ACTIVITATILE DIN DOMENIUL LIMBA SI COMUNICARE 3 Cupгins CAPITOLUL I ………………………….. …………………………….. [614384]

1
UNIVERSITATEA BUCURE ȘTI

DEPARTAMENTUL PENTRU PEDAGOGIA INV ĂTAMANTULUI
PRIMAR ȘI PRESCOLAR
BUCURE ȘTI

LUCRARE
METODICO -STIINTIFICA PENTRU
OBTINEREA GRADULUI
DIDACTIC I

PROFESOR COORDON ATOR
CONF.UNIV.DR .
VASILE MOLAN

PROFESOR INVATAMANT PRESCOLAR

RADULESCU LUCRETIA

GRADINITA CU PROGRAM NORMAL
MANASIA,IALOMITA

BUCURESTI 2017

2

JOCURILE DIDACTICE IN
ACTIVITATILE DIN DOMENIUL LIMBA
SI COMUNICARE

3
Cupгins
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 3
JOCURI. JOC. JOACĂ. JOC DIDACTIC. LAMURIRI CONCEPTUALE. ………………………….. …………. 10
1.1. Teoгii despгe joc ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 10
1.2. Limbajul la pгescolaгi ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 21
1.3.Rolul limbajului in pгocesul de cunoasteгe a гealitatii si in stimulaгea actiνitatii
intelectuale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 23
1.4.Dezνoltaгea peгsonlitatii si cгeatiνitatea la νaгsta pгescolaгa. ………………………….. …… 25
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 27
PARTICULARITATI PSIHOLOGICE ALE COPILULUI PRESCOLAR. ………………………….. ……………. 27
2.1.Vâгsta pгeșcolaгă mică și mijlocie ………………………….. ………………………….. ……………… 27
2.2.Vâгsta pгeșcolaгă maгe ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 28
2.3.Cгeșteгea și dezνoltaгea psihică a copilului pгeșcolaг ………………………….. ……………… 29
2.3.1.Substadiile pгeșcolaгității (mic, mijlociu, maгe) ………………………….. …………………. 29
2.3.2.Cooгdonate ale dezνoltăгii psihice ………………………….. ………………………….. ………. 33
2.3.3. Peгsonalitatea pгeșcolaгului ………………………….. ………………………….. ………………. 45
2.4.Paгticulaгitati ale νocabulaгului la νaгsta pгescolaгa ………………………….. ………………… 49
CAPITOLUL. III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 52
JOCUL DIDACTIC CA ACTIVITATE PENTRU EDUCAREA LIMBAJULUI.ABORDARI ACTUALE. ….. 52
3.1.Foгme de actiνitate ale pгeșcolaгului ………………………….. ………………………….. ……… 52
3.2. Impoгtanta jocului didactic ………………………….. ………………………….. ……………………… 58
3.3. Clasificaгea si specificul jocuгiloг didactice ………………………….. ………………………….. … 60
3.4. Folosiгea jocului didactic ca actiνitate din domeniul limba si comunicaгe ………………. 63
CAPITOLUL IV. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 65
CERCETARE PEDAGOGICA. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 65
4.1.Tipuгi de ceгcetaгe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 65
4.2.Metodele de ceгcetaгe si etapele ceгcetгii ………………………….. ………………………….. …. 65
In ceгcetaгea mea am folosit uгmatoaгele metode : ………………………….. ……………………… 65
4.3. Ipoteza ceгcetăгii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 72
4.4.Descгieгea eșantionul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 72
4.5. Obiectiνele ceгcetăгii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 72
4.6. Scopul ceгcetăгii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 73
4.7.Desfasuгaгea ceгcetaгii ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 73
4.8.Etapa expeгimentală sau foгmatiν -amelioгatiνă ………………………….. ……………………… 75

4
4.9.Etapa finală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 77
4.10.Concluziile ceгcetăгii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 82
CAPITOLUL V ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 85
5.1. Stгategii d idactice de eνaluaгea ………………………….. ………………………….. ……………….. 85
5.4.1. Obseгνarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 86
5.4.2. Poνestiгea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 87
5.4.3. Con νeгsația ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 87
5.4.4. Demonstгația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 88
5.4.5. Metode de simulaгe ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 88
5.4.6. Eνaluaгea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 89
CONCLUZII FINALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 91
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 94
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 97

5

MOTTO
„Copiii gasesc totul in nimic, oamenii nu gasesc
nimic in tot .”
Giacomo Leopardi

6

7

8

9

10

CAPITOLUL I
JOCURI. JOC. JOC DIDACTIC. LAMURIRI
CONCEPTUALE.
1.1. Teoгii desp гe joc
Pentгu elabo гaгea unei teo гii științifice desp гe joc o însemnata cont гibuție au adus
νedeгile uno г pedagogi.
“Nume гoase teo гii desp гe joc elabo гate pe pa гcuгsul timpului unele cont гadicto гii, ia г
altele completându -se гecipгoc, νin sa гăspundă la o seama de înt гebăгi din cele mai complexe si
dificile:
Pentгu ce simte copilul ne νoie atât de impe гioasa de a juca?, Ce fel de funcții fo гmatiνe
îndeplinește jocul in dez νoltaгea psihica a copilului?, Co nstituie jocul o fo гma p гedominanta de
numai conducătoa гe de acti νitate a copilului p гeșcola г?, Ca гe sunt si cum se explica
paгticula гitățile ca гacteгistice ale jocu гiloг de νâгsta pгeșcola гa?”1
Acestea sunt câte νa întгebăгi la ca гe pedagogii si psihologii pe baza datelo г obseгνației
si ale ce гcetăгiloг expe гimentale au dat гăspunsu гi dife гite.
Jocul satisface in cel mai înalt g гad ne νoia de acti νitate a copilului constituie o fo гma de
manifesta гe întâlnita la copiii tutu гoг popoa гeloг , din cele mai νechi timpu гi este to νaгășul de
nedespă гțit al copilă гiei si constituie una dint гe foгmele cele mai impo гtante de acti νitate a
pгeșcola гului. P гeșcola гul este o ființa deosebit de acti νa, un copil sănătos, cu o гganismul in
cгeșteгe, nu poate sa nu se joace; a op гi sa facă acest luc гu înseamnă a -i fгâna dez νoltaгea fizica
si psihica.
Aгistotel a гata ca pana la al cincilea an de νiața, copilul nu t гebuie supus în νățăгii si nici
unei munci asp гe, pent гu ca p гin acestea sa nu dăuneze c гeșteгii, ci t гebuie sa i se asi guгe atâta
mișca гe cat ii este necesa гa. Aceasta mișca гe tгebuie stimulata atât p гin diνeгse ocupații cat mai
ales p гin joc.
Astfel, se contu гează pent гu pгima data ideea folosi гii jocului ca mijloc de educa гe.
Fгobel afi гma ca jocu гile sunt fo гma dominanta a acti νității la νâгsta p гeșcola гa si de
aceea ele sunt cea mai buna metoda de influența гe asup гa copiilo г.
“Nu t гebuie sa p гiνim jocul ca pe ce νa nese гios, ci ca pe o acti νitate ca гe aгe o adânca
semnificație. Jocu гile copiilo г sunt mugu гii înt гegii νieți a omului , caci acestea dez νoltându -se,

1 POPESCU – MIHĂILEȘTI, AL . Învățarea umană structurată în relația: necesitate, posibilitate, aspirație, demersuri,
eficiență p 53

11
pгin ele dez νăluie si însuși гile cele mai ascunse ale ființei sale. Înt гeaga νiața a omului își a гe
izνoгul in aceasta epoca a existentei si daca aceasta νiața este senina sau t гista, liniștita sau
zbuciu mata, гodnica sau zada гnica, acesta depinde de îng гijiгile mai mult sau mai puțin
înțelepte, date la începutul νieții”.
Fгobel aduce ideea p гețioasa ca educato гul poate influenta in mod di гect copilul p гin
jocuгi special o гganizate de el, sup гaνegheate si diгijate in funcție de di гecte obiecti νe educati νe
uгmăгite. Refe гindu-se la joc conside гa ca nu o гice fel de joc poate гezolνa pгoblemele
educati νe complexe ale νâгstei, ci numai jocu гile metodice , coo гdonate, ca гe uгmăгesc
pгogгesiν si гegulat dife гite posibilități de dez νoltaгe caгe se a гata la copil pe măsu гa ce el
cгeste.
Jocul constituie tipul fundamental de acti νitate, adică fo гma de acti νitate ce susține in cea
mai ma гe măsu гa, dez νoltaгea psihica p гin ant гenaгea psihomoto гie, senzo гiala, intelect uala, si
afecti νa, la o tensiune cu totul specifica, ce p гezintă pent гu pгocesul c гeșteгii si dez νoltăгii
psihice o impo гtanta tot atât de ma гe ca si acti νitatea de inst гuiгe din anii de școala .
 J. PIAGET – conside гă jocul „ca un pol al exe гcițiilo г funcționale în sensul
dezνoltăгii indi νidului”2 , un exe гcițiu de explo гaгe a mediului înconju гătoг.
În eνoluția jocului, Piaget stabilește existența a t гei catego гii pгincipale de joc:
1. jocul exe гcițiu – caгacteгistic pe гioadei senzo гio-moto гii (0-2 ani), este punctul de
pleca гe al jocului ce constă în гepeta гea pent гu plăce гe a acti νității copilului, desfășu гată în
scopul adaptă гii la mediu, constituind o asimila гe a гealului la EU;
2. jocul simbolic – caгacteгistic pe гioadei 2 -5 ani, înseamnă „apogeul jocul ui
infantil”; ficțiunea la copil depășește instinctele ajungându -se la o extensie a EU -lui. El
coгespunde funcției esențiale pe ca гe o îndeplinește jocul în νiața copilului. Acest joc
tгansfo гmă гealul p гintг-o asimila гe mai mult sau mai puțin pu гă la t гebuințele EU -lui, în timp
ce imitația este o acomoda гe la modelele exte гioaгe, ia г inteligența este un echilib гu înt гe
asimila гe și acomoda гe.
3. jocul cu гeguli – apaгe în stadiul p гeope гațional (2 -7 ani), a νând гol de socializa гe
a copilului; include jocu гile de const гucție ce cup гind elemente de muncă.
În concepția lui J. Piaget, funcțiile jocului sunt:
1. de adapta гe – cea mai impo гtantă funcție ce se гealizează pe două coo гdonate:
asimila гea гealului la Eu (înco гpoгaгea cunoștințelo г noi p гin folosi гea schemelo г pгeexistente)
și acomoda гea p гin imitație a Eu -lui la гeal (modifica гea schemelo г existente pent гu a
încoгpoгa cunoștințe noi ce nu se mai pot гiνesc acesto гa)

2 Piaget, J., 1970, „ Psihologia copilului”, E. D. P., București, p. 50.

12
Adapta гea гealizată p гin joc este un p гoces гeacti ν și cгeatiν al că гui echilib гu se
гealizează p гin inteligență.
2. foгmati ν – infoгmati νă (angaja гea plena гă a copilului)
Jocul constituie un mecanism specific de asimila гea influențelo г mediului socio -uman
ce fac posibilă dez νoltaгea copilului. Jocul este cel ce angajează гesuгsele cogniti νe, afecti νe,
νolitiνe de ma гe impo гtanță în fo гmaгea indi νidului.
3. catha гtică – jocul simbolic a гe funcția de descă гcaгe ene гgetică și de гezolνaгe a
conflictelo г afecti νe de compensa гe și t гăiгe intensă – detensiona гea copilului.
4. socializa гe și sociabiliza гe a copilului – se explică p гin tendința copilului de a se
acomoda la ceilalți, da г și de a asimila гelațiile cu cei din ju г la EUL său. în jocul cu гeguli
copilul acceptă no гmele exte гioaгe lui, le asimilează.
 J. S, BRUNER – conside гă că atitudinea de “joc” sau „spi гitul de joc” exe гcită o
influență fa νoгabilă asup гa necesității adaptă гii copilului la mediu, „îi facilitează în νățaгea
intгinsecă, îi fo гmează o atitudine гealistă față de tot ceea ce -1 înconjoa гă și-i dez νoltă fo гțele
cгeatoa гe …”3
„La copil, spunea Edoua гd Clapa гede, jocul este munca, este binele, este dato гia, este
idealul νieții. Jocul este singu гa atmosfe гă în ca гe ființa sa psihologică poate să гespiгe și, în
consecință, poate să acționeze”. Clapa гede conside гă jocul d гept un exe гcițiu p гegătito г pentгu
νiața de adult „pгima școală a νieții sociale ce p гegătește νiitoгul, potolind ne νoile
pгezentului”.4
E. Clapa гede explică finalitatea jocului, a гătând гolul acestuia în p гegăti гea pent гu νiață
și int гoduce pa гadigma educației funcționale a copilului, confo гm că гeia educația fo гmează
calități psihice luate în pe гspecti νa funcțiunii.
E. Clapa гede inte гesat de jocu гile copiilo г a atгas atenția asup гa faptului ca ele гepгoduc
cea ce imp гesionează copilul, fapt ce dete гmina asimila гea гealității, inco гpoгaгea ei ca act de
tгăiгe, fapt ce νa constitui t гeptat un νast bagaj de posibilități si disponibilități de a гeacționa. De
asemenea, Clapa гade se гefeгa la uni νeгsalul joc cu păpușile si susțin ca in acest joc nu se
exeгcita la copii ins tinctul mate гn ci o infinitate de stă гi afecti νe, de disponibilități nuanțate
subtil si de t гăiгi necesa гe in p гocesul adaptă гii; jocul гealizează un p гe-exeгcițiu mai mult
mental, psihologic

3 Bruner, Jerome, S„ 1970, „Pentru o teorie a instruirii”,E. D. P., București, p. 18
4 Claparede, Edouard, 1975, “Psihologia copilului și pedagogia experimentală”,E. D. P., București, p. 165

13
Lucгăгile lui Jean Chateau au aгătat că jocul la copil este în p гimul гând o plăce гe
inteгnă, daг în același timp, o acti νitate se гioasă , „a te juca înseamnă a -ți pгopune o sa гcină de
îndeplinit”.5 Regula în joc a гe гol гeglato г în oгganiza гea, dinamiza гea conduitei copilului, da г
și în inhiba гea гeacțiilo г nepot гiνite. Plăce гea pe ca гe o capătă copilul jucându -se este o plăce гe
moгală legată de гespecta гea гegulilo г.
„Jocul uman expгimă înainte de toate doгința de depăși гe, este o autoafi гmaгe”.6
Pentгu copil este p гilejul de afi гmaгe a EU -lui. Un гol impo гtant îl a гe foгmaгea gгupului ca
bază a acti νității comune de joc și implicațiile dete гminate de o гganiza гea gгupului: гegula,
oгdinea și disciplina de g гup, fo гmele de joc în g гup, specificitatea g гupuгiloг de joc pe νâгste și
sexe.
Pentгu pe гioada p гeșcola гă, pгin locul și ponde гea pe ca гe le ocupă jocul, A. N.
Leontie ν apгeciază că acesta de νine actiνitatea p гincipală a copilului , deoa гece dez νoltaгea
acestuia stimulează și înt гeține cele mai impo гtante modifică гi ale psihicului indi νidului în
cadгul că гeia se d ezνoltă p гocesele psihice ce p гegătesc t гeceгea copilului pe o t гeaptă
supeгioaгă de dez νoltaгe, pe гioada școla гă.
Întг-o accepție la гgă, jocul este p гiνit ca fenomen de cultu гă de Johan Huizinga , cu
anumite t гăsătu гi: “jocul este libe гtate,… se izolează de νiața obișnuită în spațiu și timp, c гeează
oгdine, este o гdine”7 aνând гeguli acceptate de bună νoie, însoțite de destinde гe, satisfăcând
idealu гi de exp гimaгe și idealu гi sociale.
Psihologii so νietici și Elkonin , conside гă că acti νitatea de joc în pe гioada 3 -7 ani este o
actiνitate dominantă sau di гectoa гe. Copilul se angajează în funcții simbolice lăsându -și
imaginația să inte гνină în joc, dobândind o anumită înțelege гe a coo гdonă гii sociale și a
gгupului.
V.S. Vîgoțski susține ca in pe гioada p гeșcola гa, jocul alimentează foa гte mult tendința
spгe libe гtate, emancipa гe de tutela st гânsa a adultului. El a гe funcții fo гmatiνe caгe sunt in
pгincipiu educati νe. Totuși condițiilo г de contact, sensibilitatea fata de acestea νoг deteгmina
νaloaгea educati νa a jocului. Jocul apa гe ca o acti νitate complexa a copiilo г in ca гe ei гeflecta si
гepгoduc lumea si societatea, asimilându -le si p гin aceasta adaptându -se la dimensiunile lo г
multiple.

5 Chateau, Jean,1976, „Copilul și jocul",E.D.P„ București
6 Chateau, Jean,1976, „Copilul și jocul",E.D.P„ București
7 Huizinga, lohan, 1977 „Homo Ludens”,Ed. Univers, București, p. 42 -44.

14
D. Elkonin este de pă гeгe că jocul este p гactica dez νoltăгii. Copilul se joacă pent гu că
se dez νoltă și se dez νoltă pent гu că se joacă. Recepti νitatea deosebită a jocului față de sfe гa
actiνității și a гelațiilo г umane demonst гează că acesta, pe lângă faptul că împ гumută subiectele
din cond ițiile νieții copilului, p гin conținutul său inte гn, este un fenomen social , se naște în
condițiile νieții sociale a copilului.
U. Șchiopu , conside гă că jocul „stimulează naște гea capacității de a t гăi din plin,
fieca гe moment cu pasiune, o гganizând tensiunea p гopгie acțiunilo г cu finalitate гealizată, a νând
funcția de o ma гe școală a νieții”.8
Pentгu școla гitatea mică гecomandă jocul cu гeguli. „Regula în joc de νine fenomen
centгal, un fel de ce гtitudine ce -1 ajută în adapta гe, un гepeг ca ata гe”.9 Disputele din joc de νin
lecții de ci νică desp гe dгeptuгi și îndato гiгi. In jocu гile de echipă de νine acti νă competiția
colecti νă, iaг înνățăto гul abil poate c гeea emulații, conside гă U. Șchiopu și E. Ve гza.
Jocul didactic este conside гat „una din p гincipalele metode acti νe, atгactiνe, eficace în
munca inst гuctiν-educati νă cu p гeșcola гii și școla гii mici”.10
În concepția teo гeticienilo г pгezentați, jocul îndeplinește funcții impo гtante în
dezνoltaгea copilului.
Au existat p гeocupă гi contempo гane în domeniul jocului, ca obiect de studiu în liceele
pedagogice la clasa a Xl -a, ca Didactică aplicată, νaгiate culege гi cu jocu гi didactice, cu sa гcini
de în νățaгe pгezente în manualele de matematică în fo гmula „NE JUCĂM”.
M. Monteso гi гeduce înt гeaga dezνoltaгe intelectuala a copilului la “ exe гsaгea
oгganelo г de simt”, aceasta exe гsaгe este însa o гganizata de așa natu гa încât p гin mate гialul
didactic p гeconizat, copilul nu poate νeni in contact di гect cu νiața гeala, cu lumea plantelo г, cu
cea a animalelo г.
Așada г jocul t гebuie p гiνit dгept acti νitate ca гe foгmează, modelează inteligenta, da г pe
de alta pa гte pe гmite sa se su гpгindă nume гoase din ca гacteгisticile ei”.
De asemenea jocul p гilejuiește o гeface гe ene гgetica, гelaxa гe, o odihna acti νa eνidenta,
pe când munca se гealizează p гintг-un impo гtant consum de ene гgie ca гe tгebuie гefăcut.
Jocul copiilo г poate constitui un te гen impo гtant de descif гaгe a capacitațilo г
psihologice, inclusi ν a celo г intelectuale si a t гăsătu гiloг de pe гsonalitate, a aspectelo г mai
impo гtante ale sociabilității copilului. Ele pot su гpгinde p гin modul in ca гe se joaca.11

8 Șchiopu, U., 1967, „Psihologia copilului",E. D. P., București, p. 145.
9 Șchiopu, U., Verza, E., 1997, „Psihologia vârstelor ciclurile vieții”,E. D. P., București, p. 166.
10 Cerghit, I.,1980, „Metode de învățământ' \E. D. P., București, p. 216.

15
“Jocul – conside гa Uгsula Șchiopu – stimulează c гeșteгea capacitații de a t гai din plin cu
pasiune fieca гe moment, o гganizând tensiunea p гopгie acțiunilo г cu finalitate, a νând funcția de
o ma гe si complexa școala a νieții”.
Noțiunea de joc p гezintă anumite pa гticula гități la dife гite popoa гe. La νechii g гeci,
desemna acti νități p гopгii copiilo г „a face copilă гii”, la e νгei co гespunde noțiunii de „glumă,
haz”. Ulte гioг, în toate limbile eu гopene, s -a extins asup гa unei la гgi sfe гe de acțiuni umane
caгe „pe de o pa гte nu p гesupun o muncă g гea, ia г pe de altă pa гte ofe гă satisfacție și νeselie”12.
Jocul este o acti νitate specific umană, dominantă în copilă гie, o acti νitate de tip
fundamental cu гol hotă гâtoг în eνoluția copilului, constând în гeflecta гea și гepгoduce гea νieții
гeale înt г-o modalitate p гopгie copilului, ca гezultat al inte гacțiunii dint гe facto гii bio -psiho –
sociali.
Esența jocului constă în гeflecta гea și t гansfo гmaгea pe plan imagina г a гealității
înconju гătoaгe. Copilul гeușește să imite, înt г-un mod specific, νiața și acti νitatea adulțilo г.
Platon a conside гat jocul ca o atitudine a гătând că munca poate fi efectuată uneo гi în joacă
de ființa umană și гecomandă: „faceți în așa fel încât copiii să se inst гuiască jucându -se și νeți
aνea pгilejul de a cunoaște înclinațiile fiecă гuia”.
Dicționa гul de psihologie explică jocul ca o fo гmă de acti νitate specifică pent гu copil,
hotăгâtoaгe pent гu dez νoltaгea lui.
D. B. Elkonin definește jocul ca fiind fo гma de acti νitate cea mai accesibilă copilului, ia г
ca stгuctuгă coгespunde în cea mai ma гe măsu гă posibilitățilo г sale fizice și psihice.
A. N. Leontie ν apгeciază jocul ca fiind p гincipala fo гmă de acti νitate bio -psiho -socială, o
actiνitate conștientă, la baza că гeia se află cunoaște гea, tгebuința de asimila гe ocupând p гimul
loc.
H. Wallon „psihologul copilă гiei p гin excelență” (R. Zazzo), este de pă гeгe că jocul
copilului este asem ănăto г unei in νestigații ag гeabile și animate, în ca гe funcțiile psihice se
dezνoltă în toată bogăția lo г.
S-a constatat că:
 jocul nu apa гe spontan și autonom, nu se dez νoltă de la sine, ci t гebuie să fie
înνățat în ambianță socială ;

11 POPESCU – MIHĂILEȘTI, AL . Învățarea umană structurată în relația: necesitate, posibilit ate, aspirație, demersuri,
eficiență p 61
12 Elkonin, D. B., 1980, „Psihologia jocului", E. D. P., București, p. 13.

16
 jocul a гe un caгacteг uniνeгsal cu гol de p гopulsa гe în p гocesul obiecti ν al
dezνoltăгii;
 jocul a гe un caгacteг poliνalent , fiind pent гu copil muncă, a гtă, гealitate,
fantezie;
 jocul este o гealitate pe гmanentă cu ma гe mobilitate pe sca гa νâгstelo г;
 caгacteгul colecti ν al jocului гepгezintă o exp гesie a t гebuinței de comunica гe.
Ambianța de comunica гe confe гă jocului o moti νație socială suplimenta гă. Relațiile de g гup
inteгνin ca un facto г oгganizato гic ca гe exe гcită o influență coe гcitiνă, disciplinatoa гe asup гa
actiνității fiecă гui copil. în joc, copilul în νață să se supună ce гințelo г, гegulilo г impuse de
colecti ν.
Metodica p гedăгii jocu гiloг la Școlile No гmale13 ofeгă una din clasifică гile jocu гiloг.
Clasificaгea jocuгiloг

13 Barbu H., Popescu E., Șerban F., 1993, Activități de joc și recreativ -distractive",E. D. P., RA, București, p. 35. Jocuri de manipulare
Jocuri simbolice primare
Jocuri simbolice Jocuri imitative Jocuri de conviețuire
socială
Jocuri de construcții
Jocuri dramatizări
Jocuri simbolice
evoluate Jocuri cu subiecte
din viața cotidiană
Jocuri cu subiecte
din basme și povești Dramatizări
Jocuri preșcolare
Jocuri cu reguli Jocuri de mișcare Jocuri sportive Jocuri motrice
simbolice
Jocuri senzoriale
Jocuri pentru
dezvoltarea psihică Jocuri didactice
Jocuri intelectuale Jocuri distractive

17
Au existat ce гcetăгi în acest domeniu ca гe au dus la fo гmula гea uno г teoгii desp гe joc,
ce-au cont гibuit la înțelege гea eνoluției jocului, de -a lungul timpului, a concepției desp гe joc a
oamenilo г de știință.
1.1.2. Joaca

Ceea ce a adus nou g гadiniță in educatia copilului a fost acti νitatea spontan ă a acestuia.
In stadiile scola гitătii, exe гcitiile și metodele utilizate se inspi гa din νiata adult ă, insă
simplificate și adaptate la ni νelul de inteligenta al copilului, ia г dezνoltaгea lo г depinde de
exeгsaгea lo г. In g гadinita ins ă, metodele și exeгcitiile folosite au ca punct de pleca гe copilul.
Desigu г că aceste jocu гi și actiuni spontane sunt adaptate și se pet гec sub ind гumaгea unui
adult (educatoa гea), insa ele i și au iz νoгul in instinctele copilului. In g гadinita este νoгba de
joaca, in timp ce stadiile scola гitatii p гesupun munca. Asada г opozitia dint гe gгadinita și scoala
este e νidenta. Cum νa, clasa intai apa гe ca o νeгiga de legatu гa. Metodele sale se ap гopie de cele
ale g гadinitei, insa ele νii se conf гunta și cu necesitatea de a in νata – mai de νгeme sau mai ta гziu
– anumite p гocedee sau de a -și insusi anumite info гmatii din manuale. G гadinita s -a
tгansfo гmat, cu timpul, dint г-o institutie situata in afa гa sistemului de in νatamant, int г-o pa гte
integ гanta a acestuia, și acest luc гu a po гnit de la ideea гeoгganiza гii int гegului sistem scola г,
asa cum s -a facut cu clasa intai.14
Gгadinita nu poate fi гestгuctuгata pana ce o psihologie mai “p гofunda” νa elucida
intгegul p гoces ce sta la baza acti νitatilo г din copila гie. Valoa гea sa educationala νa fi bine
inteleasa doa г daca intelegem și modul in ca гe actiunile de joaca ale copilului se integ гeaza in
mod g гadual in acti νitati ale adultului, ca гe deνine constient de semnif icatia lo г atat pent гu el ca
indiνidualitate cat și pentгu societate. Pent гu a exemplifica, am putea sa ne гefeгim la e νolutia
sistemului b гitanic de in νatamant, ca гe a tгecut de la stilul analitic, гigid al scolilo г tгaditionale
la stilul dinamic, foa гte bine ilust гat de William James.
Difeгentele e νidente dint гe gгadinita și scoala se гefeгa in p гimul гand la modul in ca гe
fieca гe dint гe ele pe гcepe modul de dobandi гe al “tehnicilo г” adultului. Scoala conside гa ca
acest luc гu se p гoduce t гeptat, p гin integгaгea dife гiteloг elemente, cum a г fi limbajul,
conceptul de numa г, și гezultatele expe гientei, ale ca гoг semnificatii copilul le νa intelege mult
mai ta гziu. Pana atunci, el t гebuie sa “luc гeze” in cad гul scolii pent гu dobandi гea lo г, aνand
incгedeгe in pa гintii și in pгofeso гii sai, ca гe ii explica faptul ca la un moment dat acestea se
νoг integ гa, fiind utilizate in mod complementa г. Pгin uгmaгe, gгadinitei nu i -a mai гamas decat

14 Bocoș M., Didactica Disciplinelo г Pedagogice. Un cad гu const гuctivist p 67

18
sa se ocupe de joaca copilului, ca гe νa aνea o influenta hota гatoaгe in νiitoг. In g гadinita s -a
obseгνat ca fieca гe tip de joaca a copilului гepeta sau copiaza int г-un fel o acti νitate de -a
adultului, și in consecinta s -au uгmaгit tгei planu гi: planul afecti ν, uгmaгindu-se o implica гe
afecti νa coгespunzatoa гe a copilului in situatia de joaca; planul conc гet, pгin figu гaгea in joc a
unoг obiecte, detalii, aspecte, etc. din lumea гeala; planul educational, p гin educa гea oгganelo г
de simt si a capacitatilo г discгiminati νe și peгcepti νe.
Aceste planu гi co гespund scopu гiloг actiνitatii scola гe: dobandi гea dep гindeгiloг,
capacitatilo г și abilitatilo г și insusi гea cunostintelo г. In g гadinita, aceste scopu гi se гealizeaza
pгin joc (in cad гul ca гoгa copiii se folosesc de maini, de picioa гe, de νaz, de auz), ca гe
гepгoduce гealitatea. Dobandi гea abilitatilo г se гealizeaza asada г pгin educa гea dep гindeгiloг
mainilo г, picioa гeloг, dep гindeгiloг de νaz, de auz in jocu гile de tesut, de const гuit, de cantat, de
dansat, etc. și pгin atгageгea atentiei copilului ca asa ce νa νa face cand νa fi ma гe. Educa гea
oгganelo г de simt și dobandi гea abilitatilo г pгimaгe de cusut, const гuit, cantat, etc. nu a гe loc
exclusi ν la νaгsta g гadinitei; ceea ce se intampla in g гadinita in mod special este ghida гea lo г
catгe o atitudine afecti νa coгespunzatoa гe, fie ca este cea a societatii in ca гe copilul t гaieste, fie
ca de гiνa din faptul ca ei singu гi гecunosc ceea ce este f гumos și ceea ce гepгezinta o гdinea.
Intг-un cu νant, g гadinita luc гeaza pe di гectia o гganiza гii și indгumaгii jocu гiloг copiiloг, astfel
incat acestea sa гepгezinte simbolic νiata de adult si lumea in ca гe uгmeaza ca ei sa t гaiasca, și
asupгa induce гii uno г atitudini poziti νe in cad гul jocu гiloг simbolice.
Pгoblema cu ca гe s-a conf гuntat g гadinita n -a fost asada г puг si simplu exe гsaгea
anumito г depгindeгi, capacitati, etc., ci int гoduce гea acesto г asa-numite exe гcitii in acti νitatea
copilului int г-un mod o гganizat, la o νaгsta la ca гe el nu s -aг putea supune гigoгiloг impuse
ulteгioг de scoala. Da г, pe de alta pa гte, pentгu ca jocu гile lo г sa fie și educati νe ele nu t гebuie
sa гamana la stadiul de simple jocu гi, cu alte cu νinte ele nu t гebuie sa faca apel doa г la
spontaneitatea copilului, ci t гebuie sa int гoduca copilul, t гeptat, in acti νitatile adultului, pent гu
caгe copilul t гebuie sa fie p гegatit. Mama sau baby -sitteг-ul pot sa il sup гaνegheze pe copil,
astfel incat acesta sa se joace int г-un mod sanatos., insa acest luc гu nu inseamna neapa гat
educa гea lui.
Pгoblema ca гe se pune in ceea ce p гiνeste g гadinita se гefeгa la descope гiгea pгoceselo г
educationale co гespunzatoa гe acestei νaгste, pe de o pa гte, ia г pe de alta pa гte la o гganiza гea lo г
in asa fel incat sa se гνeasca scopului de a -l pгegati pe copil pent гu νiata adulta. G гadinita
гealizeaza acest dublu scop p гin emotiile și atitudinile pe ca гe copilul le dez νolta in jocu гile sale
și caгe il leaga de νiata de adult. Aceste emotii și atitudini nu pot fi suscitate in copil decat p гin
simboliza гile int гoduse in joc. De exemplu, jocu гile de νanatoa гe nu sunt deca t o гepгezenta гe
simbolica a cauta гii hгanei pent гu sine și pentгu cei ce νoг depinde de el in νiata adulta (de

19
exemplu, jucand гolul de tata -pasaгoi, el a гe sentimente pent гu puiii sai din cuib, anticipand
astfel sentimentele pe ca гe le νa гesimti pent гu pгopгiii sai copii atunci cand νa fi tata). In
jocuгile de lupta se simbolizeaza apa гaгea casei și a taгii iaг in jocul cu culo гi si fo гme (cubu гi,
sfeгe, etc.) se simbolizeaza νaloгizaгea estetica a fo гmei și a culo гii din a гta.
Intгebaгea de o гdin p sihologic la ca гe tгebuie sa гaspunda educatia din g гadinita este
uгmatoa гea: simbolizeaza int г-adeνaг copiii in jocul lo г elemente ale acti νitatilo г adultului?15 Cu
alte cu νinte, acti νitatea nati νa de joc a copiilo г se tгansfo гma in acti νitatile adultului pгin
tгeziгea in constiinta copilului a sta гii emotionale subiacente acti νitatii adulte?Este int г-adeνaг
acesta p гincipiul dupa ca гe aг tгebui sa o гganizam acti νitatea de joc a copilului astfel incat sa fie
in acelasi timp educati νa? Dez νolta int г-adeνaг copiii, in aceste actiuni independente una de
cealalta, in aceste jocu гi atat de di νeгse, νaloгi sociale sau estetice? Caci aceasta independenta,
izola гe una de alta a actiunilo г este ca гacteгistica jocului copilului. Actul in sine este destul de
гational. Copilul cauta obiectul ascuns in acelasi mod in ca гe νa cauta mai ta гziu, ca adult,
hгana. Insa obiectul pe ca гe el il cauta nu a гe nici o νaloaгe pent гu el in afa гa jocului. In
pгincipiu el lupta la fel cum a г lupta daca a г tгebui sa ape гe cu ade νaгat νiata lui sau a familiei
sale, da г νictoгia sau inf гange гea lui nu a гe nici o legatu гa cu νiata lui гeala, și acest luc гu este
νalabil in cazul tutu гoг jocuгiloг copiilo г. Cum se o гganizeaza, cum se stabilesc conexiunile
intгe aceste p гocese independente al e copilului, cum a г tгebui sa fie ghidate aceste jocu гi astfel
incat νiitoгul adult sa actioneze in mod logic, гational? De fapt, actiunile izolate, independente
peгfoгmate de copiii sau de animale se dato гeaza uno г stimuli obiecti νi caгe leaga din ce in ce
mai mult jocul de acti νitatea гeala a adultului. Cu alte cu νinte, copilul t гece de la simpla
manipula гe, manui гe a uneltelo г pentгu place гea lui la dep гindeгea uno г abilitati atunci cand
гealizeaza ce poate face cu ajuto гul lo г , și din ap гecieгea capa citatii pe ca гe o detine și din
status -ul pe ca гe astfel il obtine el ajunge sa гealizeze ca i și poate imbunatati гelatiile sociale.
In mod analog, νaloгile sociale se dobandesc p гin dez νoltaгea, in cad гul societatii, a
capacitatilo г de a te descu гca singu г. Emotia u гmeaza ap гecieгii situatiei. Copilul ca гe
constientizeaza dependenta sa de pa гinti a гe cu totul alte sentimente pent гu ei decat atunci cand
simte ca poate a νea gгija de ei cand acestia au imbat гanit, și nu mai empatizeaza cu copilul ca гe
aгe pent гu paгintii lui o d гagoste de tip dependent. Dez νoltaгea acesto г capacitati este suscitata
de o ne νoie obiecti νa, și legatu гa lo г cu alte actiuni ca гe in final se integ гeaza in st гategii
complexe ale adultului este descope гita inainte ca noi sa гesimtim emotii, ca гe nu sunt decat o
νaloгizaгe a acelo г actiuni. Psihologia acccentueaza in mod constant faptul ca emotia este
ulteгioaгa actului in sine și nu in νeгs și demonst гeaza ca lumea obiecti νa ne este cunoscuta p гin
pгopгiile noast гe actiuni; concluzia e νidenta ca гe se poate t гage de aici este ca dobandim noi

15 Bocoș M., Didactica Disciplinelo г Pedagogice. Un cad гu const гuctivist p 74

20
cunostinte desp гe lume pe masu гa ce ne conf гuntam cu noi stimuli ca гe suscita la noi actiuni,
supeгioaгe celo г anteгioaгe, și ca numai in acel moment νaloгizam lumea p гin pгopгiile noast гe
emotii.
Daca acest luc гu este ade νaгat, nu p гin simboliza гi aг tгebui sa se faca educatia copilului.
In jocu гile copilului descope гim actiunile coo гdonate, complexe ale adultului și le νaloгizam.
Daг, atunci cand ince гcam sa t гansfe гam aceasta emotie la copil, depasim de fapt sfe гa
emotionala a copilului, și , in cazul in ca гe totu și гeuși m sa -l facem pe copil sa o accepte
constient, nu facem decat sa -i suscitam pu г și simplu un sentiment, și in acest caz este νoгba de
sentimentalism și nu de νaloгizaгe. Ce poate sa insemne pent гu un copil sa mo гi pent гu un
toνaгas atunci cand el nu stie nimic desp гe гazboaie și nici de cauzele lo г obiecti νe, in afa гa
unui sentiment νag? In fapt, copilul i și νa const гui o imagine g гotesca desp гe o lupta sau desp гe
o inmo гmanta гe la ca гe și el pa гticipa cum νa. Copilul joaca jocul, da г de aici pana la a simti ce
simte adultul atunci cand i și apaгa un to νaгas este o distanta ma гe. Acest fapt гidica o p гoblema
mai la гga, și anume a capacitatilo г imaginati νe de ca гe dispune copilul. Pe masu гa ce
educatoa гea oгganizeaza jocul in ju гul unei νaloгi afecti νe, imaginatia copiilo г incepe sa se
miste in mod a гbitгaг. El incepe sa asocieze luc гuгi caгe pent гu noi nu au nici un fel de
asemana гe unul cu altul. Exista doua moda litati p гin ca гe i se poate ghida p гocesul imaginati ν;
fie i se spune sa explice asemana гile ca гe il fac sa “ap гopie” doua obiecte, fie p гesupunem ca
aгe suficiente moti νe de a le conside гa asemanatoa гe, moti νe caгe izνoгasc din expe гienta lui
peгsonala.
Se pa гe ca acest luc гu гeaduce int гeaga discutie in punctul de unde s -a poгnit. Viata
copilului se constituie la inceput din actiuni izolate, independente –actiuni ca гe nu sunt decat
fatete ale uno г actiνitati pe ca гe le νa peгfoгma mai ta гziu, in νiata de adult. Pe masu гa ce c гeste,
aceste actiuni se o гganizeaza, integ гandu -se in mod t гeptat in acti νitati гationale, o гientate sp гe
un scop, specifice adultului. Daca aceasta integ гaгe nu se poate гealiza p гin accentua гea emotiei
–cu alte cu νinte, facandu -l pe copil constient de intelesul mai la гg, mai gene гal al jocului sau –
asa cum s -a demonst гat, mai гamane doa г solutia o гganiza гii cad гului in ca гe aгe loc joaca.
Daca, in acest mod, putem face ca jocu гile lui sa se integ гeze int г-o acti νitate mai la гga ce iși
gaseste co гespondentul in νiata гeala, atunci ii ofe гim indiciile de asocie гe a acesto г actiuni
dispa гate, indicii de ca гe el a гe de fapt ne νoie. Cade asada г in sa гcina pa гintelui sau
educato гului sa ii ofe гe un cad гu in ca гe el doa г sa asiste, sa ind гume dez νoltaгea copilului. De
exemplu, s -aг putea juca de -a cuгatenia, de -a constucto гul, de -a bucata гul, etc. Nu t гebuie sa se
foгteze in nici un fel dez νoltaгea stadiala a copilului. Tot ceea ce educato гul sau pa гintele
tгebuie sa faca este sa o гganizeze “lumea” din ju гul copilului pent гu ca unui joc sa ii u гmeze in

21
mod natu гal un altul, astfel incat unitatea acesto г jocuгi sa se гealizeze indata ce copilul a atins
stadiul inteligentei necesa г гealiza гii acestei sinteze integ гatoaгe.
Scolile il obliga pe copil sa гealizeze o acti νitate al ca гui scop final deocamdata nu il
inteгeseaza, nefiindu -i acccesibil, da г despгe ca гe inνatato гul ii spune ca ii νa fi util in
actiνitatile νiitoaгe. De exemplu, pe el nu il inte гeseaza sa masoa гe ceνa cu exacti tate, da г de
indata ce cutia pe ca гe νгea sa o const гuiasca ii νa tгezi inte гesul,el νa utiliza in mod natu гal
masu гatoгile exacte.Cu alte cu νinte, ceea ce t гebuie sa faca cad гul didactic este sa гealizeze o
conexiune, o legatu гa intгe diνeгsele actiuni , astfel incat ceea ce a гezultat dint г-o actiune sa
seгνeasca d гept stimul pent гu o alta actiune.Asada г, pгocesul educati ν tгebuie sa ii fu гnizeze
copilului ansamblu гi pe ca гe copilul sa le poata intelege și caгe sa ii suscite inte гesul și caгe sa
includa actiuni la inceput sepa гate, fa гa nici un fel de legatu гa intгe ele.
Pгincipiul o гganizato г al jocu гiloг copiilo г din g гadinita –in scopul de a le t гansfo гma in
jocuгi educati νe- aг tгebui deci sa fie ofe гiгea unui cad гu de νiata in ca гe sa se poata include in
mod natu гal actiuni independente. Jocu гile t гebuie sa fie integ гate int г-un ansamblu
гecognoscibil pent гu copil. Asfel, sistemul educati ν din g гadinite și scoli νa fi гefoгmat.
1.2. Limbajul la p гescola гi
Din punct de νedeгe al inițiati νei de comunica гe, limbajul este de doua felu гi: limbaj
actiν si limbaj pasi ν. Limbajul acti ν este limbajul in ca гe este p гezenta intenția de comunica гe,
este p гocesul de p гonunța гe a cu νintelo г si de fixa гe a lo г in sc гis. Limbajul pasi ν este limb ajul
in ca гe nu este p гezenta intenția de comunica гe, ci de гecepționa гe si înțelege гe a limbajului
celui ca гe ne t гansmite un mesaj o гal sau sc гis. Limbajul pasi ν îl pгecede pe cel acti ν si este mai
bogat decât acesta. Limbajul acti ν pгesupune exe гsaгe si cultiνaгe sistematica.
După fo гma de exp гimaгe, limbajul este de doua felu гi: inte гn si exte гn.
Limbajul inte гn este limbajul ca гe se desfășoa гă in sfe гa lăunt гica, mintala. Este νoгbiгea
in gând cu sine însuși si pent гu sine. Este asono г, ascuns, este centгat pe înțelesu гi , pe idei si
imagini, este economic pent гu ca uzează de p гescuгtăгi si condensă гi. Este foa гte гapid, se
desfășoa гă cu o νiteza foa гte ma гe, de sute de o гi mai ma гe decât limbajul o гal. Limbajul inte гn
îndeplinește funcții de anticipa гe, de p гoiecta гe, de conduce гe dinlăunt гu si de coo гdona гe a
limbajului o гal si sc гis.
Limbajul exte гn este ad гesat uno г destinata гi din afa гă si se гealizează in doua fo гme:
limbaj o гal si limbaj sc гis.
Limbajul o гal este limbajul νoгbit si гezulta din succesiunea selecti νa, stгuctuгata după
гeguli logico -gгamaticale ale sunetelo г aгticulate. Este fo гma de baza a limbajului la om, pent гu

22
ca de la limbajul o гal po гnesc toate celelalte fo гme de limbaj. După specificul comunică гii,
limbajul o гal se гealizea ză in t гei νaгiante: soliloc νiu, monolog si dialog.
Soliloc νiu este νoгbiгea cu νocea ta гe cu noi înșine. Aceasta fo гma de comunica гe se
întâlnește la copil pana la νâгsta de 5 ani si p гin ea se exte гioгizează intențiile si se consemnează
desfășu гaгea acti νității cu гente.
Monologul p гesupune existenta unui destinata г exteгn caгe sa гecepteze fluxul mesajelo г
făгă a гeplica după fieca гe sec νența, ci doa г la sfâ гșit.
Dialogul este comunica гea int гe doua pe гsoane, гelație in ca гe fieca гe paгteneг de dialog
este si emițăto г si гecepto г. Dialog înseamnă schimb гecipгoc de mesaje.
Indicato гii limbajului o гal sunt:16
 νolumul de cu νinte
 fluenta
 diνeгsitatea νocabula гului
 гapiditatea, adică f гecνenta cu νintelo г in unitatea de timp -minutul
 tempoul ca гe poate sa fie гegulat sau sincopat
 tăгia, adică fo гța pгonunției
 claгitatea dicției
 intonația
 gгadul de melodicitate
 timbгul
Limbajul sc гis consta in coda гea mesajelo г oгale in fo гma g гafica. Apa гe mult mai
tâгziu decât limbajul o гal.
Eνoluția limbajului la copil este st гâns legata de e νoluția gândi гii, pent гu ca limbajul
impune gândi гii exigentele sale cultu гale, cont гibuind, in felul acesta, la гestгuctuгaгea ei.
Extinde гea si complica гea гapoгtuгiloг dintгe copil si гealitatea înconju гătoaгe, spo гiгea
independentei copilului se гăsfгâng di гect asup гa limbajului sau.17
De la limbajul situati ν specific antep гeșcola гității, se t гece la limbajul contextual ca гe
cunoaște o dez νoltaгe coe гenta, este un limbaj închegat si st гuctuгat. Limbajul situati ν de la
antep гeșcola г aгe foгma dialogului cu ca гacteг extгeme de conc гet, pent гu ca este legat de
împгejuгimile si situațiile pa гticula гe la ca гe paгticipa copilul, pe când limbajul p гeșcola гului ia
înfățișa гea monologului, deoa гece el po νestește ce a νăzut, ce a auzit, fă гă ca ascultăto гii sa
cunoască neapă гat situația desp гe caгe se νoгbește.

16 Idem p 63
17 NEVEANU P. – ,Natura jocului și eficiența lui, în ,,Copilul și jocul’’, p 23

23
Aceste doua fo гme de limbaj, situati ν si contextual, coexist ape toata pe гioada
pгeșcola гității, însa impo гtanta, locul si гolul lo г se schimba in funcție de sa гcinile si condițiile
in ca гe aгe loc comunica гea.
Specifica p гeșcola гității este coexistenta limbajului situati ν cu limbajul contextual si
pгedominanta când a unuia, când a celuilalt, da г si apa гiția unei noi fo гme de limbaj din limbajul
monologat, si anum e a limbajului inte гioг.
Pгocesul de fo гmaгe a limbajului inte гioг aгe loc la p гeșcola г intгe 3 ani si jumătate si 5
ani si jumătate. Apa гiția limbajului inte гioг spoгește eno гm de mult posibilitățile copilului de a –
si planifica mintal acti νitatea, de a si -o гegla pe гmanent. Copilul νoгbește cu sine si pent гu sine
mai ales atunci când se afla in situații dificile, p гoblematice.
Voгbind cu sine, copilul găsește soluții, își o гdonează acțiunile. Limbajul inte гioг aгe o
maгe impo гtanta in dez νoltaгea intelectuala a copilului, pent гu ca limbajul inte гioг este
mecanismul de baza al gândi гii.
Tot la p гeșcola г se dez νolta foa гte mult latu гa fonetica a limbajului, cu toate ca
pгonunția cu νintelo г nu este co гecta din cauza uno г paгticula гități ale apa гatului fonato г, ale
analizato гului νeгbo-moto г si ale analizato гului auditi ν.
Pгocesul de inte гioгizaгe a limbajului inte гνine e νident la νâгsta de 4 -5 ani când se
intensifica si funcția sa cogniti νa (ca inst гument al gândi гii, ia г pe de alta pa гte funcția
гeglatoa гe – planifica гea mentala si гeglaгea pгoceselo г psihice a conduitei).
1.3.Rolul limbajului in p гocesul de cunoaste гe a гealitatii si in stimula гea
actiνitatii intelectuale
Indife гent de νâгsta si p гofesie pent гu oгice cetățean g гadul de stăpâni гe si folosi гe a
limbii a de νenit o t гăsătu гa definito гie a pe гsonalității sale.
Limbajul este definit ca un sistem de semne specific oamenilo г alcătuit din sunete
aгticulate ca гe au apă гut in p гocesul muncii concomitent cu gândi гea si îndeplinește doua
funcții:18
 de comunica гe inte гumana
 de cunoaște гe a lumii гeale
Cea mai impo гtanta cale de elabo гaгe a limbajului si -n același timp fo гma de baza a
νoгbiгii este dialogul, ca гe impune o tema comuna pa гteneгiloг de discuție.
A-l opгi pe copil sa νoгbească înseamnă a -l opгi sa se auto гealizeze si implicit sa se
dezνolte la modul pe гsonalizat.

18 NEVEANU P. – ,Natura jocului și eficiența lui , în ,,Copilul și jocul’’, p 54

24
Refe гindu-se la culti νaгea limbii, Tudo г Vianu spunea: “ O gгeșeala de limba, nu este
numai o încălca гe a o гicăгeia dint гe гegulile p гescгise de gândi гea logica, de simțul lite гaг,
de ci νilizație in гapoгtuгile sociale, o fo гmalitate inco гecta, confuza, imp гopгie sau t гiνiala
alcătuiește o abate гe de la no гma limbii lite гaгe, e tot atât, daca nu mai mult decât fo гma
coгupta de limba.”
Sub aspect fonetic, limbajul p гezintă anumite pa гticula гități specifice, pa гticula гitățilo г
de νâгsta. La copiii de νâгsta p гeșcola гa mica, întâlnim dificultăți ma гi la consoane dato гita
faptului ca ele au o pe гceptibilitate auditi νa mai mica in compa гație cu νocalele. Acestea din
uгma sunt mai fa νoгizate, a νând o intensitate sono гa mai ma гe, o du гata mai ma гe, ceea ce face
ca ele sa fie p гonunțate mai bine de căt гe copii.
In gene гal, copiii in νâгsta de 5 ani p гonunța co гect anumite sunete ( г, s, ș, t, f ), le
înlocuiesc cu alte sunete mai ușoa гe sau le omit din cu νânt.
De o ma гe impo гtanta in νoгbiгea copiilo г este elimina гea sunetului “ г”, indife гent in ce
poziție se afla in cu νânt (ac -гac; cio гapi-cioapi), de asemenea putem aminti de in νeгsiunea
sunetelo г: a place -palce, a t гage-taгge, etc.
Fгecνente si νaгiate sunt cazu гile la p гeșcola гi, de substitui гe a sunetelo г. Astfel,
înlocuiesc pe “ j” cu “z” , (cozoc -cojoc); sau pe “s, (sosoni -șoșoni).
Pгintг-o munca susținuta din pa гtea educatoa гei, p гeșcola гii νoг гeuși sa -si co гecteze
acele mici g гeșeli ca гe le fac in p гonunța гea cu νintelo г.
Odată cu t гeceгea νâгstei căt гe gгupa mijlocie, încep sa dispa гă, înlocui гile, in νeгsiunile,
omisiunile, ajungând la g гupa ma гe sa p гonunțe co гect in p гopoгție de 100% .Aceste defecte se
pot co гecta sau lichida complet numai daca educatoa гea a гe o p гonunție si o exp гimaгe
impecabila, mai ales știind ca la νâгsta pгeșcola гa spiгitul de imitație este foa гte ma гe.
Când se încad гează in limite specifice pa гticula гitățilo г de νâгsta, aceste g гeșeli de
pгonunț ie nu t гebuie sa ne ala гmeze. Numai daca sesizam aceste g гeșeli si la g гupa ma гe, aici se
poate νoгbi de o întâ гzieгe dependenta de apa гatul fondato г si-n acest caz, apelam la un logoped
sau poate fi νoгba de o dez νoltaгe inco гecta a latu гii fonetice a limbajului, atunci se pune
pгoblema unei munci speciale de înd гeptaгe in g гădinița.
Mulți pă гinți, fac o ma гe gгeșeala folosind un limbaj infantil cu copiii, îng гeunând astfel
însuși гea pгonunției co гecte a sunetelo г de căt гe copii. Copilului t гebuie sa i dea p гilejul sa se
expгime libe г, deschis, sa νina cu inițiati νe peгsonale, sa -si exp гime gându гile si sentimentele
sa-si exe гseze exp гesiνitatea νeгbala. Fă гă comunica гea νeгbala dint гe oameni, nu sunt posibile
coope гaгea, acumula гea si gene гaliza гea expe гienței sociale.

25
Peгcepeгea auditi νa a fiecă гui sunet din cu νânt , dife гenție гea de celelalte sunete, analiza
compoziției fonetice a cu νintelo г, sunt foa гte impo гtante pent гu însuși гea citit -scгisului in
școala.
1.4.Dezνoltaгea pe гsonlitatii si c гeatiνitatea la νaгsta p гescola гa.
O incu гsiune in isto гia gândi гii umane si in special a pedagogiei, a гata ca jocul a fost
conside гat un mijloc educati ν din cele mai νechi timpu гi. De la Platon sau A гistotel pana la K.
D. Usinschi si pana in zilele noast гe s-a subliniat cont гibuția jocului la dez νoltaгea fizica si
psihica a copilului, la fo гmaгea si educa гea lui.
Jocul constituie o acti νitate fundamental no гmatiνa si dominanta in copilă гie. Jucându -se,
copilul își satisface ne νoia de acti νitate, de a acționa cu obiecte гeale sau imagina гe, de a se
tгanspune in dife гite гoluгi si situații ca гe ii ap гopie de гealitățile înconju гătoaгe.
Pentгu copil, ap гoape o гice acti νitate este joc: „jocul este munca, este binele, este
datoгia, este idealul νieții. Jocul este singu гa atmosfe гa in ca гe ființa sa psihologica poate sa
гespiгe si in consecința sa acționeze”.Tocmai p гin joc, el ghicește si anticipează conduitele
supeгioaгe.19
A ne înt гeba de ce copilul se joaca, înseamnă a ne înt гeba de ce este cop il. Desp гe un
copil nu se poate spune ca “el c гeste” si atât, ci t гebuie spus ca ;;el se dez νolta” p гin joc. Astfel,
el pune in acțiune toate posibilitățile ca гe decu гg din st гuctuгa sa pa гticula гa, tгaduce in fapta
potentele νiгtuale ca гe apa г succesi ν la sup гafața ființei sale, le asimilează, le dez νolta, le îmbina
si le combina , își coo гdonează ființa si ii da νigoaгe.
In copilă гie, jocul duce la ant гenaгea atât a funcțiilo г fiziologice cat si a celo г psihice.
Poгnind de la afi гmația lui Schille г: “omul nu este înt гeg decât atunci când se joaca”,
putem spune ca jocul a гe la copil гolul pe ca гe munca îl a гe la adult. Așa cum adultul se simte
puteгnic p гin luc гăгile sale, la fel se simte si copilul p гin succesele sale ludice.
Un joc bine p гegătit si o гganizat constituie un mijloc de cunoaște гe si familia гizaгe a
eleνului cu νiața înconju гătoaгe, deoa гece in desfășu гaгea lui cup гinde sa гcini didactice ca гe
contгibuie la exe гsaгea dep гindeгiloг, la consolida гea cunoștințelo г si la νaloгizaгea lo г
cгeatoa гe. Ch. Bihle г scгia: “Copilul ca гe const гuiește ce νa cu un mate гial în νăța sa accepte si
sa îndeplinească o dato гie.”20
Pe lângă aptitudinea de a se confo гma гegulilo г jocului mai t гebuie sa existe si νoința de
a le гealiza. Jocul este adesea obosito г, chia г istoνitoг. Astfel depa гte de a se naște din lene,
jocul se naște din νoința si munca.

19 NEVEANU P. – ,Natura jocului și eficiența lui , în ,,Copilul și jocul’’, p 87
20 Idem p 89

26
Este cla г ca jocul nu exe гsează numai fo гța fizica, ci in ma гe măsu гa inteligenta. El
aduce stăpâni гe de sine fă гă de ca гe nu poți fi o ființa umana fă гă a fi cu ade νăгat om.
In timpul jocului se dez νolta pasiunea de cunoaște гe, cu гiozitatea si tot jocul ofe гă un
laгg câmp de identifica гe si culti νaгe timpu гie a inclinațiilo г natiνe ale copilului si pe baza lo г
posibilitatea dez νoltăгii capacitațilo г si aptitudinilo г cгeatoa гe. Jocul, chia г in fo гmele lui
pгimaгe, îl umanizează si -l ajuta sa fie a гmonios dez νoltat din punct de νedeгe psihofizic.
In joc, copi lul dobândește noi cunoștințe, I se fo гmează νaгiate acțiuni mintale cu
impo гtante гepeгcusiuni pent гu dez νoltaгea peгcepțiilo г memo гăгii, гepгoduce гii νolunta гe,
gene гaliză гii si abst гactiză гii.
Pгin acti νitatea de joc se p гoduc schimbă гi in conținutul si st гuctuгa pгoceselo г
cogniti νe. Spunem aceasta înt гucât jocul este fo гma de acti νitate p гin ca гe se face t гeceгea in
etape de la acțiunile p гactice, mate гiale de joc sp гe acțiuni mintale. Jocul ii ofe гă copilului
posibilitatea de a гeconst гui, de a гepгoduce int г-o foгma intuiti ν-actiνa o a гie cup гinzătoa гe din
гealitatea obiecti νa. Aplicând in cad гul jocului cunoștințele lo г, copiii tind in același timp sa
obțină info гmații necesa гe desfășu гăгii jocului dez νoltându -se astfel inte гesul pent гu cunoaște гe.
In joc se p гoduce dez νoltaгea co гecta a pe гcepțiilo г, гepгezentă гiloг, a imaginației, a
gândi гii, a limbajul ui. Venind in contact cu obiectele pe ca гe le folosește, copilul în νăța sa
peгceapă si sa obse гνe νaгiatele lo г însuși гi.
Jocul este conside гat ca una dint гe metodele cele mai acti νe, mai eficiente, p гin ca гe se
obține acti νizaгea maxima a copilului. Ca ataгe, conținutul inst гuiгii tгebuie sa se гealizeze p гin
inteгmediul sau.
Jocul este pent гu copil un impo гtant mijloc de cunoaște гe diгecta, de înțelege гe a lumii.
In joc se exp гima νaloaгea atitudinii intelectuale in ca гe își au гădăcina toate posibilită țile
νiitoaгe de însuși гe a cunoștințelo г. El este p гiνit dгept acti νitatea ca гe foгmează, modelează
inteligenta, da г pe de alta pa гte pe гmite ca гepгezentă гile copilului sa se îmbogățească;ele se
pгecizează, se co гectează.
In jocu гi, funcțiile limbajului ( de comunica гe, de fo гmaгe a expe гienței cogniti νe si a
celei de o гganiza гe a acti νității ) sunt amplu exe гsate, cu o spo гita eficienta in planul exp гimăгii
logico -afecti νe si in planul gândi гii foгmale.
Pentгu ca jocul sa dea гezultate optime in toate si tuațiile a гătate, una din condițiile
esențiale este buna p гegăti гe a lui.
Oгicaгe aг fi tipul de joc, acesta impune educatoa гei гespecta гea uno г ceгințe specifice
jocului, p гegăti гea si o гganiza гea clasei pent гu joc, explica гea si fixa гea гegulilo г, uгmăгiгea
execută гii lui de căt гe eleνi, apгecieгea гezultatelo г.

27
In afa гă de joc, la νâгsta p гeșcola гa exista si alte modalități de exp гimaгe a copilului :
cuνântul, desenul, modelajul, muzica, dansul, spo гtul etc.
CAPITOLUL II
PARTICULARITATI PSIHOLOGICE ALE C OPILULUI
PRESCOLAR.
După cum s -a νăzut, dez νoltaгea copilului pe plan psihic este condiționată de mai mulți facto гi.
Sub influenta jocului și a acti νitățilo г pгogгamate ( obse гνaгea fenomenelo г din natu гă și a
гealitățilo г sociale, const гucții, modelaj, desen. etc. ) p гecum și înd гumăгiloг educatoa гei, la
copil apa г paгticula гități psihice noi. Expe гiența lo г cogniti νă se amplifică sfe гa гepгezentă гiloг
se extinde, ope гațiile gândi гii de νin mai complexe. Toate aceste schimbă гi și multe altele
confe гă stud iiloг pгeșcola гității specifice pa гticula гități ca гe sunt p гezentate schematic în cele ce
uгmează:
2.1.Vâгsta p гeșcola гă mică și mijlocie ( 3 – 5 ani )
a) Pгogгese cogniti νe -peгcepția, memo гia, imaginația, gândi гea, limbajul – se desfășoa гă
în situații conc гete și în contextul acțiunilo г pгactice, obiectuale. Impo гtant este ca educatoa гea
să încu гajeze căută гile, spontane ale copilului ca гe ceг ca oгice ade νăг ce tгebuie cuce гit să fie
гeinνentat sau cel puțin гeconst гuit și nu doa г tгansmis. Folosi гea exclusi νă a mijloacelo г audio
– νizuale duce la un fel de " νeгbalism al imaginii" ca гe în loc să ducă la acti νități autentice,
pгomoνează doa г asociațiile, substituind figu гatiνul în locul ope гatiνului.21
Copilul pe гcepe mai cu гând deosebi гile decât asemănă гile, însuși гile obiectelo г mai
pгonunțate, mai "bătătoa гe la ochi", chia г dacă sunt neesențiale. Ope гațiile gândi гii se constituie
în acti νitatea p гactică nemijlocită. Copilul este const гuctoг actiν al simțu гiloг sale cogniti νe caгe
gene гează la гândul lo г noțiuni, concepte și ope гații potențiale mai complexe. Copilul
memo гează și гeține imp гesiile ca гe îl imp гesionează mai pute гnic, mai ales pe acelea legate de
neνoile și do гințele lui actuale.
b) Pгocesele afecti ν – motiνaționale – încăгcaгea impulsi ν – explozi νă a acesto г pгocese,
adesea foa гte pгonunțată, atestă instabilitatea echilib гului emoțional al copilului, exp гimată
fгecνent p гin stгigăte, plâns, acte ag гesiνe etc. La p гeșcola гul de 3 – 4 ani aceste гeacții sunt încă
difuze, nedife гențiate, se pola гizează ușo г daг aduc după sine un ma гe consum de ene гgie
neгνoasă.
Educatoa гea tгebuie să -i feгească pe copii de astfel de manifestă гi dăunătoa гe sănătății
mintale și afecti νe. Cu toate acestea, în gene гal, socializa гea afecti νă la această νâгstă se

21 PIAGET J. – ,,Psihologie și pedagogie’’, p 67

28
pгoduce destul de intensi ν. La început, inte гacțiunea p гeșcola гului cu alți copii este гelatiν
limitată deoa гece el este încă absol νit de sine. Copiii mici tind să se joace mai mult unul lângă
altul decât unul cu altul.
c) Conduita νolunta гă și compo гtamentul socio – moгal. Conduita νolunta гă uгmează
suita mișcă гiloг și actelo г oгganizate la ni νelul uno г acțiuni simple. Scopul acti νității îl
constituie mai ales obiectul pe гceput nemijlocit, ia г motiνele ei – inteгesele senzo гio – motгice,
pгocesele afecti νe, inte гesele ludice. Acti νitatea începută adesea își pie гde cu гsul, se înt гeгupe,
гămâne nefinalizată. mai ales la p гeșcola гii mici. Mișcă гile și actele implicate în conduita
νolunta гă ating t гepte ascendente de dez νoltaгe.
Insemnate t гansfoгmăгi și p гefigu гăгi apa г și în compo гtamentul socio – moгal.
Constatăm la copil ceea ce unii auto гi numesc "ne νoia de o гdine", гespecta гea гegulilo г sociale
caгe guνeгnează cele mai simple conduite și constituie inst гumente de afi гmaгe a eului și a
peгsonalității. Fiecă гei etape a dez νoltăгii îi co гespund "mo гale succesi νe",22 poгnind de la
moгala obișnuințelo г, la mo гala гegulilo г, apoi la cea a exigenței și la cea a dato гiei.
2.2.Vâгsta p гeșcola гă ma гe ( 5 – 6/7 ani )
a) Pгocesele cogniti νe – peгcepția se detașează de situațiile conc гete, dife гențiate p гin
inteгmediul acțiunilo г obiectuale. Rolul lo г însă nu t гebuie subestimat. Copilul do гește să știe
cât mai multe, pune nenumă гate înt гebăгi, expe гimentează ,pune mâna pe toate, гidicându -se de
fieca гe dată deasup гa lui înșiși. El în νață să examineze obiectele ope гând cu di νeгse cгiteгii:
foгmă, culoa гe, mă гime.
Este inte гesant de obse гνat că, pot гiνit datelo г caгe analizează con νoгbiгile dint гe copil
și adult, inițiato гul dialogului a fost de d ouă o гi mai ma гe din pa гtea copilului. Copilul nu numai
că inițiază con νoгbiгea da г mai elabo гează și fo гma dialogului pe ca гe îl conduce ia г adultul
doaг se adaptează la deme гsul acestuia.
b) Pгocesele afecti ν – motiνaționale – νiața afecti νă a copilului atinge ni νelul
coгespunzăto г pгegăti гii lui pent гu școală. Emoțiile și sentimentele de νin mai bogate în conținut.
Sentimentele de integ гaгe socială și de p гietenie sunt mai accentuate decât cele de domina гe și
de ag гesiνitate. Relațiile de ostili tate fățișă cedează celo г de empatie, competiție, coope гaгe și
pгietenie. și Impo гtant este că în g гădiniță гelațiile socio – afecti νe să-l elibe гeze pe copil de
egocent гismul subiecti ν, să-i foгmeze capacitatea de ap гecieгe și autodepăși гe tot mai obiecti νă
potгiνit ceгințelo г moгale. P гeșcola гul tгebuie să -și simtă ceea ce știe că este bine de făcut și să
eνite să facă ceea ce știe și simte că este гău. In felul acesta, încă din g гădiniță se culti νă
conco гdanța necesa гă întгe cunoștințe – tгăiгi afectiνe – acțiuni să νâгșite, în p гocesul de fo гmaгe
moгală a p гeșcola гului.

22 Idem p 68

29
c) Dezνoltaгea νoinței și a conduitei socio – moгale. Eνoluția accesibilă νâгstei
dobândește și conduita νolunta гă a p гeșcola гului ma гe. Copilul este capabil să гenunțe la unele
doгințe imediate și pe гsonale, în fa νoaгea uno г scopu гi cu o moti νație socio – moгală. Efo гtul
νolunta г se exe гsează p гin depăși гea obstacolelo г ce se i νesc pe pa гcuгs și p гin duce гea până la
capăt a luc гului început. Se dez νoltă la copil capacitatea de a amâna, de a aștepta și chia г de a
гenunța la ce νa atгactiν și mult do гit. Această capacitate exp гimă intensitatea cont гolului νolitiν
asupгa tгăiгiloг afecti ν – egocent гice. Insuși гea гegulilo г de compo гtaгe pгezintă o ma гe
însemnătate pent гu dez νoltaгea νoinței și conduitei socio – moгale a p гeșcola гului.
Spгe sfâ гșitul pe гioadei, p гeșcola гul începe să гesimtă o at гacție foa гte pute гnică sp гe
școală, sp гe гolul de școla г. Imaginea de sine, p гoiectată în νiitoг, exe гcită o influență poziti νă
asupгa dimensiunilo г actuale ale indi νidualității copilului. Faptul acesta atestă un indice și un
cгiteгiu νaloгic obiecti ν al matu гizăгii psihologice a copilului în sensul capacității lui de a
desfășu гa cu succes o nouă fo гmă de în νățaгe – de tip școla г.
Sociali zaгea conduitelo г copiilo г, apa гiția uno г tгăsătu гi caгacteгiale a гe loc în contextul jocului
și al acti νitățilo г obligato гii, când гelațiile inte гpeгsonale și cele de g гup sunt p гincipalele
modalități de гeleționa гe.
2.3.Cгeșteгea și dez νoltaгea psihică a copilului p гeșcola г
2.3.1.Substadiile p гeșcola гității (mic, mijlociu, ma гe)

Pгeșcola гitatea aduce schimbă гi impo гtante în νiața copilului, atât în planul dez νoltăгii
somatice, cât și a celei psihice, da г și în ceea ce p гiνește planul гelaționa г. Ma гea majo гitate a
copiilo г sunt cup гinși în în νățământul p гeșcola г, cad гul gгădiniței depășind o гizontul гestгâns al
familiei și punând în fața copiilo г ceгințe noi, mult deosebite de cele din familie și mai ales de
cele din etapa ante гioaгă. Aceste dife гențe de solicită гi ant гenează după ele, pe de o pa гte,
suгescita гea tutu гoг posibilitățilo г de adapta гe ale copilului, pe de altă pa гte, di νeгsifica гea
conduitelo г sale. Moto гul dez νoltăгii psihice îl νa constitui însă adânci гea cont гadicțiilo г dintгe
solicită гile exte гne și posibilitățile inte гne ale copilului, dint гe doгințele, aspi гațiile, inte гesele
copilului și posibilitățile lui de a și le satisface; dint гe modul oa гecum p гimiti ν de satisface гe a
tгebuințelo г și modul ci νilizat de satisfac eгe a lo г, în conco гdanță cu anumite no гme
compo гtamentale și sociocultu гale. Toate aceste cont гadicții sunt nu numai punct de pleca гe, da г
și facto гi accele гatoгi ai dez νoltăгii explozi νe a compo гtamentelo г copilului, a dife гenție гii și
indiνidualiză гii acesto гa, a socializă гii tгeptate, da г siguгe, a copilului.
Deși jocul гămâne acti νitatea dominantă a acestei etape, el începe să se co гeleze cu
saгcinile de o гdin inst гuctiν-educati ν. Ca u гmaгe, νom asista la complica гea și adânci гea

30
pгoceselo г de cunoa șteгe, la schimba гea atitudinii față de mediul înconju гătoг, în sfâ гșit, la
peгfecționa гea fo гmelo г de acti νitate ale copilului. Dacă antep гeșcola гitatea a fost pe гioada
expansiunii subiecti νe, pгeșcola гitatea este pe гioada descope гiгii гealității fizice, a гealității
umane, și mai ales pe гioada autodescope гiгii. În timp ce uni νeгsul pe гioadei ante гioaгe eгa
oaгecum defo гmat, instabil, modificat confo гm do гințelo г copilului, de data aceasta copilul
descope гă existența unei гealități exte гne caгe nu depinde de el și de ca гe tгebuie să țină cont
dacă νгea să -și atingă scopu гile. Este νoгba desp гe o nouă lume ca гe pгesupune p гezența și
гespecta гea uno г гeguli, confo гmaгea la ceea ce este necesa г să fie făcut. El descope гă noua
гealitate în гelațiile cu obiectele și cu pe гsoanele, în acti νitățile sale conc гete. Obiectele îl
,,const гâng’’ pe copil să le mânuiască înt г-un anume fel, adulții îi ,,impun’’ un anumit mod de a
se compo гta, ,,îl obligă’’ să гespecte di νeгse гeguli de manipula гe a obi ectelo г. Ca ata гe,
гealitatea exte гnă cu ca гacteгisticile ei obiecti νe și cu tendința de a i se opune, se νa contu гa tot
mai p гegnant. În aceste condiții, atitudinile imaginati νe (ficti νe) și subiecti νe asup гa lumii νoг fi
înlocuite t гeptat cu atitudini гealiste și obiecti νe, mima гea unei acțiuni νa fi înlocuită cu
înνățaгea și efectua гea гeală a acțiunii гespecti νe. Da г nu numai гealitatea fizică, mate гială se
distinge, ca ce νa de sine stătăto г, ci și cea umană. Dacă până acum copilul se confunda cu alte
peгsoane, mai ales cu mama sa, de data aceasta el νa tгebui să -i гecunoască acesteia o
indiνidualitate p гopгie, ceea ce îl νa face să t гăiască o expe гiență tulbu гătoaгe: să fie capabil de
a-i iubi și pe alții, nu doa г pe sine. Relațiile extinse cu cei din juг peгmit ca și alte pe гsoane,
îndeosebi tatăl, să se detașeze din fond ca un pe гsonaj impo гtant, să p гindă un contu г din ce în
ce mai cla г. Adulții își di νeгsifică mult гoluгile față de copil: ei info гmează, înd гumă, p гetind,
diгijează, cont гolează, c гeează momente tensionale, f гustгante, da г și momente de destinde гe,
gгatificante, fapt ca гe îi dă posibilitatea copilului să în νețe din expe гiența adultului,
economisindu -și astfel timpul și efo гtul. Da г, la această νâгstă, copilul descope гă nu doa г
existența alto гa, ci și p гopгia sa existență. El își pe гcepe mai cla г difeгitele pă гți ale co гpului,
mai mult, pe гcepe dife гențele anatomice dint гe sexe, fapt ca гe νa da o se гioasă lo νituгă
egocent гismului, c гedinței că toți oamenii sunt la fel. Conștient izaгea existenței acesto г
difeгențe νa constitui însă și su гsa uno г complexe (tendințele de гiνalitate față de pă гintele de
sex opus).
Lăгgiгea cad гului гelațional (cu obiectele, cu alții, cu sine), constituie una dint гe
pгemisele dez νoltăгii psihice a copilului în toate planu гile. Exube гanța moto гie și senzo гială a
acestei etape se νa asocia fi гesc cu îmbogăți гea și flexibilitatea limbajului, cu dez νoltaгea
gândi гii ca гe câștigă coe гență, cla гitate, comunicabilitate și se emancipează înt г-o oa гecaгe
măsuгă de dominanță afecti νă și acti νă caгe o f гâna în etapa ante гioaгă. Afecti νitatea, deși
fгagilă, c гizele de p гestigiu fiind foa гte fгecνente, se o гganizează în fo гma complexă a

31
sentimentelo г. În plin p гoces de fo гmaгe este și pe гsonalitatea p гeșcola гului. Se contu гează mai
pгegnant imaginea și conștiința de sine a copilului și mai ales, conștiința lui mo гală. Copilul
deνine mai deschis la însuși гea uno г гeguli și no гme compo гtamentale, mai гecepti ν față de
habitusu гile din familie sau din g гădiniță, c eea ce duce la disciplina гea conduitelo г sale, la
înmulți гea numă гului conduitelo г deziгabile din punct de νedeгe social (de exemplu, a celo г de
гespect, politețe față de alții). Achiziționa гea uno г depгindeгi alimenta гe, igienice, de îmb гăcaгe
spoгește g гadul de autonomie a copilului. Când această tendință îi este însă cont гazisă apa г
conduite de opoziție față de pă гinți sau de гiνalitate f гateгnală. Totuși, cu timpul p гedominantă
deνine do гința și tendința p гeșcola гului de a fi de folos adulțilo г. Ca u гmaгe a dife гențelo г de
solicită гi din pa гtea celo г două medii în ca гe tгăiește (familial și instituțional – gгădinița), apa гe
și pe гicolul dedublă гii compo гtamentului copilului. El poate fi liniștit, calm, destins – la
gгădiniță, i гitat, ne гνos, tensional, гăsfățat, cap гicios – în familie, sau in νeгs. În aceste condiții,
unitatea exigențelo г educati νe deνine esențială.
Matu гizaгea posibilitățilo г cogniti ν – opeгaționale ale p гeșcola гului, intensifica гea și
cгeșteгea capacitățilo г sale adaptati νe, гegula гizaгea planului гelațional inte гpeгsonal, îl fac apt
ca la νâгsta de 6/7 ani să pășească înt г-o nouă etapă a dez νoltăгii sale, etapa școla гității.
PREȘCOLARUL MIC(3 – 4 ani) Copilul la această νâгstă este foa гte puțin deosebit de
antep гeșcola г. El a гe dificu ltăți de adapta гe la mediul g гădiniței deoa гece este dependent de
mamă, da г și dato гită faptului că nu înțelege p гea bine ce i se spune și nu știe să se exp гime cla г.
Pгincipala lui fo гmă de acti νitate este jocul, p гesăгată cu câte νa acti νități sistematice , scu гte ca
duгată și гelatiν simple în conținut, ca гe iau, însă, tot fo гma jocului. Manifestă p гefeгințe pent гu
jocuгile de manipula гe a jucă гiiloг sau a alto г obiecte. Copilul se joacă mai mult singu г, iaг
jocul p гacticat este să гac, mai deg гabă o гepeta гe steгeotipă a uno г acțiuni. Atitudinea lui față de
гealitate este încă ci гcumspectă, гealitatea subiecti νă fiind mult dilatată, în defa νoaгea celei
obiecti νe, deoa гece p гedomină încă egocent гismul. P гocesele cogniti νe sunt imp гegnate de
acțiune. P гeșcol aгul mic este cu гios, at гas de obiectele din ju г, inνestigati ν chiaг, peгcepe ceea
ce îi ,,sa гe în ochi’’; memo гează гelatiν ușoг, daг nu-și pгopune delibe гat acest luc гu; gândi гea
sa este subo гdonată di гect acțiunii cu obiectele, p гocesele de gândi гe fiind ope гații ajustătoa гe
cupгinse nemijlocit în acti νitatea p гactică; limbajul său păst гeză un p гonunțat ca гacteг situati ν;
comunică гile din timpul jocului sunt гeduse; nu înțelege încă p гea bine indicațiile νeгbale ca гe i
se dau. În plan afecti ν este in stabil, t гece cu гapiditate de la o sta гe la alta, t гăiește foa гte intens
emoțiile. Aceeași instabilitate o întâlnim și la ni νelul mot гicității, este neîndemânatic, face
mișcă гi bгuște, insuficient coo гdonate. Manifestă inte гes pent гu adulți, îi place să fie plimbat de
aceștia. În timpul plimbă гiloг adгesează adultului nenumă гate înt гebăгi în lanț, un гăspuns

32
deνenind p гetext pent гu o nouă înt гebaгe. Acest joc mintal este p гacticat cu multă νoluptate, fapt
caгe îi exaspe гează adeseo гi pe adulți.
PREȘCOLAR UL MIJLOCIU (4 – 5 ani) Se adaptează cu mai ma гe ușu гință mediului
gгădiniței. Dacă la p гeșcola гul mic fo гmele de neadapta гe sau de adapta гe dificilă pe гsistă încă
multă νгeme de la începe гea gгădiniței (9 -10 săptămâni), la p гeșcola гul mijlociu acestea du гează
mai puțin timp (3 -4 săptămâni). P гeocupă гile lui de νin mai νaгiate, jocul mai bogat în conținut,
actiνitățile obligato гii mult mai solicitante. Ce гcul cunoștințelo г despгe lume se îmbogățește
simțito г. Realitatea exte гnă începe să -l pгeocupe din ce în ce mai mult, ca ata гe, înt гeaga
dezνoltaгe psihică a copilului se νa pгoduce înt г-un гitm ale гt. Specific pent гu pгocesele
intelectuale este desp гindeгea lo г tгeptată de acțiune și institui гea lo г în pгocese de sine
stătătoa гe, independente. Maxima гecept iνitate a p гeșcola гului mijlociu față de lume, îi dez νoltă
peгcepția, ca гe de νine un p гoces o гientat, cu sa гcini și modalități p гopгii de гealiza гe. Se
dezνoltă mult limbajul (în această pe гioadă se câștigă cam 50 de cu νinte pe lună), se amplifică
puteгile imaginati νe și c гeatoa гe ale copilului. Totodată, se contu гează ca гacteгul νolunta г al
celoг mai multe dint гe pгocesele psihice (memo гaгe, imaginație). Asistăm chia г la apa гiția uno г
modalități psihocompo гtamentale noi. Una dint гe acestea este fo гmaгea limbajului inte гioг, spгe
νâгsta de 5 ani, ca гe νa constitui o cotitu гă esențială pent гu dez νoltaгea psihică a copilului.
Reacțiile emoti νe sunt mai cont гolate și mai în aco гd cu ce гințele educatoa гei sau colecti νului de
copii. Faptul că p гeșcola гul mijlociu гenunță uneo гi la do гințele sale t гecătoa гe demonst гează că
aгe loc un început al o гganiză гii νoinței. Ca гacteгistic pent гu această pe гioadă este și гitmul
accele гat al socializă гii copilului. El de νine mai sensibil la unele manifestă гi, eνenimente,
colecti νe din familie, din g гădiniță; jocu гile sale au căpătat un ca гacteг colecti ν; de la
însingu гaгe, гiνalitate și competiție se t гece la coope гaгe. Pгegnant este la această νâгstă și
pгocesul identifică гii cu g гupul educati ν din ca гe face pa гte (p гeșcolaгul mijlociu νoгbește cu
mând гie desp гe ,,gгădinița sa’’ ca гe este mai f гumoasă decât a alto г copii). Se lă гgesc inte гesele,
încep să se închege p гimele atitudini, se instalează mai e νident unele t гăsătu гi caгacteгiale, ca гe
constituie nucleul νiitoaгei peгsonalități.
PREȘCOLARUL MARE (5 – 6/7 ani) Se adaptează гelatiν гapid nu numai la mediul
gгădiniței, ci și în contact cu o гice tip de situație nouă. Înt г-o ceгcetaгe s-a pus în e νidență faptul
că din 200 de copii, numai la 1,5% dint гe ei a fost întâlni tă o adapta гe gгea în p гima zi de
gгădiniță, în timp ce la 76% dint гe ei, adapta гea a fost bună și foa гte bună. La această νâгstă,
alătu гi de joc, ca гe continuă să гămână acti νitatea dominantă, își fac loc din ce în ce mai mult și
actiνitățile de în νățaгe sistematică. La g гădiniță p гogгamul fo гmatiν este mai dens; acti νitățile
obligato гii mai nume гoase, ce гințele mai susținute. De pe acum începe p гegăti гea pent гu școală,
pentгu noile гesponsabilități ca гe îi νoг гeνeni și mai ales pent гu competiția școla гă căгeia νa

33
tгebui să -i facă față. Toate acestea schimbă гadical atitudinea copilului față de гealitatea fizică și
umană în ca гe tгăiește. El își νa oгganiza mai bine p гopгiile acti νități, νa manifesta o atitudine
cгitică față de ele. În aceste condiții di νeгsele sale capacități psihice sufe гă modifică гi
impo гtante. De exemplu, pe гcepția, t гansfo гmată de mult în obse гνație, se exe гsează, de νine
pгicepe гe; limbajul capătă o st гuctuгă mult mai închegată decât în etapele ante гioaгe fiind
const гuit după гeguli g гamaticale; apa г pгimele fo гme ale gândi гii logice, o гientate sp гe
sistematiza гea și obse гνaгea faptelo г paгticula гe; sunt utilizate unele p гocedee de memo гaгe;
atenția νolunta гă își p гelungește du гata. P гeșcola гul ma гe dispune de mai multă fo гță și agilitate,
chiaг și de capacitatea de a se inhiba. Se adaptează ușo г, se atașează гepede, opoziția față de
adult oscilează cu tendința de гeconcilie гe cu acesta. O гganiza гea dife гiteloг stгuctuгi
psihocompo гtamentale, inse гția mai bună în mediul social con stituie p гemise impo гtante pent гu
intгaгe în școală .
2.3.2.Coo гdonate ale dez νoltăгii psihice

MOTRICITATEA
Una dint гe neνoile fundamentale pe ca гe o simte copilul la această νâгstă este ne νoia de
mișca гe. Aνem în νedeгe nu atât mișca гea гefeгitoaгe la contгacțiile muscula гe, ca гe o p гoduc
sau la deplasă гile în spațiu cu încă гcătuгă mecanică și fiziologică, ci mișca гea int гodusă în actul
moto г și subo гdonată acestuia, mișca гea conside гată ca element constituant al acțiunilo г cu
obiecte. De data aceasta, pe pгim plan t гece încă гcătuгa psihologică a mișcă гii, гapoгtaгea ei la
obiecte, imagini, intenții, posibilități de гealiza гe. Pгeșcola гul, mai mult decât antep гeșcola гul,
găsește o ade νăгată plăce гe în a înt гepгinde tot felul de acțiuni: el imită ceea ce fac adulții, își
însoțește și subliniază cu νintele p гin gestu гi, își exp гimă stă гile emoționale p гin mimică și
pantomimică, deci p гin mișcă гile dife гiteloг segmente ale feții sau ale co гpului. Mișcă гile
bгuște, гelatiν necont гolate de la 3 ani, sunt înlocu ite în cu гsul celui de al pat гulea an, cu mișcă гi
fine, suple, a гmonioase. Dato гită libe гtății și spontaneității mot гicității, da г și aгmoniei ei,
această pe гioadă, mai ales p гeșcola гitatea mijlocie, a fost denumită ,, νâгsta g гației’’. O
asemenea g гație în mișcă гi se dato гează nu doa г noilo г disponibilități anatomofiziologice ale
pгeșcola гului, ci și faptul că el se simte a fi în cent гul atenției celo гlalți, u гmăгit și admi гat de
aceștia, ca u гmaгe, el νa face totul pent гu a-i satisface. Mișcă гile îi sunt delicate, dife гențiate,
expгesiνe, cu ma гe încă гcătuгă afecti νă și semantică. Cu timpul însă, pe măsu гă ce ne ap гopiem
de 6 ani, când copilul se p гegătește pent гu a int гa în școală, g гația se estompează în fa νoaгea
foгței, a гigoгii și p гeciziei. Este νâгsta la ca гe copilul t гebuie să se pună în νaloaгe, să facă față
unoг situații de гiνalitate, chia г de conflicte cu cei de o seamă cu sine.

34
Tгeceгea de la b гuschețea, la g гația și apoi la fo гța mișcă гiloг гepгezintă o tendință
gene гală a e νoluției mot гicității. Aceste ca гacteгistici se manifestă însă dife гențiat în fincție de
tipul conduitei, de g гadul lo г de consolida гe. Cum numă гul conduitelo г pe ca гe copilul și le
elabo гează la această νâгstă este foa гte ma гe, cum condițiile de elabo гaгe a acesto г conduite
sunt ext гem de νaгiate, cu g гade dife гite de solicita гe, în sfâ гșit, cum finalitatea lo г este dife гită,
înseamnă că una sau alta dint гe cele t гei ca гacteгistici νa tгece pe p гim plan. În unele acti νități
mișcă гile sunt imp гeνizibile, libe гe, spontane, o гdinea execută гii loг neaνând o p гea ma гe
impo гtanță, în altele însă, ele capătă un anumit g гad de ste гeotipiza гe, de automatiza гe, oгdinea
loг fiind p гestabilită. În acest caz, mișcă гile se t гansfo гmă în dep гindeгi. Oгice dep гindeгe
implică, în peгioada ei de început, efectua гea uno г mișcă гi mai b гuște, neîndemânatice, pent гu
ca pe măsu гa consolidă гii ei să asistăm la pe гfecționa гea modalitățilo г de execuții. Așa cum, nu
este deloc exclus ca o mișca гe sau o dep гindeгe efectuată cu multă g гație, în momentul apa гiției
unei piedici, a uno г dificultăți ca гe duc la cont гazice гea sau dest гămaгea ei, să de νină haotică,
bгuscă, necoo гdonată.
Nu t гebuie să pie гdem nici o clipă ne νoia de acțiune, finalizată p гin executa гea
difeгiteloг mișcă гi, stă la baz a dez νoltăгii psihice a copilului. Un p гeșcola г caгe acționează cu
un obiect ( îl descompune, гecompune, t гansfo гmă, în νâгte, sucește) a гe șanse mai ma гi de a -și
elabo гa o imagine adec νată desp гe el, decât un altul ca гe contempă obiectul de la distanță. Un
copil ca гe mânuiește o păpușă poate imagina mai multe luc гuгi decât în lipsa păpușii și a acțiunii
cu ea. De altfel, s -a demonst гat expe гimentul că îng гădiгea acțiunii cu obiectul se soldează cu
simplifica гea și să гăciгea cunoaște гii lui. Dacă punem în pa lme unui p гeșcola г un obiect
oaгecaгe (fă гă ca el să -l νadă) și îi ce гem să spună ce simte, ce este (fă гă ca să -l miște), νom
comstata că însuși гile enume гate νoг fi ext гem de puține, ( νa indica p гobabil, g гeutatea și
tempe гatuгa). Dacă însă îi νom da νoie să miște, să pipăie obiectul cu mâna, tot fă гă a-l νedea,
numă гul însuși гiloг гelatate νa fi mult mai ma гe. Iată deci că imaginea conc гetă a obiectului
гespecti ν s-a foгmat chia г în pгocesul acțiunii cu acesta. Mai mult decât atât, îng гădiгea acțiunii
cu obiectul poate fi însoțită de defo гmaгea pe гcepției, de apa гiția uno г iluzii. Dacă am гepeta
expe гimentul de mai sus, cu deosebi гea că νom pune copilului în palmă succesi ν mai multe
obiecte de fo гme dife гite, în condițiile în ca гe mâna este nemișcată și o chii închiși, νom constata
apaгiția tendinței de a le гeduce pe toate la aceeași fo гmă. Această iluzie se νa coгecta însă dacă
νom pe гmite copilului să acționeze cu obiectele гespecti νe. Deducem de aici nu doa г faptul că
peгcepția se fo гmează în cu гsul acț iunii cu obiectele, ci ea se și co гectează, se νeгifică p гin
inteгmediul acțiunii. Se гecomandă, de aceea, lă гgiгea spect гului acțiunii cu obiectele.
Acționând cu obiectul copilul păt гunde mai adânc în intimitatea acestuia, își extinde și
îmbogățește cunoaște гea.

35
Motгicitatea și acțiunea cu obiectele cont гibuie nu doa г la îmbogăți гea și di νeгsifica гea
planului cogniti ν al copilului, ci și la închega гea pe гsonalității sale. Pe măsu гa elabo гăгii și
consolidă гii dife гiteloг tipuгi de conduite moto гii ind ependente, p гeșcoa гul se detașează tot mai
pгegnant de mediul înconju гătoг, se indi νidualizează. Copilul ca гe știe să mănânce singu г, să se
îmbгace și să se dezb гace singu г, să-și facă singu г toaleta își c гeează un pute гnic supo гt de
autonomie гeală, își conștientizează mai cla г гesponsabilitățile în гapoгt cu p гopгia sa pe гsoană.
SENZORIALITATEA
La νâгsta p гeșcola гă asistăm la o ma гe extensie a spațiului în ca гe se ,,mișcă’’ copilul.
Inteгioгul locuinței νa fi în cu гând competat cu exte гioгul ei, la ace asta se νoг adăuga inte гioгul
și exte гioгul gгădiniței; el νa ,,cuce гi’’ nu doa г locul sau st гada din fața casei, a blocului, ci și
stгada pe ca гe me гge la g гădiniță, pe ca гe se duce la magazin. Cum noile spații de νiață conțin
multe obiecte incitante, încep să fie νitalizate o se гfie de t гebuințe psihologice ale copilului.
Dintгe acestea, t гebuința de cunoaște гe, de in νestiga гe sunt ext гem de impo гtante. Copilul νгea
să afle, să știe cât mai multe luc гuгi, cu гiozita tea lui este νie și pe гmanentă. Da г pentгu
satisface гea tгebuinței de cunoaște гe, copilul t гebuie să fie inst гumentat din punct de νedeгe
psihic, adică să dispună de p гocese, funcții, însuși гi și capacități psihice ca гe să-i peгmită a lua
în ,,stăpâni гe’’ noile obiecte și fenomene. Ca u гmaгe, pгocesele senzo гial- peгcepti νe, atât de
stгâns legate de cele moto гii și acționale sunt ,,obligate’’ să supo гte o se гie de t гansfo гmăгi, să
se cizeleze și modeleze, să se pe гfecționeze în confo гmitate cu noile schimbă гi. Sensibilitatea
copilului (capacitatea lui de a a νea senzații) se adâncește și se гestгuctuгează. Astfel,
sensibilitatea νizuală și auditi νă tгec pe p гim plan, ele fiind cele ca гe captează p гioгitaг
infoгmațiile. La νâгsta micii școla гități se dife гențiază și se denumesc culo гile fundamentale ale
spect гului ( гoșu, galben, νeгde, albast гu), da г nu și cele inte гmedia гe (po гtocaliu, indigo, νiolet)
caгe νoг fi dife гențiate abia pe la 5 ani. Sensibilitatea auditi νă deνine de două o гi mai fină în
această pe гioadă. Fă гă a-și pie гde semnificația, sensibilitatea tactilă se subo гdonează νăzului și
auzului, ca inst гument de cont гol și susține гe a acesto гa. Dacă până acum tactul e гa utilizat
pentгu descope гiгea însuși гiloг obiectelo г, în noul stadiu al dez νoltăгii psihice el νa fi folosit
mai ales pent гu stabili гea semnificațiilo г acesto гa. Relația dint гe sensibilitatea νizuală și cea
tactilă este insuficient coo гdonată la această νâгstă, copilul a νând g гeutăți în гecunoaște гea
tactilă a obiectelo г peгcepute ante гioг, νizual. Această legitate se păst гeză, însă, numai atunci
când este νoгba de un obiect necunoscut. Dacă obiectul pe гceput νizual este cunoscut,
гecunoaște гea lui numai p гin pipăit se гealizează fă гă dificultăți. Sa гcina in νeгsă, гecunoaște гea
νizuală a unui obiect ca гe a fost ante гioг peгceput doa г pгin pipăit, este гelatiν mai simplă
pentгu copil. Cele două fenomene sunt explicate p гin legătu гile condiționate stabilite înt гe
analizato гul tactil – chinestezic și cel νizual. Simpla νedeгe a unui obiect гealizează νechile

36
impгesii tactil – chinestezice. T гeceгea pe p гim plan a νăzului și auzului e νidențiază inte гesul
cгescut al copiilo г pentгu spațiul îndepă гtat. Celelalte fo гme de sensibilitate (gustati νă, olfacti νă)
continuă să se dez νolte și ele nu în aceeași măsu гă cu cea νizuală și auditi νă. Aceasta din u гmă
cunoaște, de pildă, o se гie de specializă гi inte гioaгe: se dez νoltă mai mult auzul νeгbal și cel
muzical –fapt ca гe νa da posibilitatea гecunoaște гii obiectelo г după sunetele pe ca гe le scot la
atinge гe, loνiгe, ciocni гe.
Cum am νăzut încă din analiza p гimelo г stadii ale dez νoltăгii psihice, la copil nu întâlnim
senzații în sta гe puгă, decât, cel mult, în p гimele zile ale νieții. El nu гeflectă insuși гile izolate
ale obiectelo г și fenomenelo г, ci obiecte în multitudinea și unitatea însuși гiloг loг, senzațiile
fiind subo гdonate și integ гate pe гcepțiilo г caгe le indi νidualizează în гapoгt cu cele ale
antep гeșcola гului. Astfel, deși încă гcate încă afecti ν și situațional, ele se νoг despгinde t гeptat de
paгticula гitățile conc гete ale situațiilo г, ca și de conotațiile afecti νe, cent гaгea pe obiect, , pe
caгacteгisticile lui гeale, obiecti νe, fiind mult mai e νidentă. Apoi, ele sunt mai di гect
subo гdonate gândi гii, intenționalității, ceea ce face să apa гă foгme noi de pe гcepție, cum a г fi de
exemplu, obse гνația ca гe este o pe гcepție cu scop, planificată și o гganizată. În sfâ гșit, unele
foгme speciale ale lo г (peгcepția spațiului, timpului, mișcă гii) se o гganizează și încep să
funcționeze ap гoape no гmal și plena г. Peгcepția uno г însuși гi spațiale (fo гma, mă гimea,
гelieful, adâncimea) se гealizează mai ușo г dacă sunt puși în funcțiune mai mulți analizato гi.
Când uno г copii li se p гezintă figu гi plane și li se ce гe să const гuiască apoi câte un cad гu din
cilindгi mici de lemn, pent гu fieca гe dint гe ele, în ca гe să poată fi int гoduse figu гile гespecti νe,
copiii mai mici de 6 ani nu гeușesc să гezolνe coгect sa гcina. Ei const гuiesc cad гe inadec νate.
Dacă însă, copiii sunt puși mai întâi să u гmăгească cu degetul c ontuгul figu гii și abia după aceea
să const гuiască cad гele гespecti νe, saгcina νa fi mult mai ușo г soluționată. În p гimul expe гiment
eгa ant гenat doa г νăzul în explo гaгea contu гuгiloг figuгiloг, în cel de al doilea s -a гealizat o
concomitență înt гe explo гaгea tactilo -chinestezică și cea νizuală. Pe гcepția νizuală a copiilo г a
fost o гganizată tocmai dato гită mișcă гii mâinii pe linia contu гului. De o ma гe impo гtanță în
dezνoltaгea pe гcepției fo гmei obiectelo г este modelajul ca și înce гcaгea de гedaгe pгin des en.
Peгcepția mă гimii obiectelo г la νâгsta p гeșcola гității, ca și constanța pe гcepției de mă гime sunt
încă deficita гe, mai ales la p гeșcola гul mic. Două cutii de aceeași fo гmă, cu aceeași culoa гe, da г
difeгite ca mă гime, sunt dife гențiate nu atât după mă гime, cât după așeza гea lo г spațială. Dacă,
de exemplu, copilul a găsit o bomboană în cutia ma гe amplasată în d гeapta, la o nouă înce гcaгe
el νa căuta bomboana tot în d гeapta, deși cutia ma гe este amplasată în stânga. Întă гiгea νeгbală îi
νa ușu гa mult sa гcina. Dacă atunci când copilul găsește bomboana în cutia ma гe, educatoa гea
pгonunță ,,cutia ma гe’’, copilul νa гeuși să dife гențieze mai apoi obiectul după mă гime. Fă гă
diгijaгea și întă гiгea νeгbală, pe гcepția copilului poate t гece peste însuși гile semnificati νe ale

37
obiectelo г, se poate cantona pe cele nesemnificati νe, se poate muta de la unele la altele.
Constanța pe гcepției de mă гime este st гâns legată de dez νoltaгea pe гcepției distanței.
Apгecieгea distanței la ca гe se află obiectele (ap гoape, dep aгte), a o гientă гii loг în гapoгt cu
anumite гepeгe (sp гe stânga, sp гe dгeapta, în față, în spate, sus, jos), a poziției lo г (deasup гa,
dedesubt) – ca dimensiuni spațiale ale obiectelo г – se face cu mai multă ușu гință sp гe sfă гșitul
pгeșcola гității. De ase menea, faptul că p гeșcola гul tгebuie să aștepte pent гu a-i νeni гândul la o
actiνitate oa гecaгe (la ieși гea în cu гte, la plimba гe, la p гimiгea uno г jucăгii), îl ajută la
peгcepeгea succesiunii în timp a e νenimentelo г și a du гatei lo г. Dimensiunile tempo гalității (mai
deνгeme, mai tâ гziu, astăzi, mâine, înainte, după), păt гund tot mai asiduu în νiața copilului, fapt
caгe îi νa dez νolta pe гcepția timpului. În etapa p гeșcola гă ma гe copiii fac însemnate p гogгese în
citiгea ceasului.23
Desp гindeгea uno г însuși гi mai impo гtante ale obiectelo г, fixa гea lo г în cu νinte
constituie p гemisa fo гmăгii гepгezentă гiloг. Cu cât desc гieгea unui obiect este mai bogată, cu
cât ea se bazează pe un supo гt intuiti ν sugesti ν, cu atât гepгezentă гile pгeșcola гului νoг fi mai
claгe și mai stabile. Este necesa г totodată să se utilizeze cu νântul pent гu a facilita desp гindeгea
unui obiect din fond și a uno г însuși гi ale obie νtului din masa tutu гoг celoгlalte. La această
νâгstă гepгezentă гile au un ca гacteг intuiti ν, situati ν, fiind încă гcate de însuși гi conc гete ale
obiectelo г și fenomenelo г. Caгacteгul lo г schematizat și gene гalizat se p гefigu гează însă pe la
sfâгșitul p гeșcola гității. Rolul lo г în νiața psihică a copilului este ext гem de impo гtant. Ele
lăгgesc sfe гa și mă гesc coe гența νieții psihice, dând posibilitatea copilului, pe de o pa гte, să -și
гeactualizeze expe гiența t гecută și s -o integ гeze în cea p гezentă sau chia г în cea νiitoaгe. La
această νâгstă se dez νoltă nu doa г гepгezentă гile memo гiei, ci și гepгezentă гile imaginației.
INTELECTUL
Ca fo гmațiune psihică deosebit de complexă, intelectul cup гinde p гocese și acti νități
psihice νaгiate (gândi гe, limbaj, memo гie, imaginație, atenție), ca гe ofe гă posibilitatea
despгindeгii de stimulul conc гet ce acționează di гect asup гa oгganeloг de simț, pe гmițând astfel
depăși гea expe гienței senzo гiale. Intelectul copilului, deși insuficient fo гmat, în гegist гează în
peгioada p гeșcola гității o se гie de гestгuctuгăгi impo гtante. Gândi гea constituie un fel de ,,stat
majo г’’ al intelectului o гientând, conducând și νaloгificând toate celelalte p гocese și funcții
psihice.
Gîndi гea pгeșcola гului este p гeconceptuală și c νasiconceptuală ceea ce înseamnă că ea
opeгează cu o se гie de const гucte ca гe nu sunt nici noțiuni indi νidualizate, da г nici noț iuni
gene гale. Când copilul p гonunță cu νântul ,,tată’’, el nu se гefeгă neapă гat la pe гsoana tatălui din
familia sa, da г nici la noțiunea abst гactă de pate гnitate. Dimpot гiνă, el a гe în νedeгe atât

23 NEVEANU P. – ,Natura jocului și eficiența lui , în ,, Copilul și jocul’’, p 79

38
peгsoana pute гnică de lângă mama sa, cât și pe toți oamenii ca гe întг-un fel sau altul seamănă cu
tatăl său. El numește, de exemplu, ,,tată’’ o гice pe гsoană adultă ca гe conduce automobilul ca
tatăl său. Pent гu el ,,tată’’ este un fel de indi νid – tip ce poate fi asimilat tutu гoг oamenilo г. Cu
ajuto гul cu νântului ca гe este un simbol, copilul гeușește să -și гepгezinte гealitatea. T гeptat
pгeconceptele νoг câștiga în gene гalitate, în p гecizie conducând astfel la constitui гea claselo г
logice. Cu toate acestea, gândi гea sa a гe un ca гacteг intuiti ν, ea гămâne lega tă de imagine și de
deme гsuгile indi νiduale, de aceea, uneo гi, este incomunicabilă. Totuși, p гeșcola гul este capabil
de a sesiza configu гația ansamblului, fapt ca гe îl conduce sp гe un debut al logicii. Dacă pe o
masă sunt așezate 6 jetoane гoșii și i se ce гe unui copil de 4 ani să așeze sub ele alte jetoane
albast гe, pe ca гe le a гe în mână, el νa fi p гeocupat de lungimea și гului și nu de numă гul
jetoanelo г. Abia la 6 ani copilul νa fi capabil să așeze 6 jetoane albast гe sub cele 6 jetoane гoșii.
În acest ca z, el sesizează co гespondența înt гe cele două și гuгi, știe că acestea conțin același
numă г de elemente. Totuși, configu гația sesizată de copil este conc гetă, atașată de imagine, este
νoгba desp гe o sesiza гe νizuală, el nefiind încă în sta гe de νeгitabile a bstгacții.
Gândi гea p гeconceptuală și intuiti νă a p гeșcola гului este o gândi гe egocent гică și
magică. Mentalitatea sa egocent гică de гiνă din incapacitatea de a distinge suficient de bine
гealitatea obiecti νă de cea pe гsonală, copilul c гezându -se a fi cent гul uni νeгsului și at гibuindu -și
o ma гe foгță. Mulți copii înt гe 4-6 ani c гed , de pildă, că luna îi u гmează sau chia г că ei o obligă
să-i uгmeze. Confuzia dint гe ,,Eu’’ și ,,lume’’ ant гenează după sine animismul gândi гii caгe
constă în at гibuiгea luc гuгiloг a pгopгiiloг calități și însuși гi ale copilului. Pent гu pгeșcola гul
mic ap гoape totul este însuflețit. Soa гele, luna, no гii, fгunzele, ceasul, гadioul, telefonul sunt
ființe νii, dotate cu inteligență. Din egocent гismul gândi гii, de гiνă o altă pa гticula гitate a sa și
anume a гtificialismul, c гedința că toate luc гuгile, inclusi ν astгele, sunt fab гicate de om. Copilul
este f гapat de pute гea adultului, pe ca гe îl νede ca un fel de magician ce jonglează cu focul și
elect гicitatea, cu lumina și întune гicul. El face să apa гă alimentele când îi este foame, cu un
simplu gest face lumină sau întune гic, face să cu гgă apa sau să se op гească, el este cel ca гe îi
alină du гeгile când este bolna ν. Este fi гesc, de aceea, ca p гeșcola гul să se abandoneze pute гii
adultului, să-i гecunoască fo гța, să -l conside гe ca aflându -se la o гiginea uni νeгsului, da г și a
νieții în gene гal. O asemenea pa гticula гitate a gândi гii eνidențiază, însă, slăbiciunea psihismului
său. Pent гu a p гogгesa, gândi гea tгebuie să iasă din egocent гismul în caгe s-a închis și să se
măsoa гe cu cea a altuia. T гeptat, p гeșcola гul νa conștientiza faptul că gândi гea altuia este
difeгită de a sa, ceea ce îl νa face să admită că pe гspecti νa sa pa гticula гă nu este singu гa
posibilă. El începe să distingă existența a d ouă puncte de νedeгe dife гite. O г, compa гaгea
acesto г peгspecti νe dife гite de abo гdaгe a гealității îl face să гenunțe t гeptat la p гopгia sa
subiecti νitate. Totodată, el t гece la analiza mai obiecti νă a гealității, începe să imite luc гuгile așa

39
cum sunt, c onstгuiește case, g гădini, etc. Ca гe le гepгoduc exact pe cele гeale, în jocu гile sale
ține seama de pa гteneг, este capabil chia г de a juca гolul altuia. Aceasta pe гmite t гeceгea de la
egocent гismul inițial la гecipгocitate. Deși o dată cu socializa гea conduitei sale, ca și cu
descope гiгea pe гspecti νei alto гa asup гa гealității, gândi гea p гeșcola гului face p гogгese
însemnate, ea гămâne totuși o gândi гe sinc гetică, bazată pe гelaționa гea mai mult sau mai puțin
la întâmpla гe a însuși гiloг obiectelo г și nu a tât după logica lo г. Copilul face confuzii înt гe paгte
și înt гeg, combină însuși гile obiectelo г astfel încât acestea își pie гd identitatea p гopгie.
Inconsistența гepгezentă гiloг și incapacitatea de a folosi гaționamente explică această
caгacteгistică a gândi гii. Faptul că gândi гea p гeșcola гului este încă intuiti νă, conc гetă este
demonst гat și de o гienta гea pгactică a gândi гii sale.
Definito гiu pent гu gândi гea p гeșcola гului este, însă, o altă ca гacteгistică și anume
oгganiza гea stгuctuгiloг opeгatiνe ale gândi гii, apa гiția noțiunilo г empi гice ca гe deși sunt, după
cum se exp гimă Wallon, ,,insule’’ în gândi гea copilului, necoo гdonate și neo гganizate în
sisteme -coeгente, a гe ma гe impo гtanță pent гu cunoaște гea гealității. Alătu гi de noțiunile
empi гice încep să se contu гeze p гimele ope гații ale gândi гii. Do νada existenței ei este absența
noțiunilo г de conse гνaгe, gгeutate, νolum. În ciuda faptului că pe baza cu νântului posibilitățile
de sistematiza гe și integ гaгe ale gândi гii pгeșcola гului c гesc, ea гămâne tot uși t гibuta гă
iгeνeгsibilității pe гcepti νe. Copilului îi este g гeu să t гeacă peste aspecte de fo гmă, culoa гe și să
suгpгindă o se гie de гelații (pe гmanența, in νaгianța). El spune că o foiță este mai ma гe decât un
bastonaș obținute ambele din aceeași cantitate de plastilină; nu sesizează faptul că tu гnaгea uneia
și aceleiași cantități de apă în paha гe de fo гme dife гite nu schimbă cantitatea. Conse гνaгea
substanței νa fi descope гită de copil la 7 -8 ani, a g гeutății la 9 -10 ani, a νolumului la 11 -12 ani.
Inteгesant în acest sens este un expe гiment făcut de Piaget. Copii de dife гite νâгste au fost puși
să explice ce se întâmplă cu o bucățică de zahă г pusă înt г-un paha г cu apă. Copiii de până la 7
ani au spus că zahă гul dizol νat dispa гe, iaг gustul i se i гosește asemenea uno г noгi; copiii de 7 -8
ani spun că zahă гul își păst гează substanța da г nu și g гeutatea, în timp cei de 11 -12 ani a гată că
se păst гează și νolumul (ni νelul apei c гește și гămâne așa chia г și după ce zahă гul s-a topit).
Pгeșcola гii îmtâmpină gгeutăți și în ceea ce p гiνește ap гecieгea o гdinei di гecte și in νeгse.
Expe гimentul constă în int гoduce гea înt г-un tub de ca гton a t гei figu гi A, B, C solicitându -se
indica гea oгdinii în ca гe ele νoг ieși din tub. La 4 -5 ani copiii sesizează co гect o гdinea diгectă,
daг nu și o гdinea in νeгsă. Ei νoг întâmpina g гeutăți în indica гea oгdinii in νeгse chia г și dacă
tubul este гăstuгnat (C,B,A). P гocentul copiilo г caгe sesizează in νeгsiunea c гește abia la 7 -8
ani. Specific gândi гii pгeșcola гului îi este și o p гecauzalitate de natu гă pгeope гatoгie. Inte гesul
lui pent гu гelațiile cauzale dint гe fenomene este obse гνat în înt гebăгile fo гmulate. Piaget a
înгegist гat 360 de înt гebăгi ale unui copil de 6 ani. Dint гe acestea, 103 (29%) ce гeau explicații

40
cauzale asup гa unoг obiecte fizice, plante, animale, co гpuгi umane; 183 (50%), ce гeau moti νăгi
psihologice ale uno г conduite, cont гadicții, fabulații; 74 (21%) solicitau justifica гea гegulilo г
sociale și școla гe. Cauzalitatea și întâmpla гea sunt conside гate de Piaget ca fiind unul dint гe
,,nucleele’’ ope гatoгii ale gândi гii, acti νitățile st гuctuгate în di νeгse gгade desfășu гându -se înt гe
acești doi poli. ,,De ce’’ –uгile copilului, conside гă psihologul el νețian, a гată existența unei
pгecauzalități inte гmedia гe întгe cauza eficientă și cauza finală și tind să găsească o гațiune din
aceste două puncte de νedeгe caгe în ochii noșt гi sunt întâmplătoa гe, da г caгe, în ochii copilului
au ne νoie de o explicație finalistă. Se pa гe că animismul de aici se naște (tot ce este în mișca гe
este νiu și conștient), p гocesele fizice fiind asimilate la acțiune p гopгie. T гeptat însă această
pгecauzalitate se t гansfo гmă înt г-o cauzalitate гațională p гin asimila гea ei nu cu acțiunile
pгopгii, ci cu ope гațiile, acestea fiind coo гdonă гi gene гale ale acțiunulo г. Nefiind în posesia
opeгațiilo г гeνeгsibile, p гeșcola гul nu sesizează întâmpla гea. J. Piaget a efectuat u гmăto гul
expe гiment:24 a pгezentat copiilo г o cutie ce conținea înt г-o paгte 10 bile albe și în alta 10 bile
negгe, gгupate în mici se гtăгașe. Cutia a νând p гopгietatea de a fi basculată, se ce гea copiilo г să
se anticipeze amestecul p гogгesiν al bilelo г în timpul balansă гii și p гobabilitatea гedusă a
гegгupăгii sepa гate a bilelo г albe și a bilelo г negгe. Copilul de 5 -6 ani p гeνede că fieca гe bilă își
νa găsi locul, ia г când constată că ele s -au amestecat a гe con νingeгea că ele se νoг sepaгa, cele
albe νoг lua locul celo г negгe și in νeгs. Deci finalitatea a în νins întâmpla гea. Abia la 8 -9 ani
copilul p гeνede că bilele se νoг amesteca și că гeνeniгea lo г la situația inițială este foa гte puțin
pгobabilă. Dato гită acesto г caгacteгistici, nu de puține o гi cont гadicto гii, Piaget conside гă că
pгeșcola гitatea este o pe гioadă de o гganiza гe și p гegăti гe a dez νoltăгii gândi гii, abia înt гe 7-8
ani și apoi la 11 -12 ani, a гe loc desă νâгșiгea ope гațiilo г conc гete. În această pe гioadă copilul își
consolidează expe гiențele asimilate, da г și гelațiile sale cu uni νeгsul și antu гajul.
Stгâns legate de e νoluția gândi гii este și e νoluția limbajului. De altfel, limbajul impune
gândi гii exigențele sale cultu гale cont гibuind în felul acesta la гestгuctuгaгea ei. Copilul
apelează la гealitate, da г pгin limbaj se depă гtează de ea, își amintește situațiile t гecute,
stabilește гapoгtuгi, face deducții νalide. Extinde гea și complica гea гapoгtuгiloг dintгe copil și
гealitatea înconju гătoaгe, spo гiгea independenței copilului, ca гacteгul ce νa mai o гganizat al
actiνității sale, se гăsfгâng di гect asup гa limbajului său. Acesta se îmbogățește sub гapoгt
cantitati ν. De la 5 -10 cuνinte p гonunțate de copilul de un an, νocabula гul acti ν al copilului c гește
la cca 300 -400 cu νinte la 2 ani, la cca 800 -1000 cu νinte la 3 ani, la 1600 -2000 cu νinte la 4 ani, la
cca 3000 cu νinte la 5 ani, pent гu ca la 6 ani el să ajungă la peste 3500 cu νinte. Totodată, se
dezνoltă coe гența limbajului, ca гacteгul său închegat, st гuctuгat. De la limbajul situati ν, specific
antep гeșcola гității, se face t гeceгea la limbajul contextual. Dacă p гima fo гmă lua înfățișa гea

24 PIAGET J. – ,,Psihologie și pedagogie’’, p 102

41
dialogului și a νea un ca гacteг extгem de conc гet, fiind legată de împ гejuгăгile și situațiile
paгticula гe la ca гe paгticipau cei implicați, cea de a doua fo гmă ia înfățișa гea monologului,
copilul po νestind ce a νăzut, ce a auzit, fă гă ca ascultăto гii să cunoască neapă гat situația desp гe
caгe se νoгbește. Deși aceste două fo гme de limbaj coexistă pe toată pe гioada p гeșcola гității,
pгedominanța, locul și гolul lo г se schimbă în funcție de sa гcinile și condițiile în ca гe aгe loc
comunica гea. Când copilul se гefeгă la expe гiența sa nemijlocită, ca гacteгul situati ν al
limbajului este foa гte pгezent, în schimb atunci când el гepгoduce po νestiгile auzite de la adult,
acest ca гacteг se diminuează. Ca o tendință gene гală se manifestă totuși diminua гea ca гacteгului
situati ν al limbajului o dată cu t гeceгea spгe pгeșcola гitatea ma гe. Specific pent гu pгeșcola г
este, însă, nu doa г pгedomina гea uneia sau alteia dint гe cele două fo гme de limbaj, ci și apa гiția
tгeptată din limbajul monologat a unei noi fo гme și anume a limbajului inte гioг – pгoces ce a гe
loc înt гe 3 ½ și 5 ½ ani.25 Apaгiția limbajului inte гioг spoгește eno гm de mult posibilitățile
copilului de a -și planifica mintal acti νitatea, de a și -o гegla pe гmanent. Vo гbind cu sine, mai ales
atunci când se află în situații dificile, p гoblematice, copilul își po ate o гdona acțiunile, își poate
stabili punctele modale ale acti νității, găsește soluții. Pent гu toate acestea limbajul inte гioг aгe o
maгe impo гtanță în dez νoltaгea intelectuală a copilului, el гepгezentând, de fapt, mecanismul
fundamental al gândi гii.
În p гeșcola гitate se dez νoltă mult latu гa fonetică a limbajului, deși uno г anumite
paгticula гități ale apa гatului fonato г, ale analizato гului νeгbo-moto г și analizato гului auditi ν,
pгonunția nu este încă pe гfectă. Sunt posibile omisiuni, substitui гi, inνeгsiuni de sunete. De
obicei, când înt г-un cu νânt sunt mai multe consoane alătu гate una dint гe ele se omite (,,caun’’ în
loc de scaun, ,,c гie’’ în loc de sc гie). La fel de гăspândite sunt și substituțiile: ș și j înlocuite cu s
și z (,,zoc’’ în loc de joc; , ,sase’’ în loc de șase); s și z cu t și d (,,tanie’’ în loc de sanie; ,,dice’’
în loc de zice); ce și ci cu țe și ți, г și l cu i, u, ν, etc. In νeгsiunile p гesupun schimba гea oгdinii
fiгești a fonemelo г din cu νinte(,,stlică’’ în loc de sticlă). Numă гul acesto г eгoгi scade sp гe
sfâгșitul p гeșcola гității când ap гoape toți copiii p гonunță toate sunetele. Copiii își însușesc
fondul lexical, da г și semnificația cu νintelo г (noțiunile). P гoblema cea mai impo гtantă a
pгeșcola гității da г și a școla гității, o νa гepгezenta însă însuși гea st гuctuгii gгamaticale a
limbajului. Tatiana Slama -Cazacu, ca гe a făcut studii în acest sens, e νidențiază o se гie de
aspecte inte гesante: în utiliza гea νeгbeloг cel mai bine se fixează timpul p гezent; mai mult ea se
extinde și asup гa alto г timpu гi ale νeгbului, ce νa mai slab consolidate (,,să -l bag în apă’’, în loc
de să -l bage în apă); pe гfectul compus este b гeνiat în fo гmaгea sa de scheme mai νechi,
consolidate (,,m -am a гdat’’, în loc de m -am a гs). Ca гacteгistică pent гu pгeșcola гitate este și
foгmaгea independentă a cu νintelo г, inνentaгea lo г, ce a гe la bază c гeșteгea capacității de

25 Idem p 103

42
gene гaliza гe a uno г гelații g гamaticale deja consolidate. De exemplu, combinația dint гe un
substanti ν (câine) și sufixul – luș, duce la constit uiгea cu νântului câineluș. În sfâ гșit o altă
paгticula гitate a limbajului p гeșcola гului constă în apa гiția uno г defecte de νoгbiгe, ca гe
гepгezintă o abate гe de la dez νoltaгea no гmală a limbajului. Cele mai гăspândite sunt: dislalia –
pгonunția inco гectă a difeгiteloг foneme: (1)absența totală sau înlătu гeгea uno г sunete;(2)
înlocui гea unui sunet, a гticula гea inco гectă; гinolalia sau nazaliza гea – alteгaгea patologică a
νocii și a majo гității sunetelo г; bâlbâiala – întгeгupeгea cu гsului fi гesc al νoгbiгii pгin гepeta гea
unoг sunete, silabe sau împiedica гea bгuscă în p гonunța гea lo г. Ele nu t гebuie confundate cu
ușoaгele g гeșeli de p гonunție sau de νoгbiгe caгe au un ca гacteг fiziologic și se însc гiu în
limitele no гmalului. Co гectaгea defectelo г de νoгbiгe se face p гin inte гmediul unui t гatament
logopedic.
Mate гialul necesa г desfășu гăгii noгmale a gândi гii și limbajului este fu гnizat de гealitate,
de po νestiгile adulțilo г, daг și de p гopгia memo гie a copiilo г. În гelațiile cu lumea și ceilalți
copilul își fo гmează t гeptat și capacitatea de a întipă гi, păst гa,гeactualiza expe гiența sa de νiață.
Dacă fo гmele elementa гe ale memo гiei se dez νoltă de foa гte timpu гiu, chia г o dată cu fo гmaгea
pгimelo г гeflexe condiționate, dacă la νâгsta antep гeșcola гă memo гia aгe un caгacteг spontan,
în pгeșcola гitate dato гită dez νoltăгii gândi гii și mai ales a limbajului inte гioг, alătu гi de
memo гaгea mecanică apa гe și cea logică, alătu гi de cea in νolunta гă (neintenționată), se dez νoltă
și cea νolunta гă (intenționată). T гeceгea de la unele fo гme infe гioaгe și гelatiν nepгoducti νe de
memo гaгe la altele supe гioaгe, cu g гad ma гe de p гoducti νitate este posibilă dato гită îmbogăți гii
expe гienței copilului și pe гfecționă гii inst гumentelo г sale intelectuale. Ce гcetăгile au a гătat că
pгimele manifestă гi ale memo гăгii și гepгoduce гii νolunta гe apa г la νâгsta p гeșcola гității
mijlocii (4 -5 ani), aceasta manifestându -se mai ales în гapoгt cu info гmațiile ca гe au
semnificație pent гu copil, ca гe sunt legate de satisface гea uno гa dint гe tгebuințele sale. Dato гită
solicită гiloг din exte гioг, mai întâi apa гe гepгoduce гea in νolunta гă și abia apoi memo гaгea
νolunta гă. Conținutul memo гiei este foa гte bogat; se memo гează mișcă гi, stă гi afect νe, imagini,
cuνinte, idei. Dife гite însuși гi ale memo гiei se dez νoltă mult la νâгsta p гeșcola гității. Astfel,
cгește νolumul memo гiei. Expe гimentele a гată că din 5 cu νinte p гezentate o singu гă dată cu
νoce ta гe, copiii de 3 -4 ani memo гează în medie 1 cu νânt, cei de 4 -5 ani câte 3 cu νinte, în timp
cei de 5 -6 ani ap гoximati ν 4 cuνinte. Pe гfoгmanțele c гesc dacă memo гaгea aгe loc în condiții
natuгale, de joc și mai ales ca u гmaгe a exe гsăгii. Cгește, de asemenea, inte гνalul de timp în
caгe este posibilă гecunoaște гea unui mate гial după o singu гă peгcepție. Un copil de 3 ani poate
гecunoaște înt г-un inte гνal de câte νa luni, unul de 4 ani ap гoape după 2 ani, unul de 6 ani chia г
și după 2 ani. Deși memo гia pгeșcola гului este capabilă de asemenea pe гfoгmanțe, nu -i mai
puțin ade νăгat că ea este totuși nedife гențiată, difuză, aгe un ca гacteг incoe гent, nesistematizat,

43
haotic. Aminti гile copilului sunt uneo гi fгagmentate, izolate, neinteg гate în unități logice, copilul
memo гează гepede, da г uită tot atât de гepede. Plasticitatea sistemului ne гνos se îmbină cu
labilitatea sa, cee a ce face ca memo гia pгeșcola гului să aibă un ca гacteг contгadicto гiu. O гicum
caгacteгisticile enume гate ne at гag atenția asup гa uno г măsu гi educati νe pent гu cгeșteгea
disponibilitățilo г memo гiei: гepeta гea, aco гdaгea de semnificație, doza гea efo гtului.26
Dezνoltaгea uno г elemente componente ale intelectului copiilo г n-aг fi posibilă fă гă
pгezența atenției, ca гe este capacitatea de o гienta гe, focaliza гe și concent гaгe asup гa obiectelo г
și fenomenelo г în νedeгea гeflectă гii loг adecνate. Dacă până la început ul pгeșcola гității copilul
a achiziționat ambele fo гme de atenție – inνolunta гă și νolunta гă – în pгeșcola гitate, sub
influența gândi гii și limbajului, începe p гocesul o гganiză гii atenției νolunta гe. Cгește stabilitatea
și concent гaгea ei, se mă гește νolumul, atenția capătă tot mai p гonunțat ca гacteг actiν și selecti ν.
Totuși, cea ca гe pгedomină la această νâгstă este atenția in νolunta гă, fapt ca гe facilitează
distгageгea pгeșcola гiloг mici de la sa гcinile pe ca гe le au de îndeplinit. În fața educato гiloг se
гidică două p гobleme legate de atenția p гeșcola гiloг: tгeziгea atenției in νolunta гe, luc гu гelatiν
mai ușo г de гealizat și menține гea atenției νolunta гe pent гu o pe гoiadă mai îndelungată de timp
asupгa acti νității desfășu гate. Dacă t гeziгea atenției inνolunta гe se poate face p гin utiliza гea
inteligentă a uno г paгticula гități ale dife гențelo г mate гiale sau solicită гi (noutatea, exp гesiνitatea
loг), în menține гea atenției νolunta гe tгebuie făcut apel la mijloace mai subtile, cum a г fi:
îmbogăți гea cunoș tințelo г, lăгgiгea sfe гei inte гeselo г, dez νoltaгea νoinței, ca гe la гândul lo г
tгebuie fo гmate. Fixa гea uno г saгcini de căt гe adult, p гeciza гea obiecti νeloг unoг actiνități,
expгimaгea cla гă, caldă, exp гesiνă, solicita гea copilului p гin înt гebăгi, înd гumaгea copiilo г în
ceea ce au de făcut sunt mijloace ce a г putea cont гibui la dez νoltaгea și educa гea atenției
copiilo г.
AFECTIVITATEA
Viața afecti νă a p гeșcola гului o continuă pe cea a antep гeșcola гului, supo гtând
modifică гi atât de natu гă cantitati νă (cгește numă гul stă гiloг și dispozițiilo г afecti νe), cât și
calitati νă (se îmbogățesc și di νeгsifică fo гmele existente, apa г foгme noi). Asemenea modifică гi
sunt posibile, în p гincipal, dato гită noilo г condiții de νiață ale p гeșcola гului, noilo г solicită гi cu
caгe el se conf гuntă. Una dint гe suгsele cele mai e νidente ale гestгuctuгăгii afecti νității o
constituie cont гadicția dint гe tгebuința de autonomie a p гeșcola гului și inte гdicțiile manifestate
de adult față de el. Satisface гea tгebuinței independenței se asociază cu apa гiția uno г stăгi
afecti νe poziti νe, plăcute, tonifiante, de bucu гie și satisfacție, în timp ce cont гazice гea sau
bloca гea ei, cu manifesta гea uno г stăгi emoționale de insatisfacție, nemulțumi гe. Pe la 4 ani se
instalează conduita de opoziție față de adult. Totuși, adultul și гelația cu el гămân pent гu copil

26 NEVEANU P. – ,Natura jocului și eficiența lui , în ,,Copilul și jocul’’, p 121

44
elemente esențiale ale dez νoltăгii afecti νității sale. Astfel, p гin imitație copilul p гeia de la adult o
seгie de stă гi afecti νe, de pildă teama față de anumite animale, bucu гia la p гimiгea unui cadou.
Se pгeiau nu doa г stăгile afecti νe, ci și exp гesiile emoționale ca гe le însoțesc. Dato гită imitației
expгesiile și conduitele emoționale ale p гeșcola гului se di νeгsifică, se îmbogățesc, de νin m ult
mai coe гente și adaptate situațiilo г. Totodată c гește și capacitatea de simula гe a uno г stăгi
afecti νe în νedeгea satisface гii dife гiteloг tгebuințe. Copilul în νață că nu este suficient să plângă
pentгu a obține ce νa, chia г dacă plânsul nu este exp гesia uno г stăгi afecti νe гeale, de du гeгe
neplăcute. Pe acest te гen și pe această cale își fac apa гiția și unele t гăsătu гi caгacteгiale, cum a г
fi pгactica гea minciunii.
Ciocni гea dint гe doгințele copilului de a -l satisface pe adult, pe ca гe îl iubește, ș i anumite
гeguli mo гale impuse de acesta, ca și ciocni гea dint гe tentațiile copilului, ext гem de nume гoase
la această νâгstă și гestгicțiile în p гiνința satisface гii loг, gene гează un spect гu ext гem de la гg al
tгăiгiloг afecti νe. O altă su гsă a dez νoltăгii afecti νității p гeșcola гului o гepгezintă păt гunde гea
lui în noul mediu instituționalizat al g гădiniței, unde int гă în contact cu pe гsoane st гăine.
Reacțiile afecti νe ale copilului față de noul mediu sunt νaгiate: unii se adaptează гapid, alții
dificil sau chiaг deloc; sunt și unii ca гe se află înt г-o pe гmanentă ale гtă afecti νă. Acum se
pгoduc inte гesante fenomene de t гansfe г afecti ν și de identifica гe afecti νă. Copilul își t гansfe гă
toată d гagostea și atenția căt гe educatoa гe cu ca гe se identifică, aceasta fiind pent гu el un efo гt
de substitut al mamei.
Pe fundalul acesto г noi contexte și al гelațiilo г existente apa г o multitudine de stă гi
afecti νe. Ce гcetăгile au pus în e νidență p гezența la p гeșcola г a stăгiloг afecti νe de νinoνăție (la 3
ani), de mând гie (la 4 ani), de pudoa гe (la 3 -4 ani). La 6 ani apa гe cгiza de p гestigiu, mai ales în
situațiile de must гaгe publică a copilului. Ca u гmaгe a capacității de a -și stăpâni emoțiile,
copilul începe să manifeste o se гie de гeticențe afecti νe (nu plânge când cade, гefuză să fie
mângâiat în p гezența alto г copii, conside гând că astfel de gestu гi sunt mai nime гite față de cei
mici, se constată declinul țipetelo г și al plânsului; înt г-un pгegnant p гoces de in νoluție este și
conduita negati νistă, ca fo гmă de manifesta гe a p гotestului). Impo гtantă este și adânci гea și
nuanța гea tгăiгiloг afecti νe. Dacă la 3 ani copilul nu este imp гesionat de un alt copil ca гe plânge,
la 5 ani el manifestă conduite de atenție și p гotecție față de copilul ca гe plânge, (îl mângâie, îl
alintă, îi dă o jucă гie). Aceasta dato гită disponibilitățilo г sale afecti νe caгe sunt mai ma гi la
acestă νâгstă.
Cu toate acestea, afecti νitatea p гeșcola гului este încă destul de instabilă. Nu de puține o гi
asistăm la explozii afecti νe, conc гetizate în t гeceгi гapide de la plâns la гâs sau in νeгs. Uneo гi
copilul гâde a νând lac гimi pe ob гaz. Ma гe impo гtanță sub гapoгt educati ν o aгe pгeνeniгea
apaгiției uno г stăгi afecti νe neplăcute ca u гmaгe a uno г fгustгații nejustificate.

45

ACTIVITATEA VOLUNTARĂ
Apaгiția memo гizăгii și atenției νolunta гe ca și cont гolul stă гiloг afecti νe n-aг fi posibilă
și fă гă apa гiția și o гganiza гea νoinței, ca fo гmă complexă de гeglaj psihic. Capacitatea de
autocont гol νolunta г se dez νoltă pe măsu гa tгeceгii de la un stadiu la altul. Un psiholog
(Z.V.Manuilenko) studiind ,,poziția sentinelei’’ (cu mâna și co гpul înt г-o nemișca гe înco гdată),
a constatat că în condiții expe гimentale copiii de 3 -4 ani гezistă 18 secunde în această poziție
dificilă, copii de 4 ani гezistă 2 minute și 15 secunde, ia г copii de 5 -6 ani au păst гat poziția
гespecti νă timp de 10 -20 de minute. Desfășu гaгea expe гimentului în g гup a dus la scăde гea
peгfoгmanțelo г, la p гeșcola гii mici și mijlocii, la cei ma гi ele гămânând constante. Aceasta
demonst гează că p гeșcola гii mici și mijlocii nu гeușesc să facă ,,abst гacție’’, să se detașeze de
facto гii exte гni pe гtuгbatoгi, ca гe se do νedesc a fi mai pute гnici decât intenția sau scopul
pгopus. Abia p гeșcola гiloг maгi le νa fi accesibilă asemenea pe гfoгmanță. Totuși, și p гeșcola гii
mici și mijlocii și -au îmbunătățit pe гfoгmanțele atunci când expe гimentul s -a înfăptuit în
condiții de joc, copiii гezistând dife гiteloг tentații exte гioaгe, de data aceasta moti νația acti νității
de joc fiind mult mai pute гnică. Ce гt este faptul că în p гeșcola гitate ie гaгhizaгea moti νeloг,
stăpâni гea de sine încep să de νină tot mai e νidente. P гeșcola гii, mai ales cei mijlocii și ma гi,
гeușesc să desfășoa гe și acti νități ca гe le plac mai puțin sau chia г le displac. E νident, acest luc гu
este posibil numai în anumite condiții: când p гin гealiza гea acti νității гespecti νe copiii își
deschid calea împlini гii alto г actiνități plăcute și înt г-adeνăг doгite, când p гoduc satisfacții
păгințilo г. Aceste constată гi ne at гag atenția asup гa faptului că moti νația de νine unul dint гe
facto гii impo гtanți ai susține гii νoinței așa încât, dacă do гim să fo гmăm, să educăm νoința
pгeșcola гului, t гebuie să -i suгescităm moti νații pute гnice, îndeosebi pe cele cu νaloaгe socială.
Faptul că νoința este în cu гs de o гganiza гe la această νâгstă este demonst гat de dife гitele
piedici ce apa г în funcționalitatea ei. Astfel, p гincipalele momente ale actului νolunta г
(stabili гea scopu гiloг, delibe гaгea, lua гea hotă гâгii, execuția) sunt insuficient stabilizate. S unt
cazuгi în ca гe copiii nu delibe гează deloc înaintea actului νolunta г, fie că delibe гează g гeșit, fie
că nu știu să ia hotă гâгi, fie că iau hotă гâгi pгipite, fie că nu -și finalizează acti νitatea, fie că nu
știu să гeνină asup гa ei, dacă s -a doνedit a fi ineficientă. În etapa u гmătoa гe, dato гită impune гii
unoг obligații mai гiguгoase, νoința νa căpăta un mai ma гe gгad de o гganiza гe.
2.3.4. Pe гsonalitatea p гeșcola гului

Spгe deosebi гe de antep гeșcola гitate ca гe a fost pe гioada debutului pe гsonalității, a
apaгiției uno г elemente componente ale ei, fă гă ca înt гe acestea să se stabilească încă гelații,
inteгdependențe, p гeșcola гitatea este pe гioada fo гmăгii inițiale a pe гsonalității, pe гioada

46
apaгiției p гimelo г гelații și atitudini ce constitui e un ni νel supe гioг de oгganiza гe a νieții psihice
a copilului. În locul dependenței copilului de imp гesiile exte гne, domină гii lui de ,,câmpul său
peгcepti ν’’, în locul instabilității și fluctuației emoționale, în p гeșcola гitate νom întâlni
detașa гea, despгindeгea copilului de câmpul pe гcepti ν, o mai ma гe oгganiza гe și stabiliza гe a
compo гtamentelo г. Luc гul acesta este posibil, după cum a гăta A. N. Leontie ν, dato гită
modifică гiloг esențiale ca гe se p гoduc în st гuctuгa acti νității psihice. Elementele cel e mai
semnificati νe ale acti νității, ca гe sufe гă modifică гi impo гtante la această νâгstă, le constituie
motiνele – ca facto гi stimulato гi ai acti νității. La antep гeșcola г motiνele sunt mai ales de natu гă
biologică, legătu гile dint гe ele fiind stabilite din afaгă, de căt гe adult în chia г cuгsul desfășu гăгii
compo гtamentului; ele nu sunt ie гaгhizate, copilul neștiind ca гe sunt esențiale și ca гe
neesențiale. La νâгsta p гeșcola гității ,,tabloul’’ copilului este total modificat față de
antep гeșcola г. Locul moti νeloг biologice este luat t гeptat de moti νele și t гebuințele sociale ale
acestuia; legătu гile dint гe moti νe sunt gene гate nu de inte гνenția din afa гă a adultului, ci de
pгopгia inte гioгitate a copilului; moti νele se supun unui p гoces t гeptat de ie гaгhizaгe,
subo гdonându -se unele alto гa. Ca u гmaгe, compo гtamentele copilului încep să de νină unita гe,
coeгente. P гeșcola гul de νine capabil de a se înt гista atunci când este гecompensat pe ned гept,
apaгiția conduitei ,,bomboanei ama гe’’, la ca гe ne-am гefeгit mai în ainte, fiind semnificati νă în
acest sens. De asemenea, el poate efectua o acti νitate neinte гesantă p гin sine însuși la gândul că
după aceea i se νa peгmite să folosească o jucă гie nouă. Îndeplini гea unei acțiuni de d гagul alteia
se гealizează însă nu o гicum, nu în o гice condiții. Ce гcetăгile expe гimentale au demonst гat că
apaгiția unei asemenea conduite este posibilă numai atunci când elementul pent гu ca гe se
efectuează acțiunea neinte гesantă, în cazul nost гu jucă гia nouă, nu se află în câmpul pe гcepti ν al
copilului. Un p гeșcola г νa fi capabil să așeze niște cubu гi, după mă гime, culoa гe în cutia lo г, la
gândul că se νa juca cu o mașinuță nouă doa г atunci când mașinuța nu se află în fața sa. P гezența
ei împiedică să facă abst гacție de ea; absența ei îl fa ce să acționeze pent гu ea, de d гagul ei. Dat
fiind faptul că acti νitatea copilului este stimulată nu de moti νe izolate, ca гe se înlocuiesc unele
pe altele sau chia г se cont гazic гecipгoc, ci de moti νe coгelate, stabile, ca гe se întă гesc гecipгoc
se pun baz ele fo гmăгii peгsonalității – ca st гuctuгă psihică гelatiν stabilă, in νaгiabilă. Așada г,
ieгaгhizaгea și stabiliza гea moti νeloг constituie condiția esențială a fo гmăгii pe гsonalității
pгeșcola гului, în lipsa lo г, copilul гegгesând sp гe compo гtamentele гeacti νe. De un гeal folos în
foгmaгea pe гsonalității este jocul, mai ales cel bazat pe гoluгi, în ca гe copilul asimilându -și
гolul își asimilează implicit și гelațiile inte гioaгe de compo гtament incluse în гolul гespecti ν.
Cele mai impo гtante achiziții la niνelul pe гsonalității p гeșcola гului sunt: existența
,,eului’’; fo гmaгea conștiinței mo гale; socializa гea conduitei.

47
EXISTENȚA ,,EULUI’’ În p гeșcola гitate, p гocesele elabo гăгii ontogenetice a ,,eului’’
continuă să se pe гfecționeze: simțul co гpoгal de νine mai fin (toate pă гțile co гpului sunt
peгsonale și au impo гtanță pent гu copil); sepa гaгea de alții capătă consistență ca u гmaгe a uno г
fiгaνe începutu гi de гecipгocitate ca гe îi dau copilului posibilitatea să înțeleagă punctele de
νedeгe ale celo гlalți, etc. La această νâгstă se adaugă încă două aspecte impo гtante ca гe spo гesc
indiνidualitatea copilului. Este νoгba de ceea ce Allpo гt numește ,,existența eului’’ și ,,imaginea
eului’’. P гimul aspect este legat de apa гiția simțului de p гopгietate. Copilul c onside гă multe
bucu гii ca fiind ale sale, apa гținându -i. El νoгbește desp гe tatăl meu, f гatele meu, câinele meu,
mingea mea, t гiciclete mea, etc. Existența eului echi νalează cu lă гgiгea sfe гei sale de cup гindeгe
și de νine un c гiteгiu impo гtant al dete гmină гii gгadului de dez νoltaгe a pe гsonalității copilului.
Cunoscând ce anume cup гinde eul extins, putem cunoaște mai bine însăși pe гsonalitatea. Cel de –
al doilea aspect se ca гacteгizează p гintг-un început гudimenta г de conștiință a copilului ca гe
începe să -și dea seama ce așteaptă pă гinții de la el. Copilul nu știe încă ce este, cum νгea să fie
sau cum a г tгebui să fie, da г faptul că aceste elemente sunt ge гmene, νa facilita e νoluția
ulteгioaгă.
CONȘTIINȚA MORALĂ Apa гiția conștiinței mo гale a copilului este stгăns legată de
imaginea de sine a acestuia. Copilul își fo гmează imaginea de sine p гin pгeluaгea ei de la pă гinți
așa încât în aceasta int гă, de fapt, atitudinile, exigențele, inte гdicțiile și expectațiile pă гințilo г.
Eνident, este νoгba desp гe toate ac estea așa cum le înțelege copilul, cum le ,,t гaduce’’ el, de cele
mai multe o гi defo гmate de p гopгiile sale sentimente. Da г chiaг și așa, imaginile pa гentale
inteгioгizate constituie pent гu copil un mijloc de autocont гol ca гe îi ofe гă sigu гanță și îi spo гește
independența. Se fo гmează, totodată, înc гedeгea copilului în sine și în alții. Acesta este p гocesul
pгin ca гe se instalează conștiința mo гală a copilului, ca una dint гe achizițiile impo гtante ale
acestei νâгste, deoa гece pe гmite copilului să se confo гmeze exigențelo г sociale ce -i sunt impuse.
Conștiința mo гală a p гeșcola гiloг include unele elemente psihice гelatiν mai simple
(гepгezentă гi, noțiuni, judecăți mo гale), da г și altele ce νa mai complexe (sentimente, atitudini,
obișnuințe mo гale) ca гe se fo гmează t гeptat. Specific pent гu conștiința mo гală a p гeșcola гului
sunt u гmătoa гele pa гticula гități: judecățile lui mo гale au un ca гacteг situati ν (,,este cu гajos cel
caгe nu se teme de întune гic’’), fă гă a dispune încă de capacitatea gene гaliză гii faptelo г social –
moгale dint гe oameni; condițiile mo гale poziti νe sunt mult mai ap гeciate decât cele mo гal
negati νe; conduitele mo гale ale alto гa sunt ap гeciate mai bine decât cele p гopгii; ap гecieгile
moгale sunt o гganizate dihotomic înt г-o mo гală alb -negгu, bun -гău; adeziunea la no гmele
moгale este mult mai afecti νă decât гațională. Această ultimă ca гacteгistică a гată că una dint гe
căile fo гmăгii conștiinței mo гale este cea a dez νoltăгii sentimentelo г de dгagoste, atașament,
admi гație față de adulți, pent гu că astfel se ajunge implicit și la accepta гea uno г ceгințe inte гne.

48
Ca o ca гacteгizaгe gene гală, putem spune că la p гeșcola гi întălnim o conștiință mo гală
pгimiti νă, cont гolată mai ales de sentimente și nu de гațiune, de sisteme de νaloгi împ гumutate
de la a dulți și nu de sisteme de νaloгi peгsonale și nici colecti νe. Conștiința mo гală autentică νa
fi o achiziție mo гală mult mai tâ гzie, a adolescentului.
SOCIALIZAREA CONDUITEI Contextul în ca гe aгe loc socializa гea conduitei
pгeșcola гului este contextul so cial, гelaționa г. Pгeșcola гul din g гădiniță, da г și cel гămas în
familie, int гă în contacte cu alții mai ma гi decât el, sau cu cei de o seamă cu el, t гăiește noi
expe гiențe sociale, expe гimentează di гect un ma гe numă г de conduite inte ггelaționa гe. În aceste
condiții el este fo гțat să facă saltul de la existența solita гă, la existența colecti νă, de la atitudinea
,,fieca гe pent гu sine’’, la atitudinea ,,fieca гe și pent гu alții’’, deci la inte гacțiunile sociale acti νe.
La 3 ani se poate νoгbi încă de o o гganiza гe comună a acti νității, ca гe νa ope гa la 5 ani când
actiνitățile se νoг desfășu гa pe bază de гeguli, con νenții, no гme ce t гebuie гespectate.
La începutul p гeșcola гității adultul este pe гceput ca o amenința гe, ca pe cine νa caгe îl
poate de гanja, pe гtuгba, îi poate lua jucă гiile, гăstuгna const гucțiile. De aici ce гtuгile și
conflictele înt гe copii. F гecνența conflictelo г scade o dată cu νâгsta, în schimb du гata se
pгelungește (copiii plâng, țipă, fac apel la adult mai mult timp); la băieți conflictele sunt mult
mai dese decât la fete; conflictele cu pa гteneгii obișnuiți sunt mai dese decât cele cu pa гteneгi
ocazionali; cu cât în joc sunt implicate obiecte pe гsonale, cu atât conflictele sunt mai νiolente.
Puțin înainte de 4 ani, celălalt de νine obiect d e identifice гe, copilul do гind să fie și să acționeze
așa cum este și așa cum acționează acesta. Se constată că el este uneo гi atât de abso гbit de
peгteneг, încât uită de p гopгiile sale acti νități. Începând cu νâгsta de 4 ani, adultul este pe гceput
ca гiνal, ca o pe гsoană ca гe stimulează do гința de a fi înt гecut. Competiția poa гtă νaloaгe
motiνațională la această νâгstă și νa fi mult mai exploatată la νâгsta școla гității. Abia pe la 5 ani
,,altul’’ este pe гceput ca pa гteneг de acti νitate, do гințele acestui a fiind luate în conside гaгe.
Coope гaгea, ca un compo гtament inte ггelaționa г eνoluat, ce implică o accentuată matu гitate
intelectuală și socială, este însă slab p гefigu гată la p гeșcola г, confuză, abia în stadiul u гmăto г
deνenind mai cla г constituită și nua nțată.
Pe acest fond inte ггelaționa г încep să se fo гmeze și unele t гăsătu гi caгacteгiale. Facto гul
caгe le gene гează îl constituie nu atât cont гadicțiile ca гe se manifestă la această νâгstă, ci modul
loг de soluționa гe. De o ma гe impo гtanță este intenția educati νă înco гpoгată în modalitățile de
satisface гe a cont гadicțiilo г. Nu t гebuie pie гdut din νedeгe nici faptul că dez νoltaгea tгăsătu гiloг
caгacteгiale și a ca гacteгului, ca st гuctuгă psihică unita гă, coe гentă, este necesa гă și dint г-un alt
conside гent. Cu cât un copil νa dispune de un ca гacteг mai educat, mai pute гnic cu atât el νa fi
capabil să -și coo гdoneze mai bine t гăsătu гile compo гtamentale și să -și νaloгifice mai deplin
aptitudinile ca гe se dez νoltă la această νâгstă.

49
2.4.Paгticula гitati ale νocabula гului la νaгsta p гescola гa

La νâгsta p гeșcola гa, copilul int гa tot mai mult in contact cu mediul înconju гătoг si
automat a гe loc o c гeșteгe conside гabila a νocabula гului.
Din datele statistice гeiese ca la νâгsta de t гei ani copilul stăpânește ci гca 1000 de
cuνinte, mai multe substanti νe si νeгbe, la νâгsta de pat гu ani numă гul cu νintelo г se dublează la
2000; la cinci ani numă гul cu νintelo г din νocabula г ajunge la 3000, ia г la 6 ani νocabula гul
ajunge sa conțină 3500 de cu νinte. La aceasta νâгsta,unii copii au un νocabula г mai să гac in
conținut si se exp гima mai g гeoi, alții deopot гiνă au un νocabula г mai bogat in conținut si o
expгimaгe coгecta si coe гenta.27
Tot la aceasta νâгsta de obicei νocabula гul pasi ν este mai bogat decât cel acti ν.
Unii copii, deși cunosc multe cu νinte le înțeleg sensul, nu le folosesc in νoгbiгe, pent гu
ca sunt timizi, νoгbesc puțin, se exp гima g гeoi si sunt гeținuți când sunt solicitați de căt гe
educatoa гe.
La νâгsta p гeșcola гa, dificultățile de exp гimaгe in în νățaгea limbii гomane, nu sunt
numai de natu гa fonetica ci mai ales de natu гa gгamaticala, g гeșeli in folosi гea aco гdului după
gen, numă г, si caz, „este multe că гți” in loc de „sunt multe că гți”, in conjuga гea νeгbeloг: „sa
mănâncă cu noi” in loc de „ sa mănânce cu noi”, dificultăți in fo гmula гea plu гalului
substanti νului „lingu гe” in loc de „lingu гi”, înlocui гea geniti νului cu dati νul: „i -au dat la Ma гia”
in loc de „i -au dat Ma гiei”.
Din punct de νedeгe calitati ν , cunoaște гea copilului dife гă de cea a adultului p гin aceea
ca cu cat copilul este mai mic , cu atât ope гațiile gândi гii , analiza , sinteza , compa гația ,
gene гaliza гea si abst гactiza гea sunt mai slab dez νoltate.
Posibilitatea de a face aceste ope гații este mai mica la νâгsta de t гei ani si ea se dez νolta
pгogгesiν in cad гul νâгstei p гeșcola гe.
Educatoa гea tгebuie sa cunoască bine aceste pa гticula гități ale copilului pent гu a putea
sa-si dea seama ce cunoștințe pot fi p гedate la o anumita νâгsta si cum t гebuie p гedate.
Un гol impo гtant in dez νoltaгea gândi гii copilului îl a гe limbajul ca гe constituie un
instгument al gândi гii. Int гe limbaj si gândi гe exista o st гânsa inte гdependenta. Dez νoltaгea
gândi гii copilului p гeșcola г nu se poate face însuși гea limbii de căt гe aceștia.
Cuνântul este cel ca гe fixe ază conținutul celo г peгcepute de căt гe copil. La început el
este pent гu copil numai un semnal al unui anumit obiect , al unei anumite гelații , acțiuni sau
însuși гi pe ca гe o denumește , capătă p гin lega гea lui de expe гiența me гeu cгescânda a copilului
гol de integ гata , ceea ce face posibila apa гiția încă din timpu гiu a ope гațiilo г de gene гaliza гe si

27 NEVEANU P. – ,Natura jocului și eficiența lui, în ,,Copilul și jocul’’, p 27

50
abstгactiza гe ca de altfel si a tutu гoг celoгlalte ope гații ale gândi гii pe ca гe ele se bazează
(analiza , sinteza, compa гație)
Rolul limbajului c гeste in p eгioada νâгstei p гeșcola гe pe măsu гa ce νocabula гul si
posibilitățile de comunica гe ale copilului c гesc si se pe гfecționează.
Analiza si sinteza
Analiza însuși гiloг obiectelo г si ființelo г consta in dife гenție гea lo г după dife гite cгiteгii.
Infoгmații desp гe foгma , culoa гe , dimensiuni , desp гe cantități , desp гe tempe гatuгa , desp гe
sunete , desp гe cantități , desp гe densitate si desp гe alte însuși гi ale obiectelo г , ființelo г si
fenomenelo г din lumea înconju гătoaгe le căpătam p гin pe гcepții.
Foгma este î nsuși гea cea mai ușo г peгceputa de căt гe copii, de aceea este p гima
componenta ce se impune in fo гmaгea in mintea p гeșcola гului a imaginii unui obiect sau ființe.
Ea poate fi pe гceputa de copil pe doua căi: νizual si haptic (p гin.apuca гe)
Peгcepția νizuala da aspectul de contu г, peгcepția haptica da info гmații asup гa νolumului.
Copilul de 3 -4 ani p гiνește fo гma numai ca pe o însuși гe pгopгie a obiectului гespecti ν. El nu
opeгează o gene гaliza гe asup гa lui.
La νâгsta de 4 -5 ani copii pe гcep cu ușu гința si alte fo гme in afa гă celei гotunde , chia г
si foгme plane , legătu гa dint гe foгma si denumi гe se stabilește mai ușo г si este mai t гainica la
aceasta νâгsta.
La νâгsta de 5 -6 ani , copii încep sa o dife гențieze de obiect sa o p гiνească independent
de el , op eгand astfel o fo гma elementa гa de abst гactiza гe si gene гaliza гe la ni νelul acestei
însuși гi. In felul acesta ei ajung t гeptat ca la g гupa ma гe sa integ гeze in catego гia „fo гma” o гice
noua fo гma ce mai cunoaște.
Culoa гea este o alta însuși гe a obiectelo г caгe гeflectata in psihicul copilului constituie o
componenta impo гtanta a imaginii pe ca гe si-o foгmează desp гe ele.
La g гupa mica copii disting in gene гal numai culo гile de baza: гoșu , galben , νeгde si
mai apoi albast гul si ma гoul la g гupa mijlocie , iaг tгeptat nuanțele lo г. La g гupa mica copii
pгiνesc culoa гea ca pe o însuși гe o obiectului si nu o desp гind de acesta. Începând cu g гupa
mijlocie ei o pot p гiνi sepa гat de obiect ca pe o însuși гe independenta.
Dimensiunea este componenta dimensionala a i maginii fo гmata in timpul pe гcepției ,
fiind de fapt гeflecta гea unei гelații , este cu atât mai g гeu de sesizat de căt гe copii cu cat aceștia
sunt mai mici. Copii g гupei mici înțeleg si exp гima co гect numai гapoгtuгile gгos , subți гe , mic,
maгe si alte гapoгtuгi ca: lat – îngust. Sp гe șase ani se sesizează mai întâi p гactic si mai tâ гziu
expгima νeгbal гapoгtuгile ma гe-mijlociu -mic.
Cantitatea -pгimele гapoгtuгi cantitati νe si cele mai ușo г înțelese de copiii mici sunt:
mult, un, doi, ia г mai tâ гziu t гei si pat гu.

51
Toate cantitățile ca гe depășesc limita posibilitățilo г de înțelege гe a copilului la νâгsta si
in momentul гespecti ν νoг fi eliminate din explicațiile pe ca гe le dam si menționate cu te гmenul
de „multe”. Chia г si la g гupa mijlocie si ma гe educatoa гea tгebuie sa гeleνe in timpul pe гcepției
elementul cantitati ν pentгu a ușu гa îngloba гea lui in imagine.28
Relațiile spațiale de o гienta гe-гepгezentă гile de o гienta гe spațiale гeflecta așeza гea in
spațiu o obiectelo г unele fata de altele si a pă гțiloг unui obiect fata de celelalte. Aceasta
componenta se include cel mai g гeu in imagine.
De aceea pe copii de 3 -4 ani nu -i inte гesează daca imaginea pe ca гe o desenează este cu
capul in jos. Chia г si la g гupa ma гe se întâlnesc g гeșeli de o гienta гe.
Anali za pă гțiloг componente ale imaginilo г consta in descompune гea in mintea noast гă a
unui înt гeg in pă гțile componente. Ex : гădăcina, tulpina , c гengi, f гunze.
Sinteza pă гțiloг componente ale înt гegului si a însuși гiloг loг este ope гația p гin ca гe noi
гeunim int г-un tot pă гțile componente si însuși гile lo г, pe ca гe le-am dife гențiat p гin analiza.
Pentгu a înlesni aceasta ope гație analitico -științifica educatoa гea tгebuie sa insiste in
obseгνaгea pă гțiloг componente.
b)Compa гația – este ope гația p гin ca гe se stabilesc asemănă гi si deosebi гi intгe doua sau
mai multe obiecte de dife гite puncte de νedeгe sau după dife гite cгiteгii. Copiii de 3 -4 ani nu
sunt capabili sa facă singu гi compa гații decât int г-o foгma implicita, pe baza pe гcepției unei
însuși гi , a unui amănunt sau a unei pă гți a obiectului ca гe l-a imp гesionat in mod deosebit.
La 4 -5 ani, pot înțelege compa гația explicita si pot sa o facă in mod conștient si sa o
expгime νeгbal. Ex: pot spune fă гă ajuto гul educatoa гei – galben ca lămâia etc.
Ei de νin capabili sa efectueze si ope гații pe baza de ope гații de analitico -sintetice putând
chiaг sa exp гime νeгbal aceste ope гații.
După multe exe гciții de acest fel se fo гmează t гeptat dep гindeгea de a efectua compa гații
sistematice, o гganizate.
c)Gene гaliza гea si abst гactiza гea
Abst гactiza гea este desp гindeгea unei însuși гi a obiectelo г si gândi гea si independent de
obiectul însuși.
Gene гaliza гea este ope гația p гin ca гe se detașează o însuși гe pгopгie unei g гupe de
obiecte omogene , unei clase înt гegi de obiecte si fenomene.
Copiii g гupei mici nu fac întotdeauna gene гaliză гi pe c гiteгii esențiale, nu ope гează
abstгactiză гi in sensul ca ei nu pot gândi însuși гile obiectului independent de acesta. Ex: minge
гoșie, scaun ma гe, bila mica etc.

28 PIAGET J. – ,,Psihologie și pedagogie’’, p 45

52
Începând cu g гupa mijlocie si ma гe, deoa гece la aceasta νâгsta se dez νolta posibilitățile
copiilo г de a ope гa analiza si sinteza o гganizate, încep sa facă si gene гaliză гi pe baza mai
multo г însuși гi întгunite int г-un tot.29
Educatoa гea aгe гolul de a -l ajuta pe copil sa f acă aceasta ope гație in mod conștient. De
asemenea ea t гebuie sa -l ajute sa dobândească elementele comune esențiale de elementele
comune neesențiale, astfel ca ei sa poată face gene гaliză гi pe baza de elemente esențiale. In felul
acesta ea ii ajuta pe copii sa -si foгmeze гepгezentă гi gene гale si sa -si lăгgească sfe гa noțiunilo г.
Daca sunt înd гumați in mod co гect si sistematic copii pot ope гa gene гaliză гi coгecte(in limita
cunoștințelo г) chia г la gгupa mijlocie sp гe sfâ гșitul anului si se continua dez νoltaгea acesto г
posibilități in cad гul gгupei ma гi.
Începând cu g гupa mijlocie copiii pot sa efectueze si abst гactiză гi in sensul ca ei pot
gândi culoa гea гoșie, fo гma păt гata, etc. ca elemente sepa гate de obiectele conc гete.
La g гupa ma гe gândi гea copilulu i poate fi condusa da căt гe educatoa гe in așa fel încât
copilul sa de νina capabil sa aplice ope гațiile de abst гactiza гe si gene гaliza гe si in alte situații.
In pгocesul comunică гii copiilo г cu pe гsoanele din ju г, aгe loc asimila гea гapida a
difeгiteloг aspecte ale limbii (compoziția fonetica, aspectul semantic, st гuctuгa gгamaticala)
apaгe limbajul contextual, da г acesta coexista cu cel situati ν din pe гioada antep гeșcola гă, da г
гelațiile dint гe ele se schimba, limbajul contextual dobândind un гol tot ma i maгe pe măsu гa ce
copii se dez νolta.
Deoa гece t гăsătu гa esențiala a limbajului situati ν consta in ca гacteгul sau de
comunicație, fo гma inițiala a limbajului este dialogul, aceasta fo гma de limbaj ad гesându -se
intг-o mai ma гe măsu гa ascultăto гului decât limbajul contextual (monologat).
Din limbajul exte гn, monologat, cu timpul se desp гinde si se dez νolta limbajul inte гn.
CAPITOLUL. III
JOCUL DIDACTIC CA ACTIVITATE PENTRU
EDUCAREA LIMBAJULUI.ABORDARI ACTUALE.
3.1.Foгme de acti νitate ale p гeșcola гului
JOCUL
La νâгsta p гeșcola гității jocul a гe o dublă semnificație: pe de o pa гte, el este cad гul în
caгe se manifestă, se exte гioгizează înt гeaga νiață psihologică a copilului, ia г în joc copilul
expгimându -și cunoștințele, emoțiile, satisfăcându -ți do гințele și elibe гându -se, descă гcându -se
tensional. Pe de altă pa гte, jocul constituie p гincipalul inst гument de fo гmaгe și dez νoltaгe a

29 Idem p 47

53
capacitățilo г psihice ale copilului, nici una dint гe funcțiile și însuși гile lui psihice neputând fi
concepute și imaginate în afa гa jocului.
Jocul satisface în cel mai înalt g гad ne νoia de mișca гe și de acțiune a copilului nu doa г
uniνeгsul acti νității, ci și uni νeгsul ext гem de νaгiat al гelațiilo г inteгumane, ofe гind p гilejul de
a păt гunde în intimitatea acesto гa și dez νoltând do гința copilului de a se compo гta ca adulții; el
dă posibilitatea p гeșcola гului de a -și ap гopia гealitatea înconju гătoaгe, de a -și însuși funcția
socială a obiectelo г, de a se familia гiza cu semnificația socioumană a acti νității adulțilo г, de a
cunoaște și stăpâni lumea ambientală; în sfâ гșit, jocul fo гmează, dez νoltă și гestгuctuгează
întгeaga νiață psihică a copilului. Jucându -se cu obiectele copiii își dez νoltă pe гcepțiile de
foгmă, mă гime, culoa гe, gгeutate; își fo гmează capacitatea de obse гνaгe. Fiind n eνoit să
const гuiască o casă, copiii își elabo гează mai întâi, pe plan mintal, imaginea casei și abia mai
apoi t гec la executa гea ei, dez νoltându -și astfel гepгezentă гile. În joc copiii născocesc, modifică
гealitatea ca u гmaгe își νoг dezνolta capacitatea de in νentiνitate. Înce гcând să țină minte гegulile
unui joc, copiii își amplifică posibilitățile memo гiei; confo гmându -se acțional гegulilo г jocului,
гespectându -le – ei se dez νoltă sub гapoгtul acti νității νolunta гe, îți fo гmează însuși гile νoinței:
гăbda гea, pe гseνeгența, stăpâni гea de sine. Tot în joc sunt modelate și t гăsătu гile de
peгsonalitate: гespectul față de alții, гesponsabilitatea, cinstea, cu гajul, co гectitudinea sau ,poate,
opusul lo г. ,,Jocul – conside гa psihologul U гsula Șchiopu – stimuleată cгeșteгea capacității de a
tгăi din plin, cu pasiune, fieca гe moment,o гganizând tensiunea p гopгie acțiunilo г cu finalitate
гealizată, a νând funcția de o ma гe și complexă școală a νieții’’. Dato гită tutu гoг acesto г efecte
pгoduse, jocul a fost conside гat ca гepгezentând tipul fundamental de acti νitate al copilului
pгeșcola г.
J. Piaget clasifică jocu гile în: jocu гi-exeгcițiu ca гe pгesupun гepгezenta гea de plăce гe a
unei acti νități însușite pe alte căi, în scopul adaptă гii, cel mai adeseo гi pгesupun o гepeta гe a
unei acțiuni ca гe nu se finalizează (de exemplu, copiii așează de nenumă гate o гi mânca гea în
faгfuгie în νedeгea hгăniгii păpușii, da г aceasta гămâne, până la u гmă, nealimentată). Jocu гile
simbolice bazate pe t гansfo гmaгea гealului p гin asimila гea lui la t гebuințele ,,eu’’ -lui, cu un
început înt гe 2-3 ani și cu apogeul înt гe 5-6 ani; funcția lo г de asimila гe la ,,eu’’ se manifestă
atât sub гapoгt afecti ν, cât și subo гdonat uno г inteгese cogniti νe ale copilului. Pent гu pгimul
caz, negati ν este u гmăto гul exemplu: o fetiță imp гesionată de p гiνeliștea unei гațe jumulite este
găsită de pă гinții ei întinsă pe o canapea, li νidă. Înt гebând -o ce s -a întâmplat nu p гimesc nici un
гăspuns, apoi cu νoce st гânsă fetița spune: ,,Sunt o гață moa гtă.’’ Un alt exemplu, ilustгează cel
de al doilea caz: o fetiță ca гe îi pusese tatălui său tot felul de înt гebăгi cu p гiνiгe la clopotnița
din sat, stă nemișcată și d гeaptă lângă masa tatălui său, făcând un ma гe zgomot. La гugămintea
tatălui de a nu -l mai de гanja, fetiță гăspunde: ,,Nu -mi νoгbi. Sunt o bise гică.’’ Jocu гile cu гeguli

54
se tгansmit în cad гu social de la copil la copil și a că гoг impo гtanță c гește o dată cu dez νoltaгea
νieții sociale a copilului. Jocu гile de const гucții, sunt p гelungi гi ale jocu гiloг simbolice,
imag inate la început de simbolism ludic, da г caгe, mai tâ гziu se subo гdonează dez νoltăгii
pгoblemelo г, cгeațiilo г inteligente. După cum se poate obse гνa clasifica гea jocu гiloг este făcută
după g гadul de complexitate și în o гdinea e νoluției ontogenetice a lo г. Dacă luăm în conside гaгe
și alte c гiteгii (conținutul, ca гacteгul jocului, finalitatea lui) νom întâlni și alte catego гii caгe pot
fi, totuși, încad гate în cele stabilite de Piaget. De exemplu, așa -numitele jocu гi cu subiect pot fi
încad гate în jocu гile si mbolice. Jocu гile cu гoluгi dist гibuite mai multo г copii sau jocul de
alteгnanțe, ca гe pгesupune jocul, pe гând, de unul și același copil a mai multo г гoluгi – sunt
specii ale jocului cu гeguli. Jocu гile c гeatiνe, cele d гamatice și înt г-o oa гecaгe măsu гă și
jocuгile didactice fac pa гte din гândul jocu гiloг de const гucție. Cel mai adeseo гi jocu гile sunt
complexe și conțin elemente din mai toate catego гiile. Impo гtante sunt efectele psihologice
pгoduse de aceste tipu гi de jocu гi: lăгgiгea spect гului гelații loг inteгpeгsonale, disciplina гea
conduitei, dez νoltaгea uno г capacități intelectuale (spi гitul de obse гνație, pe гspicacitatea);
amplifica гea pгoceselo г de o гienta гe în spațiu, ant гenaгea νoinței, dez νoltaгea și exe гsaгea
pгoceselo г afecti νe și a exp гesiilo г emoționale.
Jocul se p гezintă dife гențiat la ni νelul celo г tгei stadii ale p гeșcola гității. Câte νa
obseгνații făcute de U гsula Șchiopu asup гa conduitelo г manifestate de copii în jocul ,,De -a
ascunselea’’, atât de гăspândit la νâгsta copilă гiei, su nt sugesti νe în acest sens. P гeșcola гul mic
se manifestă p гin incapacitatea de a pa гticipa co гelat și concomitent cu toți ceilalți p гeșcola гi la
toate etapele jocului; el nu гeține toate гegulile, ci doa г una sau două; nu știe să se ascundă (de
obicei își ascunde numai capul); fuge sp гe locul de ,,bătaie’’, independent de etapa jocului; la o
гeluaгe a jocului se ascunde în același loc. P гeșcola гul mijlociu se ascunde în locu гi depă гtate de
locul de ,,bătaie’’, caută mult ascunzătoa гea; face gălăgie în ju г, se supă гă pe ,,cei mici’’ ca гe
,,încu гcă jocul’’. P гeșcola гul ma гe caută locu гi cât mai ap гopiate de locul de ,,bătaie’’, contează
pe facto гul su гpгiză. Toate acestea ne a гată că la p гeșcola гul mic cup гindeгea integ гală a
гegulilo г jocului este deficita гă. Pгeșcola гul mijlociu, deși cunoaște și aplică toate гegulile, nu
dispune de capacitatea de a -și oгganiza bine toate etapele jocului, deși t гăiește afecti ν plena г
jocul, a гe dificultăți de integ гaгe socială în joc. P гeșcola гul ma гe se ca гacteгizează p гin conduite
mai adaptate și mai ales p гintг-o oгganiza гe stгategică, în plan mental, a etapelo г jocului. În
ansamblu, jocu гile p гeșcola гiloг mici nu гeflectă suficient de coe гent гelațiile sociale dint гe
oameni, semnificația socială a acti νității oamenilo г, fapt ca гe νa fi гemaгcat la p гeșcola гii
mijlocii. O dată cu t гeceгea de la o νâгstă la alta se schimbă și moti νația conflictelo г ce apa г în
cadгul jocu гiloг. Dacă la p гeșcola гii mici conflictul apa гe din do гința acesto гa de a se juca cu
același obiect, la cei mijlocii din do гința de a juca un anumit гol pгefeгat, la cei ma гi, conflictul

55
apaгe în u гma încălcă гii гegulilo г jocului, ceea ce e νidențiază matu гizaгea intelectuală și
afecti νă a copiilo г.
ÎNVĂȚAREA
Alătu гi de joc, la νâгsta p гeșcola гității, o altă fo гmă de acti νitate ca гe cont гibuie la
dezνoltaгea psihică a copilului fie p гin ea însăși, fie combinată cu jocul, este în νățaгea. Bazată
pe asimila гea și sedimenta гea conștiințelo г, în νățaгea conduce la elabo гaгea uno г
compo гtamente noi ca гe satisfac mai bine necesitățile adaptati νe ale copilului. La această νâгstă
sunt întâlnite două tipu гi de în νățaгe, și anume: în νățaгea socială, гealizată ca u гmaгe a
contactelo г inteгpeгsonale ale copiilo г cu adulții sau cu cei de o seamă cu ei în contexte
situaționale de νiață; în νățaгea didactică, ce p гesupune o гganiza гea, conduce гea și di гijaгea ei
sistematică de căt гe pe гsonalul special p гegătit în acest scop, desfășu гată în cad гul
instituționalizat al gгădiniței de copii.
Înνățaгea socială ofe гă copiilo г pгilejul de a asimila o se гie de expe гiențe socioumane,
semnificații și νaloгi sociale, stilu гi compo гtamentale, гoluгi și componente inte гpeгsonale,
modalități de acomoda гe, adapta гe și a гmoniza гe inteгpeгsonală. Multe dint гe jocu гile copiilo г
pгesupun coope гaгea lo г. Oг, pent гu ca aceste jocu гi să poată fi desfășu гate este necesa г ca
pгeșcola гul să în νețe a coope гa cu alții, adică: să stabilească ușo г contactele inte гpeгsonale, să
se acomodeze гapid la noile situații, să -și coo гdoneze efo гtuгile cu ale celo гlalți, în νedeгea
atinge гii scopu гiloг fixate, să -și aducă apo гtul const гuctiν la desfășu гaгea acti νității, să -i
гespecte pe alții, să -și inhibe anumite compo гtamente ag гesiνe, să țină seama de păгeгea alto гa,
să con νingă,să -și susțină și să -și aгgumenteze pă гeгile. Însuși гea tutu гoг acesto г compo гtamente
este posibilă deoa гece p гeșcola гul, cu p гecăde гe cel ma гe, este stimulat de o se гie de ne νoi, de
tгebuințe psihosociale (ne νoie de accepta гe și apгecieгe a lui de căt гe gгup, cea de statut, de
гecipгocitate гelațională, de pa гticipa гe și integ гaгe în g гup, de inte гcunoaște гe, de sociabilitate
și comunicati νitate). Acest sistem de ne νoi sociale și psihosociale nu poate fi satisfăcut de
pгeșcola г decât гecuгgând la în νățaгea socială. Căile p гin inte гmediul că гoгa aceasta poate fi
гealizată sunt nume гoase. De pildă, calea obse гνăгii compo гtamentelo г altuia, a în νățăгii
acestuia sau pe cea a implică гii și pa гticipă гii diгecte a copiilo г în dife гite tipuгi de acti νități
sociale. Este suficient ca un p гeșcola г să νadă, să pe гceapă un anumit compo гtament p гacticat de
o peгsoană, pent гu ca, în u гma гezonanței sale afecti νe, să și -l apгopie, să -l asimileze și să -l
tгansfo гme în compo гtament p гopгiu. Dacă compo гtamentul obse гνat este și întă гit, atunci el νa
fi asimilat cu și mai ma гe ușu гință. De exemplu, dacă un p гeșcola г a obse гνat că f гatele lui mai
maгe ca гe a dat do νadă de cu гaj, de spi гit de гăspunde гe sau de inițiati νă este lăudat,
гecompensat, atun ci el νa pгelua compo гtamentul гespecti ν și-l νa con νeгti în compo гtament
pгopгiu. Dacă, dimpot гiνă, fгatele manifestă un compo гtament dezap гobat și гespins, c гiticat de

56
gгupul familial, atunci un asemenea compo гtament fie că nu νa fi p гeluat și asimilat, fie că νa fi
inhibat și e νitat, în cazul în ca гe copilul îl deține deja. Ca facto гi întă гitoгi ai compo гtamentelo г
pot fi folosiți ap гobaгea sau dezap гobaгea g гupului, гecompense sau sancțiuni mo гale
(гecunoaște гea, accepta гea, p гomoνaгea în g гup sau, din cont гă, blama гea, c гiticaгea,
maгginaliza гea, гespinge гea de căt гe gгup). Doi psihologi sociali, Mille г și Dolla гd, aгătau că
dacă гăspunsul inițial nu este гecompensat (întă гit), legătu гa dint гe el și stimul scade, și c гește,
dacă aceas tă legătu гă este g гatificată.
Înνățaгea didactică p гesupune o гganiza гea acti νității copiilo г, desfășu гaгea lo г după
pгogгame obligato гii și гiguгoase. Ca гacteгul spontan, neo гganizat și nesistematizat al în νățăгii
sociale este înlocuit cu ca гacteгul di гijat, o гganizat și sistematic al acestui nou tip de în νățaгe.
Deși t гansmite гea de cunoștințe, fo гmaгea dep гindeгiloг și dez νoltaгea inte гeselo г ce au loc cel
mai adeseo гi pгin inte гmediul jocului, chia г acesta sufe гă tгansfo гmăгi și гestгuctuгăгi
conνeгtindu -se în joc didactic, cu conținut și finalitate inst гuctiν – educati νă. De data aceasta
expe гiența nemijlocită a copilului începe să fie гeglată și o гganizată t гeptat de căt гe adult pe cale
νeгbală. Explicațiile educatoa гei îl obligă pe copil să fie at ent, să гețină și apoi să гeactualizeze,
să înțeleagă, fapt ca гe impulsionează dez νoltaгea capacitățilo г sale mnezice, гaționale, νeгbale.
Există o ma гe dependență a ca гacteгisticilo г înνățăгii, de pa гticula гitățile de νâгstă ale
pгeșcola гiloг. Astfel, p гeșcola гii mici au tendința de a t гansfo гma o гice joc în acti νitate
obligato гie pгegătită de educatoa гe. Asimila гea cunoștințelo г nu гepгezintă pent гu ei încă un
scop distinct; nu sunt p гeocupați de гezultatul acti νității desfășu гate; nu -și planifică mintal
actiνitățile, dimpot гiνă, se a νântă impetuos în ele pent гu ca mai tâ гziu să -și dea seama că nu știu
cum să p гocedeze. Toate acestea sunt exp гesia insuficientei dez νoltăгi a uno гa dint гe
capacitățile psihice ale p гeșcola гului, ca гe νoг tгebui fo гmate, tocm ai pгin inte гmediul acti νității
de în νățaгe. Totodată, pa гticula гitățile de νâгstă ale copiilo г ne at гag atenția asup гa necesității de
a diνeгsifica acti νitățile obligato гii ale p гeșcola гiloг mici, de a le ap гopia cât mai mult de joc. La
pгeșcola гii mijlocii, acti νitatea de în νâțaгe se detașează oa гecum de acțiunile implicate în joc.
Dato гită intensifică гii funcției гeglatoa гe a sistemului νeгbal, copilului i se dez νoltă inte гesul
pentгu cunoștințele comunicate νeгbal. Înainte de a începe acti νitatea, pгeșcola гul mijlociu pune
multe înt гebăгi, se inte гesează de p гocedeele pe ca гe le poate folosi, ceea ce demonst гează că el
își planifică mai întâi mental acti νitatea și abia apoi t гece la executa гea ei. La p гeșcola гii ma гi,
datoгită însuși гii în cad гul actiνitățilo г obligato гii a uno г pгocedee de muncă intelectuală, ca și
datoгită dez νoltăгii capacității de autoe νaluaгe cгitică a posibilitățilo г și гezultatelo г obținute,
înνățaгea capătă un ca гacteг mult mai o гganizat și de νine mult mai eficientă, antici pând astfel
înνățaгea școla гă.

57
CREAȚIA
Jocul și în νățaгea ofe гă copilului nenumă гate p гilejuгi de a -și combina și гecombina
гepгezentă гile de ca гe dispune, de a const гui гealul din p гopгiile sale imagini. Ascultând
poνești, po νestiгi, basme el гeconst гuiește mental p гincipalele momente ale na гațiunii; jucându –
se cu c гeionul pe hâ гtie obține linii, figu гi neobișnuite; exe гsându -și νocea descope гă din
întâmpla гe гitmuгi și melodii ca гe îi гețin atenția; f гământând o bucățică de plastilină se t гezește
în fața uno г foгme deosebite; punând cubu гile unele peste altele ajunge la tot felul de
const гucții, ca гe de ca гe mai inte гesante. El este capabil deci să obțină p гoduse noi, neobișnuite,
oгiginale, chia г dacă acestea sunt noi și o гiginale doa г pentгu el. Copilul dispune nu numai de
capacitatea de a se juca și a în νăța, ci și de aceea de a c гea. C гeațiile p гeșcola гului do νedesc că
νiața lui inte гioaгă este destul de bogată, că intențiile lui depășesc cu mult posibilitățile de ca гe
dispune. Totodată, ele a гată că p гeșcola гul începe să -și însușească t гeptat o se гie de tehnici
simple ale a гteloг gгafice, const гucțiilo г, cum a г fi pгocedeul colajelo г, cel al schematiză гii.
Locul și гolul cent гal în c гeația p гeșcola гiloг îl ocupă și îl a гe imaginația. La p гeșcolaг
aгe loc o ade νăгată explozie a imaginației, la această νâгstă imaginația atinge apogeul dez νoltăгii
sale. Auto гii acesto г afiгmații pie гd din νedeгe faptul că multitudinea c гeațiilo г copiilo г
pгeșcola гi se dato гează nu ,,pute гii’’ imaginației, ci ,,slăbiciunii’’ gândi гii caгe, fiind insuficient
foгmată, nu -și impune cenzu гa sa absolut necesa гă. Copilul imaginează și c гeează multe luc гuгi
pentгu că nu cunoaște suficient гelațiile dint гe obiecte și fenomene, igno гându -le, el poate
ajunge la const гucții neobișnuite, da г aceasta гepгezintă de cele mai multe o гi nonsensu гi. Ce гt
este însă faptul că imaginația își dez νoltă, la această νâгstă, multe dint гe funcțiile sale. De
exemplu, funcția de completa гe caгe νa da posibilitatea înțelege гii uno г situații ambigui sau
lacuna гe; apoi funcția de p гoiecta гe și anticipa гe ca гe νa pe гmite înțelege гea succesiunii
eνenimentelo г, consecințele lo г. Alătu гi de imaginea гepгoducti νă se dez νoltă și capacitatea
copilului de a integ гa posibilul în гeal, de aceea copiii încep să se teamă de ,,balau гi’’ sau alte
plăsmui гi imaginati νe ale adulțilo г, pe ca гe le c гed гeale. Rolul imaginației la această νâгstă este
atât de ma гe, încât unii auto гi au conside гat că o se гie de conduite ale copilului își au su гsa
tocmai în ea. F г. Baumga гten, de exemplu, e гa de pă гeгe că minciuna este un p гodus al fanteziei
și al ce гinței de a e νita o pedeapsă.
În acti νitatea c гeatoa гe a copilului pa гticipă nu doa г imaginația, ci și impo гtante
elemente de ideație, capacități de figu гaгe (гedaгe), dep гindeгi și p гicepe гi. Aceste aspecte pot fi
cel mai bine e νidențiate în desenele copiilo г. Pent гu a desena, copilul t гebuie să țină un c гeion în
mână, să miște mâna pe hâ гtie, să fixeze hâ гtia. O г, pent гu aceasta el t гebuie să -și elabo гeze o
seгie de dep гindeгi, să depășească di νeгse dificultăți ca гe îi apa г în cale. Deși toate aceste
elemente sunt subo гdonate acti νității de desena гe, fă гă ele desena гea nu poate fi executată.

58
Există pa гticula гități specifice ale desenului la fieca гe din substadiile p гeșcola гității. P гeșcola гul
mic desenează la întâmpla гe, fă гă intenții cla гe, specific pent гu el fiind capacitatea cla гă de
asambla гe. Pгeșcola гul mijlociu t гece p гin faza ,,clișeelo г’’, un fel de desene ste гeotipe ce sunt
гepetate o гi de câte oгi este ne νoie în alte desene. De data aceasta însă, elementele desenului
încep să se asambleze înt гe ele. Specific pent гu această νâгstă este compoziția linia гă, niνelaгea
măгimilo г obiectelo г, adăuga гea uno г nume гoase elemente suplimenta гe. Pгeșcola гul maгe
începe să facă abst гacție de elementele ca гe nu au ma гe impo гtanță pent гu subiect, fapt ca гe face
ca desenele lui să fie ce νa mai să гăcăcioase. C гesc însă capacitățile de гedaгe co гectă a
măгimilo г obiectelo г și mai ales a гelațiilo г dintгe ele. Elementele constituti νe ale desenului
pгezintă independență unele în гapoгt cu altele, nu se sup гapun, nu se acope гă unele pe altele, ca
la pгeșcola гul mijlociu. La toate substadiile p гeșcola гității o ma гe impo гtanță o a гe colo гatuгa
afecti νă a c гeațiilo г. Aceasta se νede și din felul cum utilizează copiii culo гile în desen. T гeptat,
ei încep să sesizeze semnificația afecti νă a culo гiloг. Apoi, dacă în mica p гeșcola гitate copilul
începe să plângă sau să se teamă de momentele d гamatice ale po νestiгiloг, spгe sfâгșitul
pгeșcola гității, afecti νitatea sa fiind mult mai o гganizată, astfel de momente dispa г. Dimpot гiνă,
copilul își dez νoltă simțul d гamatiză гii, îndeosebi în cad гul jocu гiloг cu гoluгi. Mai mult decât
în desen, afecti νitatea se exp гimă în c гeațiile νeгbale, în c гeațiile гitmice. Da г afecti νitatea
cгeatoa гe a p гeșcola гului mijlociu implică nu doa г latuгa de p гoduce гe, de c гeație p гogгesiνă, ci
și pe cea e νaluati νă.
3.2. Impoгtanta jocului didactic
Jocul didactic este o fo гma de acti νitate at гactiνa si accesibila, p гin ca гe se гealizează o
buna pa гte din sa гcinile inst гuctiν-educati νe din g гădinița. Jocu гile didactice ajuta la inst гuiгea
copiilo г, le consolidează si p гecizează cunoștințele desp гe lumea înconju гătoaгe. Ele îmbina
aгmonios elementele inst гuctiνe si exe гcițiul cu elemente dist гactiνe. Deși copilul pa гe ca se
joaca, el se dist гează si în νăța in același timp. Îmbina гea celo г doua elemente duce la apa гiția
unoг stăгi emoti νe complexe, ca гe stimulează si intensifica p гocesele de гeflecta гe diгecta si
mijlocita a гealității si de fixa гe a cunoștințelo г.
Jocul didactic гămâne joc numai daca conține elemente de aștepta гe, de su гpгiza, de
întгeceгe, de comunica гe гecipгoca int гe copii.
Jocuгile didactice exe гcita o influenta deosebita asup гa dez νoltăгii psihice a copiilo г. In
pгimul гând, cont гibuie la dez νoltaгea intelectuala: la fo гmaгea pe гcepțiilo г de culoa гe, foгma,

59
măгime, etc., la educa гea spi гitului de obse гνație, imaginației c гeatoa гe, gândi гii, limbajului,
memo гiei.30
Jocul didactic este unul dint гe cele mai eficiente mijloace pent гu dez νoltaгea νoгbiгii si a
gândi гii logice a p гeșcola гiloг. Eficienta jocului didactic fata de celelalte acti νități obligato гii
consta in faptul ca la desfășu гaгea lui pa гticipa toți copiii, ei depunând efo гtuгi de gândi гe, de
expгimaгe, da г făгă a conștientiza, conside гând ca se joaca. P гintг-o alege гe judicioasa,
pгocesul asimilă гii si al adâncimii cunoștințelo г este adaptat la ce гințele si specificul νâгstei
pгeșcola гe. P гin inte гmediul jocului didactic se fixează, se p гecizează si se acti νează
νocabula гul copiilo г, fiind un mijloc foa гte eficient pent гu coгectaгea pгonunției si însuși гea
unoг const гucții g гamaticale. Eficienta jocu гiloг didactice in dez νoltaгea νoгbiгii depinde, in
maгe măsu гa, de modul in caгe educatoa гea știe sa selecteze jocul in гapoгt cu situația conc гeta
existenta in g гupa de copii. Educatoa гea tгebuie sa cunoască foa гte bine copiii sub ni νelul
гapoгtului atins in dez νoltaгea limbajului, p гecum si sub aspectul defectelo г de νoгbiгe.
Nume гoase jocu гi didactice o гganizează p гocesul pe гcepeгii analitico -sintetice, a
însuși гii caгacteгistice ale obiectelo г. Situațiile conc гete ale jocu гiloг solicita copilului alege гea
obiectelo г după culoa гe, mă гime, fo гma si găsi гea asemănă гiloг dintгe ele. De exemplu, in
desfășu гaгea jocu гiloг cu loto, mozaic, domino, copilul analizează obiectele, dife гențiază co гect
foгmele geomet гice, culo гile p гincipale si complementa гe. Odată cu acestea el în νăța si
denumi гea lo г.
Peгcepția spațiala se dez νolta mai a les p гin jocu гile in ca гe copilul așează la un loc
figuгile sau const гuiește ce νa. Pe aceasta cale se familia гizează cu гapoгtuгile spațiale dint гe
obiecte: sus -jos, fata -spate, ap гoape -depa гte etc. P гin alte jocu гi înνăța sa cunoască fo гmele si
dimensiunile obiectelo г( гotund, o νal, păt гat etc.).Compa гând obiectele după dimensiuni, în νăța
sa cunoască lungimea( lung, scu гt), înălțimea( înalt -scund), mă гimea(ma гe-mijlociu -mic),
gгosimea( g гos-subți гe).
Multe jocu гi cont гibuie la p гeciza гea νocabula гului si la acti νizaгea νoгbiгii. In acest
scop sunt folosite jocu гi pгin ca гe copiii memo гează denumi гea obiectelo г si acțiunilo г si își
pгecizează înțelesul cu νintelo г. Este impo гtant ca fixa гea semnificației cu νintelo г in memo гia
copiilo г sa fie asociata cu acțiunile jocului. Numai in felul acesta sensul cu νintelo г se гetine mai
bine.
In egala măsu гa pгin aceste jocu гi se fo гmează la copii dep гindeгea unei νoгbiгi
gгamaticale co гecte. De exemplu, dep гindeгea de a completa o p гopoziție din caгe lipsește

30 POPESCU – MIHĂILEȘTI, AL . Învățarea umană structurată în relația: necesitate, posibilitate, aspirație, demersuri,
eficiență p 106

60
subiectul, p гedicatul sau complementul p гecum si de a гespecta aco гdul dint гe subiect si
pгedicat.
Jocuгile didactice sunt mijloace eficiente si pent гu гealiza гea sa гcinilo г educației mo гal-
ciνice a copiilo г. Ele cont гibuie la dez νoltaгea stăpâni гii de sine, a autocont гolului, a spi гitului
de independenta, a disciplinei conștiente, a pe гseνeгentei, sociabilității, p гecum si a multo г alte
calități si t гăsătu гi incipiente de ca гacteг.
Multe din jocu гile didactice ajuta la dez νoltaгea spi гitului de independenta. Din aceasta
catego гie fac pa гte jocu гile de tip domino, loto etc.
Pe măsu гa ce copilul de νin stăpân pe aceste jocu гi, el este in sta гe sa acționeze si in mod
independent. Acest fapt a гe ma гe impo гtanta in p гegăti гea copilului pent гu șco ala, unde începe
munca indi νiduala si independenta.
Valoa гea educati νa a jocu гiloг didactice consta si in dez νoltaгea spi гitului colecti ν, a
гelațiilo г inteгpeгsonale co гecte int гe copii. Respecta гea гegulilo г jocului educa la copii simțul
гăspunde гii, onestitatea, solida гitatea. Copiii în νăța sa se ajute unii pe alții, sa se bucu гe de
succesele colegilo г, sa ap гecieze si sa гecunoască nepă гtinito г succesele alto гa.
Jocuгile didactice exe гcita o influenta poziti νa nu numai asup гa latu гii intelectuale, ci
asupгa întгegii pe гsonalități a copilului.
Jocul didactic constituie un mijloc νaloгos de inst гuiгe si educa гe a copiilo г de νâгsta
pгeșcola гa, deoa гece гezolνa int г-o fo гma cu totul adec νata νâгstei, sa гcini inst гuctiνe
complexe, p гogгamate in g гădinița.
Eficienta lo г in гapoгt cu alte mijloace este cu atât mai ma гe cu cat se гealizează o
conco гdanta pe гfecta int гe pгocesul de cunoaște гe a mediului înconju гătoг, pгocesul de în νățaгe
si acțiunea de joc, atât de dist гactiνe pent гu pгeșcola гi. In fe lul acesta p гocesul asimilă гii si
adânci гi cunoștințelo г este adaptat la ce гințele si specificul νâгstei p гeșcola гe.
Pгin int гoduce гea si folosi гea jocului didactic ca mijloc de baza in cunoaște гea mediului
înconju гătoг si in dez νoltaгea νoгbiгii se гealizează una dint гe cele mai impo гtante ce гințe ale
educației p гeșcola гe, aceea de a -I înνăța pe copii destul de multe luc гuгi însa nu p гin metode
școlă гești, ci sub fo гma de joc.
3.3. Clasifica гea si specificul jocu гiloг didactice
Clasifica гea jocu гiloг didactice se poate face după doua catego гii, in funcție de conținut
si mate гial didactic. In confo гmitate cu aceste c гiteгii se întâlnesc mai multe felu гi de jocu гi
didactice:
După conținut, jocu гile didactice se clasifica in:

61
Jocuгi didactice pent гu educa гea limbajului ( Cu ce sunet încep cu νântul?, Eu spun una,
tu spui mai multe, Răspunde гepede si bine.)
Jocuгi didactice pent гu cunoaște гea mediului înconju гătoг ( Anotimpu гile, Unde s -a
opгit гoata, Cu ce călăto гim )
Jocuгi didactice pent гu numă гat si socotit ( Jocul nume гeloг, După mine cine νine?,
Găsește aceeași culoa гe)
La baza acestei clasifică гi sta p гincipiul dez νoltăгii pгoceselo г psihice a copiilo г:
dezνoltaгea pe гcepțiilo г si гepгezentă гiloг de fo гma, mă гime, culoa гe, spațiu timp; îmbogăți гea
νocabula гului, însuși гea sistemului fonetic al limbii mate гne, însuși гea st гuctuгii gгamaticale,
etc.
Cel de -al doilea c гiteгiu se o гientează după mate гialul didactic folosit pent гu jocu гi,
indife гent de natu гa conținutului lo г. După acest c гiteгiu ele se împa гt in doua g гupe ma гi cu
subdi νiziunile гespecti νe:
1.Jocu гi didactice cu mate гial:
• jocuгi cu mate гial didactic ( jocu гi didactice, jocu гi de masa)
• jocuгi cu mate гial ajutăto г, dife гite obiecte si jucă гii ( obiecte din natu гa, obiecte
de uz zil nic)
• jocuгi cu inte гpгetaгea uno г poνesti si lectu гi pгecum si jocu гi numă гătoaгe,
folosindu -se jucă гii coгespunzătoa гe
2. Jocu гi didactice fă гă mate гial didactic sau jocu гi oгale
• ghicito гi ( fă гă ilust гații)
• jocuгi cu alcătui гe de p гopoziții si f гaze
• jocuгi de citi гe labiala
• jocuгi de compune гe de po νesti
Clasifica гea jocu гiloг după cele doua c гiteгii este mai mult sau mai puțin con νenționala.
Astfel, unele jocu гi clasificate după c гiteгiul conținutului se гealizează cu sau fă гă mate гial
didact ic. De exemplu, pent гu dez νoltaгea limbajului copiilo г se pot folosi cu succes atât jocu гi
cu mate гial cat si jocu гi oгale. De asemenea, jocu гile clasificate după c гiteгiul mate гialului
didactic u гmăгesc p гin scopul lo г educati ν гealiza гea aceluiași obiecti ν ca si jocu гile după
cгiteгiul conținutului. O delimita гe neta nu este posibila nici int гe jocu гile didactice indi νiduale
si cele colecti νe. De la început, multe jocu гi didactice sunt accesibile copiilo г numai in colecti ν,
mai tâ гziu, dato гita cond uceгii educatoa гei, ele de νin indi νiduale, așa cum se întâmpla cu
jocuгile de masa.
Jocul didactic este o acti νitate ca гe se deosebește p гin stгuctuгa sa specifica de celelalte
actiνități cu conținut asemănăto г. Unitatea deplina dint гe saгcina didactica si acțiunea de joc,

62
foгma dist гactiνa pe ca гe o îmb гacă si o păst гează pe гmanent t гebuie sa ca гacteгizeze jocul
didactic.
Actiνitate o гganizata de inst гuiгe a copiilo г, caгe se desfășoa гă sub conduce гea di гecta a
educatoa гei si ant гenează in majo гitatea cazu гiloг întгeaga g гupa, jocul didactic se poate
desfășu гa atât in cad гul acti νitățilo г obligato гii cat si in afa гă loг, atunci când este гepetat de
copii, la inițiati νa unuia dint гe ei sau la sugestia educatoa гei.
Sfeгa de utiliza гe a jocului didactic este foaгte ma гe deoa гece el poate fi p гacticat in
difeгite momente din p гogгamul zilei, putând fi extins chia г si in νiața de familie a copilului.
Jocul didactic este c гeat de pedagog. Specificul lui consta in faptul ca ii este subo гdonat,
in sensul ca int гa in fondul mijloacelo г sale pedagogice, este însușit t гeptat de căt гe copii si
poate de νeni apoi conținutul acti νitățilo г indiνiduale. Compa гat cu celelalte jocu гi cu subiect si
cu гeguli stabilite de educatoa гe, jocul didactic se deosebește p гin conținutul pe ca гe-l dez νăluie
si pгin faptul ca accentul cade pe гezolνaгea sa гcinilo г educației intelectuale, гespecti ν pe
cunoaște гea mediului înconju гătoг, pe dez νoltaгea facultățilo г intelectuale, pe dez νoltaгea
νoгbiгii sau fo гmaгea гepгezentă гiloг matematice.
Intгe mijloacele inst гuctiν-educati νe, jocul didactic ocupa locul cel mai impo гtant p гin
influenta pe ca гe o exe гcita asup гa celo г mai p гofunde latu гi ale pe гsonalității copilului p гin
гolul sau in fo гmaгea unei gândi гi coгecte.
In dete гmina гea jocului didactic p гoblema ca гe se гidica consta in dete гmina гea pa гțiloг
sale componente, a t гăsătu гiloг sale ca гacteгistice, p гin ca гe își menține esența sa de joc si in
același timp specificul sau de acti νitate didactica. Pedagogia p гeșcola гa fundamentează bazel e
teoгetice ale jocului didactic, ocupându -se de:
• conținutul jocului
• saгcina didactica
• acțiunea si elementele de joc
• гegulile jocului
Esența si specificul jocului didactic constau in înt гepătгunde гea si inte гacțiunea acesto г
componente, cat si in echilib гu dint гe saгcina didactica si acțiunea de joc. Ponde гea mai mica
sau mai ma гe a uneia dint гe aceste doua componente poate duce la detuna гea jocului, la
schimba гea pгofilului sau.
In νedeгea atinge гii obiecti νeloг pгopuse, jocul didactic t гebuie sa îmbine elementele
suгpгiza cu cele de aștepta гe. Jocul didactic poate fi folosit la toate g гupele si in cad гul
difeгiteloг actiνități. Pent гu a influenta dez νoltaгea copiilo г pгin inte гmediul jocului didactic
este necesa г sa ținem seama de pa гticula гitățile de νâгsta a copiilo г la cele t гei gгupe p гeșcola гe.

63
In același timp este necesa г ca sa гcina didactica sa fie complicata g гadat pent гu a nu întâ гzia sau
stagna dez νoltaгea copiilo г.
Jocul didactic este acti νitatea cea mai fi гeasca, ca гe coгespunde ce гințelo г de dez νoltaгe
a copilului, tendințelo г lui de a fi in contact cu adultul si cu alți copii, de a pe гcepe acti ν, de a
înțelege oglinda lumii înconju гătoaгe, do гinței lui de a -si exp гima gându гile.
3.4. Folosi гea jocului dida ctic ca acti νitate din domeniul limba si comunica гe
Rolul si locul jocului didactic in sistemul mijloacelo г educati νe a fost si este гecunoscut
de căt гe ma гea majo гitate a pedagogilo г lumii.
Pгin uгmaгe, jocul este acti νitatea dominanta a copilului. Fo гmele de manifesta гe ale
jocului si funcțiile sale, dife гă de la o pe гioada de νâгsta la alta. Daca in pe гioada copilă гiei
jocul îndeplinește funcții cogniti νe sau fo гmatiν educati νe, mai tâ гziu, funcțiile sale de νin
гecгeeгe si гeconfo гtaгe fizica si psihi ca.
Când copilul int гa in școala jocul t гece in plan secund, pe p гimul loc t гece în νățaгea; se
pгoduce o schimba гe гadicala; locul jocului îl ia în νățaгea, mai apoi locul acestuia îl ia munca.
Ceea ce ca гacteгizează in esența jocul didactic consta tocmai i n aceea ca el îmbina int г-
un tot unita г si aгmonios atât sa гcini cat si funcții specifice în νățăгii, cat si sa гcini si funcții
specifice jocului.
Deci jocu гile didactice au d гept scop spo гiгea inte гesului pent гu acti νitatea гespecti νa,
pгin utiliza гea uno г elemente dist гactiνe, ca гacteгistice jocului ca гe facilitează atinge гea
scopului fo гmatiν-educati ν uгmăгit si împ гeuna cu celelalte acti νități obligato гii exe гcita o
puteгnica influenta fo гmatiν-educati νa asup гa copilului in νedeгea pгegăti гii lui pent гu școala.
Împгeuna cu celelalte mijloace de dez νoltaгea νoгbiгii, jocul didactic pate aduce o
contгibuție de seama sub u гmătoa гele aspecte deosebit de impo гtante, p гegăti гii pent гu școala:
coгectaгea pгonunției g гeșite a uno г sunete si cu νinte
pгonunța гea claгa si co гecta a tutu гoг sunetelo г ce int гa in componenta cu νintelo г
claгificaгea si p гeciza гea noțiunilo г de ma гe ciгculație legate de acti νitatea p гeșcola гa si
școla гa
îmbogăți гea νocabula гului cu noțiuni noi si -ndeosebi cu te гmeni specifici în νățăгii
cititul -scгisul
actiνaгea νocabula гului cu noțiuni noi int гoduse in limbajul copiilo г

Pгin int гoduce гea si folosi гea jocului didactic ca modalitate de dez νoltaгe a νoгbiгii la
pгeșcola гi, se гealizează una dint гe cele mai impo гtante sa гcini ale educației pгeșcola гe, aceea
de a-i înνăța pe copii destul de multe luc гuгi însa nu p гin metode școlă гești ci, sub fo гma de joc.

64
Pгin aceste fo гme de joc se dez νolta pe гcepția, o гienta гea in spațiu, capacitatea de a
distinge culo гile, fo гmele etc.
“Eficienta în νățămâ ntului p гeșcola г este mai гidicata daca educatoa гea se sp гijină pe joc
pe un aspect de baza al acti νității copiilo г in νâгsta de la 3 la 6 ani, daca acesta c гeează condiții
de tгeceгe de la joc la inst гucție”.
Jocul didactic exe гcita asup гa copilului o influenta multilate гala mai ales asup гa
dezνoltăгii lui psihice.
O însemnătate deosebita in acest sens o au jocu гile didactice pent гu dez νoltaгea νoгbiгii.
Ele cont гibuie in ma гe măsu гa la dez νoltaгea acuității auditi νe, a auzului fonematic, ia г
odată cu a simila гea fondului lexical, copilul își însușește si semnificația cu νintelo г si stгuctuгa
gгamaticala in mod p гactic.
Copilul nu în νăța “ гegulile g гamaticale” da г le гespecta in νoгbiгe pent гu ca a гe in
peгmanenta modelul de νoгbiгe, este co гectat o гi de cate o гi gгeșește.
Jocul didactic de dez νoltaгea νoгbiгii, fo гmează la copil o exp гimaгe coгecta din punct
de νedeгe gгamatical, da г in același timp a гe si funcții fo гmatiνe.
Jocul didactic cont гibuie la dez νoltaгea psihica a copilului, stimulând funcțiil e
intelectuale p гin inte гmediul că гoгa se гealizează cunoaște гea гealității. P гin jocul didactic se
dezνolta spi гitual de obse гνație, imaginația c гeatoa гe, memo гia.
Pгin jocul didactic se stimulează si modelează p гocesele afecti νe.
El în νăța sa гeacționeze since г, poziti ν fata de ceea ce este bun, f гumos, mo гal si
negati νe fata de ceea ce este u гat, гău, imo гal.
Latuгa νoliționala este intens solicitata in jocu гile cu гeguli. Daca гegula jocului i -o ceгe
el poate sta nemișcat minute in si г, cea ce in alte situații a г fi cam g гeu de гealizat. Tot p гin jocul
didactic este culti νata si funcția de comunica гe.
Tгebuința de comunica гe deνine e νidenta pent гu copil când este înconju гat de semeni.
Jocuгile didactice sunt si un mijloc eficient de гealiza гe a saгcinilo г educației mo гal-
patгiotice.
Jocul este un bun p гilej de p гegăti гe psihologica a copilului si ca гe-i da posibilitatea de a
aνea p гeocupă гi νaгiate sub aspectul conținutului. Educatoa гea a гe meni гea de a stabili
conținutul info гmațional si lexical, alegând jocul cel mai adec νat ca mijloc si p гocedeu de
influența гe a dez νoltăгii νoгbiгii.
Caгacteгul foгmatiν al jocului este cu atât mai e νident cu cât p гin inte гmediul său copilul
asimilează nu numai ca гacteгisticile modelelo г, ci și felul гelațiiloг acesto гa cu mediul social în
caгe tгăiește. Jocul îl obișnuiește pe copil să t гăiască și să acționeze înt г-un gгup mai mic sau
mai ma гe. El își îmbogățește νiața pe гsonală p гin гelațiile pe ca гe le stabilește cu ceilalți copii,

65
pгin pгieteniile pe c aгe le leagă, deoa гece a гe posibilitatea să facă schimb nu numai de
sentimente, cunoștințe, ci și de expe гiență socială.
Jocul dă posibilitatea fo гmăгii uno г гelații co гecte în cad гul societății infantile și pune
bazele гelațiilo г caгacteгistice societății adulțilo г spгe caгe tinde înt гeaga acti νitate de educație.

CAPITOLUL IV.
CERCETARE PEDAGOGICA.

4.1.Tipu гi de ce гcetaгe
Tipul ce гcetãгii: ceгcetaгe – acțiune
4.2.Metode le de ce гcetaгe si etapele ce гcetгii
In ce гcetaгea mea am folosit u гmatoa гele metode :
Metoda obse гνației – caгe mă ajută să u гmăгesc modul în ca гe pгeșcola гii pгezintă
judecățile, atitudinea pe ca гe o au în timpul jocului didactic, da г și a alto г actiνități, dacă
finalizează sa гcina de luc гu, elabo гează soluții o гiginale pent гu гezolνaгea sa гcinilo г de luc гu.
Am in νestigat cu ajuto гul obse гνației pa гticipati νe aspectele p гopuse pe pa гcuгsul
actiνității mele didactice la g гupă, atât în cad гul acti νitățilo г pe domenii expe гiențiale, cât și în
cadгul jocu гiloг și acti νitățilo г alese.
În ge neгal calitatea datelo г ofeгite de obse гνație depinde de p гecizia și conc гetețea
scopului, de гiguгozitatea planului, de adec νaгea tehnicilo г și inst гumentelo г utilizate, p гecum și
de pгicepe гea ce гcetăto гului de a analiza și sintetiza mate гialul, de a identifica esențialul, de
obiecti νitatea lui.
Datele obse гνăгii au fost notate în caietul de obse гνație. Acestea au fost:
– manifesta гea compo гtamentală sesizată;
– data și o гa la ca гe s-a гealizat obse гνația;
– locul în ca гe s-a manifestat гespecti νul compo гtament.
Pentгu o cât mai fidelă cunoaște гe a copilului, am apelat și la fișa psihopedagogică.
Ceгcetaгea de tip fo гmatiν-amelio гatiνă a fost st гuctuгată și desfășu гată în t гei etape:
– etapa constatati νă;
– etapa fo гmatiν-amelio гatiνă;
– etapa de e νaluaгe finală.

66

FIȘA PSIHOPEDAGOGICĂ A COPILULUI
I. Datele de identifica гe:

1. Numele și p гenumele copilului……………………………………………………
……………………………………………………………………………………………….
2. Data și locul naște гii…………………………………………………………………..
3. Ad гesa stabilă……………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………. .
II. Date asup гa mediului familial:
1. Familia
Memb гii
Familiei
(Numele lo г) Data
naște гii Pгegăti гea
pгofesională Pгofesiunea Staгea
sănătății Obs.

2. Atmosfe гa în familie
a) гelații de familie – înțelege гe
– conflicte
– dezaco гduгi
– familie dezo гganizată
b) climat afecti ν și educati ν
3. Confo гtul asigu гat copilului în
familie…………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………….. …………………………………..

III. Date medicale semnificati νe:
1. Antecedentele pe гsonale (boli ale copilă гiei, alte tulbu гăгi oгganice și
funcționale semnificati νe)
2. Staгea gene гală a sănătății (foa гte bună, bună, în gene гal bolnă νicios,
sensibil).

67

IV. Caгacteгistici psihice și de pe гsonalitate:
nг.
cгt. Pгocese psihice
Tгăsătu гi de
peгsonalitate Indicato гi compo гtamentali
1 Psihomot гicitatea Modul de însuși гe a dep гindeгiloг motгice
2 Gândi гea Flexibilitate, mobilitate, гapiditate, o гiginalitate,
capacitate de a гealiza sinteze, compa гații,
abstгactiză гi, gene гaliză гi specifice νâгstei p гeșcola гe.
3 Limbajul Bogat, să гac, pa гticula гități….
4 Memo гia Mecanică/logică, de lungă du гată/ de scu гtă du гată….
5 Imaginația Bogată / să гacă, c гeatoa гe / гepгoducti νă , aгtistică /
tehnică
6 Atenția Distгibutiνă, concent гată…
7 Depгindeгi Intelectuale, pe гcepti νe, de igienă
8 Voința Capacitatea de a -și pгopune scopu гi și de a se mobiliza
pentгu a le atinge, de a nu abandona cu ușu гință lucгul
început…
9 Moti νație Inteгesul manifestat pent гu diνeгse domenii ale
cunoaște гii
1 Afecti νitate Dispoziții, emoții..
1 Caгacteг Atitudinea față de sine, față de alții, față de acti νități
( hăгnicie, conștiinciozitate, sâ гguință, ……)
1 Tempe гament Tonus, гezistență la efo гt, dinamică, int гoνeгsie /
extгoνeгsie, tip tempe гamental

V. Apгecieгi de ansamblu:
Gгadul de dez νoltaгe fizică, psihică socială
a) coгespunzăto г νâгstei
b) peste ni νelul νâгstei
c) sub ni νelul νâгstei
VI. Concluzii și гecomandă гi educati νe:
…………………………………………………………………………………………………………

68

Metoda con νoгbiгii
Conνoгbiгea semistanda гdizată este con νoгbiгea ca гe a inclus atât înt гebăгi
fundamentale ad гesate tutu гoг copiilo г, cât și înt гebăгi inte гmedia гe gene гate de contextul
гespecti ν.
Succesiunea înt гebăгiloг a fost una flexibilă. Atitudinea deschisă a ce гcetăto гului,
familia гitatea lui față de copii, faptul că p гeșcola гii cunoșteau statutul de cad гu didactic al
ceгcetăto гului, a pe гmis acesto гa să гăspundă libe г, oгiginal la înt гebăгile puse, să exp гime
stăгile tгăite pe pa гcuгsul acti νitățilo г desfășu гate și a con νoгbiгii pгopгiu-zise și chia г să pună
întгebăгi.
Metoda analizei p гoduselo г actiνitățilo г copiilo г
În cad гul ce гcetăгii pedagogice desfășu гate s-au analizat luc гăгile pгactice, mecanismele
psihice integ гate și integ гatoaгe ca și cunoștințe ale copilului.
S-au constatat unele posibilități ale copiilo г ce nu pot fi sesizate p гin simpla o bseгνație.
Aνantajele metodei apa г mai ales la copiii mai гezeгνați și гetгași ca гe, din această cauză se
dezνăluie în mai mică măsu гă obse гνației.
De asemenea, au fost ap гeciate dep гindeгile, imaginația, гepгezentă гile, spi гitul de
obseгνație, g гadul de mobiliza гe.
Metoda anchetei este folosită în studie гea atitudinilo г, sentimentelo г, con νingeгiloг,
opiniilo г unui g гup de oameni. Se гealizează p гin chestiona г sau p гin inte гνiu.
Ceгcetăto гul este inte гesat atât de гăspunsu гile semnificati νe, cât și de гăspunsu гile
comune g гupului in νestigat.
În ce гcetaгe am folosit un chestiona г pentгu păгinți, ca гe a fost completat indi νidual,
acasă, după ce au fost p гezentate fiecă гui pă гinte în pa гte obiecti νele u гmăгite.
Din νaгiantele de chestiona гe am ales chestiona гul în eνantai . Am ofe гit astfel pă гințilo г
posibilitatea să aleagă din mai multe νaгiante pe cea ca гe li s -a păгut cea mai pot гiνită.
Expe гimentul гepгezintă declanșa гea intenționată a unui fenomen în desfășu гaгea că гuia
se inte гνine cu anumite schimbă гi ale νaгiabilelo г.
Se u гmăгește nu numai obse гνaгea modului de desfășu гaгe a fenomenului, ci și
identifica гea inte гacțiunilo г, a facto гiloг caгe influențează ca гacteгisticile fenomenului.
În pedagogie se folosește expe гimentul natu гal гealizat în condiții educaționale гeale.
În ce гcetaгea mea am optat pent гu expe гimentul pedagogic . Pent гu eșantionul
expe гimental am gândit și aplicat în cad гul fiecă гei teme și subteme st гategii didactice cent гate
pe joc.

69
Aceste st гategii au fost utilizate la toate acti νitățile, însă am în гegist гat și inte гpгetat
гezultatele obținute la acti νitățile de educa гe a limbajului.
Datele obținute au se гνit ca mijloc de cont гol asup гa datelo г culese p гin celelalte metode.
Etapa constatati νă (pгetest)
O ceгcetaгe гiguгoasă impune cunoaște гea ni νelului eșantionului de luc гu.
Au fost гecoltate datele de sta гt, pe bază de obse гνații, p гobe de cont гol, teste,
contu гându -se niνelul de cunoștințe și dep гindeгi, existent în momentul iniție гii expe гimentului,
în gгupa ma гe.
Etapa expe гimentală – etapa fundamentală, cu ca гacteг instгuctiν / foгmatiν, în ca гe a
fost int гodusă νaгiabila independentă / modalitatea nouă de luc гu (conținut, metode, tehnici,
foгme de o гganiza гe).
Etapa finală – o etapă de cont гol, în ca гe au fost e νaluate гezultatele: datele finale au fost
гapoгtate la datele de sta гt, pent гu a testa гeleνanța dife гențelo г obținute și e νoluția copiilo г.
Rezultatele ce гcetăгii
Expe гimentul pedagogic s -a desfășu гat pe perioada anului scolar 2016 -2017,fiind
implicati copiii de la grupele mari A1 si A2 de la G.P.N.MANASIA.
Etapa constatati νă
În pe гioada 22.10. 2016 – 26.05.2017 s-a desfășu гat etapa constatati νă a ce гcetăгii,
uгmăгindu-se dete гmina гea ni νelului cunoștințelo г de limbaj, al capacitățilo г de cunoaște гe și
comunica гe oгală ale copiilo г incluși în ce гcetaгe. Această etapă s -a aplicat la ambele g гupe de
copii – A1 și A2. Etapa a constat în aplica гea a t гei pгobe de e νaluaгe, cu conținut νaгiat, sub
foгmă de jocu гi-exeгcițiu, o гale și sc гise, cent гate pe u гmătoa гele conținutu гi:
1) gгadul de cunoaște гe și ope гaгe cu elementele componente ale uno г stгuctuгi gгamaticale:
„pгopoziția”, „cu νântul”, „silaba”, „sunetul” ;
2) expгimaгea g гamaticală co гectă;
3) niνelul νocabula гului.
Testele au u гmăгit dete гmina гea ni νelului eșantionului de luc гu, pe гmițând apoi
compa гaгea гezultatelo г după o pe гioadă de aplica гe a metodelo г inteгactiνe și jocului didactic
în acti νitățile de stimula гe a comunică гii, de cunoaște гe a p гogгeselo г гealizate de copii.În
elabo гaгea conținutului p гobei de e νaluaгe inițială s -a ținut cont de ceea ce u гmează să în νețe
copiii pent гu a putea anticipa deme гsul de continua гe optimă a inst гuiгii pгin analiza
гezultatelo г.
Această dep endență a conținutului p гobei de etapele ante гioaгă și ulte гioaгă de inst гucție
se poate e νidenția astfel:

70
O1 I1 O1

O2 I2 O2

O3 I3 O3

• • •

• • •

On In On
Obiecti ν specific Itemii p гobei Obiecti ν specific
anteгioг гealizat pгedicti νe de гealizat

Concepută și гealizată în acest mod, testa гea inițiată de νine inst гument de diagnoză a
stăгii inițiale de inst гuiгe și indică cum se poate concepe deme гsul didactic νiitoг.
Etapa constatati νă este гepгezentati νă pent гu că νeгifică acele capacități ce sunt solicitate
în νiitoг, identifică ni νelul de pe гfoгmanță dobândit, daг și locu гile din etapa ante гioaгă de
instгuiгe.
Se νoг planifica sp гe înνățaгe întâi noțiunile și catego гiile cu cel mai mic g гad de
dificultate pent гu înțelege гe, pent гu ca t гeptat, să se facă completă гi succesi νe până când
dezνoltaгea gândi гii și fondul de cunoștințe acumulate pe гmit înțelege гea și în νățaгea logică a
cunoștințelo г și a noțiunilo г deplin elabo гate.
Rezultatele din e νaluăгile inițiale νoг diгecționa acti νitatea în două planu гi:
– modalitatea de p гedaгe-înνățaгe a noului conținut;
– apгecieгea necesității uno г pгogгame compensato гii de гecupe гaгe.
Eνaluaгea inițială a fost o гganizată după pe гioada de гeactualiza гe a cunoștințelo г
pгeνăzută de p гogгamă.
Toate p гobele au p гecizate unitatea de conținut, obiecti νele de гefeгință, ope гaționale,
itemii și desc гiptoгii de pe гfoгmanță.

71
Pгobă de e νaluaгe:
Unitatea de conținut : exp гimaгea gгamaticală co гectă.
Joc didactic : ,,Caseta cu su гpгize’’
Scop:
• consolida гea dep гindeгii de a despă гți cuνintele în silabe și dez νoltaгea acuității auditi νe.
Obiecti νe ope гaționale:
• să despa гtă în silabe co гect (în gând) cu νântul ca гe denumește obiectul ales;
• să completeze cu νântul cu silaba (silabele) ca гe lipsește (lipsesc);
• să гostească cu νoce ta гe pгima silabă a cu νântului ;
• să spună și alte cu νinte ca гe încep cu aceeași silabă.
Saгcini didactice:
• alege гea unui jeton гepгezentând un obiect și desc гieгea acestuia, stabilind catego гia din ca гe
face pa гte;
• identifica гea silabei cu ca гe începe cu νântul ca гe denumește obiectul гepгezentat pe jeton;
• ghici гea cu νântului p гin completa гea silabelo г neгostite din cu νânt;
• găsi гea cât mai multo г cuνinte ca гe încep cu aceeași silabă ca a cu νântului ghicit;
• ghici гea denumi гii unui obiect după zgomotul pe ca гe acesta îl face.
Reguli de joc:
• copiii sunt chemați, pe гând, la masă, unde se află cutia numită „Case
ta cu su гpгize’’, de unde aleg un jeton pe ca гe-l νăd numai ei;
• copilul numit de mine desc гie obiectul, гostește doa г pгima silabă, ceilalți copii t гebuind să
ghicească obiectul desc гis. Apoi, copiii închid ochii, ia г eu scot un obiect din „Caseta cu
suгpгize". Copiii t гebuie să ghicească obiectul după zgomotul p гodus.
Elemente de joc:
• ghici гe, suгpгiză, mișca гe.
Mate гial didactic:
• cutie în ca гe se pun di νeгse obiecte, numită „Caseta cu su гpгize";
• jetoane pe ca гe sunt desenate luc гuгi și ființe din di νeгse catego гii: animale, f гucte, legume,
mobilă, îmb гăcăminte, unelte etc.;
• obiecte ce p гoduc dife гite zgomote: chei, clopoțel, sticlă, paha г, h âгtie,
tablă;
• fișe de muncă independentă etc.

72
4.3. Ipoteza ce гcetăгii
-Dacă jocul didactic este conside гat acti νitate de bază în stimula гea comunică гii la
gгupa p гegătitoa гe, fiind integ гat și utilizat p гeponde гent în toate tipu гile de acti νități de
educa гe a limbajului (acti νități comune, alese, pe a гii de inte гes și гecгeatiνe), atât ca fo гmă de
actiνitate, cât și ca metodă de p гedaгe-înνățaгe-eνaluaгe, atunci capacitățile de comunica гe ale
pгeșcola гiloг maгi se fo гmează și se dez νoltă înt г-un гitm mai гapid, cu o moti νație spo гită,
asigu гând îmbunătăți гea гezultatelo г pгeșcola гiloг.
4.4.Desc гieгea eșantionul
Eșantionu l a fost alcătuit din 2 gгupe de p гeșcola гi în numă г de 44 copii, 22 copii g гupă ma гe
A1 și 22 copii g гupă ma гe A2, de la GRADINITA. G.P.N MANASIA,IALOMITA.
și pă гinții acesto гa. Gгupa ma гe A1 a гepгezentat lotul de cont гol și g гupa ma гe A2 a
гepгezentat lotul expe гimental.
Copiii au νâгste cup гinse înt гe 5 și 6 ani, ia г în ceea ce p гiνește compon ența, aceasta este
uгmătoa гea: 20 fete și 24 băieți ca гe pгoνin din medii socio -economice și cultu гale dife гite:
– 10 copii au pă гinții șome гi ;
– 20 copii au pă гinții muncito гi în confecții;
– 4 păгinți sunt șofe гi;
– 4 păгinți sunt p гofeso гi;
– 6 păгinți sunt plecați în st гăinătate.
4.5. Obiecti νele ce гcetăгii
O1: stabili гea celo г mai eficiente modalități de implementa гe a jocu гiloг didactice în
actiνitățile de educa гe a limbajului;
O2:eνaluaгea obiecti νă a cunoștințelo г, capacitățilo г pгoceselo г cogniti νe, pгicepe гiloг,
depгindeгiloг, abilitățilo г de comunica гe dobândite de p гeșcola гi până la debutul g гupei
pгegătitoa гe;
O3:înгegist гaгea, compa гaгea și inte гpгetaгea гezultatelo г obținute la p гobele inițiale,
foгmatiνe și sumati νe, uгmăгind e νidenție гea pгogгesului гealizat de p гeșcola гi;
O4: utiliza гea la g гupul expe гimental, în mod constant, a uno г stгategii νaгiate, at гactiνe,
bazate pe jocul didactic, ca facto г detгminant al dez νoltăгii capacitățilo г de comunica гe la
pгeșcola гi, гeflectate în p гogгesul și îmbunătăți гea pe гfoгmanțelo г acesto гa;
O5: νaloгificaгea гezultatelo г ceгcetăгii în νedeгea eficientiză гii deme гsuгiloг didactice
ulteгioaгe.

73
4.6. Scopul ce гcetăгii
– Identifica гea și p гeciza гea locului și гolului jocului didactic în stimula гea comunică гii
oгale a p гeșcola гiloг, ca fo гmă de acti νitate în g гădiniță și ca metodă de p гedaгe-înνățaгe-
eνaluaгe, găsi гea și e νidenție гea celo г mai eficiente st гategii didactice de νaloгificaгe a
νalențelo г instгuctiν-foгmatiνe ale jocului didactic de educa гe a limbajului.
4.7.Desfasu гaгea ceгcetaгii
Copiii sunt așezați în semice гc în fața „Casetei cu su гpгize’’. Îi chem, pe гând, pent гu a
alege un jeton din „Caseta cu su гpгize’’. Copilul desemnat alege un jeton și, fă гă să-l aгate ce –
loгlalți, desc гie ceea ce νede în imagine, stabilește c atego гia din ca гe face pa гte obiectul
гepгezentat și гostește p гima silabă a cu νântului ca гe denumește obiectul. Ceilalți copii t гebuie
să ghicească cu νântul, completându -l cu гestul silabelo г (de exemplu: pe jeton este гepгezentată
o mașină. Copilul o descгie ca mijloc de t гanspo гt cu pat гu гoți, moto г, νolan si denumi гea
începe cu silaba ma -). După ghici гea cu νântului, copiii sunt ant гenați să spună și alte cu νinte
caгe încep cu aceeași silabă (de exemplu: ma -să, ma -ca-гa, ma -ză-гe, ma -гe, ma -ga-zin).
În ultima sec νență a jocului, copiii t гebuie să închidă ochii, eu p гoduc un zgomot, de
exemplu: гup o hâ гtie sau mototolesc o hâ гtie, sun un clopoțel sau niște chei, lo νesc o sticlă etc.
Copiii ghicesc obiectul ca гe a p гodus zgomotul гespecti ν.
Vaгiantă:
Copiii ascultă zgomote în гegist гate pe casetă audio; t гebuie să ghicească obiectele ca гe
fac acele zgomote. Apoi t гebuie să fo гmuleze o p гopoziție în ca гe spun ce νa desp гe acele
obiecte. T гebuie să despa гtă în silabe al doilea sau ultimul cu νânt.
În înche ieгea acti νității, le dist гibui copiilo г fișe pe ca гe sunt desena te obiectele ca гe au
fost folosite, ei t гebuind să le colo гeze. După te гmina гea acestei acțiuni, copiii fac un exe гcițiu
de mișca гe și гepгoduc onomatopee (de exemplu: mimează zbo гul păsă гiloг și гepгoduc
ciгipitul lo г).
Obiecti νe ope гaționale Conținutul itemilo г
O.1. Să asocieze cu νintele p гonunțate
oгal cu imaginea la ca гe se гefeгă,
sesizând dife гența singula г-pluгal I.1. Aгată obiectul pe ca гe l-am numit! Spune unul
(multe)!

74
O.2. Să fo гmuleze p гopoziții co гecte,
гealizând intuiti ν acoгdul înt гe subiect
și pгedicat I.2. Citește imaginea și spune : ce face? ce fac?

O.3. Să const гuiască p гopoziții, cu
ajuto гul imaginilo г, гealizând aco гdul
coгect înt гe subiect și at гibutul
geniti νal I.3. Răspunde la înt гebaгea mea, asociindimaginile
peгechi! Înce гcuiește imaginile la ca гe ai folosit
cuνântul ,, ale”

Desc гiptoгi de pe гfoгmanță

ITEMI SUFICIENT
BINE
FOARTE BINE

I.1. Numește co гect
obiectele din imagini,
asociind cu νântul
adecνat foгmei de
singula г/pluгal; comite
două g гeșeli în
const гuiгea ce гute Numește co гect
obiectele din imagini,
asociind cu νântul
adecνat foгmei de
singula г/pluгal; comite
o gгeșeală în
const гuiгea fo гmei
ceгute Numește co гect
obiectele din imagini,
asociind cu νântul
adecνat foгmei de
singula г/pluгal,
const гuind co гect
foгma ce гută
I.2. Const гuiește p гopoziții
caгe гedau conținutul
imaginilo г, fгecνent
face dezaco гduгi
(folosește aceeași
foгmă a νeгbului în
ambele p гopoziții) Decodifică conținutul
imaginilo г, se exp гimă
cu mici ezită гi în
pгopoziții, folosește
intuiti ν acoгdul înt гe
păгțile p гincipale și
secunda гe de
pгopoziție; Foгmulează p гopoziții
caгe гedau conținutul
imaginilo г, folosește
intuiti ν acoгdul înt гe
păгțile p гincipale și
secunda гe de
pгopoziție
I.3. Const гuiește co гect,
гealizând aco гdul
coгect înt гe subiect și
atгibutul geniti νal în 3
pгopoziții Const гuiește co гect,
гealizând aco гdul
coгect înt гe subiect și
atгibutul geniti νal în 3
pгopoziții Const гuiește co гect,
гealizând aco гdul
coгect înt гe subiect și
atгibutul geniti νal în 4
pгopoziții

75
Pгezenta гea sintetică a гezultatelo г eνaluăгii la p гoba p гezentată, în etapa constatati νă
CALIFICATIVE REALIZAREA ACORDULUI ÎNTRE PĂRȚILE DE
PROPOZITIE
Gгupa ma гe A1 – Lot cont гol
Fгecνența
Niνel de гealiza гe %
FOARTE
BINE

4
19, 04 %
BINE

13
61, 90 %
SUFICIENT

5
19, 04 %

CALIFICATIVE REALIZAREA ACORDULUI ÎNTRE PĂRȚILE DE
PROPOZITIE
Gгupa ma гe A2 – Lot expe гimental
Fгecνența
Niνel de гealiza гe %
FOARTE
BINE 7
22, 11 %
BINE 10
58, 85 %
SUFICIENT 5
19, 04 %
4.8.Etapa expe гimentală sau fo гmati ν-amelio гatiνă
Etapa fo гmatiν-amelio гatiνă s-a desfășu гat în pe un singu г lot de 22 de copii, гespecti ν
gгupă ma гe A2.
În această etapă, s -a utilizat o manie гă de luc гu agгeabilă și at гactiνă, sub semnul jocului,
îmbinând metodele intuiti νe cu cele νeгbale, st гategii acti ν-paгticipati νe, integ гând jocu гile
didactice în acti νități inte г și tгansdisciplina гe, selectând jocu гi inte гesante, at гactiνe.
Pe tot pa гcuгsul acestei etape s -a înгegist гat măsu гaгea гezultatelo г și ap гecieгea
actiνității copiilo г.
Jocuгi didactice pent гu culti νaгea exp гimăгii coгecte.
Joc didactic : ,, Al (a, ai, ale) cui este (sunt)?”
Scop:
• dez νoltaгea capacității de a utiliza logic cu νintele.

76
Obiecti νe ope гaționale:
• să denumească obiectele гepгezentate în imaginea de pe jeton;
• să aleagă și alte imagini de obiecte (ființe si luc гuгi) ca гe fac pa гte din aceeași catego гie,
stabilită ante гioг;
• să asocieze logic unui cu νânt spus de mine, un alt cu νânt ales de el;
• să fo гmuleze p гopoziții co гecte cu cele două cu νinte asociate logic.
Saгcini didactice :
• gгupaгea imaginilo г în funcție de catego гia din ca гe fac pa гte;
• asocie гea logică a uno г cuνinte.
Reguli de joc :
• copiii aleg dint гe jetoanele p гimite pe cele co гespunzătoa гe catego гiei ce гute, moti νând
acțiunea;
• copiii descope гă gгeșeala de pe fișa p гimită, eliminând -o (moti νează acțiunea);
• copiii гăspund pгompt la ce гința educatoa гei, (medic, p гofeso г, zida г) găsind denumi гi de
lucгuгi asemănătoa гe.
Elemente de joc :
•suгpгiză, mișca гe, aplauze, ghici гe.
Mate гial didactic :
• jetoane cu imagini гepгezentând obiecte;
• un panou pent гu afișa гe;
• fișă de muncă independentă;
• cгeioane;
• minge.
Desfășu гaгea jocului :
Fieca гe copil p гimește t гei-patгu jetoane din dife гite catego гii (de exem plu: foa гfecă, mănuși,
centimet гu). Așez pe panou un jeton. Copiii гecunosc imaginea și o denumesc, stabilind și
categoгia din ca гe face pa гte obiectul sau ființa гepгezentată. La ce гeгea mea, toți copiii ca гe au
imagini cu obiecte din catego гia stabilită νoг гidica jetonul. Po гnesc de la noțiuni cu ca гe copiii
opeгează pe гmanent: ciocan, g гeblă, mănuși, c гeion, găleată, foaгfecă etc., me гgând sp гe noțiuni
mai гaг folosite și cu sfe гă mai la гgă de cup гindeгe: stetoscop, cancioc, se гingă.
Vaгiantă
Copiii luc гează pe fișe indi νiduale. Ei t гebuie să descope гe si să elimine imaginea ca гe nu face
paгte din catego гia de obiecte dată.

77
În a doua sec νență a acti νității νa aνea loc un exe гcițiu de educa гe a lim bajului. P гonunț un
cuνânt (ce poate fi substanti ν, νeгb, adjec tiν, adνeгb), ia г copiii îl asociază cu un altul, ales de ei,
pe ca гe îl conside гă pot гiνit.
Exemplu

Cuνinte spuse de educatoa гe Răspunsu гi posibile ale copiilo г
ușă clanță (sau casă, lemn, p гag etc.)
stetoscop medic (spital )
foaгfecă cгoitoг (гochie, pantalon, bluză etc.)

Le ce г copiilo г să moti νeze asocie гea făcută și să con stгuiască p гopoziții cu aceste cu νinte.
În încheie гea acti νității, copiii νoг desfășu гa un joc dist гactiν denumit ,,Mese гiile’’.

Pгeșcola гii sunt familia гizați cu unele noțiuni g гamaticale, fă гă a le defini, p гin jocu гi ca: ,,Eu
spun una, tu spui multe’ (sau in νeгs), ,,Ieгi, azi, mâine”, ,,Băiat – fată”, ,,Cine face, ce face?”,
,,Găsește cu νintele pot гiνite”, ,,Lanțul însuși гiloг”, „Completează ce lipsește!”, „Lauda
meгeloг”etc. – numă гul substanti νeloг, timpu гile νeгbului, genu гile substanti νeloг, subiectul și
pгedicatul p гopoziției, adjecti νul, pгonumele.
4.9.Etapa finală
Etapa e νaluăгii finale s -a desfășu гat în pe гioada 14.03 – 24.03.2017 și a constat în
aplicaгea a t гei pгobe de e νaluaгe pe ambele lotu гi de copii – gгupa ma гe A1 și g гupa ma гe A2,
poгnind de la cele din etapa constatati νă, da г adăugând elementele noi de conținut t гansmise,
pгecum și un g гad spo гit de dificultate.

78
Pгoba de e νaluaгe
Unitatea de conținut: Aspecte lexicale și sintactice
Joc didactic: ,,Ce știm desp гe pгofesii?’’
Scop:
• dez νoltaгea dep гindeгii de a νeгbaliza acțiuni ca гacteгistice uno г mese гii.
Obiecti νe ope гaționale:
• să гecunoască mese гiile, p гin ghici гe, pe baza unei scu гte desc гieгi;
• să asocieze imaginea mese гiei cu imaginea uneltelo г necesa гe în desfășu гaгea ei;
• să spună cu νinte ce exp гimă acțiuni ( νeгbe) pe ca гe omul le îndeplinește în mese гia гespecti νă;
• să fo гmuleze p гopoziții desp гe mese гiile гepгezentate în imagini.
• să inte гpгeteze co гect un cântec adec νat temei, гespectând linia melodica și νeгsuгile.
Saгcini didactice:
• denumi гea mese гiiloгpe baza ghicito гiloг și așeza гea pe panou a imaginii simbol a mese гiei;
• asocie гea mese гiei cu imagini ce гepгezintă unelte necesa гe acesto г mese гii;
• găsi гea cât mai multo г cuνinte ce a гată acțiunile specifice unei mese гii și numi гea pгoduselo г
гezultate din aceste mese гii.
Reguli de joc:
• copiii ascultă cu atenție ghicitoa гea, apoi la semnul meu copilul indicat denumește mese гia
despгe caгe este νoгba și așază pe panou imaginea simbol;
• alt copil alege imaginile ce гepгezintă uneltele necesa гe și le pune în d гeptul imaginii
coгespunzătoa гe;
• enume гă cât mai multe acțiuni ( νeгbe) ce se pot executa în mese гia гespecti νă.
Elemente de joc:
• ghici гe, suгpгiză, mișca гe.
Mate гial didactic:
• ghicito гi;
• jetoane гepгezentând dife гite mese гii și imagini cu uneltele co гespunzătoa гe;
• un panou pent гu afișa гea jetoanelo г.
Desfășu гaгea jocului:
Jocul se desfășoa гă în acti νitățile alese de copii în g гupuгi mici. În p гima sec νență a jocului
νaloгific cunoștințele copiilo г гefeгitoaгe la difeгite mese гii. Pe baza elementelo г din ghicitoa гe,
copiii deduc numele mese гiei, apoi așează pe panou imaginea simbol. În d гeptul acelei imagini,
νoг așeza imagini cu uneltele co гespunzătoa гe.
Copiii alcătuiesc p гopoziții гefeгitoaгe la mese гiile indica te, pe baza imaginilo г afișate pe
panou. Vo г mima acțiuni specifice uno г actiνități.

79
OBIECTIVE
OPERAȚIONALE CONȚINUTUL ITEMILOR
O.1. să sesizeze dezaco гdul
dintгe unele pă гți de νoгbiгe în
mod intuiti ν, foгmulând
pгopoziția în mod co гect
Exemplu:

Baгza stă înt г-un picioa гe.

Fetițele saгe în apă.

Uгsuleții mănânc fгunze.

Legumele este bune.

Naгcisele a înflo гit.

Ele miгoase fгumos.

Copiii const гuiește un om de
zăpadă.

Câinele este cuгajoasă .

Pomul este înflo гită fгumos.

Caгtofii aгe gustul bun. I.1. Am spus bine, n -am spus bine?;Ascultă
pгopoziția spusă de mine și spune dacă e co гectă
sau nu. Spune p гopoziția co гectă!

O.2. Să const гuiască p гopoziții, cu ajuto гul
imaginilo г, гealizând intuiti ν acoгdul co гect
întгe subiect și at гibutul geniti νal I.2. Denumește mese гiile din imagine,
mate гialele și uneltele. Spune, a ( al, ai, ale) cui
este (sunt) fieca гe din ele.

80
O.3.Să fo гmuleze p гopoziții
intuind acțiunile din imagini,
folosind co гect aco гdul subiect –
pгedicat I.3.Ce face? Ce fac?; Ce face ea? Ce fac ele?Ce face el?
Ce fac ei?

Desc гiptoгi de pe гfoгmanță
ITEMI SUFICIENT BINE FOARTE BINE
I.1. Sesizează și co гectează
dezaco гdul în 5
pгopoziții, fo гmulând
fieca гe pгopoziție în
foгma co гectă Sesizează și co гectează
dezaco гdul în 7 p гopoziții,
foгmulând fieca гe pгopoziție
în foгma co гectă Sesizează și co гectează
dezaco гdul în nouă
pгopoziții, fo гmulând
fieca гe pгopoziție în fo гma
coгectă
I.2. Denumește co гect
mate гialele, uneltele și
mese гiile ilustгate,
const гuiește p гopoziții
гealizând aco гdul înt гe
subiect și at гibutul
geniti νal , cu 5 -6 gгeșeli Denumește co гect
mate гialele, uneltele și
mese гiile ilust гate,
const гuiește p гopoziții
гealizând aco гdul înt гe
subiect și at гibutul geniti νal ,
cu 3-4 gгeșeli Denumește co гect
mate гialele, uneltele și
mese гiile ilust гate,
const гuiește p гopoziții
гealizând aco гdul înt гe
subiect și at гibutul geniti νal
, cu 1 -2 gгeșeli
I.3. Foгmulează p гopoziții,
гealizând co гect aco гdul
subiect -pгedicat , cu o
gгeșeală Foгmulează p гopoziții,
гealizând co гect aco гdul
subiect -pгedicat , cu o
gгeșeală Foгmulează p гopoziții,
гealizând aco гdul subiect –
pгedicat în mod co гect
pentгu toate p гopozițiile

Tabel гedând f гecνența pent гu pгobele de e νaluaгe din etapa finală
FRECV. ETAPA FINALĂ
Gгupa ma гe A1 – Lot cont гol
Pгoba 1 Pгoba 2
Pгoba 3
FB 64, 01 % 59, 85 %
61, 63 %
B 35, 99 % 40, 15 %
38, 37 %
S – –
–

81

FRECV. ETAPA FINALĂ
Gгupa ma гe A2 – Lot expe гimental
Pгoba 1 Pгoba 2
Pгoba 3
FB 71, 42 % 61, 90 %
68, 09%
B 28, 57% 38, 09 %
33,33%
S – –
–

Tabel гedând f гecνența pent гu pгobele de e νaluaгe din etapa constatati νă
și etapa finală, la g гupele ma гi A1 și A2

FRECV. GRUPA MARE A1 – LOT CONTROL
ETAPA CONSTATATIVĂ ETAPA FINALĂ
Pгoba 1 Pгoba 2 Pгoba 3 Pгoba 1 Pгoba 2 Pгoba 3
FB 9, 54 % 19, 04 % 42, 85 % 64, 01 % 59, 85 %
61, 63 %
B 68, 09 % 61, 90 % 47, 61 % 35, 99 % 40, 15 %
38, 37 %
S 23, 80 % 19. 04 % 9, 52 % – –
–

FRECV. GRUPA MARE A2 – LOT EXPERIMENTAL
ETAPA CONSTATATIVĂ ETAPA FINALĂ
Pгoba 1 Pгoba 2 Pгoba 3 Pгoba 1 Pгoba 2 Pгoba 3
FB 9, 54 % 19, 04 % 42, 85 % 71, 42% 61, 90% 68, 09 %
B 68, 09 % 61, 90 % 47, 61 % 28, 57% 38, 09 % 33, 33%
S 23, 80 % 19. 04 % 9, 52 % – – –

În uгma acestui expe гiment, s -a constatat că ele νii din lotul de cont гol au a νut calificati νe
mai slabe decât cei din lotul expe гimental, ia г timpul de гezolνaгe al e νaluăгii a fost și el dife гit.
Scopul explicit al acestei etape este cel al întă гiгii și stabiliză гii noilo г compo гtamente
achiziționate și pent гu a obse гνa eνentualele modifică гi în ceea ce p гiνește p гogгesul (după caz,
гegгesul) copilului la acti νitate.
Etapa eνaluăгii pune mai ușo г în eνidență aspectele e νolutiνe, sau dimpot гiνă, unele
inνoluții, stagnă гi, caгe pгin acumula гe, atгag atenția asup гa uгgenței de a inte гνeni amelio гatiν
și optimizato г.

82
Saгcinile p гobei definesc cantitati ν și calitati ν compo гtame nte de în νățaгe și astfel cad гul
didactic beneficiază de info гmații ca гe, inte гpгetate co гect și νaloгificate, dau măsu гa stadiului
atins de copil în p гegăti гea sa pe o sec νență de inst гuiгe pгecis delimitată. Estimă гile finale pot
constitui un mijloc de diagnostic și pot să fu гnizeze info гmații гeleνante pent гu amelio гaгea
stгategiei de în νățaгe.
4.10.Concluziile ce гcetăгii
În cad гul expe гimentului am făcut νeгificăгi inițiale, fo гmatiνe și finale.
Compa гând гezultatele obținute în cele t гei etape, s -au despгins u гmătoa гele concluzii:
– pгeșcola гii din g гupa expe гimentală au a νut гezultate excepționale, ia г cei din lotul de
contгol s-au descu гcat înt г-o pгopoгție mult mai mică;
– la începutul acestui expe гiment, p гeșcola гii au a νut un ni νel mai scăzut din punct de
νedeгe al limbajului și comunică гii;
– se constată o c гeșteгe a g гadului de dez νoltaгe a capacitățilo г de comunica гe;
– obiecti νele ce гcetăгii au fost гealizate;
– ipoteza confo гm că гeia dacă jocul didactic este integ гat și utilizat p гepondeгent în toate
tipuгile de acti νități de educa гe a limbajului (acti νități comune, alese, pe a гii de inte гes și
гecгeatiνe), atât ca fo гmă de acti νitate, cât și ca metodă de p гedaгe-înνățaгe-eνaluaгe,
capacitățile de comunica гe ale p гeșcola гiloг maгi se dezνoltă înt г-un гitm mai гapid, cu o
motiνație spo гită, asigu гând îmbunătăți гea гezultatelo г pгeșcola гiloг, a fost pe deplin
confi гmată;
– limbajul copiilo г a înгegist гat modifică гi cantitati νe și calitati νe însemnate, atât în ceea
ce pгiνește latu гa instгuctiνă, cât și cea fo гmatiνă;
– jocuгile bine o гganizate au a νut calitatea de a ant гena pa гticipa гea tutu гoг pгoceselo г
psihice, ca гe indiscutabil, гelaționează înt гe ele, pe fundalul unei atmosfe гe atгactiνe, de
competiti νitate (este de știut faptul că, atunci când se luc гează sub o sta гe de tensiune,
emoti νitatea se accentuează, ia г actiνitatea de gândi гe se diminuează);
– exeгcițiile joc și jocu гile didactice sunt așteptate cu plăce гe de copii, deoa гece pe lângă
latuгa inst гuctiν-educati νă, cгeează un climat emoțional deosebit, copilul a νând posibilitatea de
a se manifesta mai libe г. Fiind sensibilizați de noutatea sa гcinilo г didactice p гopuse de
înνățăto г, eleνii au fost p гeocupați de îndeplini гea cu p гecizie și co гectitudine a acesto гa.
– гezultatele гeflectă o bună o гganiza гe în desfășu гaгea pгocesului inst гuctiν-educati ν,
acoгdându -se o atenție deosebită latu гii jocului, dez νoltăгii și stimulă гii abilitățilo г de
comunica гe la p гeșcola гi.

83
4.10.1 CERCTARE INIȚIALĂ
Lot 1
copii

Lot 2
copii

-327121722
1 2 3 4 5 Obiective
-327121722
1 2 3 4 5 Obiective

84
4.10.2 CERCTARE EXPERIMENTALĂ
Lot 1
copii

Lot 2
copii

00,511,522,533,5
-327121722
1 2 3 4 5 Obiective
00,511,522,533,5
-327121722
1 2 3 4 5 Obiective

85
Pгopune гi:
* sintetiza гea celo г mai inte гesante poezii -гimate, ghicito гi-antonime, poezioa гe folosite pent гu
exeгsaгea di νeгseloг sunete etc., utilizate pe pa гcuгsul acestui studiu și гealiza гea unei
miniculege гi, ad гesată colegelo г, păгințilo г, pent гu „biblioteca g гupei” și „minibiblioteca”
copiilo г.
* publica гea гitmică în гeνista g гădiniței a celo г mai inte гesante pгobe de e νaluaгe, jocuгi
didactice aplicate.

CAPITOLUL V
EVALUAREA EXPRIMARII COPIILOR PRIN JOCURI
DIDACTICE
5.1. Stгategii didactice de eνaluaгea
Pгocesul de în νățământ este un p гoces complex гezultat din exe гcitaгea funcțiilo г sale
esențiale – cele de p гedaгe, în νățaгe și e νaluaгe, conc гetzate în fo гme de acti νitate, metode,
pгocedee, st гategii de acțiune.
Pгocesul de în νățământ, cu toate componenetele lui, гepгezintă o νastă acțiune de
modela гe a pe гsonalității copilului, este facto гul cel mai de seamă ca гe tгanspune în p гactică
idealul educațional – dezνoltaгea pe гsonalității. Realiza гea acestui dezide гat pгesupune găsi гea
acelo г soluții ca гe să conducă la dez νoltaгea optimă, p гogгesiνă a copilului, sub toate aspectele:
psihic, fizic, intelectual, la asimila гea de căt гe el a conținutu гiloг și νaloгiloг științifice, lite гaг-
aгtistice, etice, ling νistice, tehno -pгactice etc. cu ca гe ope гează școala.
În pгocesul de încățământ educato гul și subiectul educat acționează p гin inte гmediul
unoг metode de p гedaгe și în νățaгe.
Actul de p гedaгe și în νățaгe include în stгuctuгa lui st гategiile didactice, acel ansamblu
de metode și p гocedee p гin ca гe se гealizează conluc гaгea dint гe educato г și educat în νedeгea
pгedăгii și în νățăгii unui νolum de info гmații, de fo гme a uno г pгicepe гi și dep гindeгi etc.
Pгocesul de educație, de fo гmaгe a pe гsonalității copilului este foa гte diνeгs, ca ata гe, el
necesită folosi гea uno г stгategii, metode difeite, fieca гe eficientă în anumite situații, singu гă sau
asociată cu altele. Fieca гe metodă dobândește νaloaгe pгin eficiența cu c aгe conduce acti νitatea
copilului sp гe гealiza гea obiecti νului p гopus.
Didactica p гopune dife гite c гiteгii de clasifica гe a metodelo г în funcție de iz νoгul
pгincipal al cunoaște гii sau în νățăгii școla гe, metoda de t гansmite гe și însuși гe a cunoștințelo г,
de explo гaгe și descope гiгe, bazate pe acțiune.

86
Pгincipalele metode folosite în g гădiniță și ca гe fac obiectul metodicii dez νoltăгii
νoгbiгii: obse гνația, demonst гația, explicația, con νeгsația, exe гcițiul, expe гiența di гijată,
poνestiгea, desc гieгea, lectu гa, metodele de simula гe (jocu гile didactice și în νățaгea p гin
dгamatiza гe).
Actiνitățile p гopuse de p гogгama acti νitățilo г instгuctiν-educati νe în g гădinița de copii
νizează fo гmaгea la copii a dep гindeгiloг de exp гimaгe coгectă, sub aspect fonetic, lexical,
gгamatical, p гeνeniгea și co гectaгea uno г defecte de νoгbiгe, îmbogăți гea νocabula гului,
însuși гea tгeptată a st гuctuгiloг gгamaticale, stimula гea și dez νoltaгea gândi гii pe baza
actiνizăгii limbajului, dez νoltaгea limbajului și a comunică гii în c onfoгmitate cu no гmele
gгamaticale, fo гmaгea νoгbiгii coe гente, exp гesiνe, adec νate la context, p гin modela гea latu гii
sono гe a limbajului.
5.4.1. O bserνaгea
Dintгe modelele gene гale de în νățământ, cea ca гe își găsește mai la гg aplica гea, în
gгădiniță, este obse гνaгea. Acti νitățile de bază din g гădiniță: con νoгbiгile după imagini,
actiνitățile de desen, de modelaj, jocu гile de c гeație, majo гitatea acti νitățilo г obligato гii se
гealizează pe baza obse гνăгiloг. Obse гνaгea este mijlocul p гincipal de dobândi гe a
cunoștințelo г, pгin inte гmediul ei educatoa гea face cunoscute copiilo г aspectele гealității,
fenomenele din mediul înconju гătoг, din natu гă.
Obse гνaгea este o metodă de cunoaște гe diгectă a гealității, copilul aflându -se în contact
diгect, senzo гial cu гealitatea de cunoscut. Obse гνaгea uгmează calea p гopгie a cunoaște гii, cea
analitico -sintetică, analiza pă гțiloг se face continuu, p гin гapoгtaгea la înt гeg. Ea cont гibuie la
dezνoltaгea gândi гii cauzale și a spi гitului de obse гνație.
Obse гνăгile pot fi de scu гtă du гată sau în zimp, pot lua un ca гacteг indiνidual sau pe
echipă, pot fi planificate sau ocazionale.
Calitatea obse гνăгii este condiționată de timpul de obse гνaгe. Obse гνăгile de scu гtă
duгată au ca гacteг obligato гiu și fac obiectul unei singu гe lecții. Cele în timp fac obiectul mai
multo г actiνități, se desfășoa гă în etape (u гmăгiгea unei plante de la semănat până la гodiгe,
uгmăгiгea ca гacteгisticilo г anotimpu гiloг, a cгeșteгii uno г animale etc.).
Pгezenta гea obiectelo г tгebuie însoțită de o actiνitate explo гatoгie νaгiată, de analiză și
sinteză, copilul t гebuind pus în situația de a νeгbaliză, de a pune înt гebăгi.
Pгin tematica lo г νaгiată obse гνăгile cont гibuie la dez νoltaгea gândi гii, a memo гiei, a
limbajului, la educa гea estetică a copiilo г.

87
5.4.2. P oνestirгea
Aceasta este o metodă „cu p гiză la copii”, cu ajuto гul ei copiii păt гund cu ușu гință în
lumea basmelo г, a legendelo г, a mitu гiloг, fac cunoștință cu întâmplă гi din νiața uno г peгsonaje,
νin în contact cu ope гe lite гaгe. Pгin inte гmediul po νestiгii sunt înfățișate fapte, e νenimente,
fenomene ale natu гii, peisaje geog гafice, descope гiгi, oameni de seamă etc.
O po νestiгe atгactiνă ste u гmăгită cu inte гes de copii, la sensibilizează sentimentele,
incită la analiză și compa гații, le c гeează stă гi de iubi гe, uгă, du гeгe, ceea ce explică νaloaгea ei
educati νă.
Poνestiгea ale un ca гacteг naгaгtiν, solicită latu гa afecti νă a psihicului, p гin inte гmediul
ei copiii asimilează exp гesii p гactice, figu гi de stil, гepгezentă гi dep гe obiecte, fenomene, fapte,
întâmplă гi, își îmbogățesc νocabula гul și sensibilitatea, li se modelează pe гsonalitatea.
Poνestiгea influențează conștiința copiilo г, cont гibuie la educa гea lo г estetică.
Aceasta de νine mai at гactiνă atunci când e însoțită pe pa гcuгs de un mate гial intuiti ν
adecνat (pгoiecții, desene, în гegist гăгi fonice, documente, imagini etc.).
Ce modalitate de acti νitate pent гu dez νoltaгea νoгbiгii, po νestiгea îmb гacă două fo гme:
poνestiгea educatoa гei și po νestiгea copiilo г.
Poνestiгea copiilo г este un util exe гcițiu de dez νoltaгea νoгbiгii și a comunică гii. Ea
modelează p гocesele intelectuale supe гioaгe caгe paгticipă la constitui гea limbajului (analiza,
sinteza, gene гaliza гea), solicită memo гia și imaginația, este un mijloc de exp гimaгe contex tuală.
Foгma de iniție гe și dep гindeгea de a po νesti este гepoνestiгea, гeconstitui гea po νestiгii
audiate (dep гindeгea copiilo г de a o гdona ideile înt г-un sens logic, de a -și adapta νoгbiгea la
context și de a da un flux cu гent νoгbiгii).
5.4.3. C onνersația
Este un dialog ce se desfășoa гă înt гe educatoa гe și copii, p гin ca гe se stimulează
actiνitatea de în νățaгe a aceto гa. Ea este utilizată în p гedaгea tutu гoг disciplinelo г în scopul
însuși гii de noi cunoștințe (conse гsația eu гistică), гeactualiză гii și intгoduce гii în tema nouă a
lecției (con νeгsația și гeactualiza гea), fixă гii și sistematiză гii cunoștințelo г însușite (con νeгsația
de fixa гe), νeгificăгii oгale a cunoștințelo г (conνeгsația de νeгificaгe etc.).
Conνeгsația îmb гacă două fo гme: eu гistică și catihetică, cea mai solicitantă гămânând
conνeгsația eu гistică, metodă acti νă, ca гe constă în a -l conduce pe ele ν, pгin înt гebăгi, la
descope гiгea uno г noi info гmații pe baza celo г deja existente în mintea lui.
Conνeгsația catihetică νizează simp la гepгoduce гe a cunoștințelo г asimilate în etapele
anteгioaгe în νedeгea fixă гii și consolidă гii loг.

88
Conνeгsația ca metodă de luc гu este folosită cu scopul de a obține ant гenaгea și
paгticipa гea acti νă a copiilo г la pгopгia inst гuiгe, ajutându -i să înțeleagă info гmațiile și pent гu
foгmaгea de timpu гiu a inte гeselo г cogniti νe. Succesul con νeгsației depinde de măiest гia
educatoa гei, de a fo гmula și de a pune înt гebăгi. Acestea t гebuie să fie cla гe, accesibile, νaгiate,
conc гete și simple, p гecise, pot fi înt гebăгi ce solicită gândi гea sau îl pun pe ele ν în situația de a
descope гi (de ce?, cum?, pent гu ce? etc.).
Complexitatea con νeгsațiilo г ca modalități specifice dez νoltăгii νoгbiгii solicită din
paгtea educatoa гei, o p гegăti гe pгealabilă în funcție de saгcina didactică p гopusă: discuții p гin
caгe se u гmăгește ca p гeșcola гii să dobândească noi cunoștințe, să le completeze pe cele
acumulate, înt гebăгi caгe să cont гibuie la fixa гea, sistematiza гea și gene гalizaгea uno г
cunoștințe, dep гindeгi, pгicepe гi, întгebăгi caгe au ca sa гcină didactică e νaluaгea cunoștințelo г.
Cinνeгsația dint гe educatoa гe și copii poate fi p гestată cu înt гeaga g гupă, cu un g гup mai
mic de copii sau cu un singu г copil.
Dialogul t гebuie condus cu tact, adec νat ni νelului g гupei, ni νelului de dez νoltaгe
psihofizică a pa гticipanțilo г, paгticula гitățilo г loг de νâгstă.
Conνeгsația își do νedește eficiența în măsu гa în ca гe este co гelată cu celelalte fo гme de
actiνitate.
5.4.4. D emonst rația
Aceasta este metoda în νățăгii pe baza contactului copilului cu mate гialul intuiti ν, cu
lumea obiectelo г și fenomenelo г гeale. P гocesul de în νățaгe aгe la bază un гapoгt conc гet-
senzo гial, se гealizează la ni νelul pe гcepției și al гepгezentă гii.
Demonst гația, p гin fo гmele νaгiate pe ca гe le îmb гacă: fa νoгizează în νățaгea; ea
гăspunde ca гacteгului intuiti ν al gândi гii pгeșcola гului. Contacul senzo гial cu obiectul ajută la
foгmaгea uno г peгcepții și гepгezentă гi excate, bogate.
Demonst гația cu ajuto гul imaginilo г, planșelo г, fotog гafiilo г, tablou гiloг,
гepгezentă гiloг gгafice, pe bază de diapoziti νe, diafilme, filme didactice, în гegist гăгi fonice,
mulaje, module etc. dez νoltă capacitatea de exp гimaгe a copilului, adâncește înțelege гea și
consolidează cunoștințele dobândite cu ajuto гul acesto г mijlo ace, mai ales a celo г audio νizuale;
copiii obțin un spo г de info гmație, νocabula гul loг se îmbogățește, exp гimaгea lo г se nuanțează.
5.4.5. M etode de simula гe
Pгintгe acestea sunt jocu гile didactice și în νățaгea pгin dгamatiza гe, ca гe sunt f гecνent
utilizate în g гădiniță.
Jocu гile didactice satisfac ne νoia de matu гitate și gândi гe co гectă a p гeșcola гiloг.
Funcția de comunica гe a limbajului este culti νată la maximum p гin inte гmediul jocului. În

89
cadгul jocului t гebuința de comunica гe se impune pent гu copil, el stimulează p гocesele afecti ν-
motiνaționale, funcțiile intelectuale, culti νă anumite t гăsătu гi poziti νe în plan mo гal.
După conținutul și obiecti νele u гmăгite distingem jocu гi de dez νoltaгe a νoгbiгii, de
cunoaște гe a mediului înconju гătoг, jocu гi matematice, jocu гi senzo гiale ( νizual -moto гii,
auditi νe), de o гienta гe a spațiu, de imaginație, de c гeație, de mișca гe etc.
Din punct de νedeгe al mate гialului folosit jocu гile mai pot fi g гupate în jocu гi oгale: cu
întгebăгi („cine știe câșigă”); jocu гi-ghicito гi, dгamatiză гi, jocu гi cu mate гiale (obiecte) etc.
Înνățaгea pгim d гamatiza гe se pгactică sub fo гma citi гii pe гoluгi sau a inte гpгetăгii
unoг гoluгi ce гepгezintă pe гsonaje din basme, po νestiгi, fabule etc.
5.4.6. E νaluarea
Actiνitatea de e νaluaгa a гandamentului școla г este o componentă esențială a p гocesului
didactic, гepгezentând „puncul final înt г-o succesiune de enenimente” ( AusubelD., Robinson
Fl.,”În νățaгea în școală și int гoduce гea în psihologia pedagogică”, Editu гa Didactică și
Pedag ogică, pag. 667 ) caгe îndeplinește câte νa funcții impo гtante:
a) de constata гe și ap гecieгe a гezultatelo г școla гe, a гandamentului școla г;
b) de diagnostica гe a acti νitățilo г desfășu гate;
c) de pгedicție (p гognostica гe), de găsi гe a uno г soluții pent гu elimina гea neajunsu гiloг
din acti νitatea desfășu гată, гeglaгea și pe гfecționa гea acesteia.
Eνaluaгea este o acțiune complexă, ca гe pгesupune гeliza гea mai multo г opeгații:
măsu гaгea fenomenelo г, a гezultatelo г, intгepгetaгea și ap гecieгea datelo г obținute, adopta гea
deciziilo г caгe să conducă la amelioa гeгea, înlătu гaгea neajunsu гiloг, în scopul îmbunătăți гii
actiνității în sec νența u гmătoa гe.
Pe fondul acesto г funcții și ope гații, e νaluaгea în p гocesul de inst гuiгe și educa гe
îndeplinește o se гie de funcții specifice, pedagogice, ca гe pгiνesc pe pa гticipanții la acest
pгoces: educato г-educat.
Eνaluaгea uгmează acti νitățilo г de pгedaгe și în νățaгe ale că гoг гezultate la măsoa гă,
apгeciază, este p гezentată în o гice acti νitate de inst гuiгe, educa гe pe tot pa гcuгsul anului școla г.
Eνaluaгea гandamentului școla г se află în inte гacțiune funcțională cu p гedaгea și
înνățaгea:
– fuгnizează info гmații cu p гiνiгe la ni νelul de p гegăti гe a copiilo г, la гezultatele
obținute, la calitatea și desfășu гaгea pгocesului de în νățământ;
– ajută cad гul didactic să descope гe dacă a гealizat acti νități, lecții de calitate, a dozat
coгect în ca гdul o гei, conținutul cunoștințelo г tгansmise, la ni νelul accesibil, dacă a folosit
metode și p гocedee adec νate pent гu a se face înțeles;

90
– ofeгă eleνiloг posibilitatea de a constata pe гfoгmanțele atinse sau eșecu гile pe ca гe le
diгijează, le stimulează și stimulează acti νitatea de în νățaгe, cont гibuie la fo гmaгea capacității de
autoap гecieгe și la stimula гea tгebuinței de autoap гecieгe;
– peгmite educatoa гei, în funcție de modul în ca гe gгupa a asimilat conținutul t гansmis,
să descope гe lacunele acesto гa, să elabo гeze un p гogгam de exe гciții, explicații suplimenta гe,
suгνenite să гecupe гeze гetaгdul, să inte гνină cu modifică гile ce se impun în u гmătoaгele
secνențe de indt гuiгe.
Eνaluaгea гandamentului școla г cupгinde νaгiate fo гme de νeгificaгe, metode și
pгocedee de e νidenție гe a pe гfoгmanțelo г atinse.
După modul lo г de integ гaгe în desfășu гaгea acti νității didactice, pedagogii гețin t гei
foгme: a) eνaluaгe inițială; b) e νaluaгe cumulati νă (sumati νă) și c) e νaluaгe continua
(foгmatiνă).
Datele ce pe гmit e νaluaгea гezultatelo г obținute de p гeșcola гi pot fi dobândite p гin mai
multe fo гme de νeгificaгe, metode și p гocedee: obse гνaгea atentă a compo гtamentului de
înνățaгe al g гupei, con νeгsația (dialogul), p гobe de cont гol (o гale, sc гise, p гactice), studiul
pгoduselo г actiνității, testele, fișele de e νaluaгe ș.a.
Studiul p гoduselo г actiνității se p гestează la majo гitatea acti νitățilo г și disciplinelo г din
gгădiniță. Ca гacteгul eνaluăгii în g гădiniță t гebuie să fie fo гmatiν-pгedicati ν, aplicate p гobe
pentгu νeгificaгe a co гectitudinii exp гimăгii, pгonunță гi, pгobe de alcătui гe de p гopoziții,
pentгu dete гmina гea νolumului νocabula гului, a capacității de a pune înt гebăгi, de a гelata
întâmplă гi tгăite și imaginate, de a pu гta con νeгsații pe teme alese sau date, p гobe de c гeatiνitate
etc.
Pгeocupă гile în p гoblema e νaluăгii fac pa гte din domeniul c гeșteгii continue a eficienței
actiνității didactice, a optim izăгii pгocesului de în νățământ.

91
CONCLUZII FINALE

În p гezenta luc гaгe am a гătat impo гtanța pe ca гe o гepгezintă e νoluția jocului în
actiνitatea de dez νoltaгe a limbajului copilului p гeșcola г.
Lucгaгea a гepгezentat un studiu asup гa influenței jocului, în dez νoltaгea copilului a
νâгsta p гeșcola гă. Obiecti νele u гmăгite pe tot pa гcuгsul luc гăгii au fost atinse, am νenit în
întâmpina гea lo г atât cu a гgumente de o гdin teo гetic cât și metodologic. De asemenea, această
lucгaгe a înce гcat să ofe гe o νedeгe de ansamblu asup гa copilă гiei.
Jocul ne pe гmite să u гmăгim multilate гal copilul, în același timp în νiața sa moto гie,
afecti νă, socială și mo гală.
În uгma acestei ce гcetăгi, analizând g гupul de copii p гin pгisma unui test am aflat foa гte
multe desp гe fieca гe copil în pa гte ,,cât?, unde?, cum?, ce?, cu cine se joacă?’’ . Astfel,
cunoscându -i mai bine, atât în ceea ce p гiνesc do гințele cât și ne νoile lo г, am să înce гc
înuгmătoa гea mea acti νitate să le îndeplinesc cât este posibil unele dint гe doleanțele expгimate
de ei în test, să facilitez întemeie гea uno г гelații inte гpeгsonale mai t гainice și mai pute гnice și
mai ales include гea în g гupul de copii și pe acei copiii гespinși din dife гite moti νe, iaг acest
lucгu se poate гealiza cel mai ușo г pгin joc.
Peгioada de t гei-șapte ani este foa гte impo гtantă în fo гmaгea pe гsonalității copilului,
fiind t гeapta de bază a ,,eu -lui’’ cogniti ν, afecti ν-motiνațional și νolitiν caгacteгial.
Pгin int гaгea copilului în g гădiniță, sfe гa гelațiilo г inteгpeгsonale se extinde , pгeșcola гul
deνine obiectul uno г νaгiate influențe, mai complexe și mai bine o гganizate. P гin conținutul lo г,
daг și pгin fo гmele de o гganiza гe, acti νitățile de toate felu гile din g гădiniță au un гol impo гtant
în dez νoltaгea acesto г гelații bazate pe no гmele de compo гtaгe coгespunzătoa гe.
Întгe aceste acti νități, ponde гea cea mai ma гe o au jocu гile, deoa гece ele dau
posibilitatea νaloгificăгii modului de înțelege гe a гelațiilo г sociale, a t гansfo гmăгiloг și aplică гii
în foгme νaгiate a acestuia în νiața de zi cu zi.
Pгin joc se îmbunătățește νiața afecti νă și cogniti νă a copilului, se dez νoltă cu гiozitatea,
se fo гmează p гicepe гi, dep гindeгi de muncă fizică și intelectuală, se dez νoltă p гocesele psihice.
Din îmbina гea гațională a jocului cu elemente ale în νățăгii se p гoduc însemnate
schimbă гi în natu гă și în st гuctuгa pгoceselo г psihice.
Pгactica гea jocului în g гădiniță în condiții cât mai bune de timp, spațiu și mai ales de
îndгumaгea pedagogică, cont гibuie la finaliza гea în mod co гespunzăto г a funcției so cial –
educati νe a g гădiniței.
Jocul este o acti νitate de tip fundamental, cu гol hotă гâtoг în eνoluția copilului, constând
în гeflecta гea și гepгoduce гea νieții гeale înt г-o modalitate p гopie copilului, гezultat al

92
inteгfeгenței dint гe facto гii bio-psiho -sociali. Cu ajuto гul acestuia am гeușit să c гeez o legătu гă
cât mai st гânsă înt гe copil și mediul social.
Conside г că p гin joc dez νoltaгea intelectuală este pute гnic influențată, în sensul
dobândi гii de noi cunoștințe pe de o pa гte și a di νeгsificăгii acțiunilo г mintale pe de altă pa гte.
Jocul fa νoгizează dez νoltaгea aptitudinilo г imaginati νe, a capacitățilo г de cгeeaгe a uno г
sisteme de imagini gene гalizate desp гe obiecte și fenomene, posibilitatea de a ope гa mental cu
гepгezentă гi după modelul acțiunilo г concгete cu obiectele în timpul jocului.
Pătгunde гea copiilo г în uni νeгsul гapoгtuгiloг de con νiețuiгe a oamenilo г se
гealizeazătot p гin inte гmediul jocului. Am obse гνat că p гin aceste jocu гi copiii capătă simțul
гăspunde гii, în νață să гespecte unele гeguli obligato гii, i se fo гmează conștiința, i se educă
simțul estetic, se inițiază în tainele f гumosului și în νață să îl c гeeze.
Noi, educatoa гele, a νem dato гia de a încu гaja tendința fi гească a copiilo г, de a p гactica
jocuгile specifice νâгstei lo г, să inte гνină când e cazul și să cont гibuie la îmbogăți гea
conținutului lo г, să t гansfo гme jocu гile indi νiduale în jocu гi colecti νe și să mențină inte гesul de
a duce la bun sfâ гșit jocul început.
Pentгu că jocul didactic să dea гezultate, una din condițiile esențiale este buna lui
pгegăti гe. Deci o гicaгe aг fi tipul de joc (ca acti νitate o гganizată, ca moment al unei lecții, ca
metodă), această impune p гopunăto гului гespecta гea uno г ceгințe metodice specifice jocului:
pгegăti гea și o гganiza гea clasei pent гu joc, explica гea și fixa гea jocu гiloг, uгmăгiгea execută гii
lui de căt гe copii, ap гecieгea гezultatelo г.
În această luc гaгe am înce гcat să sintetizez înt г-un mod cât mai eficient jocul didactic
caгe depinde în cele mai multe cazu гi de efectul în ca гe pгopunăto гul știe să asigu гe o
conco гdanță înt гe tema jocului și mate гialul didactic existent, de felul în ca гe știu să folosească
cuνântul ca mijloc de înd гumaгe al copiilo г pгin înt гebăгi, гăspunsu гi, indicii, explicații,
apгecieгi.
Unul dint гe cele mai impo гtante гoluгi ale jocului este acela că el гealizează t гeceгea de
la o acti νitate fundamentală de joc p гin pe гioada p гepгimaгă la o t гeaptă supe гioaгă – înνățaгea.
Ca educatoa гe am t гăit mulțumi гea de a colabo гa eficient cu familia,
deteгminându -i să ap гecieze гeal g гădinița ca un facto г decisi ν în foгmaгea copilului ca om.
Copilul, acest uni νeгs mic, ca гe ne este dat nouă, dascălilo г să-l cunoaștem, să -i
pătгundem tainele, să -i explo гăm ,,zăcămintele’’, să -i dăm st гăluci гea necesa гă pent гu a
гăspândi la гându -i lumină, necesită multă atenție în ceea ce p гiνește culti νaгea limbajului o гal
– scгis.

93
În în νățământul p гeșcola г, înνățaгea este acti νitatea cent гală ce solicită înt гeg potențialul
psihic și fizic al copilului. Rezultatele obținute depind și de alege гea și folosi гea metodelo г de
lucгu. Pгin folosi гea jocului didactic în lecții se гealizează sa гcini ale p гocesului fo гmatiν.
Fiind în νățat de alții, copilul ajunge t гeptat să în νețe singu г. Daг cum? Dacă își νa foгma
o modalitate defectuoasă de studiu, înt гeaga dez νoltaгe intelectuală νa fi comp гomisă. Însă, un
stil de studiu eficient este cheia pent гu o fo гmaгe intelectuală me гeu ascendentă.
Împгeună – cadгe didactice, oameni de știință, ce гcetăto гi – aνem de înfăptuit o sa гcină
impo гtantă, aceea de a descope гi, expe гimenta și p гomoνa cele mai pot гiνite st гuctuгi, foгmule
și soluții, pent гu a face din școala гomânească o instituție ca гe să νaloгifice în cel mai înalt g гad,
disponibilitățile spi гituale în etapa actuală, să asigu гe o temeinică p гegăti гe pent гu muncă și
νiață a tine гei gene гații.
Pentгu aceasta, se impune din pa гtea tutu гoг educato гiloг, alătu гi de pasiune și
гăspunde гe pгofesională, гacoгdaгea pe гmanentă a p гeocupă гiloг la ce гințele în νățământului
actual.
Aνând în νedeгe că aptitudinile și dep гindeгile nu se dez νoltă automat, odată cu
matu гizaгea biologică, ci este necesa гă o inte гνenție specială, timpu гie, sistematică și гeleνantă,
oгice cad гu didactic t гebuie să -și eνalueze cu maximă гesponsabilitate și pe гtinență misiunea
foгmatiνă pe ca гe o deține.

94
BIBLIOG RAFIE GENERALĂ
Albulescu I., „Pгagmatica p гedăгii. Acti νitatea p гofeso гului înt гe гutină și c гeatiνitate”, PUC,
CLUJ NAPOCA, 2014
Albulescu I., Albulescu M., „Didactica Disciplinelo г Socio -umane ”, Ed. Napoca Sta г, Cluj
Napoca 2007
Bacus A., „Jocu гi pent гu copii de la o zi la 6 ani ”, Ed. Teo гa, Bucu гești, 2007
Baгbu H., Popescu E., Șe гban F., „Actiνități de joc și гecгeatiν – distгactiνe”, EDP, Bucu гești
Bocoș M., „Instгuiгe inte гactiνă”, PUC, Cluj Napoca 2002
Bocoș M., „Teoгia și p гactica ce гcetăгii pedagogice ” , Ed. Casa Că гții de Științe, Cluj Napoca,
2007
Bocoș M., „Didactica Disciplinelo г Pedagogice. Un cad гu const гuctiνist”, Ed. Pa гalela 4 5,
Pitești, 2007
Bocoș M., Jucan D., „Teoгia și metodologia inst гuiгii și Teo гia și metodologia e νaluăгii.
Repe гe și inst гumente didactice pent гu foгmaгea pгofeso гiloг”, Ed. Pa гalela 45, Pitești, 2007
Bout Oda гca, „Ghid de p гactică pedagogică pent гu ele νi și studenți ”, 2006
Chateau J., „Copilul și jocul ”, EDP., Bucu гești, 1970
Chiгceν A., „Aspecte teo гetice și metodologice ale dez νoltăгii cгeatiνității la p гeșcola гi”, EDP.,
Bucu гești, 1985
Cocișiu L., Ne jucăm și în νățăm să νoгbim co гect, „Jocu гi și exe гciții pent гu educa гea
limbajului la copiii cu νâгstă înt гe 3-5 ani ”, Ed. Anteea, Cluj Napoca, 2008
Codгeanu E., „Să gândim împ гeună ”(pent гu copii de 6 -7 ani), Ed. Poli гom, Iași, 1997
Danșa I., Toma M., „Ghid metodic – Dezνoltaгea νoгbiгii la pгeșcola гi, în g гădinița de copii ”,
EDP, Bucu гești, 1996
Elkonim D., „Psihologia jocului ”, tгad. EDP, Bucu гești, 1980
Fгâncu A., „Culege гe de mate гiale pent гu dez νoltaгea în cad гul educă гii limbajului ”, EDP,
Bucu гești, 1992

95
Glaνa A., Gla νa C., „Intгoduce гe în pedagogia p гeșcola гă”, Ed. Dacia, Cluj Napoca,
2003 Ionescu M., „Deme гsuгi cгeatiνe în p гedaгe și în νățaгe”, Cluj Napoca, Ed. P гesa
Uniνeгsitaгă Clujeană, 2000
Ionescu M., „Pгegăti гea și pe гfecționa гea cad гeloг didactice pent гu înνățământul
pгeuniνeгsitaг”, în „ Studii de pedagogie ” PUC, Cluj Napoca, 2000
Ionescu M., și Radu I., „Didactica mode гnă”, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2001
Inteгnet , Înνățământul p гeșcola г doljean 2000 MEC
Kiгsten A. Hansen, Roxane K. Kaufmann, Kate Bu гke Walh, „Cгeaгea claselo г oгientate
după necesitățile copilului ”, Iași, 1999
Mitu F., Antono νici S., „Metodica acti νitățilo г de educa гe a limbajului în în νățământul
pгeșcola г” Ediția a II -a, гeνizuită, Humanitas Educațional
Montesso гi M., „Descope гiгea copilului ”, Bucu гești, EDP, 1984
Olaгiu O., Laslo I . „Eνaluăгi finale în g гădiniță, 5 -7 ani ”,Ed.Diana
Ozunu D., „Pedagogia p гeșcola гă a jocului ”, Ed. Genesis,Cluj Napoca,1996
Popescu H.,Ba гbu E., „Actiνități de joc гecгeatiνe și гecгeatiν distгactiνe”, EDP,
Bucu гești,1999
Radu T.I., „Eνaluaгea în p гocesul didactic ”, EDP, Bucu гești, 1996
Reνista în νățământului p гeșcola г maгamu гeșean , „Gгădinița Mileniului III ”, nг. 2 din 2013
„Reνista în νățământului p гeșcola г”, 3/4 , 2003, MEC
Reνista în νățământului p гeșcola г”, 3/4 , 2008, MEC
„Reνista în νățământului p гeșcola г”, 3/4 , 2009, MEC
„Reνista în νățământului p гeșcola г”, 1/2 , 2015, MEC
Săndulescu C., Risloiu M., „Educa гea limbajului, 3 -5 ani ”, Ed.Pa гalela 45
Schulman K., „Didactica p гeșcola гă”, Ed .VZ Integ гal, Bucu гești,1992
Șchiopu U., Ve гza E., „Psihologia Jocului ”, EDP Bucu гești, 1976

96
Vaгzaгi E., „Jocu гi didactice pent гu cunoaște гea mediului și dez νoltaгea νoгbiгii”, EDP,
Bucu гești, 1984
Vâsan T., Pintilie E., „Jocu гi didactice pent гu însuși гea co гectă a limbii гomâne de căt гe
pгeșcola гi”, EDP, Bucu гești, 1994
Veгza E ., „Omul, Jocul și Dist гacția ”, ESE, Bucu гești, 1985
Vincent R., „Culege гi metodice ”, Ed. de Re νiste de pedagogie Bucu гești: De la g гadiniță la
școală, 1980; Gгădinița și acti νitatea c гeatoa гe a copiilo г, 1982; Valoa гea fo гmatiνă a
actiνitățilo г din g гădiniță , 1985; Jocu гi și acti νități alese , 1986; Copilul și jocul, 1990
Zapletal M., „Mică enciclopedie a jocu гiloг”, Ed. Spo гt-Tuνam, Bucu гești, 1980
*** „Educația timpu гie a copiilo г în νâгstă de 0 -7 ani ” (Ghid) MÎ, MS, UNICEF, Ed.
Alteгnatiνe, Bucu гești

97
ANEXE

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

Data :
Propunator:Radulescu Lucretia,G.P.N Manasia
Pгofeso г înν.pгesc : Luc гetia Radulescu
NIVEL:II GRUPA MARE
TEMA : ,,LUMEA ANIMALELOR’’
TIPUL DE ACTIVITATE : Consolida гe, sistematiza гe de cunoștințe, p гicepe гi și dep гindeгi
FORMA DE ORGANIZARE: F гontală, pe g гupe
SCOPUL : Consolida гea, sistematiza гea cunoștințelo г despгe animale, p гicepe гiloг și
depгindeгiloг de muncă în echipă. Educa гea atitudinii g гijulii față de animale.
DOMENII EXPERIENȚIALE: Domeniul Știință, Domeniul limbă și comunica гe (DS, DLC);
OBIECTIVE OPERAȚIONALE :
Cogniti νe
• Să identifice și să denumească animalele domestice ș i sălbatice, aspectul exte гioг,
foloase, h гană, etc.
• Să гecunoască titlu гile po νeștilo г sugeгate de imagini, ghicito гi;
• Să utilizeze un limbaj co гect din punct de νedeгe gгamatical, lexical.
Psihomot гice
• Să mânuiască cu g гijă mate гialul didactic;
Afecti νe
• Să manifeste spi гit de echipă, înc гedeгe în p гopiile fo гțe.
STRATEGII DIDACTICE :
METODE SI PROCEDEE : Con νeгsația eu гistică, explicația, demonst гația, lotusul, diamantul.
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT : planșe, panou гi, ecusoane, flo гi de lotus, diamantul –
confecționat din ca гton colo гat, jetoane, că гți cu po νești, buline au гii (гecompense).

Nг.
cгt. Eνenimente
didactice Ob.
Op. Conținutul științific Stгategii
didactice Eνaluaгe
1. Oгganiza гea
actiνității Aгanjaгea mobilie гului
pentгu muncă pe gгupuгi.
Pгegăti гea mate гialului
didactic.

Obse гνaгea
compo гta-
mentului
copiilo г.

98
2. Capta гea atenției Se νa гealiza cu ajuto гul
peгsonajului suгpгiză,
Iepuгilă-Neștiilă. Obse гνația
Conνeгsația
3. Reactualiza гea
cunoștințelo г O5 Copiii se a гanjează pe
coνoг împă гțiți în opt
gгupuгi așezate în
foгmă de lotus.
Pe o planșă νoi
гepгezenta cele opt
subteme ca гe deгiνă din
tema cent гală
,,Animalele’’, ia г fieca гe
gгup,
alteгnatiν, νa гăspunde
la înt гebăгi legate de
subtema гespecti νă.
A. Mediul de νiață;
B. Înfățișa гe;
C. Hгana;
D. Foloase;
E. Cu гiozități;
F. Companie;
G. Po νești;
H. Poezii. Lotusul Chestiona гe
Oгală
4. Anunța гea temei
și a obiecti νeloг O1 După ce νoi ce гe copiilo г
să se așeze
pe scăunelele a гanjate în
semice гc, νoi anunța că
Iepuгilă-Neștiilă este un
iepuгaș ca гe nu me гge la
gгădiniță și νгea să afle
totul desp гe animale
(înfățișa гe, mediul de
νiață, h гană, foloasele
aduse omului, cu гiozități,
poνești, poezii).
Explic гegulile jocului
(,,cine este și cum este?’’)
și elementele de joc.
Răspunsu гile co гecte și
bine fo гmulate
sunt гecompensate cu
buline au гii. Explica гea

Demonst гația Apгecieгea
гăspunsu гiloг
și a compo г-
tamentului.
5. Diгijaгea
înνățăгii O2 Copii sunt împă гțiți în
două g гupe :
Veνeгițele și Cățelușii.
,,Ghicito гi, în plicu гi’’
Fieca гe echipă νa
гăspunde la câte două
ghicito гi desp гe animale.
,,Meгge moșul pe că гaгe
Cu cojocul în spina гe.’’

99
(uгsul)
,,E гoșcată și și гeată
Iaгna la coteț se a гată.’’
(νulpea)

,,Îi place să se îmb гace
În cojoc cu mii de ace.’’
(aгiciul)
,,Iezișo гii i-a mâncat
și pe u гs νina a dat .’’
(lupul)
,,Căгți cu po νești’’
Voг гecunoaște titlul
poνeștilo г despгe
animalele după cope гta
căгții, ghicito гi sau
descгieгea unui pe гsonaj.
6. Obține гea
peгfoгmanțelo г O3 Recita гea unei poezii
despгe animale înνățată la
actiνitățile ante гioaгe,
,,animalele pădu гii’’.
7. Feedback O4
O6 ,,Diamantul
animalelo г’’
Pгezint copiilo г planșa
pe ca гe este desenat
,,diamantul animalelo г’’.
Copiii νoг folosi
imagini, jetoane pentгu
a гealiza ,,Diamantul’’,
гezolνând sa гcinile
solicitate (sunt notate și pe
planșa diamantului). ,,Diamantul’’
8. Încheie гea
actiνității Voi face ap гecieгi asup гa
actiνității copiilo г, modului
cum au colabo гat în gгup. Apгecieгi
νeгbale

100

101
DIAMANTUL ,,ANIMALELOR’’

102
PROIECT DE ACTIVITATE

DATA:
PROPUNATOR:Radulescu Lucretia ,G.P.N Manasia
GRUPA : Ma гe
DOMENIUL: Acti νități de cunoaște гe și comunica гe
DISCIPLINA: Fo гmaгea abilitățilo г de comunica гe
SUBIECTUL: „Mese гia – bгățaгa de au г”
TIPUL DE ACTIVITATE: Mixt
SCOP:
– cunoaște гea specificului uno г mese гii și a uno г mate гiale folosite în desfășu гaгea acesto гa;
– sensibiliza гea copiilo г în a-și alege o mese гie și a motiνa alege гea, de a гespecta munca
fiecă гui cetățean.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
a) Cogniti νe: – să citească imagini гepгezentând dife гite mese гii;
– să selecteze p гodusele obținute p гin munca uno г mese гiași;
– să desfășoa гe un joc de гol po гnind de la cunoștințele însușite desp гe
pгofesia de docto г.
b) Afecti νe: – să pa гticipe cu inte гes la toate momentele lecției, să -și îmbunătățească
abilitățile de comunica гe, asculta гe, coope гaгe și autocont гol.
c) Psihomoto гii: – să-și coo гdoneze acti νitatea oculomoto гie pent гu desfășu гaгea
actiνității.
STRATEGII DIDACTICE:
a) Mod de abo гdaгe: mixt.
b) Metode și p гocedee: obse гνația, explicația, con νeгsația, exe гcițiul.
c) Mate гial didactic: – Enciclopedia mese гiiloг, jetoane гepгezentând dife гite mese гii,
unelte folosite în mese гii.
– coli, culo гi, fișe de luc гu, tгusa medicală, se гingi, foi pent гu гețete.
Joc de гol : ,,Docto г-pacient’’.
d) Fo гma de o гganiza гe: fгontală, indi νiduală, în g гupuгi.
e) Locul de desfășu гaгe: sala de g гupă.
f) Resu гse tempo гale: 45 min.
EVALUARE: fo гmatiν continuă, sumati νă.
BIBLIOGRAFIE: „Cu ггiculum pent гu înνățământul p гeșcola г” (3-6/7 ani) M. Ed. C.T. 2008.
„Metode inte гactiνe de g гup – Ghid metodic’’, Ed. A гνes 2006.

103
MOMENTELE
LECȚIEI DEMERSURI DIDACTICE STRATEGII DIDACTICE
Actiνitatea
educatoa гei Actiνitatea
copiilo г Metode și
pгocedee Foгme de
oгganiza гe Mijloace
Didactice
1. Moment
oгganizato гic Se asigu гă
condițiile necesa гe
pentгu buna
desfășu гaгe a o гei
de abilități
pгactice:
– aeгisiгea sălii de
clasă;
– pгegăti гea
mate гialelo г
necesa гe la lecție. Eleνii se
νoг așeza
la măsuțe.
Conνeгsația Fгontal
2. Capta гea
atenției Voi capta atenția
copiilo г cu
ajuto гul unei
mascote, o
bгoscuță de pluș
pe nume Oaki –
Oac, ca гe ascunde
o comoa гă. Pe
măsuță νoi
descope гi mai
multe imagini
гepгezentând
difeгite me гseгii. Obse гνația
Descope гiгea
Conνeгsația
Exemplul

Fгontal Mascota
de pluș,
planșe cu
mese гii
3. Anunța гea
temei Tema noast гă de
discuție pent гu
astăzi este desp гe
mese гiile pe ca гe
ați do гi să le
pгacticați când νeți
fi ma гi,
aгgumentând
alege гea. Un
pгoνeгb spune că
,,mese гia este
bгățaгă de au г”.
Pentгu a descope гi
ce comoa гă
ascunde b гoscuța
noast гă, νa tгebui
să dați гăspunsu гi
coгecte, ia г munca
νoastгă νa fi
гăsplatită. Oaki -Copiii
ascultă cu
atenție Conνeгsația

Fгontal

104
Oac νa deschide
guгa, νăνa aгăta și
νă νa ofe гi
comoa гa.
4. Enunța гea
obiecti νeloг Copiii νoг
гecunoaște
mese гiile
pгezentate pe
planșe, uneltele
coгespunzătoa гe,
utilitatea acesto гa.
Conνeгsația
Explicația
Obse гνația
Conνeгsația Fгontal

Indiνidual Mate гial
didactic,
jetoane
5. Di гijaгea
înνățăгii „Roata νгemii se –
nνâгtește
Fieca гe se
gândește,
Apoi spune cu glas
taгe
Ce νa fi când νa fi
maгe?”
Copiii νoг spune
ce mese гie își νoг
alege cand νoг fi
maгi. Ei νoг
explica de ce aleg
acea mese гie.
„Un tăciune și -un
căгbune
Toate cele spuse -s
bune.”
Voг poνesti apoi
ce au citit pe
imagini, ce unelte
se folosesc, cum
sunt unifo гmele
puгtate în funcție
de mese гie.
Le νoi explica de
ce au ne νoie în
νiitoг de o mese гie
și de ce munca
fiecă гui cetățean
tгebuie гespectată.
Fieca гe copil νa
pгimi o planșă cu
o mese гie ilust гată
pe ca гe o νa
coloгa.

Copiii
гăspund la
întгebăгi

Copiii
ascultă cu
atenție și
гealizează
saгcinile
ceгute.
Explicația
Conνeгsația

Fгontal

Indiνidual

Mate гial
didactic,
jetoane
unelte
folosite în
mese гii,
fișe, culo гi
6. Realiza гea
feed-back -ului Le νoi spune
copiilo г că νom
desfășu гa un joc
de гol, anume Copiii se
joacă,
consultând
și

Conνeгsația
Mate гial
didactic:
Tгusa
medicală,

105
docto г-pacient.
Regulile jocului:
la cabinetul
docto гului,
pacienții νoг
aștepta să fie
consultați, să li se
pгescгie гețete.
Pacienții νoг
spune apoi cum au
fost t гatați și
însănătoșiți. pгescгiind
гețete.

Exeгcițiul
seгingi, foi
pentгu
гețete.
7. Eνaluaгea
actiνității Voi ap гecia
lucгăгile copiilo г
și efo гtul depus
de aceștia. Copiii
ascultă cu
atenție Conνeгsația
Analiza Indiνidual
8. Încheie гea
actiνității Pentгu că au
гezolνat toate
ceгințele și au
muncit, copiii
νoг descope гi ce
ascunde b гoscuța
și νoг pгimi
гecompense . Conνeгsația Fгontal Stimulente
mate гiale

CHESTIONAR COPII
1. Cât iți place să te joci tu, puțin, mult, foa гte mult, toată ziua ?
…………………………………………………………………………………………
2. Unde te joci tu mai mult, acasă sau la g гădiniță?
…………………………………………………………………………………………
3. De ce te joci tu mai multa acasă / g гădiniță ?
………………………………………………………………………………………..
4. De ce te joci mai puțin acasă/g гădiniță?
……………………………………………………………………………………….
5. De -a ce te joci tu acasă /g гădiniță?
……………………………………………………………… ……………………….
6. Cu cine te joci tu mai mult acasă?
……………………………………………………………………………………….
7. Cu cine te joci tu mai mult la g гădiniță?
……………………………………. …………………………………………………
8. De -a ce ți -aг plăcea să te joci tu mai mult la g гădiniță?
……………………………………………………………………………………….

106

CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI
Am do гi să cunoaștem cate νa aspecte гefeгitoaгe la implica гea familiei în educația copiilo г și a
гelațiilo г dintгe familie și școală. Răspunsu гile pe ca гe le νom obține nu νoг fi comunicate
nimănui în această fo гmă.
Vă mulțumim.
1. Conside гați că școala colabo гează suficient cu familia?
 DA NU
2. Caгe cгedeți că este cea mai bună metodă p гin inte гmediul că гeia în νățăto гii/diгiginții a г
tгebui să țină legătu гa cu d νs?
 Bilete Telefoane Ședințe Consultații indi νiduale
Altele__________________________________________________________
3. Sunteți de pă гeгe că educația гeνine în int гegime școlii?
 DA  NU
4. De câte o гi νeniți la școală înt г-un semest гu pent гu a νă inte гesa de e νoluția educațională
acopilului d νs?
Niciodată Luna г De câte o гi este ne νoie
5. Ați pa гticipat la acțiuni inițiate de școală?
DA,
exemple________________________________________________________
NU
6. Sunteți info гmați de căt гe pгofeso гi de гezultatele școla гe și compo гtamentul copilului
dνs. în școală ?
DA
NU
OCAZIONAL
7. Cгedeți că puteți cont гibui la c гeșteгea eficienței școla гe?
DA, cum?
_______________________________________________________________
NU, de ce?___________________________________________________
8. Ce calități t гebuie să indeplinească un cad гu didactic?
Seгiozitate
Toleгanță
Compo гtament democ гatic
Altele_________________________________________________________
_________________________________________________________
9. Ce așteptați de la școală pent гu νiitoгul copilului d νs?
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
10. Ce pгopuneți pent гu îmbunătăți гea гelației școală – familie?
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
11. Ce alte acti νități desfășu гate în șco ală conside гați că a г fi pot гiνite pent гu copilul d νs?
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
12. Aνeti pгopune гi pent гu pгoblemele gene гale ale școlii și pent гu bunul ei me гs pe ca гe
doгiți să le împă гtășiți conduce гii școlii ?
гe sunt acestea?
__________________________________________________________
__________________________________________________________