pădure .

– să observe culorile adaptative ale animalelor si plantelor

– să caracterizeze flora și fauna din pădurea Dumbrava

– să identifice diferite influente negative ale omului în ecosistemele naturale

Materiale necesare:

pentru orientarea în teren: hărți, busolă, binoclu.

pentru studierea reliefului: harta regiunii,

pentru notarea observațiilor facute și etichetarea materialelor colectate: caiete pentru însemnări, pixuri, etichete.

pentru executarea observațiilor privind componentelor ecosistemului și pentru colectarea de probe : lupe, pensete, lădițe pentru probe.

pentru colectat material botanic: botaniere, ziare, deplantator, etichete, pungi de plastic, plicuri pentru semințe și fructe, cutii de carton.

pentru colectat material zoologic: fileu entomologic, borcane cu vată, eter, sticluțe cu dop de plută, cutii de carton cu orificii de aerisire , plicuri pentru fluturi, cutie insectar,

– aparat de fotografiat.

pentru documentare, atlas botanic și zoologic.

Pregătirea elevilor clasei a -V-a A ai Școlii Gimnaziale Dumbrăvița pentru vizită .

Învățătoarea informează elevii și părinții în legătură cu activitatea ce urmează să se desfășoare: scopul ei, obiectivele, modul de desfășurare.

Pregătirea cuprinde următoarele etape:

Învățătoarea prezintă elevilor cadrul general de desfășurare a drumetiei stabilit

– se formează grupe, repartizâdu-se fiecărei grupe câte o sarcina de îndeplinit

– învățătoarea precizează sarcinile de indeplinit pentru fiecare grupă

Forme de organizare pe grupe de câte 10 elevi:

1.grupa botaniștilor,

2.grupa zoologilor,

Sarcini de lucru pentru fiecare grupă de elevi:

I .Botaniștii

Obiectiv: Stabilirea speciilor caracteristice ecosistemului de pădure și recoltarea de plante medicinale.

Sarcini :

1) Determinarea pe loc a plantelor cunoscute, dar daca plantele nu sunt cunoscute se pot folosi determinatoare.

2) Recoltarea plantelor necunoscute întalnite în padurea din Dumbrava în pungi de plastic cu etichete, în care se consemnează locul, apoi urmeaza determinarea plantelor necunoscute în laboratorul de biologie.

3) Întocmirea listei cu arborii, arbuștii, plantele ierboase , licheni, mușchi de copaci ,ciuperci.

4) Se întocmește o caracterizare a florei cu precarea plantelor intalnite.

Ustensile și materiale – lupă, determinatoare, pungi de plastic, etichete.

II. Zoologii

Obiectiv: determinarea și recoltarea de insecte si animale, observarea adaptărilor la diferite moduri de locomoție, moduri de hrănire, culori adaptative .

Sarcini:

1) Observarea și determinarea animalelor cunoscute pe loc folosind la nevoie și determinatoare.

2) Fotografierea animalelor greu de recoltat sau descrierea lor în fișe de observație ( ex: reptile, păsări, mamifere).

3) Recoltarea animalelor de talie mică (viermi, moluște artropode, reptile) în pungi și cutii și etichetarea lor.

4) Identificarea tipurilor de locomoție întâlnite la nevertebratele observate sau recoltate

5) Enumerați tipurile de locomoție la vertebratele observate sau colectate și ce adaptări prezintă.

Ustensile și materiale: binoclu, lupă, pungi de plastic, cutii cu capac perforat, borcane cu vată îmbibată în eter, etichete, determinatoare, borcane cu alcool.

Grupa zoologiilor stabilind modul de îndeplinire a sarcinilor primite.

Grupa botanistilor observand plante

Activitate extracurriculara nr. 2

Vizită -,, Complexul Piscicol Dumbrăvița – Arie de Protecție Specială Avifaunistică”

Rezumat: Această vizită își propune cunoașterea celui mai important obiectiv turistic al localității ,,Complexul Piscicol Dumbrăvița – Arie de Protecție Specială Avifaunistică”. Activitatea propusă cuprinde: etapa de pregătire în care elevii se documentează asupra subiectului; desfășurarea vizitei, în care ei își completează cunoștințele pe baza prezentării ghidului și valorificarea vizitei sub forma unui concurs cu premii și a unei expoziții – concurs de fotografii.

Subiect: ,,Complexul Piscicol Dumbrăvița – Arie de Protecție Specială Avifaunistică”.

Scopul vizitei: Cunoașterea celui mai important obiectiv turistic al localității ,,Complexul Piscicol Dumbrăvița – Arie de Protecție Specială Avifaunistică”.

Participanți: elevii clasei a -V-a B ai Școlii Gimnaziale Dumbrăvița, învățătoarea clasei a IV-A- Doamna Delia Ciulu , Domnul Dan Traian Ionescu reprezentant al Ariei de Protecție Specială Avifaunistică și studenta Scurtu Emanuela Irina.

Locație: comuna Dumbrăvița, județul Brașov.

Resurse materiale: carnețele, pixuri, hărți ale regiunii, busolă, aparate de fotografiat.

Resurse procedurale: povestirea, prelegerea, conversația, demonstrația, exercițiul.

Pregătirea vizitei

1. Învățătoarea informează elevii și părinții despre intențiile sale, hotărăște data, locul și ora primei întâlniri, numărul (3-4 obiective) și tipurile de obiective ( naturale, monumente ale naturii) incluse în vizită, modul de valorificare a vizitei.

2. Învățătoarea stabilește obiectivele vizitei:

Obiective de referință:

să identifice elemente naturale și umane în realitatea observată

să aplice elemente generale la caracteristicile orizontului local și apropiat

să dovedească interes pentru cunoașterea mediului

să conștientizeze importanța mediului înconjurător pentru om și activitățile sale

Obiective operaționale: elevii vor fi capabili:

– să respecte regulile de vizitare a unei rezervații naturale

– să decidă asupra modului de valorificare a potențialului turistic

– să întocmească o fisă de caracterizare a localității

– să întocmeacsă o fișă de obserevații

– să completeze fișe pe baza unei expuneri

3. Pregătirea elevilor clasei a -V-a A ai Școlii Gimnaziale Dumbrăvița pentru vizită

Învățătorul informează elevii și părinții în legătură cu activitatea ce urmează să se desfășoare: scopul ei, obiectivele, modul de desfășurare.

Pregătirea cuprinde următoarele etape:

1. învățătorul prezintă elevilor cadrul general de desfășurare a vizitei stabilit anterior

2. întocmește împreună cu elevii o listă a obiectivelor turistice naturale și antropice ale zonei

3. alege cu elevii obiectivele care vor fi incluse în programul vizitei

4. se formează grupe, repartizâdu-se fiecăreia un obiectiv care urmează a fi descris și prezentat ulterior

5. învățătoul precizează elementele de care trebuie să se țină cont în descrierea fiecărui obiectiv

6. elevii elaborează rezumatele prezentării obiectivelor pe baza materialului bibliografic

7. învățătorul corectează prezentările

8. se stabilește traseul și programul vizitei

Traseul: plecarea are loc din fața Școlii Gimnaziale Dumbrăvița pe următorul traseu: Biserica cu hramul Sfântul Nicolae ( monument de cult religios) → muzeu satului din incinta bisericii Sfântul Nicolae → Valea Ursului → Complexului Piscicol Dumbrăvița – Arie de Protecție Specială Avifaunistică.

Orarul și programul vizitei:

Data: 4 Mai 2018

Ora 10 00 : adunarea în fața Școlii Gimnaziale Dumbrăvița, apelul, verificarea echipamentului, amintirea sarcinilor și îndrumări referitoare la comportament.

Ora 10 10 – 10 40 : deplasarea de-a lungul Văii Ursului până la Complexul piscicol

Ora 10 40 – 12 40 : aplicații desfășurate la obiectivul Complexul piscicol

Ora 12 40 – 13 30 : pauză de masă și recreere

Ora 13 30 – 14 00 : revenirea în fața Școlii Gimnaziale Dumbrăvița

2. Desfășurarea vizitei

Elevii s-au adunat la ora 10 șș în fața Școlii Gimnaziale Dumbrăvița. S-a verificat prezența, echipamentul, s-au reamintit sarcinile, scopul și obiectivele vizitei.

Împreună cu elevii ne-am deplasat spre obiectivul turistic al localității ,,Complexul Piscicol Dumbrăvița – Arie de Protecție Specială Avifaunistică”.

Urmărind drumul comunal prin centrul comunei, învățătoarea a chestionat elevii în legătură cu obiectivele văzute pe traseu.

Întâlnirea cu domnul Dan Traian Ionescu

Elevii au ascultat prezentarea Rezervației Avifaunistice,: s-a insistat asupra prezenței într-o zonă declarată Rezervație Naturală.

Prezentarea a cuprins : localizarea și căile de acces, date istorice, descrierea rezervației (dimensiunile, modul de formare, fenomene de interes), condiții de vizitare ( statutul Lacurilor de rezervație, gradul de amenajare, echipamentul necesar, indicații speciale referitoare la modul de deplasare de-a lungul lacurilor ).

Punct de aplicații: Complexul Piscicol Dumbrăvița – Arie de Protecție Specială Avifaunistică. Observarea păsărilor cu ajutorul lunetelor.

Apoi au fost împărțite elevilor fișe de observații pentru a fi completate de ei sub îndrumarea învățătoarei pe baza observațiilor făcute cat și a răspunsurilor primite la întrebări.

FIȘĂ DE OBSERVAȚII

1. Localitatea noastră se învecinează

● la nord cu…………..

● la sud cu……………

● la est cu……………

● la vest cu……….

2. Forma de relief dominantă ( câmpie, deal, munte );

3. Apele care trec prin localitate; care se varsă în apropierea localității;

4. Plantele care se cultivă în împrejurimile localității; cu ce scop se cultivă; pădurea cea mai apropiată și felul copacilor care predomină;

5. Animalele sălbatice care trăiesc în pădure, pe câmp, în preajma apelor;

6. Animalele domestice pe care le cresc sătenii și cu ce scop;

7. Păsări sălbatice care trăiesc pe lac;

8. Alte bogății naturale și create de om care se află în împrejurimile localității ( lacuri pentru piscicultură, obiective turistice, rezervații naturale, monumente istorice etc.). Importanța lor;

9. Importanța așezării.

S-au verificat fișele de observații.

Vizitarea a fost urmată de un moment de recreere și pauză de masă.

Pe drumul de întoarcere, învățătorul realizează o privire retrospectivă a celor văzute prin întrebări adresate elevilor. ( Ce tip de rezervație este cea din Dumbrăvița?, Ce cuprinde localitatea?, Cum s-a format Complexul piscicol? Ce specii sunt ocrotite prin lege ?)

Grupul s-a deplasat până în fața Școlii Gimnaziale Dumbrăvița, după care s-au despărțit.

3.Valorificarea vizitei

Învățătoarea a stabilit ca valorificarea activităților să se realizeze prin:

1. Organizarea unui concurs având ca tema ,,Dumbrăvița – Delta din Carpati”. Concursul se desfășoară la trei zile dupa excursie. La concurs participarea este individuală. Juriul este format din directorul școlii și cadrele didactice participante la vizită.Concursul este structurat în trei părți, sunt anunțați timpii de desfășurare a probelor.

Prima probă cuprinde întrebări pe tema : ,, Dumbrăvița – momente istorice”.A doua probă este denumită ,,Dicționar ecologic”, cuprinzând întrebări scurte de definire a unor noțiuni ecologice întâlnite în vizita realizată, iar a treia ,, Recunoașteți imaginile” presupune recunoașterea a 10 imagini referitoare la păsări observate în vizită.Juriul corectează lucrările și anunță rezultatele după desfășurarea fiecărei probe.Aceste pauze sunt destinate unor momente culturale : prezentarea unor lucrări, recitări de poezii, cântece.

2. realizarea de expoziții de fotografii urmată și ea de premierea celor mai frumoase fotografii.

Observații asupra rezultatelor elevilor în timpul vizitei

Activitatea a contribuit la lărgirea orizontului local, la stimularea dorinței de cercetare, la îmbogățirea cunoștințelor și dezvoltarea spiritului de observație.S-a observat la elevi o conștientizare a responsabilităților ce le revin în păstrarea tradițiilor.Au manifestat dorința de a colabora și de a se implica în dezvoltarea turismului local.

La Complexul piscicol s-au arătat foarte activi și dornici de a-l vizita, au urmărit cu atenție prezentarea rezervației realizată de ghid și au investigat cu entuziasm obiectivul.Au completat cu seriozitate fișele primite, au recunoscut componentele localității din care fac parte .Momentele de pauză și recreere au fost petrecute într-un mod plăcut.

Întâlnirea a reprezentat un plăcut mijloc de petrecere a timpului liber.Programul nu a fost prea încărcat astfel încât vizita să fie transformată într-o goană de la un obiectiv la altul.Vizita a reprezentat o întâlnire plină de inedit, contribuind la îmbogățirea experienței lor.

Pe parcursul desfășurării experimentului am constatat următoarele:

elevii manifestă deschidere și interes pentru orice gen de activitate didactică în afara sălii de clasă. Impactul emoțional este foarte puternic și pozitiv, el constituind suportul motivant pentru o atitudine activă a elevului care în afara sălii de clasă se consideră mai responsabil și mai sigur pe el în a-și demonstra capacitățile sale fizice, intelectuale și volitive;

elevii se implică cu mai mult curaj, dispărând reticențele de la început;

a crescut numărul elevilor care participă activ, cu interes la activități;

învățătorul a devenit un îndrumător al elevilor în redescoperirea științei într-un sistem de colaborare.La rândul lui, elevul nu rămâne numai un obiect al educației, ci constituie în același timp un subiect al formării propriei lui personalităț;

raporturile dintre învățător și elev și-au găsit un domeniu propice de manifestare, ținând seama de faptul că în lecțiile și în aplicațiile de teren în orizontul local sau în vizite și drumeții, se sudează legături relativ strânse între învățător și elev, care permit din partea primului o îndrumare mai eficientă, lăsând elevului independența însușirii cunoștințelor;

elevii și-au format deprinderea de a lucra rapid în timpul acordat;

elevii prezintă o mai mare flexibilitate în gândire, realizează cu ușurință conexiuni între date;

reușesc să-și imagineze, să descrie cu mai multă ușurință;

elevii trebuie să fie ajutați să extragă date privind cauzele poluării, să deducă efectele poluării mediului, să aprecieze rolul omului și al activităților sale în menținerea calității mediului și să acționeze conștient pentru protecția mediului.

în valorificarea cunoștințelor dobândite în mod concret, elevii vin cu note originale de nuanță afectivă, prin care-și exprimă propriile impresii și sentimente față de cele văzute.

vizitele, excursiile și drumețiile au un caracter relaxant, contribuind în mod categoric la sudarea colectivelor de elevi. După trecerea anilor, copiii își amintesc cu plăcere de întâmplările, din timpul acestora.

Observarea păsărilor cu luneta

Activitate extrcurriculara nr. 3

Activități de ecologizare a zonelor din apropierea apelor.

„Pentru sănătate și o viață mai curată”

Rezumat: Această activitate își propune formarea și educarea elevilor în spiritul responsabilității in ceea ce priveste protecția mediului înconjurător.

Subiect: ,,Complexul Piscicol Dumbrăvița – Arie de Protecție Specială Avifaunistică”.

Durata: 3 ore

Scopul activității de ecologizare : formarea și educarea elevilor în spiritul responsabilității privind protejarea mediului înconjurător.

Participanți: elevii clasei a -V-a B ai Școlii Gimnaziale Dumbrăvița, învățătoarea clasei a IV-A- doamna Delia Ciulu si studenta Scurtu Emanuela Irina

Resurse materiale: saci menajeri, tomberoane, mănuși de unică folosință, echipament de lucru

Obiectiv general:

Formarea comportamentului ecologic adecvat prin desfasurarea de acțiuni concrete de protecție a mediului înconjurător .

Obiective specifice:

-lărgirea sferei cunoștințelor referitoare la problemele de mediu specifice zonei din jurul apelor;

-dezvoltarea unor atitudini, comportamente, favorabile ameliorării relațiilor dintre om și mediu;

-cultivarea capacității de cooperare în scopul protejării mediului;

-formarea unei conștiințe și a unei gândiri ecologice;

-formarea unor deprinderi ecologice prin activități extracurriculare

Organizarea activității pe etape

1. Pregătirea activității de ecologizare a zonelor din apropierea apelor, cu tema „Pentru sănătate și o viață mai curată” (etapa tehnico-organizatorică)

• Stabilirea (împreună cu elevii participanți) a itinerariului activității de ecologizare, a obiectivelor urmărite și a datei de desfășurare;

• Colaborarea cu părinții elevilor privind acordul pentru participarea elevilor

• Calcularea cheltuielilor pentru material necerare ecologizarii

• Stabilirea programului de desfășurare a activității de ecologizare , ora și locul de plecare/sosire

• Întocmirea unui regulament de desfășurare a activității de ecologizare

2 . Desfășurarea propriu -zisă a activității de ecologizare:

• Organizarea elevilor , împărtirea responsabilităților în grup;

• Organizarea de activități distractive

La școală au fost împărțite elevilor chestionare pentru a fi completate de către aceștia sub îndrumarea doamnei învățătoarei pe baza activităților de ecologizare desfășurate.

Chestionar

Cum consideri, în termeni generali, activitatea ecologică desfașurată?

deosebit de utilă b) utilă c) inutilă

Consideri că activitătile de ecologizare la care ai participat te-au ajutat să ai mai multă grijă de natură?

a) foarte mult b) mult c) putin

Crezi ca școala trebuie să se implice în actiuni de ecologizare?

a) da b) nu c)nu stiu

4. ) Ți-ar placea să participi la mai multe activități de ecologizare ?

a) da b) nu c) poate

5). Ți-ar plăcea să faci parte dintr-o organizatie de protectie a mediului înfiintată în școala ta?

a) da b) nu c) poate

3. Valorificarea achizițiilor rezultate în urma desfășurării

Realizarea unui afiș cu mesaj ecologic sugestiv privind ocrotirea naturii și protejarea mediului. Afișul poate fi realizat prin diverse tehnici de catre copii.Concursul se desfașoară la o săptamană dupa activitatea de ecologizare.

Observații asupra rezultatelor elevilor în timpul

Activitatea a contribuit la sensiblizarea elevilor clasei a IV-a A si la formarea unor atitudini conștiente și responsabile față de mediu. Prin realizarea acestui proiect s-a dezvoltat spiritul de inițiativă și echipa si s-a realizat unui schimb de bune practici ecologice.

La Complexul piscicol s-au arătat foarte activi și dornici de a-l ecologiza , au adunat cu entuziasm toate gunoaiele găsite în jurul lacului .Au completat cu seriozitate chestionarele primite.Momentele de pauză și recreere au fost petrecute într-un mod plăcut,s-au jucat, au discutat între ei si s-au simtit foarte bine în natură .

Copiii clasei a IV-A a se duc bucurosi să ecologizeze zona de la lacul Dumbrăvita

3.5.3. Etapa finală : în cadrul acestei etape s-a aplicat un test final de evaluare la sfârsitul lunii mai. După etapa experimentală, s-a aplicat acest test identic, atât pentru grupul experimental cât și pentru cel de control. În urma acestui test s-au cules informații importante care au permis relevarea modului de evoluție a grupului experimental și de control, compararea datelor și a rezultatelor finale cu cele inițiale la ambele categorii de grupuri, stabilirea diferențelor dintre rezultatele obținute, a măsurii în care grupul experimental s-a detașat de cel de control, stabilirea eficienței noii modalități de lucru.

Această probă de evaluare a urmărit următoarele obiective:

Recunoasterea animalelor si a păsarilor care viețuiesc în pădurile si lacurile din orizonutul local si apropiat

Utilizarea mijloacelor elementare de orientare (puncte cardinale, alte repere observabile) în spațiul apropiat, al orizontului local.

Identificarea unor caracteristici ale realității înconjurătoare din diferite surse de informare.

Construirea unor enunțuri simple și dezvoltate despre fenomene și fapte observate în realitatea înconjurătoare

Exprimarea interesului pentru mediul înconjurător, identificând diferite modalități de conservare și de ocrotire a mediului înconjurător.

Test final

1.Urmărește cu atenție imaginile de mai jos și identifică păsările care populează Complexul Piscicol Dumbravița .

a)………………… b)………………… c)………………… d)………………..

e)………………. f) …………….. g)……………… i)…………………..

2. Localizează pe harta de mai jos localitatea unde trăiesti si precizează :

a) poziția geografica a localității

b) numele regiunii si a județului din care face parte

c) numele localităților vecine comunei Dumbravița

Identifică adaptarea la mediu specifică fiecărui animal ilustrat de mai jos.

4. Unește ceea ce se potrivește:

De ce………….. ….pentru că……………….

Tabelul 3.12..Descriptorii de performanță pentru evaluarea testului final

3.6. Prezentarea si interpretarea datelor

În urma aplicării testului de evaluare finală, rezultatele înregistrate la sfârșitul experimentului au fost următoarele:

Grupul experimental ( 20 elevi ) – 45% dintre elevi au obținut calificativul Fb, 50% dintre elevi au obținut calificativul B iar restul de 5% au obținut calificativul S; Nici un elev nu a obținut calificativul I.

Tabelul 3.13. Rezultatele testului de evaluare la sfârșitul experimentului – grupul experimental

Figura 3.6. Rezultatele testului de evaluare la sfârșitul experimentului – grupul experimental

Grupul de control ( 20 elevi ) – 35% dintre elevi au obținut calificativul FB, 50% dintre elevi au obținut calificativul B iar 15% dintre elevi au obținut calificativul S; Nici un elev nu a obținut calificativul I.

Tabelul 3.14. Rezultatele testului de evaluare la sfârșitul experimentului – grupul de control

Figura 3.7. Rezultatele testului de evaluare la sfârșitul experimentului – grupul de control

Rezultate comparative ale grupului experimental și grupului de control la testarea finală se prezintă astfel:

Tabelul 3.15. Rezultate comparative ale celor două grupuri la testul final

Analiza rezultatelor obținute de cele două grupri la testul final evidențiază faptul că din punct de vedere al nivelului la învățătură s-au înregistrat progrese la ambele grupuri.

Tabel 3.16. Rezultate comparative ale celor două grupuri, în procente la testul final

După centralizarea datelor în tabele și realizarea diagramele am putut constata următoarele:

rezultatele foate bune au crescut la grupul experimental cu 10% iar la grupul de control cu 5%;

rezultatele bune au înregistrat progrese la grupul de control 5%, la grupul experimental au rămas aceleași 50%;

rezultatele suficiente au fost în scădere cu 5% la ambele grupe;

rezultatele insuficiente nu au fost înregistrate la grupul experimental nici la cel de control

Figura 3.8. Rezultate comparative la testul final

Tabelul 3.17. Rezultatele comparative ale ambelor teste

Figura 3.9. Rezultate comparative a ambelor teste

Concluzii

Pornind de la ipoteza pe care am formulat-o la începutul experimentului și analizând rezultatele pe care le-am obținut împreună cu copiii din lotul experimental pot concluziona următoarele:

– abordând preponderant metode intereactive si diferite tipuri de drumeții si excursii , stimulăm o învățare creativă, care corespunde vieții de astăzi și care înlocuiește învățarea adaptativă sau de menținere, bazată pe o reacție la schimbări imprevizibile;

– desfășurarea experimentului sub forma unor excursii, drumeții si activității de ecologizare a mobilizat copiii pentru o activitate independentă, rodnică, creativă, a stimulat în cel mai înalt grad procesele psihice, a contribuit la dezvoltarea intelectuală, la stimularea inteligenței, a creativității, a făcut ca noțiunile de geografie si cunoașterea mediului să poată fi asimilate mai ușor și a adus plusuri de eficiență formativă;

– utilizând activitațile extracurriculare ca mijloc de realizare și ca metodă, am determinat creșterea gradului de retenție în timp a cunoștințelor și deprinderilor conducând spre o învățare eficientă;

– a crescut încrederea copiilor în capacitățile lor de învățare obținând rezultate bune în mod repetat, a crescut încrederea și interesul pentru învățare în situații din ce în ce mai inedite, s-a îmbunătățit autocontrolul copilului în privința capacității sale pentru activitatea de învățare și s-au îmbunătățit relațiile de cooperare dintre copiii în cadrul echipelor de lucru;

– demersul interdisciplinar și transdisciplinar a dus la dezvoltarea calității gândirii, combătând rigiditatea și realizând conexiunile ce garantează adaptabilitatea la diferite situații și formarea de raționamente și judecăți logice;

– lucrarea dezvăluie și valoarea formativă activitaților extracurriculare utilizate nu doar ca formă de activitate ci și ca modalitate de transmitere, consolidare, verificare și sistematizare de cunoștințe privind orizontul local, progresul obținut de către copii fiind dovedit prin calitatea și corectitudinea răspunsurilor orale și scrise, ceea ce demonstrează un salt intelectual considerabil;

– participarea activă și benevolă a elevilor determină înțelegerea celor predate și a presupus folosirea unor strategii didactice flexibile și metode participativ-active.

Corelând aceste concluzii pot afirma că ipoteza de lucru stabilită la începutul studiului aplicativ, are un grad mare de plauzibilitate. Experiența și acest experiment a demonstrat că mintea copiilor poate fi exersată făcându-le plăcere, antrenând prin excursii creativitatea, bună dispoziție, competiția,formarea reprezentărilor geografice , gândirea, atenția și memoria, acționăm pozitiv asupra intelectului, ajutându-i să înțeleagă cât mai ușor posibil solicitările la care sunt supuși, rezolvând sarcinile pe calea cea mai simplă, verbalizând corect, logic.

BIBLIOGRAFIE

Geografie

1. Constantin Vert, Analiza geodemografică – Manual practic, Timișoara, 1995

2.Corodan Suciu – Dicținar istoric al localităților din Transilvania –, vol. I, 1967

3.Costea Florea, Salvan Florin – Civilizatie si continuitate romaneasca in Tara Barsei – Ed. Orientul Latin Brasov 1999

4. Constantin Catrina, Ion Lupu, Judetele patriei- Brasov, Editura Sport –Turism, 1981

5. Iancu Mihai – Județul Brașov, Ed. Academiei R.S.R., București, 1971

6. Iancu Mihai – Depresiunile intra montane din Carpații Românești – Natura , nr. 3, 1966

7.Iancu Mihai,Velcea Ion ,Regiunea Brasov, caracterizare geografica, Natura, nr. 3 , 1965

8. Ion Alexandru ,Recesamintele Roamnaiei, Mica Enciclopedie-Ed. Meronia,2007

9. Iacob Zorca, Monografia satului Vlădeni, 1896

10. Mihai Elena – Depresiunea Brașov. Studiu climatic – Ed. Academiei R.S.R, București, 1975

11.Podea Ion – Monografia judetului Brasov – Institutul de Arte Grafice Astra Brasov, 1938

12. George Erdeli, Dumitrache Liliana – Geografia populației – Ed. Corint București, 2001

13. Ghinea Dan – Enciclopedia geografica a Romaniei – Ed. Enciclopedica Bucuresti, 2000 14.Giurcăneanu Claudiu – Populația și așezările din Carpații Românești – Ed. Științifică și Enciclopedică, București , 1988

15. Simion Micu, Monografia satului Țânțari, manuscris

16. Stavros Aristide – Muntii judetului Brasov – Consiliul Popular al Judetului Brasov, Directia Sanitara a Judetului Brasov,1979

17.Supliment la monografie, Numele unui sat din Țara Bârsei, articol apărut în revista Astra, 1976

18. Visan Gheorghe – Cateva consideratii asupra populatiei si a așezărilor din Depresiunea Brasov – Terra,Bucuresti, 1999

Metodica

1. Cerghit Ioan – Metode de învățământ – ,Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1980

2. Coteț V. Petre, Nedelcu Eugen – Principii, metode și tehnici moderne de lucru în geografie – Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1976

3. Dulamă Maria Eliza – Didactica geografiei – Ed.Clusium, Cluj- Napoca,1996

4. Dulamă Maria Eliza – Metodologie didactică – Ed. Clusium, Cluj- Napoca, 2006.

5. Dulamă Maria Eliza – Strategii didactice – Ed. Clusium, Cluj – Napoca, 2000

6. Ilinca Nicolae – Didactica geografiei –Ed. Corint, București, 2000

7. Ilinca Nicolae, Mândruț Octavian – Elemente de didactică aplicată a geografiei –, Ed. CD

Press, București, 2006

8 Teodor Palăsan –Metodologia cercetării pedagogice-, Brasov ,2011

Surse de decumentare

Biblioteca ortodoxă a bisericii din Dumbrăvița

Primăria Comunei Dumbrăvița

Statia Hidrologică Brasov

Pagini web:

www.wikipedia.com

www.sor.ro

www.Primăria dumbrăvița.ro

www.mwteoblue.ro

www.viaromania.eu-atractii turistice