Activitatea Turistica

Capitolul 2. Activitatea turistică

2.1. Trasee turistice în zonă

Turnul Sfatului este unul dintre cele mai cunoscute monumente ale orașului Sibiu.Este un turn aflat în Sibiu pe sub care este un gang de trecere între Piața Mare și Piața Mică. Turnul Sfatului este o clădire cu șapte etaje retrase succesiv, având fațadele marcate prin deschideri înguste de forma unei fortificație. Edificiul este susținut de contraforturi înalte, care se retrag în trepte, pe laturile dinspre Piața Mare și Piața Mică.

La parter se află o amplă trecere boltită care face legătura între Piața Mică și Piața Mare. De asemenea, în 1930 a fost deschisă o nouă trecere boltită pe sub turn, în partea dreaptă, prin demolarea unei părți din clădirea învecinată aflată în Piața Mare nr. 2. Accesul în interiorul turnului se face pe o ușă de mici dimensiuni, amplasată în Piața Mică. De aici se urcă pe o scară îngustă, în spirală, care duce la etajele superioare. La etajul VI se află mecanismul orologiului, având cadrane pe toate cele patru laturi ale turnului, în timp ce la ultimul etaj a fost organizat un punct de belvedere asupra orașului vechi.

Figura 5.Turnul Sfatului

Pasajul Scărilor este considerat cel mai pitoresc loc considerat Sibiului Vechi. Pasajul Scărilor este cunoscut și sub numele de ˝Zidul de ace˝ și face legătura între Orașul de Sus și Orașul de Jos, prin două ramificații de scări și arcade ce înconjoară zidurile cetății din jurul Bisericii Evanghelice. Astfel, spre Orașul de Sus se înalță zidul de apărare, în două terase, înalt de circa 10 m, susținut prin contraforturi masive ce se sprijină în arcuri butante pe clădirile Orașului de Jos, multe dintre ele cu o vechime de șase secole. Cele două ziduri se întâlnesc în partea superioară a pasajului.

Pasajul Scărilor este construit din piatră și cărămidă, pasajul se termină în partea sa de sus , la întretăierea cu strada Odobescu, cu Turnul de Poartă, unul dintre cele mai vechi elemente de fortificație a celei de a treia incinte, iar alăturat lui și zidurilor incintei, cu Primăria Veche, astăzi Muzeul de Istorie-Muzeul Național Brukenthal. Lucrări mai importante de restaurare a acestui pasaj, monument istoric al Sibiului, au fost executate în 1860 dar și recent, în 2006, atunci când Primăria a investit 3.000.000 de lei pentru consolidarea solului, refacerea zidăriei, respectiv așternerea pavajului pe scări, în locul pietrelor cubice. Potrivit unei hotărâri a Consiliului Local, din august 2006, în același perimetru, respectiv între străzile Turnului, Moș Ion Roată și Pasajul Scărilor, va fi amenajată o piațetă. De menționat că în iulie 2007, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, a ținut să viziteze personal Pasajul Scărilor, promitând edililor sibieni sprijin financiar și logistic pentru conservarea unor astfel de valori istorice ale orașului.

Figura 6.Pasajul Scărilor

Podul Minciunilor este construit pe locul unui turn de poartă al celei de a doua incinte de fortificații, Podul Minciunilor care leagă cele două sectoare ale Pieței Mici, permițând legătura dintre Orașul de Jos și Orașul de Sus, este, fără îndoială locul cel mai încărcat de legendă din Sibiu.

Podul Minciunilor reprezintă un veritabil simbol al orașului Sibiu, și a fost reconstruit în anul 1859, la fabrica lui Fredericus Hutte, fiind primul din România și al doilea din Europa confecționat din fontă turnată, cu decorațiuni prin traforare și având la capete două cercuri mari decorate cu stema Sibiului.

Inițial, potrivit cronicilor vremii podul fusese construit din lemn, Emil Sigerius menționând la 1771 că “trecerea pe sub podul minciunilor este iluminată noaptea de trei lanterne și păzită de trei santinele”.

Până la construirea acestui pod, accesul între cele două sectoare ale pieței se făcea pe sub un conglomerat de clădiri, demolat în 1851. Zidul care susține scara înglobează un ancadrament pătrat din piatră, vestigiu al unei construcții medievale. Podul Minciunilor este considerat un loc romantic, unde își dădeau întâlnire îndrăgostiții.

Cu privire la această denumire circulă patru legende și anume:

Cea mai cunoscută legendă este că podul are urechi și o putere greu de imaginat astfel că, la fiecare minciună auzită, el începe să geamă din toate încheieturile și se prăbușește, aducând mincinosul cu picioarele pe pământ.

După o altă legendă, în Piața Mică din Sibiu se țineau mai multe târguri, iar, după ce ajungeau acasă, unii cumpărători își dădeau seama că au fost păcăliți. Ei se întorceau în piață și îi luau de piept pe negustorii mincinoși și, în hohotele de râs ale mulțimii, îi aruncau de pe pod. Astfel, când poposeau din nou la Sibiu negustorii se temeau să îi mai înșele pe localnici.

O legendă spune că pe acest pod obișnuiau să se plimbe cuplurile de îndrăgostiți. Tinerii își jurau acolo iubire veșnică, iar fetele afirmau că sunt fecioare. Însă, după noaptea nunții, se descoperea că unele fete erau mincinoase. Acestea erau târâte pe pod, fiind aruncate peste balustradă.

În Sibiu locuiau mulți cadeți care studiau la Academia Militară. Aceștia își dădeau întâlnire pe pod cu tinerele domnișoare localnice, le promiteau multe și apoi erau lăsate să-și aștepte în zadar bărbații care uitau de ele și de jurămintele de amor.

Figura 7. Podul Minciunilor

Turnul Preoților este demolat în anul 1988, și aparține de asemenea primei incinte, asigurând accesul spre Piața Huet, la intersecția actuală cu str. Samuel von Brukenthal. Turnul Preoților este prevăzut, de asemenea, cu o trecere boltită, se ridică pe înălțimea a două etaje, având un acoperiș piramidal scund. În afară de câte o lezenă plasată în colțurile turnului de plan dreptunghiular , nu remarcăm nici un element orientativ pentru datare. Având în vedere materialul de construcție, cărămida, considerăm că aspectul elevației turnului se datora unor refaceri survenite de-a lungul secolelor.

Figura 8.Capela Sf. Iacob și Turnul Preoților

Casa cu cariatide este una dintre cele mai interesante clădiri din Sibiu, denumirea sa provenind de la statuile care reprezintă două femei stând în picioare și sunt menite să îndeplinească funcția de coloane de susținere. Clădirea a fost construită la puțin timp după terminarea palatului baronului Brukenthal din Piata Mare, Casa cu cariatide a preluat una dintre motivele folosite la palat. Construcția arhitecturală ˝Casa cu cariatide" a fost realizat în stil tradițional baroc în forma dreptunghiulară, cu o curte interioară mare. Fațada este ridicată pe înălțimea a două etaje. Cele două etaje sunt galeriile cu coloane ce desăvârșesc ansamblul architectural, dând clădirii un aer de epocă. Arhitectul clădirii a pus accentual pe realizarea fațadei principale și asupra colonadei din curtea sa. Elemntele de decor baroc nu sunt foarte dese, ele regasindu-se la lunetele ferestrelor, in locul cheii de arc a portalului, pe tavanul salii festive – stucaturi cu motive vegetale.

Casa cu caritide este cel mai important obiectiv turistic din orașul Sibiu și din împrejurimi și un obiectiv pe care nu ar trebui să-l ratați când sunteți prin împrejurimi.

Figura 9.Casa cu caritide

2.2. Rezervații naturale

Rezervația Naturală ˝Lacul fără fund˝ este cel mai vestit lac din Complexul Ocna Sibiului, ˝Lacul fără fund˝ este o destinație atractivă pentru cei mai mulți turiști, datorită misterului adâncimii sale și misterului adâcincimii sale și a legendelor de pe marginea fostei saline Francisc Gube.

"Lacul fără fund" este un lac foarte sărat din stațiunea balneoclimaterică Ocna, aflată în apropierea Sibiului, a mai purtat denumirile „Lacul Lemnelor” și „Lacul Francisc” și s-a format în locul Salinei Francisc Grube. Tavanul salinei s-a prăbușit la sfârsitul secolului al XVIII-lea, moment în care mina de sare a și fost închisă.

„Lacul fără fund” este oval și are o suprafață variabilă între 1.300 și 1.600 de metri pătrați.

Concentrația sării în apă este de 318 gram/litru la adâncime în timp ce la suprafață atinge doar 96 gram/litru.

În cadrul complexului lacustru salin, constituit din 52 de lacuri, "Lacul fără fund" face parte din categoria lacurilor de mărime mijlocie.

Figura 10.Rezervația Naturală "Lacul fără fund˝

Rezervația Faunistică Arpășel este localizată în centrul sectorului glaciar central al Munților Făgăraș, Rezervația Faunistică Arpășel acoperă o suprafață de 736 ha. De sub latura estică izvorăște pârâul Calului, care parcurge limita nordică a rezervației pe direcția vest, până în firul văii străbătute de pârâul Arpășel.

Rezervația Arpășel se caracterizează printr-o altitudine maximă a terenului-în formă de coastă ondulată-de 2. 500 metri, un sol predominant podzolic și pe alocuri scheletic, cu un regim al precipitațiilor influențat de relief, evoluând sub forma unei unde cu două epoci distincte:una rece și uscată, alta caldă și ploioasă.
Rezervația faunistică Arpășel este constituită din păduri de rășinoase ce formează un masiv încheiat, iar la limita inferioară din păduri de rășinoase în amestec cu foioase (fag) . Proporția speciilor este de 85% molid, 8% fag, 4% brad și 3% diverse alte esențe. Clasa I-a de vârstă (1-20 ani) reprezintă 1% din suprafața pădurii. Subarboretul este constituit din specii precum aninul negru, alunul, pinul, ienupărul și bujorul de munte. Capra neagră constituie specia de vânat cea mai răspândită din această rezervație, efectivul atingând aproape 100 de exemplare. Rezervația propriu-zisă Arpășel constituie de fapt golul alpin și pădurea de molid coborând până la limita superioară a foioaselor, această zonă fiind arealul de dezvoltare a caprei negre, specie care găsește aici condiții propice de dezvoltare din punct de vedere al hranei și al adăpostului. Din faună mai fac parte râsul, lupul (în 1978 s-a recoltat în zonă “luminele” un exemplar cotat ca record mondial) , cerbul, căpriorul și cocoșul de munte.

Figura 11.Rezervația Faunistică Arpășel

Rezervația Naturală Iezerele Cindrelului este o rezervație mixtă prezentând valori geologico-peisagistice, floristice și faunistice unitare având o suprafață totală de 609,6 ha.Rezervația cuprinde lacurile glaciare Iezerul Mare, situat la o altitudine de 1999 m, suprafața fiind de 3 ha, iar adâncimea maximă 13,30 m. Forma aproape ovală a lacului măsoară 320 m în lungime și 189 m lățime.Iezerul Mic este situat la 1946 m altitudine, are o formă aproape dreptunghiulară, măsurând doar 80 m lungime, 58 m lățime și având o adâncime maximă de 1,7 m. Accesul se face din Sibiu DJ 106 A – Rășinari – Păltiniș – Poiana Găujoara – Șaua Bătrâna – Cindrel – Iezere (traseu marcat: triunghi roșu, bandă roșie).

Regimul de rezervație naturală pentru Iezerele Cindrelului a fost stabilit încă din anul 1961, suprafața protejată fiind de 450,5 ha. Întregul ansamblu se desfășoară din marginea platoului, dintre vârfurile Cindrel-Frumoasa, sub care se dezvoltă pereți abrupți de peste 2200 m spre nord, găzduind la baza pereților Iezerul Mare și Iezerul Mic. Cele două iezere sunt singurele lacuri glaciare din masivul Cindrel. Iezerul Mare se găsește la altitudinea de 1999 m și ocupă 3 ha din rezervație. Iezerul Mic se găsește la 1946 m altitudine. Numeroasele plante și asociații vegetale tapetează pereții abrupți și stâncoși ai celor două căldări glaciare. Vegetația lemnoasă este dominată de jneapăn, ienupăr, bujor de munte. Lumea animală este și ea bine reprezentată fiind prezente în perimetrul rezervației 29 de specii de păsări și animale precum capra neagră, ursul, lupul, vulpea, jderul.

Figura 12 .Rezervația Naturală Iezerele Cindrelului

Rezervația Naturală Șuvara Sașilor este o rezervatie naturală botanică Suvara Sașilor  care acoperă o suprafață de 20 hectare pe terasă de 430 m altitudine a raului Sadu în apropierea orașului Talmaciu.

Șuvara Sașilor este o rezervație naturală de tip botanic și are o suprafață de 20 de hectare și reprezintă o arie cu pâlcuri de mesteacăn argintiu (Betula pendula), arin (Alunus glutinosa) sau zălog și fânețe ce adăpostesc specii floristice rare. Printre acestea, găsim șuvara (Molinia caerulea), o specie de graminee, ce a dat și numele locului.

Clima rezervației este blândă cu precipitații bogate și cu soluri foarte fertile.

Rezervația Naturală Șuvara Sașilor intră sub administrarea localității Tălmaciu. Zona nu este delimitată, împrejmuită sau marcată și nici nu beneficiază de pază. Rezervația este vulnerabilă în fața turismului necontrolat și neecologic, dar și în fața culesului masiv de flori sălbatice ocrotite.

Figura 13 .Rezervația Naturală Șuvara Sașilor

Rezervația Naturală Dumbrava Sibiului este o zonă protejată complex de faună, floră, peisagistică și culturală și este situată la limita sud-vestică a municipiului Sibiu, spre Rășinari și având o suprafață de 993 de hectare, face parte din categoria parcurilor naturale din România.

Complexul reunește Pădurea Dumbrava, Grădina Zoologică, lacurile de agrement, sediul Romsilva Sibiu și Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA.

Zona este traversată de pârâul Trinkbach care formează pe cursul său trei lacuri de origine antropică: unul în Muzeul ASTRA și alte două la Grădina Zoologică, toate amenajate, oferind plimbări de agrement cu barca sau hidrobicicleta.

În spațiul Parcului Pădurii Dumbrava, Complexul Muzeal National ASTRA acoperă peste 100 ha în afară de suprafața detinuță de Grădina Zoologică, de edificiile hoteliere și administrative ale unor instituții.

Figura 14 .Rezervația Naturală Dumbrava Sibiului

2.3.Sibiu-capitală culturală europeană

Sibiul a fost desemnat, în 27 mai 2004, în urma votului final al Consiliului de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeană, drept Capitală Culturală Europeană pentru anul 2007, titlu pe care l-a împărțit cu Luxemburg. Sibiul este primul oras dintr-o țară care nu devenise încă membră a Uniunii Europene care a reusit, în 2004, cu sprijinul Luxemburgului, să obțină statutul de Capitală Culturală Europeană. Tema aleasă de Sibiu/Hermannstadt pentru programul Sibiu 2007 si-a propus să prezinte profilul multicultural al acestui oras vechi de opt secole, sub deviza City

of Culture – City of Cultures.

Programul Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007 si-a propus ca, pe lângă recunoasterea oficială a vieții și moștenirii culturale de excepție pe care o are orasul Sibiu, să încurajeze comunitatea să dezvolte și să imagineze modalități inovatoare de dezvoltare prin acțiune culturală. A fost gândit astfel încât să promoveze cooperarea culturală printr-un program cultural cu dimensiuni și semnificație europeană, să ofere oportunități pentru probleme de incluziune și coeziune socială, educație, turism patrimoniu și regenerare urbană la toate nivelurile. Programul a pus cultura în centrul vieții orasului.

S-a înființat Asociația "Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007", special pentru a pregăti programul cultural și pentru a planifica evenimentele din cadrul acestuia și a devenit un program prioritar al Ministerului Culturii și Cultelor.

S-a început organizarea propriu-zisă a evenimentelor și promovarea lor. S-au gândit proiectele, s-a schițat o agendă culturală a evenimentelor, s-au stabilit modalitățile și sursele de finanțare de asa manieră că în luna octombrie 2004 Asociația reușise să colecteze mai mult de 200 de propuneri venite de la diferite instituții, asociații culturale sau persoane private. Interesul a fost foarte mare din moment ce în luna februarie se ajunsese la cca 300 de astfel de proiecte. Acestea au fost selectate de către două jurii – unul al Asociației și altul al Ministerul Culturii și Cultelor și au răms cca 220. La acestea s-au adăugat si alte 40 de proiecte culturale, de dans, muzică, arte sau literatură, pe care orasele Sibiu și Luxemburg le-au organizat împreună.

În februarie 2006 programul Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007 devine unul de importanță națională, fiind inclus în strategia culturală de diplomație publică a României. Organizarea acestui amplu eveniment a condus la costuri de cca 50 milioane euro(reabilitări – fațade de clădiri, lăcasuri de cult, infrastructură, echipamente, promovare etc.) iar la festivitatea de deschidere au participat aproximativ 40.000 de persoane. Autoritățile locale au estimat la 1 milion numărul vizitatorilor.

Principalele obiective ale Programului Sibiu 2007 au fost:

Îmbunătățirea vizibilității internaționale a Sibiului

Dezvoltarea culturală pe termen lung a orasului

Atragerea vizitatorilor de pe plan național si internațional

Îmbunătățirea sentimentului de mândrie locală si incredere

Cresterea audienței pentru actul cultural

Îmbunătățirea coeziunii sociale si dezvoltării comunitare

Îmbunătățirea infrastucturii culturale si non-culturale

Promovarea cooperării la nivel european

Promovarea creativității si inovației

Programul a fost elaborat astfel încât să promoveze cooperarea culturală si să accentueze dimensiunea europeană a orasului Sibiu printr-un program cultural ce cuprinde proiecte din mai multe domenii: artele spectacolului, muzică, patrimoniu, film-foto-media, literatură-publicații, mobilitate, arhitectură, arte vizuale s.a.

Sub îndrumarea Programului Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007, la Sibiu au fost prezentate 337 de proiecte, însumând 2062 de evenimente – un caleidoscop de genuri si direcții artistice pentru cele mai diferite gusturi: de la teatru si pictură, muzică, film, dans, literatură si arhitectură până la artă contemporană si gastronomie.

Evenimentele incluse în Programul Sibiu 2007 au oglindit caracterul multicultural si multilingvistic al orasului si au confirmat sloganul Un oras al culturii – un oras al culturilor. Parteneriatul cultural cu Marele Ducat al Luxemburgului sa concretizat prin cele 40 de proiecte comune Sibiu – Luxemburg, subliniând astfel caracterul european al Programului. Vizibilitatea municipiului Sibiu pe plan național și internațional a crescut foarte mult prin intermediul unor

evenimente culturale de cea mai înaltă clasă. Sibiul a demonstrat prin acest program faptul că actul cultural în România în general si în Sibiu în mod special se ridică la valoarea actului cultural european.

Conform Primăriei Sibiu, Programul cultural a reprezentat pentru Sibiu un prilej de relansare a industriei turismului din Sibiu si județul Sibiu. Încă de la începutul anului s-a înregistrat o dezvoltare considerabilă. Dacă ar fi să luăm în considerare ultimele statistici, numărul turistilor până la începutul lunii decembrie, a atins cifra de 700.000, o dublare față de anul 2006 si triplu față de anul 2005. Până la sfârsitul anului, după evaluările noastre,

vom atinge cifra de 800.000. Ca în fiecare an, segmentul de public extern al Sibiului este reprezentat, în principal, de țări precum Germania, Luxemburg, Franța, Belgia, Austria, Italia, Spania și Marea Britanie. Dar anul acesta am avut surpriza să fim vizitați de turisti din toate colțurile lumii, lucru care ne-a bucurat. Din numărul total al turiștilor, un procent de 40% a fost reprezentat de turiști străini. Tot conform aceleiasi surse, vizitatorii din țările de origine germanică au reprezentat 60-70%.

Impactul economic pozitiv este ilustrat foarte bine de raportul Sibiul în cifre: "Cel mai mare impact financiar se înregistreaza în sectorul turismului, 95% din hoteluri si pensiuni raportand un impact pozitiv semnificativ. Hotelierii au declarat că impactul asupra afacerilor a crescut cu 80%, tour-operatorii cu 76%, iar transporturile cu 75%".

În același timp, aportul programului "Sibiu Capitala Culturala 2007" s-a făcut resimțit și în industrie, a cărei avans față de anul precedent a fost de 49%.

A fost considerat cel mai amplu program cultural organizat în România datorită specificului organizării, duratei și registrului foarte variat de activități. Municipiul Sibiu, cu statutul său de Capitală Culturală Europeană a anului 2007, a fost inclus de cotidianul britanic The Guardian, pe unul dintre primele zece locuri ale website-ului "50 de locații turistice fabuloase ale lumii". În grupajul de informații turistice, Sibiul se află pe poziția a noua, devansat, printre altele, de orase precum New York sau Londra.

Un alt proiect ambițios este ca Sibiul să intre pe Lista patrimoniului mondial UNESCO. Desi dosarul României a fost respins la Christchurch, în Noua Zeelandă, procedura de includere a centrului istoric al Sibiului pe Lista patrimoniului mondial UNESCO va fi reluată.

În acelasi context al promovării culturii, proiecte în principal culturale reprezintă si înfrățirile dintre localități.

Figura. Sibiu-capitală europeană

2.4.Urmările capitalei cultural europene

Bibliografie:

http://www.turism-transilvania.ro/location/lacul-fara-fund

http://www.sibiul.ro/rezervatii-si-parcuri-naturale-ocrotite-sibiu/rezervatia-faunistica-arpasel.html

http://www.turism.sibiu.ro/ro/rezervatii.htm

http://www.printransilvania.info/sibiu/rezervatia-naturala-iezerele-cindrelului.html

http://sibiu.rosilva.ro/articole/rezervatii__p_1007.htm

http://www.cesavezi.ro/obiective-turistice/7-rezervatii-naturale/1478-%C5%9Euvara-sa%C8%99ilor

http://www.sibiul.ro/rezervatii-si-parcuri-naturale-ocrotite-sibiu/padurea-dumbrava.html

http://www.turism.sibiu.ro/ro/turnuls.htm

http://ro.wikipedia.org/wiki/Turnul_Sfatului_din_Sibiu

http://www.sibiul.ro/orasul-vechi-sibiu/pasajul-scarilor.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Podul_Minciunilor_din_Sibiu

http://www.sibiul.ro/orasul-vechi-sibiu/podul-minciunilor-sibiu.html

http://www.sibiul.ro/turnuri-sibiu/turnul-preotilor.html

http://www.infopensiuni.ro/cazare-sibiu/obiective-turistice-sibiu/casa-cu-cariatide-sibiu_6702