Activitati Desfasurate de Politisti Din Mediul Rural Pentru Prevenirea Si Combaterea Faptelor Antisociale.metode Si Procedee de Abordare A Infractiunilor cu Violenta

CAPITOLUL 1 : CONSIDERAȚII GENERALE CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA DESFĂȘURATĂ DE POLIȚIȘTII DIN MEDIUL RURAL

CAPITOLUL 2 : SARCINILE FORMAȚIUNILOR DE ORDINE PUBLICĂ PRIVIND ORGANIZAREA ȘI ÎNDRUMAREA ACTIVITĂȚII POSTURILOR ȘI BIROURILOR DE POLIȚIE COMUNALE

2.1. Necesitatea îndrumării activității posturilor și birourilor de poliție comunale. Repartizarea posturilor de poliție comunale.

2.2.Atribuțiile formațiunilor de ordine publică privind activitatea posturilor și birourilor de poliție comunale.

2.3.Sarcinile polițiștilor pe linia prevenirii și combaterii infracționalității specifice localităților rurale.

2.4.Organizarea activității de patrulare la posturile și birourile de poliție comunale—metodă determinantă în prevenirea faptelor antisociale.

2.5.Organizarea, executarea și finalizarea controalelor de fond la posturile și birourile de poliție comunale.

CAPITOLUL 3 : ATRIBUȚIILE POSTURILOR ȘI BIROURILOR DE POLIȚIE PENTRU ORGANIZAREA PAZEI PE TERITORIUL DE COMPETENȚĂ. FURTURILE DE ANIMALE

3.1.Activități desfășurate de polițiștii din mediul rural pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale ce se comit în domeniul silvic

3.1.1.Specificul organizării și funcționării pazei fondului silvic, de vânătoare și piscicol

3.2.Rolul poliției rurale în organizarea și desfășurarea pazei de câmp. Sarcini privind prevenirea și combaterea neregulilor din agricultură

3.3Ativități desfășurate de poliție pentru prevenirea și combaterea furturilor de animale

CAPITOLUL 4 : PREVENIREA ȘI COMBATEREA INFRACȚIUNILOR CU VIOLENȚĂ COMISE ÎN MEDIUL RURAL

4.1.Condiții și împrejurări favorabile săvârșirii infracțiunilor cu violență în mediul rural

4.2.Direcțiile, forțele și mijloacele de prevenire a infracțiunilor cu violență

– ANEXE –

– CONCLUZII –

CAPITOLUL 1

CONSIDERAȚII GENERALE CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA DESFĂȘURATĂ DE POLIȚIȘTII DIN

MEDIUL RURAL

La 9 mai 2002 a intrat în vigoare Legea nr. 218 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, iar la 24 iunie 2002 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea nr. 360 privind Statutul polițistului, intrată în vigoare la 24 august 2002. Pentru poliție și polițist cele două acte normative de referință reprezintă nu numai cadrul juridic căruia trebuie să-și circumscrie existența lor ci și un moment real de schimbare impusă de relațiile economico-sociale care s-au statuat în România, precum și de contextul internațional și îndeosebi european. Polițiștii din mediul rural ca și toți ceilalți colegi-polițiști, indiferent de formațiune, nu pot rexultatele scontate în tot ceea ce întreprind, decât dacă acționând cu știință și în cunoștință de cauză.

O societate, în ansamblu, nu poate exista și nu poate progresa fără existența unei stări de ordine generală bine structurată și respectată de toți membrii acesteia. O caracteristică a statului modern—stat de drept—este faptul că normele create de autoritate obligă nu numai pe cetățeni, ci și pe stat și pe organele sale.

Obiectivul fundamental al poliției îl constituie asigurarea ordinii și liniștii publice a cetățenilor. Acest obiectiv, simplu la prima vedere, generează o multitudine de activități, cu implicarea mai multor formațiuni care, prin atribuțiile specifice, contribuie la realizarea acestui deziderat. Asemenea formațiuni sunt și birourile sau posturile de poliție comunale care își aduc contribuția la asigurarea climatului de siguranță civică a cetățenilor care își desfășoară activitatea în comunele și satele de pe teritoriul României. Posturile sau birourile de poliție comunale sunt organizate și funcționează în comune pentru executarea atribuțiilor care revin poliției, potrivit legii. Teritoriul de competență al postului de poliție corespunde cu limitele administrativ-teritoriale ale comunei respective. Postul de poliție comunal va fi încadrat cu minimum trei polițiști, unul dintre aceștia fiind numit șef, iar ceilalți ajutori.

Analiza fenomenului infracțional din mediul rural, începând din anul 1990, evidențiază faptul că în această perioadă, posturile de poliție s-au confruntat cu o evoluție ascendentă și chiar explozivă a infracțiunilor, în special a celor cu violență. Caracteristice acestei perioade sunt mutațiile survenite atât sub aspectul faptelor ce lezează persoane, avutul public și particular, al structurii participanților, modurile de operare folosite, cât și ceea ce privește gravitatea infracțiunilor comise și a dificultăților întâmpinate în descoperirea autorilor.

Radiografia criminalității din ultimii ani, înregistrată pe raza comunelor evidențiază numărul mare de omoruri, tentative de omor și vătămări ale integrității corporale comise în mod spontan, a celor comise între soți și rude apropiate, precum și cele săvârșite în condițiile aplicării legii fondului funciar.

Posturile și birourile de poliție comunale au numeroase atribuții, de la asigurarea pazei pe teritoriul localităților, până la prevenirea și combaterea infracționalității de pe raza satelor și comunelor. In acest sens, în funcție de localizarea teritorială a posturilor și birourilor de poliție comunale, se manifestă o gamă diversificată de infracțiuni, cum ar fi cele judiciare, cele din domeniul silvic, precum și cele din agricultură.

Posturile și birourile de poliție comunale sunt sprijinite în activitatea pe care o desfășoară de către serviciile și formațiunile de specialitate care, potrivit atribuțiilor ce le revin, sunt obligate să îndrume activitatea posturilor și birourilor de poliție în domeniul în care răspund. In vederea realizării multiplelor sarcini care stau în fața lucrătorilor de poliție ce aparțin posturilor și birourilor de poliție comunale și pentru conjugarea eforturilor la realizarea acestora, se impune cu necesitate realizarea unei permanente colaborări între aceștia și formațiunile de ordine publică de la nivel județean.

CAPITOLUL 2

SARCINILE FORMAȚIUNILOR POLIȚIEI DE ORDINE PUBLICĂ PRIVIND ORGANIZAREA ȘI ÎNDRUMAREA ACTIVITĂȚII POSTURILOR ȘI BIROURILOR DE POLIȚIE COMUNALE

2.1.NECESITATEA ÎNDRUMĂRII ACTIVITĂȚII POSTURILOR ȘI BIROURILOR DE POLIȚIE COMUNALE. REPARTIZAREA POSTURILOR DE POLIȚIE COMUNALE

Posturile de poliție comunale răspund de îndeplinirea atribuțiilor ce revin poliției în ceea ce privește respectarea ordinii și liniștii publice, garantarea exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, avutului public și privat, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, potrivit competențelor stabilite prin lege.

Sprijinul, îndrumarea și controlul posturilor de poliție de poliție comunale în activitatea de zi cu zi revine ofițerilor serviciului de ordine publică din fiecare Inspectorat de poliție județean. O parte dintre acești ofițeri ai serviciului de ordine publică sunt numiție ofițeri instructori și fiecare dintre ei are în responsabilitate 4-6-8 posturi de poliție comunale. Activitatea ofițerilor instructori se desfășoară sub sprijinul, îndrumarea și controlul unui ofițer (specialis I) numit din efectivul existent la nivelul serviciului de ordine publică.

Activitatea ofițerilor instructori se realizează la posturile de poliție repartizate, cu excepția unei zile din săptămână, stabilită de șeful serviciului de ordine publică, zi în care se realizează activități de analiză, instruire, aprobarea planurilor de muncă, repartizarea de lucrări, etc.

Necesitatea îndrumării și sprijinirii activității posturilor de poliție comunale este strict determinată de cunoașterea permanentă a situației operativă de pe raza posturilor de poliție comunale, de activitatea desfășurată de lucrătorii de poliție în raza localităților rurale. Prin coordonarea și îndrumarea lucrătorilor de poliție se asigură permanent instruirea, pregătirea profesională și controlul efectivelor de la aceste subunități, inclusiv a ofițerilor instructori și se realizează anliza activității polițiștilor din mediul rural, în raport de dinamica situației operative, cunoașterea stării și practicii disciplinare în rândul acestor efective.

Repartizarea posturilor de poliție comunale, pentru sprijinirea și îndrumarea ofițerilor instructori, se face prin ordin de zi pe unitate al inspectorului șef, luând în considerare următoarele criterii:

-competența teritorială a parchetelor și instanțelor de judecată;

-distanțele comunelor față de municipii și orașe, precum și mijloacele de deplasare;

-eficiența și competența profesională a ofițerilor instructori și complexitatea situației operative de pe raza localităților rurale.

2.2.ATRIBUȚIILE FORMAȚIUNILOR DE ORDINE PUBLICĂ PRIVIND ACTIVITATEA POSTURILOR ȘI BIROURILOR DE POLITIE COMUNALE

Potrivit atribuțiilor ce revin serviciilor și formațiunilor de specialitate, acestea sunt obligate să îndrume activitatea posturilor de poliție în domeniile în care răspund.

In acest scop vor executa următoarele activități:

-verifică modul în care lucrătorii posturilor de poliție comunale întocmesc și actualizează evidențele prevăzute în Dispoziția 16 P nr. S/103/1995, luând măsurile potrivite acolo unde situația impune;

-îndrumă și sprijină polițiștii în vederea realizării de către aceștia a unei agenții eficiente și, de asemenea, desfășoară activității proprii de muncă informativă pe raza comunelor date în răspundere;

-verifică modul cum se realizează schimbul de informații între posturi și asigură transmiterea acestora la formațiunile operative de la orașe, municipii și județ;

-iau măsuri privind supravegherea informativă a locurilor, mediilor și obiectivelor de interes polițienesc pe raza posturilor de poliție comunale;

-analizează permanent persoanele liberate din penitenciar și pe cele cu antecedente penale, stabilind împreună cu lucrătorii posturilor de poliție pe cele care fac obiectul luării în atenție;

-verifică dacă elementele infractoare care domiciliază în mediul rural au fost communicate unităților de poliție unde acestea locuiesc ilegal sau se deplasează în mod frecvent;

-intervin ca măsurile întreprinse de lucrătorii posturilor de poliție să ducă la aplanarea stărilor conflictuale și înlăturarea cauzelor care generează

săvârșirea infracțiunilor cu violență, în situația în care se înregistrează asemenea fapte, analizează evenimentele și, ierarhic, prezintă concluziile și măsurile ce se impun a fi luate, comenzii inspectoratului de poliție județean;

-urmăresc corectitudinea înregistrării și soluționării lucrărilor și cauzelor penale cu A. N.:

-organizează și execută împreună cu lucătorii posturilor de poliție de pe raza uneia sau a mai multor comune, acțiuni, controale și alte activități polițienești, pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale, iar în raport de specificul fiecărei localități rurale, verifică eficiența activităților preventive;

-manifestă interes și își dau concursul la prinderea persoanelor date în urmărire, când sunt date și informații că asemenea persoane s-ar afla pe raza unei localități și execută mandate de arestare sau de executarea pedepselor;

-vor executa activități specifice pentru a cunoaște orice stare de spirit negativă care ar putea degenera în săvârșirea unei fapte antisociale pe raza localității rurale și vor raporta ierarhic cauzele ce determină respectiva stare de spirit negativă și vor lua măsurile ce se impun a fi luate;

-sprijină agenții de poliție în activitatea acestora referitoare la întocmirea și reactualizarea planurilor de pază la agenții economici;

-verifică calitatea și legalitatea actelor de cercetare penală realizate de lucrătorii posturilor de poliție și participă la întocmirea actelor de cercetare penală;

-în cazul când în responsabilitate au posturi localizate în localități de frontieră, răspund de îndeplinirea sarcinilor prevăzute în Instr. Ministerului de Interne nr. S/282/1993, privind cooperarea unităților Ministerului de Interne în asigurarea respectării regimului juridic al frontierei de stat.

Aceste principale atribuții nominalizate sunt specifice și ofițerului instructor care, în plus, va executa:

-verificăentele și, ierarhic, prezintă concluziile și măsurile ce se impun a fi luate, comenzii inspectoratului de poliție județean;

-urmăresc corectitudinea înregistrării și soluționării lucrărilor și cauzelor penale cu A. N.:

-organizează și execută împreună cu lucătorii posturilor de poliție de pe raza uneia sau a mai multor comune, acțiuni, controale și alte activități polițienești, pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale, iar în raport de specificul fiecărei localități rurale, verifică eficiența activităților preventive;

-manifestă interes și își dau concursul la prinderea persoanelor date în urmărire, când sunt date și informații că asemenea persoane s-ar afla pe raza unei localități și execută mandate de arestare sau de executarea pedepselor;

-vor executa activități specifice pentru a cunoaște orice stare de spirit negativă care ar putea degenera în săvârșirea unei fapte antisociale pe raza localității rurale și vor raporta ierarhic cauzele ce determină respectiva stare de spirit negativă și vor lua măsurile ce se impun a fi luate;

-sprijină agenții de poliție în activitatea acestora referitoare la întocmirea și reactualizarea planurilor de pază la agenții economici;

-verifică calitatea și legalitatea actelor de cercetare penală realizate de lucrătorii posturilor de poliție și participă la întocmirea actelor de cercetare penală;

-în cazul când în responsabilitate au posturi localizate în localități de frontieră, răspund de îndeplinirea sarcinilor prevăzute în Instr. Ministerului de Interne nr. S/282/1993, privind cooperarea unităților Ministerului de Interne în asigurarea respectării regimului juridic al frontierei de stat.

Aceste principale atribuții nominalizate sunt specifice și ofițerului instructor care, în plus, va executa:

-verifică măsurile luate de agenții posturile de poliție comunale pe linia asigurării și păstrării valorilor monetare;

-verifică modul cum se respectă graficul pe linie de circulație și activitățile desfășurate în acest domeniu;

-cel puțin o dată, pe timpul nopții, împreună cu lucrătorii serviciului poliției rutiere, vor executa activități polițienești, pe raza localităților rurale date în responsabilitate;

-iau măsuri referitoare la menținerea unei stări și practici disciplinare corespunzătoare și desfășoară activități pentru cunoașterea comportării lucrătorilor de la posturi și a relațiilor dintre aceștia;

-verifică modul în care polițiștii asigură permanența la post în zilele de sâmbătă, duminică și sărbătorile legale;

-verifică modul de folosire, îngrijire, adăpostire, hrănire și antrenament animalelor de serviciu, acordând atenție deosebită câinilor necalificați;

-verifică sesizările și reclamațiile îndreptate împotriva polțiștilor din comune și cooperează cu autoritățile publice locale;

-întocmesc mapele documentare pe linii de muncă;

-răspund de pregătirea și instruirea efectivelor de la posturi.

2.3.SARCINILE POLIȚIȘTILOR PE LINIA COMBATERII INFRACȚIONALITĂȚII SPECIFICE LOCALITĂȚILOR RURALE

Lucrătorii de poliție care își desfășoară activitatea la posturile și birourile de poliție comunale, exercită toate drepturile și își asumă toate

obligațiile ce cad în sarcina oricărui polițist de pe teritoriul României, în conformitate cu Legea nr. 218/2002 și Statutul polițistului care statutează poziția polițistului de funcționar public civil cu statut special, înarmat, ce poartă de regulă uniformă. Polițistul exercită atribuțiile stabilite pentru Poliția Română prin lege, ca instituție specializată a statului.

Polițiștii din mediul rural își desfășoară activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, instituțiilor statului și al comunității cu specific rural din raza de competență a posturilor și birourilor de poliție comunale. Polițiștii execută o gamă variată de sarcini, dintre care amintim:

-prevenirea și descoperirea infracțiunilor și altor fapte antisociale ce lezează viața, integritatea corporală, libertatea persoanelor, avutul public și privat, drepturile și interesele legitime ale cetățenilor, ordinea și liniștea publică;

-efectuează cercetări potrivit competenței în legătură cu infracțiunile din zona de responsabilitate;

-iau măsuri pentru combaterea manifestărilor de violență și neutralizare a unor acțiuni de natură să împiedice desfășurarea normală a activității;

-exercită controlul potrivit legii asupra deținerii și folosirii armelor, munițiilor, materialelor explozive și toxice, radioactive, stupefiante;

-supraveghează, îndrumă și controlează modul cum se respectă circulația pe drumurile publice și acordă sprijin autorităților pentru buna desfășurare a acesteia;

-iau măsuri pentru depistarea și reținerea persoanelor urmărite împotriva cărora au fost emise mandate de arestare preventivă, a dezertorilor și evadaților;

-urmăresc respectarea măsurilor instituite în zona de frontieră, cooperând cu unitățile Poliției de frontieră în acest domeniu;

-iau măsuri pentru reținerea infractorilor sau persoanelor aflate în urmărire locală sau generală.

în activitățile pe care le desfășoară, polițiștii pot folosi următoarele mijloace/metode:

-cunoașterea și analiza permanentă a situației operative polițienești de pe teritoriul de competență;

-organizarea și desfășurarea unor activități de culegere a informațiilor conform cadrului legal;

-identificarea persoanelor suspecte de comiterea unor fapte antisociale, precum și luarea în atenție și supravegherea calificată a acestora;

-executarea de controale, pânde, patrulări, în locurile și mediile favorabile comiterii de infracțiuni;

-depistarea sau prinderea în flagrant a persoanelor ce au comis fapte antisociale și aplicarea măsurilor legale;

-informarea și pregătirea antiinfracțională a populației;

-avertizarea persoanelor predispuse la săvârșirea de infracțiuni.

Pe linia prevenirii și combaterii infracționalității de natură judiciară, lucrătorii de poliție din mediul rural desfășoară următoarele activități:

-identificarea și luarea în supraveghere a persoanelor ale căror antecedente penale, mod de operare sau comportament indică posibilitatea săvârșirii unor infracțiuni; se vor lua în atenție foștii condamnați pentru infracțiuni grave precum și gazdele de infractori;

-cunoașterea elementelor turbulente, agresive, recalcitrante, cu tendințe de constituire în grupuri de oameni ce amenință siguranța cetățenilor sau sunt predispuși la provocarea de scandaluri; se vor întocmi evidențe stricte cu persoanele din această categorie;

-identificarea și clarificarea situației bolnavilor psihic periculoși și minorilor problemă;

-luarea măsurilor legale împotriva celor care săvârșesc fapte prin care se încalcă normele de conviețuire socială (consum de alcool, portul fără drept de arme albe, de foc, etc.);

-combaterea și prevenirea furturilor din conductele magistralelor de transport de produse petrolieire ce tranzitează raza comunei, măsuri de supraveghere a persoanelor predispuse la săvârșirea de infracțiuni prin acest mod de operare;

-identificatea lăcașurilor de cult, a caselor memoriale, monumentelor istorice ce se află pe teritoriul de competență și luarea măsurilor de prevenire și combatere a furturilor, degradărilor, distrugerilor;

-identificarea și prinderea persoanelor date în urmărire locală sau generală, a celor care se sustrag de la urmărirea penală, a elementelor aflate în supraveghere sau dispărute;

-identificarea bunurilor și animalelor date în urmărire ce fac obiectul unor dosare aflate în evidența proprie.

Polițiștii din mediul rural desfașoră activități în lucrări și cauze penale cu A.N. și A.C., potrivit competenței, pentru infracțiuni cum ar fi:

-furturi de animale, de cereale, furturi de pe câmp, din depozite, magazii, silozuri, etc.;

-înșelăciunea, distrugerea, ș.a.

In vederea soluționării fiecărui dosar penal pe care îl au în lucru, polițiștii întocmesc un "Plan de măsuri informativ-operative", care va fi aprobat de șeful biroului sau de ofițerul instructor și se va întocmi de asemenea "Fișa statistică a infracțiunii". Odată cu întocmirea "Referatului de terminare a urmăririi penale", cauzele penale se scad din evidența postului sau biroului de poliție.

Polițiștii birourilor sau posturilor de poliție comunale efectuează cercetarea la fața locului în cazul faptelor care le sunt date în competență, folosind aparatura criminalistică din dotare. După efectuarea cercetării la fața locului, polițiștii înaintează la formațiunile de criminalistică ale municipiilor, orașelor, județelor, urmele și celelalte mijloace de probă recoltate din câmpul infracțional pentru a fi prelucrate pentru constatări tehnico-științifice, expertize, etc. De asemenea, peliculele fotografice vor fi înanitate acelorași formațiuni. Cu ocazia executării unor acțiuni, controale, filtre, activități de cercetare penală, polițiștii vor lua măsuri de amprentare și fotografiere a persoanelor depistate, iar fișele completate vor fi înaintate inspectoratului județean pentru completarea fondului dartiloscopic A.F.I.S.

2.4.ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII DE PATRULARE LA POSTURILE ȘI BIROURILE DE POLIȚIE COMUNALE—METODĂ DETERMINANTĂ ÎN PREVENIREA FAPTELOR ANTISOCIALE

Patrularea este o activitate tactică desfășurată de lucrătorii de poliție din mediul rural prin care se realizează prezența în teren a lucrătorilpr posturilor de poliție pe un itinerar stabilit, în raport cu necesitățile situației operative și reprezintă una din modalitățile principale de executare a sarcinilor muncii de poliție pe teritoriul comunelor. Cu prilejul executării activității de patrulare, care are un caracter preventiv, se pot desfășura numeroase obligații în ceea ce privește cunoașterea populației, a teritoriului, se pot verifica unele informații și sesizări, sau se pot efectua activități de supraveghere a elementelor suspecte. De asemenea, polițiștii din componența patrulei, cu această ocazie pot rezolva diferite sarcini pe linie de circulație sau evidență a populație.

Organizarea activității de patrulare

Activitatea de patrulare o organizează și o hotărăște șeful de post. Pentru stabilirea activității de patrulare se va efectua o analiză temeinică, ținând cont de:

-obiectivele economice și comerciale de pe teritoriul de competență;

-locurile și mediile favorabile comiterii de infracțiuni;

-prezența unor elemente suspecte pe raza localității (grupurile de țigani, de exemplu, cu preocupări nomade);

-densitatea populației;

-numărul cadrelor de poliție de la post;

Ca activități premergătoare efectuării serviciului de patrulare, amintim:

-numirea patrulei și a șefului acesteia;

-pregătirea temeinică a patrulei;

-întocmirea planului patrulei;

-prezentarea patrulei la șeful de post înainte de plecarea în misiune.

Înainte de plecarea în misiunea de patrulare trebuie stabilită zona și itinerarul de patrulare. Itinerarul reprezintă drumul parcurs de patrulă în zona de patrulare între localități, obiective și alte lucruri care interesează poliția. El reprezintă un circuit închis care pornește de la postul de poliție, cuprinde obiectivele din zona de patrulare și se termină la reședința postului.

In executarea serviciului de patrulare, membrii componenți ai patrulei au următoarele drepturi:

-constată infracțiuni și contravenții; -legitimează și verifică persoanele suspecte;

-conduce la sediul postului de poliție persoanele suspecte;

-reține și conduce infractorii la post;

-folosește armamentul, când situația o impune, conform prevederilor legale;

-ia măsuri de prevenire a infracțiunilor;

-pot întreurpe itinerarul de patrulare.

în îndelinirea sarcinilor ce decurg din această misiune, membrii patrulei au și următoarele obligații:

-să cunoască particularitățile itinerarului de patrulare;

-să cunoască obiectivele de pe traseu;

-să cunoască locurile de pe traseu favorabile comiterii de infracțiuni ori ascunderii de infractori;

-să fie atenți, vigilenți;

-să execute controale la unitățile comerciale, hoteluri, moteluri, locuri de cazare în comun;

-urmăresc depistarea de infractoir, vagabonzi;

-sarcini pe linia mandatelor de aducere și executare;

-să cunoască și să patruleze în jurul caselor izolate, unde locuiesc persoane în vârstă;

-noaptea să nu permită producerea de zgomote ce ar tulbura liniștea locuitorilor;

-să țină legătura cu conducerile unităților economice și cu personalul din aceste unități.

In situații deosebite, când membrii patrulei iau la cunoștință de comiterea unor evenimente grave în afara itinerarului, de prezența unor elemente infractoare urmărite, aceștia se pot abate de la itinerarul pentru

patrulare stabilit, pentru prinderea infractorilor sau pentru a acorda ajutor medical persoanelor accidentate grav.

Patrula, pe timpul executării serviciului, poate face unele constatări în teren care se notează și se raportează șefului de post. Patrula este controlată în teren, cu scopul de a se aplica în mod corect dispozițiile legale, cât și de a se întări disciplina în rândul polițiștilor.

2.5.ORGANIZAREA, EXECUTAREA ȘI FINALIZAREA CONTROALELOR DE FOND LA POSTURILE ȘI BIROURILE DE POLITIE COMUNALE

Controalele de fond se planifică la începutul anului de către șeful serviciului poliției de ordine publică și se aprobă de inspectorul șef.

Colectivele stabilite vor fi conduse de inspectorul șef, adjunctul său, șeful brigăzii poliției de ordine publică și ofițerul specialist care răspunde de activitatea posturilor de poliție comunale. Controlul de fond se execut în baza planului cadru de control, întocmit de șeful serviciului poliției de ordine publică și aprobat de inspectorul șef, și se va referi la întrega activitate desfășurată de lucrătorii postului și ofițerul instructor pe perioada de timp scursă de la ultimul control.

Cu ocazia controlului, se vor avea în vedere următoarele:

a)Stilul și metodele de muncă ale șefului de birou sau de post pentru planificarea, organizarea și conducerea muncii postului de poliție:

-calitatea planurilor de muncă lunare și zilnice; se va verifica dacă sarcinile planificate cuprind întreaga problematică a localităților în raport cu situația operativă și specificul județului;

-dacă stadiul realizării sarcinilor planificate este analizat periodic și la sfârșitul fiecărei luni, dacă planurile sunt completate cu sarcinile rezultate din controalele eșaloanelor superioare, ordine ori programe de măsuri survenite ulterior întocmirii;

-dacă se realizează zilnic o încărcătură corespunzătoare cu sarcini pentru toate cadrele;

-intervenția șefilor ierarhici, a ofițerilor instructori pentru îmbunătățirea planurilor de muncă lunare și zilnice, precum și controlul asupra îndeplinirii lor;

-organizarea și executarea serviciului de patrulare și respectarea graficelor privind controlul circulației rutiere.

Pentru ca planurile de muncă să cuprindă toate aspectele muncii de poliție și a se putea aprecia orientarea și intervenția nemijlocită a cadrelor de comandă în conducerea efectivelor, structura planurilor, pe capitole, va fi, în principiu, următoarea:

-prevenirea și combaterea infracțiunilor de natură economică;

-prevenirea și combaterea infracțiunilor de natură judiciară;

-activități pentru asigurarea pazei localităților, a agenților economici, indiferent de forma de proprietate;

-prevenirea și combaterea încălcărilor normelor de circulație;

-activități pe linie de cercetare penală;

-prevenirea și combaterea încălcării normelor ce reglementează regimul armelor, munițiilor, explozivilor, substanțelor toxice; -activități de evidența populației; -pregătirea profesională.

b)Organizarea muncii de culegere a informațiilor pentru documentarea activității persoanelor aflate în atenție, precum și pentru menținerea ordinii și liniștii publice pe teritoriul de competență. Se vor urmări următoarele aspecte:

-dacă agenții de legătură acoperă informativ obiectivele, zonele și locurile de interes polițienesc;

-numărul și valoarea operativă a informațiilor obținute de la agentură și sursele ocazionale;

-dacă au fost luate în atenție adevăratele elemente predispuse la comiterea de fapte antisociale;

-activitățile desfășurate pentru supravegherea calificată a acestora;

-rezultatele obținute în supravegherea persoanelor respective, relevate prin modul de clarificare a situației acestora;

-activitățile preventive desfășurate pentru menținerea ordinii și liniștii publice (patrulări, acțiuni, controale, sancțiuni contravenționale, stări conflictuale aplanate, etc.);

-ședințe de popularizare a actelor normative.

c)Preocuparea subofițerului pentru stăpânirea situației operative, înregistrarea corectă a fenomenului infracțional și soluționarea legale cererile și reclamațiile cetățenilor.

Cu ocazia controlului de fond se vor analiza rezultatele obținute de fiecare polițist în parte, din punct de vedere al infracțiunilor constatate (pe genuri), sancțiunile contravenționale aplicate (pe acte normative), dosare penale soluționate și operativitatea soluționării acestora, numărul și valoarea informațiilor obținute, cunoașterea preocupărilor personalor supravegheate calificat, cunoașterea legalității din obiectivele date în supraveghere.

d)Nivelul de pregătire, însușire și aplicare în practică a legislației în vigoare, precum și a ordinelor pe linie de muncă vor fi avute în vedere, de asemenea cu ocazia controalelor de fond. Nivelul de pregătire al lucrătorilor de la posturile de poliție comunale poate fi evaluat inclusiv prin testări scrise. In raport de constatările făcute se vor stabili măsuri cu termene și responsabilități menite să contribuie la ridicarea gradului de cunoștințe profesionale.

In timpul executării controlului de fond la posturile de poliție comunale se va verifica ritmicitatea deplasării în comună a ofițerilor instructori și implicarea acestora în activitatea lucrătorilor postului. Se va evalua calitatea îndrumărilor date de ofițeri, sarcinile trasate și modul de executare a acestora, precum și controalele executate, altele decât cele de fond.

Ofițerii ce execută controlul de fond trebuie să insiste și asupra stării și practicii disciplinare a agenților de poliție, ordinea interioară, securitatea postului, modul de păstrare și utilizare a documentelor de serviciu, se va analiza cum lucrătorii de poliție își îndeplinesc obligațiile de port și păstrare a armamentului din dotare.

Modul de funcționare și organizare a pazei în comună, precum și întreținerea și funcționarea sistemului de alarmare vor face, de asemenea, obiect al controlului de fond.

Rezultatul controlului de fond se consemnează în registrul unic de control, în două exemplare, copia fiind luată de cel care a efectuat controlul, pentru a urmări executarea sarcinilor stabilite, după care se clasează la serviciul poliției de ordine publică.

Se va întocmi un proces-verbal de control care va cuprinde principalele concluzii desprinse din activitatea desfășurată de fiecare polițist, cauzele și condițiile care au generat neajunsurile constatate, precum și sarcinile concrete pentru înlăturarea deficiențelor și creșterea eficienței muncii lucrătorilor și ofițerului instructor.

CAPITOLUL 3

ATRIBUȚII CE REVIN POSTURILOR SAU BIROURILOR DE POLIȚIE COMUNALE PENTRU ORGANIZAREA PAZEI PE TERITORIUL DE COMPETENȚĂ. FURTURILE DE ANIMALE

3.1.ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE DE POLIȚIȘTII DIN MEDIUL RURAL PENTRU PREVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE CE SE COMIT ÎN DOMENIUL SILVIC

Potrivit prevederilor Legii nr. 333/2003, privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor și valorilor, ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, regiile autonome, societățile comerciale, instituțiile publice sau alte organizații care dețin bunuri sau valori, sunt obligate să asigure paza acestora.

Conducătorii acestor unități, cu concursul de specialitate al poliției și al jandarmeriei, au obligația să stabilească modul efectiv de organizare și executare a pazei cu efective de jandarmi, pază cu gardieni publici, pază proprie sau pază prin societăți specializate.

In conformitate cu normele date de conducerea Ministerului de Finanțe și Inspectoratul și Inspectoratul General al Poliției, liniile de muncă agricolă și silvică, au fost preluate de la formațiunile de combatere a criminalității economico-financiare și date în responsabilitatea efectivelor de ordine publică, cunoscut fiind faptul că aceste obiective se aflau în supravegherea polițiștilor din mediul rural. Efectivele de ordine publică din zona localităților rurale intervin de asemenea pentru aplicarea corectă a prevederilor Legii fondului funciar.

Paza pădurilor, a terenurilor aparținând fondului forestier administrat de Regia Națională a Pădurilor, se asigură cu personal silvic și de pază stabilit de către Consiliul de Administrație și de conducătorii unităților centrale și județene deținătoare. Aceștia sunt sprijiniți de către organele de poliție în activitatea desfășurată împotriva tăierilor ilegale de arbori, a furturilor, distrugerilor, degradărilor, pășunatului ilegal, braconajului privind vânatul din fondurile de vânătoare, a fondului piscicol și a altor fapte păgubitoare.

Legea nr. 333/2003, stabilește actualul mod de desfășurare și funcționare a pazei proprii în comune, sate și unele localități componente ale municipiilor și orașelor. Conform acestor reglementări, obiectivele, bunurile și valorile care necesită a fi păzite în mod permanent se pot asigura prin pază poprie cu persoane anume angajate, cu gardieni publici sau prin societăți specializate.

Paza comunală funcționează pe baza propunerii locuitorilor, de către consiliile de conducere ale primăriilor, iar în localitățile componente ale municipiilor și orașelor, precum și în satele aparținătoare acestora, de către consiliile de conducere ale primăriei municipale sau orășenești. Lucrătorii de poliție au obligația de a acorda sprijin de specialitate conducerii primăriilor în stabilirea elementelor de pază necesare, amplasarea posturilor și fixarea itinerarelor de patrulare, în stabilirea consemnelor, a modului de acțiune și intervenție a paznicilor în diferite situații.

In vederea asigurării unui sprijin cât mai calificat, lucrătorii de poliție trebuie să-și spună părerea în baza realizărilor existente, desprinse din studiul și analiza permanentă a situației operative de pe teritoriul de

competență. Măsurile de pază stabilite sunt concretizate în planul de pază al localităților, care se întocmește de către consiliul local al primăriei, cu participarea nemijlocită a lucătorilor postului de poliție local. Planul de pază va cuprinde:

-elemente sau date ale situației operative din comună;

-dispozitivul de pază adoptat, felul postului, limitele acestuia;

-modul cum se realizează legătura și cooperarea în cazul producerii unor evenimente, cum ar fi incendii, inundații, cutremure, etc.;

-dispoziții finale ce cuprind timpul de efectuare a serviciului, instruirea și controlul paznicilor, dotarea acestora în diferite perioade ale anului.

La planul de pază se anexează schița comunei, pe care este notată amplasarea dispozitivului de pază. Organele de poliție locale trebuie să ia măsuri privind instruirea și controlul în teren a acestor efective, precum și pentru instruirea zilnică înainte de intrarea în serviciu.

3.1.1.SPECIFICUL ORGANIZĂRII ȘI FUNCȚIONĂRII PAZEI FONDULUI SILVIC, DE VÂNĂTOARE ȘI PISCICOL

Activitatea forestieră, cea privind fondul cinegetic și fondul piscicol ocupă un rol deosebit în ansamblarea economiei nostre naționale în funcție de așezarea geografică și relieful variat al teritoriului țării noastre.

Pe lângă importanța sa economică (materie primă pentru construcții, mobilier, combustibil, etc.), pădurea joacă un rol important în echilibrul ecologic, circuitul apei în natură, în combaterea eroziunii solului și acțiunii vântului, constituind și locul în care trăiesc diverse specii de vânat, a căror existență este indispensabil legată de pădure. De asemenea, pădurea oferă locuri de agrement, odihnă și recreere a oamenilor.

În conformitate cu prevederile Codului Silvic, fondul forestier național cuprinde pe lângă păduri și teritoriile destinate împăduririi și pe cele care deservesc nevoile de cultură, producție ori administrație silvică, iazurile, albiile pâraielor, precum și terenurile neproductive incluse în amenajamentele silvice, în condițiile legii.

Fondul forestier național este, după caz, proprietate publică sau privată și constituie bun de interes național. Vegetația forestieră situată pe terenurile din afara fondului forestier național se supune tot prevederilor Codului Silvic.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor și valorilor, paza terenurilor forestiere, a pădurilor, a fondului de vânătoare și pescuit se asigură de către conducătorii unităților centrale de profil prin corpuri specializate de pază. Aceste corpuri sunt organizate și funcționează în baza unui regulament, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Regia Națională a Pădurilor asigură și exercită paza fondului forestier pe care îl are în administrație, împotriva tăierilor ilegale de arbori, a furturilor, distrugerilor, degradărilor, pășunatului, braconajului și a altor fapte prejudiciabile și ia măsuri de prevenire și stingere a incendiilor.

Executarea directă a sarcinilor de pază și gospodărire a pădurilor, vânatului și peștelui din apele de munte dintr-un canton revine pădurarului numit în acest post. Paza fondurilor silvice se deosebește de celelalte sisteme de pază, deoarece pădurarul are, de regulă, în răspundere o suprafață mare pe care trebuie să se deplaseze în permanență și în același timp, îi revin și o serie de alte sarcini cum ar fi: recoltarea fructelor de pădure, împăduriri sau reîmpăduriri, paza fondului de vânătoare, piscicol. Așadar, noțiunea de pază în sistemul economiei forestiere, vânatului și peștelui din apele de munte, are un conținut complex—împletindu-se cu activitatea de gospodărire a fondurilor respective.

Pădurarul, care ocupă un loc special în cadrul sistemului de pază, este imperios necesar să aibă o anumită pregătire de specialitate. Activitatea pădurarului este îndrumată și controlată de brigadierul silvic, tehnicianul silvic sau de alte cadre ierarhic superioare. Pentru terenurile silvice, de vânătoare și fondurile forestiere nu se întocmesc planuri de pază. Organele de resort întocmesc planuri tehnico-organizatorice de prevenire și combatere a faptelor care aduc pagube pădurii, vânatului și peștelui din apele de munte, care cuprind, de regulă, unele măsuri referitoare la desfășurarea unor activiăți de popularizare a măsurilor ce se impun în vederea ocrotirii și îngrijirii patrimoniului forestier.

In fiecare an se întocmește un "Plan de măsuri pentru prevenirea, semnalarea și stingerea incendiilor în păduri' la care își dau concursul și organele de pompieri, poliție și membrii comisiilor de administrație ale primăriilor.

Pe lângă activitatea de prevenire și descoperire a infracțiunilor care se comit în dauna economiei forestiere, piscicole și vânătorești, organele de poliție au atribuții pe linia organizării și funcționării pazei acestor bogății naturale (lemnul, vânatul și peștele), încadrarea personalului de pază, conform Legii nr.333/2003 se face numai cu avizul organelor de poliție.

Fenomenul infracțional din sectorul forestier a cunoscut în ultimii ani o creștere alarmantă, cu consecințe negative atât în pan economic cât și în cel al protecției mediului.

Agenții de poliție de la posturile și birourile de poliție comunale au obligativitatea de a deschide un caiet de obiectiv pentru fiecare unitate silvică de pe raza de competență a postului de poliție comunal.

Polițiștii din mediul rural, în scopul prevenirii și combaterii faptelor antisociale care afectează fondul forestier, trebuie să desfășoare următoarele activități:

-însușirea temeinică a legislației în vigoare care reglementează regimul silvic, a ordinelor Ministerului Administrației și Internelor și Inspectoratului General al Poliției pe această linie;

-recrutarea de agenți cu posibilități de penetrare, în scopul furnizării de date și informații operative;

-organizarea și executarea de acțiuni și controale cu forțe proprii sau în cooperare cu specialiști din silvicultură, prin care se vor urmări persoanele care sustrag material lemnos.

Polițiștii care acționează în mediul rural, împreună cu personalul silvic vor executa patrulări, pânde, în special pe timp de noapte, supravegheri operative în zonele cele mai expuse tăierilor ilegale cu scopul de a preveni și sancționa delictele silvice și actele de braconaj. De asemenea, polițiștii trebuie să urmărească:

-modul în care șefii ocoalelor silvice și cantoanelor silvice repartizează ciobanilor pășunile în perioada de vară;

-modul în care personalul silvic aplică legislația în vigoare în cazul în care ciobanii depășesc suprafețele de pășunat acordate;

-corectitudinea efectuării plăților, cu ocazia culegerii și achiziționării fructelor de pădure și a ciupercilor;

-sinceritatea decontării operațiilor ce trebuie efectuate pentru protecția și întreținerea pădurilor;

-modul în care se atribuie parcelele pentru exploatarea forestieră și dacă beneficiarii își îndeplinesc obligațiile asumate.

Polițiștii trebuie să asigure un schimb permanent de informații operative între unitățile de poliție și conducerile unităților silvice, în urma căruia vor fi organizate și efectuate acțiuni comune și individuale cu caracter permanent pe bază de grafic. Polițiștii care acționează în mediul rural vor executa acțiuni și controale specifice la societățile comerciale și persoanele fizice care dețin instalații de debitat material lemnos, pentru combaterea cazurilor de funcționare ilegală a acestora, depășirea obiectului autorizației, depistarea cazurilor de prelucrare a materialului lemnos aparținând persoanelor care nu posedă acte de proveniență.

In perioada sărbătorilor de iarnă, se vor organiza acțiuni complexe pe timp de zi și noapte în târguri, păduri, stații CFR, piețe în vederea prevenirii și descoperirii sustragerilor sub orice formă a rășinoaselor pentru pomii de iarnă. Polițiștii vor informa opinia publică privind cazurile de tăieri ilegale de arbori, furturi de material lemnos, cât și comercializarea ilicită a acestuia, precum și despre cazurile de ocupare abuzivă a pădurilor aparținând statului. Ca măsuri suplimentare de combatere a infracțiunilor ce aduc atingere fondului forestier, polițiștii din mediul rural vor mai desfășura și următoarele activități:

-verificarea legalității aprobării acordate pentru schimburile de terenuri împădurite avându-se în vedere respectarea strictă a prevederilor Legii fondului funciar și a Codului silvic;

-organizarea de acțiuni bine documentate cu efective mărite la care vor participa militari din trupele de jandarmi, personajul silvic și specialiști ai Agenției Mediului cu atribuții de control în zonele de exploatări forestiere;

-verificarea, în colaborare cu organele de control financiar, a legalității obținerii avizelor, în baza cărora unii agenți economici au beneficiat de licențe pentru exportul unei cantități mari de material lemnos;

-în cooperare cu organele vamale vor fi efectuate controale pentru prevenirea infracțiunilor de contrabandă cu material lemnos, prin verificarea corectitudinii exporturilor efectuate privitoare la cantitățile, calitatea, sortimentele și prețurile minime prevăzute în licențele de expert;

-organizarea de activități de control împreună cu specialiști din sistemul Ministerului Finanțelor și Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, la societățile comerciale și persoanele fizice deținătoare de instalații pentru debitat material lemnos, în vederea depistării cazurilor de funcționare ilegală, depășirea obiectului autorizației prin prelucrarea de material lemnos sustras din fondul forestier.

Pe linia protecției mediului înconjurător, organelor de poliție din domeniul rural le revin următoarele sarcini:

-identificarea, cunoașterea și supravegherea obiectivelor și locurilor de interes operativ.

Organizarea și desfășurarea activităților de prevenire a tuturor încălcărilor la regimul normelor ecologice, trebuie să se realizeze după principiul muncii în obiective, sistemul informațional constituind și în acest domeniu principala metodă a cunoașterii cât mai exacte a situației operative.

-identificarea și lucrarea calificată a elementelor suspecte;

Persoanele pretabile încălcării dispozițiilor legale în domeniul mediului înconjurător sunt cele care fac obiectul supravegherii pe linia de muncă toxică sau radioactivă sau cele care prin atribuțiile ce le revin, desfășoară activități de import-export cu substanțe care, potrivit legii, sunt considerate periculoase pentru sănătatea populației ori pentru mediul înconjurător.

-obligativitatea înregistrării agenților economici autorizați pentru comercializarea, utilizarea sau prestarea de servicii cu produse de uz fito-sanitar din grupele l și 2 de toxicitate;

-organizarea și executarea de activități preventive în domeniul protecției mediului în colaborare cu specialiști ai ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, Ministerului Sănătății, Departamentului Protecției Muncii și altele;

-organizarea activităților specifice polițienești se va realiza în funcție de condițiile concrete ale obiectivelor, locurilor și mediilor existente la nivelul fiecărui județ, conform legislației în vigoare.

3.2.ROLUL POLIȚIEI RURALE IN ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA PAZEI ÎN MEDIUL RURAL,PAZEI DE CÂMP. SARCINI PRIVIND PREVENIREA ȘI COMBATEREA NEREGULILOR DIN AGRICULTURA

Paza în mediul rural

Unitățile situate pe teritoriul localităților rurale își organizează paza conform prevederilor prezentei legi.

Conducătorii unităților care dețin, cu orice titlu, terenuri agricole sunt obligați să organizeze paza de câmp prin una dintre formele de pază prevăzute de lege.

Paza căilor ferate, a pădurilor, a terenurilor forestiere, a fondurilor de vânătoare și de pescuit, a conductelor pentru transportul hidrocarburilor și al produselor petroliere, a sistemelor de irigații, a rețelelor de telefonice și de transport al energiei electrice se asigură de către conducătorii unităților centrale de profit, prin corpuri specializate de pază.

Corpurile specializate de pază se organizează și funcționează în structura unității beneficiare, în baza unui regulament aprobat prin hotărâre de Guvern.

În localitățile rurale se organizează paza comunală. Primarul răspunde pentru întocmirea planului de pază al comunei și este obligat să ia măsuri pentru a asigura paza bunurilor publice și ale cetățenilor. Avizarea planului de pază, instruirea și controlul personalului de pază din localitățile rurale se efectuează de către organele locale de poliție.

Paza comunală se efectuează prin rotație de către locuitorii comunei sau prin oricare dintre formele de pază prevăzute de lege. Obligația de pază comunală revine fiecărei familii care are domiciliul sau reședința pe teritoriul comunei și se îndeplinește de către un membru al acesteia, o singură dată la fiecare rotație.

Persoanele care nu corespund cerințelor legii pentru a îndeplini atribuții de pază sunt obligate să achite contravaloarea prestațiilor datorate, în cuantumul stabilit prin hotărâre a consiliului local. Plata se poate face și prin prestarea altor servicii în folosul comunei în condițiile stabilite de consiliul local.

Persoanele care dețin proprietăți în localitate și nu au domiciliul sau reședința pe raza acesteia sunt obligate la plata unei contribuții, al cărui cuantum se stabilește prin hotărâre a consiliului local. Plata se poate face și prin bunuri, produse, ori prin prestarea altor servicii în folosul comunei, în condițiile stabilite de consiliul local. Sumele realizate vor fi utilizate pentru procurarea echipamentelor de protecție, însemne și mijloace de autoapărare sau utilitare necesare bunei executări a serviciului de pază comunală.

În cazul în care paza se efectuează și prin alte forme prevăzute de lege, plat serviciului de pază comunală se va asigura din fondurile bugetare locale.

Persoanele care efectuează paza prin rotație, trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la art.39,lit. a-c din Legea 333/2003, să fie absolvenți a cel puțin învățământului primar și să poarte însemne distinctive în timpul executării serviciului de pază.

Sunt scutiți de la obligația de a executa paza comunală: pensionarii, bolnavii cronici incurabili ori cei cu deficiențe fizice care îi fac inapți pentru serviciul de pază, persoanele care au împlinit vârsta de 60 de ani, militarii, polițiștii, preoții și pompierii.

Autoritățile administrației publice locale care organizează paza în localități rurale sunt obligate la dispoziția persoanelor care îndeplinesc serviciul de pază prin rotație echipament de protecție, mijloace de autoapărare, mijloace de iluminat pe timp de noapte și să asigure accesul rapid la mijloacele de alarmare în caz de pericol, precum și forțele de intervenție în sprijinul acestora, în caz de nevoie.

Paza de câmp are ca obiectiv paza și apărarea culturilor, a recoltelor și a altor bunuri aflate pe terenurile agricole. Ea se execută, de regulă, temporar, atunci când pe câmp se află bunuri ce necesită a fi păzite, având un caracter temporar. Conducerea unității care organizează paza stabilește numărul de paznici necesari.

Conform Legii nr. 333/privind paza obiectivelor, bunurilor și valorilor, paznicii de câmp sunt obligați să asigure paza tuturor bunurilor de pe terenurile agricole, date în consemn și să sesizeze la timp organele competente despre producerea de calamități, apariția unor dăunători și a altor evenimente de natură să producă pagube agriculturii sau care produc poluarea mediului din zonă.

La numirea (încadrarea) paznicilor de câmp se iau în vedere criterii asemănătoare cu cele ale altor categorii de paznici, potrivit legii.

Polițiștii birourilor și posturilor de poliție comunale se ocupă de supravegherea informativă a societăților agricole de pe raza localităților rurale.

In sistemul agricol este posibilă comiterea unei game foarte variate de fapte antisociale, începând de la distrugeri, sustrageri de animale și bunuri, delapidări și continuând cu abuzuri în serviciu și acte de corupție. In activitățile din agricultură pot interveni diferite persoane rău intenționate, cu scopul de a comite anumite fapte antisociale, cum ar fi:

-distrugerea unor culturi prin pășunare;

-tăierea plantelor cu ocazia prășitului mecanic;

-distrugerea de culturi prin executarea unor lucrări ce trebuiau efectuate când terenul era liber;

-infestarea unor culturi prin executarea unor lucrări ce trebuiau efectuate când terenul era liber;

-infestarea unor culturi prin depistarea de prafuri sau reziduuri emanate accidental;

-inundarea unor suprafețe de teren datorită infiltrărilor apei scurse din canalele de aducțiune;

-nerecoltarea în totalitate a produselor cu scopul de a fi reținute ulterior;

-întocmirea de procese-verbale de dispariție sau tăieri de animale total sau parțial fictive;

-plusuri de medicamente prin întocmirea de acte ce dovedesc tratamentul sau vaccinarea animalelor.

Polițiștilor le revin pe această linie următoarele sarcini:

-să-și însușească și să aplice legislația în materie;

-să organizeze și să desfășoare muncă de culegere a informațiilor pentru cunoașterea situației operative din aceste obiective;

-să cunoască metodele și mijloacele de săvârșire a faptelor antisociale din agricultură;

-să cunoască aspecte legate de specularea prețului pieței;

-să sesizeze situațiile de trecere a unor cantități de produse agricole pe numele altor persoane ce nu sunt membrii ai asociației;

-să cunoască cazurile de valorificare prin vânzare a unor mijloace fixe ce aparțin sistemului agricol, vânzare ce se face la prețuri incorecte, contravaloarea fiind însușită;

-să constate întocmirea de documente fictive privind efectuarea unor lucrări ce nu s-au realizat, administrarea unor pesticide ce nu s-au folosit;

-realizarea unei colaborări între polițiștii de Ordine Publică și cei de la comune, în domeniul agricol;

-descoperirea la timp de către polițiști a ilegalităților ce constau în neînregistrarea corectă a produselor, însușirea acestora, etc.;

-să implice specialiști de la Camerele agricole de pe lângă consiliile comunale și orășenești în coordonarea și controlul societăților agricole;

-organizarea periodică de acțiuni și controale executate de polițiști în cooperare cu specialiștii din domeniu;

-organizarea și controlul personalului de pază;

-intensificarea serviciilor de patrulare în perioadele anului cu recolte aflate pe câmp;

-informarea Direcției agricole județene și mediatizarea unor cazuri mai importante descoperite de polițiști prin mijloacele de informare în masă.

În munca de prevenire, lucrătorii de poliție vor adopta și următoarele moduri practice de acțiune pentru prevenirea faptelor antisociale din agricultură:

-popularizează și exploatează conținutul actelor normative;

-atrag organele cu atribuții de control și specialiști din agricultură la executarea verificărilor și controalelor în comun;

-supraveghează permanent persoanele ce au atribuții de control pe linia activităților economico-financiare ale unităților agricole;

-aplică sancțiuni contravenționale și avertismente persoanelor depistate că au săvârșit contravenții la regimul agricol;

-asigură o prezență activă și permanentă a polițiștilor în locurile unde se desfășoară activități cu produse agricole pe itinerariile de transport, în sectoarele zootehnice și o supraveghere permanentă a acestor locuri.

3.3.ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE DE POLIȚIE PENTRU PREVENIREA ȘI COMBATEREA FURTURILOR DE ANIMALE

In satele și comunele de pe teritoriul României, cetățenii care își desfășoară activitatea în aceste locuri au ca principală sursă de existență cultivarea terenurilor și creșterea de animale. Animalele mici sunt crescute pentru consumul familiei, iar cele mari (bovine, cabaline), adeseori sunt indispensabile satisfacerii nevoilor de transport ale bunurilor și persoanelor. Mintea infractorilor, neobosită întotdeauna, se preocupă de găsirea unor moduri de operare tot mai originale, folosite în furtul animalelor din ferme sau din gospodăriile proprii ale oamenilor. Polițiștii de la birourile și posturile de poliție comunale se întâlnesc frecvent cu cazuri de sustragere a animalelor și trebuie să acționeze cu pricepere profesională în vederea identificării autorilor, și dacă este posibil, pentru recuperarea prejudiciului.

Cauzele și condițiile ce favorizează și generează furturile de

animale

Pentru creșterea eficienței prevenirii comiterii acestui gen de furturi, cunoașterea cauzelor și condițiile care le generează au o importanță deosebită. Dintre acestea, putem aminti:

l .Lipsa de vigilență a paznicilor sau lipsa pazei la fermele zootehnice și de creștere a păsărilor.

Personalul de pază de la aceste ferme este format, în general, din persoane în vârstă, provenite din personalul unităților, care de multe ori nu își pot îndeplini în mod corespunzător atribuțiile de serviciu. Această situație des întâlnită în practică îi avantajează pe infractori, care pot acționa în siguranță la comiterea furtului, riscul de descoperire fiind foarte redus.

Uneori, chiar persoanele care fac parte din sistemul de pază proprie, singure sau în complicitate cu salariați ai unității, comit furturi de animale, acest lucru fiind posibil și datorită faptului că respectivii paznici nu au fost verificați temeinic cu ocazia angajării ori își desfășoară activitatea pe postul de pază fără avizul unității de poliție, având uneori antecedente penale pentru asemenea fapte.

2.Neefectuarea controlului de către conducerile unităților respective privind modul de executare al serviciului de către personalul de pază.

Modul defectuos de executare al serviciului de către personalul de pază al fermelor zootehnice se datorează lipsei de control din partea conducerii unităților respective, lăsând această activitate importantă în grija unităților de poliție, sau, dacă constată deficiențe în activitatea de pază, nu se iau măsuri corespunzătoare împotriva celor care încalcă prevederile legale.

3.Inexistența sau executarea defectuoasă a pazei comunale pe raza localităților rurale.

Există numeroase cazuri în care paza comunală se execută în mod defectuos sau este chiar inexistentă, acest fapt ducând la o creștere semnificativă a faptelor antisociale în localitățile în care nu se desfășoară această activitate.

4.Neglijența în asigurarea locurilor unde sunt adăpostite animale, în cadrul gospodăriilor particulare.

Se observă că majoritatea furturilor de animale este urmarea neglijenței de care dau dovadă persoanele particulare în asigurarea locurilor unde sunt ținute animalele în cadrul gospodăriilor individuale. Infractorii profită de faptul că cetățenii lasă pe timpul nopții, ușile grajdurilor deschise sau de faptul că acestea nu sunt prevăzute cu sisteme de închidere sigure și eficiente.

5.Lăsarea liberă a animalelor la pășunat sau pe izlazuri, fără a fi organizată paza acestora.

De multe ori, locuitorii comunelor sunt ocupați în special cu munca de pe câmp, lăsând animalele în zone de pășunat le distanțe mari de locul unde își desfășoară activitatea, fără a asigura paza acestora sau chiar lasă animalele la pășunat în timpul nopții.

6.Neincluderea în itinerarele de patrulare de către unitățile de poliție a zonelor mărginașe, caselor izolate și fermelor zootehnice.

O măsură specifică și eficientă pentru prevenirea comiterii de fapte antisociale o constituie patrularea, eficientă și în cazul furturilor de animale.

Aceste infracțiuni se săvârșesc în zonele mărginașe ale localităților, precum și în fermele zootehnice aflate în afara perimetrelor comunelor, astfel încât infractorii pot acționa în voie, fără riscul de a fi descoperiți, având totodată posibilitatea de a se îndepărta rapid de la locul faptei.

Neincluderea acestor în itinerarele de patrulare pe timpul nopții duce la creșterea furturilor de animale.

V.Neasigurarea correspunzătoare a iluminatului public în localități, al gospodăriilor particulare, a perimetrelor fermelor zootehnice, precum și lipsa sistemului de pază și alarmare corespunzătoare.

Lipsa iluminatului public constituie o condiție favorabilă comiterii orcărui gen de infracțiuni, în perimetreul fermelor zootehnice, lipsa iluminatului, coroborată cu neîndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor de serviciu de către personalul de pază, oferă infractorilor un câmp larg de acțiune în desfășurarea actului infracțional.

Analiza situației operative de pe raza localităților este la baza activităților de prevenire a furturilor de animale, în scopul cunoașterii permanente a cauzelor și condițiilor care le favorizează.

Lucrătorii de poliție trebuie să cunoască în permanență:

-locurile și mediile pretabile comiterii acestor categorii de furturi, cum ar fi: gospodării individuale ale populației în zonele mărginașe localității, zona târgurilor și oboarelor, locuri de pășunat, mediul rromilor, îngrijitori, etc.;

-persoane care desfac la domiciliu ori pe piață în mod clandestin, carne sau produse din carne;

-persoane cu antecedente penale care sunt cunoscute cu mod de operare privind furturile de animale, precum și cele din anturajul acestora;

-situația persoanelor din registrul agricol care au vândut sau au cumpărat animale;

-situația persoanelor care au solicitat dispensarelor veterinare eliberarea certificatelor pentru atestare sănătății în vederea sacrificării;

-situația persoanelor care au predat pentru sacrificare animale la abatoare sau întreprinderi de valorificare a cărnii.

In scopul prevenirii și combaterii infracțiunilor de furt de animale, lucrătorilor de poliție din mediul rural le revin o serie de sarcini, dintre care amintim:

1.Organizarea unor acțiuni și controale în locurile și mediile favorabile comiterii de infracțiuni.

Lucrătorii de poliție vor fi sprijiniți în activitatea lor de ofițerii care le coordonează activitatea, angrenând mai multe posturi de poliție, iar când situația impune, vor cere și sprijinul altor forțe (jandarmi) care vor participa la efectuarea în bune condiții a acestor activități.

2.Identificarea și luarea în atenție a tuturor persoanelor pretabile la comiterea unor astfel de infracțiuni, și îndeosebi, a celor cu antecedente penale pe această linie.

Pentru identificarea persoanelor pretabile la săvârșirea infracțiunii de furt de animale și luarea lor în atenție, cadrele de poliție vor folosi orice mijloace specifice de muncă menite să ajute la întocmirea unei evidențe clare a acestor elemente, cum ar fi; evidențele operative ale poliției, verificarea la cazier judiciar și evidența operativă și alte date obținute cu ocazia desfășurării specifice muncii de poliție. Aceste evidențe vor cuprinde:

-datele de stare civilă;

-antecedentele penale pentru astfel de fapte, moduri de operare;

-motivul luării în atenție în cazul când persoana respectivă nu figurează în evidențele populației;

-legăturile infracționale cu alte elemente infractoare de pe raza celorlalte unități de poliție.

3.Cunoașterea din timp a mișcării persoanelor pretabile la săvârșirea de infracțiuni, darea lor în urmărire locală și generală.

Când se constată că persoanele din atenție părăsesc localitatea de domiciliu, subofițerii de la posturile de poliție vor informa unitățile de poliție pe raza cărora aceștia se deplasează, în cazul când acest aspect se cunoaște, iar în caz contrar vor fi date în urmărire locală sau generală, în funcție de datele și informațiile ce se culeg despre intențiile acestora.

4.Cunoașterea din timp a preocupărilor infractorilor prin folosirea tuturor mijloacelor și metodelor specifice de muncă, investigații, culegerea de informații cu valoare operativă, descinderi domiciliare.

La săvârșirea acestui gen de furturi participă mai mulți infractori, constituiți în grupuri infracționale, de aceea este necesar ca toate datele și informațiile obținute pe timpul documentării activității acestora să fie păstrate în D.U.I., ce vor cuprinde un plan de măsuri, cu termene și responsabilități concrete, cu variante de lucru bazate pe combinații informativ-operative și alte metode calificate, de natură să asigure stabilirea concretă a faptelor comise și a tuturor participanților.

Dacă membrii acestor grupuri de infractori domiciliază pe raza acestor județe, se vor solicita date de le unitățile de poliție ale acestora, în vederea cunoașterii activității desfășurate în localitatea de domiciliu.

5.Prinderea cu operativitate a persoanelor urmărite.

Organele de poliție trebuie să manifeste o implicare sporită, deoarece persoanele respective, odată prinse, vor fi cercetate și cu privire la alte fapte penale de săvârșirea cărora acestea sunt bănuite, ajungându-se la tragerea la răspunderea penală și pentru faptele comice anterior.

6.întărirea dispozitivelor de pază proprie și comunală.

Activitatea de pază a bunurilor constituie un element de bază în prevenirea săvârșirii acestui gen de infracțiuni, motiv pentru care lucrătorii de poliție, în special cei din mediul rural, trebuie să ia toate măsurile împreună cu factorii de conducere ai agenților economici și consiliile locale ale comunelor pentru organizarea și executarea în condiții corespunzătoare a acestei activități pentru reducerea fenomenului infracțional pe linia furturilor de animale.

7.Pregătirea antiinfracțională a populației, punându-se accent pe paza animalelor la pășunat.

Subofițerii posturilor de poliție comunală, sprijiniți de ofițerii de ordine publică care le coordonează activitatea, trebuioe să acționeze, în primul rând, pentru reducerea fenomenului infracțional și identificarea operativă a făptuitorilor ce comit astfel de infracțiuni. Un rol important îl constituie activitatea de analiză a personalului de pază comunală la care să participe și cetățenii localităților rurale sau factorii de răspundere ai societăților cu specific în creșterea animalelor, ocazie cu care se va pune accent pe instruirea personalului de pază, în vederea executării în condiții corespunzătoare a serviciului.

8.Menținerea unei legături permanente cu primăriile, medicii veterinari, conducerilor abatoarelor și a întreprinderilor de prelucrare și valorificare.

Este necesară menținerea acestei legături în vederea semnalării cu operativitate a persoanelor care au predat spre sacrificare animale și nu dețin documente justificative de proveniență a acestora, cu ocazia acestei legături, se pune accent pe instruirea funcționarilor unităților respective pentru a sesiza aceste nereguli.

9.Cuprinderea pe itinerariul de patrulare a cartierelor mărginașe, a caselor izolate, controlul modului de executare a serviciului de pază proprie și comunală, a autovehiculelor care transportă animale și a documentelor de transport.

Patrularea trebuie executată astfel încât să asigure prezența lucrătorilor de poliție în locurile și mediile favorabile comiterii de infracțiuni. Cu această ocazie se vor executa controale la sistemele de pază care contribuie la creșterea eficienței acestei activități de prevenire a furturilor de animale, luându-se, totodată și măsuri împotriva celor care dovedesc superficialitate în executarea serviciului.

10. Conlucrarea între unitățile de poliție pentru supravegherea persoanelor aflate în atenție pe această linie și schimbul reciproc de informații.

Având în vedere specificul comiterii acestui gen de infracțiuni și legăturile infracționale dintre făptuitori aflați pe raza mai multor județe, cunlucrarea dintre posturile de poliție este o măsură foarte importantă în prevenirea furturilor de animale. Orice inadvertență în acest sens duce la îngreunarea acțiunilor pentru descoperirea infractorilor.

11 .Menținerea în permanență a unei situații cu semnalmentelor animalelor furate și a celor cumpărate de către cetățenii care nu posedă documente de vânzare- cumpărare.

Pentru identificarea operativă a animalelor furate, trebuie avut în vedere că în momentul când se primesc plângerile victimelor, să fie descrise amănunțit animalele respective, punându-se accent pe elementele care individualizează animalele, și anume: rasa, culoarea, talia, sexul, semne particulare, după care se vor întocmi evidențele cu semnalmentele respective.

12.Identificare societâțor comerciale care se ocupă cu achiziționarea de animale în vederea exportării.

Având în vedere creșterea exportului da animale, se impune identificarea societăților comerciale care au ca obiect de activitate asemenea activități, iar verificările ce se vor efectua se vor axa pe documentele întovmite cu ocazia achiziționării animalelor, din care trebuie să rezulte identificarea persoanelor care au predat animale și dacă acestea au prezentat documente justificative de proveniență a acestora.

13.Stabilirea persoanelor care închiriază vehicule de transport.

Prin această activitate se urmărește identificarea persoanelor care închiriază în mod frecvent autovehicule destinate transportului de animale, în vederea aflării motivelor acestor solicitări. Cadrele de poliție vor conlucra cu coducătorii autobazelor respective, determinându-i să consemneze în contractul încheiat și motivul închirierii autovehicului.

Cercetarea la fata locului în cazul furturilor de animale

Locul comiterii faptei este perimetrul sau imobilul în care s-a comis infracțiunea, unde pot rămâne urme ale infracțiunii ce pot ajuta la identificarea autorului faptei antisociale și la probarea vinovăției acestuia.

Cercetarea la fața locului se face chiar și atunci când, datorită unor împrejurări sau condiții specifice nu s-ar descoperi urme la locul faptei. Cu ocazia cercetării la fața locului, polițistul își crează o orintare clară a condițiilor în care s-a comis furtul, motivul alegerii locului faptei, a căilor de acces și de retragere din câmpul infracțiunii folosit de autori.

Activități desfășurate:

-descoperirea și ridicarea probelor materiale necesare dovedirii vinovăției făptuitorului;

-obținerea unor date și indicii ce pot conduce le identificarea făptuitorului.

Este obligatoriu ca deplasarea la locul faptei să se facă imediat după sesizare, ocazie cu care se vor lua măsuri pentru marcarea și izolarea locului faptei și conservarea urmelor infracțiunii.

Concomitent, prin discuțiile avute cu reclamantul sau cu martorii, se vor culege informații pentru a stabili ce cunosc despre împrejurările comiterii faptei, autorii, semnalmentele acestora, numărul lor, direcția în care s-au deplasat după comiterea faptei.

în prima fază a cercetării la fața locului se ridică urme de încălțăminte, se stabilește cărarea urmelor lăsate de animale sau de mijloacele de transport și se ridică, după care se întocmește procesul-verbal în care se descriu în mod amănunțit semnalmentele animalelor furate, în special cele particulare(cicatrice, tatuaje, semne de marcă, infirmități).

Prin activitatea de cercetare la fața locului se vor stabili:

-modul de operare folosit de autori în comiterea faptelor, împrejurările care au favorizat comiterea ei (lipsa pazei, a iluminatului electric, nesupravegherea animalelor);

-numărul aproximativ al participanțlor, ce poate fi apreciat după numărul urmelor de încălțăminte, a mijloacelor de transport folosite;

-urmele biologice ( sânge, urină, vomismente ) din care poate rezulta dacă animalul a fost sacrificat sau dacă vreunul din autori s-a rănit.

În cazul comiterii unor astfel de infracțiuni se impune a fi folosit câinele de urmă, în special la furturile de animale din mediul rural.

Cunoscându-se faptul că mirosul persistă mai mult timp deoarece agenții alteranți sunt mai reduși decât în mediul urban.

CAPITOLUL 4

PREVENIREA ȘI COMBAREA INFRACȚIUNILOR DE VIOLENȚĂ COMISE ÎN MEDIUL RURAL

Latura fundamentală a activității organelor de poliție o reprezintă prevenirea, care se organizează în scopul apărării avutului public și personal, al vieții, integrității și sănătății persoanelor, asigurarea ordinii și liniștii publice, combaterii oricăror manifestări de ignorare a normelor de comportare în societate, apărării altor relații sociale ocrotite de lege.

Analiza fenomenului imnfracțional din mediul rural evidențiază faptul că în ultimii ani posturile de poliție comunale s-au confruntat cu o evoluție ascendentă, uneori chiar explozivă a infracțiunilor comise cu violență. Radiografia criminalității din ultimii ani, înregistrată pe raza comunelor, evidențiază numărul mare de omoruri, tentative de omor și vătămări ale integrității corporale și ale sănătății comise în mod spontan, a celor comise între soți și între rade apropiate, precum și a celor comise în condițiile aplicării fondului funciar.

Deosebit de grave, prin frecvența și urmările produse, au fost faptele comise în scop de jaf, când infractorii au pătruns noaptea, prin forțarea ușilor sau a ferestrelor,în locuințele unor persoane ce domiciliază singure și sunt lipsite de apărare, pe care le-au amenințat cu cuțitul sau alte obiecte, pentru a le determina să le predea bani sau alte bunuri de valoare. Pe linia infracțiunilor cu violență din mediul rural, o situație deosebită o reprezintă numărul mare de violuri comise asupra minorelor și femeilor de peste 60 de ani, aflate singure in locuință sau in case izolate. Periculozitatea acestor fapte este relevată de cazurile în care violurile au fost urmate de moartea victimei, ori sinuciderea sau vătămarea gravă a integrității fizice a victimelor.

O caracteristică a infracțiunilor comise cu violență o reprezintă spontaneitatea săvârșirii acestora, fiind determinate de consumul excesiv de alcool, atât de către autori, cât și de către victime, ducând la apariția unor conflicte sau dialoguri contradictorii.

Trebuie prevenită și combătutăcu mai multă atenție tendința unor producători particulari de alcool sau intermediari care, în mod frecvent, desfac băuturi alcoolice în piețe agroalimentare, oboare, târguri.

4.1. CONDIȚII ȘI ÎMPREJURĂRI FAVORABILE SĂVÂRȘIRII INFRACȚIUNILOR CU VIOLENȚĂ ÎN MEDIUL RURAL

Infracțiuni cu violență care pot fi săvârșite: loviri sau alte violențe, vătămare corporală, vătămare corporală gravă, violuri, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, ucidere din culpă, pruncuciderea, omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, tâlhării, etc.

Toate aceste infracțiuni prezintă un ridicat pericol social, determinat, pe de o parte, de importanța valorilor sociale ce constituie obiectul protecției penale și de gravele urmări ce le poate avea pentru comunitate săvârșirea acestor infracțiuni, iar pe de altă parte, de faptul că infracțiunile contra persoanei se realizează, de regulă, prin utilizarea unor mijloace violente și au o frecvență ridicată în comparație cu alte categorii de infracțiuni.

Dintre condițiile și împrejurările favorabile comiterii acestui gen de infracțiuni, se enumeră:

Consumul exagerat de alcool de către autori și câteodată, chiar de victime constituie unul dintre factorii de risc victimal, cel mai frecvent întâlnit, el însuși generator și al altor aspecte de comportament neindicat.(provocare, imprudență). Se știe că, în cantități mari, alcoolul duce persoana fizică în incapacitatea de a-și mai coordona în mod corespunzător atitudinile, comportamentul și ținuta, îi diminuează sensibil rezistența fizică, toate acestea constituie o înlesnire pentru elementele parazitare cu comportament agresiv de a trece la actul de violență asupra victimelor respective. De multe ori această manifestare de violență scapă de sub control și pe un fond praeterințențional consecințele pentru victimă sunt din cele mai grave.

Infidelitatea conjugală este forma de risc care determină, de regulă, omorul, având ca mobil gelozia. Comportamentul victimei, desigur necorespunzător, determină acțiunea agresivă a făptuitorului care în diverse circumstanțe o justifică prin imposibilitatea de a mai suporta situația de soț înșelat care a decis rezolvarea problemei ivite în viața conjugală nu prin mijloace legale ci într-o manieră mult mai categorică, respectiv, prin uciderea soțului vinovat. Un alt aspect al victimizării determinate de infidelitatea conjugală îl reprezintă sluțirea soției dovedită a fi infidelă; acest fenomen se întâlnește mult mai frecvent în comunitățile de rromi și în special între membrii comunităților care au antecedente penale. Marcând un dispreț pentru justiția oficială a statului, la care apelează numai în cazuri extreme, problemele de infidelitate sunt rezolvate în cadrul comunității, mai ales în cadrul familial în care soțul își sancționează soția pentru infidelitate. În acest fel creează premisa că va fi respingătoare și nu va mai prezenta pe viitor, interes pentru eventualii parteneri.

Lipsa de educație și discernământ a autorilor.

Atitudinea jignitoare și provocatoare a victimelor sau gelozia

Apariția și proliferarea continuă necontrolată a publicațiilor, videocasetelor pornografice, citite în grup de către adolescenți.

Tendința tot mai accentuată a elementelor infractoare de a se asocia în grupuri.

Deplasarea la ore târzii în noapte pe străzi neiluminate sau iluminate slab, în zonele periferice.

Necunoașterea de către polițiști a stărilor conflictuale sau neaplanarea acestora, în special cele care au apărut odată cu aplicarea Legii fondului funciar, sau survenite din cauza diferendelor între grupurile etnice.

Nedepistarea din timp a persoanelor care în mod nejustificat poartă arme albe, fără a se lua măsuri împotriva acestora.

Neluarea în atenție de către organele de poliție a recidiviștilor, tinerilor fără ocupație și a țiganilor.

4.2. DIRECȚIILE, FORȚELE ȘI MIJLOACELE DE PREVENIRE A INFRACȚIUNILOR VIOLENTE

I.Direcțiile activității de prevenire

Prevenirea infracțiunilor în mediul rural este orientată în următoarele direcții:

-depistarea operativă a persoanelor—români sau străini—care comit infracțiuni sau a celor susceptibile de a comite infracțiuni și influențarea acestora pentru a renunța la comitera lor;

-împiedicarea infractorilor minori de a deveni recidiviști, intensificarea măsurilor de influențare și educare a acestora, atât în timpul cercetărilor, cât și după punerea în libertate;

-combaterea faptelor de tulburare a ordinii și liniștii publice și a trecerii ilegale peste frontieră.

In vederea prevenirii și combaterii faptelor judiciare și în special a celor violente în mediul rural, ploițiștii trebuie să cunoască, în primul rând, persoanele predispuse a comite astfel de infracțiuni, urmând a fi luate în supraveghere următoarele categorii de persoane:

-cele care au fost condamnate pentru omoruri, tâlhării, furturi calificate, înșelăciuni, infracțiuni privitoare la viața sexuală, proxenetism, prostituție;

-liberații din penitenciare, cunoscuți ca mod de operare;

-gazdele de infractori, tăinuitori sau plasatori de bunuri provenite din săvârșirea de infracținui;

-persoanele cu comportament violent de pe raza comunei, persoane turbulente, bețivi, care poartă asupra lor cuțite sau alte obiecte contondente ce pot fi folosite în cazul unor agresiuni;

-bolnavii psihic;

-persoanele aflate în stări conflictuale generate de aplicarea legii fondului funciar, certuri vechi, gelozie;

-minori și tineri lipsiți de supraveghere ori cei care au fost internați în școlile speciale de muncă și reeducare;

-persoane aflte în anturajul unor infractori periculoși cunoscuți;

-persoane fără ocupații sau venituri legale de existență, ce cheltuiesc sume importante de bani ce nu pot fi justificate;

-infractori voiajori și cei din rândul navetiștilor.

Luarea în evidența a acestor categorii de persoane constituie o sarcină de bază a activității lucrătorilor posturilor sau birourilor de poliție, prin care se realizează cunoașterea potențialului infracțional și o mai bună organizare a muncii, astfel:

-se pot stabili concret elemente ce impun supravegherea periodică de către lucrătorii de poliție;

-pot fi desfășurate organizat măsuri de prevenire a faptelor antisociale ce pot fi comise de astfel de persoane;

-ajută la formarea cercului de bănuiți și verificarea cu prioritate a elementelor infractoare, în funcție de natura cauzelor cu a.n. aflate în evidență;

-se realizează instruirea și dirijarea agentului în funcție de situația operativă;

-se realizează colaborarea și schimbul de informații cu alte organe de poliție.

Documentarea activității ilicite persoanelor aflate în atenția poliției se va realiza prin culegerea de informații, investigații, supravegheri operative, filaj, pânde patrulări, exploatarea evidențelor polițienești și a altor mijloace legale.

Materialele informative și mijloacele de probă obținute pe timpul documentării activității ilicite a unei persoane se vor păstra într-o mapă de lucru de către polițistul care o are în atenție, până la clarificarea definitivă a situației acesteia.

Locurile de interes pe linie judiciară sunt cele din afara obiectivelor unde se săvârșesc în mod frecvent infracțiuni, se valorifică și se consumă băuturi alcoolice și bunuri rezultate din săvârșirea infracțiunilor sau care sunt frecventate în mod obișnuit de elemente infractoare.

Criteriile de determinare alocurilor de interes operativ sunt următoarele:

-pentru adunarea sau adăpostirea elementelor infractoare;

-dispunerea lor în teren și natura activităților care se întreprind favorizează comiterea de infracțiuni;

-oferă posibilitatea valorificării unor bunuri provenite din infracțiuni;

-oferă posibilitatea ascunderii urmăriților.

Asemenea lucruri pot fi în mediul rural:

-piețe, gări, autogări și împrejurimile acestora;

-cofetării, restaurante, bufete și perimetrele lor;

-parcuri, zone de agrement sau baze turistice;

-moteluri, campinguri, cabane turistice sau forestiere;

-școli, cămine culturale;

-locuri de cazare în comun, internate, tabere de vacanță;

-târguri, bâlciuri, oboare;

-cartiere locuite de țigani, cartiere periferice, slab luminate, case izolate, părăsite.

Mediul infracțional pe linie judiciară este format din persoane care acceptă infracțiunea ca mod de existență, ignorând legile, principiile și normele de conduită socială sau care, prin relații, antecedente, comportament, mod de viață sunt predispuse efectiv la încălcarea legii, a ordinii și liniștii publice.

In localitățile rurale, medii infracționale pot fi:

-al țiganilor-nomazi, seminomazi sau alte categorii;

-al bișnițarilor;

-al escrocilor;

-al celor care comit furturi prin efracție.

Periculozitatea deosebită a acestor medii rezultă din faptul că persoanele care le compun se află în permanentă legătură unele cu altele, organizându-se și operând, de cele mai multe ori în grupuri.

Având la bază criteriile amintite, după stabilirea locurilor și mediilor de interes operativ se va efectua o analiză a stării infracționale din cadrul acestora, pe genuri de fapte săvârșite sau posibile, moduri de operare, frecvență, timpul comiterii și categorii de participanți, bunuri preferate de infractori. Pentru aceasta se vor avea în vedere toate informațiile și datele culese prin investigații și alte activități operative directe , desfășurate de lucrătorii posturilor cu ocazia îndeplinirii sarcinilor curente de serviciu în aceste locuri și medii.

Activități cu caracter preventiv ce pot fi desfășurate în mediul

rural

La baza organizării muncii de prevenire ainfracțiunilor cu violență trebuie să stea, în primul rând, analiza situației operative de pe raza postului de poliție, în toată compexitatea ei, pentru a se cunoaște permanent dinamica acesteia, precum și cauzele care o determină și o favorizează.

Pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor comise cu violență în mediul rural se impun a fi desfășurate următoarele activități specifice:

-identificarea, luarea în evidență, supravegherea sau, după caz, urmărirea tuturor elementelorale căror antecedente penale, mod de operare, comportament, indică posibilitatea săvârșirii unor astfel de infracțiuni, acordându-se o atenție deosebită recidiviștilor și foștilor condamnați pentru omor cu jaf, din răzbunare, spontan, tâlhărie, vătămare corporală, viol, ultraj, precum și vicioșilor, gazdelor de infractori și legăturilor acestora;

-cunoașterea din timp, prin folosirea tuturor mijloacelor și metodelor specifice de muncă, a elementelor turbulente, agresive și recalcitrante, care amenință sau provoacă scandaluri ori se află în relații de dușmănie de natură a declanșa o răzbunare;

-organizarea publicității asupra conduitei necorespunzătoare prin gazete de stradă sau prin mass-media;

-identificarea și clarificarea situației bolnavilor psihic, conform dispozițiilor legale;

-aplicarea unor sancțiuni contravenționale în conformitate cu prevederile Legii nr. 61/1991;

-identificarea persoanelor particulare care produc și comercializează băuturi alcoolice la domiciliu sau afișează ostentativ un mod de viață opulent;

-localizarea și cuprinderea în itinerarul de patrulare a caselor izolate locuite de persoane în vârstă, aflate în imposibilitatea de a se apăra sau care posedă bunuri sau valori deosebite;

-executarea de controale și descinderi la domiciliul celor care fac parte din această categorie de infractori;

-depistarea perveșilor sexual care corup minorii la săvârșirea unor acte de perversiune ori săvârșesc violuri împotriva minorilor;

-discutarea cu familiile minorilor și tinerilor ce pot fi atât autori cât și victime ale unor infracțiuni, pentru a le determina o educare și supraveghere corespunzătoare a acestora;

-colaborarea cu unitățile sanitare de pe teritoriul localităților pentru semnalarea unor cazuri de vătămări corporale rezultate în urma unor agresiuni care nu sunt reclamate la organele de poliție;

-executarea de patrulări în zonele slab luminate, mărginașe;

-cunoașterea stărilor conflictuale.

I.P.J. MARAMUREȘ

POL. MUN. BAIA-MARE

BIROU POLIȚIEI VIȘEU DE JOS

NR. 43020/10.02.2004

APROB

ȘEFUL POLIȚIEI MUN. BAIA-MARE

PLAN DE ACȚIUNE

pe linia prevenirii și combaterii infracțiunilor comise prin violență

Prin analiza situației operative pe anul 2002 se constată că un număr însemnat de fapte penale și contravenționale comise prin violență sunt săvârșite pe raza de competență a Biroului de Poliție Vișeu în special în zona parcului Primăverii.

Din studiul efectuat asupra acestui gen de infracțiuni comise de la începutul anului 2003 rezultă faptul că autorii acționează cu multă îndrăzneală, precauție, și atenția acestora este mai mare pentru a nu lăsa urme care să conducă la identificarea lor de către lucrătorii posturilor de poliție.

In cursul anului 2003 în zona mai sus menționată s-au comis două infracțiuni de tâlhărie, trei vătămări corporale grave și o tentativă de viol, fapte comise în a doua parte a zilei sau seara, rămânând în evidență cu autori necunoscuți.

Factorii care au influențat comiterea acestor infracțiuni grave au fost:

-consumul excesiv de alcool;

-portul ilegal al armelor albe;

-situarea domiciliului persoanelor la marginea comunei;

-orele târzii de deplasare a persoanelor spre domiciliu;

-vârsta victimelor;

-constituirea în grupuri a unor tineri cu comportament deviant.

Au fost instruiți agenții de legătură din zonă cărora li s-au dat în supraveghere persoanele care au fost incluse în cercul de bănuiți, cerc stabilit pe baza ipotezelor elaborate și verificărilor efectuate cu ocazia cercetărilor la fața locului precum și în urma rezultatului pozitiv al testării poligraf.

S-au obținut informații cu valoare operativă despre aceste persoane, iar în urma exploatării acestora au fost recuperate bunuri sustrase în urma comiterii infracțiunilor de tâlhărie și stabilite persoanele care au ajutat autorii la comiterea lor precum și anturajul și cercul de prieteni al autorilor.

În vederea prinderii suspecților și recuperării bunurilor furate se impune organizarea și executarea unei acțiuni pe linie de violență în zona sus menționată cuprinzând și căile de acces limitrofe la care vor participa forțe sporite.

Acțiunea va fi executată la data de 11.02.2004, începând cu orele 530 cu echipe formate din 3-4 lucrători de poliție, astfel:

Ehipa nr. l compusă din:

-subcomisar Busuioc Ion;

-agent șef Ursu Florică;

-agent șef adjunct Florea Vasile

va acționa la domiciliul numitului Gogan Vasile din strada Ghiocelului nr. 14.

Echipa nr. 2 compusă din:

-subcomisar Pop Ion;

-inspector Tudose Razvan;

-agent șef Crețu Vasile.

Echipa nr. 3 compusă din:

-comisar Nedelcu Marin;

-agent șef Cojocaru Razvan;

-agent șef adjunct Dobra Marius.

Echipa nr. 4 compusă din:

-inspector Deac Vasile;

-agent șef Mihalcea Costel;

-agent șef adjunct Mariș Ion cu câinele de serviciu Ariel.

Ehipele nr. 3 și 4 vor efectua scotociri și descinderi la grupurile organizate de țiagni nomazi aflați în ședere temporară pe raza comunei Dragomirești, la ieșirea din localitate.

La sediul secției de poliție se constituie grupa de rezervă compusă din patru cadre condusă de comisar Voicu Ion și grupa de cercetare compusă din inspector principal Manchis Florin cercetări penale, inspector Tămaș Mihai, criminalist, și agent șef Mihalcea Dorina, evidența populației.

Echipele vor folosi două autovehicole Wolswagen, MM 06 FTE, condusă de agent Marin Florin și MM 59 DPC condusă de agent șef adjunct Smărăndescu Claudiu.

Instruirea efectivelor participante va fi efectuată de adjuncții șefului de poliție Dragomirești, inspector principal Dragna Costică și subcomisr Firea Constantin la data de 11.03.2004. la ora 5°° la sediul poliției și vor coordona în teren acțiunea.

Ținuta va fi în uniformă pentru agenți și civilă pentru ofițeri.

Dotarea va cuprinde bastoane de cauciuc, cătușe, armementul și muniția din dotare, lanterne, fluiere, stații de radio-emisie pentru fiecare echipă.

La terminarea acțiunii șefii de echipe vor continua cercetările alături de echipa de cercetare a persoanelor conduse la sediul unității pentru stabilirea și documentarea și stabilirea întregii activități infracționale a acestora ori vor depune rapoarte cu activitățile desfășurate.

Rezultatele obținute vor fi centralizate în sinteza acțiunii care va fi raportată prin telex la Poliția Municipiului Baia-Mare și Inspectoratului de Poliție Al Județului Maramureș.

ȘEFUL POLIȚIEI MUN. BAIA-MARE

Subcomisar

PAMPA GRIGORE

VĂZUT

ȘEFUL POL. MUN. BAIA-MARE

SINTEZA

ACȚIUNII DIN 12.02.2004

• Efective participante: 20 din care ofițeri 8, agenți 12

• Discinderi domiciliare: 3

• Percheziții domiciliare: l

• Obiecte corp-delict ridicate: 4 (2 brățări, o căciulă, un fular)

• Persoane conduse la sediul poliției: 26

• Persoane fotografiate și amprentate: 10

• Infractori identificați: 4

• Urmăriți locali prinși: l

• Sancțiuni contravenționale aplicate: 15, din care 6 la Legea nr. 61/1991 modificată, 9 la Legea r. 105/1998

• Valoarea amenzilor: 15 000 000 lei

• Mandate de executare a închisorii contravenționale rezolvate: 2

• Lucrări și cauze penale cu A.N. soluționate: 4

• Persoane introduse în arest: 4

Cu ocazia acțiunii au fost prinși numiții Cârciumaru Vasile, autorul unei infracțiuni de viol și Vasilache Petru, autorul unei infracțiuni de tâlhărie. De asemenea, au fost finalizate mandatele contravenționale prinvind pe Vasile Paul și Grigore Ion.

ÎNTOCMIT,

ȘEF BIROU POLIȚIE VIȘEU

Subcomisar:

MATEȘAN RĂDUCU

BIBLIOGRAFIE

Constituția României – ediția 2003

Legea nr.218/2002, privind Organizarea și funcționarea Poliției Române

Legea nr.360/2002, privind Statutul polițistului

Legea nr.333/2003, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor

Legea nr.31/2000, privind sancționarea faptelor la regimul silvic

Legea nr.61/1991, privind sancționarea faptelor antisociale de încălcare a unor norme de conviețuire socială

Ordonanța de Guvern nr.63/2003, privind Organizarea și Funcționarea Ministerului Administrației și Internelor

Ordinul Ministrului de Interne nr.755/1998, privind prevenirea și combaterea delictelor silvice

Instrucțiunea Ministerului Administrației și Internelor nr.490/2003, privind Organizarea Poliției care acționează în mediul rural

Culegere de selecții în sprijinul pregătirii de specialitate a cadrelor de Ordine Publică și de la posturile comunale de poliție, editura MI 1993.