Activitatea Trezoreriei Si Contabilitatii Publice Beclean

CUPRINS

CAPITOLUL I Necesitatea și rolul Trezoreriei Statului în România

CAPITOLUL II- Sistemul de organizare și principalele atribuții ale structurilor Trezoreriei Statului în țara noastră

CAPITOLUL III- Metode de dimensionare a cheltuielilor bugetare

CAPITOLUL IV- Principiile de bază privind modul efectuării cheltuielilor bugetare prin intermediul Trezoreriei Statului

4.1 Regulile stabilite prin Legea Finanțelor pentru efectuarea cheltuielilor bugetare

4.2 Principiile bugetare de bază privind modul de efectuare a cheltuielilor bugetare prin intermediul Trezoreriei Statului

CAPITOLUL V- Etapele execuției cheltuielilor bugetare

CAPITOLUL VI- Controlul efectuat în legătură cu plățile efectuate din credite bugetare

6.1 Controlul efectuat de organele Trezoreriei Statului asupra decontării cheltuielilor bugetare

6.1.1 Controlul decontării cheltuielilor curente

6.1.2 Controlul decontării cheltuielilor de capital

Controlul efectuat de alte organe competente în legătură cu utilizarea creditelor bugetare

CAPITOLUL VII -Privire de ansamblu asupra activității Trezoreriei si contabilității publice Beclean

7.1 Prezentarea institutiei

7.2 Principalele aspecte ale activității de trezorerie si contabilitate publică

7.3 Implicațiile sistemului informațional pentru îmbunătățirea, optimizarea și implementarea trezoreriei în concordanță cu obiectivele previzionate

CAPITOLUL VIII -Studiu de caz privind fluxul finanțării si efectuării unei cheltuieli de investiții prin Trezoreria Beclean

CAPITOLUL IX- Concluzii ale managementului efectuării cheltuielilor bugetare la instituțiile publice

OPIS

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I

NECESITATEA ȘI ROLUL TREZORERIEI STATULUI ÎN ROMÂNIA

Ministerul Finanțelor Publice este o instituție capabilă să îndeplinească cerințele de aderare la Uniunea Europeană.

Dezvoltarea utilizării tehnologiei informației în domeniul finanțelor publice urmarește în principal să sprijine într-o manieră eficientă și flexibilă totalitatea funcțiilor sistemului finanțelor publice precum și atingerea unui nivel ridicat de compatibilitate cu sistemele informatice similare utilizate în cadrul țărilor membre ale Uniunii Europene.

Societatea informațională presupune realizarea unui mediu de afaceri mai prietenos și mai eficient, a unei descentralizări și transparențe în activitățile publice. Pentru țara noastră, abordarea problematicii societății informaționale înseamnă un plus de coerență și eficiență în finalizarea tranziției și integrarea europeană.

Calitatea mediului informațional din instituțiile publice este o măsură și deopotrivă o condiție a gradului de organizare a administrației publice în ansamblu.

Această tendință s-a făcut simțită și în managementul public din România încă din anul 1998, cand a fost aprobată prin Hotarare de Guvern "Strategia națională de informatizare și implementare în ritm accelerat a societății informaționale" și "Programul de acțiune privind utilizarea pe scară largă și dezvoltarea sectorului tehnologiilor informației în România ".

Principalele coordonate ale planului de acțiune elaborat de reprezentanții Comisiei Europene sunt:

-accelerarea introducerii modulelor de baza ale societății informaționale;

-transpunerea și implementarea acquis communautaire relevant pentru societatea informațională;

-internet mai ieftin, mai rapid, mai sigur;

introducerea rețelelor sigure și a cartelelor cu microprocesor;

-investiții în pregatirea resurselor umane în cadrul unui program "Tineretul european în era numerică";

-instruirea pentru lucrul în economia bazată pe cunoștințe.

In acest sens, în anul 2001, Guvernul României a elaborat Planul Național de acțiune " Administration" care cuprinde următoarele coordonate:

-computerizarea activităților desfășurate în instituțiile publice prin care să se asigure creșterea eficienței operaționale în cadrul organismelor administrației centrale și locale;

-computerizarea serviciilor publice pentru cetățeni, agenți economici de la nivelul administrației centrale și locale.

Obiectivul declarat în aceste documente este realizarea societății informaționale în România.

Articolul 9 din "Strategia naționala de informatizare" prevede utilizarea tehnologiilor infomației în vederea susținerii reformei în administrația publică, pentru:

-asigurarea informatizării omogene și coordonarea instituțiilor din administrația publică centrală și locală, inclusiv în sistemul justiției, pentru îmbunătățirea serviciilor publice;

-simplificarea procedurilor și practicilor administrative;

-înlăturarea arbitrariului și corupției;

-optimizarea comunicarii și a fluxului de informații între instituțiile de la nivel central și local;

-asigurarea cooperării interdepartamentale;

-generalizarea treptată a schimbului de informații bazat pe documente electronice;

-asigurarea accesului cetățenilor la informația publică: centre de informare, chioșcuri electronice plasate în locuri publice;

-asigurarea compatibilității și interoperabilității sistemelor informatice din administrația publică, la nivel național și internațional, prin accelerarea elaborării și aplicării de metodologii, norme, standarde;

-coordonarea achizițiilor publice de produse și servicii tehnologia informației și comunicațiilor conforme cu reglementările europene;

-monitorizarea fondurilor de informatizare prevazute în proiectele de asistența și cooperare internațională.

Proiectele de informatizare a instituțiilor publice din România, pe termen scurt, sunt în totalitate vizate în conformitate cu obiectivele impuse de Uniunea Europeana pentru a permite accesul electronic atât la informații, cât și la serviciile principalelor organisme, prin crearea unui set de portaluri:

-de informați, care să ușureze accesul prin internet și exploatarea bazei de date a administrației publice;

-de reglementări juridice pentru a facilita accesul la informațiile deja existente pe site-urile diferitelor instituții;

-de servicii către cetățeni, către agenții economici, pentru angajarea forței de muncă și un portal special pentru certificări.

Managerii rețelelor naționale vor trebui să furnizeze, prin propriile aplicații, toate serviciile secundare, precum și pe cele care susțin descentralizarea, pentru a permite cooperarea efectivă și armonioasă dintre administrațiile locale si cea centrală, indiferent de reteaua la care fiecare dintre ele este conectată.

Implementarea unor astfel de schimbări determinate de informatizarea managementului public în domeniul administrației necesită un proces amplu de pregătire și specializare a funcționarilor publici, a managerilor publici și, nu în ultimul rând, a reprezentanților politicului propulsați în funcții publice sau politice. Ei trebuie să înțeleagă utilitatea practica a informatizării și să dobandească, acolo unde este necesar capacitatea profesională și managerială de a integra noua tehnologie informațională în activitățile desfășurate.

Din păcate, lipsa fondurilor necesare nu a permis realizarea decât în mica masură a acestor obiective, cele mai însemnate neajunsuri fiind în domeniul esențial al conectării la Internet.

Ținând seama și de actualele întârzieri și dereglări în mersul reformei și în completarea tranziției, România trebuie să sară etape și să își mobilizeze resursele spre atingerea țintelor pe care și le propune acum Uniunea Europeană.

Aplicarea programului de reformă în domeniul fiscal-bancar și de restructurare a economiei,a determinat amplificarea rolului și finanțelor publice pentru administrarea și utilizarea eficientă a resurselor financiare publice.

Pentru a răspunde mai bine noilor cerințe ale reformei în domeniul fiscal-bugetar,legate de crearea pârghiilor și mijloacelor fiscal-bugetare specifice economiei de piață,cu ajutorul cărora statul să poată influența în mod favorabil dezvoltarea economico- socială a țării în anul 1993 a fost înfințată Trezoreria Statului, cu modificările și completările ulterioare care sunt cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.146 din 2002.

Termenul de trezorerie a apărut în cadrul unei largi evoluții, care a condus la identificarea cu noțiunea de bani publici, iar mai târziu la crearea și centralizarea unei instituții sub o autoritate unică desemnată să asigure respectarea ansamblului de reguli specifice caseriei și contabilității publice.

Funcțiile trezoreriei publice sunt astăzi influențate de diversificarea și complexitatea rolului statului modern,care au impus regândirea și redimensionarea fluxurilor monetare prin instituția trezoreriei.In finanțele moderne, la funcțiile de casă și de bancă ale trezoreriei se adaugă și cea a controlului asupra ansamblului de activități financiare ale statului.Gestionarea fondurilor se poate efectua, atât în timp și în spațiu. Previziunea anuală este necesară încasărilor și cheltuielilor bugetare deoarece nu există egalitate în timp între încasări și plăți, rolul trezoreriei,fiind să ajusteze în timp încasările cu cheltuielile împrumutând pe termen foarte scurt,în așteptarea încasărilor veniturilor prevăzute în buget.

Pentru echilibrarea trezoreriei se poate apela la trei categori de resurse:

– utilizarea fondurilor corespondenților, fonduri care provin din depozitele corespondenților,aceasta având posibilitatea să dispună de aceste fonduri în intervalul până când respectivii corespondenți își retrag din conturi sumele necesare pentru efectuarea plăților propriii;

– în situația în care corespondenții doresc retragerea fondurilor din conturi, trezoreria trebuie să procedeze la alimentarea caseriei sale prin alte mijloace, și anume: emisiunea de bonuri de tezaur,avansurile acordate de Banca Centrală;

-emisiunea bonurilor de tezaur sunt înscrisuri aloe împrumuturilor pe termen scurt și mediu.Aici vom face distincția băncilor sau altor organe financiare, de asemenea se face distincția între bonuri în formular și bonuri în cont curent.

Rolul Trezoreriei Statului este exprimat prin definiția dată în ultimul act normativ publicat în Monitorul Oficial al României nr.824 din 14.11.2002; un sistem unitar și integrat prin care statul asigură efectuarea operatiunilor de încasari și plăți privind fonduri publice, inclusiv cele privind datoria publică și a altor operațiuni ale statului, în condiții de siguranță și în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare „

De altfel, rolul și atribuțiile Trezoreriei Statului în România, ca instituție financiară, așa cum s-a implicat ea în administrarea fondurilor publice, de la înfințare, în anul 1993 și pînă în prezent, ar putea fi sintetizate astfel:

-casier al sectorului public, prin care se asigură încasarea veniturilor, efectuarea plăților și păstrarea disponibilităților bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor sociale de stat, ale bugetelor locale, ale fondurilor speciale și a celor în regim extrabugetar.

Prin această funcție, Trezoreria Statului asigură pe de- o parte, execuția de casă a operațiunilor de încasări și plăți și pe de altă parte asigurarea disponibilităților necesare pentru a face față în orice moment a angajamentelor asumate prin legile anuale bugetare;

-exercită un control fiscal asupra provenienței veniturilor și unul financiar preventiv, asupra efecuării plăților în privința respectării limitelor și destinației creditelor bugetare aprobate;

-efectuează operațiuni de încasari și plăți în contul instituțiilor publice, în urma constituirii și utilizării mijloacelor extrabugetare și a fondurilor speciale;

-atrage disponibilitățile din economie, pe calea împrumuturilor de stat de la persoane juridice și (sau) fizice, în vederea acoperirii golurilor temporare de casă și a deficitului bugetar;

Din disponibilitățile existente și din împrumuturile externe păstrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, aceasta poate efectua următoarele operațiuni:

-acoperă temporar deficitul bugetului de stat și al bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenți, nefinavigoare „

De altfel, rolul și atribuțiile Trezoreriei Statului în România, ca instituție financiară, așa cum s-a implicat ea în administrarea fondurilor publice, de la înfințare, în anul 1993 și pînă în prezent, ar putea fi sintetizate astfel:

-casier al sectorului public, prin care se asigură încasarea veniturilor, efectuarea plăților și păstrarea disponibilităților bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor sociale de stat, ale bugetelor locale, ale fondurilor speciale și a celor în regim extrabugetar.

Prin această funcție, Trezoreria Statului asigură pe de- o parte, execuția de casă a operațiunilor de încasări și plăți și pe de altă parte asigurarea disponibilităților necesare pentru a face față în orice moment a angajamentelor asumate prin legile anuale bugetare;

-exercită un control fiscal asupra provenienței veniturilor și unul financiar preventiv, asupra efecuării plăților în privința respectării limitelor și destinației creditelor bugetare aprobate;

-efectuează operațiuni de încasari și plăți în contul instituțiilor publice, în urma constituirii și utilizării mijloacelor extrabugetare și a fondurilor speciale;

-atrage disponibilitățile din economie, pe calea împrumuturilor de stat de la persoane juridice și (sau) fizice, în vederea acoperirii golurilor temporare de casă și a deficitului bugetar;

Din disponibilitățile existente și din împrumuturile externe păstrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, aceasta poate efectua următoarele operațiuni:

-acoperă temporar deficitul bugetului de stat și al bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenți, nefinanțat prin împrumuturi de stat sau până la alocarea unor sume cu această destinație pentru bugetul asigurărilor de stat;

-finanțează temporar deficitele bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și al Trezoreriei Statului, din exercițiul curent;

-efectuează plasamente financiare pe termen scurt la băncile comerciale prin BNR, care acționează ca agent al statului;

– gestionează datoria publică internă și externă, asigurând evidența și plata serviciului datoriei publice interne și externe;

– efectuează operațiuni privind drepturile de încasat și obligațiile de plată ale statului, în cadrul acordurilor și convențiilor guvernamentale;

-asigură contabilitatea privind execuția de casă pentru toate operatiunile de încasări și plăți privind veniturile și cheltuielile sectorului public;

-asigură funcționarea corespunzătoare a sistemului informațional contabil privind raportarea constituirii și utilizării fondurilor publice.

CAPITOLUL II

SISTEMUL DE ORGANIZARE ȘI PRINCIPALELE ATRIBUȚII ALE STRUCTURILOR TREZORERIEI STATULUI ÎN ȚARA NOASTRĂ

In România, Trezoreria Statului este concepută ca un sistem integrat, centralizat la nivelul Ministerului Finanțelor Publice și descentralizat în plan teritorial, cu unități funcționale și de gestiune financiară la nivel de municipii,orașe și comune, ale căror activități sunt coordonate de către Direcțiile de trezorerie și contabilitatea publică județene și de cea a Municipiului București.

Sistemul de organizare al trezoreriei finanțelor publice se prezintă astfel: – trezoreria centrală

trezoreria județeană și a municipiului București

trezoreria municipală

trezoreria orășenească

Trezoreria Centrală funcționează în cadrul Ministerului Finanțelor Publice și este reprezentată prin unitatea de management a Trezoreriei Statului și prin Direcția Generală a Contabilității Publice, avînd o mulțime de atribuțiuni cum ar fi; elaborarea instrucțiunilor privind organizarea și funcționarea trezoreriilor teritoriale și sprijină activitatea acestora; asigură evidența contabilă a constituirii și utilizării fondurilor statului; deschide credite bugetare dispuse de ordonatorii principali de credite; gestionează contul corespondent al trezoreriei aflat la Banca Națională sau la băncile comerciale după caz; efectuează operațiile de decontare între unitățile trezoreriilor județene; gestionează datoria publică internă și externă;efectuează plasamente financiare pe termen;

In cadrul Trezoreriei Centrale funcționează o serie de compartimente și servicii funcționale așa cum rezultă din schema alăturată, schema nr.1.

La nivel teritorial, Trezoreriile Statului sunt organizate astfel:

-Direcțiile de trezorerie și contabilitate publică județene și cea a Municipiului Bucuresti, care funcționează în cadrul Direcțiilor Generale ale finanțelor publice județene și Municipiului București.

Aceste unități nu au relații directe cu ordonatorii de credite sau cu alți subiecți din economie, care efectuează operațiuni de încasări și plăți, ele au rolul de a coordona activitatea unităților teritoriale din subordine și să asigure fluxul informațional către Trezoreria Centrală,ele reprezintă o verigă a acesteia specializată ăn activitatea de coordonare și sintetizare a fluxurilor financiare ale trezoreriilor de pe întreg teritoriul județului,avînd ca atribuțiuni principale, organizarea și coordonarea activității de trezorerie la organele financiare teritoriale,în conformitate cu instrucțiunile elaborate în acest scop și dispune măsuri pentru îmbunătățirea activității.

Trezoreriile municipale, orășenești și rurale efectuează operațiunile propriu-zise privind execuția de casă și componentele bugetului general consolidat; încasează veniturile din impozite ,taxe și alte venituri în numerar de la agenții economici,instituții publice și contribuabili; eliberează numerar la cererea instituțiilor publice din conturile acestora;efectuează plăți persoanelor fizice privind anumite drepturi bănești ;conduce corect și la zi evidența intrărilor și ieșirilor de numerar,stabilește soldul zilnic al trezoreriei;asigură aplicarea măsurilor privind integritatea și securitatea numerarului existent în caseria proprie,urmărește ca încasarea veniturilor să se facă cu încadrarea în conturile sintetice și analitice,corespunzătoare subdiviziunilor clasificației bugetare și asigură evidenta analitică pe plătitor; verifică și exercită controlul asupra documentelor de plăți și deschideri de credite prezentate de instituțiile publice;asigură la finele anului închiderea conturilor sintetice și analitice;analizeayă ,verifică și înregistrează notele de de compensare prezentate de contribuabili,privind compensările între unele impozite;

Prezentăm în continuare sistemul de organizare a unei trezorerii județene (schema nr. 2)

Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică Bistrița-Năsăud și-a început activitatea la data de 01.08.1994 și are în componența sa 4 trezorerii teritoriale:

-Trezoreria Municipală Bistrița

-Serviciul Trezorerie Beclean;

-Serviciul Trezorerie Năsăud;

-Serviciul Trezorerie Sângeorz- Băi

Structura organizatorica a DGFP Bistrița-Năsăud este prezentată în urmatoarea structură:

CAPITOLUL III

METODE DE DIMENSIONARE A CHELTUIELILOR BUGETARE

Prin intermediul indicatorilor bugetului de stat reflectă necesitățile de resurse financiare ale statului ce decurg din înfăptuirea programului guvernamental propus pentru perioada imediat următoare, iar pe de altă parte posibilitățile de acoperire ale acestor resurse. Un buget modern presupune folosirea unor tehnici ale previziunii macroeconomică care să ne poată permite evidențierea impactului economic,social și politic.

Pentru dimensionarea veniturilor și cheltuielilor bugetare se folosesc următoarele metode clasice: metoda automată,metoda majorării și metoda evaluării directe.

Metode clasice

Metoda automată folosește ca bază pentru întocmirea bugetului pe anul următor(t + 1) veniturile și cheltuielile penultimului an ( t – 1) al cărui exercițiu a fost încheiat.Se întîmplă aceasta deoarece la întocmirea procentului de buget pentru anul următor nu se cunosc încă realizările certe ale bugetului pe anul în curs( t).Această metodă este simplă,fără să necesite un volum mare de lucrări,dar are un dezavantaj ce este departe de realitate;

Metoda majorării ține cont de rezultatele exercițiilor bugetare pe o perioada de cinci sau mai mulți ani consecutivi din perioada premergătoare a anului pentru care se elaborează proiectul de buget.Pe baza acestor date determinăm ritmul mediu-annual de creștere( sau descreștere) a veniturilor și cheltuielilor bugetare.Cele două, metode automată și a majorării nu corespund unei practici bugetare moderne,care are cerința principală evaluarea cât mai realistă a nevoilor și a posibilităților de procurare a resurselor publice.

Metoda evaluării directe înlocuiește cele două metode prin efecuarea unor calcule pentru fiecare sursă de venit și fiecare categorie de cheltuieli, pentru aceasta se au în vedere execuția prteliminată a bugetului pe anul bugetar următor . Dimensionarea indicatorilor bugetari se realizează în directa corelație cu nivelul produsului intern brut care este previzionat pentru anul următor a lui în curs,în condițiile unei rate estimate inflației și unui nivel previzibil al cursului de schimb al monedei naționale.

2. Metode moderne

Sistemul planificare, programare, bugetizare (P.P.B.S.). Aceată metodă este o metodă de tip american care urmărește identificarea activităților ce urmează a fi îndeplinite pe termen lung, cu cuantificarea costurilor și avantajelor.Esența metodei constă în aceea că se pune accent pe identificarea finalităților pentru fiecare domeniu în parte. In acest mod se realizează o descentralizare a deciziei, dar cu dezavantajul că asumarea răspunderii la nivelul noilor centre descentralizate ale deciziei implică determinarea precisă a obiectivelor și mai ales corelarea acestora cu prevederile surselor existente.

Fazele metodei P.P.B.S. sunt: planificarea ,programarea și bugetizarea.

Planificarea ne arată perspectiva pe termen lung privind a anumită strategie administrativă.

Programarea ne definește clar obiectivul de urmat pentru realizarea unor programe.In această fază se include costurile directe și indirecte pe care le implică fiecare program și se folosesc toate informașiile necesare pentru recalcularea costurilor.

Bugetizarea înseamnă încrierea în bugetul de stat a tranșei anuale din creditul bugetar aferent programului respectiv.După alegerea programului acesta va fi finanțată pe parcursul mai multor exerciții bugetare,iar în bugetul fiecărui an se va reflecta tranșa corespunzătoare pentru realizarea obiectivelor din program care sunt prevăzute pentru acel an.

Baza bugetară zero (Z.B.B.). Aceasta metodă constă în a alege acea combinație de programe care să preantâmpine creșterea excesivă a cheltuielilor bugetare de la an la an.

Elaborarea bugetului presupune justificarea programelor alternative bazate pe costuri diferite, inclusiv o bază zero, sau cel mai scăzut nivel de cost la care se poate realiza obiectivul propus.Parlamentul reexaminează bugetul în mod sistematic, la intervale regulate de timp, ca și cum ar porni de la zero.Folosirea acestei metode se bazează pe identificarea valorii prezente a programelor alternative și pe ierarhizarea acestora în raport de două criterii:

criteriul avantajului( beneficiului ) net

criteriul raportului avantaj / cost, sau al efectului obținut la unitatea de efort.

In situația în care pentru fiecare proiect care are avantajul net pozitiv sau pentru care raportul avantaj/ cost este mai mare decit unitatea B/C mai mare decît 1 se consideră a fi eligibil pentru finanțare.

Raționalizarea opțiunilor bugetare (R.C.B.). Metoda se bazează pe analiza sistematică, folosită pentru dimensionarea indicatorilor bugetari, în contextul gestionării prin obiective a resurselor publice. Această metodă este o metodă coerentă de elaborare a bugetului (definirea obiectivelor, alegerea mijloacelor posibile de utilizat), de execuție a acestuia (programare și gestionare) și de control (compararea rezultatelor obținute cu cele propuse și formularea previziunilor pentru viitor).

Fazele acestei metode sunt:, studiul,decizia,execuția,controlul

Managementul prin obiective (M.B.O.) S-a încercat metoda managementului prin obiective la nivelul ministerelor federale.

M.B.O. este o metodă de fundamentare a bugetului în cadrul căruia se identifica în ce masură alocarea resurselor asigură realizarea obiectivelor fixate prin program. Aceaastă metodă pune accentul pe identificarea finalităților sau țintelor pentru fiecare domeniu de activitate,ea a fost concepută ca metodă pe o perioadă de cinci ani ,care să permită o coordonare a obiectivelor între ministere ,avînd drept scop identificarea opțiunilor orizontale privind diferențierea mărimii creditelor bugetare pe ministere.

CAPITOLUL IV

PRINCIPIILE DE BAZĂ PRIVIND MODUL EFECTUĂRII CHELTUIELILOR BUGETARE PRIN INTERMEDIUL TREZORERIEI STATULUI

4.1. Regulile stabilite prin Legea finanțelor pentru efectuarea cheltuielilor bugetare.

Cheltuielile publice cuprind totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul instituțiilor publice( aparat de stat, armată, instituții social culturale,cercetare ștințifică și garanție națională),cheltuieli care se acoperă,fie de la buget(de stat sau local), fie din fonduri extrabugetare sau de la bugetele proprii ale instituțiilor pe seama veniturilor obținute de acestea.

Cheltuielile bugetare sunt cele care se acoperă de la bugetul de stat,local și bugetul asigurărilor sociale de stat.Cheltuielile bugetare au o sferă de aplicare mai restrânsă decât cheltuielile publice sunt cuprinse în sfera cheltuielilor publice.Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli publice ,dar cheltuielile publice nu toate sunt cheltuieli bugetare.Cheltuielile bugetare le găsim prinse în bugete în cadrul sistemului de bugete și sunt aprobate de cadrul legislativ sub formă de credite bugetare.

Cheltuielile bugetare sunt sume prevăzute și aprobate în bugetele componente ale bugetului general consolidat, în limitele și potrivit destinațiilor stabilite prin bugetele respective.

In România în buget sunt cuprinse cheltuieli utilizând clasificația O.N.U, folosind următoarele grupări: funcționale, economice, administrative

Clasificația funcțională cuprinde:

-servicii publice generale;

-apărarea națională,ordine publică,siguranță națională;

-cheltuieli social culturale(sănătate,învățămînt);

-servicii și dezvoltare publică,locuințe,mediu și ape;

-actiuni economice;

-alte acțiuni (cercetare științifică);

-transferuri de la buget de stat;

-împrumuturi acordate;

-plăți dobânzi;

-fonduri de rezervă;

Clasificația economică cuprinde cheltuieli curente și cheltuieli de capital.

Cheltuielile curente sunt:

-cheltuieli de personal;

-cheltuieli materiale și servicii;

-subvenții( alocații de la bugetul de stat pentru instituții publice,subvenții pentru diferențe de preț,subvenți pe produse și activități);

-prime;

– transferuri:- consolidate(de la bugetul de stat la bugetele locale,fonduri speciale) ;

– neconsolidate( locuințe,burse,alocații pentru copii,pensii și ajutoare);

-dobânzi aferente datoriei publice;

-rezerve;

Cheltuieli de capital cuprind:

-împrumuturi acordate

– rambursări de credite și plăți de dobănzi și comisioane la credite: externe ți interne.

Clasificația administrativă se referă la repartizarea fondurilor publice la nivelul ordonatorilor : principali,secundari și terțiari.

Rolul cheltuielilor publice în viața economică este influențat de anumiți factori , cum ar fi: industrializarea conduce la o creștere complexă a activității economice; dezvoltarea economică determină creșterea cererii de servicii specifice( cultură,sănătate,educație,acțiuni sociale)

Fluxul finanțării cheltuielilor bugetului public prin Trezoreria Statului cuprinde două faze, și anume:

A. Deschiderea creditelor bugetare;

B. Angajarea și utilizarea creditelor.

Creditul bugetar (suma aprobată prin buget) reprezintă limita maximă până la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul exercițiului bugetar și/sau din exerciții anterioare pentru acțiunile multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanța și efectua plăți din buget pentru alte acțiuni.

Pentru efecuarea cheltuielile bugetare, sunt stabilite cîteva reguli de bază reglementate prin legea finanțelor publice (nr.500/11.07.2002). Asfel:

-cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi specifice și în legile bugetare anuale:

-nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugete și nici angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru cheltuiala respectivă;

-cheltuielile din fonduri publice nu pot fi angajate, ordonanțate și plătite dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare.

Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii de credite răspund de:

-angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate și aprobate;

-angajarea și utilizarea creditelor bugetare trebuie să se bazeze pe o gestiune financiară

-asigurarea integrității bunurilor încredințate instituției pe care o conduc;

-organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și execuției bugetare;

-emiterea de către Ministerul Finanțelor Publice pentru deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise la trezoreria statului pe numele acestor coordonatori.

-repartizarea pe trimestre veniturile și cheltuielile prevăzute în bugetul de stat pentru:bugetul propriu, bugetul unitaților subordonate și celorlalte subdiviziuni ale clasificației bugetare;

-efectuarea de virări de credite bugetare între subdiviziunile clasificației bugetare în competența acestora pentru bugetul propriu și pentru bugetele unităților subordonate dacă cheltuielile nu s-au angajat începând cu iulie a anului financiar bugetar, cu excepția alocațiilor pentru cheltuielile de personal și capital;

-efecuarea de virări de la un capitol la altul;

-ordonatorii de credite pot delega dreptul de folosire și repartizare a creditelor bugetare numai înlocuitorilor de drept;

-angajează și efectuează cheltuieli din sumele aprobate prin bugetul de stat numai cu viza prealabilă de control preventiv, după cum prevăd normele sau ordinele:

– Controlului financiar preventiv intern (propriu);

– Ministrului Finanțelor Publice;

– Curții de Conturi a României;

-analizează trimestrial necesitatea menținerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispozitii legale sau a altor cauze, sarcinile au fost desființate sau amânate, propunând Ministerului Finanțelor Publice anularea acestora.

In cadrul fiecarei instituții bugetare funcționează compartimente de contabilitate subordonate conducatorului instituției respective, care are calitatea de ordonator de credite bugetare.Aceste compartimente de contabilitate își desfășoară activitatea specifică în conformitate cu normele metodologice emise de Ministerul Finantelor Publice sau de către Guvern, conform competențelor legale ale acestora cu privire la executarea bugetului și contabilitatea operațiunilor ce privesc veniturile, cheltuielile și patrimoniul instituției publice unde funcționează aceste compartimente.

Competențele compartimentelor de contabilitate din instituțiile publice intra în funcțiune odată cu începerea execuției bugetare la începutul anului bugetar și se încheie odată cu întocmirea și aprobarea bilanțului contabil, a contului de execuție bugetară, a anexelor și raportului de gestiune anual care se păstrează o perioadă de 50 de ani după Legea nr.82/1991, a contabilității. Cu alte cuvinte, competențele au la bază gestiunea anuală a veniturilor și cheltuielilor bugetare și a existenței și miscării patrimoniului public al instituției repective.Principalele competente care atrag și responsabilitățile acestor compartimente sunt urmatoarele:

-organizează și țin la zi contabilitatea instituției publice și păstrează documentele contabile în cursul exercițiului financiar al anului respectiv;

-acordă viza de control preventiv pentru angajarea și efectuarea de cheltuieli prevăzute în bugetul instituției înainte de a fi aprobate de ordonatorul de credite;

-întocmesc și prezintă la termenele prevăzute de dispozițiile legale dările de seama contabile asupra execuției bugetare;

-efectuarea cheltuielilor și înregistrarea în contabilitatea instituțiilor se va face numai pe bază de acte justificative, semnate de cei care au efecuat operațiunile la locul și data producerii acestora, aprobate de conducătorul instituției vizate de controlul financiar preventiv care trebuie să cuprindă toate elementele cantitative și valorice prin care se evaluează operațiunile respective.

Conturile anuale de execuție ale ordonatorilor de credite întocmite de compartimentele de contabilitate cuprind:

La venituri:

– prevederile bugetare aprobate inițial;

– prevederi bugetare definitive și încasări realizate;

La cheltuieli:

– creditele aprobate inițial;

– credite definitive

– plăți efectuate.

Compartimentele de contabilitate organizează și activitatea de achiziții publice;

Execuția cheltuielilor bugetului de stat reprezintă activitatea de efectuare a cheltuielilor prevăzute și aprobate prin acest buget.

In legile bugetare anuale sunt stabilite și aprobate creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar, după clasificația economica, funcționala și pe surse de finanțare.

Creditele bugetare sunt nerambursabile și nepurtătoare de dobândă, ele vizând finanțarea bugetară definitivă și gratuită;

Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pentru tot anul bugetar;

Creditele bugetare aprobate nu pot fi majorate fără a se preciza sursele de finanțare; exceptie fac alocațiile pentru cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatorii principali de credite și în cadrul acestora, pe capitole, ce nu pot fi majorate; de asemenea, aceste alocații nu pot fi virate și utilizate la alte articole de cheltuieli;

De asemenea creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite, sau utilizate pentru finanțarea altui capitol decît cel aprobat inițial, pentru că virările de credite bugetare între subdiviziunile clasificației bugetare, precum și între programe sunt în competența ordonatorilor principali de credite, numai pentru bugetul propriu și bugetele instituțiilor subordonate, și se pot efectua cu acordul Ministerului Finanțelor Publice, începand cu trimestrul al III-lea al anului bugetar, în limita a 10% din prevederile capitolului bugetar, la nivelul ordonatorului principal de credite, și, respectiv, 5% din prevederile programului, care urmează, însă, a se suplimenta cu cel putin o lună înainte de angajarea cheltuielilor.De asemenea nu se pot realiza virări de credite bugetare de la capitolele care au fost majorate din fondurile de rezerva bugetară și de intervenție la dispoziția Guvernului;

Menținerea unor credite bugetare este analizată lunar de către ordonatorii principali de credite,care pot formula propuneri de anulare a acestora dacă se constată că nu sunt necesare.

Situația virărilor de credite bugetare este transmisă lunar Ministerului Finanțelor de către ordonatorii principali de credite bugetare, în termen de 5 zile de la sfârsitul lunii;

Menținerea unor credite bugetare este analizată lunar de către ordonatorii principali de credite care pot formula propuneri de anulare a acestora dacă se constată că nu sunt necesare.Creditele bugetare anuale la ordonatorii principali de credite, finanțați din bugetul de stat, majorează fondul de rezervă bugetară prevăzut în bugetul de stat, la dispoziția guvernului.

Creditele bugetare aprobate și care nu au fost utilizate până la sfârșitul exercițiului bugetar sunt anulate.

Rolul cheltuielilor publice în viața economică este influențat de anumiți factori cum ar fi : factori de ordin economic: cresterea PIB pe locuitor ,repartiția veniturilor; factori de ordin social: atitudinea populației la politica fiscală și în general; factori de ordin extern: demagogia, tehnologizarea.

Creditele se solicită pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru și în limita prevederilor trimestriale: cererea se prezintă pînă în ziua de 20 din ultima lună a trimestrului,împreună cu o notă de fundamentare,precum și dispoziția bugetară pentru repartizarea creditelor aferente cheltuielilor propri,precum și pentru instituțiile din subordine.

Creditele din bugetul de stat pentru transferuri către bugetele locale se deschid de Ministerul Economiei și Finanțelor pe seama direcției de trezorerie județene și a municipiului București,iar acestea la rîndul lor,repertizează creditele bugetare la trezoreriile teritoriale din județul respectiv,sau sectoarele municipiului București.

In cazul în care în cursul execuției apar situații când creditele deschise trebuie retrase în parte sau în totalitate,această operațiune se efectuează din inițiativa ordonatorului principal de credite,a celui secundar sau terțiar ,după caz. Ordonatorul de credite principal întocmește Dispoziție bugetară pentru retragerea creditelor deschise pe care o prezintă la trezorerie unde are deschis contul de credite , care verifică existența disponibilităților de credite și înregistrează reducerea creditelor deschise cu suma înscrisă în document.

In vederea efectuării cheltuielilor bugetare se parcurg urmatoarele etape intermediare celor ale execuției cheltuielilor bugetare: repartizarea trimestrială și deschiderea creditelor bugetare ,așa cum rezultă din schema nr.3.

SCHEMA NR. 3

In cadrul execuției cheltuielilor publice pot apare unele situații deosebite, care se soluționează prin intermediul Ministerului Finanțelor Publice, respectiv:

Când au loc treceri de unități, sarcini sau acțiuni de la un ordonator principal de credite la altul se introduc modificări corespunzatoare în bugetele acestora și în structura bugetului de stat, fără a fi afectate echilibrul și rezerva bugetară;

Când se desființează sau se amâna unele sarcini ale trimestrului sau ale anului bugetar, ordonatorii principali analizează necesitatea menținerii creditelor bugetare aferente acestora, propunând Ministerului Finanțelor Publice anularea creditelor bugetare.

4.2.Principiile bugetare de bază privind modul de efectuare a cheltuielilor bugetare prin intermediul Trezoreriei Statului

Trăsătura caracteristică guvernării sectorului public este definirea unor reguli definite ca restricții asupra alegerii tehnologiilor pentru intesificarea scopurilor : reforme(reforma bugetară,reforme juridice,descentralizarea)ce converg toate spre realizarea scopurilor vitale pentru prosperirea cetățenilor.

Se accentuează tot mai mult nevoia trecerii de la guvernarea regulii la guvernarea scopului,trecerea de la un buget structurat pe categorii într-un buget pe programme.Descentralizarea a jucat un rol însemnat în complectarea introducerii procesului bugetar pe programme și crearea cadrului legislative adecvat și relevant.Descentralizarea s-a manifestat prin transferul activităților de la administrația locală,corespunzător transferului competanței decizionale de sus în jos și restructurarea administrației locale pentru a le crețte puterea mai ales în etapa de implementare a procesului bugetar.

Regulile pot fi gestionate de personalul administrativ dar obiectivele trebuie realizate de profesioniști,pe baza experienței profesionale să se procedeze la furnizarea bunurilor și serviciilor în sectorul public.

1. Principiul dublei autorizări a cheltuielilor bugetare

Cheltuielile ce se efectuează din bugete au la bază două autorizări: autorizarea legală și autorizarea bugetară.

Autorizarea legală este legea ca act juridic din care rezultă, direct sau indirect, o obligație de plată în sarcina statului, iar autorizarea bugetară este creditul prin care se afectează fondurile banești necesare stingerii obligațiilor de plată.

Astfel potrivit art. 14 (2) din Legea nr. 500/2002 a finanțelor publice se prevede "Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugete și nici angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială". Baza legală prin care se autorizează cheltuiala nu este constituită numai din legi (stricto senso), ci și din alte acte normative. Actele normative constituie baza legală pentru autorizarea cheltuielii numai dacă din acestea rezultă, direct sau indirect, o obligație de plată în sarcina statului (organismelor publice).

Autorizarea bugetară este o consecința a autorizarii legale.

Din perspectiva ordonatorului (instituției publice), creditul reprezintă un titlu de creanță asupra casei statului (trezoreriei), în baza (și în limita) căruia titularii bugetelor aprobate pot dispune acesteia să plătească datoriile rezultate în urma executării angajamentelor juridice.

Din perspectiva agentului plătitor (trezoreriei), creditul reprezintă acea parte din fondurile publice (constituite pe căile prevazute de lege) în limita cărora poate efectua plăți din dispoziția titularului de creanță.

Autorizarea bugetară este o condiție necesară pentru efectuarea cheltuielii, dar nu și suficientă.

Principiul autorizării bugetare a cheltuielii fiind reglementat de Legea nr. 500/2002 prin art. 14 (3) si art. 4 (2), conform cărora: “Nici o cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonantață și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare.”

2. Principiul specializării bugetare

Autorizarea bugetară nu este globală. Aceasta impune o specializare a creditului pe categorii de cheltuieli. Specializarea creditului este reglementată de Legea nr. 500/2002 la art. 12 si art. 2 (9 -11), astfel: cheltuielile bugetare se înscriu și se aprobă în buget pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică și destinația acestora, potrivit clasificației bugetare.”

Specializarea creditului se materializează în structurarea bugetului pe subdiviziuni ale clasificației bugetare. Potrivit Legii nr. 500/2002, subdiviziunile clasificației bugetare în care este structurat bugetul sunt: părți, capitole, subcapitole, titluri, articole și alineate.

Cu cât specializarea bugetară este mai detaliată și virările de credite sunt condiționate de autorizări prealabile ale unei autoritați bugetare, cu atât organizarea de finanțe publice este mai rigidă și gestiunea este orientată spre resurse. Reciproc, cu cât creditul este mai globalizat, iar intervențiile unei autorități bugetare pe parcursul execuției sunt mai reduse, cu atât organizarea de finanțe publice este mai flexibilă și gestiunea este orientată spre obiective.

Autorizarea bugetară impune încadrarea cheltuielii în credit, iar specializarea autorizării bugetare impune concordanța dintre destinația și natura cheltuielii ce urmează a fi efectuată cu cea a creditului ce urmează a fi imputat (din care se suportă cheltuiala).

3. Principiul anualitătii bugetare și acțiunile multianuale

Anualitatea bugetară și necesitatea de a conferi bugetului caracterul unui plan de perspectivă au impus diferențierea (disocierea) autorizării bugetare în credit bugetar și credit de angajament. In esența, creditul bugetar reprezintă o autorizare de plăți, iar creditul de angajament reprezintă o autorizare de angajamente care, în parte, poate genera plăți și în exercițiile viitoare.

Bugetul nu mai este un act de planificare limitat strict la un exercițiu bugetar. El cuprinde acțiuni anuale (în general cele curente, cu caracter repetitiv) și acțiuni multianuale structurate în programe, subprograme, obiective etc. Aspectele referitoare la diferențierea autorizării bugetare sunt reglementate de Legea nr. 500/2002, după cum urmează: Art. 2 (14) credite destinate unor acțiuni multianuale – sume alocate unor programe, proiecte, subproiecte, obiective și altele asemenea, care se desfășoară pe o perioadă mai mare de un an și dau loc la credite de angajament și la credite bugetare;” Art. 4 (5) “Pentru acțiunile multianuale se înscriu în buget, distinct, creditele de angajament și creditele bugetare.”

Creditul de angajament reprezintă – limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate, în timpul exercițiului bugetar, iar creditul bugetar reprezintă – suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanța și efectua plăți pentru angajamentele contractate în cursul exercițiului bugetar și/sau din exerciții anterioare pentru acțiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanța și efectua plăți din buget pentru celelalte acțiuni.

Specializarea autorizării bugetare și creditele de angajament și creditele bugetare pentru acțiunile multianuale este legată de gestiunea bugetară pe bază de programe, ceea ce înseamna orientarea acesteia spre rezultate.

4.Principiul universalității

Veniturile și cheltuielile se includ în buget în totalitate,în sume brute.Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, excepție făcând veniturile din donații,sponsorizări a căror destinație este precisă și obligatorie.

5.Principiul unității monetare

Toate operațiunile bugetare se înscriu și se exprimă în monedă națională.Procesul complex al elaborării și execuției bugetului de stat este supus unor reguli mai mult sau mai puțin rigide.

Bugetul se prezintă ca un act de previziune administrativă și în același timp,este un tablou comparativ al veniturilor ți al cheltuielilor publice aferente perioadei la care se referă.Aceste principii bugetare diferă de la o țară la alta și de la o perioadă la alta în cadrul aceluiași stat.

Anualitatea este primul principiu bugetar aplicat în practică care s-a menținut de-a lungul timpului,deși conținutul tradițional a fost uneori reconsiderat din rațiuni tehnice legate de asigurarea stării de echilibru sau din cauze economice referitoare, mai ales,la finanțarea cheltuielilor de investiții care necesită alocarea resurselor pe intervalle mai mari de un an. Acest principiu a fost impus inițial,din considerente de natură politică.In virtutea principiului anualității,puterea legislativă a fiecărei țări trebuie să se pronunțe anual în legătură cu toate veniturile și cheltuielile înscrise în buget,precum și analiza modului de realizare a veniturilor și efectuarea cheltuielilor în perioada precedentă.

CAPITOLUL V

ETAPELE EXECUȚIEI CHELTUIELILOR BUGETARE

Operațiunile implicate la nivelul instituției publice, în legătură cu execuția cheltuielilor sunt grupate în urmatoarele etape: angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata, prezentate în schema nr.4 .

SCHEMA NR.4

Primele trei operații – angajarea, lichidarea și ordonanțarea – sunt efectuate de către conducătorii instituțiilor publice (ordonatorii de credite bugetare) sau de către împuterniciții acestora.

A patra operație – plata – se efectuează de către gestionarii de bani publici

(casieri sau contabili publici).

Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și potrivit destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice.

1. Angajarea cheltuielilor bugetare îmbracă două forme:

-angajamentul legal ;

-angajamentul bugetar individual și global;

Angajarea cheltuielilor trebuie să se facă întotdeauna în limita disponibilului de credite bugetare.

Angajamentele legale pot fi, la rândul lor, provizorii și individuale.

Angajamentele provizorii se referă la cheltuielile curente de natură administrativă ce se efectuează în mod repetat în cursul unui exercițiu bugetar, materializate în bugete previzionale, ordonatorul de credite avînd obligația să verifice ca acestea să nu fie depășite de valoarea angajamentelor legale individuale.

În cazul angajamentelor legale individuale aprobate până la sfârșitul anului, acoperite de aceste angajamente legale provizorii, nu trebuie avizate de persoana împuternicită să exercite controlul financiar preventiv; viza de control financiar preventiv este necesară doar pentru angajamentele legale individuale ce depășesc valoarea angajamentelor legale provizorii.

Angajamentele bugetare se realizează prin emiterea unui document scris privind angajamentul bugetar individual și global, prin care se certifică existența unor credite bugetare disponibile și se pun în rezervă (se blochează) creditele aferente unei cheltuieli, respectîndu-se destinația stabilită în buget.

Propunerile de angajamente însoțite de toate documentele justificative aferente se înaintează din timp persoanei împuternicite cu exercitarea controlului financiar preventiv în vederea acordării vizei, urmînd ca la sfârșitul anului să analizeze modul de realizare a cheltuielilor ce au făcut obiectul angajamentelor bugetare globale, precum și dacă totalul angajamentelor legale individuale aferente acestora este la nivelul angajamentelor legale provizorii. Astfel, dacă nu se constată diferențe semnificative între cheltuielile previzionate și cele definitive, este avizat (semnat, ștampilat) angajamentul bugetar global ce devine definitiv. În cazul în care se observă diferențe semnificative, atunci se hotărăște includerea în viitor a cheltuielilor ce au făcut obiectul angajamentelor bugetare globale în categoria angajamentelor bugetare individuale. După vizarea angajamentului bugetar de către persoana împuternicită să exercite controlul financiar preventiv, acesta este semnat de către ordonatorul de credite și transmis compartimentului contabilitate pentru înregistrare.

Angajamentele bugetare pot să fie , individuale care sunt specifice unei anumite operațiuni care urmează să se efectueze, și angajamente bugetare globale care este aferent angajamentului legal provizoriu care privesc cheltuielile curente de funcționare de natură administrativă cum ar fi:

– cheltuieli de deplasare;

– cheltuieli de protocol;

– cheltuieli de întreținere și gospodărire (iluminat, apa, canal, încălzit, salubritate, poșta, telefon, furniture de birou);

– cheltuieli cu chiriile;

– cheltuieli cu abonamentele;

Creditele bugetare neangajate, precum și creditele bugetare angajate și neutilizate pănă la finele exercițiului bugetar sunt anulate de drept.

Prezentăm alăturat formele angajării cheltuielilor bugetare în schema nr.5

SCHEMA NR.5

2. Lichidarea cheltuielilor bugetare este a doua etapă a execuției în cadrul căreia se verifică existența angajamentelor și realitatea sumei datorate pe baza documentelor care atestă produsele livrate, lucrările executate și serviciile prestate (factură fiscală; factură; state de plată în cazul salariilor etc.). Aceste documente sunt analizate de persoana împuternicită de ordonatorul de credite să efectueze lichidarea cheltuielilor.

Verificarea existenței obligației de plată se realizează prin verificarea documentelor justificative din care să rezulte pretenția creditorului, precum și realitatea serviciului efectuat.

Documentele care atesta bunurile livrate, lucrările efectuate și serviciile prestate sau din care reiese obligații de plată certe se vizează pentru “ Bun de plata” de ordonatorul de credite sau de persoana delegată cu aceste atribuții prin care se confirmă că:

– bunurile furnizate au fost recepționate;

– lucrările au fost efectuate și serviciile prestate;

– condițiile cu privire la legalitatea efectuării sunt îndeplinite conform legii.

3.Ordonanțarea plății cheltuielilor bugetare este documentul intern prin care ordonatorul de credite dă dispoziție conducătorului compartimentului financiar (financiar-contabil) să întocmească instrumentele de plată a cheltuielilor.

Primele trei faze ale procesului execuției cheltuielilor bugetare se realizează în cadrul instituției publice, răspunderea pentru angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor revenindu-i ordonatorului de credite bugetare sau persoanelor delegate să exercite această calitate. .

Inainte de a fi transmisă compartimentului financiar pentru plată ordonanțarea la plată se transmite pentru avizare persoanei împuternicite să exercite controlul financiar preventiv.

Scopul acestei avizări este de a stabilii că:

-ordonanțarea la plată a fost emisă corect;

-ordonanțarea la plată corespunde cu cheltuielile angajate și suma respectivă este exactă;

-cheltuiala este înscrisă la subdiviziunea corespunzătoare din bugetul aprobat;

-există credite bugetare disponibile

-documentele justificative sunt în conformitate cu reglementările în vigoare;

-numele și datele de identificare ale creditorului sunt corecte;

Primele trei faze ale procesului de execuție bugetară a cheltuielilor se realizează în cadrul instituției publice, răspunderea pentru angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor revenindu-i ordonatorului de credite bugetare, sau persoanelor împuternicite conform legii.

4. Plata cheltuielilor bugetare este efectuată de persoanele autorizate numite contabil, în limita creditelor bugetare și a destinațiilor aprobate, prin unitățile de trezorerie la care au conturi deschise, cu excepția plăților în valută, care se efectuează prin bănci. Instrumentele de plată folosite de către instituțiile publice sunt cecul de numerar și ordinul de plată pentru trezoreria statului (OPHT) semnate de conducătorul compartimentului financiar (financiar-contabil) și de către persoana cu atribuții în efectuarea plății.

Plata se efectuează de conducătorul compartimentului financiar contabil numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

-cheltuielile care urmează să fie plătite au fost angajate, lichidate și ordonanațate;

-există credite bugetare deschise- repartizate sau disponibilități în conturi de disponibil;

-subdiviziunea bugetului aprobat de la care se efectuează plata este corectă și corespunde naturii cheltuielilor respective;

-există toate documentele justificative care să justifice plata;

-semnăturile de pe documentele justificative aparțin ordonatorului de credite sau persoanelor desemnate de acesta să exercite atribuții ce decurg din procesul executării cheltuielilor bugetare, potrivit legii;

-suma datorată beneficiarului este corectă;

-documentele de angajare și ordonanțare au primit viza de control financiar preventiv;

-documentele sunt întocmite cu toate datele cerute de formular,

-alte condiții prevăzute de lege;

In vederea efectuării cheltuielilor, instituțiile publice au obligația de a prezenta unitățiilor de trezorerie și contabilitate publică la care au conturile deschise, bugetul de venituri și cheltuieli aprobat și repartizat pe trimestre, pe modelele elaborate de Ministerul Finanțelor Publice.

Pentru efectuarea cheltuielilor de capital instituțiile publice vor prezenta unitățiilor de trezorerie și contabilitate publică și programul de investiții aprobat în condițiile legii.

Creditele bugetare aprobate în buget vor putea fi utilizate la cererea ordonatorilor de credite numai după deschiderea de credite de către ordonatorii principali de credite.

Deschiderea conturilor de cheltuieli și de disponibilității de către instituțiile publice se efectuează potrivit normelor privind organizarea și funcționarea trezoreriilor statului.

Dreptul de administrare și dispoziție asupra conturilor de cheltuieli bugetare sau de disponibilități , deschise la unitațile de trezorerie și contabilitate publică, se va exercita în mod exclusiv de către instituțiile publice pe seama cărora au fost deschise, prin personae special împuternicite în acest sens, după comunicarea de către trezorerie a împuternicirilor și a fișelor cu specimene de semnături ale persoanelor abilitate să efectueze plata, împreună cu amprenta ștampilei.

Ordinele de plată se emit pe numele fiecărui creditor.Aceste vor fi datate și vor avea înscrise în spațiul rezervat obiectul plății și subdiviziunea bugetului aprobat de la care se face plata.

Ordinele de plata se înscriu într-un registru distinct, vor purta un număr de ordine unic, începînd cu numărul 1 în ordine crescătoare pentru fiecare ordonator de credite și pentru fiecare exercițiu bugetar.

Un ordin de plată nu poate să cuprindă plății referitoare la mai multe subdiviziuni ale bugetului aprobat.

Ordinele de plata se emit pe baza documentelor justificative din care să reasă că urmează să se achite integral sau parțial o datorie contractată și justificată.

Se exceptează de la această regula ordinele de plată ce se emit pentru plata de avansuri.

Din conturile de cheltuieli bugetare sau de disponibilități, după caz instituțiile publice pot ridica, pe baza de cecuri pentru ridicare în numerar, numerarul pentru efectuarea plăților de salarii, premii, deplasări, precum și pentru alte cheltuieli care nu se pot efectua prin virament, cum ar fi: drepturi cu caracter social, burse pentru elevi și studenți, ajutoare etc.

In fila de cec se menționează și natura cheltuielilor care urmează să se efectueze din numerarul ridicat.

Cecul pentru ridicarea numerarului se prezintă trezoreriei la compartimentul control și evidența cheltuielilor bugetare însoțit de documentele de plăți privind necesitatea și oportunitatea cheltuielii propuse,se verifică și vizează după care se transmite la caserie unde se face plata.

Instituțiile publice vor lua măsurile necesare pentru reducerea la maximum a plăților în numerar, efectuănd prin caseria proprie numai acele cheltuieli de volum redus care nu se justifică a fi efectuate prin virament.

CAPITOLUL VI

CONTROLUL EXERCITAT ÎN LEGĂTURĂ CU PLĂȚILE EFECTUATE DIN CREDITE BUGETARE

Controlul modului de cheltuire a banilor publici are misiunea de a verifica dacă deschiderile de credite, cheltuielile și plătile bugetare s-au efectuat potrivit destinațiilor și acțiunilor înscrise în clasificația bugetara aprobată.

Acest control permanent se efectuează de către:

1. Organele de trezorerie

2. Curtea de Conturi,

3. Auditorii din cadrul compartimentelor existente la ordonatorilor de credite bugetare

4. Ministerul Finanțelor Publice.

După ce Parlamentul primește contul privind execuția bugetară va trnsmite acest document instituției supreme de control al finanțelor publice care poartă numele de Curtea de Conturi.

6.1. Controlul efectuat de organele trezoreriei statului asupra decontării cheltuielilor bugetare.

Controlul decontării cheltuielilor bugetare efectuate de ordonatorii de credite se efectuează în momentul efectuării viramentelor de plăți de către unitațile de trezorerie.

Organele trezoreriei verifică existența bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, controlul decontării cheltuieilor pe cele două grupe ale clasificației economice, respectiv :

1. Decontarea cheltuielilor curente ;

2. Decontarea cheltuielilor de capital.

6.1.1. Controlul decontării cheltuielilor curente

În cadrul cheltuielilor curente se controlează:

a) PIătile pentru salarii

În vederea ridicării sumelor necesare plății salariilor la sfârșitul lunii, fiecare instituție prezintă trezoreriei la termenele stabilite de plată, urmatoarele documente:

1. Cecul pentru ridicarea numerar din cont a sumelor nete de plată pentru salarii, îndemnizații de asigurari sociale;

2. Ordinele de plată pentru virarea din cont a:

– impozitului pe venit din salarii 16 % ( cont 20.03.01.02 )

– contribuția pentru ajutorul de somaj

-somaj angajator – 2% ( cont 28.20.04.02.01)

-somaj angajat – 1% (cont 28.21.01.02.01)

– contributia datorata de angajator la Fondul de garanție pentru plata creanțelor salariale (Adr. MFP 121,866/ 14.08.2006), 0.25% (cont nou 28.20.04.02.03 C.F. angajator)

-contribuția pentru fondul inițial de sănătate

-contribuție asigurați – 6.5 %( cont 26.21.05.03.01)

-cota de îndemnizații pentru concedii medicale – 0.85% (cont 26.20.05.03.04)

-contribuție angajator – 6% ( cont 26.20.05.03.01 )

-contribuția asigurarilor sociale de stat

-CAS angajator – 18.65 % (cont 22.20.03.01.01)

-CAS angajat – 9.5 % (cont 22.21.03.01)

-cotele de contribuții privind asigurarea pentru accidente de muncă boli profesionale – 0.4 % (cont 22.20.03.04.01)

-rate CAR, chirii, popriri etc, reținute din salarii în contul unităților creditoare.

3. Situația recapitulativă a salariilor pe luna respectivă.

Controlul în trezorerie se efectuează urmărind:

-respectarea numărului de salariați aprobat prin statul de funcții;

-respectarea dispozițiilor legale privind salariile, îndemnizațiile de asigurări, precum și celelalte drepturi cum ar fi: îndemnizația de conducere, alte sporuri;

-stabilirea sumelor de plată și încadrarea acestora în disponibilul de credite bugetare la subdiviziunea cheltuieli de personal;

-stabilirea contribuției de asigurari sociale, a contribuției pentru constituirea pensiei suplimentare, a contribuției pentru constituirea fondului de somaj;

-întocmirea corecta a ordinelor de plata.

b) Plătile pentru cheltuieli materiale

Se controlează modul cum se efectuează cheltuielile în raport de conținutul și natura plăților dispuse de instituțiile publice corespunzator specificului fiecarei instituții.

Controlul asupra cheltuielilor începe odată cu prezentarea documentelor de plată la trezorerie, și anume:

1. Ordinul de plată întocmit de instituțiile publice pentru achitarea contravalorii facturilor către furnizor;

2. Cecul pentru ridicarea numerarului din cont, în cazul în care cheltuielile materiale se achită în numerar.

Se urmăresc urmatoarele obiective:

-încadrarea cheltuielilor materiale în specificul de activitate a instituției;

-livrările de produse, prestări de servicii și lucrări executate au avut loc pe bază de contracte economice, comenzi;

-produsele primite, lucrările executate și prestările de servicii au fost necesare și recepționate conform normelor legale;

-reparațiile curente se execută pe baza documentației tehnice și au fost organizate licitații.

6.1.2. Controlul decontării cheltuielilor de capital

Cheltuielile de capital, care potrivit Legii finanțelor publice, cuprind cheltuielile pentru investițiile instituțiilor publice.

Plățile pentru investițiile publice se efectuează prin unitățile trezoreriei

statului și se controlează:

-existența cererii de admitere la finanțare;

-existența listei de investiții să fie aprobată de ordonatorul principal de credite;

-întocmirea corectă și cu respectarea tuturor elementelor componente a listei de investiții;

-existența surselor de finanțare;

-plata investițiilor să fie făcută numai în limita fondurilor aprobate cu această destinație;

-plățile să fie evidențiate în conturile corespunzatoare surselor de finanțare;

-concordanța dintre cererea de admitere la finanțare și obiectivele de investiții cuprinse în lista de investiții.

Plătile dispuse de ordonatorii de credite se efectuează prin trezorerie numai după deschiderea creditelor bugetare.

Plățile din creditele bugetare deschise se efectuează în toate cazurile din inițiativa ordonatorilor de credite care poartă răspunderea asupra utilizării mijloacelor bugetare în conformitate cu legile în vigoare.

Plățile se dispun pe destinațiile și în limita creditelor bugetare deschise și repartizate, prevăzute în bugetele de venituri și cheltuieli pe subdiviziunile clasificației bugetare (capitole, subcapitole, articole).

Documentele de plăți prin trezorerie se întocmesc și se înregistrează în conturi deschise pe instituții, pe capitole de cheltuieli, cu desfașurarea pe categoriile de cheltuieli aprobate anual prin Legea bugetară.

Respectarea dispozițiilor legale prin care se autorizează efectuarea cheltuielilor. În acest domeniu se au în vedere:

-actele normative de inființare a instituțiilor publice, în care trebuie să fie specificată sursa de finantare;

-reglementările în vigoare prin care instituțiile publice efectuează unele cheltuieli în legatură cu desfasurarea unor acțiuni specifice.

Controlul efectuat de organele Trezoreriei statului asupra decontării cheltuielilor instituțiilor publice trebuie să răspundă la urmatoarele obiective:

-utilizarea de către instituțiile publice a fondurilor alocate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele locale potrivit destinației și limitei prevăzute în dispozițiile legale;

-cheltuielile din fondurile speciale să fie făcute în limita și conform actelor normative care le reglementează.

6.2.Controlul efectuat de alte organe competente în legătură cu utilizarea creditelor bugetare.

Pe lângă organele de trezorerie care efectuează controlul plăților efectuate de catre instituții și unități bugetare din creditele bugetare aprobate, în momentul decontării acestora, există și alte organe a căror sferă de atribuțiuni cuprinde modul de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului. Metodele, tehnicile și procedurile de control folosite identifică și elimină orice fel de angajare bănească, cheltuiala sau plată bugetară inoportuna, neeconomică, neeficientă și cu atat mai mult nelegală din punct de vedere bugetar.

Controlul vizează:

-utilizarea creditelor bugetare conform destinațiilor stabilite prin buget, respectarea destinației stabilite pe subdiviziunile clasificației bugetare;

-realizarea veniturilor proiectate și aprobate prin buget;

-folosirea cu eficiența și eficacitate a sumelor primite de la bugete;

-integritatea bunurilor publice și private încredințate instituției;

-organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a dărilor de seama contabile asupra executiei bugetare;

-efectuarea cheltuielilor cu respectarea normelor și a dispozițiilor legale prin care s-au aprobat cheltuielile respective.

Intre aceste organe de control, rolul cel mai important revine Curții de Conturi, organul suprem de control financiar și de jurisdicție în domeniul financiar care funcționează pe langă Parlament.

Controlul Curții de Conturi se răsfrânge asupra organelor de stat și instituțiilor publice, precum și a Bancii Naționale, regiilor autonome și societăților comerciale cu capital majoritar de stat. Curtea de Conturi este singurul organism abilitat de lege să descarce de gestiune pe utilizatorii banului public.

In cadrul Activității de Trezorerie și Contabilitate Publica Beclean, compartimentul de control și evidența cheltuielilor bugetare are ca atribuții verificarea tuturor plăților efectuate de catre instituțiile publice. Verificarea plăților se face prin urmărirea bugetului de venituri și cheltuieli .

Bugetul este un important instrument managerial,asigurând în expresie financiara dimensionarea obiectivelor, veniturilor și cheltuielilor și rezultatelor la nivelul unităților administrativ teritoriale și în final evaluarea eficienței economice prin compararea rezultatelor obținute cu nivelul bugetar al acestora, evaluare ce se face sub forma financiar contabilă, folosind unități de măsura monetare.

Orice buget se caracterizează prin obiective, perioade resurse și responsabilități. In orice buget se prevăd anual resursele financiare ale unităților administrativ teritoriale și cheltuielile publice locale. Resursele financiare se constituie în principal din impozite, taxe, contribuții alte vărsăminte, venituri și cote defalcate din impozitul pe venit care împreuna formează veniturile proprii ale unității administrativ teritoriale precum și din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte bugete, donații sponsorizări.

Toate resursele financiare publice și cheltuielile publice își găsesc reflectarea în bugetul general consolidat,fundamentarea lui se face de către Guvern,iar aprobarea lui de către Parlament ,iar organismele politice sunt supuse la rândul lor controlului financiar al Curții de Conturi.

Deși în legea finanțelor publice locale este stabilită structura resurselor financiare locale, anual strucura acestora este aprobata prin legea bugetară anuală.

Incasarea veniturilor cuvenite bugetului și efectuarea plăților de la buget se efecuează prin Trezoreria Statului.

Ca lege, bugetul local este actul juridic prin care se aprobă veniturile și cheltuielile unităților prin care se aprobă veniturile și cheltuielile unităților administrativ teritoriale și ale instituțiilor publice subordonate acestora.

Din acest punct de vedere juridic bugetul local prezintă urmatoarele trăsături:

-este un act de previziune- se referă la sursele banești ce urmează a fi realizate de către comunitațile locale și destinația acestora sub forma cheltuielilor publice locale.

-este un act de autorizare- prin care autoritațile locale, executive sunt împuternicite să utilizeze resursele publice locale și să încaseze venituri conform legislației fiscale în vigoare.

-este un act anual – având în vedere perioada execuției veniturilor și cheltuielilor.

Veniturile sunt structurate pe capitole și subcapitole, iar cheltuielile pe părti, capitole, subcapitole, titluri, articole, aliniate.

Cheltuielile prevăzute în articole au destinație precisă limitată. Nici o cheltuială nu poate fi inscrisă în buget și nici nu poate fi angajată dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială, nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare și nu are surse de finanțare.Astfel sumele aprobate la partea de cheltuieli în bugetul unității administrativ teritoriale reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite.

Cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile bugetului respectiv aceasta însemnand că un buget trebuie să fie echilibrat.

Efectuarea plăților în limita creditelor bugetare se face numai pe bază de acte justificative întocmite în conformitate cu dispozitiile legale și numai după acestea au fost angajate, lichidate și ordonanțate.

Nivelul de execuție a cheltuielilor fiecărei unități administrativ teritoriale trebuie să se încadreze și să nu depășească prevederile bugetare pe capitole, subcapitole, titluri, articole precum și alineate.Pentru a se evita eventualele depășiri față de prevederile bugetare la partea de cheltuieli a unităților administrativ teritoriale se pot efectua virări de credite bugetare.

Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document tocmai pentru a se asigura utilizarea eficiența și monitorizarea fondurilor publice locale asigurând astfel principiul unității bugetului.

Astfel în cadrul unităților administrativ teritoriale competente manageriale au atât Guvernul prin Ministerul Finanțelor Publice pentru sumele alocate din bugetul de stat cât și managerii locali care sunt: președinții de consilii județene, primarii și consilierii locali pentru veniturile proprii.

Coborând pe scara ierarhica în cadrul unităților administrativ teritoriale competențe manageriale are și contabilul șef. Acesta are atribuții de control financiar preventiv pentru orice acțiune cu caracter financiar.Prin aceasta el verifica legalitatea și regularitatea operațiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public înainte de aprobarea acestora.

Cunoașterea gradului de realizare a obiectivelor propuse prin bugete se realizează pe baza contului de execuție local, asupra căruia se efectuează control din punct de vedere al legalității , administrativ,politic și jurisdicțional.

Controlul legalității este exercitat de către prefect și are drept scop verificarea condițiilor de legalitate privind adoptarea de către Consiliul local al proiectului de buget.

Controlul politic se exercită de către Consiliul local la dezbaterea și aprobarea proiectului de buget în execuția bugetului, prin rectificările de buget în cursul anului bugetar,dar și odata cu aprobarea virărilor de credite bugetare.

Controlul jurisdicțional este exercitat de Curtea de Conturi,aceasta fiind instituția supremă de control financiar ,ea fiind reprezentată la nivel de județ de Curtea de conturi Județeană.

Controlul administrativ este desfășurat de ordonatorul principal de credite primar sau președinte de Consiliul Județean și vizează modul de încasare și cheltuire a sumelor din bugetul local, acesta urmând a informa Consiliul local.

Prin intermediul controlului se are în vedere realizarea unor obiective cum sunt: protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau fraudei; desfașurarea activității instituțiilor publice în condiții de regularitate,eficacitate,economicitate și eficiența.

Procesul bugetar este deschis și transparent, aceasta realizându-se:

– prin publicarea în presa locala sau afișarea la sediul autorității administrației publice locale respective a proiectului bugetului local și a contului de execuție a acestuia.

– dezbaterea publică a proiectului de buget local cu prilejul aprobării acestuia.

Proiectele bugetelor generale se aprobă de consiliile locale și județene în termen de 45 zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, partea I.

Consiliile locale pot aproba înfințarea de activități integral finanțate din venituri proprii pe lângă unele instituții publice urmând ca bugetele acestora să se aprobe odata cu bugetul instituției publice de care aparțin.

Competența de aprobare a bugetului local și a celorlalte bugete ce intra în competența bugetului general al unității administrativ teritoriale revine consiliilor locale, comunale, orașenești, municipale și Consiliului Județean după caz în baza Legii administrației publice locale nr.215/2001.

Prefectul poate solicita reanalizarea de către autoritatea administrației publice locale a hotărârilor privind adoptarea proiectului bugetului local numai în situația în care acestea sunt apreciate ca ilegale.

Ordonatorii principali de credite vor deschide și repartiza credite bugetare conform bugetului anual aprobat, solicitând aceasta prin cerere de deschidere de credite către trezorerie pe fiecare capitol și subcapitol din buget.Creditele solicitate pot fi pentru cheltuieli cu personalul, cheltuieli de materiale, cheltuieli cu investițiile, subvenții, asistența sociala, sănătate, religie etc.

CAPITOLUL VII

PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA ACTIVITĂȚII TREZORERIEI ȘI CONTABILITĂȚII PUBLICE BECLEAN

7.1. Prezentatea instituției

Trezoreria și contabilitatea publica Beclean, a fost înființată în anul 1994 este organizată în cadrul Administrației Finanțelor Publice a orașului Beclean care este unitatea fiscală teritorială și organizatorică la nivel de mediu urban subordonată directorului executiv, prin care se realizează în plan teritorial atribuțiile Directiei Generale a Finațelor Publice.

Activitatea de trezorerie și contabilitate publică Beclean este subordonată din punct de vedere al îndrumării metodologice Direcției Trezorerie și Contabilitate Publică județene, implicit trezorierului șef în limita competențelor stabilite.

Activitatea de trezorerie și contabilitate publică Beclean este condusă de un șef serviciu trezorerie care reprezintă activitatea în baza delegării de către conducerea instituției.

Seful serviciului de trezorerie și contabilitate publica Beclean asigură îndeplinirea atribuțiilor trezoreriei teritoriale în conformitate cu prevederile legale, ordinele, instrucțiunile și dispozițiile Direcției de Trezorerie și Contabilitate Publică, în care sens răspunde de organizarea, conducerea și controlul întregii activități. In acest scop, organizează activitatea atât pe compartimente cât și pe fiecare lucrător din subordine și poate antrena în rezolvarea atribuțiilor sale și alți specialiști din cadrul unitații teritoriale a căror participare o apreciază utilă în raport cu obligațiile de serviciu și competența acestora.

Pentru ducerea la îndeplinire a atribuțiilor ce-i revin, activitatea de trezorerie și contabilitate publica Beclean are un număr de 10 salariați avînd urmatoarea structură organizatorică:

-Sef serviciu trezorerie

-Compartimentul control și evidența veniturilor bugetare

-Compartimentul control și evidența cheltuielilor bugetare;

-Compartimentul administrarea și contabilitatea contului curent al trezoreriei;

-Compartimentul titluri de stat – subscrierea și răscumpararea certificatelor de trezorerie;

-Compartimentul casierie tezaur.

A pornit în anul 1994 cu un număr de 13 comune arondate, iar în prezent mai are încă 2 consilii locale arondate la compartimentul trezorerie și contabilitate publică. Consiliile locale arondate la Activitatea de trezorerie și contabilitate publică Beclean sunt: Beclean, Braniștea, Caianu Mic, Chiochiș, Chiuza, Ciceu Giurgești, Nușeni, Petru Rareș, Sintereag, Spermezeu, Sieu Odorhei, Tirlișua, Uriu, Ciceu Mihaiești, Negrilești, iar instituțiile publice sunt: Colegiul Național Petru Rareș, Grup Scolar Agricol, Scoala Generala Grigore Silași, Scoala Generala Liviu Rebreanu, Grup Scolar Heri Coanda, Casa de Cultura, Scoala Speciala, Spital Oraș Beclean, Preventorul T.B.C. Ilișua, Direcția de Gospodărire Beclean, Judecătoria Beclean.

Conform Ordonanței Guvernului numărul 120/1999 toți agenții economici și persoanele fizice autorizate pentru activitatea medicală au fost obligați să își deschidă conturi în trezorerii pentru sumele primite de la instituțiile publice, în scopul accelerării încasării veniturilor bugetare, Trezoreria Beclean avînd în prezent deschise conturi la un număr de 310 societăți comerciale , care sunt în continuă creștere și a avut pîna în anul 2004 un număr de 30 persoane fizice autorizate pentru activitatea sanitară . Incepînd cu anul 2004 persoanele fizice (medicii de familie) și-au transferat contul în băncile comerciale.

Astfel, volumul de activitate al personalului trezoreriei se poate exprima prin indicatori valorici și fizici dintre care menționăm:

-Număr de instituții cu conturi deschise la trezoreria și contabilitatea publică Beclean

– Număr de consilii locale cu conturi deschise la trezoreria și contabilitatea publică Beclean;

– Număr de agenți economici plătitori de impozite;

– Incasări numerar prin casieria trezoreriei și media anuala (lunară) a plaților pe un casier;

– Plăți în numerar prin casieria trezoreriei și media anuală (lunară) a plăților pe un casier;

– Venituri totale încasate pe bugete:

– de stat

– de asigurări sociale de stat

– de asigurări sociale de somaj

– fondului național unic de sănătate

– locale

– trezoreriei statului

– mijloacelor extrabugetare;

– Plăți totale efectuate pe bugete:

– de stat

– locale

– trezoreriei statului

– mijloacelor extrabugetare;

– Număr conturi analitice de venituri deschise pe plătitori;

– Număr conturi analitice de cheltuieli care funcționează pe seama instituțiilor publice;

– Număr conturi analitice de disponibilități deschise pe seama agenților economici;

– Număr de certificate de trezorerie cu dobândă pentru populație vândute;

– Sume încasate din vânzarea certificatelor de trezorerie cu dobandă pentru populație;

– Număr de documente de încasări și venituri primite de la Banca Națională.

7.2. Principalele aspecte ale activității de trezorerie și contabilitate publică

Activitatea de trezorerie și contabilitate publică Beclean asigură servicii comunității prin atribuțiile sale:

-fiind casier al sectorului public asigură încasarea veniturilor, efectuarea plăților și păstrarea disponibilităților ;

-asigură execuția bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor de somaj, bugetului fondului național unic de sănătate, bugetelor locale, reflectate în încasarea veniturilor din impozite și taxe de la agenți economici și persoane fizice și efectuarea plăților dispuse de ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare aprobate;

-execută controlul financiar preventiv asupra încasării veniturilor bugetare, asigurând încadrarea corecta a veniturilor bugetare pe surse de venit și bugete componente în conformitate cu legislatia în vigoare;

-execută controlul financiar preventiv asupra încadrării cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite în prevederile și destinația aprobată prin bugetele de venituri și cheltuieli aprobate, precum și în limita disponibilităților aflate în cont, după caz;

-conduce evidența analitică a cheltuielilor bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului trezoreriei statului și în contul acestora pe capitole și titluri, precum și a cheltuielilor din mijloace extrabugetare pe titulari;

-efectuează operațiunile de decontare în contul instituțiilor publice îi păstrează disponibilitățile acestora în urma constituirii și utilizării mijloacelor extrabugetare;

-atrage disponibilitățile din economie ( de la populație ) pe calea constituirii de depozite cît și prin împrumuturi de stat lansate în vederea asigurării resurselor financiare pentru reabilitarea și retehnologizarea unor sectoare din economie, acoperirea deficitului bugetar, ș.a.;

-a atras disponibilitățile populației prin vînzarea de certificate de trezorerie cu dobîndă cuprinsă între 80 % în anul 1999 și ajungând la 7 % în anul 2007, care sunt garantate în întregime de stat, dobânda nefiind impozitată și nepercepînd nici un comision, pâna în prezent..

-asigură finanțarea investițiilor instituțiilor publice din fondurile bugetare și extrabugetare;

-asigură deschiderea de conturi pentru operatorii economici care au relații cu instituții publice, acordând dobandă pentru disponibilitățile acestora de 0,5 % pe an, nepercepând comision pentru operțiunile dispuse din aceste conturi.

La finele lunii martie 2007 situația indicatorilor economico-financiari se prezintă astfel:

Raport explicativ

la 30.martie 2007

La data de 30 martie 2007 situatia principalilor indicatori se prezintă astfel:

Total activ : 63.192.600 lei cu defalcare pe conturi sintetice astfel:

Cont 10 – Casa 162.774 lei

Cont 61- Cont corespondent al Trezorerie 63.029.759 lei

Cont 6902-Debitori din comisioane de incasat 67 lei

Total pasiv: 63.192.600 lei cu defalcare pe conturi sintetice astfel:

Cont 50- Disponibilitati ale Institutiilor Publice 7.523.514 lei

Cont 42- Certificate de depozit 617.000 lei

Cont 61- Cont corespondent al Trezoreriei 46.400.976 lei

Cont 6199- Cont correspondent al Trezoreriei Statului 1.043 lei

-operatiuni in curs de lamurire

Cont 6501- Decontari in contul Trezoreriei Centrale 8.650.000 lei

Cont 73 – Venituri de realizat pentru bugetul trezoreriei 67 lei

Situatia disponibilitatilor la data de 29.12.2006 se prezinta astfel:

Cont 50.02 Disponibil din fonduri cu destinatie speciala ale institutiilor de subordonare locala – 37.030 lei:

Cont 50.03 Disponibil din venituri proprii ale ministerelor si altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale – 4.352 lei:

Cont Disponibil din mijloace extrabugetare ale institutiilor de subordonare locala – 211.697 lei:

Cont 5006 Disponibil pentru sume de mandat si sume in depozit ale institutiilor de subordonare locala – 2.965 lei:

Cont 5007 Disponibil din donatii, sponsorizari ramase neutilizate la finele anului – 10.358 lei

Cont 5039 Disponibil din fondul de rulment constituit la nivelul unitatii administrative teritoriale -5.453.136 lei:

Cont 5040 Disponibil din taxe speciale -6.986 lei:

Cont 5041 Disponibil din venituri proprii din activitatea sanitara conf. L95/2006 – 147.625 lei :

Cont 5069 Disponibil al agentilor economici – 1.571.026 lei:

Cont 5070 Disponibil din transferuri si subventii -73.444 lei:

Cont 5074 Disponibil din activitatea medicala – 11 lei:

Cont 5077 Disponibil din fonduri externe nerambursabile primite de unitatiile administrative teritoriale si institutiile sau serviciile publice din subordinea acestora -85 lei:

Cont 5084 Disponibil din garantii constituite de debitorii pentru esalonarea datoriilor bugetare in suma -4.079 lei:

508401 Disponibil din garantii constituite pentru plata obligatiilor la bugetul de stat -616.96 lei:

508403 Disponibil din garantii constituite pentru plata obligatiilor la bugetul asigurarilor sociale de stat -2.580,32 lei:

508404 Disponibil din garantii constituite pentru plata obligatiilor la fondul de somaj -170,99 lei:

508405 Disponibil din garantii constituite pentru plata obligatiilor la bugetul asigurarilor sociale de sanatate -1.430 lei:

Credite deschise si repartizate pe seama ordonatorilor de credite finantati de la bugetul de stat:

Ministerul Educatiei si Cercetarii: -1.181.207 lei:

Ministerul Finantelor Publice:- 54.000 lei

Credite deschise si repartizate pe seama ordonatorilor de credite finantati din bugetele locale : -55.577.292 lei

Cote defalcate dinimpozit pe venit: -2.483.61. lei:

Sume defalcate din TVA pentru bugetul local: -39.155.374 lei:

TVA restituit :-6.526.047 lei:

La data de 30 martie 2007 situatia certificatelor de Trezorerie de la populatie pentru certificate de depozit este de – 617.000 lei;

Trezoreria și contabilitatea publică și-a conturat un loc și un rol bine definit în sistemul finanțelor publice și al instituțiilor specializate.

Trezoreria și contabilitatea publica și-a dovedit în timp necesitatea, utilitatea, eficiența și posibilitațile extraordinare de informare operativă a factorilor de decizie pînă la cel mai înalt nivel asupra evoluției bugetului public național în ansamblu sau/și pe fiecare ordonator de credite.

De asemenea, prin trecerea din anul 1999 la emisiunea de certificate de trezorerie cu dobândă pentru populație și finanțarea deficitului bugetar, trezoreria a devenit un puternic concurent al sistemului bancar și al celorlalte instituții financiare, un factor moderator al nivelului dobânzilor și un mijloc mai eficient și mai ieftin de finanțare a deficitului bugetar.

In altă ordine de idei, prin faptul că Trezoreria și contabilitatea publică dispune de un sistem informațional ce permite actului decizional în materie de urmărire a execuției bugetare să fie luat în condiții de eficiență (rapid, exact,relevant), Ministerul Finanțelor Publice are la dispoziție un instrument important în vederea stabilirii strategiei pe termen scurt și lung în domeniul finanțelor publice.

Este necesară consolidarea în continuare a rolului și locului trezoreriei și contabilității publice în cadrul sistemului instituțiilor financiare, fiscale, monetare și bancare prin gestionarea mai pragmatică a resurselor financiare derulate prin conturi, accelerarea informatizării procesului de decontare a operațiunilor de încasări și plăți, de prelucrare și transmitere a datelor și raportărilor intrajudetean, interjudetean și în relația cu trezorerie centrală.

Implicațiile sistemului informațional pentru îmbunătățirea, optimizarea și implementarea trezoreriei în concordanță cu obiectivele previzionate

Sistemul informațional este definit ca ansamblul metodelor, procedeelor, tehniciilor de culegere, transmitere, stocare a datelor și informațiilor, analiza lor în vederea fundamentării deciziilor ce se iau într-un domeniu, în cazul nostru fiind vorba de cel al trezoreriei finanțelor publice. Partea automatizată a sistemului informațional o constituie sistemul informatic, ceia ce a presupus dotarea cu calculatoare PC a tuturor salariațiilor din cadrul trezoreriei Beclean, pentru transmiterea și preluarea automată a datelor.Sistemul informatic în cadrul trezoreriei Beclean s-a perfecționat în mod continuu, astfel în luna iulie a anului 2004 s-a trecut de la produsul informatic TREZOR la aplicația ORACLE, aplicație care funcționează numai în rețea pe stație șef serviciu și personal de execuție. Sistemul informațional în Trezorerie are o serie de particularități, care sunt determinate de specificul domeniului. Datele, informațiile, mijloacele de tratare a informațiilor, ca de altfel și circuitele și fluxurile informaționale sunt influențate de relații care exista între instituțiile componente ale sistemului administrației publice.

Politica de management și coordonare legată de implementarea sistemului informațional, urmărește în permanența îmbunătățirea, optimizarea și implementarea sistemului trezoreriei, în concordanța cu reorganizarea activității acesteia și conectarii la TransFond, avand în vedere că Trezoreria, începand din anul 2004 este un partener în sistemul electronic de compensări inter-bancare TransFonD, având implicații asupra organizării acesteia și solicită transformarea suportului informatic pentru asigurarea unui punct unic de acces spre TransFonD.

Dimensiunea informaționala a funcției de administrare a managementului public constă în ansamblul proceselor de management prin care se gestionează toate resursele informaționale din cadrul Directiei de Trezorerie, respectiv: date, informații, mijloace de tratare a informațiilor, procedurile informaționale, implicate în realizarea obiectivelor previzionate. Prin aceasta dimensiune, funcția de administrare a managementului public influentează semnificativ, atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ procesele de management și de execuție din trezorerii.

Aceasta dimensiune a funcției de administrare a managementului public are cel putin doua conotații importante care îi conferă relevanța și consistența valorică:

-formarea în cadrul Trezoreriei a unei baze informaționale corespunzatoare, care să servească realizării obiectivelor stabilite;

-identificarea unui mod rațional și eficient de alocare corespunzatoare a acestei baze, pentru a servi implementării modalitaților de acțiune previzionate pentru realizarea obiectivelor.

Sistemul informațional din Trezorerie cuprinde ansamblul de date și informații conținute în documente, circuite, fluxuri informaționale și mijloace de tratare a informațiilor, implicate în procesul de fundamentare a deciziilor elaborate de organele care fac parte din sistemul trezoreriei și contabilității publice și care contribuie la satisfacerea necesităților generale ale instituțiilor și populației.

Fiecare componenta a sistemului trezoreriei statului este atât un emitător, cât și un beneficiar de informații, care deservește sistemul în ansamblul sau.

Sistemul informațional în trezorerie se fundamentează pe un ansamblu de principii care permit realizarea funcțiilor sale specifice.

1. Principiul conceperii și restructurării sistemului informațional potrivit cerințelor managementului trezoreriei. Conceperea și raționalizarea acestuia se fundamentează, în mod expres, pe cerințele specifice ale managementului trezoreriei care sunt corelate cu sistemele de nevoie, respectiv de interese ale trezoreriei. Rațiunea existenței sistemului informațional o reprezintă asigurarea bazei informaționale necesare pentru derularea eficientă a proceselor de management și de execuție.

2. Principiul corelării sistemului informațional cu organizarea structurala și cu sistemul decizional din trezorerie. In proiectarea structurilor organizatorice specifice din trezorerii, trebuie să se țină seama de faptul că fiecare componentă a sistemului reprezintă și un emițător și un beneficiar de informații, că tipurile de relații organizatorice, care apar între posturi, între compartimente și între trezorerii descriu circuite informaționale.

Fiecare componentă a sistemului dispune, pentru realizarea obiectivelor atribuite, de anumite mijloace de tratare a informațiilor și trebuie să folosească anumite proceduri informaționale.

3. Principiul uniății metodologice a tratării informațiilor. In vederea asigurării compatibilității între toate componentele sistemului informațional al trezoreriei este necesar ca modul de culegere și prelucrare a informațiilor să fie unitar din punct de vedere metodologic. Această abordare asigură sistemului un plus de rigurozitate și facilitează functionalitatea sa.

Tratarea unitară a informațiilor permite trecerea la prelucrarea automată a datelor. Aplicarea acestui principiu atrage apelarea la funcționari publici specializați în domeniul informatic.

4. Principiul concentrării asupra informațiilor esențiale.

Potrivit acestui principiu, informațiile trebuie transmise selectiv, întrucât aceasta înseamna economie de timp, resurse și implicit operativitate în fundamentarea unor decizii și/sau elaborarea unor documente administrative. Prin transmiterea informațiilor esențiale se asigură degrevarea sistemului informațional de informații nerelevante, care afectează calitatea proceselor de înregistrare, transmitere și prelucrare a informațiilor esentiale

5. Principiul asigurării unui timp corespunzator de reacție componentelor sistemului trezoreriei. Avand în vedere ca desfășurarea diverselor procese de munca din sistemul trezoreriei prezintă caracteristici temporale, este necesar ca și viteza de reacție a componentelor sistemului să fie diferită. Prin urmare și tâmpii de culegere, vehiculare, prelucrare a informațiilor și de fundamentare a documentelor administrative trebuie diferențiați. Aceasta se realizează prin utilizarea unor proceduri și mijloace variate pentru tratarea informațiilor.

6. Principiul asigurării de maximum de informțtii finale dintr-un fond limitat de informații primare. Cele mai importante documente administrative se fundamentează pe informațiile finale. Ca urmare se impune o eficientă valorificare și prelucrare a informațiilor care provin de la nivelurile trezoreriilor locale și din alte surse terțe.

Actele normative emise de Directia Trezorerie și Contabilitate Publică (la nivel central), se fundamentează pe informații sintetice, finale, care sunt rezultatul unui proces amplu de documentare administrativă.

7. Principiul flexibilitățtii. Acesta presupune adaptarea continua a parametrilor sistemului informațional din trezorerie la caracteristicile mediului extern. Este necesară în acest sens o abordare modulară a sistemului informațional din trezorerii. Acesta ar facilita accesul rapid și selectiv la informațiile relevante. De asemenea, este posibilă actualizarea permanenta a datelor și informațiilor, care compun sistemul la un moment dat.

Acest principiu necesită o permanenta reacție față de opiniile membrilor societății și adoptarea rapidă a deciziilor pe care le atrage sistemul de nevoi, interese și preferințe ale populației.

Una din principalele probleme ale sistemului informațional din cadrul unităților de trezorerie, căreia specialiștii îi acordă o tratare speciala este documentarea administrativă. Documentarea este o activitate cel putin la fel de importantă ca și celelalte activități de înregistrare, transmitere și prelucrare a informațiilor, care constituie un suport pentru elaborarea diferitelor rapoarte, dări de seama, statistici și, nu în ultimul rând, acte normative.

Domeniul de realizare și furnizare de servicii publice constă în ansamblul de activități de bază, auxiliare și de deservire prin care se realizează obiectivele instituției. Principalele activități integrate în acest domeniu sunt: realizarea de servicii publice, furnizarea acestora, constând într-o succesiune de activități prin care se concretizează obiectul de activitate al instituției publice și se realizează creșterea gradului de satisfacere a interesului public.

Domeniul mai cuprinde și activitățile prin care se asigură condițiile necesare realizării și furnizării de servicii publice, respectiv:

– dotarea cu echipamente și alte mijloace de muncă;

– achiziția de programe informatice;

– intreținerea și înnoirea permanenta a soft-ului și a celorlalte mijloace moderne de munca integrate în realizarea și furnizarea de servicii publice.

Pentru buna desfășurare a activităților reclamate de îndeplinirea funcțiilor sale, Trezoreria derulează pe plan intern, o serie de funcții – suport, care includ:

-un management al resurselor;

-un sistem informatic modern;

-un sistem de comunicare internă și externă;

-reprezentarea intereselor statului;

-asigurarea legăturii cu exponenți ai societății civile.

Aplicarea eficienta a reglementarilor financiar-fiscale, bazate pe o legislație armonizată și pe metode noi de lucru este direct legată de existența unor sisteme informatice specifice adecvate, de susținere.

Misiunea funcției sistemului tehnologia informației este elaborarea, dezvoltarea și implementarea unui sistem informatic modern în domeniul finanțelor publice, iar scopul sau strategic este de a oferi suport, într-o maniera eficienta și flexibilă, tuturor funcțiilor sistemului în realizarea activității lor

Sistemul ofera în prezent automatizarea a aproximativ 70% din activitatea unităților operative de trezorerie și contabilitate publica și oferă informațiile necesare despre execuția de casă zilnică într-un interval de maxim 24 ore.

Sistemul informațional crează instrumente pentru susținerea sistemului decizional, centralizarea și procesarea informației pe fiecare nivel organizațional și ofera informații despre calitatea proceselor desfășurate. Sunt oferite de asemenea instrumente pentru managementul documentelor care traversează organizația, pentru procesarea acestora și pentru comunicarea internă și externă prin serviciile de poștă electronică, învățământ la distanta, acces la internet.

Evoluția strategică a sistemului informațional este concentrata pe urmatoarele direcții:

-punerea în practică a politicilor de management și coordonare;

-realizarea tehnică a obiectivelor;

-dezvoltarea aplicațiilor informatice;

-implementarea, gestiunea și întreținerea sistemului de informații la nivel național.

In ultimii ani s-au făcut eforturi deosebite în direcția modernizării infrastructurii informatice și a serviciilor oferite de către această funcție tuturor celorlalte funcții.

Sistemul tehnologia informației actual este organizat pe 3 niveluri:

-nivelul 1 – Centrala M.F.P., inclusiv Directia Generală

-nivelul 2 – Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice;

-nivelul 3 – Unitățile publice operative: Administratiile Finantelor Publice.

Fiecare nivel dispune de suport informatic propriu. Bazele de date sunt distribuite în fiecare unitate operativă și conțin datele aferente contribuabililor arondați acelei unități prin domiciliul lor fiscal sau prin obținerea de venituri impozabile pe teritoriul acelei unități.

Pe fiecare nivel superior se consolidează datele semnificative pentru management și funcționarea operativă. Aceasta consolidare are, în unele cazuri și funcția de copie de siguranța pentru necesități de recuperare în caz de dezastru.

Toate aplicațiile sunt unice și implementate unitar la toate nivelurile.

Ministerul Finanțelor Publice dispune de o rețea de comunicații care permite comunicații de date, voce și imagine, care leagă toate unitățile judetene între ele și cu sediul central .

Pentru transmiterea fișierelor între unități operative, pentru comunicații inter-personale, mesageria electronică și lucru în grup, se folosește sistemul mesagerie Lotus Notes .

Există pagina web a Ministerului Finantelor Publice unde se publică informații de interes public și se oferă un minim de asistență contribuabililor.

Implementarea aplicațiilor de trezorerie în tehnologie Oracle și adaptarea lor la noile reglementări, s-a efectuat astfel încât să fie deschise și utilizării de mijloace moderne de plată și de comunicare interbancară, cât și participării trezoreriei la TransFond, prin aceasta asigurandu-se:

-raportări privind angajamentele de cheltuieli și previziunea necesarului de cash flow pentru managementul trezoreriei;

-folosirea mijloacelor de plata electronică în trezorerie.

In cadrul Trezoreriei au fost implementate numeroase programe informatice pentru desfășurarea cât mai operativa a activității. Astfel se pot enumera:

1. Aplicația “TREZOR“ este construită pentru a asigura gestiunea integrată a operațiunilor contabile în unitățile de trezorerie și contabilitate publică. Funcțiunile principale ale acestei aplicații sunt:

-gestionarea operațiunilor contabile zilnice, pentru toate fondurile publice, aflate în responsabilitatea unităților operative, județene și de la nivel central;

-elaborarea la cerere sau la sfarsit de zi, pentru ziua curentă sau perioadele anterioare, situațiile contabile zilnice, conform legislației și normelor metodologice în vigoare;

-asigurarea verificării automate a încadrării operațiunilor în solduri sau plafoanele de deschideri de credite în conformitate cu prevederile legale, pentru fiecare tip de buget public;

-implementarea modalității de lucru în contabilitate partidă dublă pentru deschiderile de credite;

-automatizarea circuitului de numerar ( relatia referent – casier );

-asigurarea alinierii la circuitul electronic de plăti;

-oferirea posibilității transmiterii automate a operațiunilor către entitățile de administrare a veniturilor ( Fisc, Vama, Primarii);

-elaborarea și transmiterea situațiilor de raportare în conformitate cu structurile solicitate prin normele metodologice.

2. Aplicația “EMICERT“ a fost proiectată în baza normelor metodologice nr. 331233/25.02.1999 emise, îmbunatățite și completate de către M.F.P. – Directia Generala a Trezoreriei și asigură :

-evidența certificatelor de trezorerie cu dobandă pentru populație vândute;

-evidența certificatelor de trezorerie transformate în certificate de depozit;

-evidența certificatelor de trezorerie și a celor de depozit răscumparate;

-calculul dobânzilor cuvenite la răscumpararea acestora;

-situațiile necesare evidenței analitice și înregistrării contabile a rezultatelor.

3. Aplicația “EMIRAP“ a fost proiectată în baza normelor metodologice nr. 331233/25.02.1999 emise, îmbunătățite și completate de către M.F.P. – Direcția Generală a Trezoreriei și asigură :

-întocmirea raportărilor operative zilnice, lunare și trimestriale privind derularea emisiunilor de titluri de stat și certificate de trezorerie în lei;

-transmiterea operativă a raportărilor către Trezoreria Județeană.

Toate aplicațiile lucrează numai în rețea. Pe stațiile de lucru se instalează aplicațiile conform instrucțiunilor. Acestea presupun dotarea cu stații de lucru pentru referenți, casieri și șefii de serviciu. Pentru referenții care încasează venituri la ghișeu, sunt necesare și imprimante specializate pentru eliberarea certificatelor sau chitanțelor.

Funcționalitățile aplicațiilor aflate în prezent în exploatare au fost preluate și dezvoltate asigurandu-se în principal:

-lărgirea ariei de operațiuni automatizate;

-simplificarea procedurilor de lucru existente;

-delimitarea responsabilităților de lucru cu aplicația, potrivit atribuțiilor de serviciu;

-realizarea rapoartelor de ieșire;

-salvarea datelor din baza de date;

-obținerea fișierelor cu operațiuni care se distribuie la entitățile de administrare;

-obținerea fișierelor care se distribuie la banci sau alte societăți comerciale pentru care există protocol încheiat de către MFP – DGCP;

-primirea fișierelor venite prin circuit electronic;

-transmiterea fișierelor de plăți inițiate prin circuit electronic.

Un rol deosebit în ansamblul sistemului informatic al trezoreriei îl are baza de date. Integrarea treptată a sistemului informatic, a cărui principală componentă este baza de date, se realizează atât de-a lungul fazelor fiecărui circuit al informațiilor (vertical – de la colectarea datelor pâna la utilizarea informațiilor) cât și în ce privește coordonarea funcțiilor interdependente din trezorerii ( orizontal – ceea ce înseamna realizarea treptată a unui sistem inregrat de conducere ).

Rolul bancii de date a sistemului informatic este asigurat de îndeplinirea funcției de creare a bazei de date (constituirea fișierelor), de întreținerea ei (rezolvarea modificărilor de structura a fișierelor

Pe fiecare nivel superior se consolidează datele semnificative pentru management și funcționarea operativă. Aceasta consolidare are, în unele cazuri și funcția de copie de siguranța pentru necesități de recuperare în caz de dezastru.

Toate aplicațiile sunt unice și implementate unitar la toate nivelurile.

Ministerul Finanțelor Publice dispune de o rețea de comunicații care permite comunicații de date, voce și imagine, care leagă toate unitățile judetene între ele și cu sediul central .

Pentru transmiterea fișierelor între unități operative, pentru comunicații inter-personale, mesageria electronică și lucru în grup, se folosește sistemul mesagerie Lotus Notes .

Există pagina web a Ministerului Finantelor Publice unde se publică informații de interes public și se oferă un minim de asistență contribuabililor.

Implementarea aplicațiilor de trezorerie în tehnologie Oracle și adaptarea lor la noile reglementări, s-a efectuat astfel încât să fie deschise și utilizării de mijloace moderne de plată și de comunicare interbancară, cât și participării trezoreriei la TransFond, prin aceasta asigurandu-se:

-raportări privind angajamentele de cheltuieli și previziunea necesarului de cash flow pentru managementul trezoreriei;

-folosirea mijloacelor de plata electronică în trezorerie.

In cadrul Trezoreriei au fost implementate numeroase programe informatice pentru desfășurarea cât mai operativa a activității. Astfel se pot enumera:

1. Aplicația “TREZOR“ este construită pentru a asigura gestiunea integrată a operațiunilor contabile în unitățile de trezorerie și contabilitate publică. Funcțiunile principale ale acestei aplicații sunt:

-gestionarea operațiunilor contabile zilnice, pentru toate fondurile publice, aflate în responsabilitatea unităților operative, județene și de la nivel central;

-elaborarea la cerere sau la sfarsit de zi, pentru ziua curentă sau perioadele anterioare, situațiile contabile zilnice, conform legislației și normelor metodologice în vigoare;

-asigurarea verificării automate a încadrării operațiunilor în solduri sau plafoanele de deschideri de credite în conformitate cu prevederile legale, pentru fiecare tip de buget public;

-implementarea modalității de lucru în contabilitate partidă dublă pentru deschiderile de credite;

-automatizarea circuitului de numerar ( relatia referent – casier );

-asigurarea alinierii la circuitul electronic de plăti;

-oferirea posibilității transmiterii automate a operațiunilor către entitățile de administrare a veniturilor ( Fisc, Vama, Primarii);

-elaborarea și transmiterea situațiilor de raportare în conformitate cu structurile solicitate prin normele metodologice.

2. Aplicația “EMICERT“ a fost proiectată în baza normelor metodologice nr. 331233/25.02.1999 emise, îmbunatățite și completate de către M.F.P. – Directia Generala a Trezoreriei și asigură :

-evidența certificatelor de trezorerie cu dobandă pentru populație vândute;

-evidența certificatelor de trezorerie transformate în certificate de depozit;

-evidența certificatelor de trezorerie și a celor de depozit răscumparate;

-calculul dobânzilor cuvenite la răscumpararea acestora;

-situațiile necesare evidenței analitice și înregistrării contabile a rezultatelor.

3. Aplicația “EMIRAP“ a fost proiectată în baza normelor metodologice nr. 331233/25.02.1999 emise, îmbunătățite și completate de către M.F.P. – Direcția Generală a Trezoreriei și asigură :

-întocmirea raportărilor operative zilnice, lunare și trimestriale privind derularea emisiunilor de titluri de stat și certificate de trezorerie în lei;

-transmiterea operativă a raportărilor către Trezoreria Județeană.

Toate aplicațiile lucrează numai în rețea. Pe stațiile de lucru se instalează aplicațiile conform instrucțiunilor. Acestea presupun dotarea cu stații de lucru pentru referenți, casieri și șefii de serviciu. Pentru referenții care încasează venituri la ghișeu, sunt necesare și imprimante specializate pentru eliberarea certificatelor sau chitanțelor.

Funcționalitățile aplicațiilor aflate în prezent în exploatare au fost preluate și dezvoltate asigurandu-se în principal:

-lărgirea ariei de operațiuni automatizate;

-simplificarea procedurilor de lucru existente;

-delimitarea responsabilităților de lucru cu aplicația, potrivit atribuțiilor de serviciu;

-realizarea rapoartelor de ieșire;

-salvarea datelor din baza de date;

-obținerea fișierelor cu operațiuni care se distribuie la entitățile de administrare;

-obținerea fișierelor care se distribuie la banci sau alte societăți comerciale pentru care există protocol încheiat de către MFP – DGCP;

-primirea fișierelor venite prin circuit electronic;

-transmiterea fișierelor de plăți inițiate prin circuit electronic.

Un rol deosebit în ansamblul sistemului informatic al trezoreriei îl are baza de date. Integrarea treptată a sistemului informatic, a cărui principală componentă este baza de date, se realizează atât de-a lungul fazelor fiecărui circuit al informațiilor (vertical – de la colectarea datelor pâna la utilizarea informațiilor) cât și în ce privește coordonarea funcțiilor interdependente din trezorerii ( orizontal – ceea ce înseamna realizarea treptată a unui sistem inregrat de conducere ).

Rolul bancii de date a sistemului informatic este asigurat de îndeplinirea funcției de creare a bazei de date (constituirea fișierelor), de întreținerea ei (rezolvarea modificărilor de structura), de actualizare (aducerea la zi a modificărilor de stare a parametrilor reflectați în baza de date), de interogare (efectuarea cererilor concrete sau excepționale de informații).

La trezoreria Beclean începând cu data de 08 aprilie 2005 se introduce Sistemul Electronic de Plăți. Salariații serviciului verificarea și decontarea cheltuielilor publice au obligația ca, după verificarea intrumentelor de plată prezentate de către instituțiile publice să fie grupate pe pachete și să fie preluate în sistem informatic. La formarea pachetelor ce se preiau în sistem electronic acestea se grupează pe tipuri de operațiuni respectiv:

1.Plăți intratrezorerii initiate( mica și mare valoare): cuprind operațiunile efectuate prin virament între unități ale trezoreriei statului din cadrul aceluiași județ.

2.Plăți intertrezoreri initiate (mica și mare valoare):cuprind operațiuni efectuate prin virament între unități ale trezoreriei statului situate în județe diferite.

3.Plăți interbancare mici inițiate-cuprind operațiuni efectuate prin virament reprezentând plăți de mica valoare efectuate între unități ale trezoreriei statului și unități bancare.

4.Plăți interbancare mari initiate-cuprind operațiuni efectuate prin virament reprezentând plăți de mare valoare efectuate între unități ale trezoreriei statului și unități bancare.

5.Plăți locale – cuprind operațiunile prin virament care se efecuează în cadrul aceleași unități a trezoreriei statului între conturi de cheltuieli sau de disponibilități și/sau conturile de venituri bugetare sau operațiunile cu numerar care nu se transmit la DGFP județeană și se preiau separat în sistemul informatic.

Serviciul verificarea și decontarea cheltuielilor publice din cadrul trezorerei Beclean verifică atât formal cât și legal instrumentele de plată prezentate de către instituțiile publice ,ele pot fi preluate în sistemul informatic numai dupa ce s-a făcut controlul asupra disponibilului din cont, verificare care se asigură prin programul informatic- aplicația TREZOR

Serviciul verificarea și decontarea cheltuielilor publice prezintă instrumentele de plată vizate la seful de serviciu pentru validarea acestora.Validarea se realizeaza cu ajutorul unui program informatic și constă în confruntarea vizuală, cu datelelor înscrise în instrumentele de plată pe suport de hârtie,cu cele preluate în sistem informatic.

In timpul procesului de validare, șeful de serviciu poate opta pentru:

-confirmare, în situația în care instrumentul de plată a fost preluat correct ( în acest caz instrumentul de plată pe suport de hârtie se semnează pe verso)

-refuz, în situația în care instrumentele de plată au fost preluate incorect.

Seful de serviciu care efectuează validarea nu poate efectua nici un fel de modificare în fișiere în situația în care constată că un instrument de plată a fost preluat incorect.

In situația în care instrumentele de plată au fost preluate corect în sistem informatic și sunt validate de șeful serviciului, crează și transmite fișierele ce conțin plăți validate, prin Lotus Notes, la DGFP județeana-Activitatea de trezorerie și contabilitate publică, distinct pe cele patru tipuri de plăți inițiate, respectiv: plăți intratrezorerii inițiate, plăți intertrezorerii inițiate, plăți interbancare mici inițiate și plăți interbancare mari inițiate.

Transmiterea fișierelor se face în baza parolelor unice proprii atribuite în acest scop și care nu sunt transmisibile.

Intrumentele de plată care au fost preluate incorect se restituie persoanei de la serviciul verificarea și decontarea cheltuielilor publice, în funcție de codul utilizatorului, se va anula sau prelua din nou, care din nou va fi retransmis în vederea validării.

După validare, instrumentul de plată pe suport de hârtie se anexează la un exemplar din extrasul de cont listat în 2 exemplare și se arhivează.Exemplarul 1 din extrasul de cont se remite plătitorului.

CAPITOLUL VIII

STUDIU DE CAZ PRIVIND FLUXUL FINANȚĂRII ȘI EFECTUĂRII UNEI CHELTUIELI DE INVESTIȚII PRIN TREZORERIA BECLEAN

Studiu de caz privind fluxul finanțării și efectuării unei cheltuieli de investiții prin TREZORERIA BECLEAN

Plățile pentru instituțiile publice se efectuează prin unitățile trezoreriei statului. Primăria Beclean unitate aparținătoare Trezoreriei Beclean, și-a prevăzut în proiectul de buget pe anul 2006 la capitolul cheltuieli de capital următoarele obiective de investiții:

La capitolul 51.02.71, suma de 75.000 lei, repartizată pe obiective astfel:

1. Casa de cununii – cu o valoare actualizată de 50.000 lei

2. Centrala termica – cu o valoare actualizată de 10.000 lei

3. Dotări calculatoare – cu o valoare actualizata de 20.000 lei

La capitolul 70.02.71, suma de 170.000 lei, repartizată pe obiective astfe:

1. Reabilitare apa Coldău – cu o valoare actualizată de 50.000 lei

2. Amenajare Baile Figa – cu o valoare actualizată de 90.000 lei

3. Puț zona Podirei – cu o valoare actualizată de 30.000 lei

La capitolul 84.02.71, suma de 589.000 lei, repartizată pe obiective astfel:

1. Amenajare străzi -229.000 lei

2. Pavare Aleea Ghiocelului – 360.000 lei

Persoana de la compartimentul decontarea și verificarea cheltuielilor din cadrul trezoreriei verifică concordanța dintre bugetul de venituri și cheltuieli și fișele de investiții anexate pe capitolele și subcapitolele prevăzute în buget.

Deschiderea de credite solicitată de Primaria Beclean în calitate de ordonator principal de credite se face cu o lună înainte de efectuarea plății. Documentul de bază prin care Primăria Beclean solicită deschiderea de credite este “cererea de deschidere de credite bugetare“ pe baza căreia se face “dispozitia bugetară” de alimentare cu credite bugetare, care se prezintă trezoreriei.

Plățile pentru investiții vor fi avizate de către organele trezoreriei statului numai în limita fondurilor aprobate cu aceasta destinație și respectarea documentației prevăzute în norme.

Plățile vor fi evidențiate în conturile corespunzătoare surselor de finanțare, finanțarea lor se asigură în cadrul trezoreriei statului de către serviciul control și evidența cheltuielilor prin salariatul care administrează contul de finanțare bugetară și de disponibil al instituției respective.

Organele trezoreriei statului vor primi verifica listele de investiții prezentate de ordonatorii de credite, urmărind în mod special existența aprobării ordonatorului principal de credite a surselor de finanțare, respectarea structurii și conținutul listelor Potrivit Normelor metodologice, instituțiile publice pot prezenta liste distincte în funcție de bugetul din care se finanțeaza investițiile și anume:

– lista de investiții cu finanțare integrala sau parțiala de la bugetul de stat;

– lista de investiții cu finanțare integrala sau parțiala din bugetele locale

-lista de investiții cu finanțare din bugetul asigurărilor sociale de stat și fondul pentru plata ajutorului de șomaj;

-lista de investiții finanțate din mijloace extrabugetare;

-lista de investiții finanțate din donații sau sponsorizări, precum și din ajutoare externe nerambursabile, aprobate de ordonatorul de credite și vizate în prealabil de controlul financiar preventiv de directorul financiar- contabil.

Trezoreria statului întocmește pentru fiecare instituție un dosar distinct pentru finanțarea investițiilor care cuprinde: listele de investiții, cererea de admitere la finanțare a investițiilor (anexa nr.2) comunicarea dispunerii de plății (aneza nr.3), nota de fundamentare (anexa nr.4) și eventual corespondența în legătura cu finanțarea investițiilor. In acest dosar se conduce și evidența plăților pe obiective astfel:

plățile dispuse de ordonatorii de credite pentru obiective noi și incontinuare cu ajutorul fișei plăților .

plățile efectuate pentru “Alte cheltuieli de investiții” se înscriu în anexa nr.1b, coloana 4-5.

Documentele privind admiterea la finanțare, dispunerea de plății și nota de fundamentare se verifică și se analizează de către trezorerie astfel:

– cererea de admitere la finanțare a investițiilor prezentată de ordonatorii de credite se verifică de către salariatul trezoreriei cu datele din lista obiectivelor de investiții, urmărindu-se identitatea denumirii obiectivelor, concordanța surselor de finanțare și modul de asigurare a acestora în trezorerie.

Admiterea la finanțare se consemneaza în spațiul rezervat, se semnează de persoanele prevăzute, iar exemplarul 2 se transmite ordonatorului de credite.

– plățile dispuse pentru obiective noi și în continuare de către ordonatorii de credite transmise cu anexele corespunzătoare, împreună cu ordinul de plata se verifică cu lista de investiții în ceia ce privește denumirea obiectivului și valoarea, încadrarea plății în suma alocată, potrivit dosarului de finanțare.Deasemenea se verifică ca suma plății să se încadreze în creditele bugetare și în disponibilul de conturi corespunzător surselor de finanțare.

-nota de fundamentare se verifica cu datele din lista nr.1b, asigurîndu-se respectarea denumirii și poziției din listă, valoarea individuală și sursa de finanțare.

La anexa cu “alte cheltuieli de investiții” se va defalca la propunerea instituțiilor subordinate, pe feluri de bunuri de achiziționat (cantitativ și valoric); cheltuieli cu consolidarea imobilelor; cheltuieli de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate și a studiilor de fezabilitate aferente obiectivelor de investiții; alte cheltuieli asimilate investițiilor conform legii și apobate de către ordonator principal de credite prin liste separate potrivit prevederilor art.22 din Legea nr.72 din 1996 privind finanțele publice, în care scop se întocmește anexa nr.1b.

In subsolul listei, ordonatorii de credite vor specifica conturile de disponibilități în care se află păstrate sursele de finanțare respective, deschise la trezoreria statului.

Lista obiectivelor de investiții care nu cuprind toate elementele precum și semnăturile autorizate se restituie de către organele trezoreriei, pentru completare cu respectarea normelor metodologice.

Lista obiectivelor de investiții se aprobă de ordonatorul principal de credite sau de înlocuitorul de drept, vizată în prealabil de Directorul financiar-contabil (contabil șef).

In cazul finațării investițiilor din mijloace extrabugetare donații sau sponsorizări, precum și din ajutoare externe nerambursabile, se întocmesc liste separate, pe aceiași structură, care se aprobă de către ordonatorii principali de credite. La lista investițiilor din donații sau sponsorizări se anexează și actul donatorului sau sponsorului, din care să rezulte caracterul și destinația sumelor alocate.

Excepție de la regulile de mai sus fac cheltuielile de capital pentru constituirea rezervei materiale a statului, pentru care nu se întocmeste lista obiectivelor de investiții.

De asemenea Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informații, Ministerul Justiției- Direcția Generală a Penetenciarelor, Serviciul de Protecție și Pază și Serviciul de Telecomunicații Speciale, întocmesc lista obiectivelor de investiții cu urmatoarele precizări:

-investițiile specifice apărării, ordinei publice și iguranței naționale, se înscriu în suma globală, iar plățile se efectuează numai pe bază de ordin de plată, pe răspunderea ordonatorilor de credite.

-celelalte obiective de investiții care se finanțează de la capitolele de Autorități publice, Sănătate, Invățămînt, Cultura, religie se aplică metodologia stabilită pentru instituțiile publice.

Ordonatorii de credite au obligația legală de a angaja și utiliza sursele de finanțare a investițiilor numai după îndeplinirea în prealabil a condițiilor prevăzute în Ordonanța Guvernului nr.12 din 1993 privind achizițiile publice, Hotărîrea Guvernului nr.592 din 1993 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de organizare a licitațiilor, prezentarea ofertelor și adjudecarea investițiilor.

Finanțarea obiectivelor de investiții aprobate prin listă se efectuează pe răspunderea ordonatorilor de credite și a organelor de control financiar preventive astfel: pentru obiectivele de investiții în continuare și noi și cheltuielile cu consolidări de imobile, ordonatorii de credite vor transmite trezoreriei cererea de admitere la finanțare, pentru fiecare obiectiv în parte, care se întocmește și se prezintă în dublu exemplar. După îndeplinirea tuturor condițiilor, trezoreria statului comunică aprobarea admiterii la finanțare a obiectivului de investiții respective.Pe baza primirii comunicării admiterii la finanțare, ordonatorii de credite pot dispune efectuarea plăților pentru fiecare obiectiv în parte. Plățile se efectuează pe baza ordinului de plată, care se prezintă trezoreriei statului.

Plățile pentru finanțarea investițiilor se efectuează în limita surselor prevăzute în lista, a creditelor bugetare deschise cu această destinație și a disponibilităților din conturile corespunzătoare privind sursele proprii, credite externe și fonduri speciale.

Ordonatorii de credite, inclusive instituțiile finanțate cu alocații în completare de la buget și cele finanțate integral din venituri proprii, au obligația să-și organizeze evidența urmăririi realizării finanțării obiectivelor de investiții distinct pe obiective și pe surse de finanțare, avîndu-se în vedere ca sursele prevăzute în liste să reprezinte limite maxime care nu pot fi depășite.

Fluxul finanțării și efectuării cheltuielilor de investiții la Primăria Beclean cuprinde următoarele faze:

1. deschiderea de credite bugetare

2. angajarea cheltuielilor bugetare

3. lichidarea cheltuielilor bugetare

4. ordonantarea cheltuielii bugetare;

5 plata cheltuielii bugetare.

1. Deschiderea creditelor bugetare necesare efectuării investiției se face de către, Primaria Beclean în calitate de ordonator principal de credite, cu o lună înainte de luna în care se intenționează a se efectua investiția. Documentul pe baza căruia Primaria Beclean solicită deschiderea creditelor bugetare este “cererea de deschidere de credite bugetare.” După primirea cererii de deschidere a creditelor bugetare, Trezoreria Beclean verifică dacă suma solicitată este prevazută în bugetul de cheltuieli aprobat D.G.F.P.J. Bistrita pe anul 2006, și întocmește “dispozțtia bugetară” de alimentare cu credite bugetare.

2. In faza angajării cheltuielii bugetare, Primaria Beclean procedează la emiterea unui document scris privind angajamentul bugetar individual, prin care se certifică existenta creditelor bugetare disponibile, care se pun în rezerva (se blochează) pentru efectuarea cheltuielii de investiție. Urmează procedura de achiziție publică a lucrării de investiție privind pavarea la strada Aleea Ghiocelului, procedură efectuată de către Comisia de evaluare a instituției, numită prin decizie interna de către conducatorul Primariei Beclean. Procedura de achiziție publică se efectuează în conformitate cu actele normative în vigoare referitoare la achizițiile publice de lucrări, respectiv: Ordonanța de Urgență a Guvernului României, nr.60/2001, privind achizițiile publice și Ordinul ministrului finanțelor publice nr.1014/2001, privind aprobarea structurii, conținutului și modului de utilizare a Documentației standard pentru elaborarea și prezentarea ofertei pentru achiziția publică de lucrări (se intocmește caietul de sarcini, se transmit invitații de participare la licitația publică unui numar de cel puțin 5 potențiali ofertanți, se publică în presa anunțul de organizare a licitației publice, se primesc ofertele, se analizează și se desemneaza oferta cea mai avantajoasă din punctul de vedere cantitate-pret).

Finalizarea procedurii de achiziție publică a lucrării de reparație înseamna emiterea de către Comisia de evaluare a Hotârarii de atribuire a contractului de achiziție publică, prin desemnarea ofertantului câștigător și a valorii totale a achiziției.Hotărârea de atribuire a contractului se aprobă de conducătorul Primăriei Beclean, după care compartimentul de specialitate (Biroul administrativ) întocmește proiectul de contract de execuție a lucrării, pe care îl prezintă spre verificare și avizare Serviciului juridic, persoanei desemnate cu exercitarea controlului financiar preventiv și în cele din urmă conducatorului instituției.

Contractul de execuție a lucrării de investiție, semnat de reprezentații legali ai achizitorului și executantului, reprezintă angajamentul legal care generează obligația instituției de a plăti suma de bani executantului pentru efectuarea investiției.

Odată semnat contractul de execuție a lucrării, se trece la etapa efectuării propriu-zise a investiției, cu respectarea condițiilor contractuale. Persoana desemnată de conducatorul instituției cu urmărirea execuției lucrării de investiții(inginerul constructor) are sarcina de a coordona, supraveghea și evalua etapele de execuție și de a informa sistematic conducerea Primariei Beclean în legatură cu respectarea de către executant a obligațiilor asumate prin contract.

3. Lichidarea cheltuielii bugetare este a doua etapă în execuția cheltuielii bugetare, prin care se verifică existența angajamentelor (legale și bugetare), realitatea sumei datorate, se verifică condițiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care să ateste operațiunile respective.

Verificarea existenței obligației de plată se face prin verificarea documentelor justificative din care rezultă pretenția creditorului, respectiv: contractul de execuție a lucrării (angajamentul legal), factura fiscală, devizul lucrării, procesul-verbal de recepție la terminarea lucrării, întocmit de Comisia de recepție desemnată de conducatorul instituției. Aceasta verificare se face de către o persoană desemnată de conducatorul instituției, care confirmă pe proprie răspundere că această verificare a fost realizată.

4. Ordonanțarea cheltuielii bugetare este faza în procesul execuției bugetare în care se confirmă că lucrarea de investiție a fost efectuată și ca plată acesteia poate fi realizată. Ordonantarea de plată este documentul prin care ordonatorul de credite dă dispoziție sefului serviciului financiar, contabilitate să întocmească documentele de plată a cheltuielii de investiții. Ordonantarea de plată, însoțită de restul documentelor justificative verificate în faza lichidării cheltuielii se prezintă pentru avizare persoanei desemnate cu exercitarea controlului financiar preventiv.Scopul acestei avizări este de a stabili că:

-ordonanțarea de plată a fost emisă corect;

-cheltuiala de investiție este efectuată de la subdiviziunea corespunzatoare din bugetul aprobat (titlu, capitol, articol);

-există creditele bugetare repartizate;

-documentele justificative sunt în conformitate cu reglementările în vigoare.

După ce ordonanțarea a fost avizată de către persoana desemnată cu exercitarea controlului financiar preventiv, aceasta se înaintează spre aprobare conducatorului instituției. După aprobare, ordonanțarea de plată împreuna cu toate documentele justificative se înaintează șefului serviciului financiar, contabilitate pentru efectuarea plății.

5. Plata cheltuielii este faza finală în execuția bugetară a lucrării de investiții și este asigurată de șeful serviciului financiar, contabilitate în limita creditelor bugetare deschise la articolul 71 “Cheltuieli de capital” prin semnarea documentului de plată către executantul lucrării. In cazul în care în contractul de execuție s-a menționat reținerea garanției de bună execuție a lucrării până la expirarea perioadei de garanție acordată de executant, această sumă se reține în procentul legal din suma datorată și se virează într-un cont purtător de dobândă deschis pe seama executantului la o bancă comerciala.Suma se blochează în acest cont până la definitivarea perioadei de gararanție și efectuarea recepției finale a lucrării.

Plata se efectuează de conducătorul compartimentului financiar(financiar-contabil) numai dacă au fost îndeplinite toate condițiile.

Personalul trezoreriei verifică dacă:

Există credite bugetare deschise la capitolu 84,02 titlul 71 petru investiția “Amenajare străzi” dacă se încadrează în subdiviziunea bugetului aprobat. Investiția fiind cuprinsă la “lucrării noi și in continuare” se verifică existența anexelor de investiții adica :

-lista obiectivelor de investiții pe anul 2006, unde Primăria Beclean are cuprinse toate investițiile care se vor efectua în anul 2006, pe fiecare capitol separat conform bugetului de venituri și cheltuieli aprobat;

-primăria mai întocmește ANEXA 3 privind dispunerea efectuării plății, unde se menționează numărul ordinului de plată, data, suma, actul justificativ pe baza căreia se face plata.

Aceste anexe sunt vizate de ordonatorul de credite și contabil șef. Pe baza anexelor depuse, în trezorerie se întocmeste lista plăților pentru fiecare obiectiv de investiție în parte. La investiția “ Amenajare străzi” s-au depus în trezorerie trei ordine de plată:

OP.145/06.04.2006 cu suma de 170.000 lei

OP 287/01.06.2006 cu suma de 85.000 lei

OP.451/08.11.2006 cu suma de 104.800 lei

La acest obiectiv este prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2006 la valoarea actualizată suma de 360.000 lei, repartizată pe trimestre astfel: trimestrul I – suma de 200.000 lei; trimestrul II – suma de 100.000 lei; iar pe trimestrul III – suma de 60.000 lei.

Un exemplar din fiecare dintre anexele depuse în trezorerie sunt restituite la primărie, acestea fiind vizate de persoana de la compartimentul controlul și evidența cheltuielilor și de seful de serviciu al trezoreriei, iar celalalt exemplar din anexe se păstreză la trezorerie în dosare distincte pentru fiecare capitol de cheltuieli efectuate.

Ordinele de plată sunt înregistrate în trezorerie și se eliberează extrase de cont în două exemplare,unul pentru Primaria Beclean,iar unul rămâne la trezorerie.

CAPITOLUL IX

CONCLUZII ALE MANAGEMENTULUI EFECTUĂRII CHELTUIELILOR BUGETARE LA INSTITUȚIILE PUBLICE

Un rol important în întărirea managementului cheltuielilor bugetare la instituțiile publice îl au stabilirea cu exactitate a obiectivelor și acțiunilor care urmează a fi efectuate pe parcursul fiecarui an, de către instituțiile publice, în funcție de bugetul de cheltuieli pe care îl au la dispoziție. In acest sens aplicarea metodelor moderne de management vor permite instituțiilor publice folosirea cu eficiența și economicitate a fondurilor de care dispun în realizarea obiectivelor propuse. Managementul prin bugete va contribui substanțial la definirea clara a obiectivelor (țintelor) de atins de către fiecare compartiment al instituției și alocarea fondurilor necesare pentru realizarea acestor obiective. Etapele de implementare ale managementului prin bugete sunt:

-delimitarea și dimensionarea centrelor de gestiune pornind de la sarcinile concrete ale fiecarui compartiment din cadrul instituției și fundamentara clara a tuturor acțiunilor care se au în vedere a fi realizate pe parcursul exercițiului bugetar;

-elaborarea și fundamentarea bugetelor în care sunt dimensionate cheltuielile necesare pentru fiecare centru de gestiune;

-lansarea bugetelor pe centre de gestiune;

-execuția bugetară, înregistrarea și transmiterea abaterilor;

-evaluarea rezultatelor obținute de către fiecare centru de gestiune.

In cadrul cheltuielilor bugetare ponderea cea mai mare o reprezintă achizițiile publice de bunuri, servicii și lucrări. Legislația actuală privind achizițiile publice a pus în evidentă mai multe aspecte deficitare:

-tendința unora dintre ordonatorii de credite de a utiliza integral fondurile bugetare în luna decembrie a anului, cu putin timp înainte de încheierea exercițiului bugetar, incalcandu-se termenele legale pentru depunerea ofertelor și pentru încheierea contractului de achiziție;

-cu toate că unul din principiile de bază instituit prin reglementările privind achizițiile publice este cel al transparenței, există situații în care procedura de achiziție adoptată nu este transparentă.O astfel de situație este favorizată chiar de prevederea potrivit căreia anunțul publicitar nu este obligatoriu în cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziție publica prin procedura “cerere de oferte”.

Vorbind despre unele imperfecțiuni de reglementare a domeniului achizițiilor publice, este de subliniat că în procesul verificării, al controlului plăților efectuate pentru investiții publice, organele de control ar trebui să dispună de personal tehnic specializat și autorizat pentru confruntarea faptică a realizării lucrarilor publice cu datele înscrise în situațiile de lucrări întocmite de executanții de lucrări și plățite din fonduri publice. Aceeași problemă se pune și în cazul achizițiilor de echipamente (tehnica de calcul, aparatura de birotica, centrale telefonice, sisteme de securitate, etc.).

In ceea ce privește achizițiile publice de produse prin procedura de achiziție în sistem electronic este necesară scurtarea acesteia din punct de vedere al duratei de timp în care se desfasoară, precum și generalizarea utilizării acestei proceduri pentru toate categoriile de produse care le folosesc instituțiile publice.

Modernizarea sistemelor de evidența informatică a cheltuielilor prin elaborarea unor programe informatice simple și eficiente care să asigure obținerea în orice moment a tuturor informațiilor necesare în legatură cu modul de utilizare a banilor publici vor duce la o mai bună gestionare a creditelor bugetare de către instituțiile publice.

Un rol important în procesul execuție bugetare îl joacă trezoreria statului, care controlează în ce scop s-a efectuat cheltuiala și dacă fondurile alocate pentru acest angajament sunt prevăzute în buget înainte de a efectua operațiunea de plată.

Importanta și rolul trezoreriei statului sunt relevate și de faptul că aceasta verifică clasificația fiecărei cheltuieli și documentația aferentă, manifestand în acest caz o funcție de control și audit, alături de structura corespunzatoare a ordonatorului de credite.

In activitatea de control a execuției cheltuielilor bugetare o pondere importanta va trebui afectată auditului de performanta. Auditul performantei implica în esența examinarea politicilor manageriale și de control a entităților audiate, urmarindu-se asigurarea economicității, eficienței și eficacității. Performanta manageriala are la bază și criterii în funcție de specificul instituției în cauză, a construcției bugetului aprobat. Auditorii interni subordonați direct managerilor vor trebui să devină, așa cum este definit în statutul lor, adevărați “consultanți” ai managementului.

Găsirea unor noi surse proprii de venituri proprii pentru instituțiile publice vor conduce la asigurarea autofinanțării unei părți din activitatea lor.In momentul de fața prin reglementări legale aprobate unele instituții publice își pot procura din veniturile proprii încasate o parte din dotările cu active fixe (este si cazul Directiilor Generale ale Finantelor Publice Judetene, care realizeaza venituri proprii din comisionul încasat pentru vânzarea catre agenții economici a formularelor speciale, de comercializare a produselor supuse accizării).

Intărirea disciplinei financiare în utilizarea fondurilor publice, prin reducerea cheltuielilor bugetare neeconomicoase contribuie la eficiențizarea managementului financiar la instituțiile publice.Dimensionarea la strictul necesar a numărului de personal din instituțiile publice conduc atât la reducerea cheltuielilor de personal cât și a celor de funcționare a instituțiilor. In administrația publică se constata o diversitate mare în ce privește arieratele fiscale. Asigurarea unui nivel minim a presiunii fiscale prin reducerea numărului de impozite și taxe plătite de către contribuabili va conduce la simplificarea activității pentru instituțiile implicate în colectarea lor și, în consecința reducerea numărului de personal.

Incepând cu luna ianuarie 2003 instituțiile publice au fost obligate să adopte și să respecte prevederile Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1792/24.12.2002, referitor la aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea și plata cheltuieilor instituțiilor publice. Efectuarea cheltuielilor bugetare potrivit medologiei aprobate prin acest ordin, este, în opinia mea, complicată, se desfasoară pe o perioada care prelungeste nejustificat efectuarea oricarei cheltuieli publice și implică un volum mare de muncă (prin completarea documentelor, înregistrarea în evidențe) și de timp și antrenează un număr mare de personal. Creșterea transparenței bugetare și disciplinei financiare în utilizarea fondurilor publice prin elaborarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea evidenței angajamentelor bugetare ar trebui să conducă la o reducere a cheltuielilor bugetare și a timpului alocat pentru efectuarea cheltuielilor și nu la o birocratizare a acesteia.

Cadrul instituțional al politicilor fiscale și bugetare pe termen mediu presupune existența capacității și a voinței de a stabili priorități și de a le respecta.Analiza cheltuielilor bugetare va crea premisele trecerii la bugetele pe proiecte, pe domenii specifice care se pretează la o asemenea abordare și în cadrul cărora prioritațile bugetare să aibă o fundamentare riguroasă, pe baza raportului cost-beneficiu. In același timp, s-ar putea lua în considerare introducerea bugetului indicativ pe doi ani, care să fie prezentat odată cu bugetul pe anul curent. Creșterea orizontului de timp al acestor proiecții se va realiza într-un cadru coerent al politicilor fiscale și bugetare pe termen mediu. Din această perspectivă, se va acorda o atenție deosebită întăririi capacității de analiză macroeconomică și de fundamentare a priorităților bugetare în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, actorul principal, dar și regizorul secund al metodologiei desfășurării execuției bugetului general consolidat al statului, care poate bloca sau reduce utilizarea creditelor bugetare făra temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor principali de credite, majorând astfel Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.

Propuneri de cheltuieli

din bugetul trezoreriei statului

pe o perioada de 4 ani

tabel nr. 1

Constituirea contului de execuție la o instituție administrativ teritoriale

Contul de execuție al unei primarii cuprinde felul cheltuielilor prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli, valoarea creditelor acordate, încasări/plăți efectuate și disponoibilul aferent la perioada care a fost editat, astfel la primaria Beclean avem:

-cheltuieli cu autoritățile publice (personal, materiale, investiții CAP 51)

-cheltuieli cu alte servicii publice generale (personal, materiale investiții – CAP 54)

-cheltuieli de transfer cu caracter general (CAP 56)

-cheltuieli de ordine publica și siguranța nationala (materiale -CAP 61)

-cheltuieli cu învățământul (personal, materiale investiții CAP 65)

-cheltuieli cu sănătatea (materiale, investiții- CAP 66)

-cheltuieli la cultura, recreere și religie (personal, materiale, transferuri înte unității-CAP 67)

-cheltuieli de asigurari și asistența socială (personal-CAP 68)

-cheltuieli cu locuințe, servicii și dezvoltare publică (materiale, investiții-CAP 70)

-cheltuieli cu protecția mediului (materiale, transferuri între unități și investiții- CAP.74)

-cheltuieli cu transporturi (materiale, investiții-CAP 84)

EXCEDENT/ DEFICIT

In ceea ce privește alocarea sumelor defalcate din TVA în baza art.13 din Legea Bugetului de Stat pe anul 2006 nr.379/2005 ele se defalcă astfel:

Finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor și municipiului București.

Finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor.

Subvenționarea energiei termice livrate populației.

Retehnologizarea, modernizarea și dezvoltarea sistemelor centralizate de producere și distribuție a energiei termice.

Finanțarea cheltuielilor privind drumurile județene și comunale.

Echilibrarea bugetelor locale ale comunilor, orașelor, municipiilor și județelor.

In cadrul trezoreriei Beclean aceste sumele defalcate din TVA sunt destinate finanțării cheltuielilor de personal, burselor și obiectelor de inventar ale instituțiilor de învățămînt; drepturilor asistenților personali și ai persoanelor cu hanticap grav; ajutorului social și a ajutorului pentru încalzirea locuinței cu lemne, cărbuni și combustibili petrolieri; serviciilor publice comunitare de evidența a persoanelor de sub autoritatea consiliilor locale ale comunelor, orașelor și municipiilor. Corespondența simbolurilor conturilor de acordare a sumelor defalcate din TVA este urmatoarea:

20.11.01.03.cof fiscal primarie = 21.11.02.02 cod fiscal primarie.

Ca instrumente de plată pentru efectuarea de plăți prin trezoreria statului se folosește ordinul de plata și cecul de ridicare în numerar.

Utilizarea și completarea Ordinului de plată pentru trezoreria statului(OPT)

Incepînd cu 1 septembrie 2004 pe OPHT se introduc codurile IBAN care cuprind 24 de caractere și sunt aferente atât conturilor de venituri, cheltuieli și la disponibilități în conformitate cu Regulamentul Bancii Naționale a României nr.2/2004.

Conform prevederilor Regulamentului Bancii Naționale a României nr.2/23.02.2005 publicat în Monitorul Oficial nr.206/10.03.2005 OPTH-ul este înlocuit cu OPT-ul care se utilizează odata cu intrarea în funcțiune a Sistemului Electronic de Plăti ( SEP).

Ordinul de plată pentru trezoreria statului (OPT) este un instrument de plata pentru efectuarea de plăți către și de trezoreria statului,folosindu-se doar ordinele de plata în format prevăzut de OMFP 246/2005.

Ordinele de plată pentru trezoreria statului (OPT) se utilizează de către plătitori astfel:

1.Persoane juridice și persoane fizice (operatori economici și alți plătitori) pentru:

-achitarea impozitelor, taxelor și a altor obligații, inclusiv restituiri din finanțarea anilor precedenți datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, bugetului trezoreriei statului, bugetelor de venituri proprii ale instituțiilor publice, inclusiv a sumelor datorate Ministerul Finanțelor Publice;

-achitarea în contul instituțiilor publice a sumelor reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, bunurilor livrate și a lucrărilor executate de către acestea;

-transferul în conturile proprii deschise la instituțiile de credit sau,după caz, la Banca Națională a României a sumelor încasate în conturi deschise la trezoreria statului și alte plăți efecuate din aceste conturi, conform reglementărilor în vigoare.

2.Ordonatorii de credite,pentru:

-achitarea impozitelor, taxelor și a altor obligații datorate bugetului de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul trezoreriei statului, bugetelor locale și bugetelor fondurilor speciale.

-achitarea obligațiilor către furnizori și creditori, virări de sume reprezentând transferuri și subvenții, restituiri de venituri bugetare încasate necuvenit;

3.Ministerul Finanțelor Publice și unitățile descentralizate pentru:

-restituiri de venituri bugetare încasate necuvenit, compensări și regularizări din bugetul de stat și din celelalte bugete; virări de sume din fonduri publice gestionate de Ministerul Finanțelor Publice în numele statului, inclusiv plăți pentru datoria publică internă și externe, rambursări de credite, precum și alte plăti.

Ordinul de plată pentru trezoreria statului (OPT) se completează de către platitori distinct pentru fiecare tip de obligație bugetară, ele se întocmesc pe suport de hîrtie în două exemplare, un exemplar se depune la trezorerie care se verifică se semnează și se stampilează de către personalul de la compartimentul cheltuieli, iar un exemplar rămâne la plătitor și constituie document justificativ pentru înregistrarea operațiunii în contabilitate numai împreună cu extrasul de cont eliberat de trezorerie.

Răspunderea pentru situațiile în care datele înscrise în cele două exemplare ale ordinelor de plată pentru trezoreria statului întocmite pe suport de hârtie sunt diferite, revine exclusiv plătitorului.

Trezoreria are răspunderea preluării informațiilor de pe OPT în format electronic în conformitate cu exemplarul nr.1 depus de către plătitor.

Formularul Ordin de plată pentru trezoreria statului (OPT) se generează cu ajutorul programului de asistența pus la dispoziție de Ministerul Finanțelor Publice, acest program se distribuie gratuit de către unitățile fiscale.

Elementele din formular se completeaza citeț corect și în fiecare rubrică dupa cerintele formularului.

OPIS

CAPITOLUL II

Schema 1- Sistemul de organizare a Trezoreriei Statului la nivel național

Schema 2- Sistemul de organizare a unei trezorerii județene

CAPITOLUL IV

Schema 3- Etapele intermediare execuției cheltuielilor bugetare

CAPITOLUL V

Schema 4- Definirea etapelor execuției cheltuielilor bugetare

Schema 5- Formele angajării cheltuielilor bugetare

CAPITOLUL IX

Tabel 1- Propuneri de cheltuieli din Bugetul Trezoreriei Statului pe o perioadă de 4 ani

ANEXE

Anexa 1- Constituirea contului de execuție la o instituție teritoriale

Anexa 2- Balanța de verificare a conturilor sintetice la finele zilei 30.03.2007-conturi bilanțiere

Anexa 3- Extras de cont la 29.05.2007 Spitalul Orășenesc Beclean

Anexa 4- Bilanțul contabil al trezoreriei statului la data de 30.03.2007

BIBLIOGRAFIE

1) Allen Richard, Tommasi Daniel – Administrarea cheltuielilor publice, Editura ProTransilvania, 2002.

2) Belean P. – Trezoreria Statului în România. Evoluție, structură organizatorică, coordonate ale contabilitații, Editura Vasile Goldiș, Arad, 2000.

3) Bistriceanu Gh. – Lexicon de finanțe-bănci, asigurări, vol. II, Editura Economică, 2001.

4) Brașoveanu Iulian, Mănescu Dorin- Politica fiscală a României în perspective integrării în structurile UE, oglindită prin Programul Economic de Preaderare, Colocviul financiar-monetar: finanțe și istorie, Editura ASE, 2003.

5) Dobrotă Niță – Dicționar de economie, Editura economică, 1998.

6) Dumitru Diminescu, Dana Lazea – Dezvoltarea rurală și reforma agriculturii românești, Centrul român de politici economice, București, 2004.

7) Isărescu Mugur- Dezvoltarea durabilă a sectorului financiar-bancar al României în perioada 2005-2025, Finanțarea marilor proiecte, 2004.

8) Isărescu Mugur- 14 ani de evoluții monetare, publicat în revista “Lumea în 2004”, București, 2003.

9) I. Mihai Tehnica și managementul operațiunilor bancare,Editura Expert , Bucuresti 2003.

10) I. M.Cetățeanu Tendințe și orientări strategice ale băncilor din Uniunea Europeană,vol I,Modificări structurale în 2002.

11) Moșteanu T. si colab.- Politici fiscale și bugetare pentru reformarea economiei și relansartea creșterii economice, Editura Economică, București, 2003.

12) Moșteanu T.- Buget și Trezorerie Publică, Editura Style, 2000.

13) Ministerul Finanțelor publice Reglementări contabile pentru agenții economici,Editura Economică București 2002.

14) Pocan Ioana – Politici monetare și piața de capital din România, Editura Economică, București, 2005.

15) Popescu Claudia și colab.- Disparități regionale în dezvoltarea economico-socială a României, Editura Meteor Press, București, 2003.

16) Stroe Radu – Componentele financiar-bugetare ale creșterii economice. Lucrările sesiunii de Comunicări științifice din 25-26 XI 2004, Editura ASE, 2005.

17)Stoica Maricica Management bancar,Editura Didactică și Pedagogică ,Bucuresti 2004.

18) Ungureanu V.- Organizarea și conducerea Trezoreriei Finanțelor Publice în condițiile economiei de piață în România, Editura Conphys, Rm. Vâlcea.

19) Văcărel Iulian Finanțe publice,Editura Didactică și Pedagogică,București 1992

20) Voicu Valerian Bazele contabilității,Editura University Press 2001

21) Voicu V.Marin Valerian,Voicu Uța, Finanțe publice-curs universitar ,Editura Era,2002.

22) Voicu V. Marin Valerian Standarde contabile ,Edituta Era,2004

23) XXX – Raport la Proiectul legii bugetului de stat pe anul 2006, Ministerul Finanțelor Publice.

24) XXX – Revista de finanțe, credit, asigurări, 2005-2007.

25) XXX – Anuarul statistic al României, Institutul Național de Statistică, 2003-2004.

26) XXX – Ordonanța de urgență nr. 146 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, publicată în M.O., partea I, nr. 824/14 XI 2002.

5

BIBLIOGRAFIE

1) Allen Richard, Tommasi Daniel – Administrarea cheltuielilor publice, Editura ProTransilvania, 2002.

2) Belean P. – Trezoreria Statului în România. Evoluție, structură organizatorică, coordonate ale contabilitații, Editura Vasile Goldiș, Arad, 2000.

3) Bistriceanu Gh. – Lexicon de finanțe-bănci, asigurări, vol. II, Editura Economică, 2001.

4) Brașoveanu Iulian, Mănescu Dorin- Politica fiscală a României în perspective integrării în structurile UE, oglindită prin Programul Economic de Preaderare, Colocviul financiar-monetar: finanțe și istorie, Editura ASE, 2003.

5) Dobrotă Niță – Dicționar de economie, Editura economică, 1998.

6) Dumitru Diminescu, Dana Lazea – Dezvoltarea rurală și reforma agriculturii românești, Centrul român de politici economice, București, 2004.

7) Isărescu Mugur- Dezvoltarea durabilă a sectorului financiar-bancar al României în perioada 2005-2025, Finanțarea marilor proiecte, 2004.

8) Isărescu Mugur- 14 ani de evoluții monetare, publicat în revista “Lumea în 2004”, București, 2003.

9) I. Mihai Tehnica și managementul operațiunilor bancare,Editura Expert , Bucuresti 2003.

10) I. M.Cetățeanu Tendințe și orientări strategice ale băncilor din Uniunea Europeană,vol I,Modificări structurale în 2002.

11) Moșteanu T. si colab.- Politici fiscale și bugetare pentru reformarea economiei și relansartea creșterii economice, Editura Economică, București, 2003.

12) Moșteanu T.- Buget și Trezorerie Publică, Editura Style, 2000.

13) Ministerul Finanțelor publice Reglementări contabile pentru agenții economici,Editura Economică București 2002.

14) Pocan Ioana – Politici monetare și piața de capital din România, Editura Economică, București, 2005.

15) Popescu Claudia și colab.- Disparități regionale în dezvoltarea economico-socială a României, Editura Meteor Press, București, 2003.

16) Stroe Radu – Componentele financiar-bugetare ale creșterii economice. Lucrările sesiunii de Comunicări științifice din 25-26 XI 2004, Editura ASE, 2005.

17)Stoica Maricica Management bancar,Editura Didactică și Pedagogică ,Bucuresti 2004.

18) Ungureanu V.- Organizarea și conducerea Trezoreriei Finanțelor Publice în condițiile economiei de piață în România, Editura Conphys, Rm. Vâlcea.

19) Văcărel Iulian Finanțe publice,Editura Didactică și Pedagogică,București 1992

20) Voicu Valerian Bazele contabilității,Editura University Press 2001

21) Voicu V.Marin Valerian,Voicu Uța, Finanțe publice-curs universitar ,Editura Era,2002.

22) Voicu V. Marin Valerian Standarde contabile ,Edituta Era,2004

23) XXX – Raport la Proiectul legii bugetului de stat pe anul 2006, Ministerul Finanțelor Publice.

24) XXX – Revista de finanțe, credit, asigurări, 2005-2007.

25) XXX – Anuarul statistic al României, Institutul Național de Statistică, 2003-2004.

26) XXX – Ordonanța de urgență nr. 146 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, publicată în M.O., partea I, nr. 824/14 XI 2002.

5

ANEXE

Anexa 1- Constituirea contului de execuție la o instituție teritoriale

Anexa 2- Balanța de verificare a conturilor sintetice la finele zilei 30.03.2007-conturi bilanțiere

Anexa 3- Extras de cont la 29.05.2007 Spitalul Orășenesc Beclean

Anexa 4- Bilanțul contabil al trezoreriei statului la data de 30.03.2007