Activitatea Firmei Ursus Breweries din Perspectiva Dezvoltării Durabile

INTRODUCERE

Conceptul de dezvoltare durabilă constituie totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică care se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între aspectele sociale, economice și ecologice și elementele capitalului natural.

Durabilitatea pleacă de la ideea că activitățile umane sunt dependente de mediul înconjurător și de resurse. Sănătatea, siguranța socială și stabilitatea economică a societății sunt esențiale în definirea calității vieții.

Fiecare om, conștient sau nu, poate contribui la dezvoltarea durabilă. De fapt, se poate vorbi de o gândire de durată atunci când se colectează deșeuri din plastic sau hârtie în locurile special amenajate.

La nivel industrial, lucrurile au evoluat mult mai repede. Astfel, multe fabrici folosesc deșeuri drept combustibil, iar în anumite localități se încearcă implementarea unor sisteme de încălzire casnică pe bază arderii deșeurilor. Unele companii au conștientizat importanța economică și ecologică a recuperării și refolosirii deșeurilor.

Civilizația industrială și mediul ambiant evidențiază aspecte precum:

tendința de epuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime și de hrană;

consumarea resurselor regenerabile într-un ritm evoluat capacității lor de regenerare;

degradarea fizică și poluarea unor factori vitali de mediu: apă, aer, sol.

În acest context se reliefează importanța reciclării deșeurilor.

O societate durabilă este o societate care își sculptează sistemul economic și social astfel încât resursele naturale globale și sistemele de suport ale vieții să fie menținute.

Lucrarea de față are în vedere prezentarea activității de dezvoltare durabilă și impactul acesteia asupra calității vieții.

Tema a fost aleasă pornind de la premisa că dezvoltarea durabilă reprezintă un factor foarte important asupra economiei, cât și a vieții sociale, al promovării performante în procesele economice și implicit al ridicării nivelului de pregătire profesională.

Astfel, am considerat că sustenabilitatea poate constitui obiectul ales în această lucrare de licență intitulată ”Activitatea firmei Ursus Breweries din perspectiva dezvoltării durabile”.

Structura lucrării este orientată pe trei capitole principale, fiecare parte fiind compusă din mai multe subcapitole.

Capitolul I – ”Dezvoltarea durabilă” care prezintă conceptul de dezvoltare durabilă, societatea durabilă, strategia UE pentru dezvoltare durabilă, precum și dezvoltarea durabilă ca perspectivă a ieșirii din criză.

Capitolul II – ”Prezentarea companiei Ursus Breweries S.A.” care cuprinde aspecte generale cu privire la Ursus Breweries S.A., obiectul de activitate și departamentele acesteia, evoluția cifrei de afaceri, a activelor totale, a datoriilor totale și a profitului brut, precum și analiza SWOT la compania respectivă.

Capitolul III – ”Activitatea companiei Ursus Breweries S.A. în domeniul dezvoltării durabile” înfățișează o scurtă descriere a pieței de producție a acestei companii, obiective ale dezvoltării durabile, abordarea sustenabilității în trecut, practici de sustenabilitate, elementele de mediu, cât și elemente umane.

În ultima parte sunt prezentate pe scurt câteva concluzii privind evidențierea ideii principale a acestei lucrări.

CAPITOLUL I

DEZVOLTAREA DURABILĂ

1.1.Conceptul de dezvoltare durabilă

Dezvoltarea durabilă analizează și încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situație în care se regăsește un raport de tipul om – mediu, fie ca e vorba de mediul înconjurător, mediul economic sau mediul social.

Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile este cu siguranță cea dată de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) în raportul „Viitorul nostru comun”, cunoscut și sub numele de Raportul Brundtland: „dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”.

Deși inițial dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluție la criza ecologică determinată de intensa exploatare industrială a resurselor și degradarea continuă a mediului și căuta deci în primul rând prezervarea calității mediului înconjurător, în prezent conceptul s-a extins asupra calității vieții în complexitatea sa, și sub aspect economic și social. Obiect al dezvoltării durabile este acum și preocuparea pentru dreptate între state, nu numai între generații.

Conceptul a fost legat inițial de problemele de mediu și de criza resurselor naturale, în special a celor legate de energie de acum 30 de ani. Termenul însuși s-a impus în vara lui 1992, după Conferința privind mediul și dezvoltarea, organizată de Națiunile Unite la Rio de Janeiro.

Durabilitatea pleacă de la ideea că activitățile umane sunt dependente de mediul înconjurător și de resurse. Sănătatea, siguranța socială și stabilitatea economică a societății sunt esențiale în definirea calității vieții.

Discuțiile prin care s-a ajuns în final la dezvoltarea durabilă au început la începutul anilor '70. În 1972, Conferința privind Mediul Ambiant care a avut loc la Stockholm a pus pentru prima dată în mod serios problema deteriorării mediului înconjurător în urma activităților umane care pune în pericol însuși viitorul omenirii. În 1983, își începe activitatea Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED), condusă de Gro Bruntland, după o rezoluție adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite.

Fiecare om, conștient sau nu, poate contribui la dezvoltarea durabilă. De fapt, se poate vorbi de o gândire de durată atunci când se colectează deșeuri din plastic sau hârtie în locurile special amenajate.

La nivel industrial, lucrurile s-au mișcat mult mai repede. Astfel, multe fabrici folosesc deșeuri drept combustibil, iar în anumite localități se încearcă introducerea unor sisteme de încălzire casnică pe bază arderii deșeurilor. Unele companii au conștientizat importanța economică, dar și ecologică a recuperării și refolosirii deșeurilor.

Dezvoltarea este durabilă atunci când are la bază atât obiective economice, cât și obiective sociale și de mediu.

Dezvoltarea durabilă este un obiectiv esențial al Uniunii Europene. Scopul abordării este îmbunătățirea continuă a calității vieții și a bunăstării generațiilor prezente și viitoare, printr-o abordare integrată între dezvoltarea economică, protecția mediului și justiție socială.

Natura dezvoltării durabile a societății umane este dată de modul de gestionare, actuală și viitoare, a resurselor sale naturale, energetice, materiale și informaționale, în raport cu obiectivele creșterii economice și asigurarea unei calități din ce în ce mai bune a vieții și a mediului. Cele mai multe entități umane țintesc la realizarea dezvoltării economice pentru a securiza creșterea standardelor de viață și pentru a proteja și îmbunătăți mediul înconjurător, atât pentru ele însele cât și pentru generațiile viitoare. Împăcarea acestor două aspirații reprezintă nucleul conceptului de dezvoltare durabilă și se sintetizează prin dualismul ecosistem-ecoeficiență.

Dezvoltarea durabilă implică atingerea a trei obiective și anume: creșterea economică, bunăstarea socială și protecția mediului. Pentru dezvoltarea unui sector de activitate și a societății în ansamblu, trebuie ca toate aceste cerințe să fie atinse, precum se evidențiază în Figura nr. 1.1.

Figura nr. 1.1. Triunghiul durabilității

Sursa: http://www.scritub.com/files/investitii/619_poze/image002.jpg

Atât protecția mediului, cât și activitatea economică contribuie la calitatea vieții. Deseori, investițiile economice și protecția mediului, în concordanță, îmfățișează situația ideală. Dezvoltarea economică este realizată nu numai pentru satisfacerea nevoilor materiale de bază, ci și pentru a furniza resursele de îmbunătățire a calității vieții în direcții ca sănătatea, educația și un mediu bun.

Multe forme de dezvoltare economică fac apel la mediu, în sensul că ele folosesc resursele naturale, energetice, materiale și informaționale, resurse aflate, de cele mai multe ori, la limită, și generează produse poluante și deteriorări ale mediului. Dar, în același timp, există multe căi prin care anumite tipuri de activitate economică pot proteja sau îmbunătăți mediul înconjurător.

Acestea includ măsurile de rentabilizare a utilizării resurselor naturale, energiei, materialelor, informațiilor, tehnologii și tehnici îmbunătățite de management, o mai bună proiectare și marketing pentru produse, minimizarea deteriorărilor aduse mediului: tehnologii nepoluante, tehnologii mici consumatoare de materiale și energie, tehnologii de valorificare a deșeurilor, biotehnologii, practici agricole prietenoase pentru mediu, o mai bună utilizare a pământului și construcțiilor, eficiența îmbunătățită a transporturilor.

Una dintre provocările esențiale ale dezvoltării durabile este de a găsi căi de stimulare a activităților binevoitoare prietenoase pentru mediul înconjurător și a descuraja activitățile care provoacă deteriorări ale mediului: poluarea aerului, apelor și solului, respectiv subsolului. Deoarece mediul și resursele sale sunt partajate între feluriți utilizatori, pentru extinderea largă a protecției și economisirii acestora este necesară acțiunea colectivă.

Deciziile asupra dezvoltării economice trebuie luate avându-se în vedere costurile poluării potențiale și deteriorărilor aduse mediului, precum și valoarea resurselor care sunt consumate și, prin conversie, valoarea oricăror remedieri aduse mediului. Totuși, adesea, este dificil de stabilit care sunt costurile de mediu, ce cantitate de resurse poate fi utilizată fără a afecta regenerarea acestora și ce beneficii există sau vor fi asigurate ca urmare a unei anumite acțiuni umane.

Mediul se abordează ca un bun gratuit, aflat la dispoziția tuturor participanților la activități de toate tipurile, nu numai economice. Un scop cheie al politicilor de dezvoltare durabilă este de a preveni această situație, prin asigurarea că toate costurile și beneficiile sunt distribuite echitabil, just cum se cuvine. Obiectivul prezentat este avut în vedere în totalitate la stabilirea deciziilor majore economice în sectoarele public și privat, în cadrul unui management strategic și integrat al dezvoltării durabile, pe toate nivelurile de dezvoltare: local, regional, național și global.

În ceea ce privește resursele naturale și energetice, activitățile se desfășoară pe două direcții principale:

consumarea rațională a resurselor naturale prin tehnologii de prelucrare economică: reducerea și reciclarea deșeurilor, respectiv reducerea consumului;

folosirea unor surse neconvenționale de energie. În prezent, accentul se pune pe utilizarea echilibrată. Alături de acestea, resursele materiale și informaționale completează ansamblul resurselor dezvoltării durabile, precum se observă în Figura nr.

Figura nr. 1.2. Resursele dezvoltării durabile

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_durabil%C4%83

1.2. Societate durabilă

O societate durabilă este, o societate care își modelează sistemul economic și social astfel încât resursele naturale globale și sistemele de suport ale vieții să fie păstrate.

Lester R. Brown a creat în 1974 „Worldwatch Institute” și este inițiatorul unor serii de studii, materializate în rapoartele anuale privind progresele pe calea organizării unei societăți durabile: "Starea lumii" sau „Semne vitale”.

Lester R. Brown atrage atenția, în lucrarea „Planul B 2.0” asupra conflictului dintre civilizația industrială și mediul ambiant și menționează corelat aspecte ca:

tendința de epuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime și de hrană;

consumarea resurselor regenerabile într-un ritm ridicat capacității lor de regenerare;

degradarea fizică și poluarea unor factori vitali de mediu: apă, aer, sol.

În acest context, Brown punctează importanța reciclării deșeurilor.

O societate durabilă este o societate care satisface nevoile generației actuale, care nu compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi, în care fiecare ființă umană are posibilitatea să se dezvolte în libertate, în cadrul unei societăți rezonabile și în armonie cu mediul înconjurător. Reprezintă o societate în care fiecare ființă umană poate să se dezvolte într – un mod sănătos și să obțină o educație corespunzătoare, trăiește într-un mediu curat, locuiește într-o societate sigură și echilibrată, folosește resursele neregenerabile în mod responsabil, astfel încât generațiile viitoare să nu rămână fără resurse și ajută la constituirea unei lumi durabile.

Figura nr. 1.3. Populația României conectată la sistemul de apă în perioada 2008 – 2014

Sursa: OMS și Unicef; POS – Mediu

În anul 2008, 49 % din populația României era racordată la o rețea de canalizare, iar în anul 2014, 70 % din populația țării era deja racordată la sistemul de canalizare. Sursele de apă și sănătatea în zonele rurale, doar un procent de 33% din numărul locuitorilor au acces la rețelele publice de apă, iar un procent de 67% din locuitori își procură apa de băut din fântâni. Apele de suprafață și apele subterane sunt adesea poluate cu nitrați, microorganisme: bacterii, viruși, protozoare și pesticide. Poluarea este instigată de gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor, latrinelor exterioare sau foselor septice greșit proiectate și a activităților fermelor. Dejecțiile animaliere sunt adesea depozitate în curțile oamenilor cauzând infiltrarea directă a lichidelor în sol și în rezervele de apă potabilă. Apa potabilă poluată poate afecta sănătatea pe termen lung.

România a acceptat să ia măsurile necesare pentru realizarea următoarelor obiective: existența surselor adecvate și sigure de apă, existența unui sistem de salubritate la standarde care să asigure protecția corespunzătoare a sănătății populaței și a mediului, protecția eficientă a surselor de apa potabilă și a ecosistemelor aferente față de factorii de poluare, protejarea sănătății populației împotriva bolilor transmise prin apă; existența unor sisteme eficiente de monitorizare și răspuns în caz de epidemii sau în cazuri izolate de boli cu transmitere prin apă.

În condiții ale globalizării economiei și ale intensificării dependenței țărilor în ceea ce privește accesul la resurse energetice limitate, reușita elaborării și operaționalizării strategiei energetice este determinat de înglobarea conceptului dezvoltării durabile în cadrul întregului demers strategic. În sens larg, dezvoltarea durabilă este un concept de dezvoltare economico-socială prin care se caută îmbinarea a trei componente fundamentale: resursele naturale, creșterea economică și echitatea între generații. În acest sens sunt urmărite concomitent obiective economice, sociale și ecologice, pentru realizarea cărora în centrul atenției se regăsesc următoarele preocupări: eficiența activităților economice, sărăcia și redistribuirea veniturilor, asistența direcționată, evaluarea ambientală, biodiversitatea, poluarea, internalizarea costurilor externe, stabilitatea economică și socială, participarea și consultarea publică. Prin întrebuințarea și adaptarea conceptului general al dezvoltării durabile la particularitățile din sectorul energetic se obțin cinci componente strategice ale dezvoltării energetice durabile:

1. creșterea eficacității în utilizarea energiei;

2. dezvoltarea unui portofoliu rațional al resurselor energetice interne;

3. investiții în știință și tehnologii dezvoltate;

4. redescoperirea protecției mediului ambiant;

5. angajarea pieței internaționale.

Strategia de dezvoltare durabilă a sectorului energetic din România cuprinde obiective pe termen lung, care înfățișează cererile economiei naționale referitoare la asigurarea resurselor, siguranței și eficienței energetice, utilizarea resurselor regenerabile și protecția mediului.

Protecția mediului reprezintă protejarea capacității Pământului de a menține viața în toată diversitatea ei, de a aprecia limitele resurselor naturale ale planetei, asigurarea unui nivel înalt de apărare și îmbunătățire a calității mediului prin prevenirea și reducerea poluării mediului, cât și promovarea producției și consumului durabil, pentru a determina nimici legătura dintre creșterea economică și degradarea mediului.

1.3.Strategia UE pentru dezvoltare durabilă

Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene începând cu anul 1997, prin includerea sa în Tratatul de la Maastricht. În anul 2001, Consiliul European de la Goteborg a adoptat Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, căreia i-a fost adăugată o dimensiune externă la Barcelona.

Comisia Europeană a demarat un proces de verificare a Strategiei, publicând, o evaluare critică a progreselor înregistrate după 2001, care punctează și o serie de direcții de acțiuni de urmat în continuare. Documentul a conturat și unele tendințe nesustenabile, cu efecte negative asupra mediului înconjurător, care puteau afecta dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene, respectiv schimbările climatice, amenințările la adresa sănătății publice, sărăcia și excluziunea socială, epuizarea resurselor naturale și erodarea biodiversității. Ca urmare a identificării acestor probleme, în iunie 2005, șefii de state și guverne ai țărilor Uniunii Europene au adoptat o Declarație privind liniile directoare ale dezvoltării durabile, care încorporează Agenda de la Lisabona, revizuită, pentru creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă drept o componentă esențială a obiectivului atotcuprinzător al dezvoltării durabile. După o largă consultare, Comisia Europeană a prezentat, la 13 decembrie 2005, o propunere de revizuire a Strategiei de la Goteborg din 2001.

Ca rezultat al acestui proces, Consiliul UE a adoptat, la 9 iunie 2006, Strategia reînnoită de Dezvoltare Durabilă, pentru o Europă extinsă. Documentul este alcătuit într-o viziune strategică unitară și sistematică, având ca obiectiv general îmbunătățirea continuă a calității vieții pentru generațiile prezente și viitoare prin crearea unor comunități sustenabile, apte să gestioneze și să folosească resursele în mod eficient și să valorifice potențialul de inovare ecologică și socială al economiei în vederea asigurării prosperității, protecției mediului și unității sociale.

Strategia UE pentru Dezvoltare Durabilă, ce înfățișează fundamentul Strategiei Naționale a României în domeniu, completează Strategia de la Lisabona și se dorește a fi un catalizator pentru cei ce emit politici publice și pentru opinia publică, în scopul schimbării comportamentului în societatea europeană și, respectiv, în societatea românească și implicării active a factorilor decizionali, publici și privați, precum și a cetățenilor în elaborarea, introducerea și monitorizarea obiectivelor dezvoltării durabile.

Responsabilitatea pentru implementarea Strategiei îi revine Uniunii Europene și statelor sale membre, implicând toate componentele instituționale la nivel comunitar și național. Este accentuată, de asemenea, importanța unei strânse colaborări cu societatea civilă, partenerii sociali, comunitățile locale și cetățenii pentru atingerea obiectivelor dezvoltării durabile.

În acest scop, sunt identificate patru obiective-cheie:

• Protecția mediului, prin măsuri care să aprobe disocierea creșterii economice de impactul negativ asupra mediului;

• Echitatea și unitatea socială, prin respectarea drepturilor fundamentale, varietății culturale, egalității de șanse și prin combaterea discriminării de orice fel;

• Bunăstarea economică, prin promovarea cunoașterii, inovării și competitivității pentru asigurarea unor standarde de viață ridicate și unor locuri de muncă abundente și bine plătite;

• Îndeplinirea responsabilităților internaționale ale UE prin promovarea instituțiilor democratice în slujba păcii, securității și libertății, a principiilor și practicilor dezvoltării durabile oriunde în lume.

Pentru a asigura integrarea și corelarea echilibrată a componentelor economice, ecologice și socio-culturale ale dezvoltării durabile, Strategia UE urmărește următoarele principii:

Promovarea și protecția drepturilor fundamentale ale omului;

Unitatea în interiorul generațiilor și între generații;

Instruirea unei societăți deschise și democratice;

Informarea și implicarea activă a cetățenilor în procesul decizional;

Implicarea mediului de afaceri și a partenerilor sociali;

Sistematizarea politicilor și calitatea guvernării la nivel local, regional, național și global;

Înglobarea politicilor economice, sociale și de mediu prin evaluări de impact și cercetarea factorilor interesați;

Aplicarea cunoștințelor contemporane pentru asigurarea eficienței economice și investiționale;

Utilizarea principiului precauțiunii în cazul informațiilor științifice incerte;

Utilizarea principiului “poluatorul plătește”.

Aspectele de conținut ale Strategiei UE se concentrează asupra unui număr de 7 provocări esențiale și două domenii trans-sectoriale. Multe dintre țintele convenite în cadrul UE sunt determinate în expresie numerică sau procentuală, cu termene stricte de implementare, fiind obligatorii pentru toate statele membre. Strategia UE definește, de asemenea, proceduri precise de implementare, monitorizare și urmărire, cu obligații de raportare la fiecare doi ani, din partea Comisiei Europene și statelor membre, asupra angajamentelor asumate.

1.4. Dezvoltarea durabilă – Soluție pentru ieșirea din criză

Criza care a zguduit toate sistemele financiare ale lumii în ultimii ani este impulsul de care avea nevoie economia mondială pentru a trece spre ceea ce specialiștii numesc dezvoltare sustenabilă. În ultimii 30 de ani PIB-ul mondial s-a dublat, dar creșterea economică consemnată a avut la bază utilizarea nerațională a resurselor, care s-au redus dramatic. Ritmul actual al creșerii nu mai poate fi menținut, iar o soluție probabilă pentru ieșirea din dificultate este dezvoltarea durabilă.

Dezvoltarea durabilă dorește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitățile generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi. Măsurile în sine urmăresc creșterea profitului prin scăderea esențială a cheltuielilor de regie, de producție și de transport, pe scurt “să obții mai mult cu resurse mai puține”. Concret este vorba de:

reducerea costurilor prin reducerea consumului de energie;

asigurarea unor sisteme de producție și de transport mai eficace;

consumarea materiilor prime la maximum și diminuarea pierderilor de orice fel.

Dacă luăm aceste principii și le aplicăm în cazul unei companii, ele pot să ducă la economii importante.

Dezvoltarea durabilă funcționează cu obiective naționale pe termen lung, însă pentru a ajunge la acestea trebuie să stabilească și să îndeplinească obiective pe termen mediu și scurt, care rezultă din cele pe termen lung și trebuie să fie conforme cu realitățile României.

Preocuparea principală a comunității internaționale este de a descoperi un model de dezvoltare economică care să țină cont de trecerea spre o economie verde, prin introducerea unor modele de consum și producție durabile.

Acesta mai arată că odată implementată, dezvoltarea durabilă nu doar rezolvă impedimentele actuale ale economiei, ci o și imunizează. Dezvoltarea durabilă are nevoie de o adaptare continuă a societății și economiei, cu scopul de a permite o mai bună gestionare a crizelor viitoare, fiind privită ca o oportunitate, o rezolvare pentru a nu ne mai confrunta în viitor cu așa ceva. Firmele ce vor să fie performante în viitor vor trebui nu numai să se rezume la conformarea la legislația și reglementările obligatorii în domeniu, ci și la planurile de management care vor trebui să fie îndreptate spre o producție și un consum durabil, pe excelență în domeniul mediului.

Firmele din România, cu excepția celor străine care aplică politicile adoptate la nivel de grup sunt însă doar la nivel de proiect orientate spre dezvoltare durabilă.

În România dezvoltarea durabilă, în cadrul companiilor este analizată de Green Business Index (GBI), proiect realizat de Asociația Green Revolution și Ministerul Mediului. Conform raportului GBI, 87% dintre societățile înscrise în index au elaborat o strategie de dezvoltare durabilă. Prima etapă de implementare este conștientizarea ecologică a angajaților. GBI arată însă că numai 66% dintre companii au început programe de informare, instruire și evaluare în acest sens. Dezvoltarea durabilă înseamnă mai multă competitivitate, eficiență și profit. Asta înseamnă că firmele românești pierd acum din competitivitate în raport cu firmele din restul UE și din lume.

Astfel, firmele în acest moment nu sunt preocupate de dezvoltarea durabilă tocmai pentru că se află într-o situație financiară dificilă și nu văd în aceasta drumul de ieșire din blocaj.

Principala dificultate în aplicarea măsurilor de dezvoltare sustenabilă în România este reprezentat de lipsa cunoașterii esențiale a conceptului. Dezvoltarea durabilă este o necesitate în general pentru dezvoltarea oricărei economii, dar mai ales pentru economia României. Dezvoltarea durabilă trebuie sa fie un indicator pentru ieșirea din criză.

Așa cum s-a afirmat anterior, soluțiile sunt simple și la îndemână. Ele au fost reliefate în ultimul deceniu de numeroși specialiști români sau străini și nu au elemente de absolută inovație, fiind aceleași care au scos din dezastru și au asigurat viitorul multor din actualele state dezvoltate.

Există câteva set clar de măsuri pe termen scurt, mediu și lung care vor trebui să-și găsească locul într-o viitoare Strategie Națională de Dezvoltare Socio-Economică Durabilă pe următoarele decenii:

1. Modificarea potențialului industrial al țării, în paralel cu dezvoltarea serviciilor și cu îndrumarea spre ramurile producătoare de valoare adăugată înaltă, spre constituirea de locuri de muncă stabile și bine remunerate, și spre conservarea și îmbunătățirea mediului natural prin introducerea de tehnologii nepoluante.

2. Dezvoltarea modernă a mediului rural în jurul unor centre focalizatoare prin rentabilizarea producției agricole, încurajarea unor multiple activități adiacente sau complementare, reactualizarea la un nivel calitativ superior a unor meșteșuguri și activități tradiționale.

3. Investiții substanțiale în cercetare, invenție tehnico-științifică, în cultură și în societatea bazată pe cunoaștere.

4. Îmbunătățirea sistemului educațional pe baza unor percepte esențiale: școala secundară (liceele, școlile de arte și meserii) trebuie să fie interactivă și axată pe valorificarea capacităților individuale ale elevilor, punând în plus bazele unei culturi generale solide; școala terțiară (universitățile) trebuie să-și ancoreze programele în realitățile și nivelul de cunoștințe ale mileniului trei, accentuând multidisciplinaritatea tuturor profesiunilor și domeniilor actuale; aplicarea principiului învățării pe tot timpul vieții, atât în profesia de bază, cât și pentru o eventuală schimbare a acesteia.

5. Conceperea folositoare a infrastructurii naționale, mai ales a căilor de transport și comunicații și a punctelor de tranzit, pentru a satisface atât nevoile comunitare europene, cât și pe cele de dezvoltare și revitalizare naționale.

6. Susținerea prin programe sistematice a micilor industrii producătoare de bunuri cu valoare ridicată și a turismului desemnat să pună în valoare obiectivele istorice, artistice și naturale ale țării.

7. Transformarea dispozițiilor de protecție a mediului într-o adevărată industrie care creează locuri de muncă și aduce beneficii pe termen lung: purificarea apelor și conservarea solului, împăduriri pe 2 milioane de hectare în următorii 35 de ani, înființarea și stricta gestionare a ariilor naturale protejate: rezervații, parcuri naționale, parcuri naturale.

8. Remedierea radicală a accesului la informații de interes public și stimularea deliberării critice a problemelor curente și de perspectivă ale dezvoltării societății moderne, precum și a ideilor noi aflate în circulație.

9. Îndreptarea, modernizarea și eficientizarea sistemului medical și de asigurări sociale, în conformitate cu standardele europene și cu cerințele societății românești a mileniului trei.

În cele mai multe cazuri, contribuția statului s-ar reduce la o legislație favorabilă atingerii obiectivului respectiv, la anumite facilități compatibile cu operarea unei economii de piață competitive, la coordonarea și utilizarea responsabilă a fondurilor europene care sunt direcționate cu prioritate spre asemenea obiective. Ar fi nevoie de fonduri de la buget și de o politică de sprijin pe termen lung, doar în unele cazuri în sistemul educației, al sănătății, al asigurărilor sociale, al cercetării științifice în domenii de interes național, al culturii. Dar acesta este rolul unui stat, chiar și în condițiile apartenenței la Uniunea Europeană.

Lanțurile de mari de magazine pot să dezbată să discute sistematic despre valorificarea deșeurilor, a ambalajelor, pot să își îmbunătățească depozitele pentru un consum de energie mai mic, pot să sorteze deșeurile și să le folosească drept combustibil pentru mici centrale electrice sau termice în funcție de necesități. Dezvoltarea durabilă ajută afacerea sa se mențină în zona de profitabilitate.

Criza economică și financiară a fost generată de sistemul actual de piață, un sistem care trebuie regândit din temelii. Soluția ar putea veni de la un nou sistem, sustenabil și orientat spre evoluția pe termen lung a societății umane. Potrivite și necesare, măsurile de dezvoltare durabilă sunt deja puse în practică de tot mai multe companii din întrega lume. Dezvoltarea durabilă poate reprezenta o rezolvare și pentru problemele mediului atât natural, cât și de afaceri din România. Condițiile care trebuie îndeplinite concomitent rămân însă: existența politicilor orientate spre dezvoltarea sustenabilă și deschiderea companiilor către consum și o producție durabilă.

CAPITOLUL II

2. PREZENTAREA COMPANIEI URSUS BREWERIES S.A.

2.1. Scurtă descriere a pieței de producție a companiei Ursus Breweries S.A.

Conform Organizației Națiunilor Unite, fenomenele meteo extreme au avut cel mai mare impact asupra productivității României, în special asupra agriculturii, care este un sector vulnerabil. Aceste fenomene au slăbit și mai mult contribuția sectorului agricol la formarea PIB, rezultând într-o creștere masivă a importurilor și, în continuare, la o creștere a vulnerabilității țării față de piețele externe.

Sectorul agricol reprezintă 7% din PIB, peste 8% din totalul exporturilor și 30% din totalul locurilor de muncă din România. Producția totală de cereale a scăzut în 2013 cu 40% față de anul anterior, reprezentând a doua cea mai mare decădere din ultimii 25 de ani. Acesta a fost sfârșitul unui șir întreg de fenomene extreme după inundațiile din 2005, 2006 și 2010, dar și după seceta severă din 2007 care a afectat întreaga țară.

Consiliul Investitorilor Străini arată că volumul intrărilor de investiții străine directe în România a scăzut cu 25% în 2013. Cererea internă a scăzut pe fondul încrederii scăzute a consumatorilor, a incertitudinilor privind viitorul reformelor și a limitării creditării. Înclinarea negativă a consumului s-a simțit și la nivelul industriei de bere, producția scăzând la nivelul întregii piețe UE, inclusiv în România.

Adoptarea de către Guvernul României a planului pe termen mediu de liberalizare a prețurilor la energie și a celui de-al treilea pachet UE de liberalizare a piețelor de gaz și electricitate s-a tradus prin creșteri ale prețurilor de achiziție a energiei: electricitate, petrol, gaze și căldură.

Conform ediției 2013 a raportului “Doing Business” al Băncii românești pe termen mediu este relativ ridicat. România se situează pe locul 72 din 185 de țări în clasamentul gradului de dificultate în derularea afacerilor și ocupă locul 82 dintr-un total de 148 de state în clasamentul Indicatorilor Globali de Competitivitate ai Forumului Economic Mondial.

2.2. Aspecte generale cu privire la URSUS BREWERIES S.A.

Compania URSUS BREWERIES S.A. are domeniul principal de activitate, fabricarea berii având sediul social în Floreasca Park, Șoseaua Pipera, Nr. 43, Corp A, Etaj 2, Sector 2, București, România, număr de ordine în Registrul Comerțului J40/ 20456/ 2005, cod unic de înregistrare 199095, atribut fiscal RO și deține trei fabrici de bere pe teritoriul țării, respectiv în Brașov, Timișoara și Buzău. Compania îsi desfășoară activitatea prin punctele de lucru din Cluj-Napoca, Timișoara, Buzău, Brașov și București.

Începuturile berii Ursus se înregistrează în 1878. La această dată, fabrica de bere din Cluj producea deja bere sub blazonul ursului.

În perioada interbelică, în anul 1929, fabrica de bere din Cluj urma să poarte numele nou înființatei întreprinderi "Ursus – Fabricile de Bere Unite din Cluj". În perioada naționalizării, în anul 1948, Ursus a primit denumirea "Fabrica de Bere – Cluj".
După lucrările de investiții din 1958, modernizarea a mers în pas cu îmbunătățirea procesului de producție. În perioada, s-a implementat și procesul de pasteurizare a berii.

După 1989, Ursus a cunoscut un progres accelerat.

SABMiller PLC este una dintre cele mai mari companii de bere din lume, cu participații în societăți producătoare de bere sau acorduri de distribuție pe 6 continente. Mărcile grupului includ beri premium internaționale, cum ar fi Grolsch, Miller Genuine Draft, Peroni Nastro Azzurro și Pilsner Urquell, precum și o gamă excepțională de mărci locale cu poziții de lider, precum Aguila, Castle, Miller Lite, Snow și Tyskie. În afară de SUA, SABMiller PLC este, de asemenea, una dintre cele mai mari companii din lume care îmbuteliază produse Coca-Cola.

Compania URSUS BREWERIES S.A., membră a grupului SABMiller PLC, asigură pentru produsele Ursus îmbutelierea, distribuția, vânzarea și marketing-ul operațional fiind lider pe piața băuturilor alcoolice din România.

În România, mărcile Ursus Breweries sunt: URSUS, Timișoreana, Ciucaș, Stejar, Azuga, Redd's, Peroni Nastro Azzurro, Grolsch, Miller și Pilsner Urquell. Mărcile berii ocupă printre primele locuri în fiecare segment, Timișoreana fiind cea mai populară bere din România și URSUS este cea mai importantă bere premium de pe piață.

Tradiția de a dezvolta mărci românești simbol și completatarea moștenirii cu achiziția recentă a mărcii Azuga completează portofoliul de mărci românești împreună cu Ciucaș.

Structura funcțională include activitățile și personalul implicat indirect în activitatea productivă. Se compune din:

Departamentul Corporate Affairs;

Departamentul Financiar;

Departamentul Resurse Umane;

Departamentul Marketing;

Departamentul IT (Tehnologia Informației);

Departamentul Producție;

Departamentul Procurement;

Departamentul Demand Chain;

Departamentul Vânzări și Distribuție.

Departamente

Departamentul Corporate Affairs

Echipa departamentului Corporate Affairs exemplifică devotamentul și respectul Ursus Breweries față de societate și față de mediu. Departamentul Corporate Affairs se ocupă de plasarea companiei în aria producerii de bere în cel mai etic, durabil și transparent mod posibil. Ursus Breweries susține societatea în interiorul căreia își desfășoară activitatea în cel mai corect și constant mod.

Ursus Breweries oferă cariere în cadrul departamentului Corporate Affairs prin intermediul unei game largi de oportunități la toate nivelurile, în domenii precum: Comunicare Externă, Relații Guvernamentale, Responsabilitate Socială Corporatistă, Dezvoltare Durabilă, Comunicare Internă și Managementul Reputației.

Departamentul Financiar

Departamentul Financiar analizează și monitorizează performanța companiei, oferind în același timp sprijin managerilor firmei pentru a identifica soluții prin care compania își poate îmbunătăți eficiența, crește profiturile și reduce costurile.

Ursus Bereweries construiește echipe ce înțeleg complexitatea și dinamica unui business aflat într-o continuă mișcare, într-o piață aflată în continuă schimbare. Ele crează și implementează strategii de creștere financiară durabilă și oferă cadrele potrivite de reglementare care să asigure că afacerea firmei va continua sa fie o alegere potrivită pentru investiții pe termen lung.

Ursus Breweries oferă cariere în cadrul departamentului Financiar prin intermediul unei game largi de oportunitati la toate nivelurile, în domenii precum: contabilitate, management financiar comercial, taxe, trezorerie, analiză și planificare financiară, raportare și control, strategieă, audit și risc.

Departamentul Resurse Umane

Se investesc în acest departament la fel de multe resurse precum și în celelalte departamente cheie pentru dezvoltarea unor procese complexe și eficiente care să asigure că se identifică, se dezvolă și se păstrează cei mai potriviți oameni pentru a construi împreună cea mai bună companie.

Angajații firmei sunt cei care fac Ursus Breweries compania care este astăzi. Afacerea este una de succes, deoarece echipele de resurse umane înțeleg obiectivele de afaceri, lucrează proactiv pentru a construi parteneriate de durată în cadrul companiei și pentru a înțelege valoarea comercială pe termen lung a angajaților.

Ursus Breweries oferă posibilități de începere și dezvoltare a carierei în cadrul departamentului de Resurse Umane în arii precum: HR business partnering, Talent Management, Talent Acuisition, design organizațional, training și dezvoltare și managementul compensațiilor și beneficiilor.

Departamentul Marketing

Echipa de marketing deține acea provocare, dar și responsabilitate considerabilă de a promova un portofoliu extrem de complex de mărci de beri, atât locale, cât și internaționale: URSUS, Timișoreana, Ciucaș, Redd’s, Stejar, Azuga, Peroni Nastro Azzurro, Grolsch, Pilsner Urquell.

Prin maximizarea potențialului mărcilor locale, prin dezvoltarea unor mărci noi inovative și prin introducerea mărcilor internaționale pe piețe noi, se asigură ca brandurile Ursus sunt prima alegere a consumatorilor.

Ursus Breweries oferă cariere în cadrul departamentului Marketing prin intermediul unei game largi de oportunități la fiecare nivel, în domenii precum: Brand Management, Innovation, Market Development, Customer and Trade Insights, Trade și Category Marketing.

Departamentul IT(Tehnologia Informației)

Echipele din cadrul acestui departament asigură funcționarea corectă și constantă, precum și optimizarea sistemelor informatice (hardware și software) și implementarea noilor tehnologii ce ajută compania să își păstreze avantajul competitiv.

Echipa IT este formată din specialiști pe arii diversificate de expertiză, cum sunt: Business Systems, Application Architecture, Portal Services, Network Technology Services, Programme Office, Information Security, participând astfel la crearea de echipe de proiect inter-departamentale ce dezvoltă și implementează soluții bazate pe tehnologie pentru o varietate de obiective prezente și viitoare de afaceri.

Departamentul Producție

Oamenii angajați din departamentele Fabricare Bere, Îmbuteliere, Inginerie, Asigurarea Calității și Supply Chain lucrează la cele mai înalte standarde tehnice, făcând parte dintr-o echipă profesionistă dedicată implementării și dezvoltării cunoștințelor globale ale SABMiller, ce are ca principal obiectiv atingerea excelentei operaționale în departamentul tehnic.

Ursus Breweries este una dintre primele companii din România care a aplicat principiile și practicile World Class Manufacturing în producție. În centrul acestor principii se afla continuă dezvoltare profesională a angajaților Ursus, întreținerea bazată pe tehnici avansate a echipamentelor și managementul proceselor și a calității.

Inițiativa globală de dezvoltare durabilă a SABMiller „Ten Priorities. One Future.” alături de certificările obtinute pentru implementarea sistemelor de management ISO 22 000, ISO 14 001 și OHSAS 18 001 confirmă atenția pe care o acordă produselor, precum și mediului înconjurător în care își desfășoară activitatea.

Ursus Breweries oferă cariere în cadrul departamentului Tehnic pentru toate nivelurile de pregătire, oportunități ce variază de la roluri locale sau regionale de tehnician și specialist cu pregătire mecanică, electrică, automatizări, chimie alimentară și management, până la roluri de management operațional unde responsabilitățile sunt mult mai complexe, precum și în domenii conexe cum ar fi managementul proiectelor, strategie industrială și administratori de baze de date.

Departamentul Procurement

Succesul unei afaceri este dezvoltat și întreținut de o sumă de factori importanți.

Departamentul de achiziții își susține aportul prin gestionarea în mod excepțional a logisticii.

Identificând și selectând materii prime de cea mai înaltă calitate la cel mai bun preț, gestionând costurile de transport, totul sub clara promisiune a unui comerț etic, ecologic și sustenabil, departamentul Procurement oferă cariere provocatoare, o serie variată de oportunități la fiecare nivel, în domenii precum achiziții de materii prime, echipamente și servicii.

Departamentul Demand Chain

Un punct esențial în relația cu clienții, departamentul care prin toate ariile sale de expertiză asigură satisfacerea clienților finali, Demand Chain presupune estimarea cererii, depozitarea și distribuția fizică în piață a produselor Ursus Breweries și comunicarea constantă cu clienții îin chestiuni specifice, mai exact, este format din Demand Planning, Centrul Național de Distribuție și Customer Service.

Echipa din Demand Planning realizează un forecast detaliat al cererii clientului, prin metode profesioniste și colaborare cu forța de vânzări. Forecast-ul cererii reprezintă input-ul principal pentru planificarea producției, iar echipa din Centrul Național de Distribuție planifică la nivel național comenzile primite pe zile și centru de distribuție ținând cont de o serie de factori: disponibilitate stoc, cost distribuție, prospețimea berii.

Punctul unic de contact în relația cu clienții pentru informații privind status comenzi și documente, reclamații de calitate, retur de ambalaje sau neconformități la livrare este întreținut de către echipa Cutomer Service.

Ursus Breweries oferă cariere în cadrul departamentului Demand Chain prin intermediul unei game largi de oportunități la fiecare nivel, în domenii precum planificare logistică și managementul distribuției.

Departamentul Vânzări și Distribuție

Fiind responsabile de gestionarea relațiilor comerciale curente, dezvoltarea unor noi oportunități de afaceri și de contribuția cu idei pentru poziționarea și succesul mărcilor, echipele de vânzări și distribuție lucrează în mod continuu la ridicarea standardelor și a rezultatelor în fiecare an.

Alături de departamentul de Marketing, echipele de vânzări și distribuție dezvoltă și aplică strategii inovative, construiesc relații pe termen lung cu partenerii comerciali și contribuie considerabil la creșterea succesului companiei.

Ursus Breweries oferă cariere în cadrul departamentelor Vânzări prin intermediul unei game largi de oportunități la fiecare nivel, în domenii precum: Regional, Key și National Account Management, Managementul Vânzărilor, Managementul Distribuitorilor Planificare, Dezvoltarea canalelor de distribuție și Category Management.

2.3. Evoluția indicatorilor financiari la compania URSUS BREWERIES S.A.

În practica investițională, în special în cazul obiectivelor economice mari, apar situații în care se dau parțial în folosință capacități de producție. În acest caz se fac cheltuieli cu producția și se obțin venituri, inclusiv profit. Acest profit influențează efortul investițional, în sensul diminuării acestuia. Ca urmare, voi prezenta evoluția cifrei de afaceri, evoluția total active, evoluția datoriilor totale, respectiv evoluția profitului brut în Figura 2.1., Figura 2.2., Figura 2.3., respectiv Figura 2.4.

Figura nr. 2.1. Evoluția cifrei de afaceri pentru compania URSUS BREWERIES S.A., în perioada 2009 – 2013

Sursa: http://doingbusiness.ro/financiar/raport/638634/ursus-breweries-sa/

După cum se observă în Figura nr. 2.1., cifra de afaceri realizată în anul 2013 față de anul 2009 a înregistrat o creștere de la 1.204,60 mii RON la 1.429,30 mii RON.

Cifra anuală de afaceri, înregistrată URSUS BREWERIES S.A. a scăzut de la 1.204,60 mii RON înregistrată în anul 2009, la 1.108,01 mii RON, înregistrată în anul 2011.

Scăderea cifrei de afaceri, în perioada analizată s-a datorat diminuării cererii și implicit a reducerii consumului, influențată de criza economică începută în anul 2008.

Analizând cifra de afaceri realizată în anul 2013, față de anul 2012, rezultă că se înregistrează o creștere a acesteia, de la 1.283,12 mii RON la 1.429,30 mii RON.

Figura nr. 2.2. Evoluție Total Active pentru compania URSUS BREWERIES S.A. în perioada 2009 – 2013

Sursa: http://doingbusiness.ro/financiar/raport/638634/ursus-breweries-sa/

În Figura nr. 2.2. graficul prezintă evoluția activelor totale calculate ca sumă între activele imobilizate și activele circulante pentru URSUS BREWERIES S.A. în perioada 2009 – 2013.

Se observă o scădere a activelor în anul 2013 față de anul 2009, respectiv 1.198,30 mii ron față de 1.520,64 mii RON.

Punctul maxim de creștere a activelor a fost a atins în anul 2011, înregistrând o creștere de 69,32 mii RON față de anul 2009.

Figura nr. 2.3. Evoluția datoriilor totale pentru compania URSUS BREWERIES S.A. în perioada 2009 – 2013

Sursa: http://doingbusiness.ro/financiar/raport/638634/ursus-breweries-sa/

Analizând evoluția datoriilor totale, menționate în Figura 2.3., în perioada analizată se constată că datoriile totale au crescut în anul 2013 comparativ cu anul 2009, s-a înregistrat o creștere de la 673,15 mii RON la 715,20 mii RON.

S-a înregistrat o scădere seminificativă a datoriilor totale în anul 2010 față de anul 2009, respectiv 539,92 mii RON.

Apogeul creșterii datoriilor totale a fost atins în anul 2011 în valoare de 898,98 mii RON.

Figura nr. 2.4. Evoluția profitului brut pentru compania URSUS BREWERIES S.A. în perioada 2009 – 2013

Sursa: http://doingbusiness.ro/financiar/raport/638634/ursus-breweries-sa/

Analizând graficul prezentat în Figura nr. 2.4. privind evoluția profitului brut în perioada analizată, prin interpretarea evoluției profitului, reiese că profitul brut realizat de URSUS BREWERIES S.A. în anul 2013 față de anul 2009 a înregistrat o scădere de la 31,11 mii RON la 1,11 mii RON.

Se poate observa o pierdere drastică în anul 2010 față de anul 2009, înregistrând o pierdere de 73,47 mii RON comparativ cu profitul de 31,11 mii RON.

Scăderea profitului brut se datorează crizei economice din anul 2008 și a avut ca efect restrângerea cheltuielilor în rândul consumatorilor și în același timp în cadrul companiei.

Per ansamblu, aprecierea performanțelor obținute de companie se efectuează în baza profitului. Profitul este rezultatul final al activității firmei și caracterizează eficiența lucrului acestuia. În condițiile economiei de piață, profitul obținut asigură baza financiară, în vederea extinderii activității societății. Profitul din activitatea de investiții se determină ca diferență dintre veniturile și cheltuielile din operațiile legate de existența și mișcarea activelor pe termen lung.

2.4. Analiza SWOT a companiei URSUS BREWERIES S.A.

Metoda de analiză a mediului, a competitivității și a firmei pe care o prezint în continuare, este analiza SWOT a companiei Ursus Breweries S.A.

Prin intermediul său, analiza SWOT a firmei poate anticipa schimbările, elabora și implementa strategia optimă pentru a asigura prosperitatea firmei.

Metodele de analiză a mediului, a competitivității și a firmei pot folosi și eventualilor investitori pentru a- și plasa investițiile, sau firmelor de consultanță financiară.

Analiza SWOT este procesul prin care o firmă poate obține efecte materializate în creșterea semnificativă a performanțelor sale, în consolidarea poziției ei pe piață și anume prin elaborarea, implementarea și controlul strategiei firmei în vederea realizării misiunii asumate și asigurării avantajului competitiv.

Formularea strategiei firmei este procesul prin care aceasta definește misiunea strategică, deduce obiectivele strategice necesare realizării misiunii, alege strategia adecvată atingerii obiectivelor și precizează modalitățile punerii în operă a acesteia.

Luarea deciziilor strategice privind definirea misiunii firmei, stabilirea obiectivelor și a strategiei necesare atingerii lor, se bazează pe un amplu proces de analiză și evaluare a mediului de acțiune a firmei, a situației competitivității ei în acest mediu și a situației firmei, a capacității acesteia de a înfrunta schimbările produse în mediu.

Analizei SWOT îi este specifică în esență, pe de o parte, analiza mediului extern a firmei pentru a anticipa sau sesiza la timp schimbările din cadrul acesteia, iar pe de altă parte, a situației interne a firmei pentru a evalua capacitatea ei de a face față schimbărilor.

Figura nr. 2.5. Analiza SWOT a companiei URSUS BREWERIES S.A.

Toate acestea demonstrează că strategia companiei, în ceea ce privește componentele mixului de marketing, se dovedește a fi bine aleasă și câștigătoare. Produsele firmei sunt superioare din punct de vedere calitativ și, totuși, au un preț scăzut, care le face foarte competitive. Ele acoperă piața în întregimea ei, mulțumind toți clienții, de la cei cu venituri mici și medii până la cei cu pretenții mai crescute. Societatea se axează pe produse cu prețuri joase și medii și merg pe un volum crescut al vânzărilor pentru a avea profit.

CAPITOLUL III

3. ACTIVITATEA COMPANIEI URSUS BREWERIES S.A. ÎN DOMENIUL DEZVOLTĂRII DURABILE

3.1. Abordarea dezvoltării durabile în trecut

O atitudine responsabilă și aportul în comunitățile în care se derulează activitatea reprezintă o parte esențială și fundamentală pentru construirea unor piețe durabile.

Reducerea consumului de apă

În anumite părți ale lumii, calitatea și disponibilitatea apei sunt amenințate. Eficacitatea în folosirea apei, perceperea resurselor de apă și asumarea obligațiilor în relația cu furnizorii. Acest fapt va diminua costurile, va micșora riscurile și va realiza beneficii comunităților locale.

Reducerea amprentei de carbon și de energie

Folosirea energiei pentru a produce și transporta produsele. Își propun să devină mai eficienți, să gestioneze amprenta de carbon și să examineze surse de energie mai puțin poluante. Acest fapt va economisi bani și resurse și va reduce diminua de gaze cu efect de seră.

Refolosirea și reciclarea ambalajelor

Ambalajele protejează produsele, însă au un impact mare asupra mediului. Diminuarea greutății ambalajelor, refolosirea sticlelor și încurajarea reciclării, duce la economisirea banilor și materiilor prime și reducerea presiunii asupra serviciilor locale de reciclare a deșeurilor.

Obiective zero-deșeuri în activitățile Ursus

O mare parte din cantitatea de deșeuri poate fi o resursă importantă pentru fermierii și producătorii din industria alimentar㸠precum și o posibilă sursă de energie. Are ca țintă reducerea la minimum a cantității de deșeuri care se trimite la groapa de gunoi și astfel se pot economisi sume de bani și se poate diminua impactul asupra mediului.

Furnizarea beneficiilor comunităților

Prosperitatea comunităților în care se derulează operațiunile sunt interdependente. Investițiile sociale corporatiste (ISC) au ca obiectiv optimizarea calității vieții comunităților locale, sprijin pentru construirea unor relații solide cu furnizorii, consumatorii și angajații.

Contribuiția la reducerea HIV/SIDA

Pandemia HIV/SIDA are o importanță deosebită pentru operațiunile sociale din Africa. Desfășurarea programelor pentru angajați și familiile acestora, comunitățile locale si furnizori, și schimbul de experiență cu privire la intervențiile care se derulează pe întreg globul. Aceasta ajută la asigurarea bunăstării angajaților și echilibrul forței de muncă de care dispun.

Respectarea drepturilor omului

Compania Ursus își administrează afacerile respectând culturile naționale și diferitele legi, norme și tradiții locale. Promovează valorile comunității internaționale, în special Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Transparența în raportarea progresului

Acționarii externi trebuie să aibă posibilitatea de a accesa informațiile cu ușurință, pentru ca acestea să le permită evaluarea performanței companiei comparativ cu valorile declarate și elaborarea unor aprecieri informate cu privire la afacere. De asemenea, avem ca obiectiv întărirea raportărilor ca răspuns la cerințele acționarilor.

3.2. Obiective ale Ursus Breweries S.A. în domeniul dezvoltării durabile

Ursus Breweries S.A. își extinde programele de dezvoltare durabilă, recunoscute la nivel internațional, prin cinci direcții strategice noi și stabilirea unor obiective ambițioase pentru a fi atinse până în 2020.

Compania, recunoscută drept lider în abordarea durabilă a dezvoltării tuturor operațiunilor sale, își propune:

Noul program, denumit Prosper, reprezintă cea mai recentă abordare a companiei la nivel de dezvoltare durabilă și este un element central al strategiei de afaceri Ursus. Sprijinirea rolului pe care companiile mici îl joacă la nivel internațional în generarea creșterii economice și în reducerea sărăciei se află la baza acestui nou program. Prin intermediul lanțului valoric, care începe de la fermieri și ajunge până la retaileri, Ursus urmărește să genereze o dezvoltare favorabilă incluziunii, o utilizare sustenabilă a resurselor și un consum responsabil de alcool.

Figura 3.1. Matricea SABMiller de dezvoltare durabilã: 10 priorități

Sursa: www.aram.org.ro

Societatea din ziua de astăzi se confruntă cu instigări importante, iar riscurile asociate devin din ce in ce mai mari:

sărăcia;

pierderea de apă;

modificări climatice;

dificite în materie de siguranța alimentara;

consecințe nedorite ale consumului iresponsabil de alcool.

Pentru a asigura un viitor prosper, este necesar să se acorde atenție tuturor acestor riscuri. Aceste probleme imperioase sunt resimțite de comunități, companii și guverne și trebuie rezolvate. Numai companiile care sunt dispuse să fie parte din soluție vor beneficia de succes pe termen lung și, de aceea, această abordare durabilă este parte constitutivă din strategia de afaceri.

3.3. Practici de sustenabilitate

Din anul 2011 până în 2013, sumele virate de companie la bugetul de stat au crescut cu 20 la sută (la aproximativ 259 milioane de euro), acestea fiind împărțite în patru categorii de plăți: acciza pe alcool (44 milioane de euro), TVA (121 milioane de euro), impozite pe venit (85 milioane de euro), taxe și impozite legate de mediu și de activitatea comercială și alte plăți (9 milioane de euro). Suplimentar, sumele virate la bugetul de asigurări sociale și impozitele din venitul angajaților se apropie de 6 milioane de euro.

Se estimează că Ursus Breweries generează un număr considerabil de locuri de muncă indirecte în jurul zonelor în care sunt amplasate fabricile și birourile sale (28.000 de locuri de muncă, din care 13.300 în lanțul de valoare, prin achiziția de bunuri și servicii, 10.200 în sectorul ospitalității și 3.100 în comerțul en-gros). Nu numai că se realizează investiții în zonele adiacente fabricilor, dar se alocă resurse și pentru atragerea turiștilor care doresc să viziteze unitățile de producție.

Figura nr. 3.2. Volumul de bunuri și servicii achiziționate de Ursus Breweries de pe piața localã

Sursa: Ernst&Young, Contribuția Grupului SABiller la economia românească, septembrie 2013, pe baza datelor din 2012

În materie de valoare adăugată, industria de bere are un impact direct și indirect asupra altor sectoare (agricultură, transporturi, utilități, tehnologie, media și publicitate, ambalaje și sectorul ospitalității), toate fiind legate de procesul de fabricare al berii.

Deși ca entitate privată, profitul este ceea ce trebuie livrat ca rezultat la sfârșitul fiecărui an financiar. Fiecare dintre cei trei factori de bază ai dezvotării durabile: persoane, planetă, profit are importanța sa.

Cu toate acestea, profitul în sine nu poate fi atins fără oameni și fără a proteja ceea ce se întâmplă în jurul tău pe termen lung, pe planetă.

Cheia este de a dezvolta un mod de gândire care duce către un profit generat responsabil de oameni, un profit care permite accesul la resurse – cum ar fi apa sau energia – și la ingrediente de înaltă calitate înaltă a pune în pericol nevoile comunităților din jurul unităților de producție.

Toate standardele în materie de piață sunt axate către creșterea profitabilității fiecărei locații. În Trade Marketing există programe prin intermediul cărora sunt ajutați distribuitorii sau antreprenorii din lanțul de valoare.

Taxe și impozite

Se concretizează o abordare continuă cu autoritățile din România, pentru a se asigura că se respectă întocmai prevederile legale și că se plătesc la timp taxele și impozitele. Astfel, s-a decis să se adopte o poziție comercială rațională, transparentizând procesul decizional cât de mult posibil. Politicile privind taxele și modul în care sunt administrate bugetele sunt o parte însemnată a gestionării unei afaceri într-un mod responsabil și sustenabil.

Performanța economică

În ciuda unui an de declin economic, volumele anuale de bere au crescut organic. Creșterea volumelor a fost bazată pe vânzările mari ale mărcii Ciucaș, mulțumită noului ambalaj din PET lansat la sfârșitul anului financiar 2014.

Impactul economic indirect

România este una dintre cele nouă țări analizate prin acest studiu, celelalte fiind Republica Cehă, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, Slovacia, Spania și Marea Britanie. La mijlocul anului 2013, Ursus a comandat un studiu pentru a măsura impactul pe care îl au activitățile de producție și vânzare ale Grupului.

3.4. Elemente de mediu

Apa este una dintre principalele preocupări de dezvoltare durabilă. Ca primi semnatari ai Directivei CEO privind Apa a Națiunilor Unite, Ursus Breweries și-a asumat răspunderea de a promova utilizarea responsabilă a apei la nivelul tuturor operațiunilor și de a-i încuraja și pe furnizori și distribuitori să facă același lucru. Echipele de conducere de la nivel local și global au investit un volum semnificativ de timp pentru a înțelege ce pericole prezintă lipsa apei și importanța calității acesteia și cât de importantă este apa pentru afacere, dar tot mai există multe detalii de pus la punct. Problema lipsei apei a devenit mai elementară și mai puțin predictibilă odată cu efectele schimbărilor climatice. La nivelul surselor, lipsa precipitațiilor se poate traduce prin reducerea debitelor râurilor și/sau modificarea stratelor acvifere. Mai mult decât atât, schimbările climatice pot afecta structurile ecologice, care păstrează sistemele de apă intacte.

La nivel global, performanța energetică reprezintă o componentă a sistemului de evaluare a managerilor, ei fiind răspunzători pentru fiecare stadiu al procesului de producție. Până în anul 2020, se dorește reducerea semnificativă a canității de energie pe hectolitrul de bere produs, economiile cele mai importante derivând dintr-o utilizare mai eficientă a energiei, inclusiv prin utilizarea energiei regenerabile în locul combustibililor fosili. Aceste economii îngăduie să se investească apoi în noi proiecte de eficientizare, dar și în susținerea obiectivelor de creștere economică.

Factorii demografici împreună cu creșterea economică, la care se adaugă standardele ridicate de dezvoltare umană, reducerea numărului de spații pentru depozitarea deșeurilor și prevederile legale din ce în ce mai aspre au condus la situații în care depozitarea deșeurilor solide devine prohibitivă. Astfel, reducerea cantității de deșeuri care rezultă din procesul de producție și reutilizarea sau reciclarea acestora sunt argumente solide și condiții care nu vor mai putea fi evitate. În ceea ce privește fabricile de bere, mare parte din cantitatea de deșeuri sunt reciclabile sau reutilizabile.

Se dorește o lume curată, în cadrul căreia nimic nu se aruncă, iar cantitatea de emisii se micșorează semnificativ. Scopul este de a crea valoare prin reducerea emisiilor de carbon și de a lucra cu furnizori, distribuitori, autorități și consumatori pentru a se atinge scopurile. Compania Ursus este pe drumul de a atinge o reducere de 50 la sută a emisiilor de gaz cu efecte de seră până în 2020.

Mișcarea de reciclare este un program desfășurat sub patronajul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile  care are ca scop informarea, conștientizarea și implicarea publicului în privința reciclării deșeurilor de echipamente electrice, electronice și electrocasnice, inclusiv surse de iluminat și a deșeurilor reciclabile în general. 

Mișcarea de reciclare este primul proiect național de educare a publicului larg în privința reciclării (ambalaje, deșeuri de echipamente electrice, electronice și electrocasnice și alte tipuri de deșeuri).

Programul s-a desfășurat într-o primă etapă în 2008 sub numele de “Ziua Verde” când a cuprins activități care au vizat doar reciclarea deșeurilor electrice, electronice și electrocasnice, precum și a surselor de iluminat economice.

Ursus Breweries s-a alăturat Mișcării de Reciclare în 2009 având ca obiective: 

Informarea și educarea publicului larg asupra importanței reciclării în general;

Introducerea în rândul publicului larg a unei noi atitudini – reciclarea;

Implicarea autorităților, companiilor și ONG-urilor în găsirea și implementarea de soluții care să faciliteze publicului larg reciclarea deșeurilor de echipamente electrice, electronice și electrocasnice, ambalajelor și altor tipuri de deșeuri.

Programul de responsabilitate socială "Milioane de oameni, Milioane de copaci" reprezintă o mișcare națională de voluntariat cu o puternică platformă de comunicare națională, care are ca principale obiective informarea populației cu privire la importanța protecției mediului și atragerea de voluntari în activități de plantare menite a recreea zonele verzi din orașe sau din zone afectate de o despădurire masivă.

Ursus Breweries a fost membru fondator al acestui program, inițiat în toamna anului 2006 de către Fundația PRAIS, în parteneriat cu Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile. De la lansare, în septembrie 2006, și până în luna mai 2009, mișcarea a înregistrat cumulat un număr record de plantări la nivel național: peste 38.000.000 de arbori și peste 12.000.000 de plante si arbuști. Aceste rezultate au fost posibile datorită implicării extraordinare a peste 500 de organizații, 59.000 de voluntari și 66.000 de angajați.

  În cadrul acestui program de mediu, timp de trei ani consecutiv angajații companiei Ursus Breweries au participat la activități de plantare în fiecare primăvară și toamnă în Timișoara, Cluj, Buzău, Brașov și București.

  Website-ul www.milioanedecopaci.ro/ www.millionsoftrees.ro reprezintă principalul instrument de informare și urmărire a desfășurării programului, acoperind, baza de date cu contacte utile, formular de înscriere în concursul național și topul celor care au efectuat plantări.

  Ministerul Mediului și Garda Națională de Mediu sunt parteneri instituționali în cadrul acestei mișcări, acordând expertiza necesară găsirii celor mai viabile soluții în ceea ce privește zonele, copacii și plantele care pot fi plantate.

3.5. Elementul uman

La nivelul companiei Ursus Breweries S.A., varietatea oamenilor și a gândirii este pe deplin apreciată, încercându-se în permanență descoperirea de noi talente și încurajarea celor pe care le are deja. Se investește constant în angajați și sunt tratați toți cu demnitate și respect.

Figura nr. 3.2. Angajații Ursus Breweries de gen feminin în anul 2013

Sursa: Ernst&Young, Contribuția Grupului SABiller la economia românească

S-a înregistrat o creșere ușoară a numărului de persoane care lucrează în compania Ursus (de la 1.499 la 1.514). Dintre aceștia, 468 sunt femei (30,91 la sută).

În acest an financiar, un număr de 316 persoane au părăsit compania, 82 fiind femei (25,95 la sută) și 234 (74,05 la sută) bărbați. În funcție de forma de angajare, 1.376 (90,89 la sută) dintre angajați au avut contracte pe perioadă nedeterminată și 138 (9,11 la sută) contracte pe perioadă determinată. Dintre cei care au beneficiat de concediu parental în acest an financiar, 100 la sută (30 de persoane) au fost femei. La finalul concediului de maternitate, doar două dintre ele (6,67 la sută) au decis să părăsească firma, restul de 93.33 la sută întorcându-se în companie.

Dupã categoriile de angajați, 364 dețin poziții de management (47,01 la sutã fiind femei și 52,99 la sutã bărbați), restul reprezentând funcții non-manageriale (din care 25,77 la sută sunt femei și 74,23 la sută sunt bărbați).

În concordanță cu politicile și procedurile de resurse umane, Ursus Breweries utilizează o grilă salarială aliniată la media salarială de la nivelul industriei de bere din România. În afara unui salariu de bază atractiv, pachetul de beneficii include creșteri salariale anuale, prime de performanță lunare sau anuale, sporuri (timp suplimentar de lucru, schimburi prelungite), alocații și beneficii pentru situații deosebite (nașterea unui copil, căsătorie). În anul financiar 2014, bugetul salarial a fost de 82 de milioane de lei.

În cadrul companiei Ursus Breweries, fiecare angajat este încurajat să se preocupe de propria dezvoltare profesională, fiind susținut în acest sens de către șeful direct. Toți angajații, indiferent de gen, vârstă sau categorie beneficiază de o evaluare anuală a performanței profesionale și de orientare în carieră.

Pe parcursul anului financiar care s-a încheiat la 31 martie, au fost alocate peste 2.100 de ore de pregătire a angajaților, indiferent dacă aceștia au ocupat funcții de conducere sau nu. Astfel, cei cu funcții executive au avut alocate echivalentul a 32 de zile de pregătire, cei din management 175 de zile, iar cei cu roluri de supervizare 151 de zile. Chiar dacă cifrele sunt semnificativ mai mici decât cele de anul trecut, intenția este să li se îmbunătățească considerabil până la finalul noului ciclu de raportare.

SABMiller, compania mamă, este o organizație semnatară a Pactului Global al Națiunilor Unite și are o politică clară privind riscurile ce rezultă din nerespectarea drepturilor omului, aceasta fiind elaborată pe baza prevederilor Declarației Universale a Drepturilor Omului și a Principiilor Directoare privind Mediul de Afaceri și Drepturile Omului.

Această politică identifică și remediază orice risc operațional la nivel de companie sau pe lanțul de valoare.

Fiind o companie de succes, acest lucru se datorează în mod special angajaților. Se solicită în mod regulat punctele de vedere, sunt consultați, se ține cont de ideile și de opiniilor lor exprimate în chestionarele privind gradul de satisfacție față de locul de muncă, astfel de evaluări făcându-se în fiecare an. Dreptul lor la asociere în sindicate este respectat, astfel că 40,9 la sută dintre angajați sunt membri de sindicat (față de 37,8 la sută, cât era ponderea în anul 2013). În plus, s-au încheiat parteneriate productive cu cele trei sindicate care sunt active la nivel de companie, iar consultările privind contractele colective de muncă sau privind alte teme de interes se desfășoară în mod regulat.

Nu în ultimul rând, Departamentul Resurse Umane îi poate ajuta pe oameni să înțeleagă că nimic nu vine de la sine în mediul de afaceri, iar incertitudinea și schimbarea sunt singurele certitudini cu care trebuie să se obișnuiască.

În acest context, Departamentul Resurse Umane joacă un rol cheie în comunicarea și promovarea nevoii constante a angajaților de perfecționare, de învățare, de flexibilitate, de eficientizare și de autodezvoltare.

Sănătate ocupațională și siguranță în muncă

Toate capacitățile de producție ale Ursus Breweries sunt certificate conform următoarelor sisteme de management recunoscute la nivel internațional: ISO 14001, pentru sisteme de management de mediu, OHSAS 18001 pentru Sănătate Ocupațională și Siguranță și ISO 9001 pentru sisteme de management al calității.

Comitetul de Sănătate și Securitate în Muncă se ocupă cu expertiza necesară și pune la dispoziție bunele practici, în timp ce echipele locale de sănătate și securitate, împreună cu fiecare director de fabrică răspund de performanțele în materie la nivel local.

Cu toate acestea, în acest ciclu de raportare s-au înregistrat trei incidente în care au fost implicați trei angajați și un colaborator. Două dintre acestea au fost rezultatul unor accidente în care au fost implicați angajații companiei și au avut loc în timpul unor activități, iar cel de-al treilea s-a soldat cu decesul unui angajat de-al unui subcontractor. Fiecare caz în parte a fost supus unei investigații, după care au fost aplicate toate măsurile pentru prevenirea apariției unor incidente similare în viitor.

Practici de muncă, condiții decente de lucru și relațiile dintre management și angajați

Ca subsidiară a Grupului SABMiller, a aderat la standardele internaționale de muncă și s-a angajat să respecte drepturile fundamentale ale omului la locul de muncă și în comunitățile în care își derulează activitatea. Chiar dacă aceste principii au fost gândite astfel încât să-i protejeze pe angajați, este de așteptat ca standardele să fie aplicate și în relația cu sub-contractorii sau cu muncitorii ce nu au un contract de muncă oficial.

Pregătire profesionalã și educație

Se investește în dezvoltarea profesională a angajaților prin facilitarea accesului la formare continuă, la forme de mentorat și coaching pentru educație continuă. Angajații au acces la opțiuni diferite precum cursuri de leadership; abilități comerciale și operaționale; diversitate; etică; sănătate și siguranță; consum responsabil.

Sănătate ocupațională și siguranță în muncă

În anul 2013, Grupul SABMiller a revizuit practicile de sănătate și securitate, iar după aceea, a fost introdus un nou sistem de guvernare în domeniu, având la bază zece standarde globale minime de evaluare a riscurilor din arii precum transportul rutier, securitate și sănătate ocupațională și procese de management al securității și sănătății.

CONCLUZII

Nu ne dorim o viață bună numai pentru noi, ci și pentru copiii și nepoții noștri. Un număr tot mai mare de oameni este conștient de importanța durabilității. Totuși, o viață bună nu vine din senin. Zilnic, descoperim dovezi care arată că trebuie să ne schimbăm stilul de viață, să țintim la un mod de viață diferit: să avem grijă de resursele și așa puține, a avea grijă de natură și de toate ființele vii din jurul nostru, să evităm emisiile de gaze cu efect de seră, să asigurăm de condiții ca toți din jur să se poată dezvolta în libertate într-o societate curată și echilibrată.

Semnificația conceptului de durabilitate diferă mult de la om la om. Pentru mulți dintre noi ideea de durabilitate este legată în primul rând de problema epuizării resurselor. Pentru alții, durabilitatea include și poluarea ireversibilă, conservarea naturii și alte aspecte ecologice și de mediu. Mai sunt alții care includ aspecte privind calitatea vieții umane, bunăstarea omului. Din punct de vedere antropocentric, durabilitatea cuprinde toate cele trei elemente:

consumarea resurselor − pentru a nu lăsa generațiile viitoare fără resurse;

înfățișări ecologice și de mediu − pentru a îngădui generațiilor actuale și viitoare să trăiască într-un mediu curat și sănătos, în armonie cu natura;

calitatea vieții − pentru a asigura bunăstarea generațiilor actuale și viitoare.

Durabilitatea fără calitatea vieții nu are niciun sens, iar calitatea vieții fără durabilitate nu are nicio perspectivă. Toate cele trei elementele sunt importante pentru dezvoltarea către o lume durabilă.

Lanțurile de mari de magazine pot să înceapă să discute periodic despre valorificarea deșeurilor, a ambalajelor, pot să îmbunătățească depozitele pentru un consum de energie mai mic, pot să sorteze deșeurile și să le folosească drept combustibil pentru mici centrale electrice sau termice în funcție de necesități.

Dezvoltarea durabilă ajută afacerea să se păstreze în zona de profitabilitate.

Numai dacă înțelegem cum funcționează lumea din jurul nostru, putem să administrăm eficace sistemele umane, astfel încât să nu depășească limitele naturale ale lumii biofizice.

Societatea durabilă este centrattă pe susținere biofizică și pe dreptate redistributivă. Ecosistemele sunt capabile să asigure serviciile ce susțin viața pe planetă: apa curată, sol fertil, reglarea climei, iar societatea este organizată astfel încât oamenii să aibă posibilitatea de a trăi așa cum își doresc. 

Într-o societate durabilă, oamenii respectă limitele impuse de planetă, ale naturii, ale resurselor și ale biodiversității; ei trebuie să îmbunătățească mediul și să se asigure că resursele naturale necesare vieții nu sunt afectate și că vor fi suficiente și pentru viitor. 

O societate durabilă este una puternică, sanatoasă și justă. Îndeplinește nevoile tuturor oamenilor, precum și pe cele ale comunităților viitoare, promovând bunăstarea personală, unitatea și incluziunea socială și facilitând oportunități egale pentru toată lumea. Asigură prosperitate și oportunitate, în care costurile sociale și de mediu sunt suportate de cei care le creează, iar consumul eficient de resurse este stimulat. 

O societate durabilă pomovează în mod activ sistemele de guvernanță eficiente și participative, la toate nivelele societății, antrenând creativitatea, energia și diversitatea culturală.

La întrebarea dacă protecția mediului este un obstacol al performanței economice favorabile sau o motivație pentru inovație, aproape două treimi din europeni sunt de părere că protejarea mediului înconjurător e mai degrabă un stimulent pentru inovație (63%) decât un obstacol pentru performanța economică (16%). Aproape la fel de mulți cetățeni europeni (64%) consideră că protejarea mediului ar trebui să aibă prioritate în fața competitivității economice, în timp ce 18% consideră competitivitatea ca fiind mai importantă.

Peste 95% din cetățenii Europei cred că este important să protejeze mediul. Alți 80% sunt de părere că acesta le îmbunătățește calitatea vieții și consideră ca au un rol în protejarea lui.

În practica investițională, în special în cazul obiectivelor economice mari, apar situații în care se dau parțial în folosință capacități de producție. În acest caz se fac cheltuieli cu producția și se obțin venituri, inclusiv profit. Acest profit influențează efortul investițional, în sensul diminuării acestuia. Ca urmare, am prezentat evoluția cifrei de afaceri, evoluția total active, evoluția datoriilor totale, respectiv evoluția profitului brut.

Prin producția și vânzarea berilor Ursus Breweries se realizează o valoare adaugată totală la nivelul economiei romanești estimată la 211 milioane de euro. Aproximativ 22% din această valoare adăugată totală este atribuită în mod direct activităților Ursus Breweries. Peste 30.000 de locuri de muncă în România au legatură cu producția și comercializarea berilor Ursus Breweries. Contribuția la bugetul de stat generată de producția și vanzarea berilor din portofoliul companiei reprezintă 226 milioane de euro.

Anual, Ursus Breweries produce aproximativ 6 milioane de hectolitri de bere cu o valoare a producției de peste 300 de milioane de euro. 65% din berea Ursus Breweries este comercializată în retail în fiecare an, cu o valoare estimată de 265 milioane de euro.

În ceea ce privește impactul companiei pe piața muncii, un loc de muncă la Ursus Breweries sprijină alte 17 joburi în domenii de activitate precum: agricultură, utilități, industria producției de echipamente și ambalaje, transporturi, servicii, media și advertising.

Strategia de dezvoltare durabilă a companiei Ursus Breweries SA identifică nevoile de dezvoltare socio – economice și conține direcții strategice de dezvoltare și obiective specifice, ce vor asigura o abordare unitară, care va determina îmbunătățirea sistemelor de dezvoltare, atragerea investițiilor, sprijinirea mediului economic, dezvoltarea resurselor umane, în vederea creșterii bunăstării și a calității vieții.

Malțul achizitionat local pentru o parte din producția de bere din cele patru fabrici este produs cu orz din România, generând un impact semnificativ în zonele în care se află facilitățile de producție. Aproape 400 de locuri de muncă în sectorul agricol sunt generate de Ursus Breweries în regiunile Buzău, Ialomița și Timișoara, ca urmare a cultivării orzului. În 2008 un total de 1,89 milioane de euro au fost cheltuiți de către Ursus Breweries pentru achiziționarea orzului. Peste 4.700 de ferme la nivel național produc materie primă pentru Ursus Breweries. Încurajarea producției locale de materii prime, în special în sectorul agricol, este una din direcțiile de dezvoltare ale companiei, astfel încât berile românești să fie produse cu, din ce în ce mai multe, ingrediente românești.

Per ansamblu, aprecierea performanțelor obținute de companie se efectuează în baza profitului. Profitul este rezultatul final al activității firmei și caracterizează eficiența lucrului acestuia. În condițiile economiei de piață, profitul obținut asigură baza financiară, în vederea extinderii activității societății.

Produsele firmei sunt superioare din punct de vedere calitativ și, totuși, au un preț scăzut, care le face foarte competitive.

Urmare a analizei companiei Ursus Breweries SA, consider că aceasta își poate extinde programele de dezvoltare durabilă prin cinci direcții strategice noi și stabilirea unor obiective ambițioase care vor putea fi atinse în viitorul apropiat.

Să mobilizeze pe teren echipe care să se ocupe de furnizarea de hrană, de apă curată, medicamente consumabile de salvare de urgență pentru copiii și familiile care cad victime dezastrelor naturale, precum au fost cele din cazul cutremurului din Nepal.

Să îmbunătățească siguranța alimentară și productivitatea resurselor cerealiere.

Să încurajeze consumul moderat și responsabil de alcool, prin programe locale și globale vizând astfel toți consumatorii de bere.

Să încurajeze modernizarea sistemului educațional, pe baza unor principii esențiale legate de problemele de mediu.

Să îmbunătățească accesul la informațiile de interes public și să stimuleze dezbaterile curente ale devoltării societății moderne.

Toate acestea demonstrează că strategia companiei, în ceea ce privește componentele mixului de marketing, se dovedește a fi bine aleasă și câștigătoare.

BIBLIOGRAFIE

Albu, L., L., Chilian, M., Dobrescu, E., – ”Dezvoltarea durabilă în România”, Editura Expert, București, 2005

Borțun, D., – ”Responsabilitatea socială corporativă – de la relații publice la dezvoltare durabilă”, Editura Tritonic, 2012

Bran, F., Cândea, M., Cimpoeru, I., – ”Organizarea, amenajarea și dezvoltarea durabilă a spațiului geografic”, Editura Universitară

Bran, F., Diaconu, G., Rojanschi, V., – ”Protecția și ingineria mediului”, Editura Economică, București, 2002

Croitoru, C., Enescu, G. , Matei, M., Vasile, V., Zaman, Gh., Matei, M.,– ”Impactul investițiilor străine directe asupra exporturilor și dezvoltării durabile în România”, Institutul de Economie Națională

Dragomir, D., V., – ”Guvernanță corporativă și sustenabilitate în Uniunea Europeană”, Editura Economică

Găldean N., Staicu G., Ecologie și protecția mediului, Ed. Economică Preuniversitaria, București, 2002

Moise, E., – ”Investiții străine directe”, Editura Victor, 2005

Munteanu, V., – ”Dezvoltare durabilă și protecția mediului”, Editura Fundației Universitare ”Dunărea de Jos”, Galați

Neamțu, B., – ”Dezvoltarea durabilă – Provocări ale dispersiei umane”, Editura C.H.Beck, 2012

Părgaru, I., Rujan, O., – ”Economie internațională”, Editura Economică, București

Pintea, M., O., – ”Performanța entităților economice în contextul dezvoltării durabile”, Editura Risoprint, Cluj – Napoca, 2011

Preda, D., – ”Ocuparea forței de muncă și dezvoltarea durabilă”, Editura Economică

Puiu, O., – ”Energia – prioritate de interes planetar”, Editura Independența Economică, București, 1996

Soroceanu, V., – ”Creșterea economică și mediul natural”, Editura Economică, București, 2000

Vădineanu, A., – ”Dezvoltare durabilă, Mecanisme și instrumente”, Editura Universității București, 1999

http://doingbusiness.ro/financiar/raport/638634/ursus-breweries-sa/

http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html

http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/concepte-si-principii-de-dezvoltare-durabila/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_durabil%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ursus_Breweries

http://www.scribd.com/doc/5324480/Dezvoltarea-durabila

http://www.scritub.com/files/investitii/619_poze/image002.jpg

Homepage

http://ursus.ro/

http://www.zf.ro/wikizf/ursus-breweries-sa-8262650

BIBLIOGRAFIE

Albu, L., L., Chilian, M., Dobrescu, E., – ”Dezvoltarea durabilă în România”, Editura Expert, București, 2005

Borțun, D., – ”Responsabilitatea socială corporativă – de la relații publice la dezvoltare durabilă”, Editura Tritonic, 2012

Bran, F., Cândea, M., Cimpoeru, I., – ”Organizarea, amenajarea și dezvoltarea durabilă a spațiului geografic”, Editura Universitară

Bran, F., Diaconu, G., Rojanschi, V., – ”Protecția și ingineria mediului”, Editura Economică, București, 2002

Croitoru, C., Enescu, G. , Matei, M., Vasile, V., Zaman, Gh., Matei, M.,– ”Impactul investițiilor străine directe asupra exporturilor și dezvoltării durabile în România”, Institutul de Economie Națională

Dragomir, D., V., – ”Guvernanță corporativă și sustenabilitate în Uniunea Europeană”, Editura Economică

Găldean N., Staicu G., Ecologie și protecția mediului, Ed. Economică Preuniversitaria, București, 2002

Moise, E., – ”Investiții străine directe”, Editura Victor, 2005

Munteanu, V., – ”Dezvoltare durabilă și protecția mediului”, Editura Fundației Universitare ”Dunărea de Jos”, Galați

Neamțu, B., – ”Dezvoltarea durabilă – Provocări ale dispersiei umane”, Editura C.H.Beck, 2012

Părgaru, I., Rujan, O., – ”Economie internațională”, Editura Economică, București

Pintea, M., O., – ”Performanța entităților economice în contextul dezvoltării durabile”, Editura Risoprint, Cluj – Napoca, 2011

Preda, D., – ”Ocuparea forței de muncă și dezvoltarea durabilă”, Editura Economică

Puiu, O., – ”Energia – prioritate de interes planetar”, Editura Independența Economică, București, 1996

Soroceanu, V., – ”Creșterea economică și mediul natural”, Editura Economică, București, 2000

Vădineanu, A., – ”Dezvoltare durabilă, Mecanisme și instrumente”, Editura Universității București, 1999

http://doingbusiness.ro/financiar/raport/638634/ursus-breweries-sa/

http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html

http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/concepte-si-principii-de-dezvoltare-durabila/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_durabil%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ursus_Breweries

http://www.scribd.com/doc/5324480/Dezvoltarea-durabila

http://www.scritub.com/files/investitii/619_poze/image002.jpg

Homepage

http://ursus.ro/

http://www.zf.ro/wikizf/ursus-breweries-sa-8262650