Activitatea Economico Finaciare a I.m. Vinaria Purcari
CUPRINS
Introducere ……………………………………………………………………………………………..3
Capitolul I …………………
1.1. Esența și activități ale logisticii……………………………………………………..
1.2.Conținutul. Principiile și funcțiile logisticii……………………………………
1.3.Conexiunea logisticii cu marketingul. Rolul ……………………………..
1.4.Particularitățile distribuției………………………………………………………….
Capitolul II Analiza activității economico-finaciare a Î.M. „Vinăria Purcari”………………………………………………………………………………………………..
2.1.Caracteristica generală a întreprinderi……………………………………………
2.2.Analiza indicatorilor de bază………………………………………………………..
2.3.Analiza mediului de marketing……………………………………………………
2.4.Analiza mixului de marketing………………………………………………………
Capitolul III Măsuri privind perfecționarea activității de logistică…………..
3.1.Rezultatele studiului de piață……………………………………………………….
3.2.
3.3.
Concluzii și recomandări………………………………………………………………………
Lista bibliografică ………………………………………………………………………………..
Anexe…………………………………………………………………………………………………..
Motto: "Esența de flexibilitate este în mintea comandantului; substanța-flexibilitatea este în logistică" The essence of flexibility is in the mind of the commander; the substance of flexibility is in logistics
Conceptul de marketingul sugerează că producția și toate resursele companiei trebuie gestionate pentru obținerea satisfacerii maxime a cienților, fiindcă aceasta este unica cale pentru creșterea vînzărilor și pentru obținerea celor mai mari beneficii.
Tratarea corespunzătoare a conceptului de marketing în cadrul unităților de producere sau servicii, urmată de o serie de măsuri concrete, care se aplică în practică, ar presupune cale eficientă de îmbunătățire a activității economice și un instrument puternic de luptă concurecțială.
Diferite combinațiile ale resurselor de care dispune compania permit realizarea unui contact eficient cu piața, iar aceasta determină formarea conceptului de marketing-mix.
Astfel, marketingul mix se definește ca orientarea activității de markting a firmei, în funcție de resursele sale interne si condițiile pieței, prin combinarea lor într-o totalitate, sub forma unor programe a elementelor politicii de produs, preț, plasare si promovare în vederea atingerii obiectivelor fixate pentru o anumită perioadă.
Distribuția, ca parte componentă a logisticii este abordată de către Philip Kotler sub aspectul că “implică planificarea, realizarea și controlul fizic al materialelor și produselor finite, de la punctele de origine la punctele de utilizare, în vederea satisfacerii necesităților consumatorilor in condițiile obținerii de profit.”
O definire a a distribuției ar : ansamblul activităților care au ca scop punerea la dispoziție, cu cost minim a unei calități de produse, în locul și la momentul în care există cerere.
Evoluția piețelor presupune schimbarea raportul dintre cerere și ofertă. Astăzi, cererea clienților are un grad înalt de variație și obligă furnizorii să livreze prompt mărfurile pentru a satisface nevoile cumpărătorilor și ași păstra competitivitatea pe piață. Extinderea piețelor la nivel internațional, presupun perfecționarea livrării de produse, din cauza distanțelor geografice și a timpului de deplasare. Aceasta a generat ca managementul și gestiunea întreprinderii să fie mai eficace la toate nivelurile, creînd livrări mai rapide pentru a satisface nevoile clienților, printr-o deservire perfectă a cererii existente pe piață.
Actualitatea temei cercetate. Tendințele economiei contemporane orientează activitatea agenților economici spre dezvoltarea atît cantitativă, cît și, mai ales calitativă. Creșterea concurenții generează creșterea ofertei, ceea ce determină perfecționarea permanentă a companiilor pentru întreținerea unei poziții convenabile pe piață. Acest fapt determină firma să-și majoreze calitatea produselor, în timp ce costurile trebuie micșorate. O soluție eficintă în situația dată este optimizarea activității logistice în cadrul companie.
Ca urmare, distribuția are ca scop micșorarea cheltuielilor de transpor, prin găsirea celor mai eficiente metode de transportare și celor mai convenabile trasee.
Scopul acestei lucrări este de a găsi cele mai eficiente metode de perfecționare a sistemului logistic în cadrul companei, pentru obținerea unei cote de piață mai mari pe teritoriul șării, cît și în afara ei. Realizarea acestui scop a condiționat stabilirea următoarelor
sarcini:
Definirea concentului de logistică în cadrul unei întreprinderi;
Evidențierea rolului distribuției în asigurarea succesului firmei pe piață;
Colectarea informațiilor necesare privind preferințele clienților;
În baza sistemului de distribuție deja existent, elaborarea a noi căi de distribuție.
Sarcinile tezei au determinat structura ei logică, care cuprinde introducerea, trei capitole, concluzii și recomandări, lista bibliografică, anexe și adnotarea.
Capitolul I: ” Distribuția ca element de bază a activității de marketing ” are scopul de a vă expune principalele noțiuni teoretice ce se găsesc în literatura de specialitate privind logistica și distribuția ca element important al mix-ului de marketing, cît și rolul pe care îl joacă acestea în activitatea întreprinderii.
Capitolul II: ”Analiza activității economico-finaciară” în acest capitol este reprezentată istoria vinărie, gama de produse care sunt la companie, se descrie domeniul de activitate, analiza economico-financiară. Informațiile necesare pentru acest capitol au fost colectate din rapoartele financiare a întreprinderii, iar în baza lor au fost elaborate tabele și diagrame.
Capitolul III: ” Măsuri privind perfecționarea activității de logistică”. Capitolul dat conține informația obținută în urma analizei cercetării efectuate a cărei obiectiv a fost colectare informațiilor necesare pentru indentificarea noilor metode de optimizare a mixului de marketing al Î.M. “Vinăria Purcari”. În baza acetsor informații s-au propus un set de măsuri pentru îmbunătățirea distribuției în cadrul companiei Î.M. “Vinăria Purcari”.
Aici mai sunt menționate și noile strategii de perfecționare a mix-ului de marketing în ansamblu, adică îmbunătățirea produsului, prețului și al promovării.
Capitolul I : Distribuția ca element de bază a activității de marketing
În urma procesul de tranziției de la economia planificată la cea de piață este nevoie de aplicarea unor metode noi în cercetarea distribuției mărfurilor și a căilor de optimizare a acesteia.
Pe baza transformărilor care au loc în întreaga economie, mediul extern al întreprinderii a devenit mai flexibil și mai dinamic. Pentru a face față concurenței și a se adapta la noile condiții ale mediul înconjurător întreprinderea trebuie să fie mai flexibilă și să reacționeze mai operativ la factorii externi necontrolabili. Ca urmare a apărut necesitatea într-un concept modem de marketing, care ar asigura satisfacerea nevoilor consumatorilor într-un mod mai eficient si mai operativ decât concurenți săi. Sub influența acestor factori s-a schimbat structura marketingului, ceea ce presupune dirijarea întreprinderii spre studierea complexă a pieței și spre deservirea globală a consumatorului. În așa fel, marketingul nu este numai o filosofie a businessului, dar si un model pentru realizarea scopurilor întreprinderii cu ajutorul logisticii, reieșind din principiul “Marketingul formează cererea, iar logistica o realizează” [ 21, pag 24 ] . Din acest punct de vedere funcția primară a logisticii este de a îmbina cererea cu oferta de mărfuri și a coordona interacțiunea acestora prin oferirea unor servicii exclusive cumpărătorului.
Astfel, trecerea la conceptul de marketing modern, orientat spre consumator, condiționează schimbări majore în strategia producției și deplasării mărfurilor de la producător la consumator. Aceasta presupune soluționarea problemelor organizării distribuției mărfurilor, optimizării amplasării depozitelor, elaborării schemelor de manipulare fizică a mărfurilor.
Acest fapt ne prezintă cînd de importantă este distribuți, ca parte componnentă a mixului de marketing în activitatea întretrinderii.
Esența și activități ale logisticii
Logistica are tendințe să devină un instrument științific global, la îndemîna structurilor sociale, prin intermediul căruia se pot asigura influența informațiilor, materialelor, produselor, oamenilor, în scopul desfășurării tuturor activităților cu costuri cît mai mici. Într-un asemenea ansamblu se regăsește și activitatea economică, care nu numai că va fi supus analizelor științifice adecvate, dar va fi obligat să se restructureze calitativ pentru a corespunde cît mai bine rolului pentru care a fost creat.
Actualmente, tot mai mulți cercetători susțin că logistica va deveni o știință de sine stătătoare, iar obiectele studiate vor fi fluxurile materialelor, informațiilor și resurselor financiare prin care rezultatul muncii trebuie să se obțină la timp și să ajungă la consumator în calitatea, cantitatea și momentul stabilit.
Logistica provine de la cuvântul grecesc “logistike”- iscusința de a calcula și cuvintele lui înrudite; “logos”- minte; “log”- gândire; “logismos”- plan; “logo”- a gândi; logistica – arta de a efectua calcule practice. în Atena exista noțiunea “logisterie”, desemnând o organizație de stat unde se controlau “rapoartele financiare” a persoanelor responsabile de acestea. încă în Imperiul Roman existau funcționari, care purtau titlul de “logiști” și se ocupau cu distribuirea produselor alimentare. G.VXiebniț utiliza termenii “logistica” și “logica matematică” ca sinonime în elaborarea concluziilor, ideile de bază ale cărora au fost aplicate în logistica matematică [ 2, pag. 321 ]. Savantul militar francez Henry Jomini (1779-1869) la începutul secolului al XlX-lea,a fost publicat primele lucrări în domeniul logisticii, el considera că logistica este arta manevrării ostașilor în armată, ea incluzînd nu numai transportarea, dar și planificarea, gestionarea, aprovizionarea, determinarea locurilor de dislocare a armatelor, construcția podurilor, drumurilor [ 14, pag.9-10 ]. Abea la mijlocul secolului XIX logistica s-a definit ca știință și a fost aplicată activ în perioada celui de ăl doilea război mondial la aprovizionarea tehnico – materială a armatei SUA în momentul oportun cu armament, combustibil și produse alimentare. În nii 1850-1950 logistica era cunoscută doar în domeniul militar. Dezvoltarea logisticii în acțiunile militare în perioada de după cel de al II- lea război mondial a asigurat la rezolvarea unor probleme manageriale și de organizare importante, spre exemplu asigurarea continuității fluxurilor de aprovizionare cu materiale și produse alimentare și controlul costurilor distribuției fizice a materialelor si mărfurilor. În alt aspect, existența comerțului internațional face ca tranzacțiile să se desfășoare de multe ori la distanțe mari de la bazele de producție, necesitând operațiuni de deplasare a produselor și lanțuri logistice de depozite pentru aprovizionarea continuă. Toate aceste aspecte motivează trecerea de la logistica militară la logistică economică.
Toți pașii unui proces de fabricație și toate activitățile de armonizare a spațiului și timpului cu bunurile și persoanele, inclusiv gruparea lor sunt cuprinse în noțiunea de logistică (economia materialelor).
Logistica pate fi definită în mai multe moduri, iată cîteva exemple:
Logistica înseamnă să ai obiectul potrivit, la locul potrivit, în momentul potrivit, adică procesul care asigură un flux coerent și neîntrerupt al produselor și serviciilor de la furnizorii organizației pînă la clienții finali, ținînd cont de procesele din interiorul organizației. Logistica se ocupă de operațiuni și resurse din domeniile: aprovizionare, achiziții, stocuri, depozite, transport, servicii clienți etc. (Logistics World);
Logistica – organizarea, planificarea, controlul și desfășurarea fluxurilor de bunuri de la concepție, aprovizionare pînă la produc-ția și distribuția către clientul final, cu satisfacerea exigențelor pie-ței cu un cost minim (European Logistics Association);
Logistica – ansamblul activităților avînd ca scop punerea în operă, la cel mai mic cost, a unei cantități determinate dintr-un produs, la locul și la momentul cînd există o cerere (Asociația Logisticienilor din Franța).
În unele lucrări de specialitate, termenul dat este definit astfel:
Logistica – este procesul de gestionare strategică a achiziționării, deplasării și depozitării materialelor, semifabricatelor și produselor finite (alături de fluxurile informaționale ale acestor procese) în interiorul firmei și al canalelor de marketing, în scopul satisfacerii comenzilor cu cele mai mici costuri pentru firmă.
Logistica – este capacitatea de a organiza și realiza fluxurile de persoane sau de mărfuri pentru a atinge scopul dorit într-un timp și spațiu optim cu costuri minime.
Logistica se definește prin planificare integrată, organizare, impozitare și control asupra tuturor cursurilor de mărfuri și ma-teriale împreună cu cursurile de informații legate de acestea începînd de la furnizori prin etapele creării de valori (ex. producție și/sau etape de distribuție), pînă la livrarea produselor către clienți, pînă la etapa eliminării deșeurilor și reciclării. [ 2. Pag.7 ]
Cea mai cunoscută definiție a logisticii aparține Asociației Americane de Marketing: “Logistica reprezintă deplasarea și manipularea bunurilor de la locul de fabricație la cel de consum sau utilizare" [ 3, pag.202 ]. Autorii manualului "Cursul de marketing" (ASE București) susțin că logistica nu mai reprezintă un simplu ciclu de activități de facilitare a circuitului produselor și serviciilor de la producător la consumator (utilizator), "ci devine un instrument foarte eficient al politicii de marketing a întreprinderii" [ 4, pag. 600 ].
Unii autori limitează sursa de activități a logisticii, considerând-o doar o parte a distribuției fizice. Astfel, după Stephan Holowaty "distribuția fizică este procesul de aducere a unui produs de la producător la consumator și include transportul, depozitarea și logistica” [ 5, pag. 131 ].
În definirea conceptului logistic este necesar să facem distincție între accepțiunea largă a termenului “logistica” și accepțiunea restrânsă a acestei noțiuni. Astfel, Petre Malcomete la desemnarea logisticii într-un sens mai larg folosește termenul de “logistica generală a întreprinderii" ca ansamblu al activităților funcționale ale întreprinderii referitoare la deplasarea bunurilor de la sursele de materii prime la sectoarele de producere ale acestora, deplasarea produselor finite de aici la unitățile comerciale și de la acestea la consumator [ 6, pag. 281 ]. Pe de altă parte, autorul introduce noțiunea “logistica de marketing” în cazul în care se pune problema unei anumite destinații a produsului finit sau când ea este prezentă la livrarea produsului deja vândut de unitate către destinatarul acestuia [ 6, pag. 282 ]. Rolul logisticii de marketing apare deosebit de semnificativ în marketingul bunurilor industriale, unde recepționarea întârziată a produsului cumpărat poate avea ca consecință costuri suplimentare pentru beneficiar.
O abordare similară a termenului “logistica de marketing”o întâlnim la specialiștii americani Philip Kotler și Cary Armstrong, care înțeleg acest proces al logisticii în sens restrâns “cum păstrează, manipulează și deplasează companiile bunurile pentru a fi accesibile cumpărătorilor” [ 7, pag. 374 ].
După cum remarcă Adrian Olaru, sistemul logistic conține un complex de activități legate de transportul produselor, gestiunea stocurilor, depozitarea, manipularea, sortarea, preambalarea, condiționarea, expedierea, recepția, distribuția inversă, fluxurile informaționale privind logistica produselor etc.” [ 8,pag. 197 ].
Logistica nu constituie un simplu ciclu de activități de facilitare a circulației produselor, ci formează un instrument eficient al politicii de marketing. Cercetările efectuate demonstrează că operațiunile de manipulare, depozitare și transport intern absorb între 30 și 75% din costurile de fabricație la diferite industrii [ 9, pag. l1 ].
Petre Malcomete introduce noțiunea “logistica de marketing” în cazul în care se pune problema unei anumite destinații a produsului finit sau cînd ea este prezentă la livrarea produsului deja vândut de unitate către destinatarul acestuia [ 10, p.282 ]. O tratare asemănătoare a noțiunii de “logistica de marketing”o întâlnim la specialiștii americani Philip Kotler și Cary Armstrong, care înțeleg acest proces al logisticii în sens restrâns “cum păstrează, manipulează și deplasează companiile bunurile pentru a fi accesibile cumpărătorilor” [ 11, pag.374 ].
În literatura de specialitate activitățile legate cu desfășurarea unor lanțuri de operațiuni de încărcare-descărcare, transport,stocare-depozitare, manipulare, condiționare, recepție, întocmirea unor documente, care atestă transferul titlului de proprietate, calitatea, intrarea-ieșirea din depozite, vânzarea ș.a. poartă numele de “logistică de marketing” [ 12, pag. 342 ]. O altă definire termenului “logistica”care merită menționată este dată de autorii Eugen Grigoroiu și Pavel Florian, care consideră ca logistica reprezintă “sistemul de deplasare efectivă prin diferite canale de distribuție a bunurilor și serviciilor de la sursa de proveniență la destinatarul final” [ 13, pag. 140 ].
Încă o noțiune adesea întîlnită în literatura de specialitate este prezintă prin cei 6 sau 7 P, aceasta urmărind să pună cantitatea potrivită din bunurile potrivite, la timpul potrivit cu calitatea potrivită la costul potrivit, la locul potrivit, cu informațiile potrivite tuturor participanților la circulația lor. Acest din urmă aspect, referitor la informații, nu este întotdeauna exprimat explicit, însă rolul lor în circulația produselor nu este pus de nimeni la îndoială.
Analizînd cele expuse de mai sus putem ajunge la următoarea concluzie, noțiunea de logistică poate fi definită ca un complex al activităților care asigură disponiblitatea unei cantități de produse, la locul și în momentul existenței cererii, cu costuri minime. Logistica include toate operațiile care determină mișcarea fluxurilor materiale în procesul de aprovizionare, producere, gestiune fizică, ambalare, stocare și gestionare a stocurilor, de manipulare, transport și distribuție.
Conținutul. Principiile și funcțiile logisticii
Logistica reprezintă o nouă direcție a organizării deplasării resurselor și mărfurilor în sfera de producție și de circulație. Specialiștii în domeniul logisticii caută să asigure integrarea bazei tehnico-materiale a transportului și informațiilor despre deplasarea mărfurilor într-un sistem unic, ce va permite sporirea eficacității interramurale în ansamblu.
În logistică sunt utilizați următorii termeni de bază :
Flux material – reprezintă deplasarea în spațiu și timp a bunurilor materiale primare sau finite.
Flux informațional – reprezintă circuitul liberă a informațiilor în interiorul unei entități organizaționale sau între mai multe entități organizaționale
Flux financiar – deplasarea orientată a resurselor financiare necesare asigurării circulației fluxului material.
Operațiune logistică – este cea mai mică unitate de măsură a procedurilor logistice, care reprezintă o singură activitate (ex: încărcare, înregistrare, achitare, ambalare, tipizare ș.a.).
Funcție logistică – gruparea unui anumit tip de operațiuni logistice cu scopul optimizării activității de grup a acestora (ex: achiziție, producție, distribuție, depozitare, planificare, control, gestiune ș.a.).
Sistem logistic – ansamblul formelor, metodelor și legităților de organizare și gestiune a funcțiilor însoțite de fluxurile materiale, informaționale și financiare.
Lanț logistic – integrarea diferitor reprezentanți fizici sau juridici în organizarea legăturilor economice dintre mai multe sisteme logistice, de la furnizor pînă la clientul final. Nodurile principale ale lanțului logistic pot fi: furnizorii de materii prime, depozitele, centrele de distribuție, companiile de transport, piața de desfacere ș.a.
Rețea logistică – este ansamblu mai multor lanțuri logistice în scopul majorării valorii unui produs.
Principiile logistice – reprezintă pozițiile fundamentale în baza cărora are loc construcția sistemelor logistice.
Sepoate de evidențiat că la bazele logisticii stau următoarele principii :
Principiul sistemic – presupune formarea unui sistem integrat de gestiune a fluxurilor materiale în interiorul sistemului de producție. Acest principiu își găsește aplicabilitatea în elaborarea unui plan tehnologic unic de producție sau în stabilirea unei metodologii unice de achiziție.
Principiul legăturii inverse — prevede scopurile și sarcinile unui sistem logistic care trebuie să corespundă cerințelor pieței produselor și serviciilor de consum. Respectarea acestui principiu necesită implementarea unui sistem logistic informațional performant pentru colectarea și prelucrarea datelor într-un timp cît mai scurt și cu o exactitate cît mai mare.
Principiul optimalității – presupune stabilirea acelui nivel al diversificării sistemice care permite obținerea eficienței maxime a funcționalității întreprinderii.
Principiul flexibilității – capacitatea de adaptare a sistemului la modificarea condițiilor pe piața de desfacere. Succesul realizării acestui principiu depinde de funcția de planificare și de prognozare a diferitelor situații economice care ar putea interveni într-un sistem.
Principiul asigurării tehnico-materiale — presupune implementarea tehnologiilor modeme de automatizare a proceselor în interiorul unui sistem logistic care va ușura funcția de control asupra fluxurilor materiale, informaționale și financiare.
Logistica implică folosirea metodelor sistemice în cercetarea proceselor social-economice. Ceea ce presupune că orice cercetare de teren trebuie efectuată prin interacțiunea tuturor elementelor sistemului logistic prin gestionarea următoarelor direcții:
realizarea funcțiilor operative și de coordonare a logisticii;
alegerea celei mai reușite structuri organizatorice pentru integrarea și coordonarea activităților logistice cu celelalte funcții;
integrarea logisticii cu alte funcții ale unităților economice pentru reducerea cheltuielilor totale și a pierderilor în procesul păstrării și transportării produselor;
formarea fluxurilor raționale de materiale și informații în raport cu procesul de producție;
analiza piețelor în care activează întreprinderea și organizarea fluxurilor de producție finită, realizarea unei gestiuni optime a logisticii la nivel interramural printr-o cooperare adecvată între unitățile economice;
coordonarea cererii și ofertei de mărfuri, reieșind din formula deja confirmată în literatură: “marketingul formează cererea, iar logistica o realizează”. [ 14,pag.l8 ]
Logistica presupune formarea și asigurarea funcționalității optime a fluxurilor interne la diferite nivele. Vom expune două criterii de clasificare a funcțiilor logistice.
După criteriul de conceptualizare a sistemului logistic deosebim:
1. Funcția de integrare – definirea formei de circulație a fluxului material în corespundere cu cerințele sistemului integru. De la furnizor pînă la consumatorul final fluxul material parcurge etapele de achiziție, producere și distribuție. Fiecare dintre aceste etape posedă unele particularități specifice sarcinilor sale. Logistica are rolul de a integra aceste etape într-un porces corelat pentru a putea asigura circuitul fluxului respectiv în cantitatea, calitatea și timpul optim.
2. Funcția de organizare – asigurarea colaborării eficiente între actorii diferitelor nivele și noduri ale sistemului logistic. Această funcție asigură corelarea fluxului material cu cel informațional și financiar într-un proces unic de circulație. Logistica asigură implicarea în măsura cuvenită a participanților din diferite nivele și noduri ale sistemului logistic.
3. Funcția de gestiune – menținerea parametrilor sistemului logistic în limitele celui planificat anterior. Această funcție este de bază în procesul dirijării sistemului logistic și presupune elu-cidarea tuturor modalităților de reducere a cheltuielilor, de înlă-turare a operațiunilor inutile și de optimizare a proceselor interne pentru obținerea eficacității maxime a sistemului logistic.[ 1,pag. 11 ]
După criteriul organizării activităților interne ale sistemului logistic deosebim:
funcții de bază:
asigurare;
producție;
distribuție;
funcții cheie:
asigurare calitativă;
deservirea consumatorului;
dirijarea cu stocurile;
transportarea;
dirijarea cu achizițiile;
formarea prețurilor;
distribuția fizică.
funcții suplimentare:
depozitarea;
prelucrarea încărcăturilor;
ambalarea;
restituirea mărfurilor;
acordarea serviciilor;
ajutorul internațional.
După criteriul conceptual avem următoarele funcții ale logisticii:
Sistemică – se referă la sistemul de dirijare cu fluxurile de marfă, materiale,informaționale.
Integrală – asigură sincronizarea procesului de distribuție, stocare și livrare amărfurilor.
De reglare – este orientată spre economisirea resurselor materiale, reducereacosturilor;
Rezultativă- este direcționată spre livrarea produselor de calitatea șicantitatea necesară la locul stabilit cu costuri minime.
După altă clasificare, funcțiile pe care le îndeplinește logistica, pot exprima rolul ei în circulația mărfurilor:
Funcția sistemică – aceasta presupune că logistica este un sistem de dirijare a deplasării mărfurilor ce cuprinde operațiunile de transport, depozitare, stocare, manipulare fizică, comunicare și urmărește optimizarea acestora.
Funcția integrală – prin care logistica asigură sincronizarea proceselor de producere, păstrare și livrare a mărfurilor și prestarea serviciilor logistice ireieșind din necesitățile consumatorilor.
Funcția de reglementare – reprezintă dirijarea logistica, ce semnifică economisirea tuturor tipurilor de resurse (materiale, financiare, de muncă, de marfa, etc.) în poate ramurile economiei.
Funcția rezultativă – logistica urmărește livrarea de produse calitative în cantitatea necesară, la timpul și locul stabilit cu cheltuieli minime la toate.
Analizînd diferite tipuri de funcții ale logisticii ajungem la concluzia că are importanță majoră în activitatea înttreprinderii.
Conexiunea logisticii cu marketing și rolul acesteia
La începutul secolului XX, era perioada în care toate activitățile ce sunt cuprinse în termenul de logistică făceau parte din marketing. În perioada anilor 1950 și 1960, principalul punct de concetrare a specialiștii în marketing era promovarea și dezvoltărea produsului, ne luînd în considerație și alte domenii ca depozitarea, transportul și controlul stocului.
Observînd faptului că o parte din ce în ce mai mare din profitul vânzărilor este deosebită de costurile de distribuție a condus la reapariția interesului față de domeniul dat spre sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 1970.
În așa fel s-a ajuns la concluzia, că cele mai importante conexiuni ale logisticii sunt cu marketingul și cu producția.
Interdependența funcțiilor marketingului și logisticii la întreprindere
Tabel 1.3
Sursa : Elaborat de autor
Managerii de logistică și marketing au acceptat necesitatea cooperării, însă specialiștii în marketing critică deseori, departamentele de logistică deoarece tind să minimizeze costul fără să țină cont de nevoile clienților, pe cînd și departamentele de logistică îi critică pe cei din marketing fiidncî tind să sporească vânzările cu orice preț. Trebuie menționată aici și părerea unuia dintre teoreticienii cei mai cunoscuți în domeniu – Peter Drucker – care consideră că "… cu siguranță vânzarea va exista întotdeauna. Dar rolul marketingului nu constă în a face vânzare de prisos. Scopul său este de a cunoaște și a înțelege atât de bine clientul, încât produsul sau serviciul să se potrivească perfect cu dorințele acestuia și vânzarea să se facă de la sine" [17, p.64-65]. Un factor major de inhibare a e forturilor de marketing ale multor firme este anume această incapacitate de a înțelege poziția celuilalt grup.
Cel mai des conflicte apar în situația cînd unul din departamente și-a atribuit responsabilitatea principală pentru o funcțiune pe care celălalt departament o consideră ca responsabilitatea proprie. Însă cel mai des, conflictele apar când responsabilitatea pentru o anumită funcțiune nu este stabilită sau definită.
Partea pozitivă este că sunt activități asupra cărora ambele grupuri au căzut de acord că sunt responsabilitatea principală a unuia dintre ele,de aceea rareori apar conflicte între logistică și marketing. Ca exemplu cei din departamentul de marketing au căzut de acord că negocierea tarifului de transport, selectarea modului de transport și cercetarea pierderilor sau a deteriorărilor de tranzit sunt responsabilități ale logisticii.
Un punct important este de a se identifica domeniile de acord și cele de conflict potențial când conflictele nu pot fi rezolvate ușor, conducerea firmei trebuie să se manifeste ca susținător activ al cooperării dintre cele două grupuri.
Ca domeniile majore de interacțiune între marketing și logistică pot fi:
Elaboraarea produsului;
Numărul și localizarea depozitelor;
Strategiile privind stocul;
Procesarea comenzilor;
Stabilirea prețului;
Prognozarea pieței și a vânzărilor;
Strategiile de servire a clientului;
Canalele de distribuție.
În condițiile în care creșterea volumului de producție și lărgirea relațiilor economice a condus la majorarea cheltuielilor din sfera circulației, atenția antreprenorilor se focusează pe găsirea de noi forme de reducere a cheltuielilor și optimizare a activității de piață. În țările occidentale circa 93% din durata circulației mărfurilor de la sursa primară a materiei prime la consumatorul final revine trecerii ei prin canalele de aprovizionare, și în primul rând păstrării. [ 14, pag. 18 ]. Cheltuielile legate de întreținerea stocurilor de materie primă, semifabricate și producție finită în aceste țări alcătuiesc 44% din totalul cheltuielilor, depozitarea și expedierea -16%, transportul magistral și manipularea încărcăturilor 23% și 9% respectiv, iar celelalte 8% din cheltuieli revin pentru asigurarea desfacerii producției finite [ 15, pag. 39 ].
Operațiunile ce țin de deplasarea mărfurilor pe piața mondială sunt mult mai complexe și mai costisitoare decât pe piețele naționale. Cheltuielile legate de deplasarea mărfurilor constituie în mediu 25-35% din costul producției la export-import față de 8-10% din costul producției destinate pieței interne.[ 14,pag. 19 ]
Prin urmare apar prestatorii logistici și întreprinderile client, care pot fi clasate în funcție de rata de externalizare sau de asumare a funcției logistice de către un terț în patru categorii:
„1 PL” (First party logistics), care înseamnă subcontractarea transpostrului;
„2 PL” (Second party logistics), care înseamnă externalizarea transportului și depozitării;
„3 PL” (Third party logistics), care înseamnă externalizare clasică și constă în încredințarea către o firmă specializată a realizării operațiunilor logistice și organizarea instrumentelor, competențelor și sistemelor necesare, cu obiectivul de a îmbunătăți performanța (realizarea sarcinilor din ce în ce mai variate);
„4 PL” (Fourth party logistics), care reprezentă o formulă de externalizare mai avansată, în care prestatorul nu mai realizează distribuția unui produs într-o regiune dată, ci optimizarea unui lanț care îl include și pe clintul său, precum și pe clienții și furnizorii clientului său.
Dezvoltarea logisticii în cadrul întreprinderii este determinată de următorii doi factori, în afară de tendința de a reduce consumul de timp și de bani legate de circulația mărfurilor :
complexitatea relațiilor de piață și creșterea exigențelor față de parametrii calitativi ai procesului de distribuție;
crearea sistemelor flexibile de producere .
Logistica întrunește cererea cu oferta pe piață, bazate pe informațiile corespunzătoare. Pe baza prognozării cererii și previziunilor de marketing se elaborează graficele de transpor a producției și a dirijării stocurilor de mărfuri. Mai multe funcții ale marketingului pot fi transmise serviciilor logistice la întreprindere , din motiv că marketingul studiază necesitățile pieței, iar logistica caută metode pentru a satisface aceste necesități în modul cel mai eficient. O părere asemănătoare o au și savanții francezi H.Mathe si D.Tixier, savanții englezi I B.Benson, J.Whitehead, M.Christopher, J.Wills care consideră că logistica este o categorie mai vastă decât marketingul, fiindcă la unele firme străine au fost create deja structuri logistice, care au asimilat subdiviziunile de marketing existente [ 14, pag.13 ]
În cadrul întreprinderii, logistica joacă un rol important; circa 87 % din timpul în care un produs se găsește într-un loc este, de fapt, folosit pentru deplasarea și stocarea lui. Logistica are drept scop implicarea integrării controlului circulației fluxurilor în strategia întreprinderii. În așa fel, logistica poate condiționa:
Creșterea întreprinderi; prin logistica ulterioară, ceea ce presupune că strategia implică un control perfect al problemelor logistice, sau prin logistica anterioară care presunune că logistica face parte din componența strategiilor industriale la care ea contribuie prin modelarea lor ;
Controlul costurilor. Aceasta se poate realiza:
prin cunoașterea mai bună a ansamblului costurilor produsului, începînd cu aprovizionarea cu materii prime până la postvânzare, în mod deosebit când întreprinderea dispune de o logistică integrată;
printr-o scădere a costurilor logistice datorită unei abordări și acțiuni globale asupra întregului ansamblu a fluxurilor întreprinderii.
Posibilitatea de a externaliza o parte din activitățile întreprinderii. Analiza logisticii permite întreprinderii să se concentreze pe obiectivele sale principală, delegîng unor forme specializate unele operațiuni ca transportul și stocarea mărfurilor. Întreprinderea poate implimenta prestări de servicii, subcontractare sau chiar crearea uneia sau mai multor filiale specializate.
Normalizarea produselor și procesului de management. Optimizarea fluxurilor implică elaborarea unor norme:
norme de standardizare ale unor anumite componente și produse;
norme relative transportate sau cantităților stocate;
norme ce se referă la procedurile de programare-lansare, de aprovizionare;
norme ce se referă la costuri.
Diversificarea întreprinderii. Activitatea de lărgirea a gamei întreprinderii este permisă de controlul lanțului logistic.
Flexibilitatea și adaptabilitatea întreprinderii, ce se datorează dezvoltării normalizării unei mai mari suplețe în distribuția din amonte și aval, plus a unui unui mai bun control al gestiunii transportului și al stocării.
Ca urmare putem spune că, performanța și uneori chiar și durabilitate întreprinderii depind astăzi de controlul procesului logistic, anume : strategia, creșterea sau flexibilitatea, care sunt direct asociate gestiunii fluxurilor, condiționînd deciziile strategice și perspectivele de evoluție ale întreprinderii.
Între îmbunătățirea productivității și progresele logisticii există o strânsă legătură. Din cauza analiza constrângerilor și fundamentelor logisticii sunt luate în considerare de către instituțiile de stat în elaborarea politicilor industriale, economice și tehnice.
Logistica are influență directă aspra:
mediul local al întreprinderii – ceea ce ține de dezvoltarea regională, de infrastructura de transport etc.;
mediul național al întreprinderii – cercetarea științifică, politica transporturilor, progresul tehnic etc.
Logistica influențează asupra:
dezvoltării regionale. Întreprinderile sunt atrase să se adîncească în regiunile dotate cu o infrastructură logistică bună, astfel, contribuind la avântul lor economic și la dezvoltarea lor;
sectorului transportului. Dezvoltarea logisticii contribuie la formarea a profundelor mutații și restructurări la diferiții actori din domeniul transporturilor care îți pot modifica politicile și principiile de conducere a activităților;
mediului științific și mediul tehnic. Domeniul său cuprinde atât crearea, cât și transmiterea informațiilor necesare optimizării gestiunii fluxurilor. Dezvoltarea logisticii este influențată de noile tehnologii ale informației și comunicațiilor. Logistica reprezintă un element al politicii științifice și tehnice a țărilor industrializate. Analiza logisticii avantajează generalizarea unor metode moderne de producție – robotizarea, automatizarea etc.
politicilor economice. Creștere rolului logisticii conduce statul și colectivitățile locale la intensificarea intervențiilor lor pentru îmbunătățirea rețelelor de transport pentru a susține o regiune defavorizată, pentru orientarea mutațiilor din sectorul transporturilor, pentru realizarea unei politici de transporturi etc.
Ca urmare putem concluziona că logistica poate avea un rol important în economie, aprecierea căruia nu este permanentă. În așa fel, desfășurarea unor activități logistice poate să nu le placă populației, în măsura în care poate antrena deteriorarea calității vieții – zgomot, congestionarea traficului, poluare, probleme de vecinătate, stocarea materialelor periculoase etc. Însă influențele favorabile predomină prin crearea a noi locuri de muncă directe (persoane care nemijlocit au meserii legate de activități logistice) și indirecte (întreprinderi de construcții, subcontractanți, de salubritate etc.) care duc la creșterea populației și, în același timp, la antrenarea cererii de servicii publice (școli, transport în comun, spitale etc).
Particularitățile distribuției
Distribuția este unul dintre factorii decisivi pentru succesul unui producător pe piață, distribuitorii de profil intermediind accesul produselor în centrele de distribuție și implicit la consumatori. Printre cele mai vizibile tendințe cu impact evident asupra evoluției distributive se numără și cererea pentru servicii complexe de logistică.
Astfel, disponibilitatea unui produs la un cost admisibil într-un magazin este dependentă, în mare parte, de disponibilitatea produsului în interiorul infrastructurii logistice atît a distribuitorului, cît și a producătorului. [ 1, pag 96 ]
Distribuția, fiind privită ca o componentă importantă a marketingului, se referă atât la circuitul fizic și economic al produselor și mărfurilor de la producător la client sau consumatorul final, cât și la sistemul de relații care se stabilesc ca urmare între producători, cumpărători, agenții de piață, montaj, firme de trasport și servicii etc.
Din acest motiv sunt mai multe definiții ale distribuției fizice. Multe dintre ele au multe puncte comune cu definiția formulată de Philip Kotle, pe plan mondial, fiind unul din cei mai cunoscuți specialiști în domeniul marketingului. Astfel, Philip Kotler definește distribuția fizică ca pe un proces care „comportă planificarea, implementarea și controlul fluxurilor fizice de materiale și de produse finite, de la punctele de proveniență ale acestora la punctele de utilizare, astfel încât să fie satisfăcute cerințele clienților și să se obțină un profit” [ 16, pag 742 ].
Această definiție se pune accent pe laturile:
caracterul de proces al distribuției fizice, condiționat de activitățile intercorelate de planificare, de desfășurare și de control al fluxului fizic al produselor și mărfurilor;
obiectul distribuției fizice, ce este reprezentat nu doar de produsele finite, ci și de cele materiale;
volumul spațial al distribuției fizice, care include întregul traseu de la punctele de origine la cele de utilizare;
scopul operațiunilor de distribuție fizică și concordanța sa cu scopul dublu al oricărei activități de marketing și anume pe satisfacerea nevoilor clienților și atingerea obiectivelor de profit ale firmelor.
Însă distribuția fizică este percepută ca un concept mai restrâns decât logistica, fiindcă se preocupată doar de fluxul produselor finite de la producători către consumatori, dar nefiind implicată în fluxurile de materii prime, materiale, semifabricate etc.
Astfel, logistică cuprinde în sine noțiunea de distribuția fizică. Kotler face diferență între distribuția fizică, considerînd-o ca pe o activitate mai tradițională și logistică, care este mai orientată către piață. În așa fel, nașterea noțiunii de distribuție fizică începe cu linia de producție și cu produsul finit, iar în urma acestora se caută soluțiile generatoare de costuri cât mai mici pentru a transporta marfa către clienți. Logistica ia în vedere, ca punct important, clientul cu nevoile și dorințele sale, după care urmează să fie găsite soluțiile cele mai bune prin intermediul cărora să fie realizate produsele.
În prezent au loc transfărmări în societatea noastră, care dictează noile comportamente ale întreprinderilor. Are loc liberalizarea activității de producție, a comerțului și prețurilor, creșterea concurenței, care influențează în mod direct agenții economici să-și schimbe viziunea asupra consumatorilor, produselor fabricate, prețurilor, precum și asupra activității economice, în întregime, accentul căzînd nu doar pe volumul producției, ci și pe folosirea rentabilă a resurselor de care dispun și profitul final. În situația dată, devine importantă recunoașterea și utilizarea instrumentelor care îngăduie adaptarea ofertei la cerere, esențial devenind optimizarea lanțului logistic și comercial. În obținerea avantajului competitiv distribuția îndeplinește un rol strategic.
Un factor important de asigurare și dezvoltare a competitivității întreprinderii îl reprezintă oferirea de produse și servicii adecvate, la locul și momentul potrivit, precum și la costul cel mai scăzut.
Distribuția definită în relație cu ansamblu economic scoate în prim plan rolul pe care ea îl are și anume:
de a regla mișcarea mărfurilor și serviciilor între producție și consum, amortizând, în momentul apariției, efectele negative ale fenomenelor conjuncturale ale pieței;
de a pune la curent producătorul despre nevoilor și dorințelor clientelei;
de a satisface clientela, fumizându-i un anumit număr de servicii.
Distribuția pentru ași realiza scopul, adică asigurarea livrării produselor și serviciilor necesare la destinația necesară, în termenul stabilit cu cheltuieli minime îndeplinește sarcinile la două nivele (micro- și macrologistic).
La nivel micrologistic:
planificarea procesului de distribuție;
selectarea tipurilor de ambalare;
organizarea activităților de încărcare, descărcare;
organizarea serviciului post-vînzare.
La nivel macrologistic:
selectarea rețelei de distribuție a fluxurilor materiale;
formarea canalelor noi de distribuție;
amplasarea noilor centre de distribuție. [ 1, pag 98 ]
Sunt o serie de noțiuni legate de conceptual de distribuție , cum ar fi :
Canal de distribuție – o categorie de intermediari (persoane fizice sau juridice), avînd aceeași natură și aceeași specializare, care asigură deplasarea fluxului unui produs sau serviciu de la producător la consumatorul final.
Canal logistic de distribuție – o reuniune de intermediari, organizați într-un anumit mod, care realizează distribuția de produse și servicii finite cu costuri minime.
Circuit de distribuție – modalitățile de trecere ale unui produs din sfera producției în sfera procesului de consum. [1, pag 99]
În cadrul Republicii Moldova sunt mai multe tipuri de transport folosite la transportarea mărfurilor. Cel mai des întrebuințat sunt cele rutiere cu 12 719 km în total, dintre care 10 977 km suprafață pavată, cele feroviare cu 1 138 km și cele aeriene cu 6 aeroporturi pavate din care unul este internațional.
Unul din cele mai utilizate tipuri de transport este cel rutier. Rețeaua publică de drumuri din Republica Moldova este de 12 719 km. Din care 3 669 km formează drumurile naționale, iar 6 834 km sunt drumuri locale, însă, calitatea lor, nu corespunde standardelor internaționale.
Drumurile publice, care sunt calea principală de transport intern, fac legătură dintre orașele mari ale Republicii. Lispa de combustibil și prețurile acestuia îngreunează transportul auto interurban, cît și calitatea lor.
Luînd în considerație că Întreprinderea S.A. Vinăria Purcari exportă în peste 25 de țări ale lumii ( pe teritoriul Europei, Africii, Asiei și Americii de Nord ), transportul ferovial, fluvial și aerian.
Transportul ferovial în Republica Moldova are următoarele principalele joncțiuni feroviare care se află în Chișinău, Tighina, Ungheni, Ocnița, Bălți și Basarabeasca. Legăturile externe directe cu Odesa (în Ucraina) la Marea Neagră și cu orașele românești Iași și Galați interconectează rețeaua republicană. Prin cadrul acestor conexiuni, rutele feroviare din Moldova se diversifică și cuprind mai multe destinații: Rusia (Moscova și Sankt Petersburg), Belarus (Minsk), Ucraina (Kiev, Odesa, Nikolaev, Cernăuți, Herson, Ivano-Frankovsk, Krivoi Rog etc.), România (București, Iași, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța etc.), Turcia (Istanbul), Bulgaria (Sofia), Republica Cehă (Praga) și Germania (Berlin). Multe dintre aceste rute sunt zilnice.
În Republica Moldova râurile Nistru și Prut sunt navigabile, însă transportul naval joacă un rol prea puțin important în sistemul de transport republican. În 1990 doar 317 milioane de tone-kilometri de marfă au fost transportate pe apele interne, în comparație cu 15 007 milioane tone-kilometri pe căi ferate și 1 637 milioane tone-kilometri pe rețeau de drumuri. [ 18,data 20.03.15 ]
Transportul aerian este cel mai puțin întrebuințat tip de transport din cauza costurilor mari pentru transportare. Principalul aeroport al țării este Aeroportul Internațional Chișinău. La începutul lui 2006, aeroportul Chișinău oferea zboruri directe spre destinații internaționale precum București-Henri Coandă, Timișoara-Traian Vuia, Atena, Bologna, Budapesta, Istanbul, Kiev, Larnaca, Lisabona, Moscova, Praga, Roma, Tel Aviv, Verona, Londra și Viena.
În următoarea figură vor fi date informații privind transportarea mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova.
Fig. 4.1 Transportul de mărfuri realizat în 2014
Sursa: BNS: Buletinul statistic trimestrial al Republicii Moldova, în ianuarie-decembrie 2013
Canalele de distribuție în Uniunea Europeană
Supermarketurile, din cadrul pieței Uniunei Europene, care se ocupă și cu vînzarea vinului cu amănuntul au un rol care crește constant de la sfârșitul anilor 1980, condusă de Marea Britanie, treptat a fost răspândită în toate statele membre ale Uniunei Europene. Punctele date de vânzare cu amănuntul aplică marje de 15-25 % decât cele convenționale de 35-50 %, care au avut impact asupra vinurilor de import, în special asupra sfârșitului calității mai scăzute, etapa la care producătorii moldoveni sunt în competiție în prezent. Acest segment a înregistrat o scumpire a prețului în timp ce există o presiune continuă ascendentă asupra îmbunătățirii calității și ambalării. Astfel, deși supermarketurile și hypermarketurile germane au organizat o mare varietate și o serie de prezentări de vin de-a lungul ultimilor ani, în special din "regiunile unde niciodată nu s-a cultivat vița de vie", industria moldovenească nu a reușit să intre cu succes pe piață din cauza îngrijorării față de calitate și fiabilitate a aprovizionării. Aceste elemente, au avut tendința de a diminua rata de pătrundere pe piață, în pofida unor succese obținute de către vinăriile mai mari în stabilirea contactele cu distribuitorii de vinuri tradiționali și rețelele de distribuție angro. Prin intermediul acestor canale exportatorii din Moldova au început transportările modeste de vinuri în vrac și liniștite pe piață. [ 19, pag 31 ]
Magazinele alimentare mici
Magazinele alimentare mici au fost canale de vânzări foarte importante și eficiente în deceniile anterioare, cu o clientelă stabilă și bine definită. Au fost realizate legături foarte strânse între clientelă și magazin. Până în prezent, numărul magazinelor date au scăzut considerabil, fiindcă multe dintre ele nu pot face față concurenței pe piață. Rolul lor în distribuția vinului este în scădere. Însă, un tip de magazin, cel care este deschis non-stop, și-a întărit poziția pe piață.
Magazine alimentare mijlocii
Sunt unele care au fost reconstruite, a fost schimbată forma lor de proprietate sau s-a consolidat natura lor cooperativă. Unele chiar s-au închis din cauza concurenței, în timp ce altele încă supraviețuiesc. La această categorie au fost adăugați unii membri noi; unii proprietari exclusivi maghiari care au deschis magazine de la începutul anilor 90 și-au făcut drumul până în această categorie.
Supermarketuri și hypermarketuri
În acestă categoria s-au produs cele mai mari schimbări. Au apărut centre comerciale, supermarketuri și hipermarketuri, care au dus la schimbări fundamentale pe piața vinurilor din Ungaria și la importanța relativă a canalelor de distribuție. Ele au unele caracteristici principale care includ: cota lor de piață în continuă creștere și politica uniformă de stabilire a prețurilor. Ele ezistă la momentul dat sau urmează să apară în aproape fiecare oraș mare în fiecare țară.
Magazine de la stațiile de alimentare
Această locație de distribuție a vinului este în plină dezvoltare, fiindcă la stațiile de alimentare înainte n-au existat puncte de vânzare a alimentelor și băuturilor. Până în prezent aproape fiecare mare companie de petrol multinațională și-a deschis stații de alimentare cu benzină, iar în toate dintre acestea se poate găsi un sortiment larg de băuturi, în special vinuri. Nu există diferențe semnificative între diferite firme în ceea ce privește selecția vinurilor aduse sau prețurile practicate.
Magazine specializate de vin
Magazinele specializate de vin este o altă formă de distribuție a vinurilor, anterior non-existentă, iar acum ele sunt prezente în aproape toate orașele mari. Ele au o cotă pe piață relativ mică, dar care prezintă o gama de vinuri selectă din cele mai scumpe. Există un volum limitat de vinuri importate expuse în aceste magazine.
HORECA
Horeca- este o abreviere utilizată în Scandinavia, Olanda, Franța și Belgia pentru sectorul industriei alimentare care constă din unități care pregătesc și servesc alimente și băuturi (servicii alimentare). Termenul este o abreviere silabică a cuvintelor hotel / restaurant / cafenea. [ 20, data 22.03.15 ]
Au o importanța care crește lent, dar continuu. Prin diferența restaurantelor și serviciilor care s-au îmbunătățit, oferta de consumului de vin în restaurante a crescut, nu atât de mult în ceea ce privește volumul (deși acest lucru ar putea fi valabil după toate probabilitățile), ci mai degrabă în ceea ce privește valoarea și calitatea. Fiecare clasă de restaurant oferă o selecție adecvată de vinuri. La fel se întâmplă și în cazul hotelurilor, ca urmare a apariției categoriilor medii și mici, selecția de vinuri a devenit mai diversificată și mai plină de culoare. Nu există reglementări stricte privind vânzările de vin cu excepția rețelei fast-food. Ca urmare, apar următoarele categorii de restaurant în ceea ce privește consumul de vin:
Restaurante de lux sau elegante
Restaurante etnice (de exemplu, chinez, italian, mexican, indian și grec)
Pizzerii
Restaurante și hanuri cu bucătărie tipic maghiară
Cafenele la margine de drum
Rețele Fast food
Restaurante Grill
Restaurante Café
Săli de Bere ( pub )
Taverne de tip anglo-saxon
Restaurante Hotel.
Saloanele de consumație și barurile continuă să vândă vinurile în principal, ieftine (mai ales vinul vrac). Acest fapt este legat în mod specific clientela regulată și o categorie socială.
Ca urmare a celor scrise mai sus putem concluziona faptul că distribuția, ca parte componentă a mixului de marketing are un rol foarte important în cadrul întreprinderii. Prin faptul Ccă contribuie la micșorarea costurilor de transport, alegerea celor mai potrivite canele de distribuție și prin aceasta formînd o clientelă satisfăcută de produse.
CAPITOLUL II. ANALIZA ACTIVITĂȚII ECONOMICO – FINANCIARĂ
2.1 Caracteristica întreprinderii
Întreprinderea și-a început activitatea la 25.06.2003 fiind fondată de către: Tataru Vasile, Captari Victor, Bostan Victor, ASHBROOK INVESTMENTS LIMITED (sediul Marea Britanie). Managerul principal este Chiosa Ion.
Societatea este persoană juridică, activează în baza autogestiunii, autofinanțării, dispune de patrimoniul separat cu titlul de proprietate, are balanța autonomă, conturi bancare, ștampila cu denumirea Societății, marcă de firmă etc.
Mărimea capitalului social al Societății constituia la momentul fondării 16491800 lei, inclusiv aportul asociatului străin 700000 EURO=11544260 lei.
Fondatorii au convenit că participarea lor la Capitalul social al întreprinderii se prezintă în modul următor:
Tabelul 2.1
Aportul de participație a fiecărui fondator
Gustul fin al vinului bun este bine cunoscut locuitorilor acestei regiuni. Din cele mai vechi timpuri, pe aceste meleaguri, a fost inființată o colonie a Romei Antice. Romanii au avut un impact enorm asupra dezvoltării tradiției vinificației locale și a obiceiurilor de consumare a vinurilor.
Pe parcursul secolelor tradițiile nu s-au stins, ci, din contra, s-au înrădăcinat si au devenit o parte integrală a culturii locale, iar Moldova, a devenit patria unor vinuri de excepție.
Momente cheie din istoria unor vinuri de elită :
După aderarea Basarabiei la Rusia, la Purcari, conform Decretului Special din 1827, este înființată prima gospodărie vinicolă specializată. Deja în anul 1847, în cadrul Expoziției Agricole din Basarabia, degustătorii sunt surprinși de buchetul fin și gustul intens al vinului de Purcari. La această expoziție vinul obține prima sa medalie de aur.
1878: Triumful vinului „Negru de Purcari”!
Vinificatorii din Purcari își expun creația la Expoziția Mondială din Paris (1878). La degustarea închisă, juriul remarcă in mod special un vin sec, de un roșu intens, crezând că este un nou sortiment de vin de Bordeaux. Experții rămân surprinși când află că, de fapt, acest vin deosebit provine dintr-un sătuc necunoscut de pe malul Nistrului – Purcari. Vinului, numit „Negru de Purcari”, i se acorda prima sa medalie de aur la o expoziție internațională.
Perioada moderna din istoria vinurilor de Purcari începe o dată cu fondarea companiei „Vinăria Purcari”, în 2003, conform certificatului de înregistrare. Fondatorii companiei au adoptat misiunea nobilă de renaștere a renumitelor vinuri de cupaj – Roșu de Purcari și Negru de Purcari. În acest scop este reconstruită fabrica din microzona Purcari, unde compoziția specifică a solului și condițiile climaterice sunt ideale pentru cultivarea soiurilor de struguri necesare creării unui vin excepțional. Sistemul de producere a vinurilor de Purcari este complet retehnologizat și actualizat. Sunt renovate beciurile vechi, construite încă în 1827. Astăzi la Purcari se află cele mai vechi și renumite beciuri din Moldova. Conacul din Purcari este unul dintre cele mai vizitate puncte de atracție turistică ale țării noastre, reprezentând o carte de vizită a Moldovei.
Din 2003, gustul rafinat, de înaltă calitate al vinurilor Vinăriei Purcari a adus mai mult de 80 de premii, câștigate la diverse concursuri de specialitate și degustări de vinuri internaționale.
Ca această ramură a industriei să-și ia avînt e necesar de a cunoaște nu doar condițiile ce țin de creșterea viței de vie, toate condițiile de fabricație a vinului, dar trebuie să punem accent și pe variabila mediului de marketing către cine e îndreptat produsul final – vinul, adică consumatorul.
Structura organizatorică a întreprinderii
Organigrama reprezintă – redarea schematică (grafică) în toate detaliile a organizării, a subordonării și a legăturilor dintre compartimente din cadrul întreprinderii este prezentă în (anexa nr.1). Firma are în gestiunea sa următoarele infrastructuri:
Echipamente, instrumente și devize ale realizării procesului de producție;
Premisele industrial și clădirile;
Echipamente auxiliare și utilaj ș.a.
În cadrul entității se dezvoltă trei mari direcții:
direcția financiară – care este alcătuită din două subramuri și anume departamentul financiar – economic și contabilitatea; această dirceție are în vedere în principal îmbunătățirea activității de gestionare a fondurilor întreprinderii, fiind vizate următoarele aspecte administrarea conturilor cheltuieli și efectuarea înregistrărilor contabile zilnice aferente operațiunilor de încasări și plăți; analiza conținutului angajamentelor legale; respectarea termenelor de plată contractuale la fel și întocmirea rapoartelor financiare semestriale, anuale etc.;
direcția comercială – fiind alcătuită din următoarele ramuri: departamentul de marketing, departamentul vînzări piața internă, departamentul vînzări piața externă și serviciul vamal ca principale sarcine a acestei direcții se indentifică analiza mediului și mixului de marketing; formularea strategiilor de marketing; determinarea poziției pe piața autohtonă și cea internațională; activitatea de aprovizionare, atît din țară cît și de import, cu materiale necesare desfășurării activității zilnice; activitatea de comerț prin magazinele proprii cît și prin rețele către client;
direcția de producerea – formată din secția agricolă, secția prelucrare materie primă, secția maturare, secția îmbuteliere, depozit producția finită, completații, ambalaj, secția mecanică precum și serviciul livrări; în cadrul acestei direcții au loc ansamblul activităților ce țin direct de producere; anume acestă direcție duce la nașterea unui produs calitativ , care ulterior va fi promovat de direcția comercială și susținut de direcția financiară.
La finele anului 2013 în cadrul entității activau 173 de salariați, numărul anagajaților fiind în creștere cu 45 persoane față de anul 2012.
În present firma activează atît din aportul străin(diverse mijloace fixe importate, de ex. Butoaie din Franța), cît și din propriile venituri obținute în urma vînzărilor. Pe suprafața fabricii care se află în satul Purcari, raionul Ștefan Vodă, sînt amplasate toate secțiile și spațiile administrative:
Secția de prelucrare a strungurilor;
Secția de prelucrare primară a vinului;
Secția în care vinul se odihnește, se maturizează pînă la condițiile necesare, înainte de a fi turnat în sticle;
Secția de prelucrare a vinului la rece;
O linie de turnare în sticle;
Echipament pentru turnarea vinului în Bag in Box.
Piața de desfacere
Vinăria Purcari colaborează cu cca 6 companii importatoare, cu 4 dintre acestea s-au încheiat contracte de lungă durată. Cea mai mare parte a volumului exportului de producție alcoolică revenind Romaniei cca 52%.
Vinurile întreprinderii sunt solicitate și pe piața internă a Republicii Moldova, pe care se realizează cca 10,4% din volumul total de producere.
Furnizorii principali a Vinăriei Purcari sunt: Italia, Romania și Cipru. Însă cel mai important furnizor este SUA, care face parte din fondatorii întreprinderii date, ocupînd cea mai mare cotă parte din capitalul social, cca 70 %.
Sortimentul de producere
La momentul actual întreprinderea produce și comercializează atît pe piața internă, cît și pe cea externă, avînd acest sortiment de vinuri:
Sauvignon – Solul: cernoziom argilo-nisipos carbonizat; Soiul strugurilor :100% Sauvignon Blanc; Recolta-7 tone pe hectar; Anul recoltei -2010; Struguri culeși manual la mijlocul lunii septembrie; Vinificarea -Struguri culeși manual, macerarea la rece, fermentarea la rece în vase din inox, stabilizarea, îmbutelierea sterilă, maturarea în sticle.Culoarea -Galben-pai; Buchetul -Vinul alb sec matur Sauvignon de Purcari va bucura cu un gust proaspăt, armonios care desfață cu o aromă fină de grapefruit în combinație cu laim și fructe exotice. Аlcool -13,0%.Eticheta servirii – Vinul asortează perfect cu salată din legume proaspete și gustări reci din carne, pește pregătit pe abur sau bucate din produse marine. Temperatura recomandată pentru consum este de 12°С.
Chardonnay – Solul: cernoziom argilo-nisipos carbonizat; Soiul strugurilor: 100% Chardonnay; Recolta-7 tone pe hectar; Anul recoltei -2010; Struguri culeși manual la mijlocul lunii septembrie; Vinificarea -Struguri culeși manual, macerarea la rece, fermentarea la rece în vase din inox, stabilizarea, îmbutelierea sterilă, maturarea în sticle.Culoarea – Aurie cu reflexe de ambră; Buchetul – Superbul Chardonnay de Purcari vă va uimi printr-o aromă delicată de flori, cu profilări ușoare de fructe exotice. Gustul său splendid cu note de migdală și vanilie se reflectă în impresia postgustativă armonioasă și de durată. Аlcool -13,0%.Eticheta servirii – Acest vin de culoare delicat-aurie, se combină perfect cu diverse bucate din pește, cașcaval tare nepicant, carne de pui, și fructe. Temperatura recomandată pentru consum este de 14°С.
Merlot – Solul: cernoziom argilo-nisipos carbonizat; Soiul strugurilor: 100% Merlot; Recolta- 5-6 tone pe hectar; Anul recoltei -2010; Struguri culeși manual la mijlocul lunii septembrie; Vinificarea -Struguri culeși manual, macerarea la rece, fermentarea la rece în vase din inox, stabilizarea, îmbutelierea sterilă, maturarea în sticle.Culoarea – Rubiniu pronunțat; Buchetul -Merlot-ul de Purcari este un vin roșu sec ce surprinde prin culoarea festivă rubinie și aroma fină de micșunea și saftian. Gustul plin catifelat, cu o astringență plăcută în combinație cu aroma de maturare de stejar, mure și trandafir, surprinde prin subtilitatea sa și prin post-gustul său de lungă durată. Аlcool -13,0% .Eticheta servirii -Acest vin va fi o completare minunată la bucatele calde din carne precum biftecul suculent sau fileul delicios, șnițelul sau carnea de vițel la cuptor, precum și bucatele preparate la gratar. Temperatura recomandată pentru consum este de 18°С.
Negru de Purcari – Solul: cernoziom argilo-nisipos carbonizat; Soiul strugurilor: 70% Cabernet Sauvignon, 20% Saperavi, 10% Rara Neagră; Recolta- 4-5 tone pe hectar; Anul recoltei -2008; Struguri culeși manual în luna octombrie; Vinificarea – Colectarea manuală a strugurilor, sortarea manuală a boabelor, fermentarea mustului pe boștină în cuve de stejar, fermentarea malo-lactică, maturarea în butoaie de stejar francez timp de trei ani, stabilizarea, îmbutelierea sterilă, maturarea în sticle. Culoarea – Rubiniu intens cu nuanțe de grena; Buchetul – Vinul maturat roșu sec Negru de Purcari – categoria Rezervă, se remarcă printr-un buchet rafinat cu nuanțe de prună, ciocolată și smochine, care se dezvoltă în timp dezvăluind arome fine de licorice și șofran. Gustul catifelat, armonios, asortat perfect cu tonuri de fructe și maturare de stejar. Buchetul uimește cu un rafinament deosebit al aromei de afine și vanilie. Vinul, cu gustul său nobil și magnific, fascinează acum, și a cărui valoare va crește cu fiecare an. Аlcool -13,0%. Eticheta servirii – Se asortează perfect cu bucate din carne roșie, carne de vită, carne de miel, vânat, bucate picante cu sos condimentat, paste cu sos din carne, cașcaval de tip Roquefort, Gorgonzzola, Stillton. Este recomandat ca vinul să fie deschis cu minim 30 minute înainte de consum și să fie servit la temperatura de 18°С.
Pinot Gris – Solul: cernoziom argilo-nisipos carbonizat; Soiul strugurilor: 100% Pinot Gris; Recolta-7 tone pe hectar; Anul recoltei -2010; Struguri culeși manual în luna septembrie; Vinificarea -Colectarea manuală a strugurilor, criomacerarea, fermentarea controlată în vase de inox, stabilizarea, îmbutelierea sterilă, maturarea în sticle. Culoarea -Galben-auriu; Buchetul -Aromă proaspătă cu aluzii ușoare de fructe. Gustul pur, revigorant se transformă în postgust de durată ce se remarcă prin tonuri armonioase de migdal. Аlcool -13,0%. Eticheta servirii -Se asortează perfect cu bucate din pește, crustacee, cașcaval cu cheag tare, mîncăruri suculente de pui și cu legume la grătar. Pentru perceperea unei arome și a gustului deplin al acestui vin formidabil, se recomandă a fi servit la o temperatură de 8-10°С.
Rose – Solul: cernoziom argilo-nisipos carbonizat; Soiul strugurilor: 85% Cabernet Sauvignon, 15% Rară Neagră; Recolta- Pînă la 6 tone pe hectar; Anul recoltei -2011; Struguri culeși manual în luna septembrie; Vinificarea – Colectarea manuală a strugurilor, criomacerarea, fermentarea controlată în vase de inox, stabilizarea, îmbutelierea sterilă, maturarea în sticle. Culoarea – Roz fin; Buchetul – Proaspăt, cu o aromă ușoară de fructe exotice. Gustul suav cu nuanțe de caise, piersic și coacăză, ce trece lent într-un postgust de durată cu nuanțe de fructe de pădure. Аlcool -13,5%. Eticheta servirii – Se asortează perfect cu bucate din pește, cașcaval cu cheag tare, carne albă. Temperatura recomandată pentru consum este de 10-12°С.
Pinot Noir – Solul: cernoziom argilo-nisipos carbonizat; Soiul strugurilor: 100% Pinot Noir; Recolta- 5 tone pe hectar; Anul recoltei -2010; Struguri culeși manual în luna octombrie; Vinificarea – Struguri culeși manual, fermentarea mustului pe boștină în cuve de stejar, fermentarea malo-lactică, maturarea în barique franțuzesc, stabilizarea, îmbutelierea sterilă, maturarea în sticle. Culoarea- Roșie cu nuanțe de rubin; Buchetul – Vinul matur roșu sec Pinot Noir de Purcari se distinge printr-un gust picant și catifelat cu note de fructe și cu un buchet specific soiului. Vinul uimește prin aroma complexă de căpșuni, violete, zmeură și unei arome corespunzătoare vinurilor maturate în stejar. Аlcool -13,0%. Eticheta servirii – Gustul catifelat și picant al unui veritabil vin sec în combinare cu bucate exotice din vînat, pasăre, ciuperci, anghinare și sparanghel vă vor aduce o satisfacție adevărată. Temperatura recomandată pentru consum este de 18°С.
Cabernet-Sauvignon – Solul: cernoziom argilo-nisipos carbonizat; Soiul strugurilor: 100% Cabernet-Sauvignon; Recolta- 5-6 tone pe hectar; Anul recoltei -2010; Struguri culeși manual în luna octombrie; Vinificarea – Struguri culeși manual, fermentarea mustului pe boștină în cuve de stejar, fermentarea malo-lactică, maturarea în barique francez, stabilizarea, îmbutelierea sterilă, maturarea în sticle. Culoarea- Roșu intens cu nuanțe cărămizii; Buchetul – Regele vinurilor roșii, Cabernet Sauvignon din colecția Purcari nu dezminte acest apelativ. Aroma sa de fructe de pădure și flori uscate se îmbină armonios cu savoarea de vanilie și stafidă neagră. Gustul său catifelat cu note de ciocolată și fruct copt cu nuanțe de vanilie, conține tonuri ușoare de măturare de stejar și se remarcă printr-un post gust, persistent și plăcut.. Аlcool -13,0%. Eticheta servirii – Cașcavalul francez și bucatele rafinate din carne de vită sau miel vor deveni mult mai apetisante și gustoase în ansamblu cu vinul roșu sec Cabernet Sauvignon de Purcari. Temperatura recomandată pentru consum este de 16°С.
Rară Neagră – Solul: cernoziom obișnuit, ușor–argilos; Soiul strugurilor: Rara Neagră 100%; Recolta- Până la 6 tone pe hectar; Anul recoltei -2010; Vinificarea – Strugurii culeși manual; macerarea la rece, fermentarea la rece în vase din inox, stabilizarea, îmbutelierea sterilă, maturarea în sticle. Culoarea- Culoare rubinie elegantă cu tentă de granat; Buchetul – Vin roșu Rara Neagră maturat în baric francez – categoria rezervă, gustul este plin, catifelat, cu note de fructe uscate și vanilie. Аlcool -13,0%. Eticheta servirii – Vinul asortează perfect cu carne de vită și miel la grătar, friptură de pasăre, brînzeturi, lasagna, spaghete, fructe. Temperatura recomandată de consum este 16-18°С.
Icewine – Obținut din struguri aleși de soiul Muscat-Ottonel și Traminer, înghețați până la temperatura cuprinsă între -6 și -10 ⁰C în baza unei tehnologii speciale. Culoare aurie festivă. Buchetul intens și complex cu nuanțe de miere și fructe dulci se dezvoltă în timp și dezvălue arome fine de mirodenii și fructe exotice. Gust dulce si catifelat cu note profunde, dar delicate, de stejar. Post-gustul persistent de lungă durată îi conferă vinului un rafinament deosebit. Este un vin de excepție, noblețea căruia te surprinde acum, dar a cărui valoare va crește cu fiecare an.
Roșu de Purcari – Solul: cernoziom argilo-nisipos, carbonizat; Soiul strugurilor: 50% Cabernet Sauvignon, 40% Merlot, 10% Malbec; Recolta- 4-5 tone per hectar; Anul recoltei -2008; Struguri culeși manual în luna octombrie; Vinificarea – Culegerea manuală a strugurilor, sortarea manuală a boabelor, fermentarea mustului pe boștină în cuve de stejar, fermentarea malo-lactică, maturarea în butoaie de stejar francez timp de trei ani, stabilizarea, îmbutelierea sterilă, maturarea în sticle. Culoarea- Rubinie festivă cu nuanțe de grena; Buchetul – Roșu de Purcari este un vin de calitate matur de rezervă roșu sec ce se remarcă printr-un buchet complex cu nuanțe de coacăză neagră și vișină, ce se dezvoltă în timp, dezvăluind arome dulci, discrete de vanilie. Gustul profund și catifelat, cu o complexitate a buchetului care îi conferă vinului un rafinament deosebit, ne surprinde prin savoarea aromelor de fructe de pădure, prune uscate și afine. Maturarea în barique-uri din stejar francez timp de trei ani, după care păstrarea în sticle timp de jumătate de an completează vinul cu nuanțe fine de maturare, migdală și micșunea în post-gus. Аlcool -13,0%. Eticheta servirii – Se asociază perfect cu bucate de vânat, carne de miel, frigărui din berbecuț, dar și cașcavaluri picante – Parmigiano și Cheddar. Gustul vinului se completează minunat cu sosuri mustoase cu mirodenii. Este recomandat ca vinul să fie deschis cu minim 30 minute înainte de consum și să fie servit la temperatura de 18°С.
Alb de purcari – Solul: cernoziom obișnuit, ușor–argilos; Soiul strugurilor: 50% Chardonnay, 25% Pinot Gris, 25% Pinot Blanc; Recolta- 4-5 tone per hectar; Anul recoltei -2010; Vinificarea – Colectarea manuală a strugurilor, răcirea strugurilor în cuve de lemn pîna la 3 grade, fermentarea în baric de stejar francez; imbuteliertea sterilă, maturarea în sticle. Culoarea- Auriu deschis; Buchetul- Vinul alb maturat Alb de Purcari are aroma completă cu note de miere, fructe dulci, cu postgust minunat de condimente. Аlcool -13,0%. Eticheta servirii – Vinul Alb de Purcari se combină perfect cu pește și fructe de mare, carne albă preparată la grătar. Poate fi servit ca un aperitiv și ca partener la gustări din melci, midii și stridii, la caviar. Temperatura recomandată de consum este 8-12°С.
Cahor – Solul: cernoziom obișnuit, ușor–argilos; Soiul strugurilor: 100% Cabernet Sauvignon; Recolta-Pînă la 6 tone pe hectar; Vinificarea -Struguri culeși manual, tratarea termică a boștinei, fermentarea mustului pe boștină în cuve de stejar, stoparea fermentării prin adăugarea alcoolului din vin, maturarea în butoaie de stejar francez, stabilizarea, îmbutelierea sterilă, maturarea în sticle. Culoarea-Roșu închis, rubiniu; Buchetul-Cahorul de Purcari se distinge printr-o culoare rubinie neobișnuită și printr-o densitate și extractivitate bine conturată. Se remarcă printr-un gust plin, suav și catifelat cu nuanțe fine de ciocolată, coacăză neagră și prune uscate. Veți fi plăcut surprins de post gustul complex de lungă durată. Аlcool -16,0%. Eticheta servirii – Se îmbină perfect cu diferite dulciuri: nuci în miere, checuri, rulade dulci și prăjituri, de asemenea și cu cafea, fructe sau înghețată. Temperatura recomandată pentru consum este de 16°С.
ANALIZA INDICATORILOR DE BAZĂ
Pentru a putea crea o conexiune dintre informația teoretică vom analiza situția financiară a întreprinderii mixte „Vinăria Purcari” S.R.L. la fel vom determina poziția acestea pe piață. Astfel se va prezenta caracteristica întreprinderii, se vor prezenta și analiza principalii indicatori economici. În cele din urmă pentru a face o analiza de marketing se va studia mediu în care și sub influența căruia activează întreprinderea, pentru ca în final să putem expunde anumite prognoze, recomandări și propuneri de îmbunătățire a situației.
Analiza principalilor indicatori economico – financiari
Importanța calculării indicatorilor economico – financiari constă în cunoașterea evoluției acestora și în compararea cu exercițiile financiare precedente, ceea ce oferă entității, posibilitatea efectării analizei economico – financiare cu impact asupra procesului decizional. La fel, cunoașterea nivelului indicatorilor economico – financiari permite efectuarea de comparații cu alte entități din sectoare de activitate, autohtone sau internaționale.
Tabelul 2.1
Sursa: Raportul financiar a Î.M.”Vinăria Purcari” S.R.L. pe perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2013
Concluzie: Pe parcursul perioade 2010 – 2013 veniturile din vînzări au înregistrat o tendință de creștere față de anul de bază, în 2013 față de 2010 venitul din vînzări crește cu 91,55%.
Cifra de afaceri față de anul precedent înregistrează un ritm de sporire în scădere, pe cînd față de anul de bază variază, astfel în 2012 crește cu 160,67% din valoarea anului 2010, iar în 2013 atingînd doar un ritm de sporire de 154,11%.
Costul vînzărilor la 1 leu vînzări pe parcursul a 4 ani crește și descrește, în anul 2011 au crescut costul vînzărilor cu 1,23 bani ceea ce se apreciază negativ, apoi în 2013 au scăzut cu 5,86 bani ceea ce se apreciază pozitiv. Ritmul de sporire a acestuia față de anul de bază fiind în scădere.
La profitul brut se observă o descreștere apoi o creștere, aceasta fiind influențată de ritmul de creștere și descreștere în dinamică a costului vînzărilor și a venitului din vînzări, ceea ce în dinamică se apreciază atît negati cît și pozitiv.
Profitul operațional doar în anul 2010 se înregistrează ca pierdere din cauza ponderii mari a cheltuielilor operaționale. În perioada anilor 2011 – 2013 profitul operațional înregistrează un ritm de sporire față de anul de bază încreștere, în 2013 fiind de 152,93% din valoarea anului 2010.
Efectuînd analiza lichidității generale observăm că întreprinderea are posibilitatea de ași onora obligațiunile față de creditori, doarece acest coeficient se încadrează între valori mai mari ca 1.
Analiza veniturilor a Î.M. „Vinăria – Purcari” S.R.L.
Pe parcursul analizei programei de producție și comercializare un rol semnificativ îl are și analiza indicatorlui rezultativ care reflectă activitatea operațională a întreprinderii și anume venitul total. Conform conținutului economic acest indicator reflectă suma veniturilor obținute de întreprindere pe parcursul anului de gestiune. Informația despre venituri se reflectă în forma nr.2 “Raportul de profit și pierderi ” și anexa nr.5 “Anexă la Raportul privind rezultatele financiare”din Raportul Financiar.
Conform acestui document financiar, venitul total poate fi determinat conform relației:
VT=VAO+VAI+VAF+VEx,
unde VT – venitul total;
VAO – venitul din activitatea operațională;
VAI – venitul din activitatea de investiții;
VAF – venitul din activitatea financiară;
VEx – venitul exceptional.
Tabelul 2.2
Aprecieria dinamicii și structurii venitului total
Sursa: Raportul financiar a Î.M.”Vinăria Purcari” S.R.L. pe perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2013
Concluzie: Conform datelor din tabelul 3 se observă o tendință de reducere a venitului total față de anul precedent cu 3575 mii lei. Această abatere este determinate de influența negativă a venitului din activitatea investițională care s-a redus cu 2410 mii lei și a venitului din activitatea financiară ce a scăzut cu 905 mii lei față de anul precedent. Chiar dacă venitul din activitatea operațională a crescut cu 1,97%, această creștere nu a compensate pierdererile provocate de VAI și VAF. În componența VAO predomină venitul din vînzări cu o pondere de 98,50% și înregistrînd un o creștere cu 1,89% față de anul precedent.
Figura 2.1 Structura venitului total pentru anul 2012 Sursa: Raportul financiar a Î.M.”Vinăria Purcari” S.R.L. pe perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2013
În continuare se analizează dinamica și structura venitului din vînzări fii elementul cu cea mai mare influență asupra venitului în ansamblu. Din punct de vedere al conținutului economic acest indicator reflectă suma venitului obținută de întreprindere pe parcursul anului de gestiune din vînzarea produselor activității operaționale. Structura acestui venit este reflectată în anexa nr.5 la raportul financiar “Anexă la Raportul privind rezultatele financiare”.
Conform acestui document financiar, venitul din vînzări poate fi determinat prin relația:
VV=VPC+VMC+VSP+Alte venituri,
unde VV – venitul din vînzări;
VPC – venitul produselor comercializate;
VMC – venitul mărfurilor comercializate;
VSP – venit obținut din prestarea serviciilor;
La cea de a doua etapă se examinează structura și dinamica modificării acestui indicator rezultativ prin următorul table analitic (tab.2.3)
Tabelul 2.3
Aprecieria dinamicii și structurii venitului din vînzări
Sursa: Raportul financiar a Î.M.”Vinăria Purcari” S.R.L. pe perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2013
Figura 2.2 Structura venitului din vînzări pentru anul 2012 Sursa: Raportul financiar a Î.M.”Vinăria Purcari” S.R.L. pe perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2013
Concluzie: Venitul din vînzări înregistrează o creștere față de anul precedent cu 933 mii lei. Cea mai mare pondere în structura venitului din vînzări o deține venitul de la comercializarea produselor, care este în scădere față de anul precedent cu 8,00% (3657 mii lei). Celelalte 2 venituri au ponderi mai mici, dar înregistrează o creștere: VMC cu 4488 mii lei și respectiv VSP – 102 mii lei și care în ansamblu au dus la creșterea VV.
ANALIZA COSTURILOR A Î.M. “VINĂRIA – PURCARI” S.R.L.
În condițiile economiei de piață obținerea veniturilor cu costuri minime este scopul oricărui agent economic. Consumurile reprezintă resursele utilizate pentru fabricarea produselor, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor în scopul obținerii unui venit. De obicei, acestea sunt legate nemijlocit de procesul de producție și deci, apar pînă la comercializarea produselor finite, mărfurilor și prestarea serviciilor.
Tabelul 2.4
Analiza costurilor întreprinderii după criteriul – tipul de activități
Sursa: Raportul financiar a Î.M.”Vinăria Purcari” S.R.L. pe perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2013
Figura 2.3 Structura costului total pentru anul 2012 Sursa: Raportul financiar a Î.M.”Vinăria Purcari” S.R.L. pe perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2013
Pentru a se evidenția principala parte componentă a costului activității operaționale se va utiliza figura 2.4, precum putem observa costul activității operaționale în cea mai mare parte se compune din costul vînzărilor – 64% și 35% – cheltuieli ale perioadei operaționale.
Figura 2.4 Structura costului activității operaționale pentru anul 2012 Sursa: Raportul financiar a Î.M.”Vinăria Purcari” S.R.L. pe perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2013
Concluzie: În baza datelor din tabelul 5 se poate constata că la întreprinderea analizată s-a înregistrat o tendință de diminuare costului total comparative cu anul precedent de la 58344 mii la 52853 mii lei sau cu 5491 mii lei. Această abatere a fost determinată de reducerea costul activității operaționale în total cu 3367 mii lei și scăderea costului activității investiționale cu 2413 mii lei. Totodată, costul activității financiare înregistreză o creștere de 1539 mii lei. Examinînd ponderea fiecărui compariment în parte, observăm că costul activității operaționale s-au majorat relativ față de anul precedent cu 2,28% (85,59% – 83,31%). Se apreciază pozitiv faptul că ritmul de scădere a costul total este mai mare decît a veniturilot totale.
Este de remarcat că pentru o apreciere mai obiectivă a modigficărilor înregistrate apare necesiatea examinării în continuare a tuturor compartimentelor de costuri în parte, ținînd cont de componența lor particular și cauzele care au provocat modificările evidențiate.
La următoarea etapă se va analiza structura costul vînzărilor ca avînd cea mai mare pondere în costul activității operaționale și rezultativ în costul total.
Tabelul 2.5
Aprecierea structurii cosului vînzărilor pe tipuri de venituri
Sursa: Raportul financiar a Î.M.”Vinăria Purcari” S.R.L. pe perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2013
Din figura 2.5 se poate observa evoluția costului vînzărilor și structurii acesteia, astfel crește semnificativ costul mărfurilor comercializate, costul serviciilor prestate rămîne aproximativ stabil în timp, pe cînd costul produselor comercializate se reduce aproximativ cu 8046 mii lei.
Figura 2.5 Structura și evoluția costului vînzărilor Sursa: Raportul financiar a Î.M.”Vinăria Purcari” S.R.L. pe perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2013
Cocluzie: Ponderea cea mai mare în costul vînzărilor îl deține costul producței comercializate, care înregistrează o scădere cu 80446 mii lei, celelalte 2 costuri au o podere mai redusă, însă ele înregistreză creșteri cu 1191,66% și respective 3,25%.
Tabelul 2.6
Calculul influenței factorilor asupra modificării costului la 1 leu producție
Sursa: Raportul financiar a Î.M.”Vinăria Purcari” S.R.L. pe perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2013
Concluzie: Costurile la 1 leu vînzări înregistrează o scădere față de anul precedent, înafară de , care crește cu 0,29 lei. Reducerea costurilor la 1 leu vînzări se apreciază pozitiv, arătînd ca resursele sunt utilizate eficient. 1,18 lei din VV îi revin CT, cea mai mare diminuare o înregistreză , o scădere de 14 bani.
Tabelul 2.7
Aprecierea componenței și structurii consumurilor material directe și cota parte a lor în modificarea costului producției
(lei)
Sursa: Raportul financiar a Î.M.”Vinăria Purcari” S.R.L. pe perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2013
Concluzie: Costul producției a crescut cu 0,56% datorită creșterii categoriei altor materiale cu 444805 lei, iar scăderea de 0,50 se datorează reducerii semifabricatelor și articolelor de completare cu 396620 lei, această categorie avînd și cea mai mare pondere în structura costului producției. Cea mai mare creștere o înregistrează grupa piselor de schimb, ea fiind de 14041 față de anul 2012, dar ea avînd o influență doar de 0,02% asupra CP.
Analiza cheltuielilor comerciale
Cheltuielile comerciale se compun din cheltuieli:
privind operațiunile de marketing;
privind ambalajele și ambalarea produselor și mărfurilor;
de transport privind desfacerea;
privind reclama;
privind reclamațiilegarantate și deservirea cu garanție;
privind datoriile dubioase;
privind returnarea și reducerea prețurilor la mărfurile vîndute;
alte cheltuieli comerciale.
Tabelul 2.7
Aprecierea generală a modificării cheltuielilor comerciale în dinamică
Sursa: Raportul financiar a Î.M.”Vinăria Purcari” S.R.L. pe perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2013
Concluzie: Analizînd informația din tabelul 13 putem menționa că nivelul cheltuielilor comerciale a înregistrat o scădere față de anul precedent cu 1957 mii lei. Această abatere se datorează reducerii la 0 (zero) a cheltuielilor privind operațiunile de marketing. Totodată celelalte componente înregistrează o creștere. Cea mai mare pondere în total cheltuieli comerciale o dețin cheltuielile privind reclama ce cresc de la 17,57% la 50,16%.
Prin aceași metodă se analizează și cheltuielile generale și administrative și a altor cheltuieli operaționale.
Figura 2.6 Structura cheltuielilor comerciale în dinamică Sursa: Raportul financiar a Î.M.”Vinăria Purcari” S.R.L. pe perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2013
Analiza profitului și rentabilității Î.M. “Vinăria – Purcari” S.R.L.
Rentabilitatea este o formă a eficienței economice care evidențiază capacitatea agenților economici de a acoperi cheltuielile efectuate pentru producerea și desfășurarea bunurilor economice de a obține profit.
Rentabilitatea este o noțiune generală care măsoară raportul dintre rezultate și mijloace. Un anumit nivel de rentabilitate este necesar pentru menținerea și creșterea potențialului economic al firmei, cointeresarea acționarilor sau asociaților, angajaților, creditorilor. O activitate este rentabilă, dacă raportul venituri / cheltuieli este mai mare decât unitatea. Când acest raport este egal cu unu activitatea nu va produce beneficiu, dar nici pierderi. O activitate va fi în pierderi, când cheltuielile sunt mai mari decât veniturile.
Analiza rentabilității constă în calcularea indicatorilor de rentabilitate și compararea lor cu diferite baze de referință.
Tabelul 2.8
Analiza indicatorilor rentabilității în dinamică
Sursa: Raportul financiar a Î.M.”Vinăria Purcari” S.R.L. pe perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2013
Concluzie: Rentabilitatea veniturilor înregistrează o creștere față de anul precedent cu 7,68% și această creștere se datorează în cea mai mare parte rentabilității produselor comercializate. Rentabilitatea mărfurilor comercializate și serviciilor prestate sunt în descreștere cu 28,68% și respective 0,13%. Creșterea rentabilității produselor comercializate se explică prin faptul că s-au comercializat produse cu o rentabilitate mai înaltă. Chiar dacă venitul din comercializarea produselor este într-o scădere față de anul precedent aceasta nu a influențat negativ rentabilitatea activității operaționale, care crește cu 8,44%. Din cauza că s-a redus cantitatea mijloacelor circulante, profitul brut acumulat nu a fost suficient, cee ce a influențat negativ rentabilitatea mijloacelor circulante ( -28,68%).
În comparație cu activitatea operațională, activitatea investițională este mai rentabilă. Respectiv rentabilitatea activității investițional crește cu 23,77%, din cauză că această activitate nu este de bază pentru întreprindera analizată, ea a avut o influență mica asupra rentabilității veniturilor totale, veniturile totale sunt mai rentabile ca veniturile operaționale.
Rentabilitatea activelor înregistrează o creștere față de anul precedent cu 0,35%, această creștere se datorează ritmului mai mare de creștere a profitului pînă la impozitare. La fel în creștere sunt și rentabilitatea economică și cea financiară cu 1,46%.
Riscul operațional caracterizează situația cînd întreprinderea are manevră redusă în generarea costurilor suplimentare, deoarece riscă ca ele să fie peste voluml vînzărilor, respectiv să genereze pierderi.
La baza aprecierii riscului operational se utilizează trei indicatori:
marja de contribuție;
pragul de rentabilitate;
siguranța financiară.
2.3. ANALIZA MEDIULUI DE MARKETING A ÎNTREPRINDERII
Mediul de marketing cuprinde totalitatea factorilor care pot avea o influența asupra activității întreprinderii și asupra cărora aceasta nu poate exercita un control. Ph. Kotler și B. Dubois au definit mediul de marketing astfel: “ansamblul tuturor actorilor și forțelor externe întreprinderii susceptibile a afecta maniera în care ea dezvoltă sau menține schimburi cu piețele sale”. Privit la nivelul intreprinderii mediul de marketing are doua componente: mediul extern și mediul intern. Cele doua componente, precum și relațiile dintre acestea trebuie permanent cunoscute și studiate de către întreprindere.
Macromediul de marketing a întreprinderii
Mediul demografic-se dezvoltă în stransă relație cu populația, care este sursa piețelor întreprinderilor.Astfel, diferitele caracteristici ale populației, distribuție geografică, densitate, mobilitate, repartiție pe vârstă, natalitate, sunt puncte de referință pentru orice strategie de marketing, consecințele lor supra activității unei întreprinderi fiind numeroase și semnificative.
Mediul tehnologic-este extrem de dinamic manifestându-se ca principala forță motrică care determină schimbările în societate. Analiza principalelor dimensiuni ale evoluției tehnologice, accelerarea progresului tehnic, inovarea fară limită, bugetele de cercetare, prioritatea acordată aplicațiilor imediate, regelemtarea crescândă a cercetării scoate în evidență importața lor penru întreprindere în contradicțiile ce apar pe diferite piețe în termenul de nevoi.
Mediul economic-cuprinde veniturile, cheltuielile și resursele ce afectează dezvoltarea afacerilor și bunăstarea indivizlor.El este definit prin indicatori care reflectă condițiile economice: structura pe ramuri a activitații economice, resurselenaturale, resursele financiar valutare, gradul de ocupare a resurselor umane etc.De asemenea factorii mediului economic determină volumul și structura ofertei de mărfuri, volumul cererii de mărfuri, mișcarea prețurilor și nivelul concurenței.
Mediul social-cultural-include atitudinile, valorile, normele, credințele comportamentului și tendințele demografice asociate, care sunt specifice unei zone date.Rezlovarea tendințelor culturale este dificilă, dar importantă pentru întreprindere. Întreprinderile care nu au capacitatea de a se adapta modificărilor mediului socio-cultural sunt eliminate de pe piață.
Mediul politic-include sistemul guvernamental și sistemul juridic în care funcționează întreprinderea. Guvernul exercită o influență asupra întreprinderii prin legislația promovată care vizează în principal protejarea consumatorilor, protejarea societății și protejarea concurenței.
Mediul internațional-include evoluțiile pe piețele internaționale care au potențialul de a influența întreprinderea în conducerea afacerilor sale.
Macromediul întreprinderii reprezintă ansamblul elementelor din mediul extern al întreprinderii cu care acesta interacționează în procesul conducerii activității, pentru îndeplinirea misiunii propuse.
Micromediul de marketing a întreprinderii
Clienții-constituie componenta asupra căreia se focalizeaza toate eforturile de marketing ale întreprinderii. Clienții potențiali – cărora firma se adresează cu serviciile sale sub formă de ofertă, înaintea prestației propriu-zise. Ei fac obiectul marketingului extern formulînd un mixcorespunzător alcătuit din: serviciile oferite, prețul de vânzare, promovarea exterioară și vânzarea efectivă. Merită de atras atenția asupra faptului că întreprinderea a exportat și intenționează să exporte producție alcoolică exclusivă pe piața Uniunii Europene și a SUA; Clienții efectivi – se adresează persoanelor care au achiziționat serviciul ori s-au decis să-l achiziționeze. Aceștia fac obiectul marketingului interactiv, fiindu-le adaptat un marketing adecvat: serviciul prestat, prețul efectiv, promovarea la locul prestației. Vinăria Purcari colaborează cu cca 6 companii importatoare, cu 4 dintre acestea s-au încheiat contracte de lungă durată. Cea mai mare parte a volumului exportului de producție alcoolică revenind Romaniei cca 52%.
Furnizorii – personae juridice sau persoane fizice care asigură resursele pentru fabricarea bunurilor sau serviciilor.Furnizorii pot oferi: materii prime, ambalaje și etichete, energie, apă, forță de muncă, capital; Furnizorii principali a Vinăriei Purcari sunt: Italia, Romania și Cipru. Însă cel mai important furnizor este SUA, care face parte din fondatorii întreprinderii date, ocupînd cea mai mare cotă parte din capitalul social, cca 70 %.
Printre furnizorii de sticlă se numără ÎS „Fabrica de sticlă din Chișinău, butoaile de stejar sunt achiziționate de la furnizorii din Franța, cea ce ține de etichete, pungi cu marca întreprinderii etc. întreprinderea colaborează cu “MAPT” S.R.L. și „Canpaș – Cop” S.R.L.
Întreprindere dată a fost creată pentru desfășurarea activității menite să promoveze executarea contractelor de colaborare în domeniul comerțului, transporturilor, prestări de servicii, alte domenii ale economiei naționale și pentru obținerea beneficiului. Pentru a-și atinge scopurile și a realiza sarcinile fixate, aceasta practică următoarele activități de bază:
Fabricarea și/sau păstrarea, comercializarea angro a alcoolului etilic, a producției alcoolice și a berii;
Cultura strugurilor;
Importul și/sau comercializarea angro a băuturilor alcoolice, a alcoolului etilic și a berii importate;
Transportul auto de călători, inclusiv cu taximetre, cu excepția transportului auto de călători interurban din raza unui județ, a transportului auto de călători urban și a transportului auto de călători suburban;
Servicii de expediere și transport.
Atribuțiile compartimentului comercial se înscriu în sfera proceselor și acțiunilor prin intermediul cărora întreprinderea se implică în sistemul relațiilor din cadrul mediului economico-social în care își desfășoară activitatea și, în primul rînd, cu piața.
Un prim domeniu de atribuții cuprinde activitățile desfășurate pentru elaborarea și fundamentarea programelor de marketing, respectiv cele legate de:
formularea obiectivelor globale urmărite de firmă;
strategiilor și tacticilor necesare pentru atingerea lor;
elaborarea politicii generale de marketing și a variantelor strategiei de piață pentru activitatea curentă sau pentru situații neprevazute ale evoluției relațiilor de piață;
controlul și evaluarea executării programelor de marketing.
Intermediarii-sunt toate organizațiile care participă la distribuția, vînzarea sau promovarea produselor către utilizatorul final. Ei se grupează in trei categorii: intermediari comerciali, intermediarii auxiliari, agenții prestatori de servicii de marketing; Printre principalii distribuitori pe piața Republicii Moldova se numără rețeaua de supermarketuri Fourchette, Numărul 1, Green Hills etc.
Concurenții-sunt întreprinderi care pot oferi produse și servicii concurente destinate satisfacerii unor nevoi ale clienților, astfel concurenții principali a Vinăriei Purcari sunt: Mileștii Mici, Mimi, Cricova, Chateau Vartely, Bostavan ș.a.
Diferitele categorii de public-reprezintă grupuri care au un impact real sau potențial asupra capacității unei întreprinderi de a atinge obiectivele sale; lumea financiară,mediile publicitate, grupurile de inters, administrația și organismele puterii publice, marele public, publicul intern.
Mediul intern al întreprinderii
Acest mediu este constituit din totalitatea elementelor care exprimă fizic resursele de care dispune întreprinderea(materiale,financiare, umane) capabile de a funcționa în concordanță în scopul îndeplinirii misiunii ei. Resursele economice atrase în activitatea întreprinderii formează factorii de producție, dintre care fundamentali sunt:
Elementele aparținînd mediului natural-sunt terenurile, resursele minerale exploatabile economic: apa, aerul, fondul silvic etc., care condiționează practice desfășurarea oricărei activități și contribuie la realizarea obiectivelor întreprinderii în raport cu profilul ei;
resursele umane constituie cel mai important factor de producție, un factor care inițializează activitatea economică și se manifestă prin capacitatea fizică și intelectuală a personalului întreprinderii;
disponibilitățile bănești în numerar și în conturi condiționează volumul și structura producției, servesc ca mijloc de schimb de plată, de tezaurizare în vederea unor investiții etc.;
dotările materiale sunt echipamente de producție și cele de calcul care, alături de construcții, reprezintă factori ai costului și productivității produselor și serviciilor unei întreprinderi.
Potențialul întreprinderii, are un potențial ridicat atunci cînd există un echilibru între cele trei capacități: productivă, financiară și organizatorică, pe de o parte, și capacitatea comercială, pe de altă parte, iar volumul activității, este suficient de mare ca să acopere o cotă însemnată pe piață.
În procesul aprovizionării proprii și al desfacerii produselor și serviciilor, întreprinderea intră în relații de concurență cu întreprinderile cu un profit similar.Domeniile de interes în care acționează întreprinderea determină și crearea unor relații cu alte întreprinderi, respectiv:
Relațiile de piață-apar fie din inițiativa întreprinderii, fie din răspunsul acesteia la acțiunile altor întreprinderi;
Relații de concurență-sunt relații de confruntare între două sau mai multe întreprinderi care evoluează pe aceeași piață, dispunîndu-și oportunitățile pe care le oferă piața bunului respective;
Relațiile de complementare-sunt relații de parteneriat și de cooperare determinate de necesitatea participării financiare a mai multor firme pentru realizarea unor obiective commune;
Relațiile întreprinderii în cadrul filialei sale industrial-filiala industrial este ansamblul etapelor producției care permite trecerea de la materia primă la produsulfinal care va fi vîndut pe piață.
Un alt domeniu de atribuții circumscrie activitățile din sfera cercetărilor de marketing, concretizate în acțiuni de:
cercetare a mediului intern și extern al firmei;
studiere a nevoilor consumatorilor (utilizatorilor) și a comportamentului acestora;
efectuare a previziunilor de marketing;
cercetari pentru fundamentarea politicii de marketing, a strategiei de piață si a mixului de marketing;
cercetări necesare elaborării riguroase a programelor de marketing ca și pentru evaluarea performanțelor realizate.
Obiectivele principale sunt:
A defini necesitățile și preferințele clienților față de produs, inclusiv cerințele legate de livrare.
A defini cerințele față de produs care nu au fost expimate de către clienți, dar sînt necesare pentru a asigura calitatea produselor și cerințele determinate de legea națională și internațională.
A asigura livrarea produselor la clienți în conformitate cu cerințele acestora.
A stabili metode de comunicare pentru clienți referitor la informația ce ține de produsele firmei, informație despre contracte, ordine, asigurînd feed-back-ul clienților, inclusiv înregistrarea și soluționarea plîngerilor.
În mare parte Î.M. „Vinaria Purcari” SRL lucrează cu partenerii în baza contractului, în care se stipulează genurile de activitate de care vor beneficia ambele părți, termenul de valabilitate a contractului, rechizitele ambelor părți.
Instrumentele luptei de concurență sunt de natură economică și se concretizează în:
ridicarea calității;
acordarea unor facilități clienților.
Întreprinderea a început să se ocupe pe deplin de producerea și exportul propriilor vinuri din luna decembrie 2004, respectiv ianuarie 2005. Primul export a fost realizat in ianuarie 2005 la IMPORTPRODUCT, Rusia. Deci, principala piață de desfacere a vinurilor fimei respective era Rusia (pînă în 2006). „Vinăria Purcari” dispune în această țară de propria Casă de comerț, care se ocupă de promovarea pe piața rusească a brand-ului. Se preconizează pe viitor livrarea produselor în Marea Britanie, Germania și țările asiatice. Este destul de interesantă și semnificativă și piața autohtonă deoarece consumatorul de vinuri din Moldova este unul inițiat și aprecierea sa are o importanță principală pentru piața CSI.
2.3.2 ANALIZA MIXULUI DE MARKETING
Concept esențial al teoriei contemporane a marketingului, mixul de marketing reprezintă "ansamblul de instrumente tactice de marketing controlabile pe care firma le combină cu scopul de a produce pe piața țintă reacția dorită” [ Ph. Kotler… “Principii de marketing” – p. 134-135 ].
Mixul de marketing cuprinde ansamblul de elemente funcționale care sunt alese și combinate astfel încît să ofere procesului de marketing puterea de adaptare la cerințele pieței și eficiență. În afară de cei 4P specifici produselor, pentru servicii, din cauza caracteristicilor acestora (perisabilitate, intagibilitate, inseparabilitate, variabilitatea, incapacitatea de stocare ), se mai adaugă și alți 3P: personalul, proces, proba fizică. Dintre cele 4 elemente de bază, numai două sunt direct controlabile de către firmă, acestea sunt produsul și promovarea, celelalte două: prețul și distribuția sunt dependente de o serie de factori din mediul extern, astfel firma nu are libertatea totală în modificarea lor.(Brătianu C., Management și marketing, Editura SNSPA, București,2004, pg.92)
Politica de produs se detașează ca cea mai important componentă, deoarece el constituie suportul celorlalte ingredient din mixul de marketing. Pentru întreprinderea Vinăria Purcari, esențialul este să producă doar produsele, și anume vinurile de purcari care posedă caracteristicile dorite de grupul țintă, atât sub aspectul trăsăturilor sale tangibile (culoare, dimensiune, etc.) cât și al celor intangibile (transport, servicii secundare, ș.a). Politica de produs, pe baza studierii pieții, urmărește să asigure adaptarea ofertei la exigențele cererii, prin produse care să satisfacă trebuințele consumatorului, dar în același timp să-i aducă profit întreprinderii.
Actualmente, majoritatea întreprinderilor modernizează mai des produsele lor decît elaborează altele. Principalele cauze ale modernizării sunt:
Existența a numeroase elaborări de prototipuri de produse în baza cărora pot fi create produse noi;
Lupta competitivă, care obligă întreprinderile să introducă cît mai promt pe piețe produse noi;
Cheltuieli mai reduse pentru modernizarea produselor în comparație cu produsele noi pe piață;
Accesibilitatea și avantajul mai mare de a cumpăra loturi mai mici de materiale necesare pentru modernizarea rapidă a produselor lansate. În SUA, circa 70% din produsele noi, care apar pe piață, sunt produse modernizate.
În procesul de elaborare a produselor noi întreprinderile trebuie să țină cont de următoarele reguli:
A nu arunca banii în vînt. Față de elaborarea produselor noi trebuie să aveți o atitudine prudentă, rezonabilă, chiar într-o anumită măsură bănuitoare. Niciodată nu e tîrziu să refuzi un proiect dubios, în caz contrar, puteți da faliment.
A-i consulta pe cumpărători. În etapa selectării ideiilor, înainte de a purcede la elaborarea produselor noi, e necesar să discutați ideea cu mai multe persoane competente. Părerile acestora vor perminte să vă închipuiți eventuala reacție la apariția produsului nou pe piață. Nu e rezonabil să țineți permanent în secret crearea produsului nou. Uneori, informînd potențialii cumpărători despre crearea produselor noi, puteți cîștiga mai mult, atrăgînd clienți noi.
A se convinge de existența cererii. Elaborarea produselor noi trebuie să fie precedată de cercetarea de marketing organizată în scopul studierii pieței. Nu are sens să elaborezi un proiect dacă volumul posibil de vînzări este redus. Cea mai bună metodă de testare a noului produs constituie lansarea unui lot de probă pe piață pentru a se convinge că el a fost acceptat de cumpărătorii reali. Dacă promovarea produsului nou suferă eșec, aceasta dăunează reputației întreprinderii, are urmări negative asupra vînzării produselor fabricate. De accea e mai rațional să încetați producția nerentabilă în etapa inițială.
A realiza o idee bună. Aplicarea în practică a unor idei de perspectivă e însoțită de cheltuieli substanțiale. Însă nu trebuie să refuzăm de a face aceste cheltuieli, deoarece veniturile obținute în urma realizării ideilor în cauză vor acoperi și vor asigura profituri stabile. Realizarea ideii de elaborare a produsului nou presupune atragerea specialiștilor din diferite domenii:elaboratori, marketologi, designeri, finansiști, tehnologi ș.a.
Pentru a proteja produsul nou împotriva concurenților, pot fi aplicate următoarele instrumente:
Brevetul. Pentru a-l procura se depune o cerere respectivă. Pe parcursul unui an întreprinderea are dreptul să acorde brevete în orice țări. Procesul de brevetare poate dura o perioadă îndelungată de timp.
Designul înregistrat, care reprezintă o alternativă simplă și puțin costisitoare a brevetului. Dacă produsul nou, după aspectul exterior, se deosebește esențial de alte produse similare, atunci se poate înregistra designul. Această procedură e mai ieftină, dar, cu regret, dă posibilitate de a copia produsul doar la modificarea espectului său exterior.
Mărcile înregistrare. Înregistrarea mărcii produsului nou este cea mai ieftină și cea mai eficientă soluție de protecție a produsului. Marca nu previne copierea produsului, dar în afară de însuși produsul există, de exemplu, denumirea lui, care, de asemenea, este înalt apreciată de cumpărători.
Dreptul de autor. Pentru produsele potențial noi, precum idei sau programe de calculator, legea despre dreptul de autor constituie cea mai bună modalitate de protecție.
Protecția suplimentară. Asociațiile Comerciale, Camerele de Industrie și Comerț și Uniunea Inventatorilor și Raționalizatorilor oferă ajutor suplimentar de protecție a produselor.
Deși există o bază legislativă de protecție a produselor noi, aproximativ 1/3 din produsele noi suferă eșec. Eșecul produsului nou poate fi absolut sau relativ. Acel absolut al produsului nou are loc în cazul în care întreprinderea nu-și poate recupera cheltuielile pentru producerea produsului respectiv și cheltuielile legate de activitatea de marketing, suferind astfel pierderi financiare. Cel relativ al produsului nou are loc în cazul în care întreprinderea obține un profit mai jos decît cel preconizat, ceea ce se reflectă negativ asupra imaginii întreprinderii. Printre principalii factori care contribuie la eșecul produselor noi sunt:
Planificarea necalitativă a produsului nou;
Alegerea momentului nepotrivit pentru elaborarea și lansarea produsului nou;
Lipsa unui număr suficient de idei de perspectivă;
Analiza insuficientă a aspectelor economice ale noilor idei;
Lipsa specialiștilor-inovatori care ar fi interesați de selectarea ideilor de perspectivă;
Tărăgănarea procesului de generare a ideilor;
Testarea necalitativă pe piață a prototipului produsului;
Lipsa unei politici consecvente de elaborarea a noului produs;
Ineficiența politicii de comunicare în diferite etape de elaborare a produsului;
Cunoașterea ineficientă a tehnologiilor de vîrf și a prețurilor respective;
Ambalajul neatractiv al noului produs.
La elaborarea politicii de promovare a produselor vinicole nu s-a putut face abstracție la reglementările legale existente care limitează într-o oarecare măsură tehnicile de promovare aplicabile. Astfel la elaborarea strategiei promoționale a Î.M. „Vinăria Purcari” S.R.L. sa ținut cont de îmbinarea celor patru elemente ale promovării, vînzarea directă, reclama, publicitatea și promovarea vînzărilor.
Un exemplu elocvent a promovării vînzărilor poate servi ziua de Sfîntul Valentin 2015, în acea zi Purcari oferea cadou un sejur all inclusive la Château Purcari. De 14 februarie 2015, Vinăria Purcari își premia clienții fideli și îndrăgostiți cu un sejur pentru doi la Château Purcari. Astfel fusese organizat un concurs, care se numea “Message in a bottle” și s-a derulat în perioada 2 – 14 februarie, pe rețeaua de socializare facebook.com. Concursul presupunea că trebuia să încarci în aplicația specială “Message in a bottle” de pe pagina facebook Purcari Wines o fotografie cu una sau mai multe sticle de vin Purcari și să scrii un mesaj de dragoste. Purcari a oferit două sejururi pentru două personae fiecare: un premiu pentru Republica Moldova și unl pentru România, cîștigătorii din România au beneficiat și de transport tur – retur gratuit. Iar celor ce s-au clasat pe locul II au prmit cite un set exclusive format din două sticle de vin Purcari Vintage plus un set de pahare Purcari. Pentru locul III s-a oferit un set exclusiv format din două sticle de vin Purcari și două pahare Purcari.
O altă tehnică utilizată de întreprinderea analizată este participarea la expoziții atît locale, cît ți la nivel internașional. În perioada 15 – 17 martie 2015, Purcari a fost parte al celui mai mare show al vinurilor din Europa și întreaga lume – ProWein Diusseldorf, în Germania. Expoziția ProWein în fiecare an adună aproximativ 50 mii de expozanți din peste 100 de țări producătoare de vinuri, care își prezintă producția de cea mai bună calitate în speranța de a stabili parteneriate cu importatori, distribuitori, retailer etc. La baza expoziției stă principiul B2B (business to business), dar la expozție au fost de asemenea și consumatorii finali și ei au fost interesați să viziteze standurile atrăgătoare și să deguste cele mai bune vinuri din toată lumea. Printre țările care au participat la expoziție se numără Chile, Noua – Zeelandă, Italia, Africa de Sud, desigur că împreună cu vinurile din Moldova, fiind reprezentat de un stand comun organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului, sub brandul – umbrelă – Wine of Moldova. 24 de producători din Moldova și – au expus producția. ONVV a organizat masterclass – uri de prezentare a vinurillor din Moldova, care au fost conduse de sommelierul din SUA Christy Canterbury. Vinăria Purcari participă anual la ProWein, din anul 2004.
O recentă expoziție la care a participat întreprinderea cu produsele sale a fost Vernisajul Vinului “Buchet de primăvară”, ediția a VIII. Expoziția a fost organizată în incinta Palatului Republicii pe data de 23 aprilie. Simbolul ediției de primăvară a Vernisajului a fost floarea de cireș, înfățișează prospețimea, lejeritatea și nuanțele fine ale vinurilor aflate în centrul evenimentului – rose, albe și spumante.
O tradiție ce se păstrează de ceva vreme în Chișinău, dar care reprezintă și o metodă de prmovarea este “Ziua Vinului” ce se petrece în fiecare an în prima săptămînă a lunii octombrie. Vinărie Purcari este prezentă în fiecare an la această sărbătoare la care vine cu produsele sale cu renume, cît și cu noile sale propuneri, astfel putînd în timp util să afle părerea consumatorului.
O altă metodă de promovare utilizată de Vinăria Purcari este cea de participare la diferite concursuri de specialitate, cum ar fi Concursul Mondial de Bruxelles 2015. Concursul Mondial de Bruxelles se consider Campionatul Mondial al Vinului, cu peste 6000 de vinării participate și peste 500 milioane de sticle marcate. În competiția, cu o tradiție de este 20 de ani, s-au înscris 8000 de vinuri din 50 de țări. Conform regulamentului, medaliile s-au acordat doar pentru 30% din vinurile înscrise în concurs. La cea de a XXI-a ediție patru feluri de vin și două vinării din Moldova au fost premiate la acest campionat. Aurul a fost obținut de către Sauvignon de Purcari 2014. Cu medalii de argint au fost răsfățate vinurile Rose 2014 de Purcari și Pinot Grigio 2014 de Purcari. O altă vinărie din Republica Moldova abținut argintul pentru Feteasca Regală 2014.
O altă cale de promovare aleasă de Vinăria Purcari este cea de plasare a unor spoturi publiciatare prin care prezintă un manifest pentru neschimbare, prin poeziile lui Mihai Eminescu formează o conexiune dintre statornicia din versuri și cea din sticlele de vin de la Purcari.
Însăși siteul întreprinderii este o medotă prin care producătorul întreține o relație cu clientul său, prin care îi oferă informația necesară despre produsele și serviciile pe care le oferă, dar și prin intermediul căruia așteaptă un răspuns din partea consumatorului prin mesaje, comentarii, like-uri etc.
Întreprinderea vinurilor S.A. Vinăria Purcari, prestează și o serie de servicii cum ar fi excursii pe teritoriul conacului și în beciul întreprinderii, iar prezența restaurantului presupune servii caracteristice acestei sfere, degustații, organizarea ceremoniilor. Toate acestea au specific următoarele elemente ale mixului de marketing.
Prețul este o componentă ce face parte din mixul de marketing de bază. Reprezentînd un element care nu poate fi în totalmente controlat de firmă, el este influnțat de mai mulți factori. Prețul este instrumentul principal prin care are loc atingerea obiectivului final, pe care întreprinderea și-l propune și anume maximizarea profitului. Prețul are influență asupra profitul, volumul vânzărilor, cota de piață și poziția pe care aceasta o ocupă pe piață în complexul economic național.
Vinăria Purcari folosește drept strategie a prețul- prețul de lider – utilizarea unei astfel de stategii de preț pornește de la faptul ca un preț ridicat sugerează, cel mai adesea o calitatae superioară, ceea ce constituie un punct de atracție pentru o serie de cumpărători. Vinurile entității sunt recunoscute datorită calității înalte și numărului limitat de sticle, astfel s-a strategia dată.
Ca de exemplu o sticlă de “Negru de Purcari Vintage 2011” se vinde la prețul de 435 de lei sau „Alb de Purcari 2012” care prețul de 263 lei pentru o sticlă. [ site wine.md ]
Distribuția reprezintă modul în care produsul ajunge la client. De exemplu, plasamentul la locul vânzării sau desfacerii cu amănuntul. Fiind al patrulea element de bază al mixului de marketing, se caracterizează prin faptul că face referință la locul unde produsul sau serviciul este vândut, exemplu regiune geografică sau ramura industrială.
Vinăria Purcari colaborează cu cca 6 companii importatoare, iar cu 4 dintre ele s-au încheiat contracte pe termen lung. Cea mai mare parte a volumului exportului de producție alcoolică îi revine Romaniei aproximatic 52%.
Vinurile întreprinderii sunt solicitate și pe piața internă a Republicii Moldova, pe care se realizează cca 10,4% din volumul total de producere.
Furnizorii principali a Vinăriei Purcari sunt: Italia, Romania și Cipru. Însă cel mai important furnizor este SUA, care face parte din fondatorii întreprinderii date, ocupînd cea mai mare cotă parte din capitalul social, cca 70 %.
Ca intermediarii, toate organizațiile care participă la distribuția, vînzarea sau promovarea produselor către utilizatorul final, sunt trei categorii: intermediari comerciali, intermediarii auxiliari, agenții prestatori de servicii de marketing; Printre principalii distribuitori pe piața Republicii Moldova se numără rețeaua de supermarketuri Fourchette, Numărul 1, Green Hills etc.
Personalul este o altă componentă a mixului de marketing, specific serviciilor, se referă la oamenii ce facilitează și furnizează efectiv serviciile turistice, și cele în cadrul restaurantului, procesul de vînzare la magazinul de pe teritoriul conacului, iar cel mai importante fiind în producere. Personalul se caracterizează prin competențele sale profesionale necesare, gradul de informare privind natura și funcționalitatea serviciilor, amabilitatea, eficiența în rezolvarea cererilor ce vin din partea clienților. Conform rapoartelor financiare, în anul 2013 la entității Purcari activau 173 de salariați, observîndu-se o tendință de creștere față de anul precedent cu 45 de persoane. Personalul este selectat minuțios cu un grad de calificare înalt, fiindcă întreprinderea pune accent pe lucru în echipă cît mai eficient.
Prezența reprezintă totalitatea condițiilor create de firmă clienților în procesul de informare și de cumpărare aproduselor și serviciilor. Prezența firmei are o componentă operațională și una ambientală. Componenta operațională se referă la sediul întreprinderii, în timp ce cealaltă componentă – ambientală reprezintă mediul în care se desfășoară procesul de cumpărare.
Astfel teritoriul conacului Purcari poate fi considerat ca partea principală a prezenței, care poate fi controlată.
Procesul reprezintă evenimentul propri-zis de cumpărare a vinului Purcari sau serviciului, ca de exmplu excursiile. El se caracterizează printr-o serie de factori specifici, cum sunt: secvența etapelor de cumpărare, durata acestor etape, fluidizarea activităților, timpul de așteptare, documentele necesare și birocrația procesării lor, sisteme de finanțare și de plată. Reacțiile clienților la toate acestea fiind atît raționale cît și emoționale.
În așa fel, elementele mixului de marketing contribuie la crearea, prezentarea și comercealizarea produsului, iar din cauza unei atenții asupra calității personalului de la prima linie, asigură și un nivel înalt al prestării serviciilor și fidelizează clienții pe parcurs, ceea ce contribuie la formarea inei imagini favorabile a întreprinderii.
Capitolul III Măsuri privind perfecționarea activității de logistică
Introducere
În orice ramură industrială una din cele mai importante variabile ale mediului de marketing asupra căreia entitățile nu au un control, dar pe care încearcă să o influențeze e cosumatorul. Clientul este cel mai important element, el atrage produsele în consum și generează vînzările. Firmele fără clienți își pierd rațiunea de a fi.
Pentru ca ramura aceasta să aibă succea este nevoie nu doar de cunoștințele ce țin de creșterea viței de vie, toate condițiile de fabricație a vinului, dar trebuie de accentuat și variabila mediului de marketing, către cine e îndreptat produsul final – vinul, adică consumatorul.
Pentru a descoperi preferințele de consum a vinului pe piața Chișinăului am utilizat chestionarul. Chestionarul este elementul primordial în studierea pieței. În elaborarea acestui chestionar am acordat o atenție deosebită pentru a putea atinge scopurile propuse.
Elaborînd aceast studiu am urmărit să obținem informații privind :
Popularitatea brandului “Vinăria Purcari”;
Preferințele consumatorilor cu privire la vinul produs de “Vinăria Purcari”;
Criteriile de alegere a unui vin de marcă “Vinăria Purcari”;
Atitudea consumatorilor față de promovarea eleboratăde “Vinăria Purcari”;
Cerințele consumatorilor privind posobilitatea existenții unui magazin specializat în Chișinău etc.
Tema chestionarului: Analiza atitudinii și preferințelor consumatorilor privind produsele Î.M. “Vinăria Purcari”.
Scopul cecrcetări: Principalul obiectiv al cercetării a fost colectare informațiilor necesare pentru indentificarea noilor metode de optimizare a mixului de marketing al Î.M. “Vinăria Purcari”;
Metodologia aplicată: Cercetarea a luat forma unei cercetări de piață;
Structura cercetării: Ca informația analizată să fie cît mai veridică am utilizat informațiile primare.
Eșantionul si colectarea datelor: Eșantional analizat a fost selectat de către noi, metoda intervievării a fost interviul direct. Ulterior pe baza chestionarilor complentate am determinat principalele tendințe privind consumul produselor întreprinderii analizate, preferințele, propunerile venite din partea intervievaților.
3.1 Analiza pieței întreprinderii Vinăria Purcari
La întrebarea filtru „Obișnuiți să procurați vinuri de la Vinăria Purcari?” s-a urmarit separarea celor două categorii de respondenți, pentru ai evita pe cei care nu consumă vinurile întreprinderii cercetate, să răspundă la întrebările specifice celeilalte categorii. În urma chestionării unui eșantion de 101 intervievați, s-a stabilit că 94 % din cei chestionati consuma vin, iar restul de 6 % nu consumă produsele întreprinderii Vinăria Purcari.
Figura 3.1 Analiza întrebării „Obișnuiți să procurați vinuri de la Vinăria Purcari?” Sursa: Elaborat de autori în baza cercetării.
Analizînd răspunsurile la întrebarea “Ce fel de vin obișnuiți să procurați?” am obținut următoarele rezultate : vinul sec este procurat de puțin mai mult din jumătate de eșantion , adică de 50,5 %, vinul demisec de 25,7 %, cel demidulce de 19,8 % și cel mai puțin preferat este acel dulce 4 %.
Figura 3.2 Analiza întrebării „Ce fel de vin obișnuiți să procurați?” Sursa: Elaborat de autori în baza cercetării.
Următoarea întrebare are ca scop care sunt cele mai cunoscute vinuri ale întreprinderii Vinăria Purcari. Unde răspunsurile la întrebarea “Care sunt tipurile de vin pe care le cunoașteți sau de care ați auzit până în prezent din sortimentul Vinariei Purcari?” s-au împărțit în felul următor: Sauvignon are 6,9 %, Chardonnay 5,9 %, Merlot 6,9 %, Negru de Purcari 22,7 % fiind cel mai cunoscut, Pinot Gris 4,9 %, Rose 6,9 %, Pinot Noir 8,9 %, Cabernet-Sauvignon 5,9 %, Rara Neagră 10,8 % , Icewine 4,9 %, Roșu de Purcari este al doilea upă Negru de Purcari cu 8,9 % , Alb de Purcari 2,9 % și Cahor la fel cu 2,9 %.
Figura 3.3 Analiza întrebării “Care sunt tipurile de vin pe care le cunoașteți sau de care ați auzit până în prezent din sortimentul Vinariei Purcari?” Sursa: Elaborat de autori în baza cercetării.
La întrebare ”Din care surse ați aflat de produsele Vinăriei Purcari?”cu variantele de răspuns rude și sau prieteni, massmedia, panourile stradale și ultima variantă fiind deschisă. 60% din respondenți au specificat că au auzit de produsele Vinăriei Purcari de la prieteni, rude, din mijloace media circa 5% din respondenți au auzit de vinurile de la Purcari și doar 2% au văzut reclamă stradală a produselor vinăriei astfel aflînd de Vinurile de la Purcari, iar restul 33% au menționat că au aflat de produsele vinăriei din alte surse, precum ar fi tîrgurile, expozițiile, ziua vinului în special, de la nunți și alte serbări la care gazda punea pe masă vinul de la Purcari.
Figura 3.4 Analiza întrebării “ Din ce surse ați aflat despre produsele Vinăriei Purcari? ” Sursa: Elaborat de autori în baza cercetării.
Cercetarea întreprinsă nu poate evita problema determinării vinului care în viziunea repondenților este cel mai des întîlnit în reclame. Atfel conform părerii celor intervievați cel mai popular răspuns a fost Negru de Purcari cu o pondere de 45%, fiind urmat de Savignon de Purcari cu 5%, iar 50% din respondenți au menționat că nu țin minte denumirea vinului însă au specificat că era Vinăria Purcari menționată în mesajele de reclamă auzite, văzute.
Figura 3.5 Analiza întrebării “ Pentru ce vin a Vinăriei Purcari ați văzut recent reclamă? ” Sursa: Elaborat de autori în baza cercetării.
La întrebarea “Cît de des întîlniți mesaje de reclamă a Vinăriei Purcari?” răspunsurile s-au clasificat astfel: de mai multe ori pe săptămînă reclame a Vinăriei Purcari întîlnesc doar 3% din repondenți, iar cei care se intîlnesc cu mesaje de reclamă cel puțin odată pe săptămînă sunt circa 8% , cercetarea a relevat faptul că mesajele de reclamă a Vinăriei Purcari se întîlnesc foarte rar printre rîndurile de consumatori intervievați, deci cea de-a treia variantă de răspuns a acumulat o pondere de 89%.
Figura 3.6 Analiza întrebării “ Cît de des întîlniți mesaje de reclamă a Vinăriei Purcari? ” Sursa: Elaborat de autori în baza cercetării.
Dacă am amflat frecvența întîlnirii mesajelor publicitare în rîndurile consumatorilor, un următor pas ar fi determinarea calității mesajelor publicitate plasate de Vinăria Purcari. Astfel la întrebarea cu numărul 7 persoanele intervievate au bifat în căsuța corespunzătoare astefel:
foarte bună – 18%;
satifăcătoare – 32%;
neutră – 35%;
nesatisfăcătoare – 9%;
foarte nesatifăcătoare – 6%.
Figura 3.7 Analiza întrebării “ Care este calitatea mesajului publicitar a Vinăriei Purcari? ” Sursa: Elaborat de autori în baza cercetării.
La întrebarea “Ce importanță au următoarele criterii în decizia de achiziționare a vinului?”
răspunsurile s-au repartizat în următorul fel :
Tabelul nr.1
Eroarea la toate criteriile fiind in limitele admisibile <5%,deci informația primită este veridică.
Primul criteriu *soi* are o eroare de 1,909 ce ne spune despre faptul că informațiile sunt certe, cu dispersia de 18,23 și abaterea de 4,27.
Astfel avem ca după scorul de 98,2 criteriul *Soi* se afla pe a doilea loc dupa importanță în alegerea vinului.
Un alt criteriu este *tipul vinului* el are cel mai mare scor din toate de 99,8, însă deoarece are cea mai mare eroare de 2,072, nu putem afirma cu cea mai mare precizie că informația dată e total veridică, deoarece eroarea cuprinsă între 2-3 se consideră dubioasă.
Pe al treilea loc dupăimportanță în alegerea vinului se află *Prețul* cu scorul de 95,4 și cu o eroare de 1,68, astfel avem niște informații certe. Și cu o dispersie de 14,14 și abatere de 3,76.
Pe locul patru în alegerea vinului se pune accent pe culoarea vinului cu scorul de 94 și o eroare de 1,63 astfel prezentînd niște informații certe.
Ultimul criteriu ,care se află și pe ultimul loc după importanță în alegerea vinului este ambalajul ,care are un scor de 72,9, în este cea mai reprezentativă informație, deoarece are o eroare doar de 0,71.
Întrebarea “Ce volum de vin preferați să achiziționați la o singură cumpărare?” a primit următoarele , că cea mai preferată cantitate este de 0,75 l care a fost aleasă de 41,58 %, după care sticla de 1 l cu 37,62 %, 11,88 % au răspuns că preferă sticla de 2 litri, iar restul alt recipient.
Figura 3.9 Analiza întrebării “Ce volum de vin preferați să achiziționați la o singură cumpărare?” Sursa: Elaborat de autori în baza cercetării.
Următoarea întrebare va arăta cît de des cumpărătorii procură vinurile întreprinderii “Care este frecvența de cumpărare a vinului?”, astfel avem următoarele rezultate : zilnic 8,91 %, o dată pe săptămână 19,8 %, de 2-3 ori pe săptămână 18,81%, o dată pe lună 30,69 %, de 2-3 ori pe lună 11,88 %, mai rar 9,9 %.
Figura 3.10 Analiza întrebării “Care este frecvența de cumpărare a vinului?” Sursa: Elaborat de autori în baza cercetării.
La următoarea întrebare “Care este locul preferat de achiziționare a vinului?” cei intervievați au răspuns în felul următor : 50 % procură vinuri din supermaket, 27 % achiziționează din magazinele de dimensiuni mai mici, 20 % din magazinul specializat și restul 3 % din alte locuri.
Figura 3.11 Analiza întrebării “Care este locul preferat de achiziționare a vinului?” Sursa: Elaborat de autori în baza cercetării.
Întrebarea “Vinurile Vinăriei Purcari sunt accesibile la magazinele de la care le procurați?”, a avut două variante de răspuns care s-au repartizat astfel 86 % au răspuns afirmativ și 14 negativ.
Figura 3.12 Analiza întrebării “Care este locul preferat de achiziționare a vinului?” Sursa: Elaborat de autori în baza cercetării.
Următoarea întrebare are ca scop să afle dacă cumpărătorii ar dori ca vinurile să se vîndă în magazine specializate, “Ați dori să fie un magazin specializat a Vinăriei Purcari în orașul Chișinău ?” . Am obținut următoarele răspunsuri : 92 % din cei intervievați ar dori că în orașul Chișinău să fie magazine specializat, iar restul 8 % nu.
Figura 3.13 Analiza întrebării “Care este locul preferat de achiziționare a vinului?” Sursa: Elaborat de autori în baza cercetării.
Întrebarea “Care este prețul pe care sunteți dispus să-l plătiți pentru o sticlă de 0,75 l? „ a primit răspunsurile sub o sută de lei 29%, între 100 și 200 lei 30 %, între 200-300 lei 25 % și cei mai puțini 16 % sunt cei care ar da mai mult de 300 lei pe o sticlă de 0,75 l.
Figura 3.14 Analiza întrebării “Care este prețul pe care sunteți dispus să-l plătiți pentru o sticlă de 0,75 l? „ Sursa: Elaborat de autori în baza cercetării.
Pentru a afla care sunt caracteristicile vinului ideal am folosit întrebarea “Ce caracteristici considerați că ar trebui să aibă vinul „ideal”?” și am obținut următoarele rezultate :
Preț accesibil – 22%;
Ambalaj atractiv–11%;
Aromă plăcută – 13%;
Gust – 8%;
Tărie – 6%;
Culoare plăcută – 4%;
Comoditatea achiziției – 19%;
Popularitate – 17%.
Figura 3.15 Analiza întrebării “Ce caracteristici considerați că ar trebui să aibă vinul „ideal”?” Sursa: Elaborat de autori în baza cercetării.
Următoarea întrebare „Sunteți satisfăcut de calitatea produselor Vinăriei Purcari ?” are răspunsurile 88,12 % au răspuns că sunt satisfăcuți de calitatea produselor,iar restul 11,88 % au răspuns negativ.
Figura 3.16 Analiza întrebării „Sunteți satisfăcut de calitatea produselor Vinăriei Purcari?” Sursa: Elaborat de autori în baza cercetării.
Întrebările ce urmează, sunt întrebări deschise care au răspunsuri diverse.
La întrebarea deschisă “La ce vă gîndiți cînd se vorbește despre vin?” , răspunsurile au variat de la nimic(3%), calitate(4%), la prieteni(2%), la sărbătoare(3%), la distracție(2%), caracteristicile organoleptice – gustul, aroma pe care îl oferă (2%), în rest celelalte răspunsuri fiind propuse doar de cîte un respondent și ele fiind:
La o cină romantică;
Cîți consumă băuturi alcoolice;
Îmi readuce aminte în gînduri senzația de a savura un vin bun alături de cei dragi;
Petrec o zi minunată, într-o companie de prieteni;
La ceva răcoritor și placut;
Savurarea gustului vinului, odihnă;
Un pahar cu vin servit împreună cu prietenii, într-o seară minunată;
Mămăligă și un pahar cu vin;
Ocazie specială;
Beție și vreo sărbătoare;
La un eveniment deosebit;
Îmi amintesc de copilăria la bunei;
Depinde de starea mea;
Starea de relaxare și savurarea gustului;
Un gust bun și rafinat și la o bucată de carne;
La Paris;
Nebuneală;
Vinul moldovenesc e cel mai bun;
La dispoziția bună, exclus politica;
Moldova;
Bucatele preferate;
La tinerețe;
Relaxare, poftă de mîncare și distracție;
La femei și distracții;
La tradiții și obiceiuri;
Munca pentru o odihnă placută;
La consecințele consumării vinului și produselor alcoolice;
La o aromă placută;
Gust dulce, acrișor;
La ceva placut, romantic;
Vinul în cantități mici e benefic pentru sănătate;
Gust dulce, puțin alcool, culoare, gust armonios;
Sărbători tradiționale;
La plăcere și gust plăcut;
Fără vrio ocazie nu se servește;
Nu am mare atracție la această temă.
La întrebarea “Ce opinii și propuneri aveți în privința vinăriei Purcari?” am obținut următoarele răspunsuri :
După care sunt trei întrebări generale despre eșantionul ales.
La întrebarea “Vîrsta dumnevoastră ?” răspunsurile s-au repartizat astfel : În intervalul 18-25 de ani se includ 24 de persoane,adica 24 % din eșantion, în intervalul de 25-35 de ani se încadrează 48 de persoane, constituind 47 % din toatal, 20 persoane au vîrsta cuprinsă între 35-45 de ani, alcătuind 20 % din totalul de persoane și 9 persoane au vîrsta de peste 45 de ani, care este echivalent cu 9 % din totalul persoanelor supuse anchetării.
Figura 3.17 Analiza întrebării „ Vîrsta dumnevoastră ?” Sursa: Elaborat de autori în baza cercetării.
Întrebarea 2 este una complexă ,care include în sine mai multe întrebări de ordin general. “Care este sexul dumnevoastră ?” la care am obținut următoare repartiție pe sex : 67 de persoane dibn cei intervievați,adică 57% din total sunt de sex masculin și 50 de persoane ,care constituie 43% sunt de sex femenin.
Figura 3.18 Analiza întrebării „Sexul dumnevoastră?”, Sursa: Elaborat de autori în baza cercetării.
Analizînd răspunsurile la întrebarea “Care este nivelul venitului dumneavoastă?” am obținut că cei mai mulți intervievați, 34 la număr, au venitul cuprins între 3500-4500 lei adică 33 %, apoi 31 de persoane au venitul mai mare de 4500 lei, 23 de intervievați au venitul cuprins între 2500- 3500 lei, iar cei mai puțini sunt cei cu venitul mai mic de 2500 lei, adică 13 %.
Figura 3.19 Analiza întrebării „Care este nivelul venitului dumnevoastră?” Sursa: Elaborat de autori în baza cercetării.
În urma analizei rezultatelor cercetării privind piața de desfacere a Vinăriei Purcari, am obținut informația necesară pentru a putea implimenta noile strategii de marketing legate de perfecționarea mixului de marketing a întreprinderii.
3.2
Analizînd informația obținută în urma cercetării, am observat că la întrebarea “ ce caracteristici considerați că ar trebui să aibă vinul Ideal ? ”, 19% din total au răspuns că carcateristica principal ar fi comoditatea achiziției, iar din motiv că Vinăria Purcari are magazine specializat doar pe teritoriul conacului, o altă întrebare referitoare la faptul dacă cumpărătorul ar dori să achiziționeze vinuri din cadrul magazinelor specializate Purcari, ne-a dat informația necesară la aceasta prin faptul că 92% din cei intervievați au răspuns afirmativ, fiind foarte mulțumiți dacă vor exista specializate.
Ca urmare, am ajuns la cocluzia că un element foarte eficient în cadrul perfecționării plasamentului, ca parte componentă a mixului de marketin, ar fi creare unei rețele proprii de Magazine Specializate, atît pe teritoriul Republicii Moldova cît și în țările de export ca : Statele Unite ale Americii, fiind țara de origine a fondatorului cu aportul cel mai mare, cca 70% , în capitalul întreprinderii, de asemenea pe teritoriul României, unde se exportă 52%. La fel și în țările : Rusia, Bulgaria, Polonia, Norvegia ș.a.
Pentru determinarea formei de pătrundere pe piața străină cu rețeaua de magazine proprii se vor ține cont de mai multe criterii cum ar fi :
resursele firmei,
concurența,
barierele de intrare,
mărimea pieții,
gradul de acoperire,
gradul de control al activității de marketing,
riscul.
Astfel se propune fiecare țară va fi abordată în mod individul, și pentru fiecare se vor propune următoarele forme cum ar fi proprietatea directă sau franchiza. Avînd ca avantaje principale controlul maxim asupra rețelei.
Vinări Purcari este mai mult orientată spre exportul produselor, vînzările pe teritoriul Republicii fiind doar de 10,4 % din total.
Astfel este propus ca scop principal răspîndirea vinurilor Purcari în toate regiunile de dezvoltare a Republicii Moldova :
Zona de Nord,
Zona Centrală,
Zona de sud.
La momentul dat compania colaborează doar cu o întreprindere de distribuție pe teritoriul țării. Astfel, pentru o eficiență mai mare se propune crearea rețelei proprii prin deschiderea a două magazine specializate în orașul Chișinău și anume în centrul comercial Shopping MallDova, la primul etaj, cît și în centrul SunCity, care vor asigura satisfacerea consumatorilor din regiunea centrală a republicii și încă un magazin în orașul nordic Bălți, care va avea drept scop satisfacerea necesităților clienților din regiunea nordică, iar magazinul deja existent în încinta teritoriului conacului Purcari, regiunea sudică, va asigura pătrunderea cu vinurile companiei pe întreg teritoriul.
Modelul de magazin va avea următoarea intrare, aceasta imagine va fi în dimensiunile corespunzătoare și în aneza
Fig.3.2.1 Modelul Magazinului specializat Sursa : Elaborat de autor.
Aceste mazine vor asigura Studierea mai aprofundată a pieței, fiind un mod mai efectiv de comunicare cu clienții, observarea, înțelegerea și analiza preferințelor consumatorului. Ele vor servi ca centre de creare sau colectare a cererilor, precum și ca noduri logistice din care vor fi distribuite comenzile. Aici se vor primi și apelurile de ofertă din parte clienților.
Punctul forte al rețelei de magazine va fi : Comunicarea, pentru atingerea obiectivelor propuse va îndeplini mai multe funcții de către personalul de la prima linie:
Funcția de informare – care presupune legătura cu clienții, mediul exterior cu care era legătură nemijlocită activitatea companiei. Cei mai importanți sunt Clienții. Personalul care va avea responsabilitatea să pună la dispoziția clienților informația necesară despre produsele companiei.
Funcția de influențare și convingere, îndrumare și sfătuire – această funcție are drept scop realizareaunor moduri specifice de control asupra informației și asupra comportării clienșilor în cadrul unității comerciale.
Magazinele specializate create vor servi și ca centre de depozitare a vinurilor pentru unitățile comerciale mai mici care vor folicita la necesitate cantitatea necesară de produs.
Pentru o răspîndire mai eficientă a vinurilor în cadrul fiecărei regiuni se propune formarea unei rețele ale forței de vînzare, care vor avea sediul în fiecare magazin nou creat al vinăriei.
În fiecare grupă se propune un număr de 5-14 persoane. Care va avea următoarea scructură organizatorică :
Fig. 3.2.2. Structura organizatorică a forței de vînzare Sursa : Elaborat de autor.
În esență distribuția cuprinde următoarele etape: planificarea, implementarea și controlul fluxurilor fizice de materiale și produse finite, de la punctele de proveniență ale acestora (producători) la punctele de utilizare (consumatori), astfel ca în final să se obțină satisfacerea cerințele clienților și obținerea unui profit bun.
Distribuți are drept scop crearea unor lanțuri de livrare, adică fluxuri cu valoare adăugată de la furnizori către utilizatorii finali.
Fig. 3.2.3 Sursa : Elaborat de autor
Fig. 3.2.4 Tituri de Canale de distribuție Sursa : Elaborat de autor
Obiectivele principale ale forțelor de vînzare vor fi următoarele :
livrarea comenzilor maxime;
asigurarea livrării la timp;
asigurarea livrării fără daune;
asigurarea costurilor scăzute.
Pentru a asigura o eficiență maximă a unui sistem de transport vom lua în considerație următoarele elemente cu care lucrăm:
Vehicule de livrare – vehicule folosite pentru livrarea produselor către clienți;
Program – lista vehiculelor, punctele de livrare, țintele termenelor;
Rute – cea mai scurtă cale planificată dintr-un punct în altul;
Calculare și recompensare – instrumente pentru a controla performanțele transporturilor și de a motiva conducătorii auto să muncească mai eficient.
Iar pentru pentru a avea un sistem de livrare cît mai eficient trebuie să deținem vehicule pentru livrare bune și suficiente, în care sunt achiziționate conform nevoilor de pe piață.
Echipa de vînzări avea atît obiective cantitative, cît și calitative :
Obiectivele cantitative, care se mai numesc și cele pe termen scurt :
Creșterea profitabilității din contul determinării specifice a volumului vînzărilor
Obținerea și menținerea cotei de piață
Obiective calitative, care se mai numesc și cele pe termen lung
Cooperarea cu clienții
Realizare integrală a vînzărilor
Pentru atingerea acestor obiective, compania va opta pentru recrutarea și formarea unei forțe de vînzare efective, iar următoare figură ne arată abilitățile unui vînzător bun:
Fig. 3.2.5 Cunoștințele unui bun Vînzător Sursa: Comănescu B., Accelera SA
Vinăria își exportă vinurile în peste 25 de țări, inclusiv: Rusia, Belarus, Kazahstan, România, Cehia, Polonia, Germania, Ucraina, Slovacia, Țările Baltice, SUA, Canada, Japonia, Coreea de Sud și altele. Ca exportator al Vinăriei Purcare, este firma Bostavan SRL (parte din Bostavan Wineries Group).
Din cauza embargoului impus de către Federația Rusă, Vinăria a fost nevoită să caute noi piețe de desfacere. Una din noile pieți cucerite cu succes, este piața Norvegiei.
Pentru ași mări exportul, se propune încheierea contractelor cu distribuitori naționali, care vor promova produsele companiei pe piața Chinei, care este o piață foarte atractivă pentru produsele de vinificației.
În tările cu în care turismul este dezvoltat sau are o tendință de dezvoltare cum ar fi : Grecia, Japoinia, Dubai, Germania, Turcia, Bulgaria ș.a.
Sarcina departamentului de logistică este de a coordona activitățile efectuate de furnizori, agenți de achiziție, specialiști în marketing membrii canalelor de distribuție și clienți. Un alt motiv de atracția ar țările înalt dezvoltate industrial.
Distribuția are ca componente două mari categorii de activități: transportul și depozitarea. La momentul dat aș acorda atenție la costul total implicat de realizarea distribuției fizice, cost care, în unele cazuri se poate ridica la 30%-40% din costul produsului. Diminuarea costurilor implicate de activitatea de distribuție va permite întreprinderii să practice prețuri de vânzare mai mici sau să obțină marje mai mari ale profiturilor.
În viziunea lui Philip Kotler, principalele elemente ale costului total aferent distribuției sunt: transportul (37%), stocarea (22%), depozitarea (21%), prelucrarea comenzilor, serviciile oferite clienților și administrarea distribuției (20%).
Distribuția nu este doar un cost, ea este și o metodă eficientă în cadrul marketingului concurențial. Întărirea poziției pe o anumită piață, fidelizarea clienților actuali cît și încîntarea unor noi clieți se poare realiza, prin intermediul distribuției, doar dacă are loc o îmbunătățire continuă a ambelor activități specifice: transportul și depozitarea-stocarea.
Pentru reducerea costului de distribuție, activitatea de transport necesetită o perfecționare și anume diminuarea cheltuielilor. Ca modalitate de executare a acestei acțiuni ar fi transportarea vinurilor în cadrul sistemului internațional prin intermediul portului Giurgiulești.
Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG) are statut de port international pînă în anul 2030. Datorită amplasării sale pe Dunărea de Jos și cu o adâncime ale apei de până la 7m, PILG este capabil să primească atât nave fluviale, cât și nave maritime.
Foloserea unui container cu capacitatea de 64 mii de sticle va costa 1700 dolari, ceea ce presupune micșorarea costului per sticlă, adică 0,37 de dolari. Însă această economisirea are un dezavantaj major, durata de livrare este mult mai mare.
În incinta teritoriul Republicii Moldova distribuitorul este ICS "Uni – Laman Shipping Agency" SRL Moldova, mun. Chișinău, str. Mt. Banulescu Bodoni 45.
Bazându-ne pe metodologia modelării matematice propusă în literatura de specialitate (Беляев Ю.А. Дефицит, рынок и управление запасами: М., 1991, из-во УДН, 1991, Зермати П. Практика управления товарными запасами. Сокр. перевод с фран. – М. Экономика, 1982., Уваров С.А. Логистика: общая концепция, теория, практика. – СПб: « ИНВЕСТ-НП». 1996. – 232 с., Харисова Л.М. Логистическое моделирование процесса сбыта готовой продукции. Автореферат дисс… канд. эконом, наук. СПб: СПбУЭФ. 1996. К -18 с., Экономико-математические методы и модели для руководителя В (Г.В.Абдулов и др.) – М., Экономика, 1984.), se analiza trei variante de modele aplicative: modele deterministe, stohastice si verbale.
Modelele deterministe se folosește în interiorul serviciilor de distribuție ale întreprinderii.
Modelele stohastice permit atragerea atenției și asupra factorilor externi ai întreprinderii.
Modelele verbale se realizează in baza sistematizării experienței în organizarea distribuției ca sistem logistic complex.
Luînd în considerație cît de repede s-a dezvoltat transportul aerian în ultimii ani, ca punct atractiv servește compania "Air Moldova", căreia la momentul dat îi revine circa 50% din fluxul aerian de pasageri, înregistrat pe piața moldovenească.
Aeroportul de bază al companiei este Aeroportul Internațional Chișinău, de unde "Air Moldova" operează zboruri regulate spre 23 destinații: Atena, Barcelona, Bologna, București, Verona, Kiev, Larnaca, Lisabona, Londra, Madrid, Milano, Moscova, Nijnevartovsk, Paris, Roma, Sankt-Petersburg, Istanbul, Frankfurt, Veneția, plus cursele sezoniere – Antalya, Dublin, Soci și Surgut. Compania oferă două clase de deservire – Econom și Business.
Astfel, colaborînd cu această companie va beneficia de comenzi regulare, cît și de o promovare activă în rîndul pasagerilor ce beneficiază de serviciile avia la compania dată.
În așa fel, ne propunem să pătrundem cu produsele noastre pe tot teritoriul Republicii Moldova, plus și majorarea cotei de piața în țările deja care se afla în lista celor cu care colaborăm, cît și cucerirea noilor piețe utilizînd diferite strategii de distribuție.
3.3
Politica de produs este cea mai importanta componentă a mix-ului de marketing, pilonul întregii activități de marketing, ea se constituie ca un ansamblu de strategii și tactici vizînd consolidarea poziției întreprinderii pe piață, un proces economic complex de raportare a acesteia la cerințele pieței. Activitățile componente ale politicii de produs pot fi grupate astfel:
Cercetarea produsului-analizează calitatea produselor aflate în fabricație sau în vînzare, învechirea economic(ciclu de viață a produsului), circulația produselor, evaluarea acestora, utilizarea și consumul lor;
Activitatea de inovație-este introducerea în fabricație a unor produse noi, descoperirea de noi materii prime și noi tehnologii;
Activitatea de modelare a produsului-are în vedere conceperea și realizarea sub formă de prototip a tuturor elementelor component ale viitorului produs începînd cu material primă și continuînd cu tehnologia de fabricație;
Asigurarea legală a produsului-reglamentările legate care protejează produsul, o protecție a produselor în țară dar și a produselor importate;
Atitudinea față de produsul vechi.
Asigurarea legală constă în totalitatea acțiunilor pe carea le întreprinde compania pentru a-și proteja produsele sale contra falsificării, drept un mod de protejare servește marca.
Marca comercială a întreprinderii reprezintă un semn distinctive folosit de unitățile de producție pentru a-l ajuta pe consummator să deosebească produsele, lucrările, serviciile lor de cele identice sau similar ale altor unități din țară sau străinătate.
O componentă substanțială în planificarea produsului nou este ambalarea, care include: ambalajul, eticheta, intercalarea.
Ambalajul poate fi confecționat din carton, celofan, sticlă, aliminiu, hîrtie ș.a. El depinde de produsul ambalat. Ambalajul poate fi: primar(sticla pentru vin); secundar (împachetarea sticlei de vin într-o cutie de carton); pentru transportarea produsului-ambalaj special pentru a-l proteja în procesul de trasportare spre consumator.
Eticheta include denumirea de întreprindere a produsului, simbolul acesteia, materialele de reclamă, codul produsului și instrucțiunile de utilizare a produsului.
Intercalarea instrucțiuni detailiate cu privire la utilizarea corectă a produsului care pot aduce daună dacă nu este respectat regimul de folosire a acestora.
În viziunea informației prezentate, putem concluziona că cunoașterea acesteia va contribui la ridicarea nivelului politicii de produs în cadrul întreprinderii “Vinăria Purcari” și la soluționarea eficientă a problemelor ce apar în vederea satisfacerii necesităților consumatorilor, în relațiile de piață contemporane.
Ca obiectiv al politicii de promovare ar fi conferirea unei mai mari puteri branului Vinăria Purcari, cucerirea unui număr mai mare de consumatori și fidelizarea consumatorilor efectivi.
Ca o primă medotă de promovare ar fi panourile publicitare, deoarece este una dint ethnicile de promovare care deja ne oferă un segment de piață sortat și anume conducătorii auto care se cuprind între intervalul de vîrstă 18 – 60 ani.
Amplasarea panourilor publicitare se va face în trei zone ale Chișinăului și anume:
1. zona viaductului în apropiera centrului comercial MallMoldova;
2. zona cercului care unește bulevardul Ștefan cel Mare și strada Ion Creangă și Calea Ieșilor;
3. zona de intersecție a străzilor Calea Orheilor cu Calea Moșilor (zona Metro 1).
Acesre zone au fost selectate , deoarece în aceste zone zilnic circul[ un num[r mare de potentiali si efectivi cosumatori.Perioada de pregătire și lansare a panourilor publiciatare va începe cu luna iulie 2015. Luna iulie va fi predestinată însăși elaborării panourilor, iar deja din luna august și finisînd cu luna decembrie 2015 panourile vor fi prezente în acele trei zone numite mai sus. Imaginea de pe panou va reprezenta însăși Conacul Purcari și va reda măreția acestuia, iar ca slogan va fi utilizată următoarea frază: “Tradiție, calitate și respect toate într-un singur buchet”. (anexa nr.3).
O altă metodă de prmovare care poate fi utilizată de Vinăria Purcari ar fi publicitatea radio, deoarece este una din metodele mai ieftine decît alte metode mass-media, plus ar fi și ca o metodă complementară de promovare, care va dubla efectul panourilor stradale, în special pentru conducătorii auto.
O metodă foarte atractivă de promovare ar fi publicitatea pe aerostat, baloanele cu aer reprezintă o nișă inovativă și stabilă pe piața publicitară. Balonul publicitar are o înălțime de 25 m și un diametru de 18 m, am putea compara dimensiunile acestuia cu o clădire de șapte etaje în înălțime. Aceste mărimi impresionante ne oferă un spațiu publicitar mai mult de o sută de metri pătrați. Deplasarea balonului în zbor este aproape stabilă, ceea ce permite ca mesajul întreprinderii să fie observat chiar și la mari înălțimi. }ntreprinderea va folosi metoda de elaborare a propriilor aerostate, ea presupune o durată de desfășurare de 7 luni, teritoriul desfășurării – pe întreg teritoriul Republicii Moldova, iar numărul de zboruri este de mai multe de 15. Perioada de începere a campaniei publicitare cu balonul cu aer cald ar fi luna iunie 2015 și apoi din august 2015 balonului să efectuieze însăși zborurile.
O altă metodă de promovare sunt panourile rotative care pot fi utilizate în magazinul de specialitate cît și în alte magazine de distribuție. Panoul rotativ va fi în formă de o sticlă de vin Purcari, iar dimensiunea acesteea va fi de 50 cm, va fi realizată din material gonflabil, iar în interior va fi un dispozitiv care fiind coectat la curentul electric va efectua mișcări rotative.
Iată cîteva metode de promovare pe care Vinăria Purcari trebuie să le mențină fiindcă vor aduce un plus de cîștiguri afacerii:
Reclamele pe pixuri
Reclamele pe agende
Reclamele pe pahare
Reclame pee magneți de frigider
Reclame pe automobile
O altă compoentă a mixului de marketing, ce necesită unele măsuri de perfecționare, ar fi politica de preț a întreprinderii. Astfel prețul este cea mai flexibilă variabilă a mixului de marketing, el poate fi modificat și adaptat rapid, spre deosebire de celelalte componente a mixului de marketing, iar unrăspuns din partea pieții asupra unor modificări ale politicii de preț sunt imediate. Pentru ca politica de preț să aducă întreprinderii doar beneficii ea trebuie să fie coreltă cu viziunea de perspectivă asupra evoluției pieții. Plitica de preț se află într-o strînsă legătătură cu strategia pieții selectată de către întreprinder la fel se află într-o legătură de corelare și dependență cu celelate compente ale mixului de marketing. Î.M. “Vinăria Purcari” deținînd un preț de lider, ar trebui să coreleze politica de preț cu următoarele strategii:
Orientarea după costuri – una dintre cele mai raționale strategii, ca obiectiv principal are acoperirea în întregime costurile suportate și să permit obținerea unui profit;
Orientarea după cerere – în acest caz prețurile vor fi utilizate ca un instrument ce va echilibra cererea și ofertă. Ca punct de plecare pentru această strategie ar fi se stabilește acel nivel al prețurilor care poate fi acceptat și suportat de către consumatori;
Orientarea după concurență – odată cu creșterea concurenții este imposibil de neobservat nivelul prețurilor concurenților, astfel analizînd nivelul concurenților se poate ajunge la o concluzie asupra nivelul prețurilor pentru întreprindere.
O situație perfectă ar fi cea în care se vor combina toate cele trei orientări astfel ca pe piață să propună un nivel al prețurilor justificat. Actualmente dacă întreprinderea a stabilit o strategie de preț înalt, s-ar putea de zis că au stabilit un preț de marcă, deci Vinăria Purcari ar trebui să întrețină toate măsurile ce ar menține și înbunătăți marca acestea. Astfel ca să existe o cerelație justă dintre brandul Vinăria Purcari și prețul pe care îl propune pieții.
Veronica Bula, Igor Barcari “ Logistica : teorie și aplicații “
Жуков Ю.В. Легкая промышленность стран сотрудничества в 1995г. кожевенно- обувная промышленность, 1996, № 3.
Definițions Committee of the American Marketing Asociation “1948 Report”, The Journal of Marketing, October, 1948
Cursul de marketing. ASE București, 1986.
Holowaty, Stephan. – Marketing: curs introductiv. Oradlea, 1995.
Malcómete Petre. – Marketing. Iași, 1993
Kotler Philip. – Principles of Marketing. Fifth edition Prentice-Gary Artstrong- Hall International Editons.
Olaru Adrian – Marketing, Galați, 1996.
Cojocaru Gheorghe – Logistica: trecut, prezent și viitor. – Revista “Sisteme logistice”, nr. 1-2. București, 1992.
Malcómete Petre. – Marketing. Iași, 1993
Kotler Philip. – Principles of Marketing. Fifth edition Prentice-Gary Artstrong- Hall International Editons.
Gherasim Toader, – Marketing-mix. Iași, 1996 Maxim Emil I Maxim Emil
Grigoroiu Eugen, – Marketing. Timișoara, 1996 Florian Pavel
Логистика. Учебное пособие. Под ред. Б.А. Аникина , М., 1998
Kearney A.T. – Logistics Productivity: the Competitive Edge in Europe. Chicago, 1994
Kotler, Ph. – „Managementul marketingului”, Editura Teora, București, 1997
Drucker Peter. Management: Tasks, responsabilités, practices. – New-York: Harper & Row, 1973.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Transportul_%C3%AEn_Republica_Moldova#cite_note-stat2014-1
Planu sectorial de marketing în exporturi pentru sectorul vinicol (PSME). Andrei Timuș, Ludmila Pascal. Chișinău, Moldova 2009.
http://en.wikipedia.org/wiki/Horeca
Legea Republicii Moldova “Cu privire la vânzarea de mărfuri “ nr.l34-XIII din 3 iunie 194. — Culegere de acte normative privind reglementarea activității comerciale pe teritoriul Republicii Moldova. Chișinău, 1996, pag.24-34.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Activitatea Economico Finaciare a I.m. Vinaria Purcari (ID: 134988)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.