Activitati de Promovare a Serviciilor S.c. Retim Ecologic Service S.a
CUPRINS
INTRODUCERE
Capitolul 1
1.1 ASPECTE GENERALE PRIVIND CERCETAREA DE MARKETING
1.2. ARIA ȘI CLASIFICAREA CERCETĂRILOR DE MARKETING
1.3. CONȚINUTUL ȘI DOMENIILE CERCETĂRILOR DE MARKETING
2. TIPOLOGIA CERCETĂRILOR DE MARKETING
2.1.Cercetarea exploratorie
2.2.Cercetarea concluzivă
2.3.Cercetarea descriptivă
2.4.Cercetarea transversală
2.5. Cercetările longitudinale
2.6.Cercetarea calitativă și cercetarea cantitativă
2.7.Cercetarea cauzală
3. ORGANIZAREA CERCETĂRII DE MARKETING
3.1. ORGANIZAREA CERCETĂRII DE MARKETING
3.2. Elaborarea obiectivelor
4. PERSPECTIVA MANAGERIALĂ ASUPRA CERCETĂRII DE MARKETING_
4.1. PERSPECTIVA MANAGERIALĂ ASUPRA CERCETĂRII DE MARKETING
4.2. LIMITELE STUDIILOR DE PIAȚĂ
5.PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. RETIM-ECOLOGIC SERVICE S.A.21
TIMIȘOARA
5.1. MISIUNEA S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A. TIMIȘOARA
5.2. OBIECTIVELE FIRMEI
5.3. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
5.4. SERVICIILE OFERITE DE S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A. TIMIȘOARA
5.5. CARACTERIZAREA PIEȚEI
5.6. ASIGURAREA RESURSELOR NECESARE DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚII SOCIETĂȚII
5.7. ANALIZA SWOT
5.8. POLITICA DE PREȚ
5. 9. ACTIVITĂȚI DE PROMOVARE A SERVICIILOR S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A
Capitolul 6
6.1.CERCETAREA ATITUDINILOR ȘI OPINIILOR TIMIȘORENILOR PRIVIND OPORTUNITATEA SORTĂRII DEȘEURILOR MENAJERE
6.2. IPOTEZELE ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII
6.3. CONSIDERAȚII PRIVIND ASPECTELE CALITATIVE ALE INVESTIGAȚIEI
6.4. PROIECTAREA CERCETĂRII
6.5. CONSIDERAȚII PRIVIND ELABORAREA CHESTIONARULUI
6.6. CONSIDERAȚII METODOLOGICE PRIVIND EȘANTIONAREA
6.7. STATISTICA ÎNTREBĂRILOR
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
CHESTIONAR BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Odată cu apariția și dezvoltarea marketingului, se poate vorbi și despre cercetările de marketing. Istoria acestora se confundă cu procesul evolutiv al acumulării instrumentelor cercetării.
Philip Kotler definește conceptul ca: „o activitate formală ce are în vedere proiectarea, culegerea, analiza, raportarea sistematică a datelor și concluziilor referitoare la o situație cu care firma se confruntă pe piață”.[1]
Liderii de afaceri au nevoie de informații utile pentru a-și administra afacerea: ce se întâmplă cu concurența, furnizorii și clienții lor.
În condițiile economiei de piață, cercetarea de marketing devine o necesitate obiectivă, cu o pondere substanțială în luarea deciziilor, un mijloc important de realizare a funcțiilor activității de marketing și având o sferă de cuprindere largă.[2] Nu există practic domeniu economico-social care să nu poată constitui la un moment dat obiect de investigație pentru astfel de cercetări. Putem face o afirmație, evident folosind clișee, și anume că trăim vremuri extraordinare care necesită măsuri extraordinare.
Cea mai importantă caracteristică însă, este faptul că într-o asemenea piață clientul este “rege” și creează o nevoie acută de “amprentă personală”. Clienții individuali percep serviciile bune în mod diferit – unii apreciază prețuri scăzute, alții performanța de livrare, suportul tehnic, oferta de seturi de componente, sau oferta variată de produse și servicii. Alții, în schimb, s-ar putea să fie atrași de serviciile financiare. Din acest motiv, modul de operare trebuie să fie foarte personalizat mai degrabă decât procedural.[3]
Prin intermediul cercetării de piață, managerul companiei moderne poate cunoaște și anticipa fenomenele de marketing care, în apariția și evoluția lor, influențează hotărâtor activitatea companiei. În egală măsură, pot fi cunoscute și anticipate nevoile consumatorilor pentru a căror satisfacere se impune să producă si să distribuie produse de calitate si la prețul acceptat de aceștia. .[4]
Nu în ultimul rând, mediul de marketing se află în permanentă schimbare sub influența unor factori, cu acțiune directă sau indirectă și de a căror evoluție depinde configurația conjuncturii pieței. Interesul oricărui manager se îndreaptă adesea asupra cunoașterii oportunităților dar, în egală măsură, și a amenințărilor care afectează piața unde își desfășoară preponderent activitatea. .[4]
Studierea comportamentului de cumpărare și de consum, a dimensiunilor și factorilor de influență contribuie la obținerea de date relevante privind percepții, atitudini, interese, opinii, intenții ce modelează decizia de cumpărare. Interesul manifestat față de aceste aspecte îl regăsim materializat în strategii de marketing care să determine o mai bună poziționare a companiei pe piață, dar și o surclasare a concurenților săi.[4]
Cercetarea de marketing oferă specialiștilor un bogat arsenal de metode și tehnici de cercetare care permit explorarea mediului de afaceri, cunoașterea caracteristicilor definitorii ale segmentelor de consumatori și a căror finalitate o constituie un cumul de informații cu adevărat valoroase pentru decidenți. .[4]
Capitolul 1
1.1 ASPECTE GENERALE PRIVIND CERCETAREA DE MARKETING
Viziunea de marketing combină adoptarea la scara întregii organizații a filosofiei de marketing cu aptitudinile funcționale de satisfacere a necesităților consumatorilor, astfel încât piața în prealabil cunoscută este aceea care determină caracteristicile produsului și modalitățile de comercializare, iar producătorul crează numai bunurile și serviciile pe care consumatorul și le dorește.
Se înfătuiește astfel obiectivul activității de marketing despre care marele specialist american Peter Druker spune că este acela de a face vânzarea de prisos. Scopul este de a-l cunoaște și de a-l înțelege pe client atât de bine încât produsul sau serviciul să se potrivească cu nevoile sale,și să se vândă singur.[5]
Orientarea spre marketing se fundamentează pe patru principii fundamentale ale economiei de piață [ Lambin , 1995] :
– Ceea ce indivizii caută sunt experiențe gratificante care constituie motorul dezvoltării individuale și determină bunăstarea însăși.
– Ceea ce pentru indivizi este gratificant determină alegerile individuale care variază în funcție de gusturi , cultură , valori , etc. Sistemul este pluralist și trebuie să se respecte diversitatea gusturilor și a preferințelor .
– Prin intermediul schimbului voluntar și concurențial , indivizii si organizațiile reușesc să-și realizeze propriile obiective. Schimbul voluntar va avea loc numai dacă termenii schimbului vor fi reciproc satisfăcători. Dacă schimbul este concurențial , vor fi limitate riscurile de abuz din partea producătorilor.
– Mecanismul economiei de piată se bazează pe principiul libertății individuale și în particular , pe principiul suveranității cumpărătorului. Fundamentul rezidă in ideea că indivizii sunt responsabili de propriile acțiuni și capabili de a decide ce este bun sau nu pentru ei.[6]
Orientarea de marketing a activității oricărei întreprinderi moderne are drept premisă cunoașterea și anticiparea mutațiilor care au loc în mediul ei ambient și, mai ales, în cadrul celei mai importante componente a acestuia – piața.
Pe de altă parte, pentru implementarea opticii de marketing este necesar și un nou mod de conducere, care să asigure coordonarea și integrarea tuturor activităților întreprinderii, subordonarea lor aceluiași scop final: satisfacerea cerințelor actuale și de perspectivă ale consumatorului și utilizatorului. Marketingul este, în aceste condiții, de neconceput fără un flux continuu și sistematic de informații cu privire la mediul intern și extern al unității economice, la dinamica raportului cu exteriorul.
Informația este o condiție ”sine qua non”, una din resursele primare pentru realizarea conducerii pe baze științifice a activităților de marketing, pentru integrarea lor organică în sistemul celorlalte activități ale întreprinderii și pentru asigurarea unui grad cât mai ridicat de adaptabilitate la condițiile în care funcționează, în vederea satisfacerii la un nivel superior a cerințelor pieței și a creșterii eficienței.
Pentru a răspunde unor astfel de exigențe, odată cu dezvoltarea teoriei și practicii marketingului, s-a conturat o componentă de primă importanță a acestuia, cunoscută sub denumirea de cercetare de marketing.
Ca și în cazul conceptului de marketing, încercările de definire a cercetării de marketing au fost numeroase și de o mare diversitate.
Cu câteva decenii în urmă (începutul anilor’60) Comitetul de Definiții al Asociației Americane de Marketing (AMA) definea cercetarea de marketing ca fiind ”culegerea, înregistrarea și analiza sistematică a datelor despre probleme legate de marketingul bunurilor și serviciilor”.
Deși are avantajul simplității această definiție nu reflectă în suficientă măsură complexitatea și caracteristicile procesului cercetării de marketing și nici finalitatea urmărită.
Ca urmare a mutațiilor conceptuale și evoluțiilor în practica cercetărilor de marketing, la sfârșitul anilor1980, AMA a propus o definiție mai complexă, precizând că cercetarea de marketing îndeplinește următoarele funcții:
conectează consumatorul, clientul și publicul cu marketerul, prin informațiile care sunt utilizate pentru a identifica și defini oportunități și probleme de marketing;
generează, perfecționează și evaluează acțiuni de marketing;
monitorizează rezultatele activității de marketing;
îmbunătățește înțelegerea marketingului ca proces.
O sinteză a punctelor de vedere a diverșilor specialiști conduce la concluzia că cercetarea de marketing reprezintă activitatea formală prin intermediul căreia, cu ajutorul unor concepte, metode și tehnici științifice de investigare se realizează specificarea, măsurarea, culegerea, analiza și interpretarea informațiilor de marketing, destinate conducerii unității economice pentru cunoașterea mediului în care funcționează, identificarea oportunităților, evaluarea alternativelor acțiunilor de marketing și a efectelor acestora.
Din această definiție rezultă că, cercetarea de marketing presupune desfășurarea unor activități nu izolate, spontane, ci asamblate într-un proces formal, bine definit, atent planificat, având un scop precis și implementat în etape, pe baza unor reguli și proceduri predeterminate.[7]
Varietatea definițiilor formulate de specialiști din acest domeniu este relativ mare.
Principalele aspecte pe care le subliniază aceste definiții sunt următoarele:
rolul cercetării, este strâns legat de o situație decizională, de necesitatea de a soluționa o problemă, sau de valorificarea unei oportunități oferite de mediul în care firma își desfășoară activitatea;
caracterul procesual – cercetarea de marketing constă între-un ansamblu de activități intercorelate, desfășurate ca etape ale unui proces sistematic (realizează specificarea, măsurarea, culegerea, analiza și interpretarea informațiilor de marketing);
obiectivitatea cercetării – una din cerințele majore pe care trebuie să le îndeplinească cercetările de marketing se referă la asigurarea unei obiectivități maxime; cercetătorul trebuie să fie detașat, iar perspectiva pe care o adoptă să fie imparțială.[8]
Mixul de marketing reprezintă setul de instrumente de marketing pe care le utilizează „întreprinderea” pentru a-și atinge obiectivele de marketing pe piața-țintă[9].
Mixul de marketing pune în valoare sinergia „întreprinderii” antrenând resursele acesteia și concentrându-le pe cele patru „componente” ale sale cunoscute ca, cei „patru P”: produs, preț, promovarea și distribuție. Elementul de bază al mixului de marketing îl reprezintă produsul. În textul nostru îl acceptăm în sensul de „bun” sau „serviciu”.
Figura 1.1. Mixul de marketing
1.2. ARIA ȘI CLASIFICAREA CERCETĂRILOR DE MARKETING
Principalele domenii ale cercetării de marketing sunt următoarele:
a) firma însăși: adică evaluarea corectă a resurselor umane, materiale, financiare ale firmei, capacitatea de mobilizare și de adaptare a acestora la obiectivele urmărite, calitatea activității de conducere;
b) studierea pieței, fără îndoială, cel mai important domeniu, urmărindu-se:
aspecte generale ale pieței: capacități, structură, capacitatea și conjunctsituație decizională, de necesitatea de a soluționa o problemă, sau de valorificarea unei oportunități oferite de mediul în care firma își desfășoară activitatea;
caracterul procesual – cercetarea de marketing constă între-un ansamblu de activități intercorelate, desfășurate ca etape ale unui proces sistematic (realizează specificarea, măsurarea, culegerea, analiza și interpretarea informațiilor de marketing);
obiectivitatea cercetării – una din cerințele majore pe care trebuie să le îndeplinească cercetările de marketing se referă la asigurarea unei obiectivități maxime; cercetătorul trebuie să fie detașat, iar perspectiva pe care o adoptă să fie imparțială.[8]
Mixul de marketing reprezintă setul de instrumente de marketing pe care le utilizează „întreprinderea” pentru a-și atinge obiectivele de marketing pe piața-țintă[9].
Mixul de marketing pune în valoare sinergia „întreprinderii” antrenând resursele acesteia și concentrându-le pe cele patru „componente” ale sale cunoscute ca, cei „patru P”: produs, preț, promovarea și distribuție. Elementul de bază al mixului de marketing îl reprezintă produsul. În textul nostru îl acceptăm în sensul de „bun” sau „serviciu”.
Figura 1.1. Mixul de marketing
1.2. ARIA ȘI CLASIFICAREA CERCETĂRILOR DE MARKETING
Principalele domenii ale cercetării de marketing sunt următoarele:
a) firma însăși: adică evaluarea corectă a resurselor umane, materiale, financiare ale firmei, capacitatea de mobilizare și de adaptare a acestora la obiectivele urmărite, calitatea activității de conducere;
b) studierea pieței, fără îndoială, cel mai important domeniu, urmărindu-se:
aspecte generale ale pieței: capacități, structură, capacitatea și conjunctura pieței, dimensiunile spațiale, dinamica fenomenelor de piață etc.;
diferite fenomene și categorii ale pieței: cererea și oferta, prețurile și tarifele, importurile și exporturile, cotele de piață, etc.;
c) studierea incidențelor celorlalte componente ale mediului asupra activității de piață afirmei, cum sunt: evoluția generală a economiei și ramurii respective, evolutia concurenței și a politicii de marketing a acesteia, evolutța mediului tehnologic, ecologic, social-politic, demografic, cultural etc.
d) investigarea nevoilor de consum: urmărește modul în care se formează nevoile de consum, dimensionarea și ierarhizarea lor, raporturile dintre ele și mai ales modalitățile de materializare a lor în consum prin intermediul cererii pe piață.
e) studierea comportamentului de cumpărare și de consum: deține un loc aparte în cercetarea de marketing. Astfel, se studiază: procesul decizional de cumpărare, factorii determinanți ai comportamentului de cumpărare și de consum.
f) investigații menite să direcționeze politica de marketing-mix în întregul ei și pe fiecare componentă considerată separat (produs, preț, distribuție, promovare) și anume:
– cercetarea de marketing privind produsul urmărește: atributele produsului, componenta liniei de produse, modificarea produsului, gradul de acceptare și potențialul noului produs, testarea produselor existente, marca, ambalajul etc.
Pentru înțelegerea mecanismului complet de transformare a nevoii în cerere de mărfuri sau servicii, un loc cu totul aparte în cercetarea de marketing îl deține studierea comportamentului de cumpărare și de consum a cumpărătorilor. [10]
Printre obiectivele cercetării în acest domeniu se înscriu:
drepturile consumatorilor și utilizatorilor;
consumul și caracteristicile sale;
procesul decizional de cumpărare;
factorii determinanți ai comportamentului de cumpărare și de consum;
comportamenul manifest de cumpărare și de consum.
Datorită faptului că aria cercetării de marketing este largă, se pot clasifica în funcție de mai multe criterii:
Tipuri de cercetări de marketing
Tabelul 1.2.
Cercetările fundamentale sunt cunoscute ca și cercetări pure, care extind granițele cunoașterii ștințifice referitoare la aspecte ale sistemului de marketing. Cercetările aplicative urmăresc rezolvarea la problemele reale.
Cercetările de teren se realizează prin culegerea informațiilor direct de la fața locului, pe când cele de birou, prin studierea unor documentecare au tangență cu fenomenul cercetat.
Cercetările exploratorii au ca scop principal identificarea coordonatelor fenomenului cercetat. Ele se desfășoară sub diverse forme: studii pilot, experimente de laborator, analize statistice de tipul celor factoriale.
Cercetările descriptive se organizează atunci când există un nivel minim de cunoaștere cu privire la un anumit fenomen de marketing.
Cercetările explicative sau cauzale au ca scop principal să explice desfășurarea specifică în timp și spațiu a unui anumit fenomen de marketing, variabilele de care depinde evoluția acestuia, direcția și intensitatea influenței acestor variabile.
Cercetările instrumentale au ca obiectiv elaborarea, testarea și validarea unor instrumente și metode de cercetare, cum sunt: chestionare, teste psihologice, metode statistice de analiză și previziune.
Cercetările predictive urmăresc realizarea unor previziuni pe termen scurt, mediu sau lung ale fenomenelor de marketing.
Cercetările permanente se desfășoară în mod sistematic (spre exemplu panelurile de gospodării, panelurile de magazine, bugetele de familie); cercetările periodice se efectuează la anumite intervale de timp (spre exemplu cercetările realizate cu ocazia târgurilor și expozițiilor interne și internaționale); cercetările ocazionale nu se mai repetă în timp (spre exemplu cercetarea de piață făcută în vederea lansării în vânzare a unui produs sau serviciu, cercetarea audienței unui mesaj publicitar transmis prin radio).
Cercetările cantitative se desfășoară pe eșantioane reprezentative, de mari dimensiuni, iar rezultatele obținute pot fi generalizate, în timp ce, cercetările calitative se aplică pe grupe reduse de persoane și rezultatul lor nu poate fi extrapolat la întregul colectiv.
Cercetări calitative, care se desfășoară pe grupuri mici de persoane, de regulă nereprezentative ca structură, iar rezultatele obținute nu pot fi extrapolate la întreaga colectivitate. Ele sunt foarte utile pentru formularea unor ipoteze ce vor fi validate printr-o cercetare cantitativă;
Cercetări cantitative, cunoscute și sub numele de anchete selective sau sondaje de opinie, care se desfășoară pe eșantioane de mari dimensiuni, reprezentative, rezultatele putând fi generalizate.[11]
În fine, în funcție de beneficiarul cercetării, din perspectiva unei organizații sociale sau politice se disting:
Cercetări neutre. Comandate și finanțate de alte organizații sociale sau politice sau de către mass media, acestea sunt destinate publicului larg și pot reprezenta o importantă sursă de informații, practic, gratuite, pentru organizația respectivă;
Cercetări proprii. Comandate și finanțate de organizația în cauză, dar efectuate, de regulă, de institute specializate, acestea nu sunt destinate publicității în marketingul electoral, servind la rezolvarea unor probleme punctuale care apar în procesul elaborării și implementării strategiei electorale. În marketingul social, rezultatele acestor cercetări sunt, adesea, făcute publice.
Se poate afirma că nu există sferă a marketingului care să nu poată beneficia de contribuția valoroasă a cercetării de marketing.
Aceasta trebuie să fie astfel organizată încât, la un cost rezonabil, să asigure cu maximă rapiditate o informație de cea mai mare acuratețe, care să fie disponibilă, relevantă și suficientă pentru reluarea unor decizii corecte.
1.3. CONȚINUTUL ȘI DOMENIILE CERCETĂRILOR DE MARKETING
Cercetările de marketing reprezintă o activitate sistematică prin intermediul căreia se realizează măsurarea, culegerea, înregistrarea, prelucrarea, analiza, stocarea, interpretarea, exploatarea și difuzarea informațiilor care descriu o situație de marketing în scopul fundamentării unor decizii și evaluării efectelor acțiunilor de marketing.
Cerințele, care trebuie respectate pentru efectuarea cercetărilor de marketing poartă denumirea de principii (figura 1.3):
Figura 1.3. Principiile de bază care trebuie respectate în efectuarea cercetărilor de marketing
Cercetarea de marketing reprezintă un element important în caracterizarea gradului însuși de dezvoltare a marketinglui. Ea se dovedește a fi un prețios ajutor pentru decidenții de marketing, cărora le asigură suportul informațional necesar în toate etapele procesului decizional.
Această activitate trebuie să fie integrată în mod organic în strategia de marketing a unității economice și să se desfășoare în baza unui program care să reprezinte o componentă a programului general de marketing.
Procedura pregătirii cercetărilor de marketing impune clarificarea unui spectru larg de întrebări precum urmează:
Figura 2.1. Procedura pregătirii cercetărilor de marketing
În scopul formulării deciziilor manageriale concrete este nevoie de cunoașterea exactă și la zi a realităților și tendințelor, proceselor ce au loc pe piață. Reieșind din acest aspect cercetările de marketing necesită (figura 1.4):
Figura 1.4. Cerințe către cercetările de marketing
2. TIPOLOGIA CERCETĂRILOR DE MARKETING
2.1.Cercetarea exploratorie
Cercetarea exploratorie poate fi utilizată pentru atingerea următoarelor scopuri:
familiarizarea cu un anumit context de marketing;
formularea sau mai buna definire a problemei;
clarificarea unor concepte;
identificarea direcțiilor de acțiune alternative;
elaborarea de ipoteze;
determinarea variabilelor importante;
propunerea unor direcții de cercetare ulterioară;
generarea de noi idei, ca de exemplu sugerarea de noi concepte de produse.
În cadrul cercetărilor exploratorii, cercetătorii pot beneficia de avantajele următoarelor metode:
analiza datelor secundare – ea presupune valorificarea datelor disponibile, din diferite surse (datele interne ale firmei, de cele externe, existente în literatura de specialitate, publicații, studii, rapoarte, diverse statistici); este o metodă rapidă și puțin costisitoare;
interviurile efectuate în rândurile experților – permit obținerea de informații de la persoane care dispun de cunoștințe și de experiență în domeniul vizat;
reuniunile (focalizate) de grup – permite desfășurarea unor discuții informale în grupuri cu un număr mic de membrii. Reuniunile de grup canalizează conversația spre o anumită temă, în condițiile implicării discrete a moderatorului;
studiile de caz – metoda presupune investigarea aprofundată a unui număr mic de cazuri special selectate, referitoare la persoane, organizații sau situații;
studiile pilot – se desfășoară pe eșantioane mici, datele obținute sunt date primare care vor fi supuse ulterior unor analize calitative.
2.2.Cercetarea concluzivă
Cercetarea concluzivă îl ajută pe decident să aleagă cel mai adecvat mod de acțiune într-o anumită situație. Scopul acestor cercetări este testarea unor ipoteze și examinarea relațiilor dintre variabilele de marketing.
Analiza comparativă a cercetărilor exploratorii și concluzive
Tabelul 2.1.
În funcție de natura concluziilor furnizate, cercetările concluzive pot fi descriptive sau cauzale.
2.3.Cercetarea descriptivă
Numeroase cercetări efectuate de organizații, cu forțe proprii și/sau cu ajutorul unor operatori specializați în domeniul cercetărilor de marketing, se înscriu în rândul cercetărilor descriptive, deoarece obiectivul lor constă în descrierea unor caracteristici ale unui fenomen de marketing.
Cercetările descriptive se pot utiliza când se urmărește:
descrierea caracteristicilor unor segmente țintă ale pieței;
estimarea ponderii pe care o dețin în ansamblul populației, subiecții care au anumite caracteristici sau un anumit comportament;
stabilirea opiniilor și percepțiilor referitoare la un produs, o marcă, o firmă, un fenomen de marketing;
efectuarea unor previziuni pe termen scurt, mediu sau lung.
Pentru descrierea caracteristicilor și funcțiilor pieței, cercetătorul de marketing poate recurge la următoarele metode:
analiza datelor secundare;
sondajul ad-hoc – metodă generatoare de date primare, care se desfășoară ocazional, în funcție de apariția unei anumite nevoi de informații;
sondajele periodice, având ca scop cunoașterea evoluției în timp a unui fenomen de marketing și care se realizează pe eșantioane fixe, de tip panel, sau pe eșantioane constituite ad – hoc, pentru fiecare desfășurare în teren a cercetării;
observarea – metodă de cercetare directă, care nu presupune chestionare sau comunicare directă între cercetător și persoana observată;
simularea – constă în dezvoltarea și manipularea unei reprezentări a unui fenomen al lumii reale, cu scopul de a obține informații cantitative și calitative utile, în privința fenomenului cercetat.
În funcție de modul de desfășurare în timp, cercetările descriptive se pot clasifica în cercetări transversale și cercetări longitudinale.
2.4.Cercetarea transversală
Cercetarea transversală presupune culegerea informațiilor, prin efectuarea cercetării o singură dată, pe un eșantion de respondenți. Ea oferă o imagine la un moment dat, a variabilelor studiate.
2.5. Cercetările longitudinale
Cercetările longitudinale sunt utilizate pentru cunoașterea evoluției în timp a unui fenomen. Presupune constituirea unui eșantion fix numit panel, asupra căruia se efectuează cercetări repetate la anumite intervale de timp. Componența panelului este stabilită în funcție de scopul și obiectivele cercetării. În practică eșantioanele fixe de tip panel pot fi alcătuite din indivizi, gospodării, firme, unități reprezentative pentru colectivitatea investigată.
În ultimii ani, pe plan mondial, se constată utilizarea tot mai frecventă a panelurilor omnibuz. În esență, aceste paneluri sunt similare celor clasice, prin faptul că sunt constituite din entități individuale, menținute în eșantion pe o perioadă de timp mai îndelungată, însă informațiile culese variază în timp.
Spre deosebire de panelurile clasice, care urmăresc evoluția acelorași variabile, un panel omnibuz este folosit pentru culegerea de informații referitoare la variabile diferite de la o perioadă la alta.
2.6.Cercetarea calitativă și cercetarea cantitativă
Cercetarea calitativă permite mai buna înțelegere a fenomenului de marketing investigat, fără să apeleze la cuantificări sau analiză cantitativă.
Cercetarea calitativă și cea cantitativă se diferențiază în privința obiectului urmărit, eșantionului utilizat, culegerii datelor, instrumentelor folosite, analizei datelor, rezultatelor generate, pregătirii cercetătorului etc.
Criterii de comparație între Cercetarea calitativă și cercetarea cantitativă
Tabelul 2.2.
2.7.Cercetarea cauzală are la bază efectul pe care l-ar avea o anumită decizie asupra unei variabile, de exemplu: vânzările, profitul, imaginea firmei pe piață etc., scopul acestor cercetări fiind obținerea unor dovezi despre relațiile cauză – efect dintre variabilele de marketing. Metoda utilizată pentru desfășurarea unei cercetări cauzale este experimentul, metodă ce poate furniza existența sau inexistența cauzalității, ca urmare a posibilităților de control pe care le oferă cercetătorilor.[12]
3. ORGANIZAREA CERCETĂRII DE MARKETING
3.1. ORGANIZAREA CERCETĂRII DE MARKETING
Pentru a maximiza contribuția cercetării de marketing la procesul decizional, această activitate trebuie să fie integrată în mod organic în strategia de marketing a unității economice și să se desfășoare în baza unui program care să reprezinte o componentă a programului general de marketing. Este necesar, de asemenea, ca cercetarea de marketing să fie integrată în mod organic în strategia de marketing a unității economice și să se desfășoare în baza unui program care să reprezinte o componentă a programului general de marketing.
În acest context, pe baza unei analize miltilaterale, se stabilește mai întâi însăși oportunitatea unei cercetări de marketing în procesul fundamentării și adoptării unor decizii.Dacă se decide că este necesară o cercetare de marketing, se face, în continuare, o evaluare riguroasă a diferitelor variante posibile de realizare a cercetării. În final, se alege varianta care asigură atingerea obiectivelor urmărite, cu cea mai mare eficiență, trecându-se apoi la organizarea și desfășurarea cercetării.
Înfăptuirea cercetării de marketing presupune parcurgerea unor faze succesive, începând cu stabilirea scopului și obiectivelor și terminând cu prezentarea concluziilor și recomandărilor, așa cum rezultă din figura de mai jos.
Figura 3.1. Procesul cercetării de marketing
Sursa: Twedt D.W., 1983 Survey of Marketing research
3.2. Elaborarea obiectivelor
Elaborarea obiectivelor și ipotezelor constituie o etapă importantă, strâns legată de identificarea problemei și definirea scopului cercetării. Prin formularea obiectivelor se precizează la nivel operațional ce informații sunt necesare în vederea fundamentării alternativelor decizionale optime pentru fiecare dimensiune a problemei investigate. Fiecare obiectiv trebuie să fie relevant pentru scopul cercetării. Stabilirea cu claritate a obiefectivelor cercetării ajută la fundamentarea priorităților în ceea ce privește informația necesară și servește ca standard în evaluarea rezultatelor finale.
Nemijlocit legată de elaborarea obiectivelor este și definirea ipotezelor cercetării, respectiv anticiparea răspunsurilor la problema investigată. Formularea unor ipoteze valide poate avea ca punct de plecare baza teoretică a unor discipline, experiența acumulată de unii specialiști, rezultatele unor cercetări anterioare sau rezultatul unei cercetări exploratorii organizate în prelabil.
Figura 3.2. Elaborarea ipotezelor unei cercetări
Sursa: Twedt D.W., 1983 Survey of Marketing research
Uneori, ipotezele operaționale sunt formulate folosind o notare simbolică, sub forma ipotezelor statistice. În procesul cercetării, cu ajutorul metodelor statistice adecvate, se stabilește dacă ipoteza nulă se acceptă sau nu se acceptă.
Estimarea prealabilă a valorii informației ce va fi obținută prin cercetare reprezintă o altă etapă necesară în economia unei cercetări de marketing. O astfel de estimare permite fundamentarea bugetului cercetării și a eficienței acesteia.
Pentru evaluarea contribuției informației la îmbunătățirea procesului decizional se folosesc următoarele criterii:
acuratețea (măsura în care informația reflectăp realitatea);
actualitatea (prospețimea informației);
suficiența (măsura în care informația asigură luarea unei decizii corecte);
disponibilitatea (măsura în care informația poate fi obținută);
relevanța (pertinența și aplicabilitatea informației pentru luarea deciziei).
Alegerea surselor de informații este faza în care se iau decizii privitoare la tipul, sursa, natura și forma informațiilor care urmează a fi culese.
După tipul lor, informațiile culese pot fi de două feluri: informații care servesc pentru cercetarea relațiilor cauzale între variabilele cercetate și informații cu ajutorul cărora se studiază relațiile de asociere dintre variabile.
Din punct de vedere al sursei, se disting două categorii de informații: primare și secundare.
Informațiile primare sunt cele obținute special pentru realizarea obiectivelor respective; ele sunt dominante în cercetările de marketing.
Informațiile secundare reprezintă date culese și prelucrate anterior, în vederea realizării altor obiective, date care pot servi ca surse pentru realizarea unor obiective ale cercetării de marketing aflate în derulare. Cele mai multe cercetări încep prin folosirea tuturor surselor secundare posibile: publicații ale unor organisme internaționale, guvernamentale, ziare, reviste, cărți, studii, documente din interiorul unității economice.
Figura 3.3. Clasificarea informațiilor după sursele de proveniență
Sursa: Twedt D.W., 1983 Survey of Marketing research
Așa cum se poate observa din figura de mai sus, atât informațiile primare, cât și cele secundare pot fi interne, respectiv din întreprinderea sau instituția care organizează cercetarea și externe, adică din afara acesteia, din surse naționale sau internaționale.[13]
4. PERSPECTIVA MANAGERIALĂ ASUPRA CERCETĂRII DE MARKETING
4.1. PERSPECTIVA MANAGERIALĂ ASUPRA CERCETĂRII DE MARKETING
Rolul pe care cercetarea de marketing îl îndeplinește în cadrul procesului decizional este definit de următoarele coordonate:
identificarea ocaziilor favorabile și pericolelor potențiale din mediul în care firma își desfășoară activitatea;
fundamentarea alegerii unei alternative decizionale;
evaluarea eficienței deciziilor de marketing.
Opțiunea managerilor de a valorifica rezultatele cercetării este influențată de numeroși factori:
caracteristicile informațiilor obținute din cercetare (validitatea și actualitatea lor, relevanța pentru situația decizională considerată);
modul de prezentare a rezultatelor cercetării;
gradul de conformitate cu așteptările anterioare;
acceptabilitatea recomandărilor cercetării, respectiv concordanța cu obiectivele politicii firmei;
provocarea adresată status quo-ului, reflectată în amploarea și profunzimea transformărilor care ar trebui să fie realizate la nivelul firmei, în structura și politica sa.
Utilizatorii de cercetări de marketing
Principalele categorii de utilizatori potențiali ai cercetării de marketing sunt următoarele:
producătorii de bunuri de consum sau uz industrial;
intermediarii cu ridicata;
comercianții cu amănuntul;
furnizorii de servicii;
agențiile de publicitate și relațiile publice;
firmele de consultanță;
mijloacele de comunicare în masă;
instituțiile guvernamentale;
organizațiile fără scop lucrativ.
Furnizorii de cercetări de marketing
Potențialul intern de cercetări de marketing
Departamentele de cercetări de marketing pot fi organizate în următoarele moduri:
varianta centralizată (presupune concentrarea tuturor activităților de cercetări de marketing într-un singur departament, prezentând avantajul unei economii de scară);
varianta descentralizată (permite asigurarea unei substructuri distincte de cercetări de marketing pentru fiecare linie de produse sau segment de piață);
varianta mixtă (se bazează pe existența unui potențial central de cercetare și a unor structuri descentralizate de cercetări de marketing).
Poziția de stat major deținută de departamentul de cercetări de marketing presupune ca diectorul său să raporteze direct conducerii de marketing de la cel mai înalt nivel.
Avantaje:
importanța egală de care se bucură departamentul de cercetări de marketing și conducătorul său în cadrul firmei, comparativ cu alte funcții (juridică, de personal, financiar-contabilă);
apropierea de nivelul de vârf al conducerii firmei;
implicarea directă în soluționarea problemelor majore ale firmei și în realizarea obiectivelor ei;
contribuția cercetării la fundamentarea deciziilor strategice ale firmei;
evitarea distorsionării potențiale a informațiilor, care poate fi generată de parcurgerea unui număr mare de niveluri ierarhice;
rapiditatea informării conducerii de la cel mai înalt nivel;
posibilitatea cercetătorilor de a fi folosiți ca profesioniști, nu doar ca simpli funcționari aflați în subordinea unui cadru de conducere;
Dezavantaje:
managerul cercetării de marketing nu poate “da ordine” oricui ocupă o poziție ierhică inferioară;
rolul atribuit cercetării de marketing se rezumă la acordarea de consultanță conducerii superioare a firmei;
utilizarea rezultatelor cercetării are uneori un caracter facultativ;
proiectele de cercetare pot fi declanșate, în unele cazuri numai cu aprobarea managerilor de la nivelele superioare ale structurii organizatorice ale firmei;
departamentul de cerectări este lipsit, în unele firme, de resurse finaciare proprii sau dispune de resurse foarte mici, sumele necesare pentru cercetare fiind alocate de la bugetul firmei, altor departamente interne.
Pesonalul propriu de cercetare al firmelor este alcătuit din specialiști cu atribuții și responsabilități diferite:
vicepreședintele cu cercetarea de marketing – poziție de vârf, face parte din echipa de conducere și stabilește misiunea și obiectivele compartimentului de cercetări de marketing;
directorul de cerecetări de marketing – poziție de vârf, responsabilitate nemijlocită; pentru modul de realizare a tuturor proiectelor de cercetari de marketing ale firmei;
directorul adjunct de cercetări de marketing – îndeplinește funcția de asistent administrativ al directorului;
managerul șef de proiect – responsabil pentru proiectarea, realizarea și conducerea proiectelor de cercetare;
specialistul în proiectarea datelor – responsabil de proiectarea experimentelor, prelucrarea și analiza datelor;
analistul șef – participă la elaboarea proiectelor și îndrumă executarea lor operațională, colaborează cu analiștii și alte categorii de personal la proiectarea cercetării, culegerea datelor și pregîtirea raportului final;
analistul – se implică în toate detaliile legate de realizarea unui proiect, precum: elaborează chestionarele, coordonează analiza preliminară a datelor;
analistul începător – răspunde de activități de rutină ca: analiza datelor secundare, verificarea și codificarea chestionarelor, analizele statistice simple;
directorul de cercetări de teren – responsabil de selecția, pregătirea, supravegherea și evaluarea operatorilor de interviuri și a altor operatori de teren.
Furnizorii externi specializați
Pe plan mondial, s-au individualizat mai multe tipuri de ofertanți externi, specializați în efectuarea de cercetări de marketing pe baze comerciale:
1. Firme care oferă servicii complete:
firme de servicii ad-hoc (desfășoară activități de cercetare la comanda expresă a fiecărui client);
firme de servicii standardizate (specializare în realizarea anumitor tipuri de cercetări de marketing);
firme de servicii sindicalizate (satisfacerea necesităților comune de informații ale mai multor firme cliente; caracterul deschis al ofertei față de toți clienții potențiali care au capacitatea de a plăti pentru obținerea datelor și informațiilor respective; nivelul convenabil al sumei pe care trebuie să o plătească un client);
Firme care oferă servicii limitate
firme de servicii de teren (se ocupă cu recrutarea și pregătirea operatorilor de teren; realizarea cercetării pe teren; prezentarea de rapoarte periodice clientului cu privire la stadiul derulării cercetării și eventualele probleme survenite; verificarea corectitudinii cercetării efectuate pe teren etc.);
firme specializate în generarea de eșantioane (dețin baze de date referitoare la un număr mare de gospodării și firme, cu ajutorul cărora pot crea eșantioane pentru diverși clienți);
firmele care oferă date secundare (pun la dispoziția clienților date specializate, prin intermediul rețelelor de calculatoare on-line, a unui CD-ROM;
firmele de prelucrare a datelor;
firmele de analiză statistică;
alte firme;
Decizia de a utiliza serviciile de cercetări de marketing ale unor ofertanți specializați externi are la bază un sistem de criterii care vizează:
competența ofertanților;
experiența anterioară;
prestigiul fiecărei firme;
personalul de specialitate;
calitatea relațiilor interumane;
flexibilitatea ofertanților;
termenul de realizare a cercetării;
costul cercetării.[14]
4.2. LIMITELE STUDIILOR DE PIAȚĂ
Studierea fenomenelor și proceselor economice în cadrul pieței (interne și externe) a devenit, în etapa actuală, o necesitate vitală pentru întreprinderea modernă.
Studiile de piață permit nu numai cunoașterea și descrierea evoluției fenomenelor pieței, dar pot oferi și elemente necesare sau suplimentare pentru elaborarea și fundamentarea programelor de activitate, formularea strategiei de piață, în măsura în care ele permit precizarea naturii pieței căreia întreprinderea i se adresează, conturarea și dimensionarea relațiilor de piață, a importanței ce li se atribuie în întreg mecanismul economic, în mecanismul pieței în mod particular.
Practica economică demonstrează că, în prezent, adoptarea unor decizii economice de mare eficiență se află în legătură directă cu posibilitățile organelor de decizie de a dispune de toate informațiile și elementele de fundamentare necesare.Or, numai studiile de piață pot furniza astfel de informații și elemente care, utilizate corespunzător, pot imprima deciziilor adoptate șanse ridicate de reușită.
În acest fel, studiile de piață își demonstrează vritabila lor utilitate și se transformă într-unul din mijloacele prin care se elimină rutina și empirismul din procesul conducerii activității economice.
Aportul și utilitatea studiilor de piață în soluționarea multiplelor probleme cu care se confruntă întreperinderile sunt incontestabile, unanim acceptate, iar teoria și practica cercetărilor de piață a consacrat și validat numeroase metode și tehnici specifice de cercetare a fenomenelor pieței, reguli directoare ale elaborării acestora.
De aici nu trebuie însă trasă concluzia, că respectarea acestor reguli, utilizarea celor mai moderne și adecvate tehnici conferă studiilor de piață calitatea de panaceu în rezolvarea multiplelor probleme ale întreprinderii.
Studiile de piață nu se pot substitui procesului decizional. Rolul lor în procesul decizional are limite ce nu pot fi depășite, după cum anumite limite există chiar și în privința calității lor, a corespondenței cu fenomenele din realitatea economică la care se referă.
Astfel, atât pe plan teoretic dar și practic se atribuie o serie de limite studiilor de piață, datorate unor posibile imprecizii tehnice sau de ordin statistic, erori în stabilirea concepției de ansamblu sau în elaborarea și utilizarea instrumentelor de lucru (de pildă, a chestionarului, în cazul unei anchete), pe parcursul realizării efective a cercetării, ca și în faza inerpretării rezultatelor.
În situațiile în care posibilitățile financiare ale întreprinderii nu permit efectuarea unor ample și profunde studii de piață, se poate opta pentru studierea doar a anumitor fenomene sau procese. Spre exemplu, urmărindu-se impactul unei campanii de publicitate, studiul de piață se poate rezuma doar la verificarea modului cum a fost reținut (memorizat) mesajul transmis – studiu ce implică un efort financiar mai redus, fără să încerce măsurarea capacității acestuia de a modifica imaginea mărcii, a întreprinderii sau comportamentul de cumpărare. În unele situații de acest gen, memorizarea unui mesaj publicitar poate fi ridicată, în timp ce vânzările stagnează. În acest caz, utilitatea studiului întreprins se dovedește a fi limitată.
Dinamica și complexitatea crescândă a mediului economico-social și implicit a activității de piață sporesc, în prezent, riscurile pe care și le asumă întreprinderea modernă. În acest context, elaborarea unor studii de piață oricât de profunde nu poate totuși rezolva problema eliminării complete a riscurilor pe care le presupune, de pildă, pătrunderea sau menținerea pe piețe puternic concurențiale, caracterizate prin frecvente și rapide schimbări, prin evoluții contradictorii, imprevizibile. În astfel de cazuri, rigoarea științifică a studiilor de piață nu poate oferi o deplină certitudine informațiilor, valabilitatea acestora fiind adesea afectată de evoluții conjuncturale determinate de modificarea diferitelor componente ale mediului external întreprinderii. Astfel de situații conferă și studiilor de piață anumite limite, ce trebuie avute în vedere în procesul evaluării și valorificării lor.
Experiența utilizării studiilor de piață în procesul conducerii activității economice atestă și posibila existență a unor limite ale acestora, datorită modului în care se asigură legătura între contextul în care au fost realizate și cel în care sunt utilizate. În această privință, orice folosire a informațiilor în contexte diferite de cele în care au fost obținute se dovedește a fi nu numai limitată, ci chiar eronată și cu consecințe negative pentru activitatea întreprinderii.
Utilitatea și eficiența rezultatelor obținute în procesul studierii pieței vor fi asigurate pe deplin numai în măsura în care beneficiarul și factorii săi de decizie vor ști să colaboreze cu executantul studiilor și, apoi să interpreteze, exploateze și integreze în activitățile proprii de piață toate informațiile ce le sunt puse la dispoziție.[15]
5.PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. RETIM-ECOLOGIC SERVICE S.A.
TIMIȘOARA
Înființată în baza Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Timișoara nr. 10/16.07.1996, cu privire la asocierea administrației publice locale cu persoane juridice și fizice, în temeiul legii nr. 31/1990 și nr. 35/1991, republicată, Societatea Comercială RETIM – Ecologic Service S.A. Timișoara este persoană juridică română, fiind înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului Timiș sub nr. J/35/56/1997, având ca atribut Codul Unic de Înregistrare Fiscală RO 9112229.
Societatea Comercială RETIM – Ecologic Service S.A. Timișoara a fost înființată ca un serviciu public pe lângă Primăria municipiului Timișoara, transformată pe parcurs într-o unitate de gospodărire comunală a municipiului Timișoara, cu livrare de apă potabilă, industrială, scurgerea și epurarea apei pluviale și menajere, precum și o serie de servicii printre care transportul în comun, salubrizare, horticultură, băi comunale, parcuri și ștranduri publice, precum și servicii funerare.
Ulterior, aceste servicii s-au desprins în urma amplificării și dezvoltării lor, în unități distincte, care au fost coordonate și afiliate grupului de gospodărire comunală a județului Timiș.
În anul 1997, în cadrul economiei de piață, activitatea de salubrizare, dezvoltată și amplificată cu activitățile incluse în actuala structură de organizare, s-a transformat în societate comercială privată.
Astfel, începând cu 01.02.1997, în baza Hotărârii nr.4/28.01.1997 a Consiliului Local Timișoara, și-a început activitatea ca societate comercială denumită RETIM RWE Ecologic Service S.A. Timișoara.
Prin această hotărâre și-a încetat activitatea fosta Regie Autonomă de Salubritate Timișoara și în baza Protocolului din 19.07.1996 a fost înființată societatea astfel:
Consiliul Local al Municipiului Timișoara
RWE Entsorgung România S.R.L.
REO RWE Entsorgung SRO Praga
Dl. Robert Sonnenschein
Dl. Gerhard Puri
Societatea RETIM RWE ECOLOGIC SERVICE S.A. Timișoara a luat ființă din necesitatea îmbunătățirii serviciilor de salubrizare către populație și din dorința gestionării controlate a deșeurilor produse în municipiul Timișoara.
În 29.03.2001, Adunarea Generală a Acționarilor aprobă modificarea acționariatlui și schimbă denumirea societății din S.C. RETIM RWE ECOLOGIC SERVICE S.A. Timișoara în S.C. RETIM – Ecologic Service S.A. (S.C. RETIM S.A.) Timișoara, acționariatul devenind astfel:
Consiliul Local al Municipiului Timișoara
RER Remmert România S.R.L.
RER Remmert Germania
Dl. Alfred Remmert Sr
Dl. Alfred Remmert Jr
În 01.08.2007, se modifică din nou acționariatul, astfel:
Consiliul Local al Municipiului Timișoara
RER-Recuperare Ecologică și Reciclare S.R.L.
Actualmente, S.C. RETIM – Ecologic Service S.A. Timișoara (S.C. RETIM S.A.) face parte din grupul de firme RER-Recuperare Ecologică și Reciclare S.R.L., care, cu un număr de cca 3.600 angajați și un parc de peste 650 utilaje de specialitate, prestează servicii de salubrizare în București, în opt capitale de județ (Timișoara, Buzău, Oradea, Galați, Brăila, Tulcea, Craiova, Deva) și în alte câteva localități din țară.
Respectând dispozițiile O.U.G.. nr. 32/1997, care completează lacuna din Legea nr.31/1990, S.C. RETIM S.A. își desfășoară activitatea atât în Timișoara și localitățile periurbane, cât și în municipiile Petroșani și Brad, în orașele Ștei, Geoagiu, Jimbolia și Filiași, precum și în comunele învecinate acestora, ajungând să deservească peste o jumătate de milion de persoane.
Conform Ordinului Nr. 337/20.04.2008 privind actualizarea activităților din economia națională, CAEN, activitățile principale ale societății sunt:
3811 – Colectarea deșeurilor nepericuloase;
3821 – Tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase;
3832 – Recuperarea materialelor reciclabile sortate.
De la înființarea societății comerciale, scopul principal al acesteia este activitatea de salubrizare a municipiului Timișoara.
Activitatea companiei se desfășoară pe următoarele coordonate:
colectarea de la populație, agenți economici și instituții, transportul, depozitarea și neutralizarea deșeurilor menajere, industriale, stradale, a deșeurilor de natură organică și anorganică, precum și a deșeurilor refolosibile de orice fel;
măturat mecanic și manual străzi, piețe și pasaje pietonale;
servicii de iarnă pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase (polei, gheață, zăpadă);
închirierea containerelor și transportul deșeurilor rezultate din amenajări interioare și construcții;
salubrizare și igienizare imobile și terenuri:
organizare, reabilitare și administrare deponie;
cercetare, proiectare tehnologică și managerială, precum și realizarea unor investiții în domeniul gestionării integrale a deșeurilor:
întreținere, reparare, recondiționare utilaje de salubrizare, mobilier urban și inventar gospodăresc;
Factori relevați pentru afacere:
calitatea serviciilor
dotările moderne și diversificate, acoperind întreaga plajă de servicii prestate;
raportul caitate/preț (tarife) convenabil;
poziția pe piață în raport cu firmele competitoare;
istoricul firmei și imaginea pe care și-a construit-o pe parcursul a mai bine de 10 ani;
managementul performant, care a condus la profitabilitatea firmei: orientarea spre noi piețe, dezvoltarea continuă a bazei materiale și pregătirea permanentă a personalului, actualizarea bazei de date și îmbunătătțirea relațiilor cu clienții.
S.C. RETIM S.A. are ca obiective principale calitatea superioară a serviciilor oferite clienților, extinderea activității de curățenie stradală, deschiderea unor noi puncte de lucru în alte localități, menținerea unor tarife care să asigure pragul de suportabilitate al populației deservite, campanii de educare și informare a populației în sensul repectării normelor ecologice de viață.
S.C. RETIM-Ecologic Service S.A. Timișoara oferă clienților săi servicii de management integrat al deșeurilor, punând un accent deosebit pe recuperarea materialelor reciclabile.
Ca operator de salubrizare, S.C. RETIM S.A. are competența și experiența de a oferi clienților săi servicii la standarde europene.
5.1. MISIUNEA S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A. TIMIȘOARA
Misiunea firmei este să rămână cea mai importantă societate de servicii de salubrizare din vestul țării, prin respectarea permanentă a unui set de valori:
Gestionarea deșeurilor într-o manieră care să asigure protecția mediului, a sănătății populației și conservarea resurselor naturale.
Gestionarea integrată a deșeurilor, în concordanță cu ierarhizarea acestora, pentru a se minimiza deponiile, cu accent pe maximizarea reducerii toxicității și volumului acestora, refolosire, reciclare și separarea la sursă de managementul deșeurilor organice.
Gestionarea deșeurilor într-o manieră cost-eficiență, ce maximizează beneficiile de mediu și minimizează responsabilitățile financiare pe termen lung ale cetățenilor, agenților economici și plătitorilor de taxe.
Determinarea generatorilor de deșeuri de a-și asuma responsabilitatea managementului propriilor deșeuri, într-o manieră prietenoasă mediului și de a aloca costurile asociate sistemului de management al deșeurilor solide, în mod echitabil, între cei care-l utilizează și cei care beneficiază de pe urma acestuia.
Utilizatorii serviciilor de salubrizare Satisfacerea cerințelor clienților reprezintă principala prioritate și obiectivul întregii activități. Toate operațiunile firmei se adaptează la așteptările clienților.
Calitatea serviciilor. Ca operator de salubrizare, S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A. are competența și experiența de a oferi clienților săi servicii la standarde europene.
Preocuparea pentru membrii firmei. Angajații reprezintă cea mai importantă resursă a firmei. Provocarea profesională și socială adresată angajaților vizează aspectul responsabilității eforturilor. Angajații reprezintă garanția succesului companiei. Firma promovează și oferă în permanență pregătirea profesională a angajaților pentru a se diferenția calitativ de competitori.
Preocuparea pentru imaginea publică. Preocuparea permanentă pentru mediul înconjurător, formarea unei culturi în care mediul înconjurător să fie respectat. Deșeurile, indiferent de cum sunt gestionate, au impact asupra sănătății publice și a mediului. De aceea, este necesară o abordare orientată spre prevenire, pentru a reduce, în limita posibilului, aceste efecte asupra sănătății umane și de mediu.
Sigla și sloganul S.C. RETIM – Ecologic Service S.A. Timișoara
Doar împreua putem avea un oras curat
Sigla reprezintă un elefant optimist, aflat pe o pantă ascendentă, construită din triunghiul care simbolizează reciclarea, toate realizate în culoarea verde.
Sloganul societății, „Doar împreună putem avea un oraș curat”, este un impuls la colaborare și la dezvoltarea conștiinței populației privind protejarea mediului, a naturii.
Aceste însemne însoțesc zilnic prezentarea meteo de la televiziunea locală ANALOG, care îl plasează în mentalul colectiv în absența oricărei conotații comerciale, prezența micului elefant părând o campanie socială gratuită.
5.2. OBIECTIVELE FIRMEI
S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A. are ca obiective principale calitatea superioară a serviciilor oferite clienților, extinderea activității de curățenie stradală, deschiderea unor noi puncte de lucru în alte localități, menținerea unor tarife care să asigure pragul de suportabilitate al populației deservite, campanii de educare și informare a populației în sensul repectării normelor ecologice de viață.
Pentru evaluarea și monitorizarea progreselor înregistrate în implementarea acțiunilor, vor fi utilizați o serie de indicatori cantitativi, precum: cantitățile de deșeuri generate, la nivel global și pe sectoare de activitate; cantitățile de deșeuri periculoase generate, indicii de recuperare și reciclare a deșeurilor, la nivel global și pe sectoare de activitate, indicii de reciclare pentru diferite tipuri de materiale din deșeurile de ambalaje, din DEE (deșeuri echipamente electrice și electronice) și VSU (vehicule scoase din uz).
Obiectivele și țintele strategice ale municipiului Timișoara în domeniul gestionării deșeurilor solide municipale sunt prezentate în tabelul următor, cu precizarea că:
țintele pentru deșeurile de ambalaje sunt cele stabilite în HG 621/2005.
țintele privind reducerea deșeurilor biodegradabile sunt cele stabilite în concordanță cu perioada de derogare de patru ani acordată României prin aderarea la UE.
5.3. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Organizarea și funcționarea S.C. RETIM Ecologic Service S.A. Timișoara sunt preponderent orientate spre realizarea obiectivelor sale, în sensul că fiecare componentă organizatorică sau acțiune trebuie să corespundă unor cerințe clar definite.
Sistemul de conducere a firmei însumează totalitatea elementelor componente și a relațiilor dintre acestea, structurate într-un anumit cadru organizatoric în care se desfășoară procesele de conducere ale activitatii, în ansamblul său.
Așa după cum reiese din organigrama generală prezentată în ANEXA I, sistemul de conducere al întreprinderii este alcătuit din două componente principale, respectiv structura de conducere și procesul de conducere.
Prima componentă include structura organizatorică și sistemul informațional, iar cea de-a doua este structurată în patru componente: structura informală, metodele de conducere utilizate, stilul de conducere, precum și metodele de fundamentare și transmitere a deciziilor.
Structura organizatorică poate fi considerată drept scheletul firmei și cuprinde două părți:
structura de conducere sau funcțională;
structura de producție sau operațională.
Managementul societății comerciale este asigurat de:
Adunarea Generală a Acționarilor;
Consiliul de Administrație;
Directorul General Tehnic-Investiții și Directorul General Marketing-Economic;
Directorii executivi: Director Salubrizare Timișoara, Director Economic;
Șefii de compartimente funcționale și operaționale (birouri, oficii, secții, sectoare, puncte de lucru).
Organul suprem de conducere al organizației este Adunarea Generală a Acționarilor, care numește Consiliul de Administrație pe o perioadă de 4 ani.
Consiliul de Administrație are următoarele atribuții:
Examinează bilanțul contabil, contul de profit și pierderi, raportul de certificare al Comisiei de Cenzori și propune repartizarea beneficiului, care se prezintă Adunării Generale a Acționarilor;
Aprobă strategia organizației cu privire la utilizarea rațională a resurselor, nivelul comisioanelor, tarifelor, etc.;
Propune Adunării Generale a Acționarilor modificarea statutului, majorarea sau reducerea capitalului social și constituirea de rezerve;
Propune Adunării Generale a Acționarilor emiterea de acțiuni, obligațiuni și modul de distribuire a acestora;
Aprobă structura de organizare, funcțiile și atribuțiile personalului, nivelul și regimul de salarizare;
Propune Adunării Generale a Acționarilor înființarea sau desființarea de sucursal și filiale.
Consiliul de Administrație va delega conducerea organizației unui număr de 4 directori și își exercită atributul conducerii prin intermediul Conducerii Executive, care reprezintă și angajează societatea în raporturile cu terții.
Directorii firmei sunt numiți și revocați de către Consiliul de Administrație.
Performanțele economico-financiare ale companiei sunt datorate echipei manageriale care a contribuit la dezvoltarea societății:
Conducerea executivă a S.C. RETIM S.A.
Tabelul 5.1.
Directorii generali sunt numiți pe o perioadă nelimitată, cu posibilitatea revocării prin hotărârea Consiliului de Administrație. Ei sunt responsabili cu luarea tuturor măsurilor aferente conducerii societății, în limitele obiectului de activitate al societății și cu respectarea competențelor exclusive rezervate de lege sau de actul constitutiv Consiliului de Administrație și Adunării Generale a Acționarilor.
Directorii generali reprezintă societatea în raporturile cu terții și în justiție.
Atribuțiile și responsabilitățile Conducerii Executive se stabilesc de către Consiliul de Administrație și sunt, în principal, următoarele:
stabilesc și repartizează sarcinile de muncă compartimentelor funcționale și de producție, asigurând realizarea obiectului de activitate al organizației și a programelor de producție și de prestații, în condiții de rentabilitate;
coordonează și organizează activitatea generală a organizației, asigură baza materială necesară, precum și realizarea veniturilor aferente producției și prestațiilor executate;
stabilesc răspunderile și competențele pe nivele ierarhice și structuri organizatorice, precum și relațiile înte compartimente;
aplică măsurile dispuse de Consiliul de Administrație, urmărește îndeplinirea acestora, asigură integritatea patrimoniului organizației, paza bunurilor, respectarea ordinii și disciplinei în muncă;
răspund de aplicarea în cadrul organizației a tuturor legilor și actelor normative cu privire la activitatea tehnico-productivă, economico-financiară, comercială și de personal;
asigură gospodărirea judicioasă a întregului patrimoniu al organizației, a resurselor materiale, financiare și umane, în interesul bunului mers al activității.
Directorul General Tehnic-Investiții este Reprezentantul Sistemului de Management Integrat și are următoarele atribuțiuni și responsabilități:
conduce activitatea curentă a organizației și reprezintă organizația în relațiile cu instituțiile de stat și cu terțe persoane fizice și juridice;
repartizează sarcini, deleagă responsabilități, verifică activitatea celorlalți directori executivi, a șefilor de compartimente și a funcționarilor direct subordonați;
aprobă planurile de măsuri înaintate de către subalterni, dispune efectuarea controalelor pe linie administrativă și financiară, periodic sau ori de câte ori este nevoie;
asigură punerea în aplicare a strategiei organizației privind toate domeniile de activitate pe care aceasta le desfășoară;
reprezintă organizația în relațiile de muncă, angajează și concediază personalul, negociază salariile cu angajații organizației în condițiile prevăzute în Contractul Colecitv de Muncă;
numește și revocă prin decizii Directorii Executivi, șefii de compartimente și funcționarii responsabili ai organizației;
analizează capabilitatea S.C. RETIM-Ecologic Service S.A. de a satisface cerințele clienților;
aprobă Procedurile de Sistem și Procedurile Operaționale;
analizează și decide asupra modului de tratare a neconformităților pe baza informațiilor primite de la Comisia de Analiză a Neconformităților;
aprobă acțiunile corective din rapoartele de neconformitate, aprobă termenele și responsabilii pentru rezolvarea lor;
decide asupra efectuării auditurilor interne neprogramate;
se asigură că este promovată în cadrul organizației conștientizarea cerințelor clientului;
aprobă acțiunile corective/preventive/de îmbunătățire necesare, rezultate în urma analizelor efectuate de management.
Directorul General Marketing-Economic are următoarele atribuțiuni și responsabilități:
conduce activitatea curentă a organizației și reprezintă organizația în relațiile cu instituțiile de stat și cu terțe persoane fizice și juridice;
repartizează sarcini, deleagă responsabilități, verifică activitatea celorlalți directori executivi, a șefilor de compartimente și a funcționarilor direct subordonați;
aprobă planurile de măsuri înaintate de către subalterni; dispune efectuarea controalelor pe linie administrativă și financiară, periodic sau ori de câte ori este nevoie;
asigură punerea în aplicare a strategiei organizației privind toate domeniile de activitate pe care aceasta le desfășoară;
reprezintă organizația în relațiile de muncă, angajează și concediază personalul, negociază salariile cu angajații organizației în condițiile prevăzute în Contractul Colecitv de Muncă;
numește și revocă prin decizii Directorii Executivi, șefii de compartimente și funcționarii responsabili ai organizației;
analizează capabilitatea S.C. RETIM-Ecologic Service S.A. de a satisface cerințele clienților;
organizează și coordonează activitatea financiar-contabilă a organizației, aplică metodele de prelucrare contabilă a datelor pentru reflectarea cât mai bună a activelor și pasivelor;
organizează și coordonează activitatea de contractare și relații clienți;
organizează și coordonează activitatea de analiză economică, tarife, statistici-raportări și recuperări creanțe.
Directorul Economic are următoarele atribuțiuni și responsabilități:
coordonează nemijlocit activitatea financiar-contabilă a organizației, aplică metodele de prelucrare contabilă a datelor pentru reflectarea cât mai bună a activelor și pasivelor;
urmărește întocmirea corectă și la timp a lucrărilor și raportărilor contabile ale organizației;
organizează, îndrumă și verifică activitatea de control financiar-preventiv în scopul prevenirii și depistării neregulilor, lipsurilor, fraudelor sau a utilizării necorespunzătoare a resurselor financiare ale organizației, a întocmirii corecte conform normelor legale a tuturor documentelor cu caracter financiar-contabil emise în cadrul organizației;
se ocupă de inventarierile periodice ce se efectuează în cadrul organizației, controlează derularea corectă a operațiunilor economice și gestionarea corectă a resurselor materiale și bănești;
asigură și urmărește stabilirea și vărsarea la timp a impozitelor și a altor sume cuvenite bugetului de stat;
urmărește recuperarea la timp a debitelor și pagubelor constatate în gestiunea organizației și propune Directorului General imputarea prejudiciilor cauzate de salariații organizației;
întocmește și supune periodic Conducerii Executive și Consiliului de Administrație al organizației, analiza activității economico-financiare a societății.
Atribuțiile, responsabilitățile și competențele organismelor participative de management sunt evidențiate în Statutul societății și în Regulamentul de Organizare și Funcționare. Pentru personalul de management și execuție, documentele ce consemnează sarcinile, competențele și responsabilitățile sunt fișele de post.
Organigrama societății, aprobată prin Hotărâre a Consiliului de Administrație, este prezentată în Anexa 1.
Organizarea și funcționarea S.C. RETIM Ecologic Service S.A. Timișoara sunt preponderent orientate spre realizarea obiectivelor sale, în sensul că fiecare componentă organizatorică sau acțiune trebuie să corespundă unor cerințe clar definite.
Sistemul de conducere a firmei însumează totalitatea elementelor componente și a relațiilor dintre acestea, structurate într-un anumit cadru organizatoric în care se desfășoară procesele de conducere ale activitatii, în ansamblul său.
Succesul sau eșecul unei organizații sunt intrinsec legate de modul în care acționează angajații acesteia. În zilele noastre, resursele umane reprezintă resurse valoroase, gestionate în aceeași manieră ca și celelalte resurse.
La S.C. RETIM S.A. își desfășoară activitatea un număr de 564 salariați.
Structura organizatorică a societății
Tabelul 5.2.
La nivelul societății, evaluarea posturilor se realizează cu specificarea competențelor pe care un salariat trebuie să le aibă pentru ocuparea acestora. Măsura în care aceste competențe sunt satisfăcute, exprimă gradul de concordanță între clasificarea personalului și cerințele postului.
Cerințele se grupează în patru categorii:
– capacitate profesională;
– responsabilitate;
– condiții de muncă;
– efort.
În scopul stabilizării și formării forței de muncă calificate, societatea ține o constantă legătură cu Liceul auto Timișoara, unde trimite la cursuri tineri mecanici în vederea formării ca maiștri și pentru recrutarea din rândul tinerilor absolvenți a forței de muncă necesare desfășurării activității.
Societatea comercială S.C. RET1M Ecologic Service S.A. Timișoara are următoarea componență salarială:
• efectiv în prima zi a anului = 555 persoane
• angajări în cursul anului = 185 persoane
• plecări în cursul anului = 133 persoane
• efectiv în ultima zi a anului = 564 persoane
După cum se poate observa din această prezentare, deși au fost angajate un număr de 185 persoane, au plecat totuși 133 persoane.
Analiza pentru întreg anul 2013, denotă o ușoară creștere a numărului de personal față de anul precedent, numărul mediu de salariați fiind de 557 persoane.
Componența salarială a societății în 2013
Tabelul 5.3.
Fiind un element dinamic și complex, structura organizatorică a operatorului economic necesită perfecționări continue pe baza unor studii realiste, care să fie bazate pe conceptele științei manageriale.
Salariul de bază reprezintă etalonul principal în evaluarea competenței și muncii fiecărui angajat. Salariații mai beneficiază de sporuri la salariul de bază:
spor pentru munca de noapte;
spor pentru ore suplimentare.
Salariul fiecărui angajat este acordat conform grilei de salarizare stabilit în contractul colectiv de muncă.
Nivelul salariilor se modifică în favoarea angajaților, după caz, prin: potențialul lor, vechimea în muncă, prime oferite cu anumite ocazii.
Angajaților le sunt acordate sancțiuni și recompense, în funcție de activitatea, performanțele, și aptitudinile fiecăruia.
Facilitățile oferite salariaților din societate pot fi:
financiare, sub forma primelor;
socio-profesionale, prin promovare;
De asemenea toți angajații beneficiază de bonuri valorice de masă, valoarea acestora fiind actualizată semestrial, conform legislației în vigoare.
Politica S.C. RETIM – Ecologic Service S.A. Timișoara în domeniul resurselor umane promovează și stimulează atragerea de persoane cu abilități cultivate în ariile specializării, persoane cu o activitate dinamică, capacitate de lucru în echipă, spirit organizatoric și sintetic accentuat.
Societatea consideră că investiția în resursa umană deși solicită costuri ridicate pe termen scurt, aduce beneficii semnificative pe termen mediu și lung. În acest sens, s-a a adoptat o politică de deschidere față de specialiști proveniți din majoritatea domeniilor social-economice, oferind un mediu de lucru dinamic, o atmosferă în care sunt promovate respectul, onestitatea, seriozitatea, stimularea persoanelor care obțin rezultate și formarea continuă.
5.4. SERVICIILE OFERITE DE S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A. TIMIȘOARA
De la inființarea societății comerciale, scopul principal este activitatea de salubrizare a municipiului Timișoara. În ultimii ani de activitate, societatea a cunoscut o largă dezvoltare în sectorul de salubrizare, prin extinderea activității pe raza județelor Dolj, Hunedoara, și Timiș.
Această activitate se desfașoară pe următoarele coordonate:
Serviciile actuale ale societății
Tabelul 5.4.
O categorie specială de deșeuri pe care România s-a angajat înainte de aderarea la Uniunea
Europeană să o strângă este cea a deșeurilor electrice, electronice și electrocasnice (DEEE).
Această categorie de deșeuri o reprezintă:
aparate de uz casnic de mari dimensiuni;
aparate de uz casnic de mici dimensiuni;
echipamente informatice și de telecomunicații;
echipamente de larg consum;
unelte electrice și electronice;
echipamente de iluminat
jucării, echipamente sportive și de agrement.
În spiritul Directivei europene 96/2002 și a legislației românești armonizate (HG 448/2005), procesul colectării selective și al reciclării echipamentelor are următoarele componente importante:
componentă ecologică, ce urmărește eliminarea elementelor periculoase din echipamentele periculoase din echipamentele vechi;
o componentă economică, ce urmărește revalorificarea materialelor (metal, plastic, sticlă) în procesele de producție viitoare;
o componentă tehnologică: astfel, pentru producători, regândirea proceselor tehnologice și realizarea unor produse mai compacte, mai ușoare și mai ecologice a devenit o opțiune strategică, care răspunde atât obligațiilor ce le revin față de protecția mediului ambiant, cât și cerințelor unor consumatori tot mai avizați și pretențioși în ceea ce privește creșterea nivelului calității vieții.
o componentă socială, aceea a reintroducerii în societate a echipamentelor cu grad redus de uzură și deci funcționale.
În Timișoara, încă din 2005, deșeurile de echipamente electrice și electronice – DEEE se preiau gratuit de la populație prin punctele de colectare – preluare situate la următoarele adrese:
Str. A. Imbroane nr. 70;
Calea Torontalului nr. 94;
Str. Energiei nr. 3;
Calea Moșniței nr. 2.
Programul de funcționare al punctelor de preluare – colectare de mai sus este între orele: 8-20.
5.5. CARACTERIZAREA PIEȚEI
Utilizatorii care beneficiază de serviciile oferite de S.C. RETIM – Ecologic Service S.A. Timișoara sunt:
Utilizatorii casnici:
Gospodării individuale (3934);
Asociații de proprietari/locatari (4515);
Agenți economici (3569);
Instituții publice (589);
Alte persoane juridice (asociații, organizații, etc:238).
Un aspect util în analiza factorilor demografici este numărul populației ce face parte din piața societății.
Populația municipiului este relativ tânără – cca 60% din populația stabilă a Timișoarei este la vârsta activă. Totodată, fiind unul dintre cele mai mari centre universitare românești cu cei peste 57.000 de studenți, orașul are și o rezervă potențială mare de forță de muncă cu pregătire superioară.
Evoluția demografică influențează semnificativ cantitățile de deșeuri generate. Numărul locuitorilor municipiului se află într-un ușor declin, fiind de așteptat ca această tendință să continue pe durata perioadei planificate.
Cu toate că numărul populației este în scădere, cantitatea de deșeuri generată anual este prognozată că va înregistra o creștere anuală, în condițiile în care gradul de acoperire cu servicii de salubrizare va fi de 100% după 2015.
5.6. ASIGURAREA RESURSELOR NECESARE DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚII SOCIETĂȚII
Pe raza municipiului Timisoara, colectarea deșeurilor se efectuează din recipienți de precolectare amplasați la adresa beneficiarului, neexistând puncte de colectare centralizată a deșeurilor mixte sau pe fracțiuni.
Agenții economici arondați la serviciul de salubrizare sunt dotați cu recipienți de precolectare proprii sau inchiriați, colectarea deșeurilor realizându-se la adresa acestora.
Recipienții de precolectare au capacităti cuprinse între 1,1 – 28 mc, numărul de ridicări pe săptămână oscilând între 1 și 5 ridicări.
Colectarea deșeurilor recuperabile s-a realizat, inițial, în 44 de puncte fixe. Cele existente la nivelul anului 2013 sunt dotate cu un număr de 184 containere din plasă de sârma montate pe cadre metalice, cu capacitatea de 1,2 mc, pentru colectarea PET și sunt amplasate în zona Complexului studentesc și în zonele dens populate containere.
Colectarea de la agenții economici se face cu 551 containere de 1,1 mc (închiriate) și presocontainere de 20 mc; 22,4 mc; 24 mc și 30 mc(proprii).
Colectarea deșeurilor de la populație se realizează cu 12.743 europubele de 240 l/120 l și 16.632 saci de plastic de 240 l inscriptionați.
Capacitatea totală a recipientilor de colectare raportată la numărul total de locuitori în anul 2009, este de 23,33 l/loc. Se recomandă o capacitate a recipientilor de colectare de minim 25 l/loc.
Dotarea cu mijloace de transport
Pentru colectarea deșeurilor municipale în municipiul , operatorul de salubritate dispune de următoarele mijloace de transport:
Parcul auto al societății
Tabelul 5.5.
Frecvența de colectare pe care S.C. RETIM/Ecologic Service S.A. Timișoara o asigură în prezent este de o dată la 3 – 5 zile.
Din datele de mai sus, rezultă că dotarea actuală cu mijloace de transport asigură această frecvență de colectare, având în vedere că distanța până la depozit este mică, acesta fiind situat la limita admistrativă a municipiului.
5.7. ANALIZA SWOT
Sintetizarea analizei mediului ș reprezintă analiza SWOT, ale cărei rezultate servesc drept bază pentru formularea propunerilor viitoare.
Semnificația inițialelor care formează numele acestei metode sunt următoarele:
Strengths (puncte forte);
Weaknesses (puncte slabe);
Oportunities (oportunități);
Threats (amenințări)
Punctele forte ale firmei sunt competențe distinctive pe care aceasta le posedă la un nivel superior în comparație cu alte firme concurente, ceea ce îi asigură un anumit avantaj în fața lor.
Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care îi determină un nivel de performanțe inferior celor ale firmelor concurente.
Analiza SWOT
Tabelul 5.6.
Unul din primele aspecte ce vizează punctele forte ale firmei este legat de reputația pe care o are societatea și imaginea pe care și-a construit-o pe parcursul a mai bine de 10 ani. Percepția consumatorilor referitoare la serviciile acordate sunt influențate într-o mare măsură de reputația firmei și activitatea anterioară a acesteia. Renumele și reputația firmei imprimă clienților siguranță și seriozitate.
Un prim deficit al firmei se referă la fluxul mare al angajaților într-o perioadă scurtă de timp, în rândul muncitorilor necalificați care, având o fire nomadă, în perioada de vară solicită desfacerea contractului individual de muncă motivând probleme personale.
Neavând pârghii gen „robinet” de motivare a plății la timp a serviciilor prestate, beneficiarii întârzie nepermis de mult plata facturilor, conștienți de faptul că S.C. RETIM S.A., pentru a nu crea focare de infecție, oricum va colecta și transporta deșeurile menajere. Acționarea în instanță este o ultimă soluție la care se recurge, după mai multe notificări și somații de plată.
5.8. POLITICA DE PREȚ
Politica de preț este un atu al firmei, prin care s-a conturat legătura durabilă cu clienții. Practicarea unor prețuri avantajoase, raportul calitate/preț (tarife) fiind convenabil, a reprezentat pasul spre atragerea clienților, această tactică reprezentând axul întregii afaceri: orientarea către nevoile beneficiarilor.
Păstrarea nivelului acceptabil de suportabilitate a serviciilor de salubrizare consumatorilor din gospodării, reprezintă unul din obiectivele majore ale societății, tarifele percepute pentru utilizatorii casnici pentru colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor municipale fiind diferențiate de cele ale agenților economici, instituțiilor publice, alte altor persoane juridice.
Tariful pentru colectat și transportat deșeuri menajere este fundamentat pe baza costurilor reale de producție, în condițiile dinamicii prețurilor pieței pentru materiale, piese de schimb, anvelope, acumulatori, carburanți, lubrifianți, cheltuielile salariale și obligațiilor (aferente salarilor) față de stat.
Fundamentarea tarifului se face prin postcalculație, fiecare element structural fiind dimensionat pe baza cheltuielilor efective înregistrate în contabilitate, stabilindu-se medii lunare pe elemente de cheltuieli, precum și pe baza normelor tehnice de consum și a cantităților medii lunare de deșeuri menajere preluate în rampă.
Se mai au în vedere:
numărul total al utilajelor existente în dotare, pe tipuri, precum și capacitățile de transport zilnice ale acestora, care deservesc activitatea de colectare, transport și depozitare;
numărul total de abonați;
creșterea tarifelor la energie electrică, apă, gaz.
La eliminarea deșeurilor din construcții și demolări se aplică tarife speciale, funcție de capacitatea containerului comandat și al numărului de zile de închiriere al acestor containere.
Ca și în cazul colectării deșeurilor menajere, se percep tarife diferențiate pentru populație și agenți economici.
Începând cu 01 ianuarie 2013, tarifele percepute în municipiul Timișoara la principalele activități desfășurate de societate, sunt următoarele:
Tarifele S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A.
Tabelul 5.7.
5. 9. ACTIVITĂȚI DE PROMOVARE A SERVICIILOR S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A.
Scopul general al eforturilor promoționale este acela de a influența comportamentul. În aceste acțiuni, este important să fie implicate instituții publice cu activități specifice de educare: Inspectoratul Școlar, grădinițe, școli, biserica.
Este știut faptul că, rezistența la schimbare crește proporțional cu înaintarea în vârstă a persoanelor, cu gradul de cultură, civilizație și nivelul de educație al acestora.
S.C. RETIM S.A. pune pe primul plan al activităților promoționale, educația civică și ecologică în grădinițe și școli. Astfel, s-au editat cărți de colorat pentru preșcolari, cu puternic caracter educativ în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile. Acestea au fost distribuite în patru grădinițe din Municipiul Timișoara.
În același context, cu ocazia „Zilei Mediului”, în colaborare cu S.C. AQUATIM S.A. și Direcția Apelor Banat, societatea a organizat în data de 05 mai 2009 o manifestare cultural-sportivă, la care au participat elevi de la 20 de școli din județ.
Concomitent cu acțiunea de ecologizare a unor străzi din oraș, în Piața Unirii au fost amplasate ateliere de creație a căror materie primă a constituit-o materialele reciclabile, au avut loc proiecții de poze și imagini tematice și un atractiv program artistic susținut de elevii participanți. Scopul evenimentului a fost unul educativ și s-a dorit atragerea atenției asupra necesității implicării tuturor în păstrarea curățeniei orașului.
Pentru premierea câștigătorilor la concursurile organizate, RETIM a alocat suma de 2.997 lei.
S.C. RETIM S.A. a luat sub patronaj Școala Generală nr. 2 Timișoara, strada Mureș nr.8, sponsorizarea acesteia materializându-se prin lucrări de reparații, zugrăveli, îmbunătățiri tâmplărie, parchetare și dotarea unei săli de curs cu echipamente IT.
La deschiderea anului școlar, directorul general al societății a prezentat elevilor problematica protecției mediului și a revalorificării resurselor, necesitatea creării unei mentalități noi în rândul tinerilor, în consens cu standardele de dezvoltare ale Uniunii Europene.
În elaborarea bugetului destinat promovării, firma a apelat la metoda procentajului din cifra de afaceri, asigurând astfel concordanța dintre posibilități și cheltuielile cu promovarea. Continua corelare dintre bugetul promovării și profitul unitar, permite deținerea controlului asupra situației financiare.
Mijloacele utilizate în publicitate
Televiziunea
Deși costurile totale sunt ridicate, RETIM are ca principal mijloc principal televiziune, întrucât aceasta oferă avantajul combinării imaginii cu sunetul și mișcarea, permițând prezentarea seviciului în acțiune, facilitează apelurile la logică și emoție.
Difuzarea la ore de maximă audiență, între știrile Analog Tv și Rubrica Meteo, macheta publicitară cu sigla RETIM și sloganul acesteia, „Doar împreună putem avea un oraș curat”, a devenit familiară timișorenilor și tuturor locuitorilor din vestul țării.
Societatea comercială RETIM mai are în derulare cu televiziunea Analog contracte pentru difuzarea unui videoclip publicitar privind selectarea deșeurilor reciclabile și producție reportaje săptămânal, iar cu RTV Europa Nova, difuzare două spoturi/zi și un film/săptămână.
Ziare și reviste
Societatea noastră a încheiat un contract cu „Evenimentul Zilei” – Ediția de Vest pentru șase suplimente, cu apariție o dată la două luni, prin conținutul acestora societatea dorind a-și face cunoscute serviciile pe care le oferă. Totodată, în paginile acestor suplimente s-a continuat campania de mediatizare în vederea informării și conștientizării utilizatorilor de servicii de salubrizare privind gestionarea adecvată a deșeurilor.
Cu avantajul flexibilității și al acceptării largi, ziarele oferă un grad înalt de credibilitate, S.C. RETIM S.A. a ales difuzarea în „Agenda” și „Agenda zilei” o reclamă cuprinzând serviciile societății, politica și obiectivele firmei.
Cu ocazia sărbătorilor religioase de Paști și Crăciun, societatea publică felicitări în interiorul suplimentului special al săptămânalului Agenda.
Internet
Suportul publicitar pe internet îl reprezintă pagina web a companiei, www.retim.ro. În acest fel, clienții societății văd publicitatea și au posibilitatea de a interacționa cu serviciile oferite sau pot afla părerea altor utilizatori.
Afișul publicitar
RETIM apelează pentru tipărirea afișelor la S.C. GRAFOPRINT. Se execută afișe normale (imprimate pe o singură față a colii de hârtie) și efemere, folosite cu ocazia unor evenimente deosebite:
prima ediție a RETIMFEST;
acțiunea de colectare a deșeurilor electrice, electronice și electrocasnice;
expoziția internațională ECO MEDIU organizată de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Arad.
Mape și pliante
Mapele și pliantele prezintă caracteristicile de bază ale serviciilor oferite de S.C. RETIM S.A., însoțind toate participările la expoziții, manifestări speciale, întâlnirile de afaceri, cu mass-media, pentru asigurarea imaginii unitare a societății.
Capitolul 6
6.1.CERCETAREA ATITUDINILOR ȘI OPINIILOR TIMIȘORENILOR PRIVIND OPORTUNITATEA SORTĂRII DEȘEURILOR MENAJERE
Reciclarea a fost definită astfel (Consiliul European 1994):
“Reciclarea ar trebui să însemne reprocesarea în cadrul procesului de producție a deșeurilor pentru scopul inițial sau pentru alte scopuri incluzând reciclarea organică, dar excluzând refacerea energiei”.
Este util să distingem 3 forme diferite ale reciclării: reciclarea în cerc inchis, reciclarea în cerc deschis și reciclarea pe verticală, ce pot fi definite după cum urmează (Lox 1994):
Reciclarea în cerc închis este un proces de reciclare în care deșeurile sunt utilizate în același scop ca și cel original sau în alt scop ce necesită proprietăți cel putin la fel de severe ca și aplicația anterioară așa încât, după una sau mai multe folosiri acest material să poată fi utilizat înapoi pentru scopul inițial.
Reciclarea în cerc deschis este un proces de reciclare în care deșeurile sunt utilizate pentru alt scop decât cel inițial și nu vor mai fi utilizate din nou pentru același scop inițial.
Reciclarea pe verticală este un proces de reciclare în care (o parte din) deșeurile ce provin dintr-un material uzat sunt folosite pentru a face un produs ce nu necesită proprietăți atat de severe ca cele anterioare.
S-au constatat următoarele cauze care conduc la inexistența practic a colectării selective și a tratării deșeurilor, a reciclării și a optimizării transportului acestora:
Actualul sistem de colectare a deșeurilor nu acoperă nevoile întregii populații;
Nu există dotări pentru colectarea diferențiată la sursă;
Populație insuficient educată, nemotivată și nefamiliarizată cu colectarea selectivă;
Nu s-au organizat campanii de informare și conștientizare a publicului (cetățeni și agenți economici);
Nu există un Regulament local privind serviciul public de salubrizare;
Nu există o oferta satisfăcătoare, pentru recuperarea fracțiilor colectate selectiv;
Nu au fost identificate filiere avantajoase pentru valorificarea fracțiilor colectate selectiv.
Necesitatea investiției constă în faptul că autoritatea publică are obligația de organizare a serviciului de salubrizare a localitații în conformitate cu cerințele legislației și strategiilor actuale, prin implementarea unui sistem de gestionare integrată a deșeurilor, ținând cont de prioritățile sectoriale identificate.
În urma integrării în Uniunea Europeană, țara noastră se află într-un proces continuu de elaborare și perfecționare a strategiei de dezvoltare durabilă a serviciilor publice, corespunzător principiilor și normelor cuprinse în Cartea Verde asupra Serviciilor Publice de Interes General, lansată la Bruxelles în data de 21 mai 2003, de către Comisia Uniunii Europene.
În acest context, serviciile publice de interes general joacă un rol capital pentru îmbunătățirea calității vieții tuturor cetățenilor și pentru lupta împotriva excluderii sociale și izolării.
Ținând cont de importanța lor pentru economie și pentru producerea de alte bunuri si servicii, eficiența și calitatea lor constituie un factor de competitivitate și de coeziune maximă, în special datorită faptului că permite atragerea investițiilor în toate regiunile, inclusiv în cele mai putin favorizate. Furnizarea de servicii publice de interes general într-o manieră performantă și nediscriminatorie constituie, la rândul său, o condiție pentru buna funcționare a pieței unice și pentru o mai bună integrare economică în Uniunea Europeană. În plus, aceste servicii alcătuiesc un stâlp al cetățeniei europene, deoarece se numără printre drepturile cetățenilor europeni și oferă o posibilitate de dialog cu autoritățile publice, în cadrul unei bune administrări.
Oferta largă și diversitatea produselor pe care le găsim astăzi în magazine au provocat totodată și o creștere îngrijorătoare a cantității de reziduuri menajere.
Dacă cineva ar avea curiozitatea să vadă ce fel de resturi conțin deșeurile din ultimii ani, ar constata ca aproximativ jumătate din volumul ocupat de acestea este format din ambalaje. Cu această problemă s-au confruntat și țări ca Germania și , care au consumat apoi multă energie și mulți bani pentru a o rezolva. Deoarece nivelul de trai în România este mai scăzut decât la ei, s-ar putea afirma că încă nu i-am ajuns din urmă privind volumul deșeurilor. Ținând cont și de faptul că la ei campaniile de reducere a cantității de resturi menajere este încă la început și că la noi se încearcă deja conștientizarea populației privind această problemă, avem șansa de a ne “trezi” înainte de a fi total înecați de gunoaie.
Mai mult decât atât, costurile pentru salubritate vor suferi o creștere importantă odată cu obligativitatea ca deșeurile să fie depozitate numai în rampe ecologice a căror întreținere necesită investiții financiare deosebite.
Se pune întrebarea dacă populația timișoreană este conștientă de poluarea datorată reziduurilor menajere, dacă timișorenii sunt dispuși să facă ceva în privința acestui lucru.
Pentru a răspunde acestei întrebări și altora de genul acesta și pentru că pe zi ce trece deșeul menajer devine o problemă din ce în ce mai importantă pentru societatea în care trăim, mi-am propus să fac o cercetare de piață privind atitudinile, opiniile și intențiile populației timișorene cu privire la oportunitatea sortării deșeurilor menajere.
6.2. IPOTEZELE ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII
Ipotezele cercetării
Pornind de la definirea problemei de cercetat, putem formula o serie de ipoteze cu privire la aspectele ce urmează a fi cercetate.
Odată fixate aceste ipoteze, putem transpune problema de marketing în obiective ale cercetării.
Majoritatea timișorenilor consideră problema sortării deșeurilor menajere foarte importantă, în cadrul unei societăți.
Doar o parte din populația Timișoarei își sortează deșeul menajer.
O parte a populației timișorene nu cunoaște faptul că deșeurile menajere pot fi valorificate.
Majoritatea populației Timișoarei e conștientă de efectele poluării datorate cantităților mari de reziduuri menajere.
Majoritatea populației timișorene nu știe că peste puțin timp sortarea deșeului menajer va deveni obligatorie.
În Timișoara există persoane care consideră că nu au nicio obligație individuală legată de sortarea deșeului menajer.
Obiectivele cercetării
Tabelul 6.1.
6.3. CONSIDERAȚII PRIVIND ASPECTELE CALITATIVE ALE INVESTIGAȚIEI
Am ales pentru exemplificare interviul de profunzime semistructurat.
Obiective propuse:
Determinarea măsurii în care populația timișoreană își sortează deșeurilor menajere;
Aflarea motivelor care l-au determinat pe subiect să-și sorteze deșeurilor menajere (unde este cazul);
Identificarea materialelor din deșeurile menajere care sunt sortate cel mai des;
Identificarea materialelor din deșeurile menajere considerate cele mai poluante;
Determinarea măsurii în care populația timișoreană își valorifică deșeurile menajere;
Identificarea materialelor din deșeurile menajere care au fost cel mai mult valorificate (dacă este cazul).
Ghid de abordare:
discuție despre sortarea deșeurilor menajere;
relatare a ultimei dăți când subiectul și-a sortat deșeurile menajere;
relatare a motivelor care l-au determinat pe subiect să-și sorteze deșeurile menajere;
discuție despre poluarea cu deșeuri menajere;
discuție despre valorificarea deșeurilor menajere;
relatarea ultimei dăți când subiectul și-a valorificat deșeurile menajere.
Temele vor fi aduse în discuție doar în cazul în care subiectul nu le abordează în cadrul expunerii sale spontane, sau nu le aprofundează.
Mărimea eșantionului pentru realizarea anchetei pilot va fi de talie redusă și se va constitui din 50 persoane cu vârsta peste 18 ani, care au un venit lunar permanent și îndeplinesc condițiile necesare obținerii unui credit, pentru o anumită perioadă de timp. 25 persoane vor fi selectate dintr-o zonă “A” a Timișoarei, iar celelalte 25 persoane dintr-o zonă “B” a Timișoarei, respectiv din partea de Sud și partea de Nord a municipiului. Următoarea treaptă pentru prezentul studiu o constituie selectarea cartierelor din alese pentru a face parte din eșantion. Pasul următor va fi alegerea prin eșantionare aleatoare simplă o stradă din fiecare cartier. Se va continuat cu eșantionarea aleatoare simplă și în ceea ce privește apartamentele selectate din blocurile mai sus menționate. Din fiecare apartament, din numărul total de persoane, se va chestiona o singură persoană cu vârsta de peste 18 ani.
Aceste persoane vor fi alese aleator, indiferent de sex.
Eșantionul nu este reprezentativ din punct de vedere statistic.
Modul de defășurare a interviului
Interviurile se vor desfășura la casele persoanelor ce vor fi intervievate, iar fiecare interviu va dura 10 –15 minute. Fiecare interviu (dialog) va fi înregistrat pe bandă, retranscris, iar la sfârșit se va analiza conținutul.
6.4. PROIECTAREA CERCETĂRII
Tipul cercetării și metoda de obținere a datelor primare
Cercetarea de marketing reprezintă un proces sistematic și obiectiv, generator de informații necesare adoptării deciziilor de marketing. El presupune culegerea, investigarea și analiza informațiilor legate de marketingul bunurilor, serviciilor, organizațiilor, oamenilor, locurilor și ideilor. Astfel cercetării de marketing îi revine rolul de a identifica și evalua oportunitățile de marketing, de a analiza și alege piețele-obiectiv, de a fundamenta planificarea și realizarea mix-ului de marketing.
Această cercetare de marketing își propune studierea ,,atitudinilor, opiniilor și intențiilor populației timișorene cu privire la oportunitatea sortării deșeurilor menajere”.
Din punctul de vedere al orientării activității de cercetare, această cercetare de marketing este o cercetare aplicativă de tip descriptiv, care are în vedere activitatea de sortare a deșeului menajer.
Cercetarea urmărește să obțină informații despre activitatea de sortare a deșeurilor menejere:
care este procentul de populație la nivelul municipiului care își sortează deșeurile menajere,
câți cunosc faptul că deșeurile menajere pot fi valorificate;
câți sunt conștienti de poluarea datorată cantităților mari de gunoi menajer și multe altele.
La nivelul municipiului dorim să cunoaștem ce segmente de populație își sortează deșeurile menajere și măsura în care veniturile, ocupația și vârsta influențează această activitate.
Procesul obținerii datelor primare are un caracter complex și se desfășoară în timp.
Cea mai utilizată metodă de obținere a datelor primare este ancheta. Anchetele urmăresc să descrie comportamentul, să cunoască motivele care stau la baza unor acțiuni de marketing, să afle opiniile și preferințele consumatorilor. Anchetele presupun existența unui chestionar și a unui eșantion reprezentativ pentru populația avută în vedere în cadrul cercetării.
Pentru elaborarea acestei lucrări s-au folosit anchetele ,,față în față” pentru a se obține un control mai bun asupra condițiilor de desfășurare a interviurilor. În acest sens, operatorul a putut clarifica o serie de întrebări cu un grad mai mare de complexitate, oferindu-le subiecților explicații și îndrumări privind aspectele avute in vedere, obținându-se astfel răspunsuri corecte.
6.5. CONSIDERAȚII PRIVIND ELABORAREA CHESTIONARULUI
Tipuri de întrebări utilizate
Conceperea chestionarului reprezintă o activitate de maximă importanță pentru orice cercetare de marketing bazată pe o anchetă prin sondaj, deoarece calitatea chestionarului determină rezultatele cercetării. Chestionarul a fost realizat pe baza obiectivelor cercetării și conține 30 de întrebări.
Predomină întrebările închise, deoarece acestea îl pun pe subiect în situația de a indica unul sau mai multe din răspunsurile posibile propuse, răspunsurile sunt mai ușor de dat, iar prelucrarea și interpretarea datelor obținute se simplifică.
Chestionarul conține atât întrebări cu alegere unică, cât și întrebări cu alegere multiplă.
Dintre întrebările închise 6 sunt dihotomice: 1, 5, 9, 11, 16, 21.
În cadrul chestionarului, întrebările 1, 5, 9, 11, 16 sunt întrebări filtru și întrebările 26, 27, 28, 29, 30 sunt de caracterizare.
Pentru formulare întrebărilor s-au ales cuvinte simple, ușor de înțeles, evitându-se întrebările care să sugereze sau să implice anumite răspunsuri. Formularea întrebărilor s-a făcut într-o manieră directă, pentru a ușura răspunsurile subiecților și pentru a evita anumite interpretări greșite.
Ordinea de aranjare a întrebărilor
Chestionarul are o anumită dinamică, o anumită ordine de dispunere a întrebărilor. Ordinea de aranjare a întrebărilor în cadrul chestionarului este foarte importantă, deoarece ea influențează decizia subiecților de a participa la desfășurarea anchetei și de a răspunde la toate întrebările. Chestionarul începe cu întrebări simple, întrebări generale, urmează apoi întrebările care ating direct problematica cercetării și care intercalează întrebările mai dificile care cer un timp mai mare de gândire cu întrebări mai ușoare.
La sfârșitul chestionarului au fost plasate întrebări de caracterizare a subiecților, care să permită descrierea acestora în raport cu o serie de criterii precum: vârsta, nivelul de educatie, ocupatia, venitul, sexul.
Tipuri de scale utilizate pentru fiecare întrebare
Alegerea tipului de scală folosită în acest chestionar a fost influențată de modul de cunoaștere de către subiecți a problemei supusă cercetării.
Pentru întrebările cuprinse în acest chestionar am utilizat următoarele tipuri de scale:
Scale nominale pentru întrebările: 2; 6; 8; 10;12; 15; 18; 19; 26; 27; 28; 29;30.
Scale nominale dihotomice: 1; 5; 9; 11; 16; 21.
Scale ordinale: – 14.
– diferențială semantică: 3; 7; 17; 22.
– Stapel: 20
– Likert: 24
Scală interval: 4; 13; 23; 25.
6.6. CONSIDERAȚII METODOLOGICE PRIVIND EȘANTIONAREA
Foarte importantă pentru determinarea eșantionului este stabilirea corectă a populației statistice asupra căreia se va realiza cercetarea, dacă eșantionul se dorește a fi reprezentativ.
Ținând cont de faptul că pe cei care-și sortează deșeul menajer nu-i putem categorisi ca fiind doar bărbați sau ca fiind numai persoane tinere, vom spune că populația cercetată va fi populația întregului municipiu în vârstă de peste 18 ani. Mărimea acesteia este de aproximativ 300.000 locuitori.
În definirea populației am avut grijă să evităm fie tendința de a alege o populație nejustificat de mare, fie tendința de a alege o populație nejustificat de restrânsă.
Din această populație-cadru va fi ales un eșantion de la care vom obține informațiile primare.
Alegerea metodei de eșantionare
Pentru tema aleasă, “Atitudini, opinii și intenții ale populației timișorene cu privire la oportunitatea sortării deșeurilor menajere”, metoda de eșantionare potrivită este eșantionarea în trepte.
Eșantionarea în trepte presupune parcurgerea unor etape succesive numite trepte.
Planificarea activității de teren
Din principalele metode de comunicare cu subiecții, am ales anchetele față în fața, care sunt mai compelexe, astfel putându-se obține un control mai bun asupra condițiilor de desfășurare a interviurilor. În timpul intervievării, întrebările au fost citite rar, clar, respectându-se regulile privind modul de punere a întrebărilor. Putem spune că subiecții au fost binevoitori făcându-le plăcere colaborarea în realizarea acestei cercetări. De asemenea, au fost clarificate anumite întrebări cu un grad mai mare de complexitate, oferindu-le subiecților explicații și îndrumări fără a le influența însă opiniile.
Măsuri preconizate menite să conducă la reducerea erorilor
Eroarea aleatoare se datorează variabilității șanselor de a face parte din eșantion. Asemenea erori sunt de neînlaturat atâta timp cât nu se recurge la mărirea eșantionului.
Erorile aleatoare sunt de neînlăturat mai ales atâta timp cât avem un eșantion de0,2% relativ redus, de 60 de persoane.
Eroarea sistematică, în schimb, este generată de factori legați de imperfecțiunea procesului de eșantionare. Eroarea sistematică legată de răspuns se manifestă atunci când unii subiecți dau răspunsuri care nu corespund cu realitatea.
Au fost posibile erori de consimțământ (atunci când respondentul răspunde ,,da” la orice întrebare), precum și erori de reprezentare socială (când subiecții au dorit crearea unei impresii favorabile pentru păstrarea prestigiului).
6.7. STATISTICA ÎNTREBĂRILOR
Întrebarea 1: Credeți că, în prezent, populația Timișoarei acordă importanță problemei sortării deșeurilor menajere?
În urma analizei datelor, am observat că 24 din totalul de 60 de persoane intervievate (adică 40% din total) consideră că populația Timișoarei nu acordă importanță problemei sortării deșeurilor menajere.
Întrebarea 2: Considerați că cetățenii Timișoarei nu acordă importanță problemei sortării deșeurilor menajere, în zilele noastre din motive precum:
Din analiza datelor de mai sus rezultă că motivul principal pentru care nu se acordă importanță sortării deșeurilor menajere de către populația timișoreană este „nu au timp” (70% din totalul de 80 de persoane intervievate), urmat îndeaproape de „lipsa mijloacelor necesare” (20% din totalul de 80 de persoane intervievate).
Întrebarea 3: Cum apreciați dumneavostră importanța sortării deșeurilor?
Întrebarea 4: Ce știți despre importanța sortării deșeurilor menajere?
Din analiza datelor de mai sus rezultă că mai mult de jumătate din subiecții intervievați (85%) cunosc într-o mare măsură în ce constă sortarea deșeurilor menajere.
Întrebarea 5: Dumneavoastră vă sortați deșeurile menajere?
Din analiza datelor de mai sus rezultă că majoritatea subiecților intervievați (70%) își sortează deșeurile menajere.
Întrebarea 6: Ce tipuri de materiale considerați că se pretează a fi sortate separat?
Din analiza datelor rezultă că materialul cel mai des sortat de subiecții intervievați este hârtia ,cartonul,sticla, și doze de aluminiu.
Întrebarea 7: Considerați că acțiunea dvs de sortare reduce nivelul de poluare?
Din analiza datelor rezultă că subiecții care-și sortează deșeurile menajere (90% din total) consideră că acțiunea lor reduce în foarte mare măsură nivelul de poluare.
Întrebarea 8: Care sunt principalele motive pentru care considerați că merită să sortați deșeurile menajere?
Din analiza datelor rezultă că există un echilibru destul de apropiat între cele 3 motive.
Întrebarea 9: Pe viitor intenționați să măriți gradul de sortare a deșeurilor menajere?
Din tabelul de mai sus rezultă că numărul celor care își vor sorta gunoiul menajer pe viitor este de 93%.
Întrebarea 10: Ce v-a determinat să luați această decizie? (a măririi gradului de sortare a deșeurilor în viitor)
Din analiza datelor de mai sus rezultă că motivul principal de luare a deciziei de sortare a deșeurilor menajere în viitor este angrenarea de recipienți adecvați de către societatea S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A..
Întrebarea 11: Credeți că nesortarea deșeurilor menajere duce la poluarea mediului înconjurător?
Din datele de mai sus rezultă că numărul celor care consideră că nesortarea deșeurilor menajere duce la poluarea mediului este de 95 %din totalul celor 80 de persoane.
Întrebarea 12: Considerați că trebuie să se asigure pentru ca deșeurile menajere să nu polueze mediul?
Din analiza datelor de mai sus rezultă că răspunsul este de asigurare a recipienților adecvați de colectare
Întrebarea 13: Considerați că poluarea este direct proporțioanlă cu cantitățile mari de deșeuri menajere?
Din analiza tabelelor observăm că 68 dintre subiecți au optat pentru DA.
Întrebarea 14: În următorul tabel vă rugăm să numerotați de la 1-5 următoarele materiale ale deșeurilor menajere în funcție de gradul de poluare pe care credeți că le au.
Din calculul punctajului – rezultă că punctajul maxim este al substanțelor organice care sunt cele mai periculoase.
Întrebarea 15: Ce consecință are poluarea cu deșeuri menajere?
Din analiza datelor rezultă că procentul de 42,5% este egal la “riscuri pentru sănătatea populației”și la “contaminarea apelor, aerului și solului”.
Întrebarea 16: Credeți că este posibilă valorificărea deșeurilor menajere?
Din analiza datelor rezultă că numărul celor care nu au cunoștință de posibilitatea valorificării deșeurilor menajere (80% din cei 80 de subiecți intervievați) este mult mai mare decât a celor care nu cred în valorificarea deșeurilor menajere.
Întrebarea 17: Aveți cunoștință într-o anumită măsură despre metodele de valorificare a deșeurilor menajere?
Din datele de mai sus se observă că există o egalitate între cei ce cunosc metodele de valorificare și cei ce nu cunosc aceste metode de valorificare a deșeurilor menajere.
Întrebarea 18: Ce material al deșeului menajer l-ați valorificat cel mai mult?
Din analiza datelor de mai sus rezultă că materialul care este cel mai mult valorificat de subiecții intervievați este hârtia (40% din totalul de 80 de persoane care au răspuns la această întrebare).
Întrebarea 19:Ce metode de valorificare cunoașteți cel mai bine?
Întrebarea 20: Apreciați gradul de implicare al instituțiilor publice de profil în activitatea de sortare a deșeurilor menajere?
Observăm că respondenții au o părere per ansamblu egală despre gradul de implicare al instituțiilor publice în activitatea de sortare a deșeurilor menajere cu recunoaștere a modului cum acesta se poate face prin răspunsul “NU”.
Întrebarea 21: Credeți că pe viitor sortarea deșeurilor va deveni obligatorie?
Din analiza datelor de mai sus rezultă că numărul celor care cunosc că sortarea deșeurilor menajere va deveni obligatorie este de 90%.
Întrebarea 22: Stabiliți gradul în care considerați importantă introducerea obligativității sortării deșeurilor menajere în vederea reducerii poluării mediului?
Se observă că majoritatea respondenților consideră foarte importantă introducerea obligativității sortării deșeurilor menajere(în proporție de 80%).
Întrebarea 23: Sunteți de acord cu introducerea obligativității sortării deșeurilor menajere?
Din analiza tabelelor rezultă că există un echilibru destul de bun între cele trei categorii ce pot influența creșterea gradului de sortare a deșeurilor menajere.
Întrebarea 24: Ce considerați că poate crește nivelul procentului de sortare a deșeurilor menejere?
Din analiza tabelului de mai sus rezultă că majoritatea respondenților (62% din 50 de subiecți) au ales varianta „acord total” pentru afirmația a doua, ceilalți 38% optând pentru varianta „acord”.
Întrebarea 25: Ce considerați că primează între cele 3 aspecte ce urmează?
Din analiza datelor din tabel rezultă între cele 3 puncte există un echilibru relativ cu un plus pentru obținerea de foloase materiale din valorificare.
Întrebarea 26: În ce categorie de vârstă vă încadrați?
Din analiza datelor de mai sus, rezultă că majoritatea respondenți sunt personae din grupele de vârstă stabilite cu un plus pentru 18 și 35 de ani.
Întrebarea 27: Ultima școală absolvită de dvs. este:
Din tabelul de mai sus rezultă că majoritatea celor intervievați au absolvit ultima dată o facultate/ postuniversitară.
Întrebarea 28: Ocupația dvs, este:
Întrebarea 29: Între ce limite se încadrează venitul dvs?
Din analiza datelor de mai sus se observă că majoritatea respondenților (60%) au venituri cuprinse între 351lei și 800 lei, iar 20% din ei au veniturile cuprinse între 801 și 1200 lei.
Întrebarea 30: Sexul interlocutorului:
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Organizarea și conducerea actvității unei societăți presupune vehicularea unui flux continuu de informații cu privire la schimbările din mediul intern și extern.
Cerecetările de marketing au un rol deosebit de important, practic esențial în sistemul de marketing deoarece ele sunt cele care furnizează informațiile necesare funcționǎrii sale.
O cecetare de marketing este un proces sistematic și obiectiv, care generează informații necesare adoptării deciziilor de marketing. Acest proces presupune culegerea, investigarea și analiza informațiilor legate de marketingul produselor, serviciilor, organizațiilor, consumatorilor, lucrurilor și ideilor.
Philip Kotler consideră că cerecetarea de marketing este “o activitate formală care are în vedere proiectarea, culegerea, analiza, raportatrea sistematică a datelor și concluziilor referitoare la o situație cu care firma se confruntă pe piață”.
Cerecetarea de marketing este cel mai adesea folosită de companii pentru:
– determinarea atitudinii și preferințelor consumatorilor;
– testarea trăsăturilor produsului;
– determinarea mărimii pieței și a potențialului de dezvoltare;
– a afla despre produsele competitive;
– determinarea ciclurilor de cumpărare;
– înțelegerea modului în care compania este percepută de către public.
În condițiile actuale, cercetarea de marketing devine o necesitate obiectivă, un element deosebit de important în luarea deciziilor și un mijloc de realizare a funcțiilor întregii activități de marketing.
În lucrarea de față au fost studiate atitudinile, opiniile și intențiile populaței din municipiul Timișoara cu privire la oportunitatea sortării deșeurilor menajere.
În urma analizei datelor, am observat că respondenții își sortează deșeurile menajere în proporție de 70%, cel mai sortat material al reziduurilor menajere fiind hârtia/carton/sticle/doze de aluminiu în proporție de 90%. Sortarea deșeurilor menajere este influențată de nivelul de educație. Vârsta subiecților nu influențează această activitate.
Din analiza datelor rezultă că motivul principal pentru care nu se acordă importanță sortării deșeurilor menajere de către populația timișoreană este „lipsa timpului” (70% din totalul de 60 de persoane intervievate).
Mai mult de jumătate din subiecții intervievați (85%) cunosc într-o mare măsură în ce constă sortarea deșeurilor menajere. Din analiza datelor mai rezultă că numărul celor care consideră că nesortarea deșeurilor menajere reduce poluarea mediului, este de 54 de persoane din totalul de 60 de respondenti, (adica90% din totalul celor 60 de persoane).
Implicarea întregii populații în activitatea sortării deșeurilor menajere este o problemă foarte importantă în zilele noastre.
Un accent sporit trebuie pus în continuare pe colectarea selectivă a reziduurilor de la populație și pe valorificarea unor fluxuri de deșeuri, cum sunt ambalajele, DEEE, uleiurile uzate, bateriile, etc.
Un alt obiectiv care trebuie să fie avut în vedere îl constituie reducerea treptată a cantităților de deșeuri biodegradabile depozitate, colectarea separată și introducerea unor metode de gestionare și valorificare energetică a acestui tip de deșeu, cum ar fi compostarea, tratarea termică sau incinerarea.
La ora actuală, colectarea selectivă este obligativitatea celor care introduc pe piață produse ce ulterior vor deveni deșeuri, decizia de transferare a acestor responsabilități între primari, degrevându-i de una dintre cele mai neplăcute sarcini. Legislația în vigoare impune producătorilor și importatorilor care pun pe piața viitoare deșeuri să asigure și colectarea lor; legea permite delegarea acestor competențe unor asociații colective, la care cele mai mari și mai multe firme au apelat.
Toate demersurile au avut în vedere atingerea țintelor de colectare și reciclare pentru deșeuri, precum hârtia, plasticele și sticla. De altfel, acestea sunt și cel mai des întâlnite reziduuri abandonate în locuri nepermise.
Pentru toate aceste aspecte, apare ca necesar sprijinul guvernamental în vederea completării surselor proprii de finanțare existente la nivel local, pentru implementarea legislației de mediu, precum și realizarea criteriilor de performanță, cât și în activități de informare a populației despre această problemă.
Autoritățile locale vor deveni vedetele colectării selective, cele mai importante probleme în domeniu căzând în sarcina acestora.
Descentralizarea anunțată de Guvern va duce la creșterea responsabilităților autorităților locale în acest domeniu, care sunt obligate astfel să contribuie semnificativ la atingerea țintelor de reciclare a deșeurilor stabilite de România și UE.
S.C.RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A. urmărește în fond protecția mediului în spațiul urban și rural care se constituie ca un ecosistem distinct foarte complex și în același timp foarte sensibil.
Propun ca succesiunea activităților de stabilire și realizare a acțiunilor corective-preventive respectiv de verificare a eficacității acestora să conducă după caz la modificări permanente și să fie prezentate în procedura de sistem. Membrii Comisiei de stabilire a acțiunilor preventive-corective să analizeaze toate cauzele potențiale pentru a determina cauza fundamentală a apariției neconformității înainte de planificarea acțiunilor preventive.Adesea cauza fundamentală nu este evidentă,fiind necesar ca membrii comisiei să analizeze atent:rapoartele anterioare,reclamațiile clienților,specificațiile serviciului.
De asemenea, în funcție de analiza efectuată și de importanța problemei, propun să se inițieze acțiuni care să prevină apariția neconformității.
CHESTIONAR
În vederea efectuării unei cercetări pentru cunoașterea atitudinilor și opiniilor privind oportunitatea sortării deșeurilor menajere, a măsurii în care populația este interesată și se implică în activitatea de sortare a deșeurilor menajere, vă rugăm să aveți amabilitatea de a răspunde la următoarele întrebări.
Răspunsurile dumneavoastră sunt foarte importante pentru reușita cercetării și vă asigurăm că vor rămâne strict confidențiale!
1. Credeți că, în prezent, populația Timișoarei acordă importanță problemei sortării deșeurilor menajere?
DA
NU
2. Considerați că cetățenii Timișoarei nu acordă importanță problemei sortării deșeurilor menajere, în zilele noastre din motive precum:
Dezinteres
Lipsa timpului
Nu au mijloacele necesare
3. Cum apreciați dumneavostră importanța sortării deșeurilor ?
______ ______ ______ ______
Foarte Importantă puțin neimportantă
importantă importantă
4. Ce știți despre importanța sortării deșeurilor menajere?
___________ _____________ ____________
Neimportant Puțin important Important și foarte important
5. Dumneavoastră vă sortați deșeurile menajere?
DA
NU
6. Ce tipuri de materiale considerați că se pretează a fi sortate separate?
_____________________________ _______________
Hârtia/carton/sticlă/doze de aluminiu Nu sortează
7. Considerați că acțiunea dvs de sortare reduce nivelul de poluare?
DA
NU
8. Care sunt principalele motive pentru care considerați că merită să sortați deșeurile menajere?
Economie de spațiu
Evitarea mirosurilor neplăcute
Reintroducere mai rapidă în circuitul industrial
9. Pe viitor, intenționați să măriți gradul de sortare a deșeurilor menajere?
DA
NU
NU AU RĂSPUNS
10. Ce v-a determinat să luați această decizie?
Campaniile de informare întreprinse de mass-media
Asigurarea de recipienți de la societatea RETIM
Nu au răspuns
11. Credeți că nesortarea deșeurilor menajere duce la poluarea mediului înconjurator?
DA
NU ȘTIU
12. De ce considerați că trebuie să se asigure pentru ca deșeurilor menajere să nu polueaze mediul?
Asigurarea de recipienâi adecvați
Creșterea numărului colectării pe săptămână
13. Considerați că poluarea este direct proporțională cu cantitățile mari de deșeuri menajere?
DA
NU
NU ȘTIU
14. Vă rugăm să numerotați următoarele materiale ale deșeurilor menajere în funcție de gradul de poluare pe care credeti că le au:
____hârtia
____plasticul
____sticla
____fierul
____substanțele organice
15. Ce consecință are poluarea cu deșeuri menajere?
riscuri pentru sănătatea populației
contaminarea apelor, aerului și solului
mirosuri neplăcute
afectarea peisajelor
nu au răspuns
16. Credeți că este posibilă valorificarea deșeurilor menajere?
DA
NU
17. Aveți cunoștință într-o anumită măsură despre metodele de valorificare a deșeurilor menajere?
____ ____ ____ ____________
foarte mare mică nu au răspuns
mare
18. Ce material al deșeului menajer l-ați valorificat cel mai mult?
hârtie /carton
fier
sticlă
plastic
19. Ce metode de valorificare cunoașteți cel mai bine.?
reciclarea hârtiei
vinderea deșeurilor metalice
plastic reciclabil
nu au răspuns
20. Apreciați gradul de implicare al instituțiilor publice de profil în activitatea de sortare a deșeurilor menajere?
DA
NU
NU ȘTIU
21. Credeți că pe viitor sortarea deșeurilor menajere va deveni obligatorie?
DA
NU ȘTIU
22. Stabiliți gradul în care considerați importantă introducerea obligativității sortării deșeurilor menajere în vederea reducerii poluării mediului?
______ ______ ______
Foarte Importantă Nu știu
importantă
23. Sunteți de acord cu introducerea obligativității sortării deșeurilor menajere?
DA
NU
NU ȘTIU
24. Ce considerați că poate crește nivelul procentului de sortare a deșeurilor menajere?
Nivelul educației
Nivelul informației
Mărimea constrângerilor
25.Ce considerați că primeză între cele trei aspecte?
reducerea poluării mediului înconjurător
economisirea resurselor materiale
obținerea de foloase materiale din valorificare
26. În ce categorie de vârstă vă încadrați?
18 – 35 ani
36 – 45 ani
46 – 55 ani
46 – 55 ani
peste 56 de ani
27. Ultima școală absolvită de dvs. este:
școală gimnazială
școală profesională
liceu
școală postliceală
facultate / postuniversitară
28. Ocupația dvs, este:
inginer / economist / patron
muncitor / maistru
funcționar / tehnician
medic/ profesor
elev / student
pensionar / casnică
altă profesie
29. Între ce limite se încadrează venitul dumneavoastră?
sub 350 lei
351 – 800 lei
801 – 1500 lei
30. Sexul interlocutorului:
Masculin
Feminin
BIBLIOGRAFIE:
Philip KOTLER , „Principles of Marketing”, Prentice-Hall , Englewood Cliffs , N.J. , 1987
2. Gheorghe Minculete , „Marketing”, Editura Universității Naționale de Apărare „ Carol I “ , 2007
3. „ Să reușești într-o economie în recesiune” , www.electrica-azi-ro/print.php?id=6031
4. Manuela Epure , „ Metode și tehnici moderne în cercetarea de marketing „ , Editura Fundației România de mâine , București , 2007
5. Sică Stanciu , „Bazele generale ale marketingului” , Cap.2
ebooks.unibuc.ro/stiinteadm/sica/2.htm
6. Marketing specializat , 2012 ed. Eurostampa , pag. 11
7.biblioteca.regielive.ro/proiecte/marketing/cercetarile-de-marketing-143055.html , cap.1.Definirea cercetarilor de marketing
8. „ Ce este cercetarea de marketing ? „
http://www.rasfoiesc.com/business/marketing/CE-ESTE-CERCETAREA-DE-MARKETIN18.php
9. Philip KOTLER, „Managementul marketingului } , Editura Teora , București , 1997, pag.173
10. Proiectarea și organizarea cercetării de marketing , Titular curs Conf.Univ.dr Timiraș Laura Cătălina , 1.2. Domenii ale cercetării de marketing , 2010.
11. Tipologia cercetărilor de marketing ,
www.scritub.com/management/marketing/tipologia-cercetarilor-de-mark2214202.php
12. Cercetări de marketing , document
xa.yimg.com/kq/groups/31477309/…/Cercetari+de+Marketing.doc
13. ro.scribd.com/doc/141836198/Curs-1-2-Cercet-Cantitative
14.xa.yimg.com/…/Prezentari+ppw+pentru+cursul+de+cercetari+de+marketing.ppt
15. http://www.scribd.com/doc/141463839/Piata-Componenta-Esentiala-a-Mediului-Extern
BIBLIOGRAFIE:
Philip KOTLER , „Principles of Marketing”, Prentice-Hall , Englewood Cliffs , N.J. , 1987
2. Gheorghe Minculete , „Marketing”, Editura Universității Naționale de Apărare „ Carol I “ , 2007
3. „ Să reușești într-o economie în recesiune” , www.electrica-azi-ro/print.php?id=6031
4. Manuela Epure , „ Metode și tehnici moderne în cercetarea de marketing „ , Editura Fundației România de mâine , București , 2007
5. Sică Stanciu , „Bazele generale ale marketingului” , Cap.2
ebooks.unibuc.ro/stiinteadm/sica/2.htm
6. Marketing specializat , 2012 ed. Eurostampa , pag. 11
7.biblioteca.regielive.ro/proiecte/marketing/cercetarile-de-marketing-143055.html , cap.1.Definirea cercetarilor de marketing
8. „ Ce este cercetarea de marketing ? „
http://www.rasfoiesc.com/business/marketing/CE-ESTE-CERCETAREA-DE-MARKETIN18.php
9. Philip KOTLER, „Managementul marketingului } , Editura Teora , București , 1997, pag.173
10. Proiectarea și organizarea cercetării de marketing , Titular curs Conf.Univ.dr Timiraș Laura Cătălina , 1.2. Domenii ale cercetării de marketing , 2010.
11. Tipologia cercetărilor de marketing ,
www.scritub.com/management/marketing/tipologia-cercetarilor-de-mark2214202.php
12. Cercetări de marketing , document
xa.yimg.com/kq/groups/31477309/…/Cercetari+de+Marketing.doc
13. ro.scribd.com/doc/141836198/Curs-1-2-Cercet-Cantitative
14.xa.yimg.com/…/Prezentari+ppw+pentru+cursul+de+cercetari+de+marketing.ppt
15. http://www.scribd.com/doc/141463839/Piata-Componenta-Esentiala-a-Mediului-Extern
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Activitati de Promovare a Serviciilor S.c. Retim Ecologic Service S.a (ID: 135018)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.