Activitatea Si Cazarea Turistica

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I – Unitățile de cazare turistică. Delimitări conceptuale

Activitatea de cazare

Structurile de primire a turiștilor

Echipamentul hotelier

CAPITOLUL II –Prezentarea societății S.C. Oriana S.R.L

2.1 Prezentarea Vilei Oriana

2.2 Structura organizatorică de ansamblu a firmei

2.3 Mixul de marketing ȋn cadrul S.C. Oriana S.R.L.

CAPITOLUL III – Performanțe economice ale firmei S.C. Oriana S.R.L

3.1 Activitatea turistică ȋn județul Constanța la modul general

3.1.1 Statistici privind numărul de turiști ȋn județul Constanța ȋn perioada 2009-2015

3.2 Analiza indicatorilor turistici privind vila Oriana

3.3 Analiza concurenței S.C. Oriana S.R.L.

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Noțiunea de performanță este deosebit de valoroasă ȋn toate domeniile, dar cu atât mai mult ȋn sectorul economic.Dicționarul explicativ al limbii române definește performanța ca fiind o realizare deosebită, fapt pe care din punct de vedere economico-financiar absolut orice agent economic și-l dorește. Ȋn diverse domenii de activitate performanța este clară și ușoară de definit,, dar ȋn aria economică lucrurile sunt mult mai complexe și asta pentru că performanța economico-financiară a unei companii poate fi influențată de o multitudine de factori, pe de o parte, dar pe de altă parte din motiv că fiecare pion pe piața economică vede performanța ȋn alt mod.

Concret, la modul general, managerii sunt preocupați de performanțele internaționale ale companiei, potențialii cât și actualii investitori vor măsura performanța din punctul de vedere al rentabilității unei eventuale investiții, ȋn timp ce salariații și clienții vor pune accent pe stabilitatea economico-financiară a societății, acest tip de stabilitate reprezentând pentru cei din urmă etalonul perfect ȋn măsurarea performanței economico-financiare a firmei.

Prezenta lucrare “Performanțele economico-financiare ale S.C. Oriana S.R.L”prezintă realizările economice ale firmei, cât și activitatea turistică ce a generat performanța economică a S.C. Oriana S.R.L.

Prin modul ȋn care a fost structurată, lucrarea evidentiază ȋnprimul capitol “Unitățile de cazare turistică. Delimitări conceptuale” elemente teoretice privind clasificarea unităților hoteliere și prezentarea acestora.Ȋn cadrul capitolului I sunt prezentate activitatea de cazare, structurile de primire ale turiștilor și echipamentul hotelier din spațiile de cazare.

Ȋn al doilea capitol intitulat “Prezentarea societății S.C. Oriana S.R.L.” se are ȋn vedere prezentarea vilei Oriana privind domeniul de activitate, structura organizatorică a firmei și mixul de marketing.

Ȋn al treilea capitol denumit “Performanțele economico-financiare ale S.C. Oriana S.R.L.”se abordează activitatea turistică din județul Constanța la modul general, statistici privind numărul de turiști ȋn județul Constanța ȋn perioada 2009-2015, analiza indicatorilor turistici privind vila Oriana, analiza concurenței S.C. Oriana S.R.L și analiza principalilor indicatori de performanță ai firmei.

CAPITOLUL I

Unitățile de cazare turistică. Delimitări conceptuale

1.1 Activitatea de cazare

Ȋn societatea contemporană, activitatea de cazare are o importanță remarcabilă ȋn domeniul social și economic. Pe parcursul unui an, populația unei țări dezvoltate din punct de vedere economicși turistic, a fost depașită de numărul celor care au beneficiat de cazare ȋn anumite unități de cazare turistică.

Având ȋn vedere studiile efectuate,se poate observa că pentru orice sumă de bani cheltuită, de un turist,ȋn orice unitate hotelieră, triplul acestei sume este cheltuit pentru oricare alte bunuri sau servicii, pe care acesta le folosește.

Hotelul este o structură turistică de primire, ce este amenajată sub formă de clădiri sau corpuri de clădiri. Acesta pune la dispoziția turiștilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzător, asigurând astfel prestări de servicii specifice și dispunând de recepții și de spații de alimentație publică ȋn incinta sa. Serviciul de cazare este caracterizat prin crearea condițiilor, confortului și odihnei clienților. Industria hotelieră s-a perfecționat ȋn paralel cu dezvoltarea capacităților de cazare,ȋmbogățindu-se cu funcții și tipuri noi de servicii implicându-se astfel ȋn activitatea turistică.

Serviciul de cazare reprezintă, pe lângă cel de transport , alimentație publică și agrement, o prestare de bază solicitată de turist pe perioada călătoriei sale și de asemenea este un factor de importanță majoră ce stimulează cererea turistică. Acest serviciu este determinat de faptul ca obiectul de cazare ȋndeplinește pentru turiști rolul de domiciliu temporar. Astfel putem spune, că ȋn managementul serviciilor de cazare, turistul cheltuie ȋn inchinta unei unități hoteliere aproape jumatate din timpul petrecut de acesta ȋn vacanță.

Din punct de vedere al folosinței, hotelul este o instituție comercială care desfășoară activități de primire a turiștilor oferind facilități și servicii spre vanzare. Conceptul de hotel cuprinde următoarele elemente:

Amplasarea se referă la locul geografic unde este plasat hotelul (stațiune turistică, oraș, apropierea unei căi de comunicație, etc.) Ȋntre amplasare și tipul de cazare și servicii oferite exista o relație directă;

Facilitățile includ spațiile de cazare, restaurant, baruri, spațiile pentru conferințe, spațiile pentru agrement (piscine, saune, camere pentru gimnastică etc.);

Serviciile se referă la disponibilitatea și măsura, ȋn care prestațiile sunt oferite clienților, prin facilitățile de care hotelul dispune.Stilul și calitatea sunt elemente de influență pentru realizarea unei activitati cat mai eficiente in cadrul hotelului;

Imagineadefinește modul ȋn care hotelul este privit si receptat de clienții actuali și potențiali. Ea sporește numele hotelului, ambianța și gradul de satisfacere al unui turist;

Prețul exprimă valoarea serviciilor oferite ȋn cadrul hotelului ținându-se cont de amplasare, facilități, servicii, imagine și satisfacția turiștilor.

Ȋn practica turistică internatională, se cunosc mai multe criterii de clasificare a obiectivelor de cazare:

Conform retelei de cazare, se disting principalele forme de bază (hoteluri, moteluri, hanuri) și forme complementare de cazare (campingul, satul de vacanță, satul turistic) ce sunt amenajate ȋn zonele (stațiunile, localitățile) ȋn care rețeaua de bază, privind cazarea este insuficientă din punct de vedere al capacității, activitatea turistică având astfel un caracter sezonier.

Un obiectiv de cazare (având de regulă și funcții de alimentație) reprezintă o ofertă tridimensională rigidă de servicii turistice (ȋn timp, ȋn spațiu și volum de activitate) care nu satisfice ȋntru totul cererea clienților potențiali (ȋndeosebi ȋn perioadele de vârf de sezon).

Capacitatea complementară este realizată ȋntr-un timp mai scurt și cu investiții mici față de capacitățile de bază, destinată principal ȋn preluarea solicitărilor din perioada de flux maxim al clientelei.

Având ȋn vedere cererea destinației turistice și intensitatea sezonalității, ponderea formelor de bază și complementare este diferită de la o stațiune (localitate) la alta și chiar de la o țară la alta.

Privind confortul obiectivelor de cazare și alimentație,desfășurate ȋn cadrul hotelului, putem observa o corelație ȋntre aceste două activități.

O mare parte a clasificărilor țintesc catalogarea unităților ȋn diverse categorii, relativ sudate, privind condițiile de confort ale obiectivelor turistice. După primele impresii, catalogarea unităților hoteliere se face acordând un număr divers și distinctiv de stele, această practică adoptată și ȋn țara noastră fiind o metodă clasică de catalogare folosită ȋn sistemul turistic la nivel internațional.Obiectivele de cazare se pot cataloga și ȋn funcție de perioada de lucru. Ȋn cazul ȋn care structurile de cazare funcționează fără ȋntrerupere, pe tot parcursul anului acestea au o activitate permanentă, iar ȋn ipoteza ȋn care activitatea din anumite stațiuni impune o ȋntrerupere pe o perioada determinată acestea au o activitate sezonieră.Ȋntr-un mod paradoxal, unitățile de cazare cu activitate sezonieră raportează sejururi medii mai lungi, ȋn comparație cu unitățile de cazare cu activitate permanentă, excepție făcând obiectivele de cazare cu destinație specială, spre exemplu hotelurile sanatoriale.

Din punct de vedere al perioadei sejurului unitățile de cazare pot fi:

De tranzit, având ca și caracteristică principal sejururi scurte, de multe ori pentru o singură noapte, precum hotelurile terminale din proximitatea aeroporturilor, gărilor din centrele urbane;

De sejur, ce ȋnregistrează sejururi mai lungi, raportate la durata perioadei turistice preferate sau la durata concediilor ori vacanțelor turiștilor, ca exemplu structurile hoteliere din stațiuni turistice sau cele de tratament balneo-medicale;

Mixte, ce au clientela formată atât din turiștii de sejur cât si din cei de tranzit.

Poate cel mai elocvent exemplu pentru acest ultim caz, ȋl reprezintă hotelurile și celelalte obiective de cazare amplasate ȋn orașe precum și cele cu program permanent din localitățile turistice ȋn general.

Ȋn funcție de diverse trăsături specifice ale unităților, concepute pentru a acoperi o cerere afirmată ferm a clientelei, anumite structuri turistice au fost create pentru a deservi ȋn mod relativ,exclusiv anumite tipuri de turism, respectiv echiparea și funcționarea acestora sunt ȋn strânsă corelație cu nevoile de consum turistic ale anumitor categorii bine conturate de clientelă. De exemplu, motelul, ca și structură turistică și-a făcut apariția ȋn urma dezvoltării turismului automobilistic, oferind funcțiile de bază ale hotelului dar adaptat pe deplin la solicitările de sejuri scurte ale conducătorilor auto ce tranzitează zona respectivă.

Funcționalitatea specifică a motelurilor se exprimă chiar și prin denumirea acestora, denumire ce a rezultat ȋn urma contractării a două cuvinte: motor-hotel, pe parcursul dezvoltării, de asemenea, a altor forme distinctive de turism și-au făcut și noi forme de cazare precum rotelurile (hoteluri rulante), folosite ȋn circuite turistice ȋn care mijloacele de transport special amenajate permit turiștilor să transforme fotoliile ȋn cușete, asigurându-le acestora și odihna; flotelul (floating hotels) și boatelul (boats hotels) ce semnifică unități de cazare plutitoare ȋn zone de interes turistic (lacuri, canale, delta); hipomoteluri, deservind circuitele programate speciale din zonele rurale, unde rulotele sunt remorcate de cai, clientul asumându-și rolul de vizitiu, ȋn scopuri de agrement; matelul (automatic hotel), unde automatizarea este maximizată lucru ce permite economii semnificative ale forței de muncă. Ȋn acest tip de catalogare trebuiesc amintite de asemenea, complexele turistice care au la dispoziție baze proprii de tratament balneo-medicale, activitățile desfășurate fiind determinate de condițiile balenoclimeterice din zonele de amplasament.

Ȋn funcție de amlasarea unităților hoteliere ȋn diverse localități putem distinge:

Unități ȋn stațiuni de litoral;

Unități ȋn stațiuni montane;

Unități ȋn stațiuni balneo-climaterice de unități orășenești;

Unități ȋn zone rurale;

Unități amplasate pe principalele artere de circulație.

1.2 Structurile de primire a turiștilor

Termenul de “structură de primire turistică” sugerează orice tip de construcție sau amenajare ce prin modul de proiectare și execuție a fost destinată cazării sau servirii mesei pentru potențialii turiști cât și pentru cei existenți ȋmpreună cu facilitățile caracteristicile aferente.

Structurile de primire turistice includ hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri, nave fluviale și maritime ce au la dispoziție spații de cazare, sate de vacanță, pensiuni și alte unități cu facilități de cazare ȋmpreuna cu cele de alimentație din incinta acestora.

Unitățile de primire a turiștilor cu facilități de cazare sunt clasificate pe stele, respectiv pe flori, ȋn cazul pensiunilor rurale, raportându-se la specificațiile constructive, echipamente și standardele serviciilor.

Catalogarea unităților de primire a turiștilor are ca țintă principală protejarea turiștilor și reprezintă o modalitate specifică de expunere a nivelului de confort și a ofertei de servicii.

Clasificarea structurilor de primire a turiștilor este efectuată de către Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Ȋn ordine de a proteja turiștii și de a se alinia la standardele internaționale privitoare la calitatea facilităților oferite, agenții economici, proprietari sau administratori de unități de cazare au obligativitatea de se asigura că activitatea desfășurată de aceste structuri respectă ȋn tocmai următoarele reguli de bază:

Mentenanța grupurilor sanitare, asigurarea condițiilor impecabile de funcționare și curățenie a acestora;

Furnizarea de apă caldă la grupurile sanitare cât și ȋn spațiile de producție ale structurilor turistice, acolo unde acest criteriu se impune;

Asigurarea unei temperaturi minime de 18ºC pe parcursul sezonului rece atât ȋn spațiile de cazare cât și cele de servire a mesei;

Obținerea și deținerea unor autorizații eliberate de către instrituțiile competente: autorizație sanitară, sanitar-veterinară, de mediu și de prevenire și stingere a incendiilor – PSI, ȋn cadrul unităților pentru care potrivit legii se impune obținerea acestora;

Programul de funcționare a unităților cu program muzical organizate ȋn aer liber să nu depășească ora 1:00 noaptea;

Structurile de primire turistice pot funcționa numai ȋn clădiri salubre cu fațade zugrăvite și bine ȋntreținute;

Va fi evitată poluarea fonică respectând nivelul maxim de zgomot stabilit prin reglementările caracteristice;

Respectarea necondiționată a disponițiilor legale curente ce privesc desfășurarea activității prin structura turistică;

Prezentarea ȋn cel mai vizibil punct a firmei cu numele, tipul și ȋnsemnele specifice categoriei de clasificare a unității.

Absolut ȋn toate unitățile de primire a turiștilor sunt obligatorii:

Expunerea la loc vizibil pentru turiști a cel puțin unui număr de telefon al managerului, proprietarului sau administratorului unității, ale Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului pentru a semnala eventuale nemulțumiri vis-à-vis de serviciile puse la dispoziție turiștilor.

Prezentarea la recepțiile unităților clasificate ȋntre 1-5 stele cât și ȋn camere de 1-3 stele a certificatelor ce atestă tarifele de cazare maximale,exprimate ȋn moneda euro;

Păstrarea ordinii, liniștii publice,moralității, curățeniei precum și respectarea negreșită a normelor sanitare și a celor PSI;

Asigurarea unui personal pe deplin calificat cu o conduită impecabilă;

O gamă diversificată de extraservicii ce sunt incluse ȋn tariful de cazare sau se plătesc separat, astfel: la structurile de 4 și 5 stele minim 18 servicii, la structurile de 5 stele mimim 15 servicii, la cele de 2 stele un minim de 10 servicii, iar la unitățile de cazare de o stea cel puțin 5 servicii;

Indicații de utilizare a telefonului;

Afișarea concretă a tarifelor interne și internaționale a convorbirilor telefonice;

Indicații și informații turistice cu privire la zona sau localitatea;

Hărți cu amplasarea și localizarea respectivei unități, pentru cele de 3, 4 și 5 stele;

Chestionare având ca scop aflarea opiniei clienților privitor la serviciile de care beneficază aceștia;

Ȋn mod imperativ pentru hotelurile de 3, 4 și 5 stele aceste materiale vor fi prezentate ȋn mape concepute special pentru acest lucru, amplasate ȋn fiecare spațiu de cazare, fie afișate electronic.

Ȋn România pot funcționa următoarele tipuri de structure de primire turistice:

Hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

Hoteluri apartament de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

Moteluri de 3, 2, 1 stele

Hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;

Hoteluri de 3, 2, 1 stele;

Vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

Bungalouri de 3, 2, 1 stele;

Cabane turistice, cabane de vânătoare, cabane de pescuit de 3, 2, stele;

Sate de vacanță de 3, 2 stele;

Campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;

Spații de campare organizate ȋn gospodăriile populației de 3, 2, 1 stele;

Popasuri turistice de 2, 1 stele;

Pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

Pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2 , 1 flori (margarete);

Apartamente sau camere de ȋnchiriat ȋn locuințe familiale ori ȋn clădiri cu altă destinație de 3, 2, 1 stele;

Structuri de primire cu funcțiuni de cazare pe nave fluviale și maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.

Hotelul reprezintă unitatea de primire a turiștilor ce ȋși desfășoară activitatea ȋn clădiri sau corpuri de clădiri, ce pune la dispoziția turiștilor camere, garsoniere sau apartamente echipate ȋn mod corespunzător, asigură servicii caracteristice și are la dispoziție recepție, spații de alimentație ȋn incintă.

Hotelurile apartament sunt acele hoteluri ce au ȋn component apartamente sau garsoniere care prin natura dotării și echipării lor ȋntr-un mod corespunzător asigură prepararea și păstrarea alimentelor, cât și posibilitatea de a servi masa ȋn incinta proprie.

Motelul reprezintă unitatea hotelieră amplasată de regulă ȋn afara localităților, ȋn proximitatea principalelor artere cu circulație intensă, ce asigură ȋn plus față de serviciile de cazare și alimentație și parcarea ȋn condiții de siguranță a mijloacelor de transport.

Hotelurile pentru tineret sunt unități hoteliere cu dotări si echipamente simple, adaptate pe deplin nevoilor și cerințelor tineretului. Acestea asigură facilități de cazare, masă și agrement bazat pe un regulament de organizare interioară bine definit. De obicei sunt amplasate ȋn jurul centrelor urbane universitare, stațiuni și alte zone preferate de tineret.

Hostelurile sunt structuri turistice cu o capacitate de 3 camere sau apartamente amplasate pe unul, respectiv mai multe niveluri, ȋn spații specific amenajate.

Cabanele turistice reprezintă unități de primire a turiștilor de o capacitate redusă, acestea desfășurându-și activitatea ȋn construcții independente cu o arhitectură caracteristică, ce asigură cazarea, alimentația cât și un set restrâns de alte servicii care vin ȋn intâmpinarea necesităților turiștilor aflați la odihnă ȋn zone montane, rezervatii naturale, fie ȋn proximitatea anumitor stațiuni balneo-climaterice sau a altor puncte de interes turistic.

Catalogându-le ȋn funcție de amplasament indentificăm doua tipuri de cabane:

Cabane amplasate ȋn locuri ușor accesibile (altitudine sub 1.000 de metri cu acces auto pe drumurile publice);

Cabane situate ȋn zone cu accesibilitate redusă ce sunt amplasate ȋn zone de creastă; Dacă acestea ȋndeplinesc cerințele minime pentru categoria 1 stea pot fi folosite ca și refugii turistice.

Vilele sunt unități de primire turistice ce au de asemenea o capacitate limitată funcționând ȋn clădiri independente cu arhitectură caracteristică, localizate ȋn stațiuni balneo-climaterice precum și ȋn alte zone și localități de interes turistic. Ele asigură servicii de cazare și prestarea unor servicii caracteristice.

Bungalourile reprezintă de asemenea structuri de cazare cu o capacitate redusă, concepute, de obicei, din lemn sau alte materiale similare. Acestea sunt construite din zidărie ȋn zonele cu umiditate ridicată. Ele sunt amplasate ȋn apropierea campingurilor, satelor de vacanță ca și structuri total independente ȋncadrate ȋn stațiuni sau zone de interes turistic sau ca spații ce vin ȋn completarea altor structuri de primire turistice. Fac posibila cazarea turiștilor precum și restul serviciilor asigurate de unitatea de bază.Bungalourile au o funcționalitate cu activitate sezonieră.

Pensiunile turistice semnifică unități de cazare cu o capacitate maximă de 10 camere, acumulând ȋn total 30 de locuri ȋn zonele rurale și până la un număr maxim de 20 de camere ȋn zonele urbane, funcționând de regulă ȋn locuințele cetățenilor, fie ȋn construcții independente și asigură ȋn spații amenajate special cazarea turiștilor cât și condițiile de pregătire și servire a mesei.

Amplasamentul acestui tip de unități de cazare atât ȋn mediul urban cât și cel rural trebuie efectuate ȋn zone ferite de poluare dar și de orice alte elemente ce ar periclita viața sau sănătatea turiștilor.

Dotările camerelor și grupurilor sanitare destinate turiștilor vor fi la exclusiva dispoziție a acestora. Nu sunt admise lucruri personale ale locatarului ȋn interiorul acestora.

Campingurile reprezintă unități de primire turistice ce au ca destinație asigurarea cazării turiștilor ȋn corturi sau rulote amenajate astfel ȋncat să permită parcarea mijloacelor de transport și pregătirea mesei, iar ȋn plus, să beneficeze de restul serviciilor caracteristice acestor tipuri de structuri.

Amplasamentul campingului trebuie realizat ȋn locuri de interes turistic ferite de zgomot, surse de poluare cât și de elemente de orice natură periculoase pentru integritatea fizică a turiștilor. Caracteristica principală a campingului o reprezintă parcela de campare, aceasta fiind o suprafață de teren ferm delimitată și marcată, unde este posibila parcarea mijlocului de transport și instalarea cortului sau rulotei, asigurându-se de asemenea și suprafața liberă ce are ca destinație mișcarea și odihna a cel puțin 4 turiști.

Căsuțele sunt clădiri de dimensiuni reduse destinate cazării, construite din lemn și alte materiale similare, având ȋn componență, de obicei, o singură cameră și un antreu sau terasă de dimensiuni reduse și dotate uneori cu grup sanitar propriu. Distanța minimă dintre două astfel de amplasamente trebuie să fie de 3 metri, asigurându-se ȋn acest mod parcarea unei mașini.

Ȋn momentul dotării și echipării campingului se va avea ȋn vedere capacitatea totală de cazare a acestuia. Se impune ca pe o suprafață minima de 15% din suprafața totală a campingului să fie plantați arbori sau arbuști.

Ȋn cazul campingurilor de 3 și 4 stele este nevoie ca vegetația să fie suficient de abundentăpentu a asigura o ambianță confortabilă. Tot ȋn cadrul acestor campinguri este necesar ca eventualele căi de acces să asigure circulația ȋn ambele sensuri. Se impune ca mărimea, amplasamentul, stilul constructiv și culoarea diferitelor construcții din cadrul campingului să nu aducă ȋn nici un fel, direct sau indirect, un prejudiciu peisajului. Toate campingurile trebuie să fie imprejmuite astfel ȋncat accesul ȋn interior să nu se facă decât prin intrările stabilite.

Alimentarea apei potabile va fi asigurată de racordarea la rețeaua publică sau prin realizarea de foraje și orice alt fel de lucrare ȋn vederea captării unui izvor.

Grupurile sanitare comune vor fi amplasate ȋn cel mai central punct posibil, la o distanță de minim 20 de metri față de cel mai apropiat spațiu de cazare și la o distanță minimă de 100 de metri față de cel mai ȋndepărtat spațiu de cazare.

Satul de vacanță reprezintă un ansamblu de construcții, de regulă vile sau bungalouri, localizat ȋntr-un perimetru bine definit, ce asigură servicii de cazare, de alimentație,dar și o vastă arie de prestații și servicii culturale, sportive, turistice și de agrement.

Este nevoie ca amplasamentul să asigure un microclimat favorabil, la distanță de orice fel de sursă de poluare și alte aspecte ce ar putea pune ȋn pericol sănătatea și securitatea turiștilor. Dimensiunile, localizarea, modul de construcție și coloristica diferitelor construcții nu vor aduce prejudicii peisajului sau mediului ȋnconjurător.

Popasul turistic este o unitatea de primire turistică, având o capacitate redusă, formată din casuțe sau bungalouri, iar ȋn unele cazuri chiar ambele, amplasate ȋntr-un spațiu bine delimitat, ce asigură cazare, alimentație și parcare auto. Se deosebește de camping prin faptul că nu deține teren ȋn vederea amplasării corturilor.

Spațiile de campare ȋn gospodăriile populației reprezintă unități de primire turistice ce sunt alcătuite din una sau mai multe zone de campare amenajate pe un teren bine definit ȋn interiorul curții sau grădinii anexate unei proprietăți fie din mediul rural, fie din cel rural. Dimensiunea parcelelor și echiparea sanitară a acestora sunt similare cu cea ȋntalnită ȋn cazul campingurilor, dar pentru capacitățile de maxim 5 parcele grupul sanitar este posibil să fie compun cu cel al gospodăriei respective.

Apartamentele sau camerele de ȋnchiriat ȋn locuințe familiale sau ȋn construcții cu o alta destinație sunt unități ce dețin un număr restrains de spații, turiștii ce optează pentru această structură de cazare având posibilitatea de a-și prepara hrana ȋn bucătăria folosită doar de ei sau ȋn comun cu proprietarul.

Echipamentul hotelier

Termenul de echipament hotelier face referire la construcțiile, instalațiile,mobilierul și dotările prezente ȋn spații hoteliere și unități de alimentație ce intră ȋn componența acestora.

Echipamentul hotelier are ca scop:

De a face posibilă buna desfășurare a etapelor de producție;

Asigurarea confortului necesar;

Contribuirea la alcătuirea unei atmosfere cât și rol estetic.

Holul recepțieieste catalogat ca fiind principalul punct al circulației din hotel, cel care totodată produce și prima impresie. Din acest motiv se impune amenajarea corespunzătoare atât din punct de vedere legal – funcțional, dar mai ales estetic.

Metoda de amenajare și organizare a holului se corelează cu circulația optimă a fluxurilor.

Organizarea acestuia se face la nivel al următoarelor spații:

Spațiu destinat primirii și așteptării;

Spații optime destinate pentru lectură;

Spații pentru ȋntruniri și discuții;

Spațiile recepției ce includ:

Front desk, casă de schimb valutar;

Back-office, adică birouri ale recepției și administrației; camera de bagaje; camera destinată păstrării valorilor; spații destinate depozitării materialelor sportive; grupuri sanitare și cabine telefonice.

Holul hotelului trebuie să asigure legături valabile cu restaurantul, barul de zi, saloanele de frizerie, coafură, cosmetică, magazinele și sălile ce au destinații speciale.

La fel de importantă ca și organizarea holului este și dotarea cu mobilier.

Front – desk-ul este scos ȋn evidență de “desk”, acesta reprezentând o tejghea echipată ȋn așa fel ȋncat să satisfacă cerințele clienților. Propriu-zis ȋn partea exterioară a tejghelei sunt primiți clienți, iar pe partea interioară ȋși desfășoară activitatea angajații hotelului.

Desk-ul este localizat ȋn principalul hol al hotelului, la nivelul de acces al turiștilor ȋntr-o poziție comodă și ușor accesibilă a acestora. Ȋn același timp, amplasamentul său permite controlul circulației ȋn holul hotelului.

Dimensionarea sa va fi efectuată ȋn funcție de clasificare, capacitatea și tipul hotelului, dar respectând totdată următoarele cerințe:

Ȋnălțimea tejghelei trebuie să se ȋncadreze ȋntre 1,15 – 1,20 metri;

Lungimea acesteia este determinate de numărul de camere (aproximativ 3 centimetri pentru fiecare camera), această regulă aplicându-se ȋn general la unitățile hoteliere ce au un număr de camere cuprins ȋntre 25 – 100 , lungimea minimă fiind de 3 metri;

Ȋn același timp este nevoie de prezența unor anumite spații speciale destinate formularelor, pliantelor, cât și documentelor caracteristice.

Spațiile amenajate ȋn scopuri comerciale au ȋn componența lor rafturi, vitrine, case de marcat, frigidere.

Echipamentul hotelier din spațiile de cazarese diferențiază față de echipamentul component al altor categorii de spații, prin numărul sau tipul paturilor ori prin alte eventuale dotări prezente ȋn cazul camerelor de 4 și 5 stele.

Spațiile de cazare se caracterizează cu ajutorul a 3 ȋncăperi diferite:

Vestibul;

Baie;

Camera propriu-zisă.

Ȋn momentul dimensionării,echipării și finisării spațiilor de cazare este neapărată nevoie să se țină cont de următoarele funcții principale:

Odihna;

Servirea merei;

Lucru;

Igiena;

Primire de oaspeți;

Comunicații;

Divertisment.

Dotarea spațiilor de cazare va fi efectuată ȋn conformitate cu fiecare ȋncăpere din spațiul respective astfel:

Ȋn vestibul vom ȋntâlni:

Cuier;

Oglindă de perete;

Mochetă.

Camera propri-zisă va fi dotată astfel:

Paturi și lenjeria aferentă;

Noptiere prevăzute cu veioze;

Dulap ȋn două module;

Masă cu două scaune;

Fotolii, măsuță cu pahare și scrumieră;

Mochetă sau covor;

Minibar, frigider.

Baia din spațiul de cazare va fi dotată ȋn următorul mod:

Cadă sau cabină de duș;

Bideu;

W.C.;

Lavoar;

Oglindă;

Suport pentru obiecte sanitare;

Coș de gunoi;

Port – prosop;

Covoraș pentru evitarea alunecării;

CAPITOLUL II

Prezentarea societății S.C. Oriana S.R.L.

2.1 Prezentarea Vilei Oriana

Domeniul de activitate al S.C. Oriana S.R.L. ȋnscris ȋn Certificatul de Ȋnregistrare la Registrul Comerțului este următorul: servicii și activități de turism, hoteliere și de agrement.

Vila Oriana este amplasată spre ieșirea din Constanța, poziționată pe Șoseaua Mangaliei nr.86, ȋn apropierea Complexului Comercial Doraly Mall.

Construită și data ȋn funcțiune ȋn anul 1995, vila beneficiază de: 13 camere, spațioase, izolate fonic prin tâmplărie PVC cu geam termopan, camerele sunt mobilate modern și elegant, având dotările adecvate noilor standarde ȋn domeniu, TV și televiziune prin cablu, Wi-Fi, aer condiționat, parcare supravegheată video, frigider ȋn fiecare cameră, balcon parțial, suport pentru bagaje, cabină de duș / cadă.

Capacitatea actuală de cazare a vilei este de 13 camere complet utilate, mobilate modern structurate astfel: două apartamente (două camere / apartament), patru camere duble, două camera triple și trei camere cu pat matrimonial.

Spațiul de cazare este structurat pe două etaje: la etajul II sunt 7 camere,iar la etajul trei sunt 7 camere. Vila dispune de o capacitate totală de 28 de locuri pentru cazare.

Unul dintre principalele obiective de dezvoltare a vilei este mărirea numărului de camere și de apartamente, dar și amenajarea interioară a celor deja existente astfel ȋncât camerele și dotările acestora sa fie mereu moderne și conforme celor mai ȋnalte standarde impuse de categoria de clasificare.

Dorința de competitivitate, de ȋntâmpinare constantă a nevoilor turiștilor se reflect ȋn standardele de calitate ce sunt impuse de către vilă astfel ȋncât turiștii vor beneficia ȋn mod constant de servicii de cazare la cele mai ȋnalte standarde.

Respectul și grija pentru clienții vilei se concretizează ȋn punerea la dispoziție pe toată dutata sejurului următoarele servicii gratuite: trezirea turiștilor la cerere, informații cu privire la orarul mijloacelor de transport ȋn comun, hărți și materiale informative privind obiectivele turistice din zonă, parcare privată, păstrarea bunurilor ȋn siguranță la recepție (seif).

Personalul societății este unul redus, format din 7 persoane calificate, pregătite permanent pentru a pune la dispoziția clienților servicii hoteliere de cea mai bună calitate.

Societatea a luat ființă ȋn anul 1991, ȋn urma hotărârii judecătorești din data de 15.05.1991, fiind ȋnregistrată la Registrul Comerțului sub numărul J13/1384/1991. Ȋncă de la ȋnceput s-a declarat ca societate comercială plătitoare de TVA, având Codul Unic de Ȋnregistrare RO1866120.

S.C. Oriana S.R.L. este persoană juridică română, având forma de societate cu răspundere limitată, desfășurându-și activitatea ȋn conformitate cu legile române și prezentul act constitutiv.

Durata de funcționare a societății este nelimitată, ȋncepând cu data ȋnmatriculării la Registrul Comerțului.

Profilul de activitate

Conform celor ȋnscrise ȋn statut S.C. ORIANA S.R.L. are un profil complex de prestare de servicii, după cum urmează: Domeniul principal de activitate ȋl constituie Cod CAEN 5510 – Hoteluri și alte facilități de cazare similare. Activitățile secundare se ȋmpart in două categorii. Prima categorie, comerț cu ridicata, având urmatoarele coduri CAEN: 4621-al cerealelor, semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat; 4631-al fructelor și legumelor; 4634-al băuturilor; 4637-cu cafea, ceai, cacao și condiment; 4639-nespecializat de produse alimentare, băuturi și tutun. A doua categorie, cea de servicii include: 4942-servicii de mutare; 5520-facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată; 5610-restaurante; 5630-băuturi și alte activități de servire a băuturilor.

Figura nr. 2.1.1 Ȋmpărțirea capitalului ȋntre asociați

Sursa: Prelucrare proprie

Figura cu nr. 2.1 prezintă capitalul social al societății S.C. Oriana S.R.L.,după cum se poate observa capitalul social subscris este fixat la suma de 34.500.000 lei din care 8.150.000 lei ȋn bunuri și 26.350.000 ȋn lei, fiind constituit astfel: Teodorov Anica deține o valoare de 20.700.000 lei (capital ȋn natură 4.890.000 și capital ȋn lei 15.810.000) adică 4.140 parți sociale a câte 5.000 lei fiecare, iar Bȋrsan Daniela deține o valoare de 13.800.000 lei (capital ȋn natură 3.260.000 și capital ȋn lei 10.540.000) adică 2.760 parți sociale a câte 5.000 lei fiecare.

2.2 Structura organizatorică de ansamblu a firmei

Prezenta organigramă, de tip piramidă parțială, ne expune principalele posturi și scara ierarhicădin cadrul firmei.

Figura nr.2.2.1

Sursa: Prelucrare proprie

ADMINISTRATOR.Asigură comunicarea cu turiștii și prezentarea ofertelor.Menține relațiile cu banca.Organizează evidența documentelor, se ocupă cu promovarea imaginii vilei, coordonează activitatea și trasează sarcini personalului din subordine pentru o bună activitate.Urmărește respectarea aplicării regulilor de turism și de comerț la recepție, cunoașterea tarifelor de cazare.Se ocupă cu verificarea tarifelor de respectare a dișciplinei financiare privind ȋncasările și plățile ȋn numerar și cu ȋntocmirea facturilor.Asigură și verifică aprovizionarea cu materiale necesare desfășurării activității, ȋntreținerea ordinii și curățeniei, respectarea normelor de protecție a muncii și PSI.Se ocupă de angajare, promovare personal și execută totate celelalte atribuții cu caracter specific funcției de administrator.

DIRECTOR ECONOMIC.Se subordonează administratorului. Conduce, verifică și răspunde de ȋntocmirea ȋn termen și ȋn concordanță cu toate prevederile legale a tuturor lucrărilor ce revin compartimentului de contabilitate. Asigură efectuarea corectă și la timp a ȋnregistrărilor contabile privind imobilizările corporale și necorporale, active circulante, capital propriu, datorii, provizioane.Asigură ȋntocmirea corectă a balanțelor de verificare.Ȋntocmește situația principalilor indicatori economico – financiari, bilanțul semestrial și anual.Analizează rezultatele economico – financiare ale firmei. Respectă regulile de PSI și fișa de protecție a muncii, exercită și alte atribuții cu caracter specific ce decurg din actele normative ȋn vigoare sau dispuse de conducere societății.

RESPONSABIL CAZARE.Se subordonează administratorului. Asigură păstrarea registrului unic de intrări sau ieșiri al organizației, activitatea de telefonie centrală a organizației și activitatea de informații generale pentru public. Păstrează confidențialitatea tuturor informațiilor referitoare la organizație.Răspunde de preluarea corespondenței sosită pe adresa firmei și de buna circulație a corespondenței. Ține o evidență a tuturor numerelor de telefon, fax, precum și a adreselor ce ȋi sunt aduse la cunoștință ȋn diferite moduri.Furnizează cu amabilitate informațiile solicitate.Ȋntocmește situații sau documente.Răspunde de ȋnregistrarea documentelor redactate și de evidența lor.

GUVERNANTĂ.Se subordonează administratorului. Are obligația să asigure și să verifice standardele de igienă ȋn spațiile de cazare cât și ȋn holurile vilei. Să se asigure că obiectele din spațiile de cazare sunt păstrate ȋn deplină siguranță, să verifice activitatea cameristelor și să le asigure acestora toate produsele, materialele și obiectele de care au nevoie ȋn vederea exercitării sarcinilor de servici.

TEHNICIAN IT.Se subordonează administratorului.Asigură funcționalitatea și mentenanța rețelelor și sistemelor informatice, administrează toate bazele de date ale societății. Activitatea sa presupune o strânsă colaborare cu responsabilul de cazare de la care preia informații, pe care apoi le introduce ȋn propriile baze de date.

RECEPȚIONER.Se subordonează responsabilului de cazare.Asigură preluarea și ȋnregistrarea rezervărilor. Recepționerul reprezintă primul contact al turistului cu staff-ul vilei, motiv pentru care are o conduită ireproșabilă. Asigură primirea și cazarea turiștilor, repartizându-i ȋn camera ȋn funcție de nevoile și cerințele lor.Se ocupă de ȋntocmirea actelor necesare cazării turiștilor. Asigură efectuarea de contracte cu diferiți agenți economici, păstrarea sau rezilierea contractelor deja existente și urmărește plățile prin transfer bancar, cu ajutorul sistemului informatic pe care ȋl are la dispoziție ȋn recepția vilei.

CAMERISTA.Se subordonează guvernantei.Se ocupă personal de curățenia ȋn spațiile de cazare, holurile vilei cât și anexele acesteia.

Compartimentele furnizoare de servicii pentru clienți:

Recepțiaeste compartimentul unde se asigură furnizarea de informații către turiști și primirea acestora cât și rezervarea camerelor. Angajații din cadrul recepției sunt calificați ȋn relațiile cu publicul și sunt caracterizați prin a fi sociabili, amabili, preciși ȋn acțiunile desfășurate și cunoscători a minim două limbi străine.

Fluxul de activitate din cadrul vilei este asigurat de rezervări. Departamentul front – office ȋși desfășoară activitatea ȋn holul vilei, acesta fiind cel mai important spațiu din cadrul vilei deoarece primirea și repartizarea turiștilor se face prin hol.

Ȋn cadrul recepției ȋntâlnim următoarele activități: pregătirea primirii clientului, ȋnchirierea camerelor, repartizarea camerelor, fixarea tarifelor, completarea formularelor de sosire specific recepției, ȋnregistrarea clientului, rezolvarea solicitărilor și a reclamațiilor, comunicarea cu celelalte sectoare și departamente. Acest departament de front – office ȋși desfășoară activitatea ȋn trei subcompartimente: ȋn subcompartimentul de informații lucrează personalul care se ocupă de clienți pe toată durata sejurului. Aici se fac următoarele operațiuni: evidența alfabetică a turiștilor, informarea acestora, păstrarea rezervelor de chei, conducerea turiștilor ȋn camere cât și informarea generală a acestora.

Ȋn subcompartimentul de primire a turiștilor lucrează personalul care se ocupă de toate tipurile de rezervări, pentru clienții individuali, grupuri, direct sau prin intermediari, monitorizează rezervările, ținând cont de planificări și de capacitatea vilei.

Ȋn subcompartimentul de etaj atribuțiile se ȋmpart ȋntre cameristă și guvernantă.Rolul acestui subcompartiment fiind de a pregăti spațiile de cazare, de a asigura efectuarea serviciilor ȋntr-un mod cât mai eficient, de a crea o atmosferă relaxantă pentru turiști determinată de un mediu cu trăsături specifice: igienă, confort, solicitudine și amabilitate. Ȋn acelaș timp respectivul subcompartiment asigură securitatea obiectelor pierdute sau uitate de turiști.

2.3 Mixul de marketing ȋn cadrul S.C. Oriana S.R.L.

Politica de preț– Vila Oriana și-a creeat propria politică a prețurilor ȋn funcție de avantajele camerei.

Cameră cu pat matrimonial – 130 lei / noapte

Cameră cu două paturi – 130 lei / noapte

Cameră cu trei paturi – 190 lei / noapte

Apartament cu două camere individuale cu grup sanitar comun – 220 lei / noapte

Rămâne aceeași practicându-se un adaos comercial de 0 – 200 % fără să se schimbe ȋn sezon sau extrasezon. Singurele modificări de prețuri se vor face pentru grupurile de turiști mai mari de 10 persoane, firmelor care au ȋncheiat un contract cu vila și clienților fideli.

Copii ȋntre 0 – 7 ani beneficiază de cazare gratuită dacă nu solicită pat suplimentar. Patul suplimentar se taxează cu 50% din tariful unui loc.

Totodată, turiștii fideli beneficiază de o reducere de 10 – 25%, ȋn funcție de perioada sejurului.

Politica de produs – Produsul turistic oferit de vila Oriana reprezintă ansamblul bunurilor și serviciilor destinate satisfacerii nevoilor generale și specifice ale turiștilor. Ȋn cadrul vilei, serviciile de cazare pun la dispoziția turiștilor 13 camere structurate astfel: două apartamente, 8 camere cu două paturi și 3 camere cu pat matrimonial, mobilate modern și elegant.

Politica de promovare – Eforturile de promovare a vilei Oriana constau ȋn diverse modalități de promovare oferite de agențiile de publicitate din orașul Constanța, iar ȋn ceea ce privește promovarea online la nivel national prin firme specializate. Oferta turistică a vilei Oriana este distribuită pe piața electronica prin intermediul adresei www.oriana-ct.ro

Imaginea pe care dorim să o promovăm este cea a unei soluții rapide de cazare, potrivite pentru cei ce au puncte de interes ȋn centrul orașului cât și ȋn zonele din sudul litoralului și vor să fie aproape de ambele părți.

CAPITOLUL III

Performanțele economico – financiare ale S.C. Oriana S.R.L.

3.1 Activitatea turistică ȋn județul Constanța la modul general

Județul Constanța are ȋn componența sa unele dintre cele mai exponențiale baze turistice din România. Oferă o gamă vastă de activități turistice prin posibilitatea de a efectua unele excursii și croaziere, tratament și agrement, rezervații naturale, climă, relief și localizare geografică.

Litoralul Mării Negre de pe teritoriul româniei constituie una dintre cele mai importante zone turistice ȋn comparație cu alte zone turistice ale tării, lucru ce se reflectă ȋn indicatorii care fac referire la circulația turistică și capacitatea de cazare.

Resursele turistice ale județului nu sunt repartizate uniform fapt ce explică dezvoltarea turismului cu prioritate pe spațiul de litoral al Mării Negre, astfel litoralul românesc ȋnsumează 75% din resursele turistice și aproximativ 43% din capacitatea de cazare a țării, circa 60% din circulația turistică internă și internatională.

Caracteristica principală a spațiului constănțean este redată de către litoral, ce se ȋntinde ȋn județul Constanța pe o lungime de mai mult de 100 km (din totalul de 244 km ce ȋnsumează deschiderea la mare a româniei).

Superba rivieră a româniei se bucură de farmecul special al Mării Negre (cu salinitate redusă la țărm și locul trei ȋn Europa ca ȋntindere).Pentru acest peisaj relaxant, contemporan, țara noastră este vizitată anual, ȋn timpul sezonului estival de zeci de mii de turiști străini, unii dintre ei deja clienți fideli ai litoralului românesc, turiști ce părăsesc cu greu litoralul autohton la sfârșitul sezonului cald. Ȋn Marea Neagră nu ȋși fac simțită prezența pești periculoși, plante sau curenți. Pe parcursul sezonului cald temperaturile la suprafața plajei pot ajunge până la 45ºC, dar brizele marine, diminuează arșița zilelor caniculare, fiind bogate ȋn aerosoli. Pe vastele suprafețe de plajă se gasește un nisip de o finițe aproape unică.

Pe coastă, un spațiu de o ȋnaltă calitate, prezintă un amalgam de stațiuni pregătite să răspundă tuturor vârstelor și gusturilor: 2 Mai, Mangalia, Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp, Techirghiol, Costinești, Eforie Sud, Eforie Nord, Constanța, Mamaia, Năvodari.

Ȋn continuare vom prezenta o serie de statistici privind numărul de turiști ȋn județul Constanța ȋn perioada 2009 – 2015

Tabelul nr.3.1 Performanțele economice ale firmei

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Constanța – Compartimentul Diseminare Date Statistice

Tabelul nr.3.1 prezintă evoluția numărului de turiști ȋn județul Constanța ȋn perioada 2009-2015 cu observația că datele pentru anul 2015 nu sunt complete.

Figura nr.3.1

Figura nr.3.1 prezină o creștere constantă a numărului total de turiști ȋn perioada 2009 – 2014, iar ȋn anul 2015 o scădere drastică cu mențiunea că datele oferite ȋn ultimul an prezentat nu sunt complete. Din punct de vedere al sejurului mediu, putem afirma că ȋntre anii 2009 – 2014, acesta a fost relativ stabil, cu un minim istoric ȋn perioada respectivă de 2,07 și un maxim de 2,65 ȋn anul 2014. De asemenea sejurul mediu pentru anul 2015 a fost redat ȋn conformitate cu numărul de turiști ȋnregistrați până la momentul ȋntocmirii prezentului document, fapt ce denotă o posibilă creștere a numărului de turiști ȋn anul 2015, dat fiind faptul că paradoxal,deja se ȋnregistrează cifre mai mari decât ȋn anii precedenți, fără ca anul ȋn curs să fie ȋncheiat.

3.2 Analiza indicatorilorturistici privind vila Oriana

Valorile ȋnscrise ȋn grafic reprezintă evoluția indicatorilor turistici ȋn perioada 2010 – 2014

Tabelul nr. 3.2 Indicatori turistici

Sursa: Prelucrare proprie

Figura nr.3.2 Evoluția indicatorilor turistici ȋn cadrul vilei Oriana ȋn perioada 2010 – 2014

Sursa: Prelucrare proprie

Figura nr.3.2 reprezintă gradul de ocupare al structurii de primire din cadrul firmei S.C. Oriana S.R.L. ,pe o perioadă de 5 ani, referitor la numărul total de turiști români dar și străini. Ȋn anul 2010 unitatea a raportat un număr total de 1.778 de turiști dintre care 1.630 străini și 148 români.

Anul 2011 a adus o creștere de 102 turiști români și 14 cetățeni străini, vila ȋnregistrând astfel un număr de 162 de turiști cetățeni străini și 1.732 de cetățeni români, aceștia ȋnsumând un număr total de 1.894. Ȋn acest an s-a ȋnregistrat de altfel maximul numărului de turiști ȋn perioada prezentată.

Ȋn anul 2012 se ȋnregistrează un număr total de 1.720 de turiști, număr alcătuit din 1.581 de turiști români și 139 de cetățeni străini. Putem observa că ȋn acest an există deja o pantă descendentă a numarului de turiști, anunțând ceea ce avea să fie ȋn anul 2013 un minim istoric.

Conform involuției din anul 2012 privitor la numărul total de turiști, ȋn anul 2013 s-a raportat o scădere dramatică datorită faptului că acest an a reprezentat apogeul crizei economice ce a defavorizat economiile statelor mai puțin dezvoltate. Această conjunctura s-a concretizat prin un număr total de turiști de 1.524 dintre care 1.413 români și 111 cetățeni străini.

Anul 2014 a adus o creștere semnificativă față de anul precedent, valorile ȋnregistrate ȋn anul 2014 fiind apropiate de media primilor trei ani prezentați. Unitatea a raportat un număr de 181 de turiști străini și 1.543 de cetățeni români, aceștia ȋnsumând un număr total de 1.724 de turiști.

3.3 Analiza concurenței S.C. Oriana S.R.L.

Vila Oriana este situată stradal pe una dintre cele mai aglomerate artere ale orașului Constanța, respectiv Șoseaua Mangaliei.

Unitățile de cazare din zona vilei ce reprezintă o concurență sunt următoarele: hoteluri de 3 stele (Hotelul Maria și Hotel Arion) și Vila Cic de două stele.

Tabel nr.3.3 Prezentarea unităților de cazare

Sursa: Prelucrare proprie

Tabelul nr.3.3 prezintă concurenții vilei, clasificarea unităților și tarifele practicate ȋn funcție de tipul camerei. Observăm capacitatea de cazare a camerelor, Hotel Maria cu un număr de 85 de camere, Hotel Arion cu un număr de 30 de camere, Vila Cic cu un număr de 23 de camere și Vila Oriana cu un număr de 13 camere.

Din punct de vedere al tarifelor practicate Hotel Maria și Vila Oriana au prețuri mai mari decât adversarii lor Hotel Arion și Vila Cic.

Concurența se transformă ȋntr-o competiție pentru a cuceri piața, astfel fiecare concurent are ȋn vedere să satisfacă nevoile clienților ȋn condiții superioare față de rivali.

Competitorii vilei Oriana sunt ȋmpărțiți pe următoarele categorii:

Structuri de cazare aflate la o distanță mai mare de 2 km , respectiv Hotel Maria și Hotel Arion;

Structuri de cazare aflate la o distanță mai mica de 2 km , respective Vila Cic.

Ȋn cazul ȋn care hotelurile din Constanța vin ȋn ȋntâmpinarea acelorași nevoi, oferind facilități similare, putem discuta de o concurență directă. Din datele oferite putem deduce faptul că fiecare structură hotelieră prezentată se adresează unui anume grup de turiști.

Hotelul Maria de 4 și 3 stele se adresează ȋn principal oamenilor de afaceri care participă la conferințe, congrese și beneficiază de facilități și servicii inedite.

Hotelul Maria dispune de următoarele servicii și facilități: parcare subterană și securizată, crama ce dispune de o capacitate de 74 de locuri ȋn care pot avea loc evenimente și ȋntâlniri de afaceri, salon mic pentru servirea dejunului situat la parterul hotelului, camera pentru bagaje, sală de conferințe cu o capacitate de 150 de locuri, echipată cu videoproiector, ecran de proiecție, instalație de sonorizare, aer condiționat și internet de mare viteză. Facilitățile camerelor sunt: grup sanitar propriu, TV, cablu TV, telefon, aer condiționat, internet wireless, frigider.

Unitățile de cazare de 2 stele și 1 stea au o gamă mai redusă de servicii decat cele de 3 sau 4 stele și se adresează unor segmente de clientelă diferită.

Hotelul Arion dispune de următoarele servicii și facilități: ȋncălzire, aer condiționat, seif, canale prin cablu, TV, telefon, ȋnchirieri auto, serviciu de vânzare bilete, spălătorie, serviciu de călcătorie, săli de conferință și petreceri, fax / copiator, serviciu de trezire, serviciu zilnic de menaj, camera de bagaje, recepție deschisă non-stop. Facilitățile camerelor sunt: baie cu cabină de duș, TV, fierbător / cafetieră, aer condiționat, bucătărie, microunde.

Vila Cic dispune de următoarele servicii și facilități: parcare, bucătărie utilată pentru turiști, sala de mese, restaurant, internet wireless gratuit. Facilitățile camerelor sunt: TV cu ecran platcu canale prin cablu, frigider și baie private cu duș și articole de baie gratuite. Unele camere au balcon.

Vila Oriana se adresează ȋn principal agențiilor de shipping și crewing management, destinându-se persoanelor fizice sau juridice ce ȋși doresc să fie aproape de port, la o distanță relativ redusă față de stațiunile din sudul litoralului, de Autostrada Soarelui dar și de centrul orașului.

Vila Oriana dispune de următoarele servicii și facilități: trezirea turiștilor la cerere, informații privind orarul mijloacelor de transport ȋn comun, informații turistice, comandă taxi, internet wireless, parcare privată și supravegheată video, păstrarea bunurilor ȋn siguranță ȋn seiful unității. Facilitățile camerelor sunt: TV, internet wireless, aer condiționat, balcon (partial), frigider, cabină de duș / cadă.

3.4 Analiza principalilor indicatori de performanță ai firmei

Tabelul nr.3.4.1 prezintă principalii indicatori de performanță ai firmei ȋn perioada 2009 – 2014 astfel ȋn tabel sunt cuprinse cifra de afaceri, profitul, datoriile, activele imobilizante, activele circulante, capitalurile proprii și angajații.

Tabelul nr.3.4.1 Performanțele economice ale firmei

Sursa: Situația financiară a S.C. Oriana S.R.L.

Ȋn anul 2000 unitatea a raportat o cifră de afaceri de 577.024 lei, un profit de 16.003 lei, datorii ȋn valoare de 96.043 lei, active imobilizante ce au ȋnsumat 79.168 lei, active circulante ce au ȋnsumat 92.878 lei și capitaluri proprii 175.638 lei. Numărul de angajați ȋn anul 2000 a fost de 20.

Anul 2001 a ȋnregistrat o creștere a cifrei de afaceri, aceasta fiind ȋn valoare de 621.770 lei, societatea având o pierdere de 12.096 lei, cu datorii ȋn valoare de 95.705 lei, active imobilizante ce au ȋnsumat 76.817 lei, active circulante 101.120 lei și capitaluri proprii ȋn valoare de 83.524 lei. Față de anul precedent numărul angajaților s-a redus la 18.

Anul 2002 a continuat panta ascendentă referitoare la cifra de afaceri, aceasta ajungând la suma de 703.798 lei, profitul fiind de 48.857 lei, datoriile societății cumulate fiind ȋn valoare de 140.768 lei, numărul activelor imobilizante crescând de asemenea la 84.618 lei, cele circulante la 111.020 lei, capitalurile proprii raportând o scădere până la suma de 56.542 lei, numărul angajaților a rămas 18.

Ȋn anul 2003 societatea a avut o cifră de afaceri ȋn valoare de 679.201 lei, un profit de 15.526 lei, datorii ȋn valoare de 89.181 lei, active imobilizante de 60.419 lei, active circulante ȋn valoare de 84.312 lei, capitaluri proprii ȋn valoare de 56.542 lei, numărul angajaților ajungând la 17.

Anul 2004 a fost cel ȋn care societatea a atins cea mai mare cifră de afaceri din istoria sa și anume 737.700 lei, dar un profit minim de 785 lei, ȋnsumând datorii ȋn valoare de 118.522 lei, active imobilizante ȋn valoare de 60.608 lei , active circulante de 112.976 lei și capitaluri proprii ȋnsumând 57.327 lei. Numărul angajaților a crescut față de anul precedent ajungând la 19.

Unitatea a raportat ȋn anul 2005 o cifră de afaceri de 664.435 lei, cu o pierdere de 660 lei, având datorii ȋn valoare de 67.082 lei, active imobilizante de 80.865 lei, active circulante de 40.329 lei, capitaluri proprii de 55.882 lei, iar numărul angajaților a fost din nou redus la 17.

Anul 2006 a fost marcat printr-o cifră de afaceri a unității de 480.283 lei, un profit ȋn valoare de 33.535 lei, datorii ce au ȋnsumat 57.226 lei, active imobilizante ȋn valoare de 115.612 lei, active circulante ȋn valoare de 49.771 lei și capitaluri proprii ȋn valoare de 89.417 lei. Numărul angajaților a fost redus la 12.

Ȋn anul 2007 unitatea a ȋnregistrat o cifră de afaceri ȋn valoare de 525.344 lei, un profit de 136.661 lei, datorii ȋn valoare de 35.132 lei, active imobilizante de 113.654 lei, active circulante ȋn valoare de 114.681 lei, capitalurile proprii ȋnsumând 193.203 lei. Numărul angajaților a fost redus la 10.

Societatea a ȋnregistrat ȋn anul 2008 o cifră de afaceri de 390.125 lei, cu un profit ȋn valoare de 116.965 lei și datorii minime pentru anii prezentați ȋn valoare de 8.213 lei. Activele imobilizante au ȋnregistrat o creștere ajungând astfel la 174.218 lei , iar cele circulante o scădere, acestea din urmă ajungând la valoarea de 26.633 lei.Capitalurile proprii au ȋnregistrat de asemenea o scădere ușoară ajungând la valoarea de 173.507 lei, iar numărul angajaților menținându-se la 10.

Anul 2009 a fost ceea ce putem numi ȋnceputul unor scăderi dramatice, din toate punctele de vedere. Astfel, cifra de afaceri a scăzut ajungând la valoarea de 390.125 lei, profitul fiind unul de 48.277 lei, datoriile ȋnsumând 49.407 lei, activele imobilizante ȋn valoare de 256.519 lei, activele circulante ȋn valoare de 33.457 lei, iar capitalurile proprii ȋn valoare de 221.784 lei. Numărul angajaților a fost de 7.

Ȋn anul 2010 cifra de afaceri a continuat să scadă ajungând la 298.916 lei, profitul fiind unul de 75.736 lei, datoriile ȋnsumate ajungând la 136.149 lei, activele imobilizante fiind ȋn valoare de 362.715 lei, cele circulante fiind ȋn valoare de 37.892 lei, capitalurile proprii ajungând la valoarea de 249.243 lei, iar numărul angajaților a scăzut la 5.

Firma a raportat o continuare a scăderii atât ȋn ceea ce privește cifra de afaceri (291.809 lei) cât și ȋn ceea ce privește profitul, acesta având o valoare de 62.100 lei. Valoarea datoriilor a cunoscut o creștere ușoară fiind de 141.946 lei, activele imobilizante având o creștere foarte mare, au ȋnsumat 1.526.569 lei, iar cele circulante ȋn valoare de 26.948 lei. Capitalurile proprii au crescut de asemenea simțitor, ajungând la valoarea de 1.401.469 lei.Angajații au rămas ȋn număr de 5.

Anul 2012 a continuat cu o scădere a cifrei de afaceri, aceasta atingând suma de 271.166 lei. Firma a ȋnregistrat o scădere dramatică a profitului terminând anul 2012 cu o pierdere ȋn valoare de 61.933 lei, datorii ȋnsumate ȋn valoare de 178.147 lei, activele imobilizante fiind ȋn valoare de 2.807.089 lei, cele circulante valorând 10.342 lei, iar capitalurile proprii fiind mai mult decât duble comparativ cu anul 2011 atingând astfel o cotă istorică ȋn valoare de 2.626.420 lei. Numărul de angajați a crescut cu 1, fiind astfel 6.

Pentru anul 2013 cifra de afaceri a fost ȋn valoare de 261.856 lei. Unitatea a continuat să ȋnregistreze pierderi ȋn valoare de 52.599 lei, datoriile având cea mai mare valoare pentru anii prezentați, ȋnsumând 186.341 lei. Activele imobilizante au scăzut ușor, fiind ȋn valoare de 2.715.132 lei, iar cele circulante ȋn valoare de 51.742 lei.Capitalurile proprii au fost ȋn valoare de 2.573.821 lei.Numărul angajaților au crescut cu 1, fiind astfel 7.

Ȋn anul 2014 putem afirma că societatea s-a menținut ȋn aceeași situație de involuție financiară raportând cea mai mică cifră de afaceri din anii prezentați, aceasta fiind ȋn valoare de 216.921 lei. Ȋn ceea ce privește pierderile, unitatea a ȋnregistrat cele mai mari sume și anume 73.160 lei, datoriile fiind ȋn valoare de 166.322 lei. Activele imobilizante au ajuns la valoarea de 2.445.389 lei, cele circulante atingând valoarea de 50.644 lei și capitalurile proprii fiind ȋn valoare de 2.323.024 lei.Numărul angajaților a scăzut la 5.

Figura nr. 3.4.1 Performanțele economice ale firmei

Sursa: Situația financiară a S.C. Oriana S.R.L.

Figura nr.3.41 reprezintă cifra de faceri ȋn perioada 2000 – 2014. Datele oferite ne exprimă o situație relativ constantă ȋn perioada 2000 – 2007, perioadă ȋn care unitatea a raportat valori mai mari comparativ cu perioada 2007 – 2014. Valoarea maxima a cifrei de afaceri a fost ȋnregistrată ȋn anul 2004, iar valoarea minima ȋn anul 2014. Daca ȋn prima jumătatea a reprezentării s-au ȋnregistrat atât scăderi cât și creșteri ale cifrei de afaceri, ȋn a doua jumătate se poate observa o scădere constantă până la pragul minim ȋnregistrat ȋn anul 2014.

Figura nr. 3.4.2 Performanțele ale firmei

Sursa: Situația financiară a S.C. Oriana S.R.L.

Figura nr. 3.4.2 reprezintă situația profitului ȋn perioada 2000 – 2014. Din statisticile contabile oferite, observăm faptul că societatea, pe parcursul acelor 14 ani prezentați nu a ȋnregistrat un profit constant.Maximul profitului ȋn valoare de 136.661 lei a fost ȋnregistrat ȋn anul 2007, iar ȋn anul 2014 s-a ȋnregistrat o pierdere de 73.160 lei.Scăderea drastică a profitului ȋn ultimii 3 ani prezentați a fost generată de numărul de clienți din perioada respectivă și evaluării imobilizărilor corporale a clădirii, fapt ce a dus la creșterea amortizării cu o valoare de până la 100% din valoarea initială, diminuând astfel profitul.

Figura nr.3.4.3 Performantele economice ale firmei

Sursa: Situația financiară a S.C. Oriana S.R.L.