ACTIVITATEAPICTORULUISIMIONSILAGHI-SÃLÃJEANU [602958]

Doina□IONESCU
ACTIVITATEA□PICTORULUI□SIMION□SILAGHI-SÃLÃJEANU
ÎN□ȚINUTURI□HUNEDORENE,□ÎN□PERIOADA□1808-1848
Județul Hunedoara deține un bogat și valoros patrimoniu cultural, cu o deosebitã
semnificație pentru istoria noastrã naționalã. Din perioada medievalã se pãstreazã un numãr însemnat
de monumente de artã religioasã, care se remarcã atât din punctul de vedere arhitectural, cât și din cel
artistic.
În Transilvania, în secolele XVIII-XIX, realizarea unor valoroase ansambluri murale și
icoane cunoaște o amplã dezvoltare. De asemenea, legãturile culturale și artistice cu celelalte zone ale
țãrii se intensificã, astfel cã o serie de pictori formați în centre cunoscute vin și executã la comandã
fresce și icoane, adevãrate opere de artã. Ținuturile hunedorene cunosc și ele contacte culturale cu
diverse ținuturi românești, fie din apropiere (din zona Munților Apuseni, din Zona Sibiului), fie din
Țara□Româneascã.
Unul dintre pictorii cu o intensã activitate în zona hunedor eanã a fost Simion
Silaghi-Sãlãjeanu, pictor muralist și iconar, care, în per ioada 1808-1848, va executa ansambluri murale
și icoane de valoare în mai multe lãcașuri de cult. În anul 180 8 la Furcșoara, sat așezat pe Valea
Mureșului, apoi în câteva sate din Țara Zarandului, în 1829 l a Birtin, în 1842 la Cãraci, în 1845 la
Tomnatecul de Jos și în 1848 la Tomnatecul de Sus. Simion Sila ghi-Sãlãjeanu este cunoscut ca unul
dintre cei mai dotați și prolifici pictori ai sfârșitului se colului al XVIII-lea și ai primei jumãtãți a
secolului al XIX-lea. În aceastã lungã perioadã pictorul va împodobi o serie de lãcașuri de cult cu fresce
și icoane în zona Munților Apuseni, în ținutul Clujului, al S ãlajului, al Bihorului, pe Valea Mureșului și
a Someșului.
Pictorul s-a nãscut într-o localitate necunoscutã din zona Sãlajului, fãcând parte dintr-o
familie de oameni înstãriți. La începutul deceniului al optulea din secolul al XVIII-lea, ajunge în
cetatea Clujului, unde își face ucenicia artisticã pe lângã unul dintre pictorii locali. O însemnare
autografã din anul 1773 menționeazã prezența sa ca ucenic la Cluj, fiind scrisã pe spatele unei icoane
împãrãtești pictate pentru Biserica de lemn din satul Dretea (jud. Cluj). Aceastã perioadã a avut o
puternicã influențã asupra creației sale, lucrãrile realizate ulterior caracterizându-se în special prin
folosirea unor elemente morfologice specifice stilului baroc, adoptat în acea zonã încã din prima
jumãtate□a□secolului□al□XVIII-lea.
Un moment deosebit de important în evoluția sa artisticã a fost întâlnirea cu pictorul
rãșinãrean Gheorghe Iacov. Colaborarea sa cu acesta îi va influența stilistic creația, observându-se
strânsa legãturã cu tradiția postbrâncoveneascã imprimatã în compozițiile iconografice și tratarea
decorativã a ansamblului. De asemenea, pictorul rãșinãrean îi va îmbogãți tehnica de lucru, structura
compoziționalã și recuzita ornamentalã. Pânã spre sfârșitul secolului al XVIII-lea Simion Silaghi își
va desfãșura activitatea în special în zona Clujului și a Sãlajului. Odatã cu stabilirea sa în zona
Munților Apuseni, la Abrud, pictorul va activa mai mult în aceastã zonã, unde va primi o serie de
comenzi de picturã muralã și icoane. În primele decenii ale secolului al XIX-lea va picta la biserici de
pe Valea Arieșului și de pe cea a Mureșului, colaborând cu Gavril Silaghi (probabil fiul sãu), cu
Dimitrie□Dimitriu□din□București□și□cu□Anton□Simion□din□Cluj.
160Țara□Bârsei

Frumosul ansamblu mural pe care-l executã în anul 1808 la biserica din Furcșoara,
împreunã cu Gavril Silaghi, reliefeazã cunoștințele tehnice acumulate, dublate de mult talent în
realizarea compozițiilor ce impresioneazã prin acuratețea programului iconografic, printr-o reușitã
îmbinare□între□detaliu□și□narațiune□și□printr-o□varietate□de□portrete□deosebit□de□expresive.
Biserica cu hramul „Coborârea Sfântului Duh“, așezatã pe o colinã deasupra Vãii
Furcșoarei, a fost înãlțatã în cursul secolului al XVII-lea, fiind pictatã în a doua jumãtate a veacului al
XVIII-lea. Fragmente de pe iconostas aflate într-o stare avansatã de degradare îngãduie afirmația cã
au rãmas din vechea picturã. La începutul secolului al XIX-lea biserica a fost repictatã, fãrã a se
cunoaște cu exactitate motivul pentru care a fost fãcut acest lucru. Din pisania care se pãstreazã în
naos, pe marginea de sud a bolții, aflãm printre altele de autorii picturii și anul execuției. Reproducem
textul pisaniei (fig. 1): „Zugrãvitu-s-au aceastã sfântã bisericã în zilele înãlțatului împãrat
Franțiscus al II-lea, vicariuș, D-sa Nicolae Huțovici, protopop eparhiei Iosif Nemeș, ctitor Popa
Petru, Bâce Adam, Conea Pãtru, Bârj Toader, Negrilã Nicoarã, Negrilã Gheorghe, birãu Bâce Ion,
cu□cheltuiala□satului,□1808,□de□Simion□Silaghi□din□Abrud,□Gavril□Silaghi“ .
Din zestrea artisticã, marcatã de semnele necruțãtoare ale vremii, prezentãm ceea ce se mai
pãstreazã în prezent: în pronaos, o suitã de portrete feminine redate bust, în medalioane de formã
ovalã; pe pereții de sud, sud-vest și nord-vest este zugrãvitã „Pilda celor zece fecioare“; pe latura de
nord□și□pe□peretele□despãrțitor□de□naos,□medalioanele□reprezintã□chipuri□de□sfinte□mucenițe□(fig.□2).
Pe tavanul drept al pronaosului a fost realizatã o frumoasã compoziție alegoricã (fig. 3)
dispusã sub formã de cerc, reprezentând cele patru anotimpuri: flori și o ramurã de stejar pentru
„Primãvarã“, un snop de spice și o creangã de cireș pentru „Varã“, fructe pentru „Toamnã“ și o
ramurã□desfrunzitã□pentru□„Iarnã“.
În naos, pe boltã, sunt redați în trei medalioane circulare: central, „Duhul Sfânt“, flancat de
„Maria Orantã“ (fig. 4) și de „Emanuil“. Compozițiile evangheliștilor, însoțiți fiecare de un element
simbolic, încadreazã teme iconografice pe douã registre. Imaginea Evanghelistului Ioan este cea mai
bine pãstratã. La baza bolții sunt reprezentate scene din ciclul cristologic, cele mai bine conservate
sunt: „Duminica Samaritencei“, „Duminica Slãbãnogului“, „Credința Tomii“ și „Învierea lui Isus“.
Pe suprafața pereților verticali se aflã sfinți militari, reprezentați figurã întreagã, amplasați între
coloane sub un șir de arcade (fig. 5). Pe peretele despãrțitor dintre naos și pronaos, deasupra ușii, este
zugrãvitã „Dreapta Judecatã“ (fig. 6), o amplã compoziție ce se desfãșoarã circular, avându-i la bazã
pe „Sfinții Constantin și Elena cu Sfânta Cruce“. Pictura din altar este puternic deterioratã. Pe pereții
laterali au fost redați Sfinții Ierarhi, reprezentați figurã întreagã, cu somptuoase veșminte și cu cârje
arhierești. Din aceastã suitã se mai disting „Sfântul Ierarh Vasile cel Mare“ (fig. 7) și „Sfântul Ierarh
Ioan Zlataust“ (fig. 8). Pe bolta altarului, unde se mai pãstreazã vagi urme de culoare, din
compozițiile originare nu se mai citește aproape nimic, doar pe fâșia curbã dinspre nord se mai
întrezãrește figura unui sfânt liturghisitor (fig. 9), cu o cãdelnițã în mânã, fiind înconjurat de serafimi.
Iconostasul, realizat din lemn de gorun, este puternic deteriorat, exceptând ușile împãrãtești,
registrul prãznicarelor și cel al icoanelor împãrãtești. Ușile împãrãtești și douã dintre icoanele
împãrãtești sunt creația pictorului Simion Silaghi. Ușile împãrãtești (fig. 10) îi reprezintã pe cei patru
Evangheliști (Ioan, Luca, Marcu și Matei), redați bust, în medalioane înconjurate de vrejuri de vițã de
vie. Repertoriul decorativ al structurii sculptate este redus, rezumându-se la o rețea de denticuli și
volute□de□facturã□barocã.
161Activitatea□pictorului□Simion□Silaghi-Sãlãjeanu

Icoanele împãrãtești sunt realizate de același autor. Prim a îl reprezintã pe „Isus Pantocrator“ (fig. 11)
ce ține în mâna stângã un manuscris în care se menționeazã anu l 1808 – an în care s-au fãcut icoanele și
pictura muralã. A doua icoanã îl reprezintã pe „Sfântul Nico lae“ în veșmânt de arhiereu (fig. 12).
O privire de ansamblu ne permite sã afirmãm cã pictura din acest lãcaș de cult se înscrie cu
precãdere în tradiția artisticã transilvãneanã, marcatã de influența stilului brâncovenesc îmbogãțit
sensibil de elemente ale stilului baroc și ale altor stiluri occidentale. Opțiunea pictorului pentru un
anume tip de program iconografic pare sã indice influențe specifice unui moment anume din evoluția
imaginii artistice din timpul acela. Compozițiile ample, realizate în general cu multe personaje,
redate într-o cât mai fireascã mișcare și ale cãror portrete reprezintã o varietate de caractere pline de
expresivitate, paleta cromaticã bine echilibratã în gama restrânsã folositã, rezumându-se la culorile
simbolice dar bine prelucrate, dându-le prețiozitate, sunt câteva caracteristici ale creației pictorului la
acea□perioadã.
Dupã douã decenii, o mãrturie a prezenței sale în zona Bradului este ansamblul mural de la
biserica din Birtin1. Lãcașul de cult, construit în ultimul deceniu al secolului al XVII-lea, primește un
al doilea strat de picturã în prima jumãtate a secolului al XIX-lea, realizat de Simion Silaghi și Mihai
Borșoș în anul 1829. Acest lucru îl aflãm din textul pisaniei pãstrat în naos: „În zilele prea înãlțatului
împãrat Franțiscus I, episcop Ardealului Vasile Moga, protopop Tobie Perian, parohul locului Iosif
Morariu, s-au zugrãvit aceastã sfântã bisericã cu toatã cheltuiala cinstitului popor la anul domnului
1829□prin□M.□Borșoș□și□Simion□Silaghi“.
Primul strat de picturã a fost realizat în deceniul patru al secolului al XVIII-lea. Din aceastã
perioadã se mai pãstreazã doar ușile împãrãtești (fig. 13), autorul lor fiind zugravul Grigorie
Moldovan.2Registrul împãrãtesc al iconostasului a fost realizat de Stan Zugravul3, dar în prezent
acest registru lipsește în totalitate. Ansamblul mural, atât cât se mai pãstreazã, ne permite sã deslușim
calitãțile artistice incontestabile ale autorilor. Pictura pronaosului pãstreazã pe tavanul drept, într-un
medalion decorat cu frunze de stejar, imaginea „Mariei Orantã“ (fig. 14), apoi, pe pereții verticali,
scene din „Genezã“, „Pilda Fecioarelor“, „Maria Egipteanca“ și „Pãrintele Zosima“. Aceste scene
sunt în prezent într-o fazã de degradare avansatã. În naos, în axul bolții, sunt reprezentați „Dumnezeu
Tatãl“, „Isus Pantocrator“ (fig. 15) și „Sfântul Duh“, redați în medalioane circulare. Chenare cu
motivul frunzei de stejar împart transversal și longitudinal restul bolții. Urmeazã apoi reprezentarea
celor patru evangheliști, între ale cãror compoziții sunt redate, pe douã registre, o serie de subiecte din
ciclul „Fericirilor“ și al „Patimilor lui Isus“ (fig. 16). Din fragmentele de picturã rãmase în altar se
deslușește cu greutate pe boltã „Sfânta Troițã“, iar pe suprafața verticalã a pereților, „Isus – Pâinea
Vieții“(fig.□17)□și□„Teoria□Arhiereilor“□(fig.□18).
Calitãțile artistice sunt evidente și în acest caz, Simion Silaghi realizând o frumoasã picturã
muralã, reliefând talentul sãu în domeniul portretisticii, al construcției compozițiilor într-un cadru
mai□restrâns□și□al□abordãrii□unei□cromatici□care□sã□punã□în□valoare□arta□desãvârșitã□a□desenului.
La un interval de un deceniu, la biserica din Cãraci4, sat situat în apropiere de Țebea, Simion
Silaghi, împreunã cu zugravul Dimitrie din Țara Româneascã, va realiza un valoros ansamblu mural.
Lãcașul de cult, construit în cursul deceniului șase al secolului al XVIII-lea, pãstreazã parțial pictura
162Doina□Ionescu
1Bisericã□cercetatã□în□deplasare□pe□teren,□aprilie,□2005.
2Ioana□Cristache-Panait, Arhitectura□de□lemn□din□județul□Hunedoara ,□București,□2000,□p.□199.
3Ibidem ,□p.□199.
4Bisericã□cercetatã□în□iunie,□2003.

ce poartã, din pãcate, semnele necruțãtoare ale timpului. În inscripția existentã în pronaos se
menționeazã: „S-au zugrãvit aceastã sfântã bisericã în zilele prea înãlțatului împãrat Ferdinand I,
episcop al Ardealului de legea rãsãriteanã, Vasile Moga, protopop și /…/ asesor Iosif Bașa, parohul
locului Ioan Clej, cu cheltuiala obștii de zugravu Silaghi Simon și cu Dimitrie din Țara Româneascã
la□anii□Domnului□1842“.
În prezent, în unele zone, pictura se aflã într-o stare de conservare precarã. În pronaos stratul
de frescã se pãstreazã parțial. Pe peretele vestic, de o parte și de alta a intrãrii, sunt reprezentate:
„Cãderea în pãcat“ (fig. 19) și „Împãrtãșania Mariei Egipteanca“. Scenele se desfãșoarã într-un cadru
peisagistic convențional, cu vegetație bogatã, în care personajele sunt redate într-o mișcare fireascã.
Pe pereții de sud și nord sunt reprezentate sfinte mucenițe (fig. 20), redate bust și încadrate în
medalioane circulare realizate din frunze de stejar. Tavanul drept al pronaosului a avut, la origine, tot
picturã, astãzi distingându-se încã vagi urme de culoare ce sugereazã cerul și nelipsitele elemente ce-l
însoțesc:□stele,□Soarele□și□Luna,□antropomorfizate.
În naos se pãstreazã, pe axul bolții semicilindrice, douã personaje. Primul – „Maria Orantã“
(fig. 21), care este pictatã într-un nimb strãlucitor de luminã, cu veșmântul ce prezintã un bogat drapaj
redat într-o mișcare specific barocã. Cealaltã reprezentare, a „Tatãlui Savaot“ (fig. 22), este însoțitã
de legenda: „Ceru-mi iaste scaun și așezãmânt picioarelor, pãmântul“5.Urmeazã apoi suita celor
patru evangheliști, însoțiți fiecare de un câte element simbolic. Între aceste personaje sunt înfãțișate o
serie de scene din ciclul cristologic, în special din seria „Patimilor“. Pe peretele despãrțitor dintre
naos și pronaos sunt realizate, într-un cadru scenic (element de decor din recuzita barocã), ample
compoziții dramatice din ciclul „Patimilor“. Pictura altarului, care se pãstreazã într-o stare de
conservare mai bunã, prezintã pe tâmplã scena „Jertfei lui Avraam“, asemãnãtoare, prin veșmântul
personajelor, cu o scenã laicã. Pe bolta semicilindricã a altarului este zugrãvitã scena „Încoronãrii
Fecioarei Maria“, imagine flancatã de patru sfinți liturghisitori care asistã la eveniment. Pe pereții
laterali□sunt□redați□Sfinții□Ierarhi,□între□colonete□și□sub□un□șir□de□arcade.
Ne îngãduim sã afirmãm cã ansamblul picturii de la Cãraci reprezintã opera de referințã a lui
Simion□Silaghi.
La scurtã vreme de la realizarea ansamblului mural de la Cãraci, Simion Silaghi va picta, la
bisericile din Tomnatecul de Jos și Tomnatecul de Sus, douã valoroase ansambluri murale. Biserica
din Tomnatecul de Jos, reconstruitã în deceniul patru al secolului al XIX-lea, va primi în anul 1845
pictura muralã. Din datele pe care le deținem, aceastã bisericã se aflã într-o stare avansatã de
degradare. Pisania ce se afla pe latura de sud a altarului avea menționat: „S-au zugrãvit acest sfânt
altariu și fruntariu în zilele înãlțatului împãrat Ferdinand I, episcop al Ardealului de legea
rãsãriteanã Vasile Moga și protopop eparhiei aceștia Iosif Bașa, paroh locului Nicolae Toma și un
binefãcãtor de la Vidra de Sus, Gligorie Costan /…/ la anul Domnului 1845 august 15 zile“. Pe
peretele de nord, a fost consemnat printre altele: „… s-au zugrãvit de Silaghi de la Abrud cu fiii /…/
Isidor□și□Adamovici,□Isir□și□Marc,□Iogi□de□la□Cluj,□la□anul□1845“6.
La Tomnatecul de Sus, biserica a fost construitã în anul 1805, iar în 1807 a primit primul
strat de picturã. Dupã patru decenii, în anul 1848, lãcașul de cult a fost din nou pictat. Pisania din altar
confirmã acest lucru: „În zilele înãlțatului împãrat Ferdinand, cinstit episcop de legea rãsãriteanã
Andrei ăaguna, protopopul locului Iosif Bașa, paroh Ioan Draia, cu cheltuiala obștii satului, s-au
163Activitatea□pictorului□Simion□Silaghi-Sãlãjeanu
5Ioana□Cristache-Panait, op.□cit. ,□p.□26.
6Ibidem ,□p.□91.

zugrãvit aceastã sfântã bisericã de zugravul Silagescu Simeoan de la Abrud Banea și Moțoc Caroli
de□la□Brad,□la□anul□Domnului□1848“.
Despre calitãțile artistice și despre programul iconografic al acestor douã ansambluri murale
vom□realiza□un□comentariu□plauzibil□într-un□viitor□apropiat.
Urmãrind cu atenție aceste remarcabile prezențe artistice pe tãrâm hunedorean, ne permitem
sã afirmãm cã pictorul a evoluat spre un stil eclectic, în care componenta postbrâncoveneascã
conviețuiește cu numeroase elemente baroce. În general, exceleazã în arta portretului. Personajele
sunt redate în special într-o poziție distinctã, fiind însoțite de atributul iconografic obișnuit.
Trãsãturile fizionomice sunt urmãrite cu multã atenție. Încercarea de individualizare este realã și este
concretizatã în câteva trãsãturi specifice: personajele feminine au fețele luminoase, încadrate elegant,
fie cu o bogãție capilarã, fie cu un cãutat drapaj ce evidențiazã frumusețea chipului. Personajele
masculine au fruntea înaltã, nasul fin și drept, ochii mari, subliniați de arcade pronunțate.
Vestimentația atât de diversã, cu ample falduri ale drapajului presãrat cu motive ornamentale din
recuzita□barocã,□completeazã□somptuozitatea□imaginii.
Pe lângã aceste picturi remarcabile și numãrul deosebit de mare al lucrãrilor, Simion Silaghi
va desfãșura și o vie activitate didacticã. La Abrud va forma un centru de picturã, în care vor activa
mai mulți pictori. O parte dintre ei vor fi prezenți și în zona hunedoreanã, remarcându-se în timp și
oferindu-ne astãzi însemnate mãrturii pictate ce oglindesc aspirațiile obștii comanditare hunedorene
a□veacului□al□XIX-lea.
Fig.□1.
Furcșoara□–□naos□–□Pisania
Fig.□2.
Furcșoara□–□pronaos□–□Sfinte□Mucenițe
164Doina□Ionescu

Fig.□3.
Furcșoara – pronaos – compoziție alegoricã
Fig.□4.
Furcșoara□–□naos□–□Maria□Orantã
Fig.□5.
Furcșoara□–□naos□–□Sfinți□Militari
Fig.□6.
Furcșoara□–□naos□–□Dreapta□Judecatã
165Activitatea□pictorului□Simion□Silaghi-Sãlãjeanu

Fig.□7.
Furcșoara□–□altar□–□Sfântul□Vasile□cel□Mare
Fig.□8.
Furcșoara□–□altar□–□Sfântul□Ioan□Zlataust
166Doina□Ionescu

Fig.□9.
Furcșoara – altar – Sfânt Liturghisitor
Fig.□10.
Furcșoara□–□iconostas□–□Uși□împãrãtești
Fig.□11.
Furcșoara□–□Icoanã□împãrãteascã□–□Isus□Pantocrator
167Activitatea□pictorului□Simion□Silaghi-Sãlãjeanu

Fig.□12.
Furcșoara – Icoanã împãrãteascã – Sfântul Nicolae
Fig.□13.
Birtin□–□iconostas□–□Uși□împãrãtești
168Doina□Ionescu

Fig.□14.
Birtin□–□pronaos□–□Maria□Orantã
Fig.□15.
Birtin□–□naos□–□Isus□Pantocrator
169Activitatea□pictorului□Simion□Silaghi-Sãlãjeanu

Fig.□16.
Birtin□–□naos□–□Patimile□lui□Isus□(fragment)
Fig.□17.
Birtin□–□altar□–□„Isus□–□Pâinea□Vieții“
Fig.□18.
Birtin□–□altar□–
Sfinți□Ierarhi
170Doina□Ionescu

Fig.□19.
Cãraci□–□pronaos□–□Cãderea□în□pãcat
Fig.□20.
Cãraci□–□pronaos□–□Sfinte□Mucenițe
171Activitatea□pictorului□Simion□Silaghi-Sãlãjeanu

Fig.□21.
Cãraci□–□naos□–□Maria□Orantã
Fig.□22.
Cãraci□–□naos□–□Tatãl□Savaot
172Doina□Ionescu