Activităti Didactice Geografice Folosite Pentru Dezvoltarea Creativitătii la Elevi

UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

LUCRARE DE LICENȚĂ

Profesor coordonator: Conferențiar doctor: Toader Pălășan

Prof.gr.I.dr. Șandor Ciprian Gabriel Decanul Facultății de Psihologie și

Științele Educației

Absolvent: Niță Ana

Iulie 2016

UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

Activități didactice geografice folosite pentru

dezvoltarea creativității la elevi

Profesor coordonator: Conferențiar doctor: Toader Pălășan

Prof.gr.I.dr. Șandor Ciprian Gabriel Decanul Facultății de Psihologie și

Științele Educației

Absolvent: Niță Ana

Iulie 2016

CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………………………………

PARTEA I

CAPITOLUL 1 – FUNDAMENTE TEORETICE ALE TEMEI

1.1. Activități creative la disciplina geografie ……………………………………..

1.2. Stimularea creativității la ora de geografie ……………………………….

CAPITOLUL 2 – DEMERSURI APLICATIVE

2.1. Jocul didactic geografic ………………………………………………………………….

2.2. Vizita geografică …………………………………………………………………………..

2.3. Materiale didactice la ora de geografie …………………………………………….

2.4. Fotografia geografică …………………………………………………………………….

2.5. Desenul geografic ………………………………………………………………………….

PARTEA A II-A

CAPITOLUL 3 – CERCETAREA APLICATĂ

3.1. Scopul și obiectivele cercetării …………………………………………………………..

3.2. Ipotezele cercetării ……………………………………………………………………………

3.3. Metodologia utilizată………………………………………………………………………….

3.4. Rezultatele obținute și interpretarea lor ………………………………………………..

3.5. Concluzii …………………………………………………………………………………………

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………………….

ANEXE …………………………………………………………………………………………………………..

INTRODUCERE

În lucrarea de față voi vorbi despre un subiect foarte important, care ajută elevul să gândească și să învețe liber, fără constrîngeri. Cadrul didactic este resursa elevilor. El crește în ochii lor atât timp cât ia parte la activitățile desfășurate cu aceștia și la procesul de învățare. A învăța un elev nu înseamnă a-i impune sau a obliga. Elevul trebuie să perceapă învățarea ca pe o cale de acces la viitorul care îl așteaptă. Fiecare lucru învățat și înțeles reprezintă o cheiță cu care acesta deschide câte o încăpere unde va găsi de fiecare dată alte cunoștințe și lucruri noi.

În această lucrare voi aborda disciplina ,,Geografie pentru clasa a IV” deoarece este începutul drumului pe care copilul pornește pentru a afla și a descoperi unde trăiește și despre mediul care îl înconjoară. Odată pornit pe acest drum, elevul va ajunge să-și cunoască țara, toate bogățiile și frumusețile pe care acesta i le oferă. El va fi într-o continuă cunoaștere și învățare. Își va extinde curiozitatea de a afla lucruri despre tot ceea ce înseamnă România dar în același timp și despre continentul pe care se află această țară.

Disiplina ,,Geografie” reprezintă pentru elevi o sursă de informații și de cunoștințe inepuizabile. Este o știința care îi dezvoltă, învață și creează. Fiind o materie care se predă din învățământul primar, geografia îl pregătește pe copil pentru lumea care îl așteaptă dincolo de școală. Îl introduce în cunoaștere și cercetare. Copilul se pregătește pentru descoperire și creație. Dacă ne gândim la tehnologia din ziua de azi, putem spune că suntem la un nivel unde avem posibilitatea să ne dezvoltăm cunoștințele și apoi să le trăim. Pentru a descoperi lumea și a o percepe, copilul trebuie să fie creativ și dornic de învățare. La școală,cadrul didactic trebuie să fie cel care îl ajută pe copil să creeze și să învețe.

În ceea ce privește disciplina geografie, cadrul didactic îi va ajuta pe copil să învețe și să creeze cu ajutorul activităților didactice geografice.

Geografia trebuie să-i facă pe elevi să observe, să dezvăluie sensul geografic al obiectelor și fenomenelor și să tragă concluzii pentru activitatea practică. Cu ajutorul activităților didactice, la orele de geografie, cadrul didactic îi ajută pe elevi să descopere și să învețe prin creativitate. El este prietenul elevilor și împreună cu ei ia parte la toate activitățile didactice desfășurate, astfel reprezentând pentru elevi un bun îndrumător, ascultător și evaluator.

Mai exact, activitățile didactice la ora de geografie îi înarmează pe elevi cu un sistem de cunoștințe despre dinamica învelișurilor Pământului, îi educă pentru spiritul dragostei față de patrie și le formează deprinderi practice în ceea ce privește protejarea mediului geografic, aprecierea fenomenelor hidrologice și meteorologice.

Geografia, ca obiect de studiu, alături de celelalte discipline de învățământ, contribuie la educația intelectuală a elevilor.

Pentru a străbate ,,meleagurile geografiei”, avem ca și prietenă de nădejde și ajutor, harta. Ea are un rol important deoarece prin culorile și semnele sale convenționale, simbolizează obiecte și fenomene geografice, îi transpune pe elevi în ținuturi îndepărtate pe care nu le-au văzut sau nu le vor vedea niciodată, face ca elevii să-și îmbogățească cunoștințele și în același timp să-și dezvolte creativitatea.

Prin excursii, vizite, lecturi, și activități practice organizate, geografia dezvoltă creativitatea, inițiativa, curajul, voința și spiritul de colectiv. Formele cele mai importante pe care le pot lua activitățile geografice în clasa a IV-a sunt: lectura geografică, studiul orizontului local, jocurile geografice, serate geografice, olimpiade geografice, expoziții geografice, confecționarea de materiale didactice, excursii și vizite. Toate aceste activități didactice, contribuie la dezvoltarea creativității elevului care îl fac pe elev să se dezvolte atât prin gândire cât și prin fapte. Fiind o disciplină a cunoașterii, geografia contribuie neâncetat cu activitățile sale la dezvoltarea creativității elevilor. Școala este locația de unde elevul pleacă să descopere și să creeze. Indiferent de disciplină, profesorul are un rol important în activarea minții elevilor. El învață în aceeiași locație ca și elevul și este sprijinul și mentorul său. În special, profesorul care predă disciplina geografie trebuie să-i formeze elevului drumul spre destinație și cunoștințele necesare pentru a ajunge la ea. El trebuie să îndrume și să formeze elevul pentru ca acesta să fie atent la fenomenele naturii, să fie curios pentru a înțelege el însuși lucrurile și faptele ce se petrec asupra lui atât direct cât și indirect.

În urma celor menționate mai sus, eu consider că disciplina geografie, este foarte de folos atât pentru elevi cât și pentru cadrele didactice. Pentru a parcurge toate activitățile didactice, cadrul didactic are nevoie de timp și materiale didactice. Toate activitățile care se desfășoară la ora de geografie au caracter educativ. Ele ajută elevul să învețe mult mai ușor și mult mai plăcut, astfel că după învățarea propriu-zisă, vor putea să gândească și să propună și ei anumite teme. La un moment dat, în viața lor, ei vor putea să culeagă în societate, creativitatea pe care au semănat-o la rândul lor în școală. Eu consider că disciplina ,,Geografie” are o foarte mare influență în viața elevilor cât și în viața noastră. Fără resursele ei bogate privitoare la ceea ce ne înconjoară și face parte din noi, am fi privați de cunoașterea lumii în care trăim.

În concluzie, lucrarea pe care o voi prezenta în cele ce urmează, este structurată în trei capitole și are ca și subiect activitățile didactice geografice și dezvoltarea creativității elevilor cu ajutorul lor. Activitatea didactică este ce-a mai bună metodă de învățare și cunoaștere pe care o putem desfășura cu elevii deoarece astfel ei învață și descoperă atât individual, în grup sau în echipă. Dacă copilul este creativ pe tot parcursul învățării sale, el își va ușura orice dificultate îi va apărea în cale.

Atît timp cât elevii participă la procesul învățării, ei evoluează și își croiesc un drum în viață. Fără școală și fără cunoștințe despre lumea în care trăim și din care facem parte, nu vom putea privi viitorul ca pe un prieten care ne oferă un trai decent în schimbul muncii noastre depuse pe tot parcursul evoluției noastre.

CAPITOLUL I

FUNDAMENTE TEORETICE ALE TEMEI

1.1.Activități didactice la ora de geografie

Activitatea didactică reprezintă acțiunea produsă de învățător împreună cu elevii săi. Prin activitate profesorul organizează, desfășoară și evaluează. Elevii sunt subiectul principal al unei activități didactice deoarece ei au cel mai mult de învățat de pe urma desfășurării acesteia. Toată acțiunea desfășurată se centrează pe elev.

La disciplina geografie, activitățile didactice îmbină partea teoretică cu partea practică și astfel se obține și se demonstrează rezultatul învățării. O activitate didactică completă cuprinde trei etape:

organizare;

desfășurare;

evaluare.

În ceea ce privește disciplina geografie, activitățile pot fi realizate frontal, individual, în grup sau în echipă. Ele ajută la relaționarea dintre elev-elev cât și elev-învățător, la cooperare și la comunicare. Sunt de folos în procesul învățării, astfel încât învățarea se realizează atât în școală cât și în afara ei (în orizontul apropiat sau îndepărtat). Activitățile didactice care pot fi realizate în clasă sau în laboratorul de geografie sunt: jocul didactic, desenul geografic, lecțiile, studiul individual, realizarea machetelor, consultații, concursuri școlare, cercul de geografie, elaborarea unor panouri decorative cu imagini și citate din domeniul geografiei, sesiuni de comunicări și referate. Pentru o bună desfășurare a activităților didactice menționate este necesară prezența următoarelor materiale, după cum urmează:

-hărțile: harta fizică a României, harta fizică și politică a lumii;

-planșe: cu conținut esențial în învățarea geografiei:”Pământul și Sistemul Solar”, ”Pământul și evoluția vieții”, ”Scara geocronologică”, ”Terra-suportul vieții”, ”Localizarea principalelor medii de viață”, ”Sistemul geografic al zonelor de latitudine”, ”Zonele biogeografice” etc.;

-fotografii: cu peisaje reprezentative atât din România cât și din alte țări , astfel încât ele să aibă un rol educativ;

-în vitrine pot fi expuse semințe, eșantioane de roci, mulaje, corali, colecția de monede și de bacnote etc.

Materialele cu care se efectuează lucrul efectiv sunt: tabla, radiocasetofonul, suportul de hărți, atlase (atlasul României, atlasul general), globuri geografice, calculatorul, imprimanta și xeroxul. Pe lângă aceste materiale există și mijloace obiectuale, mijloace scrise și grafice și mijloace audiovizuale care nu pot fi expuse din lipsa spațiului sau pentru a fi protejate. Acestea sunt:

– mijloace obiectuale: colecția de profile de soluri, colecția de roci, minerale și fosile, insectare, globuri fizice, politice, globul matematic, busole, lupa, barometrul, termometrul.

– mijloace scrise și grafice: hărți ale continentelor, hărți ale țărilor, hărți tematice, tablouri, albume, atlase, colecții de vederi, jocuri geografice, planșe tematice, schițe, desene, fotografii.

– mijloace audiovizuale: videoproiector, retroproiector, camera video, CD-uri cu fotografii sau filme didactice.

Dacă activitățile didactice sunt desfășurate într-un spațiu în care atât elevii cât și învățătorul au o multitudine de materiale și mijloace de învățământ, atunci predării și însușirii geografiei le sporește eficiența. Într-un cabinet geografic amenajat corespunzător cerințelor și nevoilor, se poate realiza:

-citirea și interpretarea hărților speciale atât individual, pe grupe sau în echipă;

-construirea unor hărți simple, machete, planșe sau postere;

-clasificarea și ordonarea materialelor strânse cu ocazia unor excursii sau vizite și anume: colecții de roci, vederi/fotografii, pliante, hărți, timbre;

-prezentarea observațiilor de teren, în urma unor aplicații practice;

-transpunerea cartografică a unor observații din orizontul local;

-desfășurarea ședințelor de cerc/club geografic;

-urmărirea unor filme documentare.

Toate activitățile învățătorului realizate cu elevii la ora de geografie au rol educativ. Materialele necesare desfășurării activităților în școală, au și ele un rol foarte important deoarece fără prezența lor învățătorul nu poate realiza la fel de eficient procesul de învățare. Ele sunt indispensabile și nu trebuie să lipsească de la orele de geografie. În ceea ce privește realizarea activităților didactice la geografie, în afara școlii, menționăm că materialele necesare desfășurării activității, sunt într-un număr mai redus decât cele din școală. Pentru activitățile didactice din afara clasei este nevoie de pregătirea teoretică a elevului, hartă și resurse materiale. Activitățile desfășurate în afara clasei și a școlii sunt: lectura geografică, vizita, drumeția, excursia, expediția și tabăra.

Obiectivele activităților didactice din afara școlii, pot fi atinse, doar dacă se respectă tematica și planul bine elaborat. Îndiferent că se desfășoară în școală sau în afara școlii, o activitate didactică necesită timp și o bună organizare, realizată conform unei planificări. Învățtorul trebuie să-și desfășoare activitatea instructiv-educativă astfel încât să îndrume copiii spre cunoașterea realității, si le formeze tehnici de învățare și acțiune bazate pe experimentare. Participarea elevului la descoperire este foarte importantă și necesară. Elevul trebuie plasat în centrul activității educative ,astfel încât,el să participe la propria sa formare. Fiind situat în centrul activității didactice, elevul parcurge un traseu propriu de învățare potrivit talentelor și aspirațiilor sale și are drept finalități ale actului didactic geografic, următoarele:

-cunoașterea orizontului local și apropiat, luând contact direct cu acesta;

-înțelegerea contextului în care se desfășoară fenomenele și procesele naturale,precum și activitățile umane, prin studierea suportului lor geografic;

-dezvoltarea dorinței de a le investiga și de a înțelege fenomenele și procesele geografice;

-cunoașterea elementelor definitorii ale realităților geografice din România, dar și din diferite regiuni sau continente, repartiția și evoluția lor teritorială și temporală, precum și importanța acestora pentru societatea omenească;

-citirea și interpretarea suporturilor grafice și cartografice folosite în geografie, dar și în diferite domenii de activitate: transporturi, agricultură, turism, meteorologie etc.;

-formarea unor comportamente, deprinderi și atitudini responsabile față de mediul înconjurător, trezirea interesului elevului de a cunoaște importanța protecției unui mediu ambiant favorizabil dezvoltării unei vieți sănătoase și echilibrate.

În urma finalităților enumerate, conștientizăm că Geografia este o știință care ne oferă răspunsul la întrebările ,,de ce”? , ,,din ce cauză”, ,,cum”?, în legătură cu fenomenele și procesele care au loc atât în Univers cât și pe Pamântul pe care trăim. Dintr-o activitate bine organizată și desfășurată rezultă un rezultat mult așteptat de învățător dar și de elevii care muncesc și se străduiesc pe tot parcursul activității desfășurate.

Un scop foarte important al activităților didactice realizate la ora de geografie, este dezvoltarea creativității cu ajutorul acestora. Într-o activitate didactică, atât învățătorul cât și elevul trebuie să fie creativi. Pentru ca un elev să fie creativ el trebuie să fie inspirat iar aici este necesară intervenția învățătorului, a materialelor didactice și a orizontului local, apropiat sau îndepărtat. La sfârșitul activității didactice, produsul creației va fi exprimat fie în ceva material fie în ceva spiritual.

Prin urmare, disciplina Geografie, predată în clasa a IV-a reprezintă baza cunoștințelor elevilor în ceea ce privește mediul de unde provin și lumea care a fost cânva și care este în prezent. Fără această știință importantă, și anume geografie, orizontul local, apropiat și îndepărtat ar rămâne necunoscut elevilor. Pentru o învățare reușită și cu finalități așteptate, este nevoie de activitatea didactică care se desfășoară conform acestei discipline. Fie ea practică sau teoretică, activitatea didactică are un rol foarte important în procesul de învățare și contribuie la parcurgerea și îndeplinirea tuturor obiectivelor urmărite în procesul de învățare. Dacă activitățile diadactice geografice nu ar exista, nici învățarea și dobândirea de noi cunoștințe nu s-ar produce. Învățătorul este cel care proiectează activitatea didactică la geografie și îi îndrumă și sprijină pe elevi. El trebuie dezvolte talentele, interesele și aptitudinile elevilor. La fiecare activitate didactică, învățătorul este preocupat să realizeze cu elevii săi tot ceea ce și-a propus în scop educativ. Atât la activitățile din școală cât și la cele din afara ei, învățătorul va fi un bun îndrumător, prieten și consilier. Va fi mereu pregătit să intervină atunci când este nevoie și nu va întocmi sarcini pe care elevii nu au capacitatea de a le îndeplini. Atât în predarea și învățarea geografiei atât cât și în activitățile didactice, este necesară atât munca învățătorului cât și munca elevilor. Munca învățătorului este de a organiza, a planifica, a asculta, a coopera, a comunica și a evalua iar munca elevilor este de a relaționa, a comunica, a realiza și a desfășura anumite sarcini de lucru.

Activitățile didactice geografice sunt desfășurate întotdeauna cu un scop bine definit. Ele au caracter educativ și sunt într-o strânsă legătură cu procesul de învățare. Cel mai mare rol al lor este de a educa copilul, de a-i dezvolta gândirea, imaginația și creativitatea. Toate cunoștințele și aptitudinile pe care elevii le dobândesc prin intermediul activităților au scop educativ și informativ. Fără informație elevii nu pot atinge scopurile și obiectivele disciplinei geografie.

În concluzie, geografia nu se poate preda fără a se realiza activitățile didactice corespunzătoare disciplinei. Elevii sunt stimulati să învețe și să participe, teoretic cât și practic la ore, doar dacă procesul învățării este organizat în așa fel âncăt învățarea să fie pe înțelesul tuturor. Toate activitățile trebuie gândite și desfășurate cu înțeles, calm și afectivitate. Elevii devin interesați de învățare doar dacă sunt motivați, încurajați și îndrumați. Ei nu vor învăța geografia doar de nevoie ci și de plăcere. Vor fi stimulați în mod deosebit de activitățile practice deoarece în cadrul lor ei vor lăsa imaginația să devină creativă. Elevii se simt liberi atunci când au ocazia să gîndească liber și să creeze. Ei învață mult mai ușor prin propriile demonstrații. Pot fi creativi atât în activitățile desfășurate în școală cât și în afara școlii.

O mare contribuție în dezvoltarea creativității elevilor la disciplina geografie o au activitățile didactice, cum ar fi: jocul didactic, vizita geografică, realizarea materialelor didactice ,fotografia geografică și desenul geografic. Despre aceste activități didactice și rolul lor în dezvoltarea creativității la elevi vom vorbi mult mai amănunțit în capitolul 2 al acestei lucrări.

Activitățile didactice geografice au o contribuție însemnată în ceea ce privește formarea elevilor, a concepției despre lume și viață a acestora.

1.2.Stimularea creativității la ora de geografie

,,Progresul omenirii nu este posibil fără activitatea creatoare, teoretică sau practică a oamenilor. Din acest motiv este firesc ca activitatea creatoare să fie considerată forma cea mai înaltă a activității omenești”. (Alexandru Roșca-,,Creativitatea”)

Conceptul de creativitate își are originea în cuvântul latin ,,creare” care înseamnă zămislire, făurire, naștere și constituie forma cea mai înaltă a activității omenești. Ea apare în patru accepțiuni importante:

1. produs;

2. proces;

3. disponibilitate, potențialitate general umană, ca o capacitate și abilitate creativă;

4. dimensiune complexă de personalitate.

Bogăția unui popor nu stă doar în resurse materiale, ci în muncă și inteligență creatoare. Acestea reprezintă aurul de neprețuit al poporului și îi oferă acestuia libertate de gândire.

Pentru elevi școala reprezintă locul unde ei pot descoperi aurul de neprețuit, și anume creativitatea. În relația elev-proces de învățământ, cunoașterea nivelului de dezvoltare intelectuală al fiecărui elev este deosebit de importantă pentru dezvoltarea unor metode adecvate, care să permită individualizarea învățământului astfel încât fiecare elev să-și dezvolte la maximum capacitățile și aptitudinile prin procesul învățării. De testarea și dezvoltarea inteligenței depinde și stabilirea succesului și insuccesului școlar, deoarece cu ajutorul acestor testări se stabilește măsura în care aptitudinile intelectuale îl influențează. Dezvoltarea creativității elevilor este influențată de stadiul inteligenței pe care aceștia o au. Fără inteligență, iamginație și anumite materiale didactice sau din mediul înconjurător, activarea creativității nu ar fi posibilă.

Activitatea creatoare este stimulată de existența acestor însușiri care asigură formarea unor personalități creative, permite libertatea creației, recunoaște și aplică valorile create. Ca urmare, crearea unor condiții favorabile stimulării creativității dau naștere în interiorul elevului la curiozitate științifică și receptivitate față de nou, spirit de observare, de investigare și atitudine interogativă, gândire divergentă și spirit inventiv, capacitatea de a stabili raporturi noi între cunoștințe, fapte, obiecte, fenomene, evenimente, imagini și idei, de a le combina și restructura, de a le interpreta și redefini din perspective noi.

Pe toate nivelurile, cultivarea creativității trebuie să reprezinte o mare importanță. Strategiile de promovare și stimulare a creativității, trebuie să fie gândite împreună. Stimularea creativității își are punctul de pornire în cultivarea curiozității elevului,a conduitei permanent interogative (de ce?; din ce cauză?; cum? ).

O disciplină importantă, unde elevul își pune foarte permanent interogative, este geografia. Pentru a înțelege și a învăța aceasta disciplină, elevul are nevoie, să-și dezvolte aptitudinile de creație și cunoaștere: memoria, atenția, spiritul de observație, gândirea și imaginația. Împreună cu aceste aptitudini este necesară și dezvoltarea curiozității, a interesului, a inițiativei în descrierea și observarea fenomenelor. Prima carte cu care elevul ia contact este ,,natura” iar primul atlas este ,,orizontul local”, astfel încât ar trebui să se investească în potențialul creativ al elevilor pe termen lung.

La disciplina geografie pentru clasa a IV-a, învățătorul trebuie să-i facă atenți pe elevi la fenomenele naturii, să le dezvolte simțul curiozității astfel încât aceștia să găsească solutiile la rezolvarea problemelor și să le rezolve singuri. Elevii trebuie, în mod special, să știe pentru ca au învățat ei însuși și nu pentru că le-a arătat sau spus învățătorul. În urma acestor reușite, la rândul lor, vor putea să propună și ei propriile teme și să culeagă pe viitor, în societate, creativitatea pe care au cultivat-o în școală. Elevii îți dezvoltă creativitatea atunci când apelează la gândire și imaginație. Geografia este o disciplină care le oferă un mediu unde pot gîndi liber și pot creea atât individual cât și cu cei din jur. Stimularea creativității la orele de geografie, provine în primul rând de la natură. Activitățile defășurate cu elevii în natură le oferă acestora atât resurse materiale cât și vizuale pentru ca aceștia să creeze anumite gînduri. În același timp ei pot achizționa resurse materiale și pot face fotografii cu care, mai apoi, vor putea lucra în școală, în laboratorul de geografie dar și în sala de clasă. Pentru a putea fi creativi elevii trebuie să-și redescopere cunoștințele prin efort propriu de gândire. Astfel ei vor învăța prin problematizare, cercetare și descoperire, prin dialog euristic, modelare, dezbatere, dramatizare, stimulare și prin difeite procedee euristice încât să-și dezvolte spiritul de observare, gândire logică, științifică și productivă. Totuși este necesar ca aceștia să recurgă și la învățarea anticipată care îi angajează în procesul creației prin participarea la invenții, inovații și descoperiri, dezvoltându-le inteligența și imaginația creatoare. În procesul de dezvoltare a creativității la activitățile geografice, trebuie să ținem cont și de educarea creativității care de asemenea este tot un proces continuu și trebuie realizat pe tot parcursul activităților didactice, având în vedere toți factorii cognitivi, caracteriali și sociali. Deosebit de importante sunt însușirea de către elevi a unor procedee de dezvoltare a imaginației creatoare, exercițiile de creativitate, recunoașterea și aprecierea valorilor create de elevi, existența unor relații de cooperare între învățător și elevi.

Un rezulat al gandirii și muncii creative, poate fi obținut de elevi atât individual, în grup cât și în echipe. Activitățile didactice desfășurate în grup sau în echipă au o șansă mai mare de obținere a unui rezultat creativ mult mai reprezentativ. Cooperarea între elevi și munca în echipă este ometodă de învățare mai plăcută și mai eficientă. Dacă sunt mai multe păreri, răspunsuri și rezolvări, șansele de reușită și de învățare sunt mai mari. Astfel că și creativitatea ia o formă mai avansată și uneori mai interesantă. Chiar dacă unele activități didactice se desfășoară pe grupe sau în echipă, fiecare elev trebuie să devină și să fie un creator pentru ca rezulatul învățării să fie mai eficient. Pentru a obține în totalitate un rezultat al propriei gândiri și imaginații, elevii trebuie să elimine orice piedică din calea manifestării imaginației.

Un lucru foarte important în ceea ce privește procesul de creativitate, este stimularea creativității. În cadrul activităților didactice la ora de geografie, stimularea creativității se realizează prin joc, vizite, excursii în orizontul local și apropiat, desene, realizarea unor materiale didactice, experimente, descoperiri, cercetări, observații și nu în ultimul rând cu ajutorul învățătorului. Odată stimulată, creativitatea, va avea rolul de a ajuta în procesul de învățare. Elevii vor fi mult mai deschiși și cooperativi, dacă au șansa de a se manifesta liber și fără stres. Vor obține rezultate bune la disciplina geografie și vor fi încurajați, datorită notelor, să învețe din ce în ce mai mult.

Creativitatea este darul cel mai de preț pe care orice copil îl deține iar școala este locul unde aceasta este descoperită și dezvoltată. Datorită activităților didactice geografice realizate atât în școală cât și în afara ei, elevii descoperă lumea, o perecep și apoi o înțeleg. Cu ajutorul minții lor creative îi pot atribui lumii și vieții noi sensuri și însușiri. Pentru învățătorul care ia parte la toate aceste creații ale elevilor săi, predarea devine mai ușoară și mai complexă. Poate, că și el la urma lui va ajunge să învețe din creațiile elevilor și să-și dezvolte anumite sentimente, atât față de cretorii săi cât și de disciplina geografie, în cadrul căreia se realizează aceste evenimente.

Putem spune cu o mare convingere că disciplina geografie cu toate sursele ei de informații, le stimulează elevilor creativitatea, îi provoacă la noi experimente și le dezvoltă capacitatea de gândire. Activitățile didactice geografice reprezintă sursa ce-a mai creativă pentru elevi și ce-a mai răspândită formă de predare-învățare. Învățătorul este rădăcina de la care ia naștere activitatea didactică iar elevii sunt mlădițele care se dezvoltă în timp ce descoperă , creează și învață pe tot parcursul desfășurării activității didactice.

CAPITOLUL 2

DEMERSURI APLICATIVE.(METODOLOGIE )

Metodica predării geografiei se ocupă cu studiul problemelor instructiv-educative ale predării acestei discipline în școala de cultură generală. Ea are drept scop, ca prin perfecționarea continuă a procesului învățării geografiei, să contribuie la formarea multilaterală a tinerei generații.

Metodica geografiei are o strânsă legătură atât cu științele geografice cât și cu cele pedagogice. În etapa actuală, ținând cont de cerințele pe care le pune statul nostru în fața școlii, sarcinile metodicii predării geografiei pot fi astfel formulate:

să fixeze scopul instructiv-educativ al învățământului geografic în școală în general,precum și al fiecărei discipline geografice ce se predă;

să stabiliească și să fundamenteze principiile și metodele care asigură însușirea conștientă a cunoștințelor geografice,formarea priceperilor și a deprinderilor ținând seama de particularitățile de vârstă și puterea de înțelegere a elevilor.

Predarea geografiei trebuie să se realizeze ținând cont de următoarele competențe-cheie, la nivelul Uniunii Europene:

funcția formativă a disciplinelor geografice;

contribuția la dezvoltarea capacităților intelectuale ale elevilor;

formarea gândirii geografice logice la elevi;

formarea unor priceperi și deprinderi utile în viață;

dezvoltarea și exersarea creativității, a imaginației;

activarea motivației interioare, curiozității, interesului și dorinței de cunoaștere;

îmbinarea armonioasă dintre general și particular;

centrarea interesului pe elev și pe învățarea activă.

Toate aceste opt competențe-cheie au în vedere educația permanentă și respectarea caracterului formativ al geografiei.

La disciplina geografie, pornind de la elemente de geografia orizontului local, elevului i se propune descoperirea progresivă a aspectelor definitorii ale spațiului geografic românesc. La clasa a IV-a, obiectivele generale la geografie sunt cognitive, afective și psiho-motorii iar ca și obiective cadru, precizăm:

Reprezentarea spațiului geografic (de la localitate la planetă).

Relaționarea elementelor geografice, pe baza unor surse diferite.

Utilizarea adecvată a limbajului specific geografiei.

Manifestarea unui comportament favorabil ameliorării relațiilor dintre om și mediul înconjurător.

Pe lângă obiectivele generale și cadru, foarte importante sunt și obiectivele de referință care corespund cu obiectivele cadru. Fiecărui obiectiv cadru îi corespunde un obiectiv de referință care indică ce rezultae sunt așteptate de le elev. Obiectivele de referință sunt:

reproducerea datelor – să localizeze (poziția geografică a obiectelor, proceselor și fenomenelor pe hartă);

operarea logică elementară cu diferite date – să calculeze , să aprecieze (utilizând scara hărții), să enumere, să analizeze (un proces sau fenomen), să clasifice;

operarea logică mai complicată cu ma multe date – să explice sensul (unei noțiuni geografice, legități etc.), să coreleze, să demonstreze (relații cauzale etc.);

utilizarea datelor – să elaboreze (portofolii), să înregistreze (date);

gândirea creativă – să aplice cunoștințele, să soluționeze situații-problemă (privind cauzele apariției unui fenomen sau a desfățurării unui proces etc.), să coreleze.

Toate obiectivele menționate stau la baza procesului de învățare. Cu ajutorul lor se precizeză ce se cere și ce se așteaptă să se îndeplinească.

Demersurile aplicative la disciplina geografie pentru clasa a IV-a constă în realizarea sarcinilor construite de învățător și rezolvarea lor de către elevi.

Un demers aplicativ trebuie să implice toți elevii și să fie foarte bine organizat. Mijloacele de învățământ necesare demersurilor aplicative sunt: semințarul, globul geografic, colecția de roci și minerale, colecția de soluri, instrumente și aparate de măsură, harta, atlasul, retroproiectorul, casetofonul, televizorul, dvd-ul, revistele, colecțiile de fotografii etc.

La disciplina geografie pentru clasa a IV-a se pune un accent foarte mare pe aplicații iar învățătorul împreună cu elevii poate realiza explorări ale orizontului local și cunoașterea mediului înconjurător.

În predarea geografiei, învățătorul trebuie să transmită elevilor cunoștințe și în același timp să le asigure condiții optime pentru o dezvoltare armonioasă a personalității acestora. O îndrumare corectă din partea învățătorului contribuie la formarea cognită a elevilor și la obținerea și fixare de noi cunoștințe. Tot bagajul de cunoștințe pe care elevul și-l formează, va contribui la dezvoltarea sa socială și spirituală, la formarea sa comportamentală și la îmbogățirea culturii sale generale.

O cerință deosebit de importantă pusă în fața școlii, la rezolvarea căreia geografia este chemată să-și aducă contribuția sa, este formarea la elevi, pe baza materialului geografic, a concepției materialist-dialectice despre lume. În școală, prin studierea diferitelor cursuri de geografie (geografia fizică generală, regională, geografia economică ș.a.) elevii acumulează o mare cantitate de cunoștințe în legătură cu diversele fenomene care se produc în natură și în societate. De-a lungul anilor de școală, aceste cunoștințe segeneralizează și concretizează pe baza unor obiecte și fenomene pe care elevii le pot percepe nemijlocit în cadrul geografic al regiunii înconjurătoare, la clasele mici, și în cel al patriei, la clasele mari.

Multe lecții desfășurate în cadrul orelor de geografie le aduc elevilor la cunoștință, faptul că fenomenele, elementele și procesele se află într-o continuă devenire și mișcare datorită dinamicii și autodezvoltării proprii, într-un permanent proces.

Predarea întregului curs de geografie în școală începând încă de la clasa a III-a, când se formează primele noțiuni geografice, trebuie astfel organizată încât elevii să capete treptat, în cadrul lecțiilor, noțiuni clare, materialiste despre fenomenele ce se petrec în natură.

Studierea legilor după care se dezvoltă natura, prin scoaterea în evidență a legăturilor existente, pe de o parte, între fenomenele naturii, iar pe de altă parte, între natură și societate, îi ajută pe elevi să înțeleagă dezvoltarea logică a naturii și a societății, înlăturând concepțiile mistice religioase. În felul acesta, geografia contribuie la formarea convingerilor ateiste ale elevilor. Educația ateistă a elevilor se poate realiza prin toate lecțiile de geografie care se predau în școală. Astfel,spre exemplu,explicând forma Pământului, li se arată reprezentările naive și primitive ale oamenilor din antichitate despre Pământ, și apoi cum treptat pe baza noilor descoperiri în știință, s-a ajuns la concepția că Pământul are forma sferică.

Cunoștințele geografice trebuie să se comunice, în așa fel încât să acționeze, nu numai asupra înțelegerii de către copii a materialului, ci și asupra simțurilor lor, asupra voinței, caracterului și comportamentului. Dacă elevii înțeleg și percep ceea ce li se comunică, acțiunea educativă a materialului geografic crește. Tocma de aceea este necesară creerea de condiții elevilor pentru ca aceștia să vadă, să cunoască atât natura cât și viața în general.

În cadrul lecțiilor de geografie, din clasă, obținem bune rezultate folosind lecturile geografice, tablouri, filme, diapozitive, etc., materiale care prezintă frumusețile și bogățiile patriei. O cerință care ajută la fixarea cunoștințelor, la o însușire temeinică a materialului geografic, la realizarea legăturii dintre aceste cunoștințe și viața practică, o constituie formarea la elev a unor anumite deprinderi practice.

2.1.Jocul didactic geografic

“Iubirea mea e jocul, râde copilul. Și dascălul ar trebui să știe un lucru: capul copilului nu e un vas pe care trebuie să-l umpli, ci o faclie pe care trebuie să o aprinzi, astfel încât, mai târziu, să lumineze cu lumina proprie” (Plutarh)

,,Elevul râde: Înțelepciunea și iubirea mea e jocul…” (Lucian Blaga)

Jocul didactic reprezintă una dintre cele mai complexe tipuri de activitate didactică. Iar unul dintre cele mai importante roluri ale sale îl reprezintă dezvoltarea creativității la elevi. Datorită modului de desfășurare și a conținutului, jocul didactic este un mijloc eficent de activare a întregului colectiv de elevi dezvoltând spiritul de echipă și de muncă organizată.

Elementele de joc sunt: simularea, ghicirea, surpriza, descoperirea, așteptarea etc. Pe toată durata desfășurării jocului, copilul se joacă, învață și socializeză

Jocul este foarte important în educație și contribuie la dezvoltarea spiritului de independență, a stăpânirii de sine, a disciplinei conștiente și a altor calități de caracter și coință. Așadar, el exercită asupra întregii personalități a elevilor o influență pozitivă și în cadrul său îi învață pe elevi se bucure și să aprecieze succesele altora.

Jocul didactic geografic reprezintă una dintre activitățile instuctiv-educative prin care se mărește interesul elevilor pentru disciplină și îi oferă învățătorului ocazia de a cunoaște capacitatea elevilor săi în vederea folosirii celor mai potrivite metode în activitatea sa la catedră. Cel mai mult cu ajutorul jocurilor didactice geografice se dezvoltă rapiditatea gândirii și creativitatea. Elevii pot învăța jucându-se. Unele jocuri se pot organiza sub formă de concurs între două echipe de elevi sau două grupe; în felul acesta, interesul fiind mai mare, munca de pregătire este mai intensă, iar rezultatul mai bun. Astfel că și creativitatea se dezvoltă mai rapid și mai eficient.

Indiferent de cum se defășoară un joc, el trebuie pregătit, comunicându-se elevilor tema, regulile jocului și bibliografia necesară. Orice joc geografic este bazat pe simulare și acțiune pentru ca elevii să învețe cu plăcere și relaxant. Principalele obiective urmărite ale jocului didactic geografic sunt:

să încurajeze munca în echipă și spiritul de echipă pe principiul cooperării și colaborării;

să capteze atenția întregului colectiv de elevi;

să dezvolte imaginația și gândirea pe tot parcursul învățării;

să contribuie la ridicarea stimei de sine a elevilor;

să fixeze spiritul de observație;

să stimuleze și să dezvolte creativitatea.

Pentru realizarea obiectivelor menționate, un joc didactic trebuie să fie bine adaptat conținutului lecției. Înserarea lui în scenariul lecției va fi gândită cu atenție, astfel încât să fie realizate funcțiile sale: formativă, informativă și de socializare.

Jocul geografic contribuie la înțelegerea și explicarea unor fenomene și procese naturale, însușirea și definirea unor noțiuni geografice, citirea și interpretrea hărților, rezolvarea corectă a unor probleme de metrică a spațiului și a timpului etc.

O mare contribuție la dezvoltarea creativității elevilor o au următoarele jocuri: călătorie imaginară pe hartă, puzzle, aritmogriful, șaradele geografice, pescuitul, ghicitorile geografice, lanțul geografic, rebusul geografic, păcăleală geografică. În cele ce urmează vom descrie modul de organizare și desfășurare a câtorva dintre jocurile precizate.

Șarade geografice-este un joc care contribuie pe deplin la dezvoltarea spiritului creativ și poate fi de mai multe feluri:

1.Șarade sub forma unor desene, figuri, semne ciudate, care necesită lămurirea unor reguli;

2.Șarade care cer înlocuirea unor cuvinte din expunerea învățătorului, prin denumiri geografice, exemple:

-oraș format din ,,de două ori caz” (Bicaz);

-oraș format dintr-un ,,conifer”, bogat în aur (Brad).

3.Șarade al căror conținut se referă la denumiri geografice:

a) Prin opt țări trec

Trei capitale ud

Din Pădurea Neagră izvorăsc

În Marea Neagră mă opresc. (DUNĂREA)

b) Din Hășmaș eu izvorăsc

Și spre sud grăbit pornesc

Curg rapid din munți în vale

Și urnesc hidrocentrale. (OLTUL)

Rebusul geografic – este un joc care implică întreg colectivul și poate fi întocmit fie de învățător, fie de ei însiși. Acest joc stimulează creativitatea și contribuie efectiv la dezvoltarea gândirii geografice. Procedeele care se pot folosi, după felul în care se desfășoară sunt:

1. Împărțirea clasei de elevi pe două grupe și prezentarea pe tablă a două rebusuri, câte unul pentru fiecare grupă;

2. Pregătirea pe foi volante a unui număr de rebusuri egal cu numărul de participanți.

În cazul primului procedeu, elevii trec pe rând la tablă în ordine alfabetică, și completează căuțele iar întrebarea se înmânează în scris elevului care se prezintăla tablă. Elevul trebuie să citească cu voce tare răspunsurile și apoi să completeze căsuțele respective. Dacă elevul nu știe să răspundă, următorul elev din grupa respectivă va prelua întrebarea și va adresa răspunsul, doar că grupa va obține apoi doar jumătate din punctaj. În cazul în care nici cel de-al doilea elev din grupă nu știe răspunsul la întrebare se va apela la unul dintre participanții grupei concurente. În acest mod, jocul îi stimulează pe elevi să-și demonstreze cunoștințele și să câștige cu ajutorul lor.

În cazul celui de-al doilea procedeu, toți elevii lucrează deodată. În prima etapă li se acordă un timp limitat și se fixează punctajul pentru fiecare răspuns. Conducătorul jocului marchează numărul punctelor pe care le totalizeză și apoi indică grupa câștigătoare.

Premiile obținute reprezintă materiale cu conținut geografic. Rezultatele cele mai bune se obțin de cele mai multe ori când elevii însuși întocmesc rebusurile deoarece mintea lor este antrenată continuu iar șansele de reușită sunt mai mari. Rebusul geografic este un joc care necesită folosirea hărții, fixarea localităților cu stegulețe, steluțe și chiar folosirea ilustrațiilor.

Creativitatea este stimulată pe tot parcursul jocului și folosită pentru obținerea unor rezultate bune.

Exemplu de rebus care poate fi întocmit atât de învățător cât și de elevi:

Ape curgătoare

Apele curgătoare sunt afluenții…..;

Apă curgătoare din partea de vest;

Râurile din vest se varsă în….;

Rîu din sud;

Râu din est;

Râu din est;

Mureșul izvorăște din carpații…;

Munții din care izvorăște Ialomița;

Râu din partea de sud, izvorăște din bucegi;

Râu din partea de vest;

Râu din partea de vest;

Râu din partea de sud;

Râu din partea de sud. Didactic.ro

Jocul de roluri- Din categoria jocurilor didactice face parte și jocul de roluri.Fiind o metodă activă de învățare , bazată pe simularea unor funcții, relații, activități, fenomene geografice sau din natura înconjurătoare, jocul de roluri este din ce în ce mai mult folosit la lecțiile de Geografia României.

În cazul jocului de rol, elevii, ca niște actori, interpretează roluri ale unor elemente din natură( picătura de ploaie, ogorul, pădurea, apa râului, vântul, un munte tocit, un vulcan etc) fie ca rol principal, fie ca rol secundar.

Obiectivele jocurilor de roluri pot fi:

modul de gândire al elevilor (cu accent pe gândirea creatoare);

trăiri și acțiuni specifice personajului(fenomenului) interpretat;

formarea aspirațiilor, a simpatiilor, a dragostei față de țară, față de mediul înconjurător;

formarea sentimentului de compasiune față de cei aflați în dificultate dar și ajutorarea acestora (compasiunea față de apa poluată, față de defrișarea sălbatică a pădurilor și propunerea unor soluții de ieșire din impas);

folosirea de către elevi a unor vechi cunoștințe înainte dobândite pentru înțelegerea și rezolvarea unor situații noi, diferite;

stabilirea de relații între obiecte și fenomene și traducerea lor în scenă, etc.

Atât în cadrul jocurilor didactice propriu-zise cât și în cadrul jocului de rol, învățătorul are sarcini deosebite. Mai ales în cazul jocului de rol, învățătorul este un fel de regizor care are simțul măsurii, astfel încât să se asigure mesajul științific, dar să se lase și suficiente posibilități pentru manifestarea personalității, originalității elevilor. Desigur că ,,vedete” vor fi cei care cunosc mai mult, cei care au unele capacități de cunoaștere. Ei vor ,,juca” în rolurile principale. Este posibil ca jocul de roluri să nu dea rezultatele scontate la început. Este nevoie de noi încercări, de noi căutări, de perseverență și rezultatele nu vor înceta să apară.

Jocul didactic folosit cu discernământ poate contribui la formarea și exersarea deprinderilor de orientare, de înțelegere și explicare a unor fenomene naturale, la însușirea, înțelegerea și definirea noțiunilor geografice și științifice de bază, la citirea și interpretarea hărților, la rezolvarea corectă a unor probleme de metrică a spațiului și timpului. Prin joc dar și prin exerciții se face raportarea permanentă a fenomenelor de la parte la întreg și invers.

1.I. Cerghit, I. T. Radu, E. Popescu, L. Vlăsceanu, Didactica, E.D.P., București, 1995

2.M.E. Dulamă, Didactica, Ed. Clusium, 1996

Ghicitori geografice-se pot alcătui atât de elevi cât și de învățător. Ele au temă geografică iar conținutul cuprinde caracteristici ale obiectului respectiv. Dacă ghicitorile sunt formulate de elevi, atunci se for forma grupe. Fiecare grupă va alcătui ghicitori pe care i le va adresa celeilalte grupe. Câștigă grupa cu cele mai relevante ghicitori și cu cele mai corecte răspunsuri. Dacă ghicitorile sunt formate și adresate de învățătoare, jocul se va desfășura individual iar elevul cu cele mai multe răspunsuri corecte la ghicitori va avea cel mai mare punctaj. Exemplu de ghicitori cu temă geografică:

O localitate mare

Dar ciudată cum se pare,

Are un nume cam poznaș

Cică-i sat, dar e…oraș. (SATU MARE)

Ce movilă e grozavă

Că aruncă-n ceruri lavă? (VULCANUL)

Ghicitorile constituie un mijloc distractiv pentru elevi și îi provoacă la observație și descoperire.

În concluzie, jocurile didactice geografiece antrenează mintea elevilor și le dezvoltă imaginația crativă. Prin joc, elevii cooperează, socializează, cunosc, învață și creează.

2.2.Vizita geografică

Vizita geografică reprezintă o actvitate didactică geografică, desfășurată în afara școlii. Ea este o activitate de cunoaștere, descoperire, explorare și dobândire de noi cunoștințe. În cadrul vizitelor geografice se dezvoltă creativitatea cu ajutorul și a noilor informații pe care elevii le culeg pe întreg parcursul desfășurării activității. Vizita le oferă elevilor libertate de învățare și în același timp le trezește curiozitatea și interesul de a cunoaște direct anumite lucruri și evenimente, contribuind la însușirea unor cunoștințe, priceperi și deprinderi de viață. În timpul vizitelor, elevii fac cunoștință pe viu cu trecutul geografic, istoric, literar, religios.

Vizitele pot fi de comunicare de noi cunoștințe sau de fixare. Înainte de a începe desfășurarea unei vizite, este foarte importantă colaborarea cu un reprezenant din administrația obiectivului de vizitat pentru desemnarea unei persoane care să îndeplinească rolul de ghid de a oferi posibilitatea unor elemente deosebite care să stârnească interesul elevilor și de a deține, dacă este posibil, unele eșantioane sau materiale documentare pentru completarea colecției cabinetului de geografie și al școlii.

Etapele cuprinse în planul vizitei sunt:

1. Organizarea vizitei- stabilirea obiectivului de vizitat, itinerariul de parcurs, aplicațiile practice, stabilirea scopului și obiectivele urmărite, documentația bibliografică, mijlocul de transport. În tot acest timp elevii sunt pregătiți: li se dau sfaturi, li se încredințează sarcini, se recomandă echipamentul necesar și se fixează reguli.

2. Desfășurarea vizitei- pe tot parcursul derulării activității elevii își notează anumite informații și observații iar învățătorul alege momentele când trebuie să intervină atât pentru a oferi răspunsuri cât și pentru a transmite noi cunoștințe elevilor.

3. Evaluarea vizitei- pe baza informațiilor culese și a materialelor realizate, elevii vor prezenta fiecare în parte ceea ce au realizat la locul pe care l-au vizitat.

Prin exersarea spiritului de observație în vizite, elevii își dezvoltă gândirea creatoare și spiritul de investigație. Astfel ei își cultivă imaginația, își îmbogățesc cunoștințele pornind de la ceea ce se vede în mod concret și își dezvoltă interesul de a cunoaște.

Obiectivele generale urmărite în cadrul vizitei sunt:

stimularea creativității, dorinței de cunoaștere și curiozitatea de a investiga și a descoperi;

formarea și dezvoltarea unor trăsături de caracter: spirit de prietenie, voință, inițiativă, spirit de investigație, curaj, respect față de semeni și de natură;

dezvoltarea simțului practic și a spiritului științific;

formarea deprinderilor de a face observații și a pune întrebări;

atragerea elevilor către obiectul geografie.

O activitate didactică, precum este vizita, trebuie desfășurată conform etapelor sale. Elevii trebuie să fie instruiți și pregătiți atât din punct de vedere fizic cât și din punct de vedere psihic. Învățătorul se va asigura că elevii sunt gata de începerea activităților și de realizarea obiectivelor urmărite.

2.3.Realizarea de materiale didactice la ora de geografie

În cadrul orelor de geografie, la clasa a IV-a se pot realiza cu elevii diferite materiale didactice geografice. Machetele pot fi realizate din materiale găsite la îndemâna elevilor fără a implica costuri suplimentare. Elevii devin creativi atunci când vine vorba de realizarea unor lucruri frumoase și interesante la ora de geografie. Cu ajutorul unor diverse materiale elevii pot creea lucruri educative care pot fi înțelese și receptate foarte ușor. Orice material didactic prezentat vizual, este un sprijin pentru elevi în procesul de învățare. Cu cât se realizează mai multe machete și materiale didactice, cu atât mai mult este stimulată creativitatea elevilor.

Creativitatea nu este măsurabilă astfel încât elevii nu au o limită atunci când trebuie să creeze materiale educative și folositoare pentru acumularea de noi informații. În realizarea machetelor geografice elevii își folosesc drept resursă principala imaginația.

2.4.Fotografia geografică

Pe lângă celelalte activități didactice geografice prezentate, un rol important în stimularea creativității elevilor de clasa a IV-a îl are și fotografia geografică.Ea poate fi realizată atât de elevi cât și de învățător.Prin fotografie imaginația elevului prinde viață. Elevii pot creea compuneri pe baza unor fotografii sau anumite povestiri deprinse din viața lor reală.Ei pot realiza fotografii în funcție de imaginație. Se pot gândi la un peisaj sau obiect plăcut de ei ca apoi să-l fotografieze și să-l descrie cu cuvintele proprii. Pe baza fotografiilor geografice pot realiza o expoziție care apoi poate fi premiată în funcție de munca depusă. Fotografiile reprezintă imagini pe care eleviile pot reproduce în mintea lor și apoi cu voce tare.

2.5.Desenul geografic

Desenul geografic reprezintă o activitate practică care se desfășoară în cadrul orelor de geografie. Fiind o activitate care se bazeză pe imaginație, desenul geografic, stimulează creativitatea. Pe parcursul unei vizite la muzeu, elevii pot desena anumite obiecte dintr-o expoziție. În realizarea unui desen geografic elevii își imaginează și în același timp reproduc o imagine a unui obiect sau peisaj. Fiecare elev în parte are propria îndemânare și abilitate practică pentru realizarea unui desen. În urma realizării desenului se pot constata diferențele dintre obiectul realizat pe hârtie și cel real. Elevii sunt liberi să-și imagineze cum ar dori ei să arate acel obiect și apoi să-l redea pe hârtie. Atât fenomenele cât și obiectele pot fi modificate și recreate prin desen. Desenul geografic este o activitatea care nu trebuie omisă, deoarece are un rol foarte important în stimularea creativității, asigură o participare activă, conștientă și temeinică prin care elevii își fixează cunoștiințele.

CAPITOLUL III

CERCETAREA APLICATĂ

3.1. Scopul și obiectivele cercetării

Scopul aceste lucrări este de a evidenția rolul activităților didactice și dezvoltarea creativității cu ajutorul acestora în cadrul disciplinei geografie, aplicată la clasa a IV-a. Creativitatea este modul de învățare directă a elevului. Ea se dezvoltă prin imaginație și gândire pe tot parcursul activităților didactice pe care învățătorul le parcurge împreună cu elevii săi. O activitate didactică bine gândită și planificată reprezintă cheia cu care i se deschide elevului o nouă încăpere în care acesta să-și dezvolte și să-și cultive creativitatea. Este foarte important să reliefăm lucrurile prin care elevii învață din proprie inițiativă fără să a se simți constrânși sau obligați. Activitățile didactice geografie descrise în această lucrare au rolul de a-i ajuta pe elevi să cunoască, să învețe și să creeze liber.

Obiectivul general al cercetării este stimularea dezvoltării creativității elevilor în cadrul activităților didactice geografice (sau) :

-desfășurarea cu succes a activităților didactice atât în școală cât și în afara ei;

-stimularea creativității elevilor prin activitățile didactice geografice;

-determinarea nivelului creativ a elevilor implicați, la disciplina geografie;

3.2. Ipotezele cercetării

Ipoteza generală: Dacă în studierea geografiei la clasa a IV-a se realizează împreună cu elevii jocuri, vizite, materiale, desene și fotografii geografice atunci creativitatea va avea un progres sesizabil.

Ipoteză: Elevii care au luat parte la activitățile didactice desfășurate la disciplina geografie au devenit mai creativi dacă au participat activ și cu interes.

Ipoteză: Dacă pe parcursul activităților didactice desfășurate la disciplina geografie, elevii participă activ atunci creativitatea are creștere semnificativă și și în același timp o dezvoltare educativă și intensă.

Ipoteză: Elevii care participă la activ cu caracter creativ vor avea rezultate mai bune.

Etapele cercetării

1. Faza prealabilă intervenției factorului experimental : 05.10.2015-16.10.2015

2. Faza administrării factorului experimental: 19.10.2015-25.05.2016

3. Faza comparării rezultatelor: 25.05.2016-15.06.2016.

3.3. Participanți

Experimentul a fost desfășurat în municipiul Făgăraș iar eșantionul a fost divizat în două grupuri: fete (33%) și băieți (67%). Au participat la cercetare un număr de 61 de elevi din clasele a IV-a de la o școală gimnazială. Distribuția după vârstă este următoarea: 83% au 10 ani și 17% au 11 ani.

Lot de control (eșantionul de control)- format din 26 elevi

Lot experimental (eșantionul experimental)- format din 35 elevi

3.4. Metodologia utilizată

3.5. Rezultatele obținute și interpretarea lor

3.6. Concluzii

BIBLIOGRAFIE

ANEXE