Activitățile comerciale și de transport în orașul Otopeni [602756]

1
Universitatea din București
Facultatea de Geografie

Activitățile comerciale și de transport în orașul Otopeni

Studenți: Boboc Adina Ioana
Bujgoi Ella -Florentina
Specializarea: PTMLUR
Grupa: 504

București, 2017

2
Cuprins

I. Caracteristici generale
1. Localizare geografică
2. Evoluția numărului de locuitori în perioada 1992 -2015
3. Evoluția numărului de locuințe în perioada 1990 -2015
II. Dinamica activităților comerciale
1. Prezentarea succintă a activităților comerciale
2. Factorii care au determinat apariția unor noi activități
3. Importanța funcției comerciale
4. Tipuri de clientelă
5. Concurența cu alte centre comerciale
III. Dinamica activităților de transport
1. Mijloace de transport
2. Trasee de transport
3. Calitatea serviciilor
4. Inventarierea străzilor
5. Factori generatori de fluxuri
6. Dispozitive de control
7. Analiza volumului circulației
8. Grad de ocupare
9. Impactul circulației
10. Atitudinea rezidenților privind activitățile de transport
IV. Concluzii
V. Bibliografie

3
I. Caracteristici generale

I.1. Localizare geografică
Orașul Otopeni este situat la nord de municipiul București la o distanta de circa 14 km
de centrul acestuia, pe drumul national DN1 (E15) Bucuresti -Ploiesti.
Orașul Otopeni are următoarele vecinătăți:
– la Vest, comuna Mogoșoaia;
– la Nor d comuna Corbeanca și Balotești;
– la Est comuna Tunari ;
– la Sud cu municipiul București (Sector ul 1).
Din punct de vedere fizico -geografic, orașul Otopeni este așezat pe interfluvi ul
Colentina – Pasărea, in Câmpia Vlăsiei, subdiviziune a Câmpiei Române, iar din punct de
vedere administrativ – teritorial este situat în județul Ilfov.
Suprafata administrativ -teritoriala actuala a orasului Otopeni este de 31,52 km2.
Din punct de vedere al climatului, localitatea se afla in zona temperat -continentala,
trasatura principala fiind data de succesiunea celor patru anotimpuri, diferentiate din punct de
vedere al elementelor meteorologice.
Temperatura medie multianuala este de 10,6oC, temperatura medi e a lunii ianuarie este
de -3,1o C, iar temperatura medie a lunii iulie este de 22,5oC. Temperaturile extreme absolute
au fost cuprinse intre +41,1oC (20 august 1945) si -32,2o C (25 ianuarie 1942).

4
Fig. 1. Localizarea orașului Otopeni în cadrul României și Jud. Ilfov

5
I.2. Evoluția numărului de locuitori în perioada 1992 -2015

De-a lungul timpului, datorită dezvoltării sale economice, localitatea Otopeni a cunoscut
o continuă creștere demografică. Mișcarea demografică a înregistrat rate de creștere mai
accentuate sau mai reduse, ce se reflectă în etapele de dezvoltare parcurse.
Începând cu anul 1992 când localitatea avea aproximativ 8600 locuitori și până în anul
2001 când a ajun s la 10 .000, populația comunei a înregistrat doar mică creștere, iar din 2001
și până în 2015 când a ajuns la aproximativ 14.500 de locuitori, aceasta a avut o creștere
considerabilă fapt ce se datorează mai multor factori: mișcarea migratorie a populației a
reprezentat o cauză importantă a creșterii numărului de locuitori ai localității; Otopeni este
situat foarte aproape de București, cel mai important centru economic al țării; accesul este
facil cu ajutorul mijloacelor de transport în comun până în centr ul capitalei; apropierea de
aeroporturile Otopeni și Băneasa dar și locuri de muncă de care locuitorii sunt foarte
mulțumiți .

0200040006000800010000120001400016000
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015Evoluția numărului de locuitori în perioada
1992 -2015
Nr. Locuitori

6
I.3. Evoluția numărului de locuințe în perioada 1990 -2015

În privința numărului de locuințe din orașul Otopeni, se poate observa creșterea destul de
mare a acestora din anul 1990 până în anul 2015.
În perioada 1990 – 1991 numărul acestora a fost apropiat (în jur de 3700 locuințe),
urmând ca din anu l 1992 să se observe o mică scădere a acestora. Cel mai probabil această
scădere este datorată populației ce a început să migreze spre capitală sau în strainătate.
Totodată considerăm că această scădere se poate datora și perioadei în care s -a început
construirea diferitelor clădiri destinate spațiilor comerciale și de birouri, lucru ce probabil a
condus la demolarea unor locuințe mai vechi și nelocuite ce se aflau pe terenuri cu potențial.
Din anul 1993 se observă din nou o creștere a numărului de locuințe, urmând ca în anul
2006 creșterea să fie mult mai bruscă și mai mare. Acest lucru este datorat dezvoltării orașului
în timp, ajungând un oraș cu multe posibiltăți de lucru datorită numărului mare de clădiri de
birouri din zonă, populația migrând d inspre capitală spre periferie unde și -au construit
locuințe (majoritatea au urmărit să dețină un teren unde să își ridice o casă și să aibă o
grădină, căutând să „fugă” de blocurile capitalei). Potențialul zonei a crescut, iar în zonă au
început să invest ească și dezvoltatori, astfel încât în anul 2015 numărul de locuințe al orașului
Otopeni ajungând să depășească 6900. 010002000300040005000600070008000
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015Evoluția numărului de locuințe în perioada
1990 -2015
Locuinte

7
II. Dinamica activităților comerciale

II.1. Prezentarea succtintă a activităților comerciale
Orașul Otopeni a avut parte de schimbă ri importante din punct de vedere al activităților
comerciale de -a lungul timpului. Au trecut acei ani în care în Otopeni, chioșcurile, buticurile
și micile magazine erau la putere. De o bună perioadă de timp activitatea comercială se
desfășoară în cadrul a numeroase societăți și firme de prezentare și comercializare a unei
game foarte diversificate de produse, de la automobile și carburanți, la produse alimentare și
horticole.
Un loc important în domeniul comercial îl dețin societățile de comercializa re a produselor
petroliere, reprezentate pe teritoriul orașului Otopeni prin benzinăriile ROMPETROL, MOL,
LUKOIL, AGIP, OMV PETROM.
Realizarea complexului comercial METRO a fost una din primele mari investiții
comerciale din Otopeni. Metro Otopeni a fost primul magazin Metro al retailului german din
România, deschis în toamna anului 1996 și primul magazin tip cash &carry din România. Din
anul 2005, în urma realizării noului complex Băneasa Shopping City, magazinul din Otopeni
a fost relocat în Băneasa, la doar câțiva kilometri. La Otopeni mai funcționează doar birourile
societății și comercializarea de materiale de construcții.

Fig. 2. Fostul magazin METRO din Otopeni

8
Printre investițiile comerciale importante din orașul Otopeni se mai înscriu so cietățile de
prezentare, comercializare și întreținere a autoturismelor produse de firme precum:
AUTOMOBILE BAVARIA (BMW), PEUGEOT, OPEL, FERRARI, LOTUS.
Dintre celelalte societăți reprezentative de comercializare a diferitelor produse, se mai
remarcă :
– LAZARIDIS, IR COLOUR S.A., pentru materiale de construcții
– NEOSET, BELLONA, CASA ROMA, SECAN IMPEX S.R.L. etc., pentru mobilă și
decorațiuni interioare
– ROMSTAL IMEX S.R.L., DIAMANT, pentru instalații și echipamente sanitare,
termice etc.
– ETCO NETWORK S.R .L. (Membră a Mayer Kuvert Group GMBH), pentru bunuri de
consum nealimentar
– MEDICA FARMIMPEX S.R.L., pentru produse farmaceutice
– CRIS STYLE IMPEX S.R.L. (CRIS GARDEN PLAZA) și SEMPERVIRENS, pentru
flori naturale, arbuști ornamentali, accesorii pentru grăd inărit
Lista societăților comerciale de desfacere a diferitelor produse este extinsă, ea incluzând pe
lângă societățile mari (dintre care cele mai importante au fost menționate mai sus), numeroase
societăți mici și mijlocii.

II.2. Factorii care au determinat apariția unor noi activități
Un prim factor în apariția noilor activități comerciale este dezvoltarea orașului . În ultimii
ani, primăria orașului a realizat investiții importante care au schimbat fața orașului și au
ridicat standardul de vi ață al locuitorilor săi. Străzi cu un număr important de locuitori (Str.
Polonă. Str. Țibleș, Str. Argeș etc. ), precum și toate străzile din cartierul Otopenii de Jos
beneficiază de rețele de apă și canalizare și trotuare asfaltate.
Odată cu moderniz area în întregime a infrastructurii, având în vedere numărul mare de
locuințe nou construite, cartierul Odăi va deveni un cartier spectaculos al orașului Otopeni cu
un impact pozitiv asupra noilor activități comerciale din zonă și îmbunătățind calitatea vi eții
locuitorilor săi.

Un alt factor al apariției acestor noi activități comerciale este Aeroportul Internațional
Henri Coandă , cel mai mare aeroport din România. Acesta este tranzitat anual de aproximativ
7 milioane de pasageri. Aeroportul este acce sibil din București atât cu ajutorul liniilor de

9
autobuz RATB 780 și 783, cât și cu linia CFR Henri Coandă Expres care leagă Gara de Nord
de o stație aflată la 1,2 km de aeroport, de unde călătorii sunt preluați cu autobuzul pentru
restul destinației până la terminal.

De asemenea, și Drumul Național 1 care face legătura între București și nord -vestul țării
este un al factor al apariției noilor activități comerciale. Tronsonul din DN1 în zona de nord a
Bucureștiului a fost modernizat în anul 2005, are trei benzi de circulație pe sensul de mers,
două noi intersecții la Aeroportul Henri Coandă și un pod la Otopeni. Zilnic, la ieșirea din
București către DN1 circulă aproximativ 53.000 de vehicule, în timp ce la intrarea în
municipiul Ploiești mai ajung cir ca 39.000.

II.3. Importanța funcției comerciale
În ceea ce privește numărul magazinelor întâlnite în orașul Otopeni, aces ta este format din
numeroase tipuri de activități comerciale. Astfel avem:
 Supermarket -uri: Metro Cash & Cary SRL, situat pe Str. Calea Bucureștilor, nr. 289 ;
 Magazine de electrice și electrocasnice : Diamant Servimpex SRL, sit uat pe Str.
Bucureștilor nr.16 sau pe Str. Bucureștilor la nr. 34;
 Magazine auto : Eurial Lesing SRL, situat pe Str. Bucureștilor, nr.2 4; Bavaria Rent
SRL, situat pe Str. Horia, Cloșca și Crișan, nr.17 ; Union Mot ors Romania SRL, situat
pe Str. Calea Bucureștilor, nr. 201 -203; Automobile Bavaria SRL, situat pe Str. Horia,
Cloșca și Crișan, nr. 17; Eurial Invest SRL, situat pe Str. Calea Bu cureștilor, nr.24 ;
 Magazine pentru accesorii auto: Motorhome SRL, situat pe Str. Bucureștilor, nr.4 ;
 Magazine alimentare : Iamacan Comexim SRL, situat pe Str. 23 August, nr.2 ; Elixirul
Tineretii Prod -Com Impex SRL, situat pe Str. Calea Bucureștilor, nr.86; Arom Impex
SRL, situat pe Str. Calea Bucureștilor nr.86 ;
 Uz casnic și gospodăresc : Diamant Servimpex SRL, situat pe Str. Calea Bucureștilor
nr. 34;
 Magazine de mobilă : Ref Ref Project Construct Company S RL, situat pe Str.
Bucureștilor nr.208; Roma Casa & Giardino SRL, situat pe Str. Calea Bucureștilor
nr.37 ;
 Magazine de flori : Cris Style Impex, situat pe Str. Calea Bucureștilor, nr.247 .

10
Pe lângă toate aceste exemple, în orașul Otopeni se mai pot gasi și magazine mixte,
magazine de îmbrăcăminte și încălțămi nte, magazine pentru materiale de construcții,
papetării , birotică și jucării, librării.

Fig. 3. Magazin alimentar

Fig. 4. Magazin cu haine pentru copii

11

Fig. 5. Magazin pentru articole de casă

Fig. 6. Magazin – service calculatoare

12
II.4. Tipuri de clientelă
Pe teritoriul orașului Otopeni întâlnim două tipuri de clientelă. Clientela polară care se află
în aria de influență a magazinului, aici referindu -ne în special la clienții fideli care își
achiziționează bunurile regulat de la același mag azin, cei care locuiesc în apropiere sau cei
care sunt foarte mulțumiți de servirea și tratarea în magazinul respectiv.
Al doilea tip de clientelă ce se regăsește în magazinele din Otopeni este clientela pasageră.
Aceasta se referă la persoanele care sunt doar în trecere: persoanele care au locul de muncă în
apropierea magazinului, persoanele care se duc spre aeroport și fac o ultimă oprire înainte de
a ajunge la acesta etc. Scopul deplasării acestui tip de clientelă nu este un anumit magazin.
Indiferent de tipul de clientelă, orașul Otopeni stă foarte bine la capitolul activitate
comercială și nu duce lipsă de cli enți, fie aceștia polari, fie pasageri.

II.5. Concurența cu alte centre comerciale
În ceea ce privește concurența cu alte centre comerciale, magazinele micuțe din orașul
Otopeni concurează cu magazinele de tip supermarket (Lidl, Carrefour Express) din oraș sau
cu magazinele din zona Băneasa Shopping City.
Concurența dintre cele aceste magazine se manifestă în condițiile specifice pieței de retail
românesc, respectiv în măsura în care marile magazine sunt situate în proximitatea celor mici.
Dintre elementele considerate ca factori generatori de concurență între magazine se disting
poziționarea acestora, categoria de clienți cărora li se adresează și, într -o mai mică măsură,
gama de produse.
În timp ce oferta magazinelor tip supermarket furni zează produse pe care oamenii le
achiziționează zilnic, oferta micilor magazine se adresează în special cumpărăturilor
ocazionale de produse specifice. Majoritatea consumatorilor preferă magazinele de tip
supermarket în weekend, pentru a face cumpărături î n volum mai mare, preferând magazinele
mici pentru cumpărăturile din cursul săptămânii.

13
III. Dinamica activităților de transport

III.1. Mijloace de transport
Datorită așezării sale geografice, în imediata apropiere a capitalei României, București, și a
existenței pe teritoriul său a Aeroportului Internațional Henri Coandă, care îi conferă un statut
privilegiat, orașul Otopeni a cunoscut o dezvoltare economică și socială continuă.
În ceea ce privește mijloacele de transport, orașul Otopeni nu ar e în prezent linii proprii de
transport. Legătura dintre orașul Otopeni și municipiul București precum și a localităților
situate în partea de nord a acestuia se realizează cu mai multe mijloace de transport ale RATB
și anume: 780 – linie expres , 783 – linie expres, 449, 443, 444, 448, 450,451, 452.
Alte mijloace de transport cu ajutorul cărora se poate ajunge în orașul Otopeni sunt Maxi –
Taxi, Taxiul, trenul dar și cu avionul.

Fig. 7. Transport în comun – linia 451

14
III.2. Trasee de transport
Linia de transport în comun 780 are următorul traseu: Gara de Nord – Clăbucet – Piața
Presei – Aeroport Băneasa – Aleea Privighetorilor – AMCO – Primăria Otopeni – Aeroport
Henri Coandă. Această linie își începe programul de circulație la ora 5:15, ia r ultima mașină
pleacă de la un capăt către celălalt la ora 23:05.
Linia de transport în comun 783 este linie express și are următorul traseu: Aeroport
Otopeni – Otopeni – Aeroport Băneasa – Casa Presei Libere – Arcul de Triumf – Piața
Victoriei – Piața Romană – Piața Universității – Piața Unirii. Această linie are și program de
noapte.
Linia de transport în comun 449 are traseul următor: Piața Presei – Gara Băneasa – Pod
Băneasa – Aeroport Băneasa – Drumul Mătăsii – Institutul Meteorologic – Aleea
Privighetorilor – Pasaj C.F.R. Otopeni – AMCO – Primărie Otopeni – ICSITMUA –
Aeroportul Henri Coandă –Filan – Geriatrie Otopeni – C.F.R. Balotești. Această linie își
începe programul de circulație la ora 04:30, iar ultima mașină pleacă de la un capăt c ătre
celălalt la ora 22:30.
Linia de transport 443: Tîncăbești – Săftica – Otopeni – Aeroportul Băneasa –Piața Presei
Libere
Linia de transport 444: Snagov – Tîncăbești – Săftica – Otopeni – Aeroportul Băneasa –
Piața Presei Libere
Linia de transport 448: Sitaru – Grădiștea – Moara -Vlăsiei – Balotești – Otopeni –
Aeroportul Băneasa – Piața Presei Libere
Linia de transport 450: Balotești – Otopeni – Aeroportul Băneasa – Piața Presei Libere
Linia de transport 451: Moara -Vlăsiei – Balotești – Otopeni – Aeroportul Băneasa – Piața
Presei Libere
Linia de transport 452: Căldărușani – Grădiștea – Moara -Vlăsiei – Balotești – Otopeni –
Aeroportul Băneasa – Piața Presei Libere
Traseul Maxi -Taxi-urilor este următor ul: Periș – Tîncăbești – Săftica – Otopeni –
Aeroportul Băneasa – Piața Presei Libere.
Căile feroviare sunt dispuse la limita de vest, de nord și cea de sud a orașului. Prin
extremitatea vestică și nordică trece magistrala feroviară 7 București – Urziceni – Galați.
Orașul Otopeni este deservit de stația (gara) Balotești și stația gara Odăi. În viitor această cale

15
ferată se prevede a se moderniza prin electrificare și dublare, astfel încât să permită circulația
trenurilor de mare viteză.
Prin partea sudică trece calea ferată de centură, dublă și electrificată. Aici se află stația
Otopeni utilizată numai transportului de mărfuri.
Aeroportul Internațional Henri Coandă, cunoscut până în septembrie 2004 sub denumirea
de Aeroportul Internațional București – Otopeni a fost creat pe locul unei foste baze aeriene
miliatre a celui de -al doilea Reich, care a funcționat la Otopeni în perioada 1940 -1944. Până
în anul 1965, infrastructura bazei militare (pista de 1200 m lungime și clădirile anexe) a fost
utilizată de către aviația militară română. În prezent este prevăzut cu 2 terminale, lini ile
aeriene si operatorii sunt în număr de 38 și se ajunge în aproximativ 70 de destinații. În anul
2016 a avut aproximativ 10 milioane de pasageri.
În perspectivă, căile de transport din arealul orașului Otopeni urmează să se diversifice,
prin const ruirea unei linii de metrou și a unei linii de cale ferată, care să realizeze legătura
dintre Aeroportul Henri Coandă și municipiul București.

Fig. 8. Linia expres 783

16

Fig. 9. Aeroportul Internațional Henri Coandă

III.3. Calitatea serviciilor
În ceea ce privește calitatea serviciilor ne vom ocupa de capacitatea vehiculelor, frecvența
lor și gradul de confort. Pentru linia de transport în comun 780, în zilele lucrătoare circulă la
un interval de 20 -35 minute, iar în zilele de weekend la un interval de 35 -50 minute.
Linia express 783 circulă și ziua și noaptea. În zilele lucrătoare circulă la un interval de 15 –
20 minute pe timp de zi și la un interval de 35 -40 minute pe timp de noapte. Sâmbăta și
duminica, pe timp de zi ajung în stații la un interval de jumătate de oră, iar pe timp de noapte
la aproximativ 50 -60 minute.
Linia 449, în zilele de lucru ajunge la un interval de 15 -20 minute, iar în zilele de weekend
la aproximativ 45 -50 minute. Această linie de transport circulă doar pe timp de zi. Aproape
toate mijloacele de transport ce ajung în orașul Otopeni sunt prevăzute cu aer condiționat,
locuri pentru persoanele cu dezabilități și sunt destul de spațioase.
Maxi -Taxi circulă pe teritoriul orașului Otopeni la intervale de cir ca 30 minute. Acestea
sunt prevăzute cu aproximativ 15 scaune și nu toate au aer condiționat.

17
În ceea ce privește liniile aeriene, în prezent capacitatea operațională a aeroportului aceasta
este de 35 mișcări aeronave/oră. Acesta dispune de 2 piste c u dimensiunea de 3500 m x 45 m
fiecare, de 45 posturi de staționare pentru aeronave, de mijloace moderne de navigație
(SSR/radar primar, ILS/DME, NDB, PAR, TRANSMIȚĂTOR RVR), de mijloace de salvare
și lupta împotriva incendiilor. Capacitatea de procesare e ste de 1200 pasageri/oră de vârf/flux
pentru zborurile internaționale și de 200 pasageri/oră de vârf pentru zborurile interne.

III.4. Inventarierea străzilor
Dintre toate ramurile administrației orășenești, transportul este cel mai mult legat de
particularitățile planului orașului, iar legătura aceasta strânsă se manifestă în constituirea și
utilizarea rețelei de transport. Amplasarea rețelei de transport este condiționată într -o mare
măsură de rețeaua străzilor. Totuș i, din cauza posibilităț ii utilizării numai a anumitor străzi
pentru circulația mijloacelor care vor fi angrenate în transportul urban, la proiectarea rețelei
de transport există totdeauna o anumită liber tate în privința folosirii direcțiilor, pe o stradă sau
alta. Libertatea aceasta este determinată de condițiile profilului, lărgimea și importanța
străzilor, așezarea podurilor și a pasajelor de nivel etc., adică de dispunerea acelor elemente
ale planului care urmează să fie deservite în mod obligatoriu de către mijloacele de transport
(centrul oraș ului, gările, etc.).
Rețeaua rutieră a orașului Otopeni are o lungime totală de 113,500 km. Nu există o centură
ocolitoare, iar traficul de tranzit se derulează pe axa incontestabilă a sistemului de
comunicație terestră (DN 1), aceasta c onstituind o adevarată barieră între zonele orașului din
est și cele din vest. Trama stradală este formată (cu excepția DN 1 și a câtorva străzi) din
străzi înguste, cu multe sinuozități, în mare parte improprii circulației autobuzelor de mari
dimensiuni, ceea ce conduce la o limitare a posibilităților de alegere a unor trasee. Străzile
sunt în cea mai mare parte nemodernizate, pietruite sau chiar de pământ.
In orașul Otopeni predomină străzile cu lățimea mai mică de 5 m, rar întâlnindu -se străzi
cu lă țimi mai mari de 12 m și mai mult de jumătate din lungimea totală a străzilor nu este
asfaltată. În ceea ce privește numărul benzilor, DN 1 pe teritoriul Otopeniului are 3 benzi, iar
pe străzile lăturalnice predomină 2 benzi.

18

Fig.10. Stradă în Otopeni

Fig.11. DN1 pe teritoriul Otopeniului

19
III.5. Factori generatori de fluxuri

Companiile din Otopeni sunt concentrate în două zone: zona aeroportului Henri Coandă (în
special firmele de logistică și transport) și pe cele două laturi ale Drumului Național 1 și ale
Străzii 23 August precum și în zona de centură a Bucureștiului care se învecinea ză cu
Otopeniul.
Din punct de vedere al sectoarelor de activitate, o varietate de reprezentanți importanți din
multe domenii majore fac parte din mediul de afaceri din Otopeni. Această înflorire și
diversificare a mediului de afaceri din Otopeni s -a produs concomitent cu explozia
domeniului imobiliar ce a durat până de curând. De asemenea, sectorul bancar este și el bine
dezvoltat, majoritatea băncilor ce se găsesc în București au sucursale deschise și în Otopeni,
în zona DN1 și Strada 23 August.
Transporturile , și domeniile anexe sunt reprezentate de firme de logistică, companii de
transport aerian, companii de comisionariat vamal și companii care prestează servicii anexe
celor de transport (servicii de handling de sol pentru companiile aeriene, catering aerian etc.) .
Totodată, și centrele comerciale reprezintă importanți factori generatori de fluxuri. Există o
multitudine de firme practicante de comerț și de import -export.
Printre cele mai reprezentative companii (societăți) industriale care își desfășoară
activitatea pe teritoriul orașului Otopeni, se înscriu: PHILIP MORRIS ROMANIA S.R.L.
(fabricare produse din tutun), una dintre cele mai mari investiții industriale private din
Otopeni; FLAMINGO COMPUTERS S.A. (fabricare calculatoare și alte componente
electronice); VESTA INVESTMENT S.R.L. (producție de elemente de siguranță și
semnalizare în domeniul transporturilor) etc.
Prezența aeroportului internațional în interiorul orașului Otopeni reprezintă un factor
generator de fluxuri av ând în vedere că acesta conferă accesibilitate internațională și valori
mari ale taxelor la bugetul local. De asemenea, aeroportul desparte partea de nord a orașului
de partea de sud constituindu -se într -o barieră importantă. Prin prezența aeroportului în orașul
Otopeni se conferă localității un statut de localitate de tranzit.

III.6. Dispozitive de control

În ceea ce privește dispozitivele de control, pe teritoriul orașului Otopeni întâlnim atât
panouri de semnalizare, marcaje cât și semafoare. Marcajele rutiere servesc la organizarea
circulației, la avertizarea sau la îndrumarea participantilor la trafic. A cestea sunt aplicate pe

20
carosabil sau pe accesorii și alte elemente din zona drumurilor. Indicatoarele sunt destinate
semnalizării , în orașul Otopeni întâlni ndu-se indicatoare de avertizare, indicatoare de
orientare, indicatoare de informare, indicatoare t emporare (de semnalizare a lucrărilor) și
indicatoare kilometrice. Străzile principale din oraș sunt prevăzute cu semafoare.
O stație reprezintă locul în care începe și se termină deplasarea pe care o face călătorul,
folosind un mijloc de transport în comun. De asemenea, constitue locul unde călătorul va
trebui să aștepte sosirea vehicului de care are nevoie. În Otopeni stațiile pentru îmbarcarea –
debarcarea călătorilor sunt fixate la începutul traseului, la sfârșitul acestuia și în puncte
intermediare. Stațiile sunt amplasate în puncte care constituie destinații importante ale
călătorilor, în apropierea intersecțiilor principale și în apropierea unităților economico –
comerciale.
Numărul total de staț ii de transport publ ic existente amplasate pe DN 1 și utilizate de
trans portul public periurban (RATB) și județ ean este de 7: AMCO, Primă ria Otopeni,
ICSITMUA, Aeroportul Henri Coandă, Filan, Geriatrie Otopeni ș i CFR Balotesti. Aceste
trasee de transport public se gă sesc doar de -a lungul DN 1.

Fig. 12. Stație transport public – Primăria Otopeni

21
III.7. Analiza volumului circulației

În ceea ce privește numărul vehiculelor care circulă la o oră de vârf pe DN1 acesta se
încadrează la aproximativ …., iar pe strada principală, cea cu primăria, circulă în jur de… La o
oră obișnuită, pe DN1 circulă…, iar pe strada cu primăria….. În weekend, pe Drumul Național
1 se înregistrează aproximativ…de vehicule, iar pe strada principală din oraș circa…..
În orașul Otopeni, populația efectuează următoarele direcții de deplasare: deplasări de la
locul de muncă la locul de domiciliu și invers, deplasări pe ntru desfășurarea de activități de
aprovizionare, deplasări în tranzit etc.
Pe teritoriul orașului circulă mai multe tipuri de autovehicule: mașinile personale, TIR,
mașinile de transport public RATB, maxi -taxi, taxi -uri, autoutilitare….

III.8. Gra d de ocupare

Orașul Otopeni este un ul din cele mai aglomerate orașe din apropierea Bucureștiului.
Acest lucru se datorează existenței Drumului Național 1 ce face legătura cu Ploiești sau
Brașov, existenței Aeroportului Internațional Henri Coandă dar și prezenței multor companii
în care foar te multă lume ce locuiește în București dar și în localitățile învecinate își au locul
de muncă.
Traficul din Otopeni, la orele de vârf, devine o problemă foarte mare pentru toți
participanții mai ales pentru cei care se duc spre București de la comp aniile din oraș sau de la
aeroport. Cu aproximație, la o oră de vârf, din Otopeni până în București se ajunge într -o oră –
o oră și jumătate, iar la o oră obișnuită se face aproximativ 40 -45 minute. Pe sensul de mers
dinspre București spre munte, în special vinerea și în zilele de weekend traficul este destul de
aglomerat, conducătorii auto petrecând ore în șir atât la plecare cât și la întoarcere.

III.9. Impactul circulației
Datorită vecinătății orașului Otopeni și a zonei de agrement cu aeroportul ci vil și cu
unitatea militară, cât și datorită vecinătății cu DN1, zona se află sub un nivel ridicat de
poluare sonoră (zgomotul) concretizat prin sunetele supărătoare, produse mai ales de mașinile
și mijloacele de tr ansport. Traficul intens este in evitabil, fiind un efect al civilizației și
urbanizării, mobilității populației, evoluției obiceiurilor locale și amestecului zonelor
industriale și a zonelor urbane.

22
Poluarea aerului din regiunea București – Ilfov, cu accent deosebit pe vecinătatea orașului
Otopeni cu municipiul București, are o particularitate deosebită față de restul țării, acest lucru
datorându -se condițiilor diferite în ceea ce priveste tipul surselor de poluare, numărul acestora
și repartiția neuniformă a surselor de poluare în cadrul reg iunii.
Ca surse de poluare a aerului identificate în orașul Otopeni se identifică sursele fixe, de
obicei concentrate pe șantierele de construcții intercalate cu zonele de locuit intens populate,
sursele mobile, concentrate în special de -a lungul DN1 care traversează orașul de la sud la
nord dar și Aeroportul Internațional Henri Coandă reprezintă o sursă de poluare a aerului.

III.1 0. Atitudinea rezidenților privind activitățile de transport
Majoritatea persoanelor care locuiesc în orașul Otopeni sunt de părere că activitățile de
transport aduc mai mult efecte negative asupra orașului lor. Aceștia sunt nemulțumiți
deoarece traficul pe DN1 este infernal uneori, mai ales când se apropie weekend -ul și mulți se
îndreaptă spre munte. De asemenea, acești a mai sunt deranjați de zgomotul foarte mare
produs de circulația rutieră și mai puțin de cea aeriană chiar dacă spun că se aude cum
decolează un avion o dată la 10 minute.
Tot o nemulțumire a comunității umane de pe teritoriul orașului Otopeni este aceea că nu
beneficiază de numărul necesar de pasarele care să permită transferul dintr -o parte în alta a
DN1. Sistemul rutier actual nu asigură o circulație rutieră fluentă, în condiții de confort și de
siguranță a autovehiculelor.
Timpul de așteptar e al transportului în comun este de asemenea un lucru nu foarte plăcut
pentru locuitorii orașului.

23
IV. Concluzii
Datorită așezării sale geografice, în imediata apropiere a capitalei României, București, și
a existenței pe teritoriul său a Aeroportului Internațional Henri Coandă, care îi conferă un
statut privilegiat, orașul Otopeni a cunoscut o dezvoltare economică și socială continuă.
În ultimii ani orașul Otopeni s -a dezvoltat puternic din punct de vedere economic, datorită
investițiilor care s -au realizat sau sunt în curs de realizare de către o serie de companii
românești și străine de renume, între care amintim: Metro, Peugeot, BMW, Flamingo
Computers, Romstal, Lukoil , Banca Comercială Română, Alpha Bank, Shell, Rompetrol, Ion
Țiriac Air etc.

Activitatea comercială s -a dezvoltat atât datorită schimburilor comerciale intense cu
capitala țării cât și datorită existenței pe teritoriul orașului a unor complexuri comerciale.
În ceea ce privește activitatea de transport, orașul Otopeni nu dispune de linii proprii de
transport în comun. Legătura dintre orașul Otopeni și localitățile situate în partea de nord a
orașului precum și dintre orașul Otopeni și municipiul București se realizează cu mai multe
mijloace de transport ale RATB.
Arealul orașului Otopeni este foarte interesant pentru investitori și oferă acestora multiple
oportunități în domeniul afacerilor, fapt care va contribui în continuare la dezvoltarea
economico -socială în ritm susținut a locali tății.

24
V. Bibliografie

 http://www.otopeniro.ro/

 http://ghid.imopedia.ro/dex/otopeni -259.html
 http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%C4%82RIA+
OTOPENI/170075
 Planul integrat de dezvoltare urbană al orașului Otopeni 2010
 Studiu oportunitate transport Otopeni
 http://www.infootopeni.ro/prin -otopeni/orasul -otopeni/528 -dezvoltarea –
durabil -a-oraului -otopeni -.html