ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE ȘI EXTRACURRICULARE ÎN CUNOAȘTEREA ȘI PROTEJAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR [311360]

ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE ȘI EXTRACURRICULARE ÎN CUNOAȘTEREA ȘI PROTEJAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Autori:

[anonimizat] E-mail:ioanahudea2007@yahoo.[anonimizat] E-mail :[anonimizat]

Tătar Constantin Marcel,,profesor Școala Gimnazială Șeica Mică,E-mail : [anonimizat]

Rezumat:

Lucrarea conține definirea conceptului de activitate extracurriculară și extrașcolară și tipurile de activități care pot fi desfășurate cu elevii având drept scop protejarea mediului înconjurător.[anonimizat] a profesorului de geografie nu se poate baza doar pe o transmitere de informații si trebuie să se bazeze pe o [anonimizat].

Cuvinte cheie:[anonimizat],[anonimizat] o conștiință și o conduită ecologică devine o cerință deosebit de importantă pentru orice demers educativ școlar și extrașcolar. Educația pentru mediu are ca scop schimbarea viziunii pe care noi o [anonimizat]. Educația ecologică se poate realiza prin orice tip de activitate; școlară, extrașcolară, [anonimizat] , artistice, plastice, sportive etc. Formele  de realizare sunt diversificate: observații, experimente, [anonimizat], [anonimizat], drumeții, excursii, [anonimizat], expediții, concursuri etc.

[anonimizat], în activitățile de cunoaștere și înțelegere a [anonimizat] a mediului, [anonimizat] a [anonimizat]. [anonimizat] a oamenilor de mâine. [anonimizat], [anonimizat].

La geografie însușirea cunoștințelor cu valoare instrumentală (informațională) [anonimizat]. [anonimizat] o bună cunoaștere a [anonimizat], fie din sfera geografiei umane ([anonimizat], [anonimizat].), dar sunt puși în dificultate când li se cere aplicarea în practică a acestor noțiuni.

În vederea sporirii caracterului aplicativ al cunoștințelor, a legării mai strânse a acestora de practică și a realizării unei învățări active și temeinice este necesar să se acorde o [anonimizat], în general, a [anonimizat].

Activitățile extracurriculare în predarea geografiei

„Activitățile cu scop didactic proiectate și organizate de către profesor sub formă de călătorii pe anumite distanțe și anumite locuri, cu durată limitată sunt numite activități extracurriculare. Aceste activități reprezintă mijloace deosebite pentru formarea și educarea personalității,asigură însușirea și aprofundarea în mod direct, activ și conștient a cunoștințelor, formarea unor priceperi și deprinderi necesare pentru integrarea lor în viață, dinamizarea curiozității științifice, a spiritului de investigație și de echipă, a imaginației și a gândirii creative, călirea organismului și dezvoltarea fizică, stimularea curajului și a inițiativei.”

Pentru creșterea performaței școlare, în predarea, însușirea și dezvoltarea deprinderilor de studiu a mediului înconjurător, și nu numai, sunt necesare activități extracurriculare, cum ar fi:

vizita

drumeția

excursia

activitățile ecologice

cercul de geografie

Metode și procedee de cercetare geografică

În vederea atingerii obiectivelor se utilizează o gamă variată de metode de cercetare geografică: metoda dialectică, metoda inductivă, metoda deductivă, metoda analizei, metoda sintezei, metoda cartografică, metoda istorică, metoda experimentală indirectă, metoda modelizării, metodele matematice.

La aceste metode se adaugă și procedee de cercetare geografică:

observarea

problematizarea

descrierea geografică

reprezentarea grafică

Activități de protecție a mediului înconjurător

O activitate importantă prin care elevii pot contribui la păstrarea calității mediului sunt acțiunile de plantare de copaci ,ecologizare a unor spații verzi,colectare selectivă etc

Astfel școala are un rol esențial în educarea copiilor,în sensibilizarea lor față de problemele de mediu.

Acțiuni de plantare

Amenajarea unor ronduri cu flori

Colectare selective a hârtiei

Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru elevi. Acestea oferă elevilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învățat la școală sau acasă, să deseneze diferite aspecte, să confecționeze obiecte din materiale reciclabile variate etc

Desene cu ocazia Zilei Pământului

Realizarea unor obiecte din materiale reciclabile

Activitățile complementare concretizate în excursii și drumeții, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă elevului un anumit comportament, o ținută adecvată situației, și declanșează anumite sentimente.O activitate de înțelegere a impactului pe care omul l-a avut asupra mediului înconjurător o reprezintă vizitarea platformei industriale de la Copșa Mică.Elevii au putut observa atât degradarea estetică a peisajului cât și impactul asupra vegetației.

Platforma industrială Carbosin

Parteneriatele ajută elevii să aibă succes la școală și, mai târziu, în viață. Atunci când părinții, elevii și ceilalți membri ai comunității se consideră unii pe alții parteneri în educație, se creează în jurul elevilor o comunitate de suport care începe să funcționeze. Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esențială în organizarea școlii și a clasei de elevi. Ele nu mai sunt de mult considerate doar o simplă activitate cu caracter opțional sau o problemă de natura relațiilor publice. În cadrul acestor parteneriate se pot parcurge următoarele conținuturi: transmiterea unor informații despre ecologie, dobândirea unor cunoștințe despre relația om-mediu, educarea unor comportamente și conduite civilizate,  îmbogățirea vocabularului activ cu cuvinte din diferite domenii, cultivarea unor atitudini de investigare, cercetare etc. Posibili parteneri educaționali sunt: familia, comunitatea locală, mass-media, biserica, organizații nonguvernamentale etc.

Concluzii

Astfel entuziasmul copiilor în rezolvarea problemelor societății legate de distrugerea mediului, credința lor sinceră că pot schimba lumea, voluntariatul în slujba binelui transformă reguli simple în comportamente sanătoase și eficiente de protejare a naturii.

În acest sens trebuie găsite urgent soluții pentru oprirea agresiunii asupra naturii,refacerea ecologică și restaurarea sănătății care conform proverbului:”Mai bine mai târziu decât niciodată”au început să fie puse în practică”

Astfel nici un material intuitiv și nici o decriere geografică, oricât de sugestivă ar fi ea, nu pot să creeze reprezentări mai apropiate de realitate ca observațiile făcute asupra obiectelor și a fenomenelor geografice naturale sau cele specifice cadrului antropic. Acestea trezesc interesul pentru geografie, pentru cunoașterea condițiilor naturale și viața economică, a particularităților elementelor și fenomenelor în condițiile lor naturale, contribuie la formarea și dezvoltarea noțiunilor, deprinderilor și priceperilor.

Multe din temele prevăzute în programa școlară de geografie sunt mai greu de înțeles fără ajutorul acestor activități extracurriculare.

BIBLIOGRAFIE

1.Dulamã M., „ Didactica geografiei”, Cluj-Napoca , 1996

2.Dulamă M, „Metodologii didactice activizante”,Edit.Clusium,

Cluj Napoca,2008

3.Ilinca N, „Didactica geografiei”, Ed. Corint,București,2000