Activitatea Economică a Societătii cu Răspundere Limitată “skynet”

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

CATEDRA “DREPT PUBLIC”

C.Z.U:347.73:334.72(478)(043)

VERDEȘ DORINA

ACTIVITATEA ECONOMICĂ A SOCIETĂȚII COMERCIALE "SKYNET" S.R.L.

ÎN CADRUL COMERȚULUI EXTERIOR

TEZA DE MASTER

Domeniul general de studii: Drept

Domeniul de formare profesională: Drept

Programul de masterat: Drept Financiar Fiscal

Conducător științific: Sîrghi Viorel, lector universitar, magistru

Autor: Admis la susținere

Șef catedră:

Conf.univ. Armeanic Alexandru

“____”_______________20___

Chișinău – 2016

Cuprins 3

Declarația privind propria răspundere 4

Introducere 5

I. Prezentarea generală a Societății Comerciale „SKYNET” S.R.L. 8

1.1. Istoricul, cadrul legislativ și amplasarea S.C. “SKYNET” S.R.L. 8

1.2. Descrierea generală a întreprinderii. 9

1.3. Relațiile externe ale S.C. “SKYNET” S.R.L. 18

II. Activitatea de baza a S.C. “SKYNET” S.R.L. în cadrul comerțului exterior 23

2.1. Activitatea de baza – comerțul cu ridicata 23

2.2. Modalitățile de livrare și distribuție a produselor S.C. “SKYNET” S.R.L. 43

2.3. Riscurile în transportul internațional de mărfuri 47

III. Reglementarea juridică a procedurii de perfectare a actelor vamale 56

Statutul Brokerului Vamal în nume propriu 56

Procedura de perfectare a actelor vamale la operațiunile de vămuire efectuate 57

Procedurile simplificate de vămuire 77

Metodele de determinare a valorii in vama 79

Concluzii și recomandări 83

Bibliografie 85

Adnotare (în română) 88

Adnotare (în engleză) 89

Anexe 90

Declarația privind propria răspundere

Subsemnata, Verdeș Dorina, absolventă a Academiei de Studii Economice din Moldova, specializarea Drept Financiar Fiscal declar pe propria răspundere că teza de master pe tema: "Activitatea economică a Societății cu Răspundere Limitată “SKYNET” în cadrul comerțului exterior" a fost elaborată de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau din străinătate.

De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt indicate cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:

– fragmentele de text sunt reproduse întocmai și sunt scrise în ghilimele, deținând referința precisă a sursei;

– redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conține referința precisă;

– rezumarea ideilor altor autori conține referința precisă a originalului.

Verdeș Dorina

13.05.2016

Introducere

Actualitatea temei investigate. Lucrarea dată a fost realizată în baza analizei activității economice a S. C. “SKYNET” S.R.L. Activitatea de bază fiind importul dar și distribuirea produselor de aprovizionare a industriei alimentare către rețelele de comercianți, depozite, restaurante dar și multe alte puncte de desfacere a mărfurilor și prestării de servicii. Datorită relațiilor de parteneriat a contractelor de exclusivitate pe care le deține dar și a pieței interne de desfacere mult prea mici, “SKYNET” S.R.L. ocupa o poziție bine determinata pe piața Republica Moldova.

Diversitatea sortimentului de mărfuri importate de către întreprindere atrage după sine antrenarea S.C. “SKYNET” S.R.L. în relații comerciale cu agenți economici amplasați în diferite zone geografice ale globului. Din această cauză, activitatea întreprinderii trebuie să se conformeze atât legislației și standardelor naționale cât celor internaționale sau a statelor cu care sunt întreținute relațiile comerciale externe. Prin urmare analiza activității economice a S.C. ”SKYNET” S.R.L. în cadrul comerțului exterior, servește pentru identificarea problemelor de ordin economic și legislativ cu care se confruntă întreprinderea în cadrul operațiunilor externe de comerț și propunerea unor modificări legislative și procedurale în domeniul vamal, în scopul obținerii posibilităților de mărire a pieței de desfacere a produselor și creștere a vânzărilor.

Gradul de cercetare a temei. Interesul sporit față de elucidarea problemelor care stau în calea avansării “SKYNET” S.R.L. spre o poziție mai favorabilă în cadrul comerțului extern și măsurile necesare pentru îmbunătățirea relațiilor economice internaționale la întreprindere, au stat la baza determinării gradului înalt de cercetare a temei.

Diverse probleme economico-financiare au fost analizate și soluționate datorită cercetărilor mai multor savanți-economiști din diferite țări printre care: D. Muller, D. Marshall, J. Argenti, A. Smith; din spațiul exsovietic: N. Kondratiev, V. Kovaliov, E. Korotcova, R. Popov, A. Cerneavskii; din România: I. Anghel, M. Niculescu, C. Bărbulescu, A. Gheorghiu. Precum și autohtoni printre care: G. Ulian, N. Băncilă, I. Enicov, N. Botnari, M. Cojocaru, V. Balanuță ș.a., ale căror lucrări științifice și metodologice au avut printre subiectele de cercetare gestiunea activității întreprinderilor, investigațiile științifice fiind desfășurate în cadrul centrelor de cercetare științifică al Academiei de Studii Economice din Moldova, Universității de Stat din Moldova, Ministerului de Economie. Cercetările și studiile realizate de către autorii menționați mai sus prezintă o valoare deosebită atât în plan teoretic, cât și practic. Studierea unui șir de lucrări științifice, metodologice, practice și a legislației în vigoare a Republicii Moldova, a permis formularea propriilor poziții și opinii referitoare la problematica abordată în teză, precum elaborarea unor recomandări practice privind îmbunătățirea activității în cadrul comerțului exterior a întreprinderilor autohtone.

Scopul și sarcinile investigației. În conformitate cu actualitatea și gradul de cercetare a temei, scopul formulat urmează să fie atins prin realizarea următoarelor sarcini:

Argumentarea rolului și funcțiilor analizei activității economice a “SKYNET” SRL în cadrul comerțului exterior în condițiile actuale a economiei de piață;

Descrierea activității în cadrul comerțului exterior;

Aprecierea stării financiare a “SKYNET” S.R.L.

Identificarea unor soluții viabile pentru îmbunătățirea activității întreprinderii.

Baza metodologică a cercetării științifice. Drept bază teoretico-metodologică în realizarea lucrării au servit cursurile de analiză economic-financiară și cele de analiză a relațiilor economice externe a întreprinderilor din Uniunea Europeană și a statelor CSI; legislația vamală a Republicii Moldova referitoare la importul de mărfuri; legislația cu privire la înregistrarea și activitatea agenților economici în Republica Moldova; convențiile internaționale în domeniul transportului și activității vamale la care tara noastră se asociază.

În realizarea cercetării au fost utilizate următoarele principii fundamentale: principiul științific, care presupune expunerea evenimentelor și fenomenelor din punct de vedere teoretico-explicativ, așa cum se întâmplă în realitate și principiul obiectivității, care presupune expunerea materialului ținîndu-se cont de realitățile obiective ce caracterizează activitatea comercială a unei întreprinderi în cadrul economiei de piață.

Originalitatea științifică a lucrării. Caracterul inovator al lucrării este determinat de faptul că este axat pe problematica agenților economici din Republica Moldova care se confruntă cu probleme similare în activitatea externă. Tema respectivă nu a constituit un obiect de studiu special până în prezent la “SKYNET’ S.R.L. Din aceste considere s-a încercat elaborarea unei analize complexe. Concluziile formulate în rezultatul cercetării permit ilustrarea unei imagini clare în ce privește problemele întâlnite de agentul economic atât din momentul începerii activității în plan extern cât și după consolidarea pozițiilor printre liderii segmentului de piață, cum și este cazul companiei “SKYNET” S.R.L.

Volumul și structura tezei. Scopul și sarcinile cercetării au prefigurat structura lucrării, care constă din introducere, trei capitole, concluzii și recomandări, lista surselor bibliografice utilizate din 57 denumiri, adnotare în limba română și engleză. Conținutul lucrării este expus pe 118 pagini și include 3 tabele și 19 anexe.

În Introducere se argumentează actualitatea temei de investigare, sunt definite scopurile și sarcinile cercetării, este menționată importanța practică a lucrării.

În Capitolul I “Prezentarea generală a Societății Comerciale “SKYNET” S.R.L.” reflectă informații referitoare la caracteristica generală a S. C.”SKYNET” S.R.L., analiza economico-financiară a acesteia, analiza mediului intern și extern al întreprinderii, precum și contribuția în cadrul comerțului exterior a întreprinderii sus-menționate.

Capitolul II “Activitatea de baza a S.C. “SKYNET” S.R.L. în cadrul comerțului exterior” sunt cercetate aspectele teoretice ale activității de baza a companiei și in special comerțul cu ridicata; sunt relatate relațiile deținute de SKYNET cu cei mai principali parteneri externi, sunt descrise modalitățile de livrare și distribuție a produselor S.C. “SKYNET” S.R.L. pe piața locală și cea externă;

În Capitolul III “Reglementarea juridică a procedurii de perfectare a actelor vamale” este prezentat Statutul Brokerului Vamal în nume propriu; procedura de perfectare a actelor vamale la operațiunile de vămuire efectuate; de asemenea sunt analizate procedurile simplificate de vămuire de care “SKYNET” S.R.L. beneficiază.

În compartimentul Concluzii și recomandări ale tezei sunt reflectate concluzii asupra cercetărilor efectuate și recomandările aferente, care ar conduce la soluționarea multor probleme economice și juridice în funcționarea întreprinderilor din Republica Moldova, în cadrul dezvoltării comerțului exterior.

I. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII

COMERCIALE „SKYNET” S.R.L.

1.1. Istoricul, cadrul legislativ și amplasarea S.C. “SKYNET” S.R.L.

SKYNET SRL este o companie dinamica, specializata in deosebi pe import și distribuție de materii prime pentru industria alimentara și prestare de servicii. Resursele tehnologice, informatice, logistice, manageriale și profesionale garantează soliditatea relațiilor de afaceri dintre compania SKYNET și clienții săi. Principiile care stau la baza activității sunt:

îndeplinirea cerințelor de calitate cele mai înalte ale clienților,

eficiența în îndeplinirea acestor cerințe,

atașamentul pe termen lung față de partenerii de afaceri.

Istoria companiei SKYNET SRL începe in anul 2002. Aceasta inițial se ocupa de prestarea serviciilor de deservire tehnică, comercializarea mașinilor și furniturilor de birou, întreținerea și repararea mașinilor de birou și a tehnicii de calcul. În anul 2007 întreprinderea a fost cumpărată de către Alexeeva Nina și adaptata la noile direcții de desfășurare a activității. Compania a fost constituită sub forma unei societăți de tip deschis, astfel actele și normele juridice ce reglementează activitatea întreprinderii sunt:

1. Legea privind societățile pe acțiuni nr. 1134-XIII din 02.04.1997;

2. Legislația vamală a Republicii Moldova;

3. Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845-XII din 03.01.92;

Conform Extrasului din Registrul de Stat (anexa nr. 1) al persoanelor juridice putem observa ca pe parcursul a 13 ani de activitate, SKYNET SRL a trecut prin momente de metamorfoza, ca in anul 2015, societatea sa dețină un nou statut de societate nou create, capitalul social constituind 5400 lei. Administratorul companiei devine Dna Pentelei Veronica, asociatul unic cu un aport de 100% fiind Alexeeva Nina. La obiectele principale de activitate ale companiei SKYNET se adaugă:

comerțul cu ridicata a băuturilor alcoolice și altor băuturi;

prestarea serviciilor de publicitate;

comerțul cu ridicata al altor produse alimentare;

comerțul cu amănuntul al articolelor și aparatelor electrice de uz casnic și aparatelor radio;

comerțul cu ridicata aparatelor electrice de uz casnic și aparatelor radio;

reparația de articole și aparate electrice de uz casnic.

În anul curent, SKYNET SRL activează într-un pas ritmic în domeniul aprovizionării pieței Republicii Moldova cu produse de înaltă calitate și prestarea serviciilor de arendă, servicii de publicitate și servicii de deservire tehnică. Cele mai profitabile activități desfășurate de către SKYNET SRL in vederea obținerii profitului sunt următoarele:

Activitatea de comerț;

Prestarea serviciilor de publicitate;

Prestarea serviciilor de arenda.

SKYNET SRL este amplasată pe un teritoriu de 3400 metri pătrați, într-o zonă liniștită la periferiile orașului Chișinău. Întreprinderea este situată pe strada Transnistria, ultima stradă la ieșirea din orașul Chișinău, ceia ce simplifica deplasarea camioanelor de mare tonaj și lipsa ambuteiajelor. Totodată, aceasta zona, treptat, se transforma într-o zona industriala. Amplasarea în nemijlocita vecinătate a furnizorilor de materie prima facilitează activitatea companiei, care este orientată spre satisfacerea cerințelor și așteptărilor consumatorilor de mărfuri, de cea mai înaltă calitate.

1.2. Descrierea generală a întreprinderii.

1.2.1. Structura organizațională a întreprinderii

Organele de conducere conform statutului (anexa nr. 2) companiei SKYNET SRL sunt:

Adunarea generala a asociaților,

Directorul,

Comisia de cenzori sau cenzorul.

De competenta exclusiva a adunării generale este: modificarea Statutului, diminuarea capitalului social, aprobarea raportului și bilanțului anual, repartizarea beneficiului, alegerea și revocarea directorului și a cenzorului, aprobarea modului de remunerare a angajaților, aprobarea contractelor, organizarea și lichidarea societății, s.a.

Organul de conducere sau directorul este persoana instituită pentru a conduce activitatea societății. Directorul organizează activitatea societății, organizează tinerea evidentei contabile, angajează și eliberează din funcție personalul, încheie tranzacții in numele societății, are dreptul sa acționeze fără procura in numele societății cu condiția sa respecte condițiile statului și sa acționeze in favoarea societății și intru obținerea avantajului, prezinta adunării generale bilanțul și restul rapoartelor cu privire la situația financiara a întreprinderii, s.a.

Cenzorul are dreptul sa efectueze controlul asupra societății din inițiativă proprie, sa ceara orice tip de informație de care are nevoie de la funcționarii societății inclusive material și explicații personale, sa participe la ședințele organizate. Obligațiile cenzorului sunt de a verifica darea de seama și bilanțul anual al societății, sa nu divulge secretele comerciale privind activitatea societății, sa solicite organizarea extraordinara a adunării in caz ca interesele societății sunt in pericol sau au fost descoperite încălcări grave comise de funcționarii întreprinderii.

Persoana care participa la constituirea persoanei juridice (membru, fondator, asociat) dobândește prin participare anumite drepturi și obligațiuni. Drepturile nepatrimoniale de care beneficiază asociatul sunt:

Dreptul de a participa la ședințe și la conducerea activității societății in modul stabilit de statut și legislație;

Dreptul de vot;

Dreptul sa beneficieze de informația referitoare la activitatea societății, inclusive sa se familiarizeze cu datele decontărilor contabile și dările de seama, alte documente;

Dreptul de control asupra activității desfășurate,

Din drepturile patrimoniale:

Dreptul asupra unei părți din beneficiu, proporțional cu aportul depus;

Dreptul de a cesiona participațiunea;

Dreptul asupra unei părți din active in caz de lichidare

Dreptul de proprietate asupra bunurilor.

Obligații. Cea mai importanta obligație a fondatorului persoanei juridice este aceia de a contribui la formarea patrimoniului prin aporturi, contribuții, cotizații, taxe, activități de personal. Executarea acestei obligații este reglementata prin lege ( Codul Civil art.112-114) sau prin statut:

Sa verse capital social in mărime stabilita și in termenele propuse;

Sa comunice imediat despre schimbarea domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii.

Conducerea întreprinderii este amplasată în municipiului Chișinău. Compania dispune de 11 angajați. Cifra de afaceri a companiei în anul 2015 a depășit 39 milioane de lei. Pe parcursul anilor 2012 – 2015, compania a investit a cate 4 – 8 milioane de lei anual în dezvoltarea întreprinderii și anume a modernizării și adaptării complexului frigorific. Acest lucru contribuie la creșterea numărului de arendași și a calității serviciilor prestate.

1.2.2. Segmentul de piață a serviciilor prestate

Din cele expuse mai sus, compania SKYNET SRL este orientata spre 3 piețe principale:

Prestarea serviciilor de arenda;

Prestarea serviciilor de publicitate;

Import și distribuție de mărfuri;

Servicii de arenda.

Compania SKYNET SRL prestează servicii de arenda persoanelor fizice și juridice a spatiilor ne locative la cele mai adecvate preturi și condiții de păstrare. Patrimoniul acestuia presupune obiectele contractelor de arenda. Societatea oferă servicii de calitate înaltă și fiecare client este tratat individual in dependent de nevoile și necesitățile primare. Așa dar, din activele companiei SKYNET SRL destinate prestării serviciilor de arenda fac parte:

Spatii pentru oficii 100 mp, sec Centru, str. Stefan cel Mare și Sfânt;

Spatii pentru oficii 460 mp, sec. Râșcani, str. Olga Vrabie;

Spatii pentru oficii 380 mp, sec Ciocana, str. Transnistria;

Camere frigorifice 140 mp – 260 mp, sec Ciocana, str. Transnistria;

Depozite uscate 140 mp – 200 mp, sec. Ciocana, str. Transnistria;

In acest segment de piața al Republicii Moldova, SKYNET SRL ocupa un loc stabil și se bucura de succes.

Servicii de publicitate.

Compania SKYNET, pe lângă activitatea sa de baza dezvolta și o activitate de dezvoltare și promovare. Aceasta prestează servicii de publicitatea companiei Food Planet Restaurant`s SRL, promovând brandul și ofertele rețelelor de restaurante McDonald`s în baza autorizațiilor (anexa nr. 3) obținute.

Obiectul contractului îl constituie prestarea de către compania SKYNET in favoarea Beneficiarului a serviciilor de publicitate, in vederea promovării produselor/serviciilor acestuia, conform opțiunii sale prin:

publicitate exterioara (outdoor);

publicitate in mijloace media/ publicitate internet, etc.,

consultanta aferenta serviciilor de publicitate (alegerea mijlocului de publicitate adecvat, creație și producție, alegerea mărcii, sloganului, întocmirea planului de marketing, etc.), in schimbul prețului achitat de către Beneficiar către Prestator.

Publicitatea exterioara este recunoscuta pe plan global ca fiind una dintre cele mai creative tipuri de comunicare. Succesul unei campanii de publicitate exterioara depinde in mare măsura de caracterul succint și de lizibilitatea mesajului publicitar, deoarece durata potențiala de expunere este foarte scurta, de câteva secunde, sau milisecunde in contextul publicității vizuale.

SKYNET SRL executa campanii de publicitate exterioare asigurând un portofoliu variat într-un număr mare de suporturi publicitare, cu acoperire națională.
Panourile publicității exterioare sunt instalate in orașe sau la intrările in orașe, pe zone strategice ale drumurilor naționale, intersecții și străzi. Publicitatea outdoor oferă prin intermediul acestor formate diversificate de panotaje outdoor, beneficii pe care alte mijloace de promovare nu le pot oferi:

fixare a mesajului prin expunerea îndelungată,

atenție largă din partea publicului țintă,

costuri de expunere reduse in comparație cu alte medii,

impact sporit datorita dimensiunii mesajului publicitar.

Toate aceste beneficii sporesc eficienta pentru campaniile publicitare ce vizează creșterea notorietății produselor și brandului McDonald`s.

Pentru a face posibila prestarea serviciilor de publicitate, SKYNET SRL dispune de peste 40 de panouri stradale. Acestea cuprind o gama variata de tipuri de panouri, montate cu preponderenta la sol: backlite, billboard, city lights, direcționale rutiere, city lighturi tridimensionale etc. Formatele acestei categorii pornesc de la aproximativ 2 m² pana la 18 m².

Compania SKYNET deține următoarele modele de panouri stradale:

light boxuri bilaterale, (Grigore Vieru, 10) ;

console separate bilaterale, (intersecția străzii Bănulescu Bodoni și a bulevardului. Stefan cel Mare și Sfânt);

panouri verticale, (Calea Orheiului, 69);

panouri orizontale, (str. Tudor Vladimirescu);

light boxuri tridimensionale, (str. Alecu Russo, 1,) s.a.

1.2.3. Gama sortimentală din activitatea de import a companiei SKYNET SRL.

Compania SKYNET SRL, importa și comercializează un sortiment mare de mărfuri. Ea iese pe piața de desfacere cu o gama foarte diversa de mărfuri precum:

cafea;

legume proaspete, salate și amestecuri de salate;

grăsimi culinare;

cartofi pre prăjiți tăiați congelați;

produse de patiserie și panificație

produse lactate;

fructe și legume.

Mai jos voi prezenta câteva din sortimentul larg al categoriilor de mărfuri:

Cafea boabe, 1 kg

Segafredo Italia Intermezzo;

Segafredo Italia Emozioni;

Segafredo Italia Espresso Casa;

Café de Paris Intense 100% Robusta;

Café de Paris Selectione 30% Arabica, 70% Robusta;

Café de Paris Gourmet 50% Arabica, 50% Robusta;

Café de Paris Gastronome 70% Arabica, 30% Robusta;

Café de Paris Grand Arome 100 Arabica; s.a.

Legume proaspete, salate și amestecuri de saltate:

salata Big Mac – 1 000 gr.;

salata Big Tasty – 500 gr.;

salata Premium Mix – 720 gr.;

castraveți, ceapa, roșii, roșii cherry – 500 gr.;

salata Pikans Mix – 100 gr.;

salata Fantasia del Orto – 150 gr.

Salata Mexico Mix – 150 gr.,

Salata MONO ( nespălata) Rucola – 100 gr.;

Salata MONO (nespălata) Valeriana – 100 gr.;

Salata MONO (nespălata) Baby Spinach – 100 gr.;

Salata MONO (nespălata) Baby Batavia – 100 gr.; s.a.

Grăsimi culinare

McSortening McD;

Flurin FlexiFry;

Grăsimi special pentru prăjit Vegafry;

Ulei rafinat de floarea soarelui îmbuteliat Sunny Gold;

Ulei de nuca de cocos rafinat și hidrogenat;

Ulei rafinat și hidrogenat de sâmburi de palmier și fracțiunile acestuia;

Ulei de soia rafinat;

Grăsimi inter esterificate special;

Ulei de cacao lauric înlocuitor de unt "Super Cioocolate Special";

Cartofi preplătiți tăiați și congelați:

Cartofi pre prăjiți Valley Farm 6×6 – 2.5 kg;

Cartofi pre prăjiți Valley Farm 9×9 3×8 – 2.5 kg

Cartofi pre prăjiți Caterpack 6×6 – 2.5 kg

Cartofi pre prăjiți Caterpack 3×8– 2.5 kg

Cartofi pre prăjiți Crincle – 2.5 kg;

Cartofi pre prăjiți Pomme Noissetes – 2.5 kg;

Cartofi pre prăjiți American Style – 2.5 kg;

Produse de patiserie și panificație:

Briose cu coacăză;

Briose cu stafide;

Briose cu cacao;

Gogoase Berliner;

Gogoase glazurate;

Gogoase cu ciocolata;

Ștrudel cu vișină;

Ștrudel cu mar;

Croissant cu ciocolată;

Croissant cu măr și scorțișoară;

Baghete Bavaria pentru hot-dog;

Baghete franceze pentru hot-dog;

Pâine integral cu susan;

Pâine integral cu floarea soarelui;

Pâine integral cu graham;

Pâine integral din tarata;

Aluat foitaj cu drojdie și fără drojdie, ș.a.

1.2.4. Sistemele de securitate S.C. “SKYNET” S.R.L

Sistemul de control al accesului

Cu acest sistem este organizat accesul în clădirea administrativă, organizarea și evidența orelor de lucru ale angajaților dar și lista persoanelor străine care arendează și/sau pătrunde cu acordul serviciului de paza pe teritoriul întreprinderii.

Primul sistem de acest tip a fost instalat în primăvara anului 2013, acel sistem era compus doar din turniket iar evenimentele erau salvate pe calculator, în 2014 au fost efectuate modificări asupra sistemului, sau adăugat terminale de acces sub forma unor lacăte electromagnetice la ușile încăperilor de păstrare și depozitare a mărfurilor pentru angajații de la depozite.

În prezent sistemul include două controlere ce monitorizează și memorează evenimentele sistemului, ulterior aceste date sunt stocate cu ajutorul aplicației prin TCP (Transmission Control Protocol). Primul controler răspunde de turniket-ul montat la intrarea centrală a clădirii administrative cu ajutorul căruia este efectuată evidența orelor de muncă ale angajaților. Celălalt controler este situat la intrarea pe rampa și securizează cele 10 depozite și camera frigorifice:

Fiecare angajat, odată cu intrarea la depozite, primește o cartelă de plastic de la serviciul de paza. Informația, datele personale, compania angajatoare inclusiv perioada de aflare la depozit, sunt introduse de către serviciul de paza în baza de date a sistemului. Fiecare depozit și camera frigorifica are acces independent la încăperile/ușile din cadrul complexului frigorific conform regulamentului intern aprobat de către directorul S. C. “SKYNET” S.R.L.

Sistemul de supraveghere video

Sistemul de supraveghere video are un rol nu mai puțin important în cadrul sistemului de securitate S. C. “SKYNET” S.R.L. Având in vedere creșterea continua a surselor de pericol și creșterea pierderilor, supravegherea video este un mijloc extrem de valoros in vederea îmbunătățirii securității clădirilor, mărfurilor, patrimoniului companiei dar și soluționare a problemelor.

Pentru prima dată, sistemul de supraveghere video a fost instalat în toamna anului 2013 și include un server video și 5 camere analogice. În vara anului 2014 sistemul a fost modificat prin adăugarea a 12 camere video. Ultima modificare a sistemului a fost făcută în primăvara anului 2015. Sistemul de supraveghere video este compus din:

Camere fixe (PTZ – Pan-Tilt-Zoom);

Camerele colore și monocrome;

Camere zi, noapte dar și “all in one”

Sistemele de supraveghere video lucrează in permanenta pentru securitatea companiei: 24 de ore pe zi, 7 zile in săptămâna fără a fi necesar de stat in permanenta in fata unui monitor. De îndată ce apare un incident, sistemul de supraveghere expediază un semnal de alarmare către locația predefinita, către telefonul mobil al directorului comercial și către cel al Șefului de depozit.

1.2.4. Studiul privind relațiile întreprinderii cu mediul său extern

Ca agent economic orientat către un profil de activitate bazat importul de mărfuri, comercializarea și distribuirea acestora și prestarea serviciilor, S. C. SKYNET SRL acționează în condiții concrete oferite de mediul său extern.

Mediul extern al întreprinderii este un ansamblu de factori eterogeni de natură: economică, socială, politică, tehnico-științifică, juridică, geografică, demografică ce acționează pe plan național și internațional influențând relațiile de piață și performanțele întreprinderii, după cum urmează mai jos:

1. factorii economici: S.C. “SKYNET” S.R.L. este un mare importator de mărfuri cu titlu exclusive din exteriorul Republicii Moldova. Întreprinderea din total marfa importa – 3% pe piața Federației Ruse, 57% din Romania, 10% din Ucraina, 5% din Franța, 5% din Germania, 7% din Spania și 10% din Polonia. In total SKYNET SRL importa din 9 tari.

Pe parcursul ultimilor trei ani cifra de afaceri a companiei a înregistrat o perioadă de avânt ca urmare a diversificării gamei de produse importate dar totodată întâmpina și dificultăți in activitatea desfășurata de întreprindere. Dintre dificultății majore cu care se confruntă întreprinderea sunt impozitele exagerate, concurența neloială și rata dobânzii stabilită pentru acordarea creditelor bancare.

2. factorii tehnici și tehnologici: baza tehnică a întreprinderii este una combinată.

Caracteristicile tehnice ale depozitelor uscate și a camerelor frigorifice permit păstrarea a tuturor tipurilor de marfa alimentara și nealimentara.

Utilajul este nou, de model Bitzer produs in Germania dat in exploatare in anul 2013. Complexul frigorific este format din 10 depozite și camera frigorifice. Fiecare camera dispune de un contor separate de evidenta a consumului de energie electrica. Temperaturile in camera pot fi setate de la -25 C pana la +18 C in dependent de tipul de marfa depozitat.

Procesul de depozitare și desfacere a mărfurilor este controlat conform cerințelor tehnologice și documentației de funcționare sanitar-igienice.

3. factorii socio-culturali: în vederea îmbunătățirii activității societății se analizează structura de personal cu scopul realizării uneia mai flexibile, cu un potențial mai ridicat, capabil de adaptare la condițiile noi apărute în funcționarea economiei de piață. În acest scop, întreprinderea dezvoltă activități pentru evaluarea personalului, promovarea personalului, selecția personalului, vizând creșterea gradului de responsabilitate al personalului. Acestora li se adaugă îmbunătățirea activității prin organizarea de promoții, având în vedere și sărbătorile religioase și națională. S.C. “SKYNET” S.R.L. este una din companiile care se implică activ în viața socială, având o preocupare active pentru satisfacerea cerințelor clienților. Corectitudinea in relațiile cu partenerii și fata de beneficiarii finali cat și tendința spre perfecțiune și eficientizare reprezintă valorile societății SKYNET S.R.L.

4. factorii politici: întrucât întreprinderea desfășoară activități de import, aceasta trebuie să ia în considerație politica statelor cu care mențin legături de afaceri, cât și de prevederile organizațiilor internaționale care reglementează acest tip de activitate.

5. factorii mediului natural: întreprinderea este localizată într-o zonă pitorească la periferiile orașului Chișinău, pe o suprafață de 3400 metri pătrați. Din total suprafața, 380 metri pătrați sunt amenajate ca spațiu de recreație și zona de odihna. Drumurile sunt asfaltate, o zona verde lipsita de animale rozătoare ce constituie un avantaj financiar și sanitar. Compania este situate într-o zona in plina dezvoltare industriala, ceia ce reprezintă un avantaj pentru companie, întrucât este situată într-o arie cu potențial economic ridicat. Responsabilitatea fata de mediul înconjurător reprezintă una dintre valorilor societății.

1.3. Relațiile externe ale S.C. SKYNET SRL

1. clienții: segmentele de aprovizionare de către compania SKYNET sunt in extindere continua. La momentul actual cei mai mulți dintre consumatori optează pentru produse naturale, ceea ce permite lărgirea pieței de desfacere către consumatorii finali. Clienții companiei SKYNET se divid in 3 grupuri după profilul de activitate:

Clienții principali in distribuția de mărfuri importate:

S.C. “El Passo” SRL (cafea, grăsimi vegetale, salate proaspete și amestecuri de salate, ș.a) (anexa nr. 4)

S.C. “Alga Plus” SRL (cafea) (anexa nr. 5)

Food Planet Restaurants SRL (grăsimi vegetale, cartofi congelați, legume proaspete, s.a.)

S.C. “Liga Fructelor’ SRL (fructe proaspete);

S.C. “TSV-Exim” SRL (fructe proaspete);

S.C. “Nalda-Prim” SRL (cârnăciori afumați congelați);

Clientul principal și unic in activitatea de prestare a serviciilor de publicitate este compania “Food Planet Restaurants” SRL

Clienții Principali in activitatea de prestare a serviciilor de arenda:

IM 47th Parallel SRL (servicii de arendă a spațiului frigorific și evidenta a mărfii depozitate);

Fidesco SRL (servicii de arendă a spațiului frigorific și evidenta a mărfii depozitate);

Vistarcom SRL (servicii de arendă a spațiului frigorific și evidenta a mărfii depozitate);

Bemol Retail SRL (servicii de arendă a spațiului frigorific și evidenta a mărfii depozitate);

Food Planet Restaurants SRL (servicii de arendă a spațiului frigorific și arenda oficii);

Persoana fizica EDIN BEGOVIC (servicii de arendă a spatiilor pentru oficii);

Persoana fizica IULIANA GODZIN, compania SANDALINI (servicii de arendă a spatiilor oficii) (anexa nr. 6)

Imcomvil Grup SRL (servicii de arendă a spațiului frigorific și evidenta a mărfii depozitate);

Liga Fructelor SRL (servicii de arendă a spațiului frigorific și evidenta a mărfii depozitate);

Betty Ice SRL (servicii de arenda a spațiului frigorific și evidenta a mărfii depozitate);

Magic Food SRL (servicii de arenda a spațiului frigorific și evidenta a mărfii depozitate);

Vitarai SRL (servicii de arenda a spațiului frigorific și evidenta a mărfii depozitate);

Berlic Prim SRL (servicii de arenda a spațiului frigorific și evidenta a mărfii depozitate);

Sanagro SRL (servicii de arenda a spațiului frigorific și evidenta a mărfii depozitate);

Alga Plus SRL (servicii de arenda a spațiului frigorific și evidenta a mărfii depozitate);

De Silva International SRL (servicii de arenda a spațiului frigorific și arenda oficiilor)

Garanție Management Prim SRL (servicii de arenda a spațiului frigorific și arenda oficiilor)

S. C. Prodistribution SRL (servicii de arenda a spațiului frigorific și arenda oficiilor)

2. Furnizorii: Produsele companiei sunt importate din mai mult de 10 tari dintre care; Romania, Federația Rusa, Spania, Polonia, Germania, Franța, Italia, Ucraina. Principalii furnizori ai companiei se împart pe grupe de produse furnizate companiei, după cum urmează:

furnizorii principali de mărfuri:

Eisberg SRL, Romania (legume, salate proaspete și amestecuri de salate);

Segafredo Zanetti, Franța (cafea naturala prăjită in boabe);

McCain Z.o.o., Polonia (cartofi tăiați congelați pre prăjiți);

Hermanos Blasco Caceres S.L., Spania, Altura, Castelon (fructe proaspete);

Sergiu Leontiev, Spania, Altura, Castelon (fructe proaspete);

Export – Import Orange Fruit S.L.U, Spania (fructe proaspete);

Interfresh Export S.L.U., Spania, Almaria (fructe proaspete);

Candy Freshfruits S.L., Spania, Valencia (fructe proaspete);

KOLOS LTD, Ucraina (produse de patiserie și panificație);

OOO Premier Food SRL, Ucraina (cârnăciori afumați și semiafumați congelați);

Schaerdinger, Germania (lapte și produse lactate);

Cargill, Rusia, Tula, Efremov (grăsimi vegetale culinare);

Walter Rau, Germania, Neuss (grăsimi special pentru utilizare in friteuze);

furnizorii de energie și servicii:

Î.C.S. GRAND TORG SRL și MIDGARD TERRA SRL (energie electrică);

Î.M. APĂ CANAL CHISINAU (servicii de aprovizionare cu apa potabila și canalizare);

Moldtelecom (servicii telefonie fixă);

Orange (servicii internet și telefonie mobilă).

Moldecell (servicii internet și telefonie mobilă).

Regia Autosalubritate (servicii de salubrizare);

MoldovaGaz (servicii de aprovizionare cu gaz);

Profilaxie – Stovbun (servicii sanitare și de deratizare)

furnizorii de materiale auxiliare:

“Oficiu Service” SRL (mateiale de birotica);

“Iteh-Pro” SRL (materiale necesare pentru serviciile de reparare a tehnicii de calcul);

Relațiile cu furnizorii sunt întreținute în principal de departamentul aprovizionare prin căutarea furnizorilor, contractarea acestora, negocieri și menținerea relațiilor de bună colaborare, dar și de departamentul financiar unde se verifică corectitudinea facturărilor, termenii de achitare, plată la scadențe, respectarea clauzelor contractuale.

3. Instituțiile bancare: întreprinderea efectuează plăti, transferuri, remunerarea angajaților prin intermediul băncilor, relații fiind stabilite cu B.C. Moldova Agroindbank S.A. dar și la B.C. Mobiasbanca – Groupe Societe Generale S.A. In B.C. Moldova Agroindbank S.A, compania deține conturi in RON, valuta națională a României și EUR. In B.C. Mobiasbanca – Groupe Societe Generale S.A., SKYNET deține conturi in RON, EUR și DOL care face posibila transferurile către toți furnizorii de marfa importata. In dependenta de cursul afișat dar și negocierile efectuate cu reprezentanții băncilor, transferul se efectuează de la banca care oferă cel mai avantajos curs valutar.

4. Mass-media: S. C. SKYNET SRL urmărește redactarea de articole în diverse ziare și reviste de afaceri în care să fie reflectate performanțele dobândite in cadrul întreprinderii. În ceea ce privește promovarea produselor, organizația folosește ca metode de publicitate: afișe, , bannere, publicitate electronica.

5. Instituțiile statului: organizația conlucrează cu mai multe instituții ale statului in direcția serviciilor de publicitate prestate dar și in direcția serviciilor de arenda și activitate de import, însă cele mai importante rămân a fi:

Primăria municipiului Chișinău, (prestarea serviciilor de publicitate exterioara);

Direcția generala arhitectura, urbanism și relații funciare, (prestarea serviciilor de publicitate);

Comisariatul general de politie al municipiului Chișinău (prestarea serviciilor de publicitate);

Întreprinderea municipala “Regia transport electric Chișinău” (prestarea serviciilor de publicitate);

Întreprinderea municipal “Rețele electrice de iluminare LUMTEH” (prestarea serviciilor de publicitate);

Asociația de gospodărire a spatiilor verzi, (prestarea serviciilor de publicitate;

Direcția generala transport public și cai de comunicație, (prestarea serviciilor de publicitate);

Preturile de sectoare, (prestarea serviciilor de publicitate);

Centru național de terminologie a institutului de Filologie al municipiului Chișinău, (prestarea serviciilor de publicitate);

Centrul Sănătate Publica (activitatea de import);

Agenția Naționala de Siguranța a Alimentelor (prestarea serviciilor de arenda a spatiilor pentru depozit dar și in activitatea de import);

Organismul de certificare a producției de conserve și a producției agricole CONSERVSTANDRT (activitatea de import și comercializare a mărfurilor )

6. Întreprinderile concurente: S.C. “SKYNET” SRL este un importator de talie înaltă în Republica Moldova, cu toate acestea există întreprinderi care desfășoară același tip de activitate. Printre acestea se numără:

1. SRL “Agavi-Com”. Pellini Caffe S.p.A. este o companie pe acțiuni având ca obiect principal de activitate importul, prăjirea și ambalarea cafelei. Pellini și-a început activitatea în anul 1922 la Verona, Italia. Începând cu 2010, activează și în Republica Moldova prin unicul importator SRL “Agavi-Com” – distribuitor oficial. Întregul sistem de producere este complet automatizat, de la stocarea materiei prime până la produsul final.

Astăzi Pellini este unul dintre cei mai buni producători de cafea din Italia. În ciuda faptului că mulți producători de cafea produc în cantități mari, Pellini produce cantități limitate de cafea, astfel producția nu se extinde, ceea ce permite menținerea calității înalte a produsului. Accentul este pus pe calitate. Cafeaua italiană Pellini este cunoscută în mai mult de 30 de țări ale lumii. Cafeaua Pellini reflectă statutul special de oameni, care aleg cel mai bun pentru ei însuși.

2. SRL “Aliment-Ulei”. Este o companie concurenta in segmentul grăsimilor vegetale. Compania “Aliment-Ulei” SRL este una dintre cei mai mari producători de uleiuri vegetale din Republica Moldova. Produselor lor au o cerere mare pe piața din Republica Moldova, Romania și tarile CSI. Calitatea produselor livrate este garantata de o utilizare combinata a tehnologiilor avansate și a metodelor vechi tradiționale, pentru producerea de ulei de floarea soarelui, ulei din miez de nuci, dovleac, semințe de struguri, germeni de porumb, fructe de cătina alba și lavas armenesc subțire. Produsele acestora au certificate de conformitate și autorizație de utilizare a SNC din Republica Moldova.

“Aliment-Ulei” garantează calitate înaltă, folosind cele mai bune soiuri de semințe, preț competitive – criteriile de baza care determina direcția de activitate a companiei. Toata atenția companiei și concentrează pe acoperirea necesitaților consumatorului.

Uleiurile vegetale folosite cel mai frecvent sunt din: floarea soarelui, porumb, nuci, dovleac, strugure și cătina alba și in. Proprietățile utilele uleiurilor vegetale sunt in conținutul ridicat de acizi grași poli nesaturați, fosfatide, tocoferoli și alte elemente biologice active. Uleiurile vegetale nu conțin deloc colesterol.

3. Compania CRIO SISTEM SRL a început activitatea în anul 2009 și în scurt timp a câștigat o reputație impecabilă pe piață. Direcția principală a companiei este vânzare componentelor frigorifice și componentelor ale sistemelor de aer condiționat, vânzare a instrumentelor specializate precum și oferirea spre arenda a depozitelor și camerelor frigorifice. Promovând produsele sale pe piață, compania tinde să facă achiziția, reparația, diagnosticul și lucrările de profilaxie a instalațiilor frigorifice cât mai accesibile și de o calitate impecabilă.

Depozitare frigorifică. Se oferă spre arenda, depozite frigorifice pentru păstrarea alimentelor refrigerate sau congelate, de exemplu – medicamente, păstrare a vinului, produse cosmetice, produse de igiena, fructe și legume. Grosimea panoului de izolație tip sandwich pentru astfel de camere sunt selectate în intervalul de la 60 mm la 100 mm. Condiții de temperatură în acest tip de celule sunt menținute în intervalul de la 14 ° C până la – 25 ° C, în funcție de tipul de produs depozitat.

Camere frigorifice pentru răcire și congelare sunt proiectate pentru răcire și congelare de carne, pește, o varietate de produse semi-fabricate, precum: găluște, hot-doguri, fructe și legume, etc. Astfel de aparate funcționează în mod obișnuit într-un mod ciclic cu o încărcare periodică și descărcarea mărfurilor. Grosimea panoului de izolație tip sandwich pentru astfel de camere sunt setate în intervalul de la 80mm la 120 mm. Condițiile de temperatură se stabilesc în funcție de tipul de produse și tehnologiile selectate de congelare, menținută în intervalul de la – 25 ° C până la – 40 ° C. Timpul de răcire și produsul îngheață in aceste celule este de la 3 la 24 de ore.

II Activitatea de baza a Societății Comerciale SKYNET S.R.L. în cadrul comerțului exterior.

2.1. Activitatea de baza – comerțul cu ridicata

Activitatea de baza a companiei SKYNET, este activitatea de comerț. Aceasta prezinta activitatea de întreprinzător inițiată în baza raporturilor stabilite în domeniul comercializării mărfurilor produse, prelucrate sau procurate, precum și în domeniul executării diverselor lucrări și prestării serviciilor aferente vânzării mărfurilor, având ca scop satisfacerea intereselor economice private și asigurarea unei surse de venit.

Pentru desfășurarea activităților de comerț, comercianții trebuie:
    a) să aibă o pregătire profesională în domeniu;
    b) să fie înregistrați conform legislației în vigoare;
    c) să obțină autorizația de funcționare a unității comerciale;
    d) să obțină licența corespunzătoare în cazul practicării unei activități supuse licențierii conform legislației în vigoare.

2.1.1. Caracteristica comerțului cu ridicata

Forma activității de comerț desfășurata de SKYNET este comerțul cu ridicata. Intru desfășurarea activității, dispune de depozite și camera frigorifice unde se organizează păstrarea și prelucrarea produselor, completează stocurile de marfă, asigură suportul informațional, prestează servicii de transport, oferă și alte servicii aferente comerțului. În conceptul de distribuție a mărfurilor, comerțul cu ridicata include toate activitățile implicate în vânzarea de bunuri sau servicii către cei care le cumpără pentru a le revinde sau pentru a le folosi în scopuri comerciale.

Comerțul cu ridicata are menirea de a oferi servicii și siguranță partenerilor de afaceri, antrenați în circulația mărfurilor și de asigura sistemul de facilități pentru realizarea unui înalt grad de profitabilitate pentru toți agenții presupuși de un circuit comercial care să cuprindă producătorul, comerciantul cu ridicata, comerciantul cu amănuntul și utilizatorul sau consumatorul final.

Comerțul cu ridicata reprezintă un stadiu al circulației mărfurilor, în cadrul căruia au loc operațiuni de vânzare-cumpărare a mărfurilor în scopul revânzării ulterioare. În consecință, conținutul activității de comerț cu ridicata constă în achiziționarea de mărfuri în partizi mari și desfacerea acestora în partizi mici, dar asortate, către comerțul cu amănuntul și, în unele cazuri, către unități care cumpără diferitele produse în vederea prelucrării lor ulterioare.

Ținând seama de locul pe care comerțul cu ridicata îl ocupă în procesul mișcării mărfurilor, activitatea ce se desfășoară în cadrul acestei verigi prezintă câteva trăsături specifice, între care, mai importante, apar:

Actele de vânzare-cumpărare au loc între întreprinderi economice, spre deosebire de activitatea ce se desfășoară în cadrul comerțului cu amănuntul, unde cumpărătorul mărfurilor este, nemijlocit, consumatorul sau reprezentantul acestuia, în cadrul activității de comerț cu ridicata atât cumpărătorul, cât și vânzătorul mărfurilor sunt întreprinderi sau diferite organizații economice, sociale sau din administrația publică;

În cadrul activității de comerț cu ridicata, atât cumpărările, cât și vânzările de mărfuri se realizează în partizi mari;

Activitatea de comerț cu ridicata nu încheie circuitul economic al mărfurilor, ci mijlocește doar legătura dintre producție și veriga comercială cu amănuntul; mărfurile nu se vând deci de către întreprinderile cu ridicata direct consumatorilor, activitatea tradițională a comercianților cu ridicata fiind cea de intermediari între producători și comercianții cu amănuntul.

Pentru a reda întreaga imagine a activității de comerț cu ridicata, la cele prezentate mai trebuie adăugat faptul că, interpunând-se în drumul mărfurilor de la producție la consum, veriga comercială cu ridicata generează o serie de imobilizări de fonduri, cheltuieli materiale și bănești necesare întreținerii rețelei de depozite, plății personalului etc. De asemenea, se subliniază faptul că, trecând prin veriga comercială cu ridicata, mărfurile rămân o perioadă de timp mai îndelungată în sfera circulației, având astfel o viteză de circulație mai lentă, ceea ce influențează atât relațiile economice din cadrul pieței bunurilor și serviciilor, cât și relațiile financiar- bancare de pe piața capitalurilor.

Purtând amprenta activității pe care o desfășoară, întreprinderile ce acționează în cadrul verigii comerțului cu ridicata se caracterizează și ele printr-o serie de trăsături distincte, trăsături care le situează în sfera intereselor agenților economici din cadrul tuturor celor patru componente ale pieței – piața mărfurilor și serviciilor, piața forței de muncă, piața capitalurilor și piața schimburilor monetare.

O primă caracteristică a întreprinderilor de comerț cu ridicata se referă la faptul că acestea trebuie să fie firme cu o mare acoperire financiară. Ținând seama că întregul volum de tranzacții comerciale se referă la partizi mari de mărfuri, iar eșalonarea comenzilor are în vedere și perioadele afectate de sezonalitate, când o parte din mărfurile ce formează obiectul tranzacțiilor trebuie stocate un timp mai îndelungat, intermediarul cu ridicata trebuie să dispună atât de fonduri proprii, cât și de capacitatea de a contracta credite bancare pe termene mai mari, prin care să acopere plățile către producție și multiplele cheltuieli de depozitare și stocare.

O a doua caracteristică are în vedere specializarea activității de comerț cu ridicata pe familii de produse. Specializarea respectivă este generată de natura produselor care formează obiectul tranzacțiilor realizate de întreprinderi, știut fiind că orice familie de produse ridică probleme specifice de stocaj, depozitare și conservare a valorilor de întrebuințare.

A treia caracteristică este dată de faptul că întreprinderile de comerț cu ridicata intervin atât în cadrul fluxului produselor realizate de producătorii indigeni, cât și de cei externi. În condițiile în care producătorul este situat într-o altă țară, întreprinzătorul cu ridicata poate deveni importator direct, sub aspectul achiziționării mărfurilor necesare aprovizionării comerțului cu amănuntul. Într-o asemenea ipostază, el intră în relații comerciale cu agenți economici de pe piața bunurilor și serviciilor din cadrul terțelor piețe externe, cât și cu agenții economici care acționează în cadrul pieței schimburilor monetare. Aceasta, întrucât pentru realizarea diferitelor tranzacții comerciale cu parteneri străini, se utilizează valută sau alte instrumente de plată specifice schimburilor respective.

În sfârșit, o ultimă caracteristică se referă la existența unor servicii comerciale bine puse la punct și încadrate cu personal de înaltă calificare. Întra-adevăr, dată fiind importanța comenzilor, grosiștii nu-și pot permite să greșească asupra cantităților, calității sau a serviciilor anexe furnizate de către producători. Pe de altă parte, produsele de înaltă tehnicitate, cum sunt cele electronice, informatice etc., reclamă specialiști cu o calificare deosebită. De asemenea, fracționarea partizilor, sortarea și asortarea mărfurilor, precum și aprovizionarea comerțului cu amănuntul necesită multă forță de muncă calificată în compartimentele de ambalare a mărfurilor, de condiționare și de expediere către detailiști. Pentru toate acestea, este nevoie ca, în cadrul serviciilor comerciale, să existe o puternică forță de vânzare și o anumită rețea de reprezentanți, capabile a argumenta la fel de bine pe toate fronturile: tehnic, comercial și financiar.

2.1.2. Rolul economic al comerțului cu ridicata

Ținând seama de faptul că, prin interpunerea sa în drumul mărfurilor de la producție la consum, comerțul cu ridicata generează, așa cum s-a mai arătat, antrenează de fonduri, cheltuieli suplimentare și o încetinire a vitezei de circulație, este recomandabil ca, atunci când este posibil, să se procedeze la o trecere a mărfurilor de la producător direct în rețeaua comercială cu amănuntul, ocolindu-se astfel veriga cu ridicata. În frecvente cazuri, însă, o astfel de circulație este fie imposibilă, fie irațională din punct de vedere economic. Or, tocmai asemenea situații, care impun existența verigii cu ridicata ca intermediar în circulația mărfurilor, scot în evidență rolul economic al acestui stadiu al activității comerciale.

Dată fiind complexitatea relațiilor generate de intervenția comerțului cu ridicata în circuitul mărgurilor, rolul acestuia trebuie analizat pe ansamblul economiei, văzut atât în raport cu producătorii, cât și cu comerțul cu amănuntul.

În raport cu producătorii, sistemul de relații bazat pe prezența comerțului cu ridicata oferă o serie de avantaje care, pe ansamblul pieței, exercită influențe multiple, asigurând continuitatea activității comerciale, o mobilitate corespunzătoare în ceea ce privește orientarea mărfurilor în raport cu cererea, precum și asigurarea unei forțe de echilibru, fără oscilații puternice de la un sezon la altul sau de la o zonă la alta.

Datorită faptului că lansează și plătește comenzi care se referă la partizi mari de mărfuri, comerțul cu ridicata permite producătorilor, prin alimentarea constantă a fluxurilor financiare, să-și continue fără întrerupere activitatea, evitând-se astfel orice stagnare a producției, ce s-ar putea interpune între momentul realizării produselor și momentul asigurării vânzării acestora.

Stocând mari cantități de produse, comerțul cu ridicata asigură producătorilor multiple servicii logistice, eliberând-i astfel de sarcinile depozitării și condiționării mărfurilor, scutindu-i de cheltuielile materiale, financiare și cu forța de muncă generate de procesul de stocare, cât și de grijile permanente cu privire la asigurarea capacităților de stocare.

Comerțul cu ridicata își eșalonează comenzile în timp, pornind de la informațiile pe care le obține prin intermediul unităților cu amănuntul, cu privire la evoluția și oscilațiile consumului. O asemenea eșalonare a comenzilor, cât și previziunile pe care le elaborează cu privire la viitoarele evoluții ale consumului, contribuie, de asemenea, la regularizarea producției, evitarea rupturilor de stoc sau a unor suprasolicitări bruște ale producției.

Comerțul cu ridicata, ca mijloc de legătură între comerțul cu amănuntul și producători, permite acestora din urmă să aibă informații prețioase asupra modului în care le sunt primite produsele. Or, aceasta reprezintă o cale importantă de a se cunoaște baza motivațională a pieței.

Având interesul ca mărfurile producătorilor cu care colaborează să se vândă în permanență, comerțul cu ridicata participă activ la schimbarea vânzărilor respective, prospectând detailiștii, stabilind și realizând cataloage, documentații, punând, dacă este cazul, chiar proprii specialiști să realizeze cercetări de piață, pentru o mai bună cunoaștere a cerințelor pieței, o îmbunătățire a sistemelor de vânzare și chiar a unor produse.

Comerțul cu ridicata poate participa, de asemenea, la campaniile de promovare a vânzărilor alături de diferitele categorii de revânzători și, într-un mod general, la toate formele de acțiune capabile să ajute detailiștii și, deci, de a antrena consumatorul.

Fată de comerțul cu amănuntul, rolul economic al comerțului cu ridicata este dat de asemenea, de către o serie de beneficii care prezintă importanță atât pentru întreprinzătorii ce acționează în domeniul respectiv, cât și pentru circuitul economic general din cadrul pieței.

Astfel, comerțul cu ridicata joacă un rol foarte important în ceea ce privește informarea detailiștilor. Într-adevăr, în cazul unui comerț descentralizat, bazat pe mecanismul pieței, numai comercianții cu amănuntul din afara marilor aglomerații sunt slab informați sau total ignorați atât de către producătorii indigeni, cât, mai ales, de către cei străini, de pe terțele piețe externe. Or, prin cunoștințele sale, prin documentațiile realizate și prin diversele cataloage elaborate, grosiștii îi informează permanent și îi ajută în obținerea pârtiilor de mărfuri necesare.

Grosiștii care se aprovizionează vagonabil sau cu mijloace auto la întreaga capacitate fracționează respectivele partizi de mărfuri și livrează spre comerțul cu amănuntul, la unitățile apropiate, cantitățile exacte pe care acestea le pot stoca sau vinde într-o unitate de timp, corespunzător posibilităților financiare; un asemenea procedeu permite o armonizare rapidă în caz de nevoie.

Ca un corolar al capacității sale de stocaj, comerțul cu ridicata permite, în frecvente cazuri, detailiștilor să beneficieze de prețuri mai joase decât dacă s-ar aproviziona direct de la producător, ca urmare a sistemelor de remize care nu se acordă decât pentru achiziționarea unor cantități foarte mari.

Prin faptul că se pot adresa unui singur grosist și nu unei mulțimi de furnizori, comercianții cu amănuntul au și avantajul simplificării și ușurării muncii administrative generate de înlocuirea comenzilor, facturilor, recepțiilor, corespondenței diverse etc. Același fenomen generează și o reducere a cheltuielilor precum și o ușurare a muncii de asortare și îmbogățire a sortimentelor de mărfuri comercializate.

Pornind de la asemenea considerente, specialiștii evidențiază faptul potrivit căruia firmele de comerț cu ridicata sunt utilizate când reușesc să fie mai eficiente în următoarele direcții:

vânzarea și promovarea produselor, avândul-se în vedere că respectivii agenți, prin personalul calificat din sectorul vânzări, oferă producătorilor posibilități operaționale de a intra în relații comerciale cu un număr mare de mici întreprinzători cu cheltuieli substanțial mai reduse;

asigurarea sortimentelor necesare comercianților cu amănuntul, comercianții cu ridicata având capacitatea de a alege diferitele articole și de a realiza, prin alegerea făcută, sortimentele respective, fără alte investiții de efort din partea furnizorilor sau din partea clienților aprovizionați;

fragmentarea loturilor mari, atunci când loturile industriale impun, ca o condiție obligatorie în procesul de comercializare, segmentarea în loturi mai mici și pregătirea unor partizi comerciali pentru firmele aprovizionate;

depozitarea mărfurilor, când este vorba de fluxuri comerciale care presupun stocări temporare de mărfuri, depozitări și conservarea valorilor de întrebuințare, comercianților cu ridicata revenindu-le sarcina de a organiza asemenea procese cu costuri reduse, concomitent cu determinarea riscurilor implicate de depozitare, atât pentru furnizori, cât și pentru clienți;

finanțarea unor tranzacții, specificul activității impunând, în unele situații, ca întreprinzătorii din comerțul cu ridicata să fie capabili a oferi mărfurile pe credit clienților lor, iar, în alte cazuri, de a le comanda furnizorilor anticipat o serie de mărfuri, plătindu-și concomitent facturile;

informarea cu privire la conjunctura pieței, comercianții cu ridicata trebuind să ofere atât furnizorilor, cât și clienților informații referitoare la activitatea concurenților, la noile produse apărute pe piață, la evoluția prețurilor, precum și cu privire la o serie de alte aspecte din afara pieței, care au totuși un anumit impact asupra mecanismelor de piață;

servicii și consultanță de management, în această privință avândul-se în vedere, în special, comercianții cu amănuntul ce pot beneficia de sprijin în ceea ce privește pregătirea personalului, amenajarea magazinelor, gestiunea stocurilor, prezentarea mărfurilor precum și cu privire la preluarea și utilizarea anumitor tehnologii comerciale.

2.1.3. Relații comerciale cu partenerii externi

Diversitatea legăturilor cu partenerii externi, în cazul importurilor efectuate de S. C. “SKYNET” S.R.L., precum și celelalte acțiuni de cooperare, sunt reglementate prin contracte internaționale, menite să asigure certitudinea desfacerii producției și aprovizionarea tehnico-materială a întreprinderii. În contractul de vânzare-cumpărare internațional, pe lângă prevederile de bază, se vor stipula și unele nuanțe care, odată neglijate, pot afecta încrederea părților și succesul tranzacțiilor ulterioare.

În continuare, sunt descrise principalele condiții necesare de îndeplinit, în derularea tranzacțiilor internaționale.

Controlul mărfii cerut de importator. Prin contract, părțile pot conveni ca marfa, înainte de îmbarcare și de expediere să fie supusă controlului unui organ neutru, angajat de exportator sau de importator. Uneori, controlul este impus chiar de legislația din tara importatorului. Controlul vizează în principal: cantitatea, calitatea și prețul. Există pe plan național și internațional organe specializate cu controlul mărfurilor. Societatea de control, după inspecția fizică a mărfii, eliberează un certificat de control, care intră în setul de documente bancare și în cel care însoțește marfa. El indică faptul că marfa a fost controlată (în conformitate cu normele impuse la nivel de ramură, de către client, de către guvern sau de către cărăuș) înainte de a fi expediată, precum și rezultatele controlului. Certificatele de control sunt de regulă obținute de la o organizație neutră de testare (un organism guvernamental sau o organizație independentă). Ele conțin în principal următoarele informații:

detalii esențiale cu privire la marfa expediată;

data controlului;

metodologia de testare;

rezultatele controlului;

numele, semnătura și/sau ștampila ori sigiliul autorității de control.

Obținerea autorizațiilor pentru efectuarea exportului. În vederea derulării exportului, exportatorul trebuie să obțină unele autorizări, dintre care cel mai frecvent întâlnite sunt:

Licența de export este un document întocmit de un organism guvernamental care dă dreptul de a exporta o anumită cantitate de marfă într-o anumită țară. Dacă legislația din tara vânzătorului prevede obligativitatea licențierii exportului unei anumite mărfi, lipsa licenței provoacă imposibilitatea livrării mărfii respective, chiar dacă plata s-a efectuat deja. Obținerea licenței este în majoritatea cazurilor (cu excepția condiției de livrare Ex Works), de competenta vânzătorului. Licențele de export se eliberează de regulă, de Serviciile de autorizații financiare și comerciale, aparținând camerelor de comerț și industrie. Prin excepție, asemenea atribuțiuni pot fi încredințate și altor instituții.

Certificatul de origine este un document emis de un organism autorizat, cel mai adesea de către camerele de comerț și industrie din tara exportatorului. El servește cumpărătorului pentru obținerea unor facilități vamale sau de altă natură. Certificatul de origine asigură totodată, protejarea unor drepturi de proprietate intelectuală.

Lista mărfurilor este un document întocmit de expeditor, în care se specifică felul și cantitatea mărfurilor ce fac obiectul unui anumit transport. Adeseori, un exemplar al listei de mărfuri este trimis împreună cu marfa, iar un alt exemplar este trimis direct importatorului pentru a-l ajuta să verifice marfa atunci când o primește.

Lista mărfurilor este o versiune mai detaliată a facturii comerciale, dar nu conține informații referitoare la preț. În schimb, conține precizări cu privire la:

tipul fiecărui container;

dimensiunile și greutatea sa.

Facturarea mărfii este o operațiune de mare importanță în tranzacțiile comerciale internaționale. În esență, facturarea se referă la întocmirea facturii comerciale, numită și factură externă, precum și a altor tipuri de facturi, după caz (factură pro forma, factură vamală etc.). Cel mai important document este însă în mod indiscutabil, invoice-ul.

Invoice-ul (Factura externă) ( anexa nr. 7) este un înscris întocmit de exportator prin care se arată condițiile în care are loc vânzarea de bunuri și servicii. El cuprinde în detaliu mărfurile comercializate și condițiile de comercializare aferente acestora.

Invoice-ul conține două părți: antetul și conținutul. În antet, sunt precizate elementele de identificare a exportatorului și importatorului, precum și cele privind comanda sau contractul în baza căruia s-a efectuat livrarea. Conținutul cuprinde datele esențiale cu privire la marfă, condiții de livrare, preț, modalitate de plată, jurisdicție, reclamații etc.

Invoice-ul îndeplinește o serie de funcții, dintre care:

arată că marfa a fost vândută;

mijlocește transferul de proprietate de la vânzător la cumpărător;

servește la încasarea contravalorii mărfurilor (intră în setul de documente bancare, atât în cazul plății prin acreditiv documentar cât și al plății prin incasso documentar);

servește la îndeplinirea formalităților vamale.

Cantitatea mărfii se determină de regulă prin folosirea unităților de măsura în funcție de uzanțele cu privire la măsurile și greutățile de pe piața clientului.

În contract trebuie să se prevadă locul unde va fi determinată cantitatea și documentul care să ateste ce cantitate a expediat exportatorul.

La determinarea greutății unei mărfuri se tine seamă de caracteristicile tehnice care definesc greutatea totală fizică și greutatea substanței utile. Corespunzător uzanțelor internaționale, documentul de transport atestă cantitatea mărfii.

Calitatea mărfii se poate determina după următoarele metode:

 a) Determinarea calității pe baza vizionării mărfii:

clauza văzut și plăcut înseamnă ca la recepția mărfii a participat delegatul cumpărătorului declarând-se de acord cu calitatea, fără să fie nevoie de alte descrieri;

clauza după încărcare, cea ce presupune că încheierea contractului este condiționată de acceptarea calității de cumpărător sau de o unitate autorizată desemnată de acesta.

b) Determinarea calității "tel quel" constă în faptul că importatorul acceptă marfa așa cum este – metoda practică.

e) Determinarea calității prin mostre, vânzătorul pune la dispoziția cumpărătorului o mostra pe baza căreia acesta își dă consimțământul. Mostra poate fi o parte reprezentativă a mărfii, de dimensiuni mici, de obicei fără întrebuințări uzuale sau poate fi un exemplar complet. De obicei acest exemplar de mostră, se depune spre păstrare la camera de comerț, agenții de bursă, asociații de comercianți.

d) Determinarea calității mărfii pe baza de tipuri și denumiri uzuale, aceste denumiri pot fi definite de recomandările organizațiilor de standardizare.

f) Determinarea calității pe baza de degustare; se practică pentru băuturi alcoolice, produse alimentare.

g) Determinarea calității prin indicarea mărcii de fabrică. Marca de fabrică sau de comerț permite individualizarea, identificarea calitativă.

Prețul ambalajului, în contract se stipulează de regula prin una din următoarele clauze:

"neto" corespunzător căruia vânzătorul nu pretinde nimic pentru ambalaj, costul acestuia fiind cuprins în prețul mărfii;

"neto plus ambalajul", vânzătorul calculând separat costul ambalajului;

"bruto per neto" care arată ca și ambalajul va fi calculat la prețul unitar al mărfii.

Ambalajul și marcarea mărfii. Componenta importantă a strategiei comerciale cu deosebire în bunurile de consum, ambalajul trebuie să îndeplinească o serie de cerințe:

sa fie ușor, pentru a facilita manipularea și a nu încărca exclusiv costul transportului;

sa fie rezistent, pentru a proteja marfa;

sa fie estetic pentru a promova vânzarea.

În contractul de vânzare-cumpărare sunt necesare precizări în legătură cu faptul dacă ambalajul trece în proprietatea cumpărătorului, sau rămâne în cea a vânzătorului și doar se împrumută importatorului.

Marcarea ambalajului îndeplinește două funcții: – operativitatea manipulării în timpul transportului și protecția conținutului precum și cea de vânzător tăcut adică publicitate comercială.

Clauzele de condiții de calitate presupun îndeplinirea actelor care fac posibilă remiterea mărfurilor de la vânzător la cumpărător. Cumpărătorul este obligat să prezinte documente care atesta condițiile de calitate. Excepție fac cazurile când recepția o face beneficiarul, dar și atunci este necesară elaborarea de documente corespunzătoare.

Certificat de origine – (anexa nr. 8) document ce atestă originea mărfii cerut la importul acesteia pentru a specifica tara de proveniență și stabilirea regimului vamal. Certificatul de origine se emite de Camera de Comerț, în special la mărfurile exportate din țările în curs de dezvoltare spre cele dezvoltate.

Certificat de garanție – document eliberat de întreprinderea producătoare prin care confirmă calitatea, în conformitate cu prevederile contractului și se garantează cumpărătorului buna funcționare a produsului specificat în cadrul termenului strict precizat, sub semnătura conducătorului întreprinderii și a șefului de control. Certificatul de garanție dă dreptul cumpărătorului de a pretinde recondiționarea gratuită, sau după caz, înlocuirea produsului cu deficiențe de calitate generate de vicii aparente sau ascunse.

Tipuri și denumiri uzuale de calități de mărfuri sunt noțiuni folosite pentru determinarea mărfii ce fac obiectul contractului. El nu reprezintă o marfă reală ci o noțiune abstractă definita de o serie de caracteristici calitative. Tipurile calitative diferențiate: extra, cal. I-a, sau ABC. Calitatea mărfii din contract poate fi indicată prin folosirea unor denumiri consacrate.

Loc de predare a mărfurilor, punct unde are loc trecerea mărfii de la un participant la altul în operațiunea de comerț exterior.

Pe lângă stabilirea locului de livrare și a momentului în care odată cu trecerea mărfii de la vânzător la cumpărător, are loc și transferarea cheltuielilor și a riscurilor care le implică livrarea, deci până unde se întind obligațiile și riscurile vânzătorului.

Condițiile de livrare sunt reglementate în conformitate cu prevederile contractului, cu legile și a uzanțelor generale care se referă la condițiile de livrare și a plăților internaționale.

În concluzie, obligația vânzătorului constă în: livrarea mărfii în conformitate cu contractul, licențe, autorizații și formalități, contract de transport și asigurare, livrarea, transferul riscurilor, împărțirea costurilor, avizarea cumpărătorului, dovada livrării, documentul de transport sau mesajul electronic echivalent, verificare, marcarea, ambalarea și alte obligațiuni.

Obligațiile cumpărătorului: plata mărfii la prețul stabilit, licențe, autorizații, contract de transport, preluarea mărfurilor, transferul riscurilor, împărțirea costurilor, documente de transport, și mesaj electronic echivalent, inspectarea mărfurilor.

Din cele arătate până acum, rolul cumpărătorului este din ce în ce mai restrâns, atribuția acestuia crește numai în cazul când asigura mijloacele de transport necesare.

Daca însă cumpărătorul nu face la timp recepția mărfurilor puse la dispoziție de vânzător la data și locul stabilit, vânzătorul poate rezilia contractul sau efectuează auto recepția. în aceasta situație, vânzătorul trebuie să-l anunțe pe cumpărător că a asigurat marfa conform contractului la locul și data stabilită și ca a efectuat recepția în numele lui și să-i fixeze un termen rezonabil în care să facă o noua recepție a mărfurilor. Dacă recepția nu este făcută nici de această dată de către cumpărător, se consideră că cea efectuată de vânzător este corespunzătoare și legală și devine obligatorie pentru cumpărător.

Prin contract se pot prevedea și un supracontrol al mărfurilor care fac obiectul contractului, efectuat de un terț, organ specializat. Acest organ fiind obligat ca pe baza analizelor sau încercărilor să emită un buletin de analiză care să stea la baza unui certificat al calității.

Certificat F.C.T. document eliberat de o casă de expediție internațională care certifică preluarea mărfii de către aceasta în baza dispoziției irevocabile din partea producătorului de a expedia marfa destinatarului nominalizat în document sau de a o tine la dispoziția acestuia.

Cercetarea și analiza procedurii de servire a clientelei întreprinderii

S. C. “SKYNET” S.R.L. acordă interes deosebit cunoașterii și verificării satisfacerii de către produsele livrate a cerințelor specificate prin contracte, specificații tehnice și prospecte puse la dispoziția clienților. În acest sens se stabilesc și se mențin relații optime cu clienții firmei, prin care oferă informații suplimentare față de cele stipulate în contract, referitoare la calitatea produselor și la condițiile de utilizare. Întreprinderea încearcă în permanență să cunoască destinația pe care o dă clientul produsului, condițiile la care trebuie să răspundă produsul și cerințele modificate ale acestora.

Procedura de aprovizionare în cadrul întreprinderii

Activitatea oricărei întreprinderi necesită diferite categorii de resurse materiale, energetice și de echipamente tehnice. În cadrul întreprinderii S. C. “SKYNET” SRL activitatea de aprovizionare este coordonată de către specialistul în aprovizionare, care asigură calitatea de evidență a comenzilor în aprovizionare și nomenclatorul furnizorilor de materiale pentru producere, cât și asigurarea logisticii în aprovizionarea cu materiale.

Întreprinderea parcurge aceleași etape standard ale procesului de aprovizionare:

analiza ofertelor: fiecare ofertă primită este analizată de către specialiștii din logistică și coordonat cu alte departamente ale întreprinderii, în special departamentul financiar.

alegerea furnizorilor: în urma analizei ofertei sunt selectați furnizorii care îndeplinesc cerințele stabilite de către întreprindere. Selecția corectă a furnizorilor se efectuează în baza protocolului pentru evaluarea furnizorilor, acesta are forma standard, în care sunt indicate principalele criterii de selecție. Furnizorii cu care întreprinderea stabilește relații de afacere sunt înregistrați în „Registrul furnizorilor”.

acceptarea ofertelor: oferta este acceptată de conducerea întreprinderii în cazul în care există necesitatea aprovizionării cu resursele inexistente în stoc sau lipsa echipamentelor necesare pentru producere.

negocierile: în procesul negocierilor, specialistul în aprovizionare negociază condițiile contractului, în mod direct prețul, cantitatea de necesarul de aprovizionare, termenul și condițiile de livrare.

încheierea contractelor: rezultatul negocierilor finalizează cu încheierea contractului. Contractele încheiate trebuie să conțină în mod obligatoriu specificația mărfii.

procurare (achiziționare): prezintă procesul propriu-zis de cumpărare a mărfii indicate în contract și în specificație.

organizarea transportului: (anexa nr. 9) presupune stabilirea modului de livrare a mărfii: marfa va fi livrată prin intermediul transportului propriu al întreprinderii sau se va utiliza transportul furnizorului.

recepția și stocarea mărfii: recepția bunurilor este operația prin care se înregistrează marfa pe stoc: valoric și cantitativ. Crearea unei recepții presupune:

actualizarea stocurilor;

crearea documentelor contabile;

disponibilitatea mărfii.

Organizarea activității de transport

Parcul Auto al S.C. ”SKYNET” S.R.L. este constituit din:

2 unități de transport de categorie medie: autocamioane;

5 unități de autoturisme (pentru pasageri).

Distribuirea zilnică și utilizarea unităților de transport se face pe baza necesităților, cererilor de la fiecare departament sau secție în parte. Aceste cereri, care se prezintă sub forma unei comenzi pentru necesarul de unități de transport, sunt pregătite și semnate de către șeful secției logistică și aprovizionare, apoi aprobate de către directorul executiv sau directorul filialei. Prin urmare foile de parcurs sunt eliberate doar în baza comenzii de transport care la rândul ei este semnată de către director. Kilometrajul de pe foile de parcurs este indicat în conformitate cu datele de pe sistemul de monitorizare GPS. Foile de parcurs ale unităților de transport care nu sunt dotate cu echipamente GPS, sunt semnate de către persoana responsabilă de autovehicule sau de către client, apoi este confirmată de către conducere.

Depozitarea mărfurilor. Sistemul de gestiunea și control al stocurilor

Toate materialele achiziționate inclusiv și cele primite spre păstrare sunt depozitate la depozitul central de mărfuri și introduse în baza de date de către șeful de depozit conform facturii sau facturii fiscale. Graficul depozitarilor este organizat în doua schimburi, astfel fiecare schimb îndeplinește actul de primire – predare pentru a putea compara stocul inițial cu cel de la sfârșitul schimbului, procedura dată nu este cea mai reușită deoarece toți pașii se fac manual, din cauza numărului mare de mărfuri și diversitatea acestora precum și a altor factori atât umani cât și tehnici. În baza acestor acte secția contabilitate introduce informația în baza de date a programului de gestiune 1C – contabilitate, adesea apar neclarități și neajunsuri în stocuri. Din motiv că pentru angajații ce activează în secția de bază este strict interzis accesul la baza de date a programului și a apărut necesitatea de a introduce o aplicație destinată gestiunii stocului.

2.1.4. Analiza activității de comerț a S.C. SKYNET SRL

Pentru realizarea activității de comerț, dar și intru saturarea pieței Republicii Moldova, cu mărfuri, compania SKYNET deține relații comerciale rigide de parteneriat cu un număr mare de tari. La momentul actual, printre acestea se numără state precum: Federația Rusa, Ucraina, Romania, Polonia, Germania, Franța, Italia, Spania s.a.

Apelând la datele statistice a Biroului National de Statistica, conform tabelului de mai jos, privind total importul Republicii Moldova, repartizat pe tari pe parcursul ultimilor 5 ani (2010 – 2014) observam ca poziția de lider al parteneriatului internațional este împărțit la nivel egal intre Federația Rusa și Ucraina. Acestea sunt imediat urmate ierarhic de statele Romania, Germania, Polonia, Franța și Spania. Federația Rusa și Ucraina, prezinta o stabilitate a indicatorilor anuali, persistând pe piața Republicii Moldova cu aer constant. Importul de mărfuri efectuat în Republica Moldova din Federația Rusă a însumat 535,7 mil. USD și a înregistrat o scădere cu 25,3% sau cu 181,5 mil. USD în raport cu anul 2014. Federația Rusă s-a poziționat pe locul 2 în topul țârilor din care Republica Moldova a efectuat operațiuni de import, cu o pondere de 13,4% în importul total al țării. Spre deosebire de cele sus menționate, Romania deține o poziție ferma intre partenerii comerciali internaționali ai Republicii Moldova. Aceasta, pe parcursul a 5 ani, începând cu 2010, a înregistrat creșteri substanțiale. Anual, aceasta a înregistrat creșteri pozitive de 49%, 60%, 87% și in 2014 au fost efectuate cu 107% mai multe importuri de mărfuri și produse comparativ cu 2010. Spania, presupune o creștere nesemnificativa, de 3% – 12% in ultimii 3 ani in comparație cu avântul din anul 2011, când au înaintat cu pași înregistrând 42%. Germania, cucerește teritoriu pe piața Moldovei cu creste anuale de 8 – 34%. Mai mult de două decenii s-au împlinit, anul acesta, de la stabilirea relațiilor diplomatice moldo-germane. Germania a acordat țării noastre sprijin pe plan politic, dar este și un partener comercial important. În prima jumătate a acestui an, volumul total al schimburilor comerciale între cele două state a fost de peste 200 de milioane de dolari.

Tabel: 2.1.4.1. Importul pe tari. Anii 2010-2014

Sursa datelor: www.statistica.md

In urma analizei și studiul principalelor direcții comerciale ale SKYNET, in baza valorii tranzacțiilor, dar și a frecventei efectuării comenzilor, s-a stabilit ordinea ierarhica a tarilor de parteneriat. Acestea sunt: Romania 57%, Spania 7%, Ucraina 10%, Polonia 16%, Germania 5%, Franța 5% și altele. In rândurile de mai jos, voi relata mai detailat relațiile de parteneriat a companiei SKYNET cu fiecare dintre statele menționate.

Import Romania

Principalul partener comercial internațional al companiei SKYNET este S.C. Eisberg S.R.L. Aceasta își are sediul in jud. Ilfov, Romania. Compania Eisberg este unul dintre cei mai mari procesatori de amestecuri de salata din Romania. Obiectul contractului îl constituie:

salate și legume proaspete;

amestecuri de salate

Producția vegetala este procurata cu scopul de a satisface necesitățile Restaurantelor McDonalds (cu salate și legume proaspete) cu un raport de 30% și distribuitorul principal al companiei, S.C. “ EL PASSO” SRL ( cu salate și amestecuri de salate) cu un procentaj de 70 la suta. Acesta la rândul sau aprovizionează populația orașului Chișinău prin intermediul rețelelor de supermarket Linella, Unimarket, Nr. 1 și Fidesco.Importul de salate se efectuează de 3 ori pe săptămâna. La efectuarea comenzii se ia in considerație termenul de viață al plantelor care variază de la 3 zile pentru salate și amestecuri de salate la 7 zile pentru legume proaspete.

Contractul de parteneriat a fost semnat la 28 ianuarie 2013 având un istoric de 3 ani un parteneriat fructuos ce au oferit avantaje pentru fiecare parte a contractului.

S.C. Eisberg SRL, are un rol deosebit de important in activitatea comerciala a întreprinderii SKYNET, fiind cel mai solicitat partener internațional. Rezultatul parteneriatului intre companiile menționate este unul fructuos, o evoluție continua începând cu anul 2013 pana in prezent, asta se poate observa din tabelul de mai jos:

Tabel 2.1.4.2 " Evoluția parteneriatului cu S.C. "Eisberg"

Sursa datelor: Rapoarte financiare. Secția contabilitate.

Aceasta evoluție se datorează studiilor permanente asupra pieței interne, a studiilor necesităților și comportamentul consumatorului, prin aceasta cunoscându-se ulterior cererea de producție pentru întreprindere în vederea adaptării la dinamica mediului.

Import Franța

Relațiile comerciale dintre SKYNET și Franța au fost stabilite încă din anul 2013, prin semnarea contractului de exclusivitate, nr. 01/FR din 01 ianuarie 2013 cu compania Segafredo Zanetti. Obiectul contactului îl constituie cafeaua naturala prăjită in boabe.

Lider mondial in espresso, compania Segafredo Zanetti este una dintre cele mai dinamice companii din sectorul cafelei. Cu un stagiu de 35 de ani are 20 de branduri naționale și profesionale de cafea și 600 de reprezentante pe întreg globul . Astăzi, anual, Segafredo Zanetti produce in jur de 145 000 tone de cafea, ceea ce-l face automat lider global in segmentul cafelei.

Partenerii interni ai companiei pe acest segment de produs sunt: rețeaua de restaurant fast-food McDonals`s cu un tip de cafea, EL PASSO SRL cu 3 tipuri de cafea și ALGA PLUS SRL cu 7 feluri de cafea. Ultimele doua, la rândul lor, asigura și satisface clienții pieței Republicii Moldova cu produse de cafea de calitate și bun gust de nivel global.

SKYNET, anual importa in jur de 30 tone de cafea cu un asortiment de 6 produse pentru anii 2013-2015 și cu un asortiment de 11 produse pentru anul 2016.

Situația importului de cafea de către compania SKYNET RL este invers proporțional cu situația Republicii Moldova. Daca per Republica are o evoluție cu valori negative, la SKYNET prezinta o evoluție pozitiva. Aceasta este in creste an de an, in 2014 s-a majorat cu 24% in comparație cu 2013 și cu 38% in comparație cu anul 2014.

Compania SKYNET urmărește o dezvoltare și o creștere cu min 50% pentru anul 2016. Motivul diversificării gamei de producție dar și a intensificării numărului de importuri este datorat parteneriatului cu compania Alga Plus. Acesta in comparație cu EL PASSO SRL care acoperă un segment regional focusând-se pe capitala republicii, are o direcție mult mai mare, de saturare a întregii Republici cu marca de produs Segafredo Zanetti.

 Import Polonia

Agricultura Poloniei este unul dintre modelele de succes în Uniunea Europeană, reușind să își depășească dificultățile legate de calitatea slabă a solului și de producțiile cu mult sub media UE. Soluția poloneză în fata acestor premise nefavorabile agriculturii a reprezentat-o tehnologizarea și specializarea pe anumite domenii în care acum se numără printre liderii mondiali: cultivarea de secară, cartofi și mere. Bazând-se pe calitate și exclusivitate, compania SKYNET a înaintat liderului mondial, companiei McCain cererea de parteneriat.

Așa dar, la 23 iunie 2009, are loc încheierea contractului nr. 2009 in care se subliniază acordarea exclusivității de produse McCain companiei SKYNET. Pe parcursul a șapte ani de parteneriat, compania McCain, a dat dovada de profesionalism și fidelitate, ceia ce a condus la o colaborare fructuoasa și un parteneriat de succes. Compania McCain a fost fondata in 1957 de către frații Harison și Wallace McCain in Canada. Încă de la începutul activității economice, McCain a devenit rapid una dintre cele mai mari fabrici de cartofi pre prăjiți și congelați din lume cu înaintare sigura spre un succes de proporție. Aceștia lucrează cu aproximativ 160 de tari din întreaga lume, având reprezentante pe toate continentele și pun anual in circuitul mondial producție in cantități de aproximativ 6.5 milioane tone.

Compania SKYNET, anual, importa in jur de 300 tone marfa cu un rulaj anual constant de 4.3 milioane anul 2015, 4.0 milioane – anul 2014 și 4.1 milioane anul 2013. Ceia ce demonstrează stabilitatea și existenta clientelei fidele.

Distribuitorul oficial al companiei SKYNET este El Passo SRL care aprovizionează rețelele de restaurante Andy`s Pizza, Star Kebab, alte restaurant și fast food-uri din orașul Chișinău. Principalul beneficiar totuși, al mărfii de import marca McCain sunt restaurantele rețelei fast food McDonald`s. Acestea dețin un contract de exclusivitate cu privire la marca speciala și exclusiva McFries și cartofii Wedges. Aceasta este cultivata și crescuta in Polonia pentru aprovizionarea lanțului de restaurant fast-food McDonals`s pe continentul European.

Import Spania

Spania, nu se regăsește ca partenerul comercial de importanta deosebita pentru Republica Moldova. Însă aceasta dispune de atuurile și specialitățile sale. Spania se lauda și iese pe piața internațional cu o gama larga de produse precum și produse exotice.

Compania SKYNET deține contracte de exclusivitate cu o serie de branduri cunoscute la nivel internațional de citrice, legume și fructe. Partenerii comerciali ai companiei SKYNET sunt:

Hermanos Blasco Caceres S.L. Spania, Altura, Castellon. Contract nr. 01/2015 semnat la 03 martie 2015;

Sergiu Leontiev, Spania, Altura, Castellon. Contract nr. 22 din 11 decembrie 2014;

Export – Import Orange Fruit S.L., Spania

Interfresh Export S.L.U. Spania, Almaria. Contract nr. 10/12 din 10 decembrie 2014;

Candy Freshfruits S.L. Spania, Valencia. Contract nr. 02/05-15 din 30 aprilie 2015.

Activitatea de comerț pe acest segment al pieței este sezonier. Cea mai importanta perioada a anului sunt lunile decembrie – ianuarie. Cererea de fructe și legume pentru aceasta perioada depășește volumul importat in lunile mai – septembrie însumate.

Stocul produselor importate sunt gestionate in totalitate de distribuitorul companiei “Liga fructelor” SRL. Acesta asigura cetățenii municipiului Chișinău prin intermediul supermarketurilor Nr 1, Green Hills, Fourchette, Fidesco, Unimarket, Linella, întreprinzători individuali ce dețin buticuri sau tarabe situate in piețe și alte locuri autorizate.

Rulajul valoric monetar este de 4-6 milioane per sezon. Evoluția comerțului de fructe și legume are o valoare pozitiva pentru compania SKYNET, pe măsura încheierilor mai multor contracte de parteneriat creste și volumul de comenzi și respective încasări.

SKYNET colaborează cu companiile din Spania apreciind calitatea produselor exportate. Este admirabil faptul ca la analiza de laborator, 99.3% din total produse supuse examenului de laborator, au un nivel de pesticide egale cu zero. Aceștia utilizează îngrășăminte natural precum gunoiul din grajd și altele.

Import Ucraina

Ucraina este al trei-lea principal partener comercial după “Top 12 tari partenere in derularea importurilor in Republica Moldova”. Totuși, după datele statistice, aceasta înregistrează o evoluție negativa a valorii de import pentru ultimii trei ani.

Compania SKYNET deține relații comerciale cu doua companii din Ucraina: KOLOS LTD și OOO PREMIER FOD LTD. Marfa de origine ucraineană este foarte solicitata la nivel național întrucât este accesibila din punct de vedere a prețului. Contractul intre compania KOLOS LTD, și SKYNET a fost încheiat la 20.03.2013, obiectul contractului îl constituie produsele de panificație precum pâinici a cate 50-70 gr., chifle, brioșe, croissante, gogoașe, ștrudele, aluat din drojdie și foietaj și multe altele. In Republica Moldova, distribuitorul produselor de băcănie este compania EL PASSO SRL care asigura cu produse de panificație o mare parte a restaurantelor din Chișinău și din afara acestuia.

A doua companie este OOO PREMIER FOOD LTD parte componenta a liderilor naționali ai Ucrainei “TERRAFOOD” specializați pe producția de lapte și carne. Cu o experiența de 10 ani pe piața Ucrainei, dar și in exteriorul acesteia, compania PREMIER FOOD LTD are o gama larga de produse fabricate din cărnuri. Produsele sunt fabricate pe loc la fabrica din Ucraina. Aceștia sunt crescători de porci, vite și păsări ceia ce le da siguranța calității materiei prime utilizate in procesul de fabricare. Obiectul contractului îl constituie cârnăciorii afumați și semiafumați. Compoziția acestora este constituie din materie prima de calitatea superioara și calitatea întâi. Distribuitorul companiei pe piața Republicii Moldova este compania NALDA PRIM SRL care deține un lanț de magazine fast-food.

Parteneriatul cu aceste companii este destul de avantajos luând in considerație cheltuielile de transport dar și de achiziție. In ultimii doi ani, luând in considerație situația economica și politica din Ucraina, au avut loc reducerea prețului inițial al produselor procurate de doua ori pentru compania KOLOS LTD și cu 20 % pentru anumite produse din oferta companiei PREMIER FOOD LTD. Planurile de viitor ale companiei SKYNET sunt instabile, luând in considerație legea de interzicere a importului de cărnuri și a produselor de cărnuri in Republica Moldova.

Import Germania

Germania este un partener comercial valoros pentru Republica Moldova. Acesteia îi revine locul 5 in “Top 12 tari partenere in derularea importului in Republica Moldova”. Acesta a fost câștigat pe bună dreptate ținând cont de calitatea produselor naționale.

Compania SKYNET SRL colaborează cu compania SCHAERDINGER din Germania cu privire la producția de lactate. SCHAERDINGER este o companie producători de produse lactate de un asortiment bogat de: lapte, produse din lapte acru, smântâna, cașcaval, crema mascarpone, iaurt, produse din brânza și multe altele.

Pe piața Republicii Moldova, SKYNET propune lapte UHT (pasteurizat și ultra pasteurizat). Acesta se deosebește prin modul lui de preparare și conservare. Laptele Formil vom Land (obiectul contractual) este controlat sanitar veterinar și trecut printr-un tratament tehnic special prin care sunt distruși germenii și se păstrează vitaminele și nutriții. Anume absenta microbilor in lapte și a pre sterilizării ambalajului, laptele nu mai este așa perisabil, astfel și durata de valabilitate a produsului alimentar este prelungita, nefiind nevoie de conservanți. Termenul de valabilitate variază de la 3 la 6 luni, însă după desigilarea cutiei, laptele UHT trebuie ținut in frigider nu mai mult de 3 zile. Calitatea produsului și cererea de piața, in urma studiului efectuat promit rezultate satisfăcătoare cu o evoluție pozitiva și de lunga durata. Germania înregistrează o dinamica pozitiva. Astfel, pe parcursul anului trecut, volumul comerțului exterior dintre Republica Moldova și Germania a înregistrat o cifra de peste jumătate de miliard dolari SUA cu o treime mai mult ca in anul 2010.

Import Rusia

Un alt sector al domeniu de activitate al companiei SKYNET consta in importul de grăsimi și uleiuri vegetale pentru industria alimentara din Germania și Rusia. In urma studiului de piața a Republicii Moldova s-a identificat principalii beneficiari ai grăsimilor culinare. Acestea sunt producătorii de produse de brutărie, ciocolata și produse de cofetărie, a restaurantelor, a fast – foodurilor și din alte ramuri ale industriei alimentare, a materiilor prime pe care le utilizează și înlocuirea celor tradiționale cu altele care oferă un raport preț – calitate mai avantajos.

In acest scop, SKYNET a hotărât sa înainteze solicitare de parteneriat a companiilor producătoare de grăsimi și uleiuri vegetale. SKYNET la moment, pe acest sector deține doua contracte cu companiile:

Cargill, cu sediul in Rusia, Tula, Efremov. Contractul CS-RO-00010 din 13 octombrie 2009.

Walter Rau, cu sediul in Germania, Neuss. Contractul nr. 1/2014/ DE din 22 ianuarie 2014.

Prin intermediul companiei Walter Rau, SKYNET, aprovizionează rețeaua de restaurant McDonald`s, care deține contract de exclusivitate a produselor.

Compania Cargill, la rândul ei, îndestulează solicitanții pieței moldovenești cu o gama variata de produse. Distribuitorul companiei pe acest segment este EL PASSO SRL. Acesta are o preocupare continua intru satisfacerea tuturor cerințelor clienților noștri prin diversitatea de produse oferita de către compania Cargill începând de la preț finisând la compoziția acestora. Compania Cargill cu o experiența de 150 de ani dispune de un asortiment larg de grăsimi și uleiuri vegetale. SKYNET importa uleiuri rafinate precum uleiul de cocos, de rapița, de palmier, de soia, floarea soarelui și mixurile acestora

In primul rând compania SKYNET este importatoare de ulei special pentru prăjire. Atât Walter Rau cat și Cargill produce uleiuri adaptate și produse special pentru utilizare in freteze. Acesta are o consistenta rezistenta, cu adaosuri ce nu provoace spuma la prăjire dar și de prelungire a termenului de valabilitate in fretează și cu posibilitatea utilizării repetate. Începând cu anul 2010, SKYNET, cunoaște o creștere constanta a volumului de marfa de import cu aproximativ 4% anual.

2.2. Modalitățile de livrare și distribuție a produselor S. C. SKYNET SRL

2.2.1. Organizarea activității de distribuție a produselor pe piață internă

Activitatea de distribuție a S. C. “SKYNET” S.R.L. este una exclusivă. Distribuția produselor în teritoriul Republicii Moldova are loc prin intermediul firmelor de distribuție exclusive a mărfurilor importate în Republica Moldova.

Distribuitorii întreprinderii sunt:

S.C. „El – Passo” S.R.L. – distribuitor de cafea, grăsimi culinare și uleiuri vegetale, cartofi pre prăjiți, congelați tăiați, salate și amestecuri de salate proaspete;

S.C. „Alga – Plus” S.R.L. – distribuitor cafea;

S.C. „Liga – Fructelor” – distribuitor de fructe și legume proaspete;

S.C. „Nalda – Prim” – distribuitor produse afumate și semiafumate și carne;

S.C. „ Uniresto – Grup” – distribuitor cafea;

Modalitatea de coordonare și comandă a mărfii promovată de către companie este una specifică domeniului său de activitate și decurge în următorul mod:

cumpărătorul perfectează comanda de marfă și o transmite vânzătorului cu cel puțin 20 zile calendaristice înainte de data planificată pentru livrare;

vânzătorul, după primirea comenzii de la cumpărător, o analizează și transmite prin e-mail sau fax confirmarea despre primirea comenzii, fie modificările ce urmează să fie introduse în comandă;

cumpărătorul este obligat să-i transmită vânzătorului spre confirmare comanda schimbată. În caz contrar comanda se consideră necoordonată de către părți;

are loc comanda și respectiv importul lotului pre comandat;

după aceasta, marfa este livrată cumpărătorului în termenii stabiliți de către ambele părți.

2.2.2. Transportul.

În cazul transportului internațional, S. C. “SKYNET” SRL închiriază unitățile de transport de la următoarele firme de transport din Republica Moldova, România și Ucraina:

Transenergoproiect S.A.;

Dino SRL;

Euro-Service S.R.L.;

Tir – Sistem Cargo S.R.L.;

Logistic Motor S.R.L.

ICS “Emil&Ian Service” S.R.L.

Cargo Partner S.R.L.

Cargo Master S.R.L.

Global Tranzit S.R.L.

Reglementări internaționale în transportul rutier

Transportul rutier prezintă avantajul că se realizează direct și rapid, direct de la vînzător la cumpărător. Din acest motiv, el permite o bună conservare a mărfii și reducerea cheltuielilor cu ambalarea și manevrarea intermediară. Transportul rutier a devenit predominant în expedierea unor mărfuri precum: bunuri alimentare, băuturi, mobilă, legume și fructe, bunuri de larg consum, mărfuri electronice, produse cosmetice și farmateutice.

Reglementările internaționale în domeniul transporturilor rutiere cuprind o serie de convenții internaționale, dintre care cele mai importante sunt:

Convenția referitoare la Transportul International Rutier – CMR, (anexa nr. 10) elaborată în 1956 de Comisia Economică a ONU. Principala reglementare a CMR se referă la contractul de transport internațional.

Convenția vamală referitoare la transporturile internaționale de mărfuri sub acoperirea carnetului TIR. Principalele prevederi ale Convenției TIR sunt:

scrisoarea de trăsură este însoțită de carnetul TIR;

nu se mai efectuează control vamal la trecerea frontierelor;

IRU garantează că datele prezentate în cele 2 documente sunt reale, iar vămile recunosc plomba vamală din tara de expediție;

în cazul în care valoarea transportului depășește 50.000 de dolari, unele țări de tranzit pot cere depunerea de garanții la intrarea în tara de tranzit;

se permite efectuarea controlului prin sondaj, pentru a se evita contrabanda;

carnetele TIR se completează de cărăuș și se verifică de organele vamale din tara de expediție;

carnetul TIR cuprinde maximum 14 volete, care se detașează la intrarea / ieșirea din tara de tranzit; prin compararea lor se poate constata dacă tara a părăsit tara de tranzit;

dacă sigiliul a fost rupt, din motive independente de voința cărăușului, acesta este obligat să întocmească un proces-verbal, în prezența organelor competente din tara de tranzit, care se atașează la carnetul TIR.

Contractul de transport internațional rutier poartă numele de scrisoare de trăsură internațională. Contractul tip CMR se consideră încheiat când marfa a fost încărcată în autocamion, iar conducătorul auto a semnat scrisoarea de trăsură, de preluare a mărfii. Are următoarele caracteristici:

Primul exemplar se remite expeditorului, al doilea însoțește marfa până la destinație, iar al treilea exemplar rămâne la cărăuș.

Se întocmește pentru fiecare autocamion în parte, chiar dacă lotul de marfă expediat este mai mare și se încarcă pe mai multe camioane, aparținând aceluiași cărăuș.

Trebuie să cuprindă:

numele și adresa expeditorului;

locul și data întocmirii;

numele și adresa cărăușului;

locul și data primirii mărfii pentru transport;

locul prevăzut pentru eliberarea mărfii;

numele și adresa destinatarului mărfii;

denumirea curentă a mărfii și felul ambalajului, iar pentru mărfurile periculoase se va indica denumirea general recunoscută;

numărul coletelor, cu menționarea marcajelor respective;

cantitatea exprimată în kilograme, precum și în alte unități, după caz (metri liniari, metri cubi, bucăți, perechi etc.)

instrucțiunile privind formalitățile vamale;

mențiunea că transportul respectiv este supus regimului stabilit prin CMR;

mențiuni privind modul de plată a taxelor de transport;

termenul în care trebuie efectuat transportul (se prevăd penalizări pentru fiecare zi de întârziere);

valoarea declarată a mărfii;

lista documentelor remise cărăușului pentru ca acesta să răspundă în caz de rătăcire sau deteriorare a lor.

Obligațiile și răspunderea părților. Pârțile în contractul de transport internațional rutier răspund pentru neîndeplinirea obligațiilor.

a) Expeditorul este obligat să anexeze documentele comerciale convenite prin contractul de vânzare/cumpărare la scrisoarea de trăsură, menționându-le într-o rubrică a acesteia. Expeditorul răspunde față de cărăuș în principal pentru:

nedeclararea corectă a mărfii sau proasta ambalare, care ar putea produce avarierea autovehiculului sau a altor mărfuri pe care le transportă sau care ar putea provoca daune persoanelor care vin în contact cu marfa;

insuficiența, lipsa sau proasta completare a documentelor necesare tranzitării, îndeplinirii formalităților de vămuire la frontierele țârilor de tranzit sau în tara de destinație; expeditorul trebuie să furnizeze toate informațiile pentru ca transportul să se poată executa în bune condiții, cărăușul nefiind obligat să examineze documentele primite.

Cărăușul rutier răspunde pentru pierderea totală sau parțială a mărfii precum și de avarierea care au avut loc în timpul transportului. El este obligat:

să conserve cantitatea și calitatea mărfii în timpul transportului și s-o predea în bune condiții la timpul prevăzut în contract. O marfă poate fi considerată ca pierdută dacă au trecut 30 de zile de la termenul de eliberare prevăzut în contract, sau în lipsa unui astfel de termen, dacă au trecut 60 de zile de la data predării mărfii de către expeditor cărăușului.

să-l despăgubească pe expeditor cu o sumă egală cu valoarea mărfii pierdute.

la preluarea mărfii să verifice mențiunile din scrisoarea de trăsură. El asistă la încărcarea mărfii și confirmă cele înscrise în scrisoarea de trăsură. Dacă nu se face nici o mențiune în scrisoarea de trăsură, se presupune că marfa a fost preluată în bune condiții și în conformitate cu prevederile contractului. Prin urmare, cărăușul nu poate fi exonerat de răspundere pe motiv că șoferul nu a putut să constate dacă s-a încărcat toată cantitatea sau că unele colete au fost avariate.

c) Cărăușul nu răspunde față de expeditor în următoarele cazuri:

s-au folosit autocamioane descoperite (fără prelate), pe răspunderea expeditorului, dacă acest lucru a precizat expres în scrisoarea de trăsură.

Avarierea sau pierderea s-a produs ca urmare a unui ambalaj defectuos sau necorespunzător specificului mărfurilor:

Operațiunile de încărcare, descărcare și stivuire s-au făcut de către expeditor, destinatar sau persoanele împuternicite de aceștia.

Avarierea, pierderea totală sau parțială s-au produs ca urmare a naturii mărfurilor (ruginire, scurgere, uscare, evaporare etc.).

Rătăcirea și pierderea s-au datorat insuficienței sau imperfecțiunii marcajelor făcute de expeditor pe colete.

Transportul de animale vii.

2.3. Riscurile în transportul internațional de mărfuri

2.3.1. Asumarea riscurilor în transportul internațional de mărfuri.

Regulile INCOTERMS 2010

Regulile Incoterms sunt un standard recunoscut la nivel internațional și sunt utilizate la nivel mondial în contracte interne și internaționale pentru vânzarea de bunuri. Normele au fost dezvoltate și întreținute de către experți și practicieni, ele ajută comercianții să evite neînțelegerile costisitoare, de clarificare a sarcinilor, a costurilor și riscurilor implicate în livrarea de bunuri de la vânzători la cumpărători.

Prin conținutul lor, Incoterms constituie un ansamblu de reguli prin care se determină drepturile și obligațiile părților în contractul de vânzare internațională; alegerea unei reguli de interpretare a termenilor comerciali Incoterms este rodul progresului de negociere între părți și exprimă raportul de forțe economice dintre acestea. Pentru definirea principalelor reguli Incoterms s-au luat în considerare ca punct de plecare: predarea mărfii, stabilimentul vânzătorului și cel al cumpărătorului; regulile privesc obligațiile fiecărei părți, care sunt grupate în zece articole, cu titluri identice pentru toate regulile.

Datorită evoluției semnificative a comerțului internațional, în vederea punerii la dispoziție a comercianților a unor reguli în interpretare a condițiilor comerciale utilizate frecvent în comerțul internațional, Camera Internațională de Comerț de la Paris (CIC-Paris) a elaborat un set de condiții de livrare destinate interpretării acestora în domeniul vânzării internaționale, reguli care erau în practica comerțului internațional niște cutume, dar care nu aveau aceeași semnificație pentru comercianții din diferite țări.

În perioada interbelică comerțul internațional și, în special, cel transatlantic, cunoaște o dezvoltare extraordinară. În 1936 Camera Internațională de Comerț de la Paris editează pentru prima dată Regulile Internaționale de Comerț – Incoterms – ce cuprindeau 11 termeni comerciali internaționali, cunoscuți și sub numele de „clauze de livrare”, care s-au bucurat, în general, de audiență în rândul comercianților. Prin această editare, Camera Internațională de Comerț de la Paris nu a făcut decât să dea o interpretare unor termeni deja existenți și utilizați în comerțul internațional.

Regulile Incoterms sunt recunoscute ca fiind standardul global pentru interpretarea termenilor în comerțul exterior și prevăd norme acceptate pe plan internațional specificând definițiile și normele de interpretare pentru cei mai comuni termeni comerciali.

Pentru a tine pasul cu dezvoltarea rapidă a comerțului internațional și cu globalizarea, regulile Incoterms sunt revizuite o data la 10 ani. Având în vedere că, de la ultima revizuire din 2000, s-au schimbat multe în comerțul internațional, Camera de Comerț Internațională întrunită la Paris în septembrie 2010 lansează publicația Incoterms ® 2010.

Noii termeni Incoterms au fost elaborați cu scopul delimitării drepturilor și obligațiilor părților participante în comerțul internațional de mărfuri și au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011.

Prima schimbare pe care o aduce Incoterms 2010 constă în reducerea termenilor de la 13 la 11 termeni de livrare ce definesc în mod clar obligațiile părților și reduc riscul aparițiilor unor complicații juridice.

O a doua schimbare structurală apare la grupa D, care a suferit cele mai mari schimbări, referitoare la faptul că termenul de livrare DEQ a fost înlocuit cu DAT (livrare la terminal) și că termenii de livrare DAF, DES și DDU au fost înlocuiți cu DAP (livrare la un loc numit).

O altă schimbare se referă la ajustarea termenilor de comerț la necesitățile progresului tehnologic, astfel sunt recunoscute semnăturile electronice care pot servi drept dovezi în reglementarea litigiilor, se ia în calcul și comerțul electronic, sistemul electronic de facturare și transfer de date.

Astfel, în Ghidul Incoterms 2010 se precizează că regulile Incoterms au fost utilizate în mod tradițional de contractele de vânzare internațională în cazul în care mărfurile trec dincolo de frontierele naționale, în diferite zone ale lumii; cu toate acestea, structurile comerciale, cum ar fi Uniunea Europeană, au făcut formalitățile de frontieră între diferite țări mai puțin importante. În consecință, regulile Incoterms ® 2010 sunt disponibile pentru aplicarea în ambele tipuri de contracte de vânzare, atât internaționale, cât și interne.

2.3.2. Asigurarea mărfurilor în traficul internațional.

Asigurarea se bazează pe o relație contractuală între posesorul bunului, în calitate de asigurat, și o companie de asigurări, în calitate de asigurător, prin care asiguratul transferă anumite riscuri asigurătorului, plătindu-i acestuia o sumă de bani denumită primă de asigurare, urmând ca, în cazul producerii daunelor, asigurătorul să îl despăgubească pe asigurat conform condițiilor stabilite în contract.

Riscurile reprezintă anumite evenimente ce pot surveni în timpul transportului mărfurilor sau depozitării acestora, determinând pierderea sau avarierea totală (parțială), atât a mijloacelor de transport, a depozitelor, cât și a mărfurilor transportate sau depozitate.

În practica internațională a asigurărilor se întâlnesc 2 categorii de riscuri:

1. Riscurile asigurabile pot fi:

riscuri obișnuite, sunt cele care pot interveni în timpul transportului și a depozitării și se datorează unor evenimente fortuite, survenite din diferite motive (de ex., la transporturile maritime, acțiunea vânturilor sau a valurilor). Din categoria riscurilor obișnuite fac parte: furtuna, naufragiul, eșuarea, abordajul, coliziunea, aruncarea mărfurilor peste bord în caz de pericol, incendiul, furtul, jaful, deraierea, ciocnirea etc.

riscuri speciale, care sunt datorate fie caracteristicilor fizico-chimice ale mărfurilor transportate, fie altor cauze deosebite ivite în timpul transportului și depozitării. O poliță de asigurare obișnuită nu acoperă astfel de riscuri, asigurarea pentru acestea făcându-se numai la cererea expresă a asiguratului contra unei prime de asigurare speciale. Dintre riscurile speciale menționăm : războaiele, tulburările interne, grevele, inundațiile, cutremurele, luarea de valuri a încărcăturii de pe puntea navei etc. sau transformările pe care le suferă mărfurile și care pot fi:

fizice: scurgerea lichidelor, spargerea sticlăriei, autoaprinderea etc.;

chimice: încingerea cerealelor, ruginirea fierului, oțetirea vinului, alterarea cărnii, putrezirea fructelor etc.

2. Riscuri excluse sunt cele pe care societățile de asigurare nu le asigură sau pentru care – în caz de ivire – nu poartă nici o răspundere. Dintre acestea sunt:

dolul sau neglijența gravă a asiguratului, a beneficiarului sau a reprezentanților acestora;

nerespectarea regulilor stabilite pentru transportul și păstrarea bunurilor;

viciul propriu al mărfii datorat unor proprietăți speciale ale acestora;

influența temperaturii aerului în cala navei;

ambalaj necorespunzător;

expedierea mărfii în stare deteriorată;

atacarea mărfii de viermi și rozătoare, taxe vamale neprevăzute aplicate la sosirea mărfii la destinație;

contrastaliile;

cheltuielile de carantină și magazinaj;

locațiile;

întârzierile în livrare;

confiscarea;

capturarea.

Avariile se referă la pierderea totală sau parțială a bunurilor asigurate sau distrugerea totală ori parțială a acestora, respectiv vătămarea mărfurilor asigurate de o manieră care să producă modificări în caracteristicile fizice sau chimice ale acestora. Se clasifică în 3 categorii:

Avariile totale presupun pierderea sau distrugerea totală a mărfurilor asigurate. Sunt de 2 feluri:

avarii totale reale; în acest caz, mărfurile sunt transformate din punct de vedere fizic într-o așa măsură încât ele nu mai fac parte din categoria mărfurilor pentru care s-a contractat asigurarea (de ex., mărfuri incendiate, , alimente alterate de apa mării, ciment udat și pietrificat etc.) sau au dispărut complet și definitiv (asiguratul nu mai poate intra în posesia lor);

avarii totale prezumtive, în cazurile în care mărfurile asigurate sunt abandonate în mod rezonabil de asigurat pe seama asiguratorului, respectiv când pierderea lor totală este inevitabilă, cu toate cheltuielile și eforturile ce s-ar putea depune pentru a fi salvate;

Avariile parțiale sau particulare sunt acele avarii (de orice fel) ale mijloacelor de transport sau a mărfurilor transportate și depozitate, care nu sunt totale și sunt datorate unor riscuri întâmplătoare. Cu excepția unor avarii materiale, avariile particulare pot lua forma unor lipsuri sau chiar a unor cheltuieli ocazionate cu recondiționarea sau repararea mărfurilor avariate.

Avariile comune sau generale se produc în situațiile în care comandanții navelor, pentru a preîntâmpina producerea unor pagube mai mari, sunt nevoiți să arunce în mod deliberat o parte din încărcătură în mare, salvând în felul acesta echipajul, nava și restul încărcăturii. (se înțelege că avaria comună are aplicare numai în transportul maritim). În aceste condiții, ar fi inechitabil ca pagubele rezultate să fie suportate numai de proprietarul mărfii sacrificate. Toți participanții la transport trebuie să participe la crearea fondului de despăgubire a părții (sau părților) care au fost păgubite prin aruncarea mărfurilor peste bord, inclusiv proprietarul navei.

Reglementările internaționale în materie de asigurări au la bază asigurarea mărfurilor transportate pe mare, care este uniformizată. Asigurarea mărfurilor transportate pe calea ferată, aeriană sau rutieră se bazează pe practica asigurărilor maritime, pentru aceste modalități de transport neexistând norme uniformizate pe plan internațional. Dintre cele mai importante reglementări internaționale în materie de asigurări, menționăm:

Avaria comună. Sistemul de asistență mutuală, cunoscut sub numele de „avarie comună sau generală”, practicat la început sub formă de uzanță, a fost codificat până la urmă în așa-numitele Reguli York-Anvers, elaborate în 1890 de către Olanda și Marea Britanie (reactualizate în 1950 și 1994).

Pentru ca sacrificiul sau cheltuielile efectuate să fie recunoscute ca act de avarie comună, este necesar ca:

primejdia care a impus măsura excepțională să fie comună, adică să amenințe nava, încărcătura și navlul;

primejdia să fie reală și gravă (ieșită din comun);

cheltuielile să aibă un caracter excepțional, adică să se detașeze net de cheltuielile normale făcute de armator în cadrul obligațiilor contractuale;

sacrificiul sau cheltuielile făcute să fie rezonabile și totodată, rezultatul unui act internațional, întreprins pentru salvarea proprietății comune;

Pârțile interesate sau tribunalul maritim numesc un specialist, numit „dispașor”, care urmează să stabilească cuantumul cheltuielilor de avarie comună și valoarea bunurilor componente ale oricărei expediții maritime: valoarea navei, valoarea încărcăturii și navlul. O dată stabilite aceste valori, cheltuielile și sacrificiile de avarie comună se repartizează proporțional între ele. Operațiunile de reglementare a avariei comune durează însă mult, fapt pentru care se obișnuiește ca fiecare posesor de bunuri să depună o sumă aproximativ egală cu suma cu care ar urma să contribuie la avaria comună și să semneze o declarație (Avarage Bond) prin care să se angajeze ca la stabilirea definitivă a obligației de către dispașor, să achite cota care-i va reveni la avaria comună și să dea orice informații cu privire la valoarea încărcăturii. Sumele stabilite se depun la o bancă indicată de dispașor, pe numele a doi depozitari, unul numit de armator, iar altul de proprietarul încărcăturii, formând un depozit de avarie comună. Ca principiu, la avaria comună, proprietarii bunurilor nu au voie nici să câștige dar nici să păgubească de pe urma sacrificiului respectiv.

Polița de asigurare. Asigurarea în transportul internațional este materializată – ca în orice contract de asigurare de altfel – în documentul cunoscut sub numele de poliță de asigurare (anexa nr. 11). O parte contractantă numită asigurator (de regulă, o companie internațională specializată) se obligă să despăgubească cealaltă parte numită asigurat, în cazul în care acesta a suferit o pagubă provocată de un risc specificat în momentul asigurării, în schimbul unei prime de asigurare pe care o plătește asiguratul. Aceasta se emite de către compania de asigurări sau de agentul ei și conține:

numele și semnătura asiguratorului;

numele asiguratului;

descrierea riscurilor acoperite;

valoarea asigurată;

descrierea lotului de marfă asigurată;

locul și agentul către care urmează să fie înaintate reclamațiile;

semnătura asiguratului;

data emiterii documentului.

În principiu, revendicarea drepturilor de la compania de asigurare se poate face numai de către persoana către care au fost transferate riscurile și în numele căreia s-a făcut asigurarea, lucru precizat prin condiția de livrare înscrisă în contractul internațional de vânzare.

Polița de asigurare poate să apară sub mai multe forme. Cele mai frecvent întâlnite sunt:

Cu sau fără valoare specificată.

În primul caz (cu valoare), în poliță se specifică valoarea mărfurilor asigurate, respectiv se precizează valoarea despăgubirii la care se angajează compania asiguratoare, în cazul în care s-au produs evenimentele de risc acoperite prin poliță.

În al doilea caz (fără valoare), în poliță nu se specifică valoarea despăgubirii, urmând ca aceasta să fie determinată o dată cu determinarea și evaluarea obiectului asigurat și a daunei, înainte de solicitarea despăgubirii.

Flotantă, conține condițiile generale ale asigurării contra riscurilor ce pot afecta mărfurile în decursul mai multor călătorii. Detaliile cu privire la marfă se stabilesc înaintea fiecărui voiaj, de către asigurat sau asigurator. Este un tip de poliță folosită de un număr mare de exportatori care nu doresc să încheie asigurări individuale pentru fiecare tranzacție.

De voiaj, prin care se acoperă riscurile ce ar putea apărea în decursul unui voiaj.

Pe timp, acoperă riscurile pe o perioadă de timp stabilită în momentul contractării asigurării.

III. REGLEMENTAREA JURIDICĂ A PROCEDURII DE PERFECTARE A ACTELOR VAMALE

3.1. Statutul Brokerului Vamal în nume propriu

Brokerul vamal este persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislația, care deține licență pentru activitatea de broker vamal, eliberată de Camera de Licențiere, și care, în numele și pentru terțe persoane, declară mărfurile, le prezintă pentru vămuire, efectuează și alte operațiuni vamale. Pentru obligația vamală apărută brokerul vamal răspunde solidar cu plătitorul vamal.

Activitatea de Broker vamal este reglementată de următoarele acte normative:

Codul Vamal al Republicii Moldova, Legea nr.1149-XIV din 20.07.2000;

Legea privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător nr.451-XV 30.07.2001;

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1290 din  09.12.2005 „pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea brokerului vamal și a specialistului în domeniul vămuirii”.

Pentru a primi licența de activitatea de broker vamal, persoana juridică trebuie:

să dețină în statele de funcții cel puțin un specialist în domeniul vămuirii;

să dispună de o bază tehnico-materială care să permită desfășurarea activității de broker vamal;

să dispună, pentru asigurarea responsabilității pentru plățile vamale calculate, de 8 (opt) milioane lei sub formă de depozit depus pe contul organului vamal sau sub formă de garanție bancară eliberată pe numele organului vamal;

să corespundă altor cerințe prevăzute de lege.

Drepturile, obligațiile și responsabilitatea brokerului vamal

Brokerul vamal este în drept să efectueze, în numele și pentru terțe persoane, orice operațiuni de mediere în domeniul vamal.

În cazul efectuării vămuirii, brokerul vamal îndeplinește toate cerințele și condițiile legale.

Drepturile, obligațiile și responsabilitatea brokerului vamal prevăzute de lege nu pot fi limitate de contractul încheiat între broker și persoana pe care o reprezintă.

3.2. Procedura de perfectare a actelor vamale la operațiunile

de vămuire efectuate

3.2.1. Procedura și etapele vămuirii mărfurilor

Procedura de vămuire a mărfurilor.

Pentru a participa la relațiile de import internațional persoana juridică trebuie sa satisfacă 5 condiții de baza:

se fie înregistrată la Camera de Înregistrări a R.M,

SKYNET este înregistrata la Camera înregistrării de stat din data de 04 iunie 2002 identificat prin Certificatul de înregistrare (anexa nr. 12) nr. MD 0039225 cu codul fiscal 1003600102368.

sa dețină cont bancar în valută străină (respectiv, valuta în care urmează a fi achitată marfa importată)

SKYNET SRL se alimentează la B.C. Moldova Agroindbank S.A. dar și la B.C. Mobiasbanca – Groupe Societe Generale S.A. In B.C. Moldova Agroindbank S.A, compania deține conturi in RON, valuta națională a României și EUR. In B.C. Mobiasbanca – Groupe Societe Generale S.A., SKYNET deține conturi in RON, EUR și DOL care face posibila transferurile către toți furnizorii de marfa importata. In dependenta de cursul afișat dar și negocierile efectuate cu reprezentanții băncilor, transferul se efectuează de la banca care oferă cel mai avantajos curs valutar.

sa fie înregistrata în Sistemul Informațional al Serviciului Vamal al R.M.

sa dețină documentele însoțitoare mărfii.

Pentru organizarea operațiunii de import, tara exportatoare trebuie sa emită documente ce vor caracteriza lotul de import. Documentele însoțitoare mărfii vor include obligatoriu: factura comerciala – invoice, proforma actului comercial, declarația de export, certificate de calitate, certificate de origine, declarația de conformitate a producătorului (anexa nr. 8), certificat sanitar – veterinar (anexa nr. 13) (pentru producția de origine animala) sau fitosanitar (pentru produsele de origine vegetala) in funcție de natura mărfii exportate, scrisoarea de trăsura internaționala, packing list (anexa nr. 14).

sa dispună de licența de import. Aviz de import. Certificate – pentru anumite tipuri de mărfuri precum Cartificate sanitare (anexa nr. 15); Certificate de inofensivitate (anexa nr. 16);

Conform prevederilor Capitolului IV din Codul Vamal, procedura de vămuire a mărfurilor se efectuează după următoarele reguli generale:

Vămuirea se efectuează de organele vamale interne și de cele de frontieră în care se găsește expeditorul sau destinatarul mărfurilor sau subdiviziunile lor. Serviciul Vamal are dreptul să stabilească organele vamale la care să aibă loc vămuirea unor categorii de mărfuri și mijloace de transport. La solicitarea persoanei, vămuirea poate fi efectuată, cu acordul organului vamal, în alte locuri și în ore extra program, din contul persoanei.

Actele vamale în cadrul procedurii de vămuire se perfectează în limba de stat. Ca excepție pot fi admise acte întocmite în limbi străine vorbite de colaboratorii vamali;

Titularii de drepturi asupra mărfurilor și mijloacelor de transport și reprezentanții lor sânt în drept să asiste la operațiunile de vămuire. La cererea organului vamal, aceste persoanele sânt obligate să asiste la vămuire și să acorde asistență colaboratorului vamal.

În scopul vămuirii, titularii de drepturi asupra mărfurilor și organul vamal este în drept să preleve probe și mostre de mărfuri, supunând-le cercetării (expertizei).

Operațiunile de transportare, cântărire, încărcare, descărcare, transbordare, reparația ambalajului deteriorat, ambalarea, reambalarea, deschiderea ambalajului se efectuează la cererea organului vamal sau cu acordul acestuia și nu trebuie să implice cheltuieli suplimentare pentru organul vamal.

Etapele operațiunii de vămuire sânt următoarele:

1. Operațiuni prealabile vămuirii – acțiunile vamale precedente vămuirii și plasării mărfurilor și mijloacelor de transport sub o anumită destinație vamală, după cum urmează:

prezentarea la organele vamale de frontieră a mărfurilor și mijloacelor de transport, precum și documentelor însoțitoare ale acestora;

controlul vamal al mijloacelor de transport la birourile vamale de frontieră;

transportarea mărfurilor și mijloacelor de transport până la locul de destinație. Mărfurile sunt transportate de la biroul vamal de plecare până la biroul vamal de destinație conform procedurii de tranzit T1. 

2. Depozitare provizorie – procedură prin care mărfurile (inclusiv cele care la momentul introducerii în țară nu întruneau condițiile prevăzute de legislația în vigoare pentru a li se acorda o destinație aprobată de organele vamale) se păstrează în locuri autorizate, fără achitarea drepturilor de import, impozitelor și fără aplicarea măsurilor de politică economică, până la plasarea acestora într-un anumit regim vamal sau o altă destinație aprobată de organele vamale.

Plasarea mărfurilor în depozitul provizoriu se efectuează în baza declarației sumare. care se completează conform procedurii stabilite.

Registrul depozitelor vamale provizorii actualizat la data de 01.11.2011.

3. Declararea mărfurilor și prezentarea lor pentru vămuire se efectuează de către declaranți sau reprezentanții acestora, prin depunerea unei declarații vamale în detaliu, în formă scrisă, la încheierea procedurii de tranzit sau în termen de 20 de zile de la data depunerii declarației sumare.

Declarația vamală se depune pentru fiecare document de transport. 

Declarația vamală în detaliu nu se depune pentru bunurile importate sau exportate de către persoanele juridice în scopuri necomerciale, a căror valoare în vamă nu depășește o sumă echivalentă cu 50 EURO și în alte cazuri prevăzute de Lege.

Procedura de prelucrare a declarației vamale în detaliu prin procedee informatice  și include următoarele etape:

Inițial, declarația vamală se completează de către specialistul în domeniul vămuirii, accesând modulul informațional al programului automatizat vamal AsycudaWorl, după care declarația se stochează pe serverul central al organului vamal și se înregistrează cu atribuirea automată a numărului și datei de înregistrare.

Acceptarea declarației vamale se comunică declarantului prin trimiterea unui mesaj de răspuns, conținând detaliile de identificare, numărul și data de înregistrare a acesteia. După tipărirea pe formularul special, declarația vamală și actele de însoțire a mărfii se depun de către specialistul în domeniul vămuirii împuternicit la punctul de recepție selecție din cadrul biroului vamal/postului vamal.

Colaboratorul vamal de la punctul de recepție selecție verifică dacă declarația vamală a fost înregistrată pe server, utilizând modulul informațional; verifică dacă documentele care însoțesc declarația vamală în detaliu au fost înregistrate de sistemul informațional vamal, primește declarația vamală, dacă aceasta respectă condițiile stabilite, și comandă validarea electronică a acesteia. Această comandă conduce la aplicarea criteriilor de selectivitate generale.

Concomitent, se efectuează distribuirea în mod automat a declarației unui colaborator vamal în cazul în care declarația vamală este selectată pe unul dintre culoarele de control (roșu sau galben). Culoarul galben de vămuire determină acordarea liberului de vamă după efectuarea obligatorie a controlului documentar, iar culoarul roșu determină acordarea liberului de vamă după efectuarea obligatorie a controlului documentar și fizic. În aceste cazuri declarația și actele se transmit la punctul de control documentar. Dacă declarația vamală este selectată pe culoarul verde de vămuire, acordarea liberului de vamă se efectuează fără efectuarea controlului documentelor și al mărfii.

Procedura de vămuire se finalizează cu eliberarea actelor și acordarea liberului de vamă. 

Determinarea poziției tarifare

In dependenta de poziția tarifara a mărfii se încasează și drepturile de import corespunzătoare. Conform Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova, fiecare marfa are o anumita poziție tarifara. Nomenclatorul mărfurilor se aplica pe teritoriul Republicii Moldova cu scopul reglementarii tarifare și netarifare a activității economice externe, îmbunătățirii evidentei statistice și a schimbului de informație statistica referitoare la circulația mărfurilor pe plan intern și extern.

Produsele importate și comercializate de către SKYNET in Republica Moldova, conform Nomenclatorului de Mărfuri al Serviciului Vamal se atribuie următoarele coduri tarifare din tabelul 3.2. de mai jos:

Tabel. 3.2.1. “Codurile tarifare a mărfurilor importate”

Sursa date: Departamentul Customs

Pentru a simplifica determinarea poziției tarifare a mărfii și pentru a asigura compatibilitatea legislației naționale cu cea a Uniunii Europene apare necesitatea aderării Republicii Moldova la Convenția Internaționala privind Sistemul armonizat de descriere și codificare a mărfurilor, adoptata in 1983 la Bruxelles. O alta modalitate de eliminare a posibilității de determinare incorecta a poziției tarifare a mărfii este crearea de laboratoare vamale și la asigurarea eficientei activității vamale.

3.2.2. Regulamentul întocmirii declarației vamale în detaliu

Definirea declarației vamale în detaliu

Orice marfă introdusă/scoasă în/din Republica Moldova trebuie să facă obiectul unei declarații vamale în detaliu chiar dacă aceasta este exceptată de drepturi de import/export.            

Declarația vamală în detaliu este actul juridic prin care declarantul:

a. solicită un regim vamal pentru marfa prezentată (import, export, reexport etc.);

b. se angajează să-și îndeplinească obligațiile ce îi revin prin regimul vamal declarat (să achite drepturile de import/export etc.);

c. furnizează informațiile necesare pentru luarea măsurilor și aplicarea dispozițiilor pentru realizarea obligațiilor fiscale, a controlului comerțului exterior și al statisticii.

Întocmirea și caracteristicile declarației vamale în detaliu

Declarațiile vamale în detaliu trebuie să fie întocmite în scris în limba de stat pe formularul declarației, conform modelului oficial.

Mențiunile trebuie să fie obținute prin utilizarea unui procedeu automatizat. Concomitent se prezintă copia electronică a declarației vamale. La momentul depunerii, declarația nu trebuie să comporte nici o adăugire sau ștersătură. Existența acestora conduce la respingerea documentului și la necesitatea depunerii unei noi declarații. Declarația trebuie să fie întocmită și prezentată în organul vamal de către declarant sau broker. Este interzis colaboratorilor vamali să participe la redactarea declarațiilor vamale. Rolul autorităților vamale este de a controla veridicitatea declarațiilor vamale.

Originalul semnăturii declarantului sau a brokerului trebuie să figureze pe exemplarul declarației, care rămâne la unitatea vamală și care se reproduce prin duplicare pe celelalte exemplare ale declarației. Declarația vamală în detaliu se depune numai la unitatea vamală unde, conform reglementărilor vamale, va avea loc operațiunea de vămuire a mărfii.

Declarația vamală în detaliu cuprinde declarația primară și declarația complementară. Declarația complementară se întocmește atunci când declararea include mai multe articole încadrate la poziții tarifare diferite.

Acceptarea declarației vamale

Este operațiunea, care permite serviciului vamal să constate, dacă condițiile de redactare sânt respectate și declarația este însoțită de documentele, a căror prezentare este obligatorie.

Pentru ca o declarație vamala să fie acceptată ea trebuie:

a. să fie întocmită conform cerințelor  indicate în p.2;      

b. mărfurile să fie prezentate la organul vamal unde este depusă   declarația. Se consideră ca prezentate mărfurile aflate în locuri agreate de organul vamal;

c. documentele necesare pentru acordarea regimului solicitat să fie depuse concomitent cu declarația vamală;

d. organul vamal respectiv să fie abilitat pentru realizarea operațiunii solicitate.

Înregistrarea declarației vamale în detaliu

Acceptarea declarației vamale se produce prin înregistrarea acesteia și cuprinde numărul de înregistrare și data, care se legalizează prin aplicarea ștampilei matricole personale a colaboratorului vamal. Ștampila, privind acceptarea se aplică în rubrica A pe fiecare exemplar al declarației vamale primare și complementare, după caz.

Înregistrarea produce următoarele efecte:

– autentificarea declarației vamale de către organul vamal;

– stabilirea relațiilor juridice între declarant și autoritatea vamală;

– determinarea momentului de luare în considerare a:

a) calculului drepturilor de export/import de perceput (drepturile de export/import de perceput sânt cele în vigoare în momentul înregistrării declarației vamale în detaliu);

b)  aplicării prohibițiilor și a altor măsuri, ce decurg din legislația în vigoare;

c)  momentului realizării statistice a importurilor și exporturilor.

Validarea declarației vamale

Pentru validarea unei declarații vamale se parcurg următoarele etape:

a. Controlul documentar

Acesta impune verificarea datelor cuprinse în declarația vamală prin confruntarea cu documentele anexate în susținerea lor (date, privind mijlocul de transport, valoarea în vamă, originea, încadrarea tarifară, cantitatea etc.). Documentele necesare pentru controlul documentar sânt enumerate în ordinul Departamentului Vamal nr. 276-o din 24.10.2002 (Monitorul Oficial nr.162-165 din 6 decembrie 2002) cu modificările ulterioare la acesta.

b. Controlul fizic al mărfurilor

Se verifică natura mărfurilor, concordanța privind cantitatea mărfurilor declarate cu cele prezentate. La scoaterea mărfii, controlul fizic se efectuează în prezența colaboratorului vamal, care verifică marfa și sigilează compartimentul-marfă a unității de transport. Din momentul acesta, marfa se află sub supravegherea vamală până ce este scoasă de pe teritoriul Republicii Moldova. La introducerea mărfii controlul fizic se efectuează după sosirea mărfii la locul destinat pentru declarare. Declarantul este dator până la acest moment să întocmească declarația vamală și s-o prezinte organului vamal.

c. Verificarea calculului drepturilor de import/export

Se verifică calculul drepturilor de import/export efectuat de declarant. Orice iregularitate constatată de colaboratorul vamal, care a efectuat controlul în cadrul celor trei etape se menționează în rubrica C și se autentifică prin semnătura și ștampila matricolă personală. Iregularitățile constatate conduc la rectificarea declarațiilor vamale. Toate iregularitățile sânt corectate numai de declarant și legalizate aplicând ștampila.

d. Achitarea drepturilor de export/import

Se realizează potrivit instrucțiunilor privind completarea rubricii B.

Prin data, semnătura și ștampila aplicată în rubrica D se consideră validată declarația vamală, fapt ce permite titularului să dispună de mărfurile ce au făcut obiectul declarației vamale în cauză.

Modul de rectificare și anulare a declarațiilor vamale

Efectuarea rectificărilor în declarația vamală se admite numai în procesul perfectării actelor vamale. Rectificările se efectuează de declarant prin tăierea informației greșite și înscrierea manuală a informației corecte. Rectificarea va fi confirmată prin semnătura și ștampila declarantului. Rectificările se vor efectua în toate exemplarele declarației vamale, cât și în copia electronică a acesteia.

Colaboratorul vamal este obligat să informeze toate serviciile vamale antrenate în procesul perfectării declarațiilor vamale despre rectificările efectuate. După validarea declarației vamale rectificări în aceasta nu se mai admit. Declarația vamală poate fi anulată numai în cazurile când tranzacția nu a avut loc. Declarația vamală anulată se păstrează în arhiva biroului vamal, unde a fost depusă și înregistrată. Se interzice atribuirea numărului de înregistrare al declarației anulate altei declarații.

Anularea declarației poate fi efectuată în decurs de o lună de la momentul depunerii declarației vamale.

În cazurile, când mărfurile din diferite motive (reclamații, livrări greșite) se reîntorc în țară, declarațiile de export nu se anulează, ci în mod obligatoriu se întocmește declarația de reimport cu indicarea în rubrica 40 "Declarația sumară/document precedent" a numărului declarației conform căreia a fost exportată marfa.

În cazul anulării declarației vamale, pe aceasta se trasează două diagonale și cu culoare roșie se înscrie ANULAT.

Utilizarea și destinația exemplarelor declarației vamale

Declarația se întocmește în șase exemplare, din care:

– exemplarul nr.1 rămâne la unitatea vamală emitentă;

– exemplarul nr. 2 se transmite la Centrul Informațional Specializat "Vama" pentru realizarea statisticii vamale;

– exemplarul nr. 3 rămâne la vama emitentă în secția economică;

– exemplarul nr. 4 în cazul exportului și tranzitului însoțește marfa până la punctul de trecere a frontierei vamale, în cazul importului rămâne la unitatea vamală emitentă;

– exemplarul nr. 5 pentru exportator / importator;

– exemplarul nr.6 pentru declarant.

Evidența declarațiilor vamale

Instituțiile vamale duc evidența strictă a declarațiilor vamale asigurând păstrarea arhivelor declarațiilor vamale în ordinea creșterii succesive a numerelor declarațiilor vamale. Arhivele se formează în termen de 10 zile a lunii următoare. Arhivele trebuie să fie cusute, sigilate, să conțină numărul de declarații   înregistrate, repartizate pe fiecare punct vamal aparte. Fiecare dosar din arhivă  va  conține nu mai  mult  de 200  declarații   vamale și obligatoriu va conține informația necesară (numărul de declarații vamale, numărul primei și ultimei declarații vamale, informații privind persoana ce a format arhiva).

Instrucțiuni de completare

A. Declarația vamală (primară) (anexa nr. 17)

Rubrica 1 – TIP declarație se utilizează în toate cazurile (import, export și tranzit). Este formată din 3 casete.

Prima casetă cuprinde sigla felului operațiunii vamale.

IM – pentru import, care cuprinde intrările de mărfuri pe teritoriul vamal al Moldovei

EX – pentru export, care cuprinde ieșirile de mărfuri de pe teritoriul vamal al Moldovei

TR – pentru tranzit, care cuprinde deplasarea mărfurilor sub supravegherea vamală între două unități vamale ale statului.

A doua casetă cuprinde codul prin care se indică procedura vamală, pentru care este depusă declarația vamală.

Codurile utilizate sânt:

1   – export

2   – scoaterea temporară

3   – reexport

4   – import

5   – introducerea temporară

6   – reimport

7   – livrări sub supraveghere vamală

8   – tranzit

Codul 7 – "livrări sub supraveghere vamală" cuprinde operațiile cu următorul regim vamal:

_71 – Zona antreprenoriatului liber

_72 – Magazin de mărfuri neimpozabile ("duty-free")

_74 – Depozit vamal

_75 – Renunțarea în folosul statului

_76 – Nimicire

Caseta a treia a rubricii 1 va fi utilizată pentru divizarea operațiilor de export și import în cazurile livrărilor sub supraveghere vamală (tip declarație – 7):

_ în cazul exportului se va indica   1;

_ în cazul importului se va indica   4.

Rubrica 2 – Expeditor / Exportator – se utilizează în toate cazurile:

În cazul exportului – este persoana juridică indicată în documentele de transport, care încarcă marfa cu scopul de livrare a acesteia de pe teritoriul vamal al Moldovei.  

Pentru aceste operații rubrica va conține:

– codul de înregistrare al întreprinderii la Departamentul Statistică și Sociologie;

– codul fiscal (IDNO);

– codul teritorial al agentului economic din patru cifre conform celui indicat în registrul întreprinderilor (reg.dbf.);

– codul formei și tipurile de proprietate;

– denumirea prescurtată a întreprinderii conform Certificatului de înregistrare a întreprinderii de la Camera Înregistrării de Stat (în ghilimele);

– din rând nou urmează adresa întreprinderii, tara.  

  În cazul când declarația vamală se depune de către un agent economic situat în partea stânga a Nistrului, completarea rubricii va avea următoarele particularități:

Codul de înregistrare al întreprinderii la Departamentul Statistică și Sociologie se va indica -99999999.                  

La import și tranzit se indică denumirea și adresa completă a persoanei de la care importatorul primește marfa în cauză.

Rubrica 3 – Formulare – se completează obligatoriu în toate cazurile când declarația vamală în detaliu comportă declarații vamale complementare.

Rubrica este compusă din 2 casete, având următoarele utilizări:

În prima casetă se indică numărul de ordine al declarațiilor utilizate.

În a doua casetă se trece numărul total de declarații vamale utilizate (declarația vamală primară plus declarațiile vamale complementare).

În cazul, în care declarația cuprinde un singur articol, rubrica 3 nu cuprinde nici o indicație, dar  se face  mențiune cu  cifra 1 în rubrica nr.5

Rubrica 4 – Liste de încărcare – se utilizează numai în cazul tranzitului și numai atunci când operațiunea necesită liste de conținut al transportului (specificații). Numărul de liste (specificații), care devin anexă la declarația vamală, se indică în cifre.

Rubrica 5 – Articole – se utilizează în toate cazurile și se indică numărul total de articole declarate pe formularul primar și complementar.

Rubrica 6 –   Total colete – se indică numărul total al coletelor, containerelor ce fac obiectul declarației. Se utilizează în mod obligatoriu la export, import și tranzit. Pentru mărfurile neambalate sau în vrac se menționează "vrac".

Rubrica 7 – Număr de referință – se indică codul unității vamale, ce înfăptuiește perfectarea declarației   vamale și numărul ei de înregistrare. În fiecare an calendaristic numerotația declarațiilor vamale înregistrate se reînnoiește. Întreruperi în aplicarea numărului de referință nu se permit.

Rubrica 8 – Destinatar – la export și tranzit se completează cu date, privind denumirea și adresa persoanei căreia îi sânt livrate mărfurile. În cazul tranzitului care cuprinde un grupaj de mărfuri se va indica "destinatari diverși". La import se indică datele importatorului, destinatar – persoana indicată în documentele de transport, căreia i se transmit mărfurile expediate de transportator, conform documentelor de transport sau în baza indicației expeditorului, în posesie deplină pe teritoriul vamal al Moldovei. Datele se trec conform cu indicațiilor din rubrica 2.

Rubrica 9 – Responsabil financiar – cuprinde date ale organizației sau a persoanei juridice din Moldova, care a încheiat contractul de export (import) al mărfurilor și va efectua achitările conform contractului. Datele se înscriu în conformitate cu indicațiile și exemplul din rubrica 2.

Rubrica 10 – Țara primei destinații /Țara ultimei proveniențe – nu se utilizează.

Rubrica 11 – Țara tranzacției – prima casetă cuprinde codul țării cumpărătorului la export sau codul   țării vânzătorului la import. În cazul tranzitului nu se utilizează. Codul se exprimă prin 3 caractere numerice. Țara de tranzacție este considerată tara, pe teritoriul căreia se află, are sediu reprezentanța, organizația cu care a fost încheiat contractul. A doua casetă nu se utilizează.

Rubrica 12 – Elemente pentru valoare – se indică cursul oficial al leului față de euro la data înregistrării declarației vamale.

Rubrica 13 – Borderoul de transport – se îndeplinește în toate cazurile. La import sau tranzit se indică numărul carnetului TIR, iar în lipsa lui numărul borderoului de transport. La export se completează cu numărul carnetului TIR.

Rubrica 14 – Declarant/Reprezentant – se indică denumirea și adresa declarantului în conformitate cu indicațiile și exemplul din rubrica 2.

Declarant – persoana care declară, prezintă vămii mărfurile și mijloacele de transport, care întocmește și depune declarația în nume propriu sau persoana în al cărei nume este întocmită declarația vamală de către brokerul vamal.

Rubrica 15 – Țara de expediție/export – la import și tranzit se indică în clar tara de unde mărfurile au fost exportate. La export rubrica nu se utilizează.

Rubrica 15 a. – Codul țării de export – la import și tranzit se trece codul țării de unde marfa a fost exportată. La export nu se utilizează.

Rubrica 16 – Țara de origine – se utilizează în mod obligatoriu la import și la export.

Țara de origine (producătoare) – este tara în care au fost produse sau prelucrate mărfurile, în care au fost recoltate produsele agricole, au fost extrase minereurile, în care a fost terminată prelucrarea produselor finite.  Stabilirea originii   bunurilor se efectuează în conformitate cu Legea "Cu privire la tariful vamal" nr.1380- XIII din 2.11.1997 și acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte.

Atunci când declarația cuprinde mai multe articole de origine diferită se face mențiunea "diverse". În acest caz, tara de origine se menționează în rubrica 34. Țara de origine se determină din documentele însoțitoare ale mărfii sau din certificatele de origine. La tranzit nu se utilizează.

Rubrica 17 – Țara de destinație – la export și tranzit se indică în clar numele țării unde marfa este efectiv livrată destinatarului. La import nu se utilizează.

Rubrica 17 a. – Codul țării de destinație – se indică codul țării de destinație conform cerințelor din rubrica 17. Codurile țării se exprimă prin 3 caractere numerice.    

Rubrica 18 – Identitatea și naționalitatea mijlocului de transport la plecare – se utilizează în toate cazurile. La export se completează cu rechizitele mijlocului de transport în care a fost încărcată marfa pentru a fi scoasă de pe teritoriul țării. La tranzit se indică datele mijlocului de transport cu care marfa a intrat în țară. La import se trec indicatorii cu privire la mijlocul de transport cu care marfa a fost adusă la punctul de destinație. În partea stânga a rubricii se indică numărul de înregistrare a transportului.

Modul de completare este următorul:

Pentru tipul de transport rutier numărul de transport se va indica integral, fără spații libere, defise sau alte semne. Numărul remorcii va urma imediat după numărul mijlocului de transport și se va separa de acesta prin bară.

Pentru tipul de transport feroviar numerele vagoanelor (cisternelor) se vor separa prin bară. În partea dreaptă a casetei se indică codul țării de identitate a transportului.

Rubrica 19 – Containere – se completează cu indicatorii privind transportarea containerizată sau ne containerizată a mărfurilor.

Codificarea utilizată este următoarea:

0 – pentru mărfuri netransportate containerizat;

1 – pentru mărfuri transportate în containere.

Rubrica 20 – Condiția de livrare – se va completa în cazurile de export și import în modul următor:

1. Codul condiției de livrare conform tabelului de mai jos și numele localității potrivit contractului de transport.

2. Codul formei de achitare (din nomenclatorul "Modul de plată"

3. Codul termenului de achitare în conformitate cu nomenclatorul

4. Data achitării conform contractului, dar nu mai mult de termenul de repatriere a mijloacelor bănești sau materiale stabilit de legislația în vigoare.

Rubrica 21 – Identitatea și naționalitatea mijlocului de transport active care trece frontiera

În prima casetă se va indica numărul de identitate al mijlocului de transport activ utilizat la trecerea frontierei (cel ce trece frontiera). În cazul tranzitului se trec datele mijlocului de transport cu care marfa va părăsi teritoriul țării. În cazul livrării mărfurilor cu tipul de transport rutier, declarația se va completa pentru fiecare unitate separat.

La utilizarea căii ferate în calitate de mijloc de transport se permite întocmirea declarației vamale pentru două vagoane (cisterne).

În cazul expedierilor prin poștă sau prin alte instalații se indică modalitatea în cauză – poștă, cablu, conductă etc.

În caseta a doua se indică codul țării unde mijlocul de transport este înmatriculat.

Rubrica 22 – Moneda și valoarea totală facturată

În prima casetă se indică codul monedei de facturare.

În a 2-a casetă se trece valoarea totală din factură în unități întregi în valuta în care este evaluat contractul, adică prețul mărfii, care va fi ori a fost efectiv plătit, sau va fi supus achitării prin livrările de întimpinare a mărfurilor în conformitate cu condițiile indicate în contract. Valoarea totală a mărfii este alcătuită din costul mărfii din rubrica 42 a declarației primare și costul fiecărui articol din declarația complementară.

În caz când există numai declarația primară aceste două valori coincid. Dacă condițiile contractului nu prevăd moneda de achitare, atunci valoarea facturată se indică în lei. În cazul operațiilor barter poate fi indicat codul valutei în care este evaluat contractul.

Rubrica 23 – Curs de schimb – se va trece cursul oficial al leului moldovenesc față de valuta străină valabil pentru data înregistrării declarației vamale.

Rubrica 24 – Natura tranzacției – se folosește numai la import și export. Se trece codul operațiunilor comerciale utilizate conform clasificatorului.

Rubrica 25 – Modul de transport la frontieră

În prima casetă se trece codul modului de transport cu care marfa trece frontiera. Codurile se exprimă prin 2 caractere numerice. Caseta a doua nu se utilizează.

Rubrica 26 – Mod de transport interior

În prima casetă se va trece codul modului de transport conform clasificatorului.

Rubrica 27 – Locul încărcării / descărcării – se va completa cu numărul confirmării, când aceasta este necesară, privind achitarea prealabilă a drepturilor de export/import eliberată de biroul vamal intern pentru biroul vamal de frontieră.

Rubrica 28 – Informații financiare și bancare – rubrica se completează cu rechizitele bancare ale persoanei responsabile financiar după cum urmează:

Pentru declarația vamală ce prevede operațiuni de import:

1. Codul și denumirea băncii unde este deschis contul curent în lei al agentului economic.

2. Numărul contului curent în lei.

3. Codul și denumirea băncii din care se va efectua achitarea mijloacelor bănești.

4. Numărul contului din care se va efectua achitarea mijloacelor bănești, în cazul plății în avans pentru importul de mărfuri – numărul și data cartelei de plată.

Pentru operațiile barter și alte tipuri de operațiuni:

1. Codul și denumirea băncii unde este deschis contul curent în lei al agentului economic.

2. Numărul contului curent în lei.

3. Codul și denumirea băncii unde este deschis contul curent în valută străină al agentului economic.

4. Numărul contului curent în valuta străină respectivă.

În caz, dacă agentul nu dispune de cont valutar, în p. 3, 4 se repetă codul băncii și contul în lei.

Rubrica 29 – Vama de ieșire / intrare

La import se indică în clar unitatea vamală prin care marfa a intrat în țară. Este obligatorie traversarea frontierei numai prin punctul vamal indicat în declarație.

Rubrica 30 – Localizarea mărfurilor – se va completa cu numărul raportului de constatări pozitive, în cazurile când acesta este obligatoriu.

Rubrica 31 – Colete și descrierea mărfurilor – se utilizează la import, export și tranzit.

Se indică mărcile, numerele, numărul și tipul coletelor (natura coletelor) sau în caz particular de mărfuri neambalate, numărul acestor mărfuri ce fac obiectul declarației sau mențiunea "în vrac", potrivit cazului, cât și mențiunile necesare pentru identificarea acestora. Concomitent se indică unitatea de măsură a mărfurilor și cantitatea în această unitate în care acestea se comercializează cu amănuntul. În cazul containerelor se va indica numărul de identificare al acestora, cât și numărul coletelor conținute.

Descrierea mărfurilor

Prin descrierea mărfurilor se înțelege descrierea naturii (compoziția) acestora în termeni comerciali, suficient de preciși pentru a permite identificarea, cât și clasificarea rapidă și sigură a mărfurilor.

Indicarea numai a numelui mărcii sub care produsul este comercializat nu este admisă. În cazul utilizării de sigle, abrevieri sau formule chimice acestea nu constituie decât un complement al descrierii comerciale făcute mai sus.

Remarcă: Denumirile capitolelor, grupelor, subgrupelor din clasificatorul de mărfuri servesc numai pentru comoditatea stabilirii codului mărfii conform regulilor de interpretare a clasificatorului.

În cazul declarării mijloacelor de transport ce necesită eliberarea adeverinței vamale completarea rubricii va avea următoarele particularități:

Câmpul D302 va conține descrierea mărfii;

Câmpul D 304 -numărul caroseriei,

Câmpul D305- numărul motorului (în cazurile când se declară numai acesta),

Câmpul D307-volumul motorului și prin bară tipul acestuia.

În caseta de jos din stânga se va indica:

1 – dacă marfa a fost eliberată în circulație cu valoarea în vamă anunțată definitiv;

2 – dacă marfa a fost eliberată în circulație cu valoarea în vamă condițională.

În caseta de jos din dreapta se va indica cantitatea mărfii în conformitate cu unitatea de măsură din rubrica 41.

Rubrica 32 – Articol Nr. – se indică numărul de ordine al articolului de marfă, în raport de numărul total al articolelor declarate în rubrica 5. Se utilizează și în cazul când declarația vamală cuprinde un singur articol.

Rubrica 33 – Codul mărfii – această rubrică este divizată în cinci sub poziții. Dintre acestea se    completează numai sub poziția 1, prin indicarea codului de 9 cifre al mărfii, conform clasificatorului utilizat în comerțul exterior.

Rubrica 34 – Codul țării de origine

În prima casetă pentru fiecare articol al declarației se indică codul țării de origine. Se utilizează în aceleași condiții ca și rubrica 16.

A doua casetă nu se utilizează.

Rubrica 35 – Greutate brută (kg) – se utilizează la import, export și tranzit. Se indică greutatea brută exprimată numai în kg, fără zecimale, a mărfii descrise în rubrica 31. Rotunjirea se face la unitatea de kg cea mai apropiată.

Prin greutate brută se înțelege greutatea mărfurilor, inclusiv greutatea ambalajelor (conținute în exterior și în interior), excluzând mijloacele de transport, containerele, prelatele și materialele accesorii de transport. Mențiunea de "kg" sau "gr" nu este admisă.

Rubrica 36 – Preferințe – se indică eliberările de drepturile de import/export în forma ABCD unde:

A – eliberări de taxa pentru proceduri vamale;

B – eliberări pentru taxe vamale;

C – eliberări de acciza;

D – eliberări de TVA.

Rubrica 37 – Regim

Regimul este acel regim vamal, care a fost solicitat la depunerea declarației vamale (2 cifre).

Regimul precedent este regimul vamal, care a fost utilizat pe o declarație vamală depusă pentru marfa în cauză într-un stadiu anterior (2 cifre).

Important: toate articolele aceleiași declarații vamale trebuie să cuprindă la rubrica 37 același cuplu: regim solicitat cu regim precedent. În cazul, când nu există un regim precedent – se completează cu "00".  

Caseta a 2-a este prezentată   de specificul regimului vamal.

Rubrica 38 – Greutate netă – se utilizează la import, export și tranzit. Se indică greutatea netă exprimată numai în kg, fără zecimale a mărfurilor descrise în rubrica 31. Rotunjirea se face la unitatea de kg cea mai apropiată.

Prin greutate netă se înțelege greutatea mărfurilor fără orice ambalaj (carton, cutii, flacoane, butelii, sticle etc.). Mențiunea de "kg" sau "gr" nu este admisă. În cazul în care greutatea este mai mică de 500 grame se va înscrie zero.

Rubrica 39 – Cota – se completează pentru mărfurile cotate și se apreciază prin diferența dintre cantitatea de mărfuri indicate în licență și cea exportată (importată). Cantitatea mărfurilor indicată în declarația dată nu se ia în considerație pentru aprecierea diferenței.

Rubrica 40 – Declarație sumară / document precedent – se utilizează la import, export și tranzit. Se indică documentul precedent (numărul declarației vamale), în care a fost declarat exportul sau importul aceleiași mărfi. Rubrica va conține datele a cel mult două declarații vamale precedente. Numărul acestora se va indica complet și se va diviza prin spațiu liber de ultimele două cifre ce reflectă anul de înregistrare. Numărul declarației doi se va separa de primul prin bară.

Rubrica 41 – Unități de măsură suplimentare – se utilizează în toate cazurile. Se indică obligatoriu unitatea de măsură suplimentară conform cerințelor clasificatorului de mărfuri în stricta corespundere cu codul mărfii    indicat în rubrica nr. 33.    

Rubrica 42 – Prețul articolului – se indică prețul mărfii în moneda contractului în conformitate cu indicațiile din rubrica 22. În cazul când marfa este expusă pe foi complementare, suma prețurilor fiecărui articol trebuie să fie egală cu valoarea totală din rubrica 22.

Rubrica 43 – Metoda de evaluare – se va completa:

0 – pentru marfa ne accizată;

1 – pentru marfa accizată.

Rubrica 44 – Mențiuni speciale / Documente anexate / Certificate și autorizații – se indică documentele necesare în susținerea declarației;

1. Numărul și data licenței, termenul ei de acțiune și abreviatura organului ce a eliberat-o.

2. Numărul facturii, documentului de transport.

3. Numărul certificatului de origine, numărul și data certificatului de conformitate (anexa nr. 18).

4. Numărul și data contractului încheiat între parteneri, numărul de înregistrare al acestuia în organul vamal sau după caz numărul autorizației eliberate de organele vamale pentru efectuarea operațiilor de prelucrare.

Înregistrarea contractelor de tip "barter" este în sarcina subdiviziunilor vamale teritoriale.

Înregistrarea contractelor de cooperare, încheiate în baza acordurilor interguvernamentale, se va efectua la Departamentul Vamal.

Numărul de înregistrare a contractului se va indica în rubrica 44-4/3 după formatul VVVVXNNNNNN unde:

– VVVV – codul subdiviziunii vamale teritoriale;

– X – B,C, – tipul contractului (B-  contract de tip "barter"; C – contract de tip "cooperare" );

– NNNNNN – numărul de ordine conform registrului;

Rubrica 45 – Valoarea în vamă – se utilizează în toate cazurile. Se indică valoarea mărfii în lei moldovenești, fără zecimale, apreciată în conformitate cu legislația în vigoare.

Rubrica 46 – Valoarea statistic – se utilizează numai la import și export. Se completează în dolari SUA.

La import se va indica valoarea mărfurilor, apreciată în prețuri C.I.F. – portul țării-importatoare sau C.I.P. – punctul de destinație convenit de la   frontiera țării-importatoare.

În cazurile, când transportul și asigurarea se plătesc pentru câteva mărfuri, valoarea acestora se repartizează la fiecare marfă, costul transportului – proporțional greutății, costul asigurării – proporțional costului mărfurilor. Recalcularea valorii în dolari S.U.A. se va efectua folosind cursul stabilit de Banca Națională Moldovei la data înregistrării declarației în vamă.

Dacă valoarea statistică conține unități zecimale – ea se va rotunji până la unități întregi.

Rubrica 47 – Calculul drepturilor de import – se completează cu sumele drepturilor de import calculate în toate cazurile de introducere a mărfurilor în Moldova, chiar dacă marfa nu necesită achitarea acestora, indicând în coloana MP cifra – 9 – "liber de plăti". Sumele calculate ale taxei vamale se vor indica și pentru importurile din țările-membre ale C.S.I. și România.

Pentru operațiile de export sau tranzit rubrica se completează numai cu indicatorii cu privire la drepturile de export/import care urmează să fie achitate.

Rubrica 48 – Report de plată – se indică data achitării în cazurile când plata și garantarea plății drepturilor vamale se asigură prin depozite bănești sau scrisori de garanție.

Rubrica 49 – Identificarea antrepozitului – se indică codul depozitului vamal unde se amplasează sau de unde se scot mărfurile.

Rubrica 50 – Responsabil (firma) – se utilizează în toate cazurile.

La export și import se trec datele din buletinul de identitate (pașaport) al persoanei abilitate de a declara marfa și semnătura ei autentificată cu ștampila întreprinderii pe care aceasta o reprezintă, datele din procură și termenul ei de vigoare.  

În cazul tranzitului se indică denumirea și adresa în clar și completă a titularului de tranzit, cât și numele și prenumele persoanei abilitate să semneze în numele titularului.

Originalul semnăturii olografe a persoanei trebuie să figureze pe exemplarul primar al declarației vamale.

Rubrica 51 – Vama de trecere prevăzută (tara) – nu se completează.

Rubrica 52 – Garanție – se utilizează numai la tranzit și este compusă din 2 rânduri.

Primul rând – "garanție"- va cuprinde numărul și data documentului de garantare și emitentul acesteia dacă acesta este necesar conform legislației.

Al doilea rând -"nevalabilă pentru"- nu se utilizează, însă spațiul poate fi folosit pentru cerințele din primul rând.

Caseta privind codul nu se utilizează.

Rubrica 53 – Vama de destinație – se utilizează numai în cazul tranzitului și se indică în clar denumirea unității vamale unde  mărfurile urmează sa fie prezentate pentru finalizarea operațiunii de tranzit.

Rubrica 54 – Locul și data – se va completa cu rechizitele întreprinderii responsabile de perfectare a declarației vamale. Responsabil pentru completarea declarației vamale – persoana autorizată de Departamentul Vamal cu dreptul de a exercita genul dat de activitate în corespundere cu cerințele legislației în vigoare.

Se vor indica:

1. Codul fiscal (IDNO), iar peste bară și codul din cinci cifre al persoanei responsabile de perfectare, care coincide cu numărul certificatului specialistului în domeniul vămuirii.

2. Se indică în clar localitatea și data declarării mărfurilor. Se indică denumirea în clar a persoanei juridice, care a completat declarația, numărul de telefon.

De asemenea, se trece numele persoanei fizice, care reprezintă persoana juridică menționată mai sus și semnătura acesteia.

B. Declarația vamală complementară

Sânt declarații-anexă la declarația primară și sânt utilizate atunci când declararea comportă mai mult de un articol. Se utilizează la import, export și tranzit. Rubricile cuprinse în declarațiile vamale complementare se vor completa după aceleași reguli ca și declarațiile vamale primare, cu excepția:

Rubrica 31 – Colete și descrierea mărfurilor

În situația în care una din rubricile 31 din declarația complementară nu este utilizată, aceasta se va  bara  prin X pentru a elimina posibilitatea utilizării ulterioare.

Rubrica 47 – Calculul drepturilor de import/export

Rubrica cuprinde 4 casete din care primele 3 sânt destinate calculului drepturilor de import/export al mărfurilor menționate la rubricile 31, iar ultima are caracter recapitulativ, cuprinzând totalul drepturilor de export/import datorate pentru mărfurile cuprinse în declarația primară și complementară.

În cazul, în care se utilizează mai multe declarații complementare, caseta privind recapitularea drepturilor de import/export va fi utilizată din ultima declarație complementară.

Completarea rubricilor 0-54 din declarația vamală primară și complementară este în sarcina declarantului sau a brokerului.

Rubricile indicate prin litere (A, B, C, D) sânt rezervate uzului oficial al administrației vamale.

Rubrica A – Vama de expediere / de export / de destinație

Cuprinde denumirea în clar a organului vamal unde a fost depusă

declarația vamală (primară și complementară) și data de înregistrare a acesteia.

Rubrica B – Informații contabile

Se completează parțial de declarant și de administrația vamală. Declarantul completează rechizitele financiare și bancare (codul băncii și contul în bancă) ale persoanei juridice menționate în rubrica 14, care achită plățile vamale.

În vamă se completează în felul următor:

1. În cazul, când plata se efectuează prin virament, se indică soldul total ce se află la contul declarantului la data înregistrării declarației vamale.

2. În cazul, când plata se efectuează în numerar, se indică numărul ordinului de încasare.

3. În cazul, când plata se amână, se trece nr. scrisorii de garanție și soldul total ce se află la contul declarantului la data înregistrării declarației vamale.

La completarea celor menționate mai sus după caz se trec: data, semnătura și ștampila colaboratorului vamal.

Rubrica C – Vama de trecere

Se utilizează în toate cazurile prin indicarea mențiunilor despre efectuarea controlului preventiv și cel informațional.

De către colaboratorul serviciului vamal se notează:

"Control preventiv – liber" și "Control INFO – liber" urmat de semnătura persoanei care a efectuat controlul.

Rubrica D – Controlat la biroul vamal

Cuprinde:

–  rezultatele controlului

–  data, semnătura și ștampila lucrătorului vamal, care a efectuat controlul.

Alte mențiuni, decât cele cuprinse în prezentele norme, sânt interzise.

10. Completarea rubricilor declarațiilor vamale în dependență de procedura vamală

Pentru mărfurile livrate în conformitate cu procedura vamală de export, scoatere temporară, reexport se vor completa următoarele rubrici:

1,2,3,5,6,7,8,9,11,12,13,14,16,17,17a,18,19,20,21,22,23,24,25,26,28,29,31,32,33,34,

35,36, 37,38,39,40,41,42,43,44,45,46,47,48,49,50,54, A, B, C, D.

Pentru mărfurile livrate în conformitate cu procedura vamală de import, introducere temporară, reimport se vor utiliza rubricile:

1,2,3,5,6,7,8,9,11,12,13,14,15,15a,16,18,19,20,21,22,23,24,25,26,27,28,29,30,31,32,

33,34,35,36,37,38,39,40,41,42,43,44,45,46,47,48,49,50,54, A, B, C, D.

Pentru mărfurile livrate conform procedurii de supraveghere vamală se vor completa rubricile:

1,2,3,5,6,7,8,9, 11,12,13,14,15,15a (sau după caz17,17a), 16,18,19,20,21,22, 23, 24, 25,26,27,28,29,31,32,33,34,35,36,37,38,40,41,42,43,44,45,46,47,48,49,50,54,

A, B, C, D.

Pentru livrări tranzitare de mărfuri se vor utiliza rubricile:

1,2, 3,4,5,6,7,8,9,12,13,14,15,15a,17,17a,18,19,21,22,23,25,26,29,31,32,33,35,37,

38,40,41,42,43, 44,45,47,48,49,50,52,53,54, A, B, C, D.

3.3. Procedurile simplificate de vămuire

Cadrul legal al procedurilor simplificate de vămuire:

Ordin cu privire la aprobarea Regulamentului privind procedurile simplificate de vămuire nr. 521-O din 10.12.2012;

Ordinul nr. 585-o din 28.12.2012, cu privire la punerea în aplicare a Regulamentului privind procedurile simplificate de vămuire, aprobat prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 521-o din 10.12.2012;

Ordin comun nr. 84-o din 22.01.2013 Cu privire la accesul prioritar în punctele de trecere a frontierei de stat a titularilor procedurilor simplificate de vămuire.

Avantajele vămuirii simplificate

O importanță deosebită se acordă reducerii duratei de staționare la frontieră, timpului vămuirii, ponderea controalelor fizice și documentare, acordării unor avantaje agenților economici credibili. În toate aceste direcții au fost promovate mai multe măsuri, menite să elimine bariere din calea exportului. Astfel, încă în 2011 au fost create condiții pentru vămuirea produselor nemijlocit în posturile vamale de frontieră, fără necesitatea declarării acestora și în posturile vamale interne, ceea ce micșorează timpul și costurile pentru agenții economici.

Cu referire la timpul de vămuire, cu toate că volumul declarațiilor vamale procesate de organele vamale crește, s-a reușit micșorarea timpului de trecere a frontierei de la 55 minute în 2008, și 45 în 2009, până la 18-20 min în 2012. Cât privește controlul fizic și documentar, și aici datele sistemului informațional vamal "Asycuda World" denotă că importurile și exporturile sunt direcționate pe culoarul verde în aproximativ 90% de cazuri, iar controlul fizic și documentar se aplică în baza analizei de risc, pentru mărfurile cu risc sporit, a specificat Tudor Balițchi.

De asemenea începând cu 1 ianuarie 2013, se aplică noul Regulament privind procedurile simplificate de vămuire. Este de accentuat că gama simplificărilor vamale s-a extins considerabil și cuprinde, printre altele, trecerea frontierei în mod prioritar, pe o linie special marcată pentru agenții credibili, vămuire în afara orelor de program, zile de odihnă, sau în alte locuri, eliberarea certificatului de origine în mod prioritar la solicitarea exportatorului de încredere.

S. C. ‘SKYNET” SRL beneficiază de procedurile simplificate de vămuire, datorită statutului de agent economic de încredere, cum este procedura de vămuire la domiciliu. Asta după ce începând cu 1 august 2011 au fost introduse proceduri simplificate de control vamal. Astfel, agenții economici care în decursul unui an realizează peste 100 de operațiuni de import/export pot solicita vămuire la sediul companiei, beneficiind de proceduri simplificate de control vamal.

Utilizarea procedurii simplificate reduce considerabil contactului între agentul economic și colaboratorul vamal, nu solicit prezentarea mijlocului de transport la postul vamal, acesta fiind redirecționat direct la sediul importatorului și, nu în ultimul rând, reduce timpul și costurile de vămuire. Procedura permite companiilor acceptate în acest sens să depună declarații vamale electronice (cu semnătura digitală) fără a fi necesară prezentarea mărfurilor importate sau exportate biroului vamal pentru control.

Astfel, daca până la aplicarea procedurii simplificate, agenții economici au fost obligați să prezinte fiecare mijloc de transport, mărfuri și documente de însoțire organului vamal pentru efectuarea controlului, în prezent, mărfurile importate de către operatorii economici acceptați sa lucreze în procedura simplificata, vor putea fi transportate direct la locul de descărcare a acestora, urmând a fi declarate electronic și puse în circulație liberă după achitarea drepturilor de import.

De această procedură pot beneficia numai agenți economici care pe parcursul ultimilor 2 ani nu au comis fraude vamale, nu au debite la buget, se conformează cerințelor vămii, fapt care va fi verificat în prealabil prin pre-audit vamal al companiei-solicitant.

Această abordare vine să apropie sistemul vamal național la cel european, unde activitatea vamală se axează preponderent asupra controlului ulterior la sediul companiilor și nu pe inspecții la frontieră. În rezultat, datorită procedurilor simplificate vor fi eliminate staționările în terminale (depozite vamale provizorii), va fi redus timpul de așteptare, iar traficul prin birourile vamale va fi fluidizat. Ținând cont că conform noului sistem, colaboratorul vamal nu intră în contact direct cu agentul economic, se diminuează considerabil și factorii instituționali ai corupției.

3.4. Metodele de determinare a valorii in vama a mărfii

Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină in baza Declaratiei privind valoarea in vama a marfurilor (anexa nr. 19) prin următoarele metode:

a) în baza valorii tranzacției cu marfa respectivă ori în baza prețului efectiv plătit sau de plătit;

b) în baza valorii tranzacției cu marfă identică;

c) în baza valorii tranzacției cu marfă similară;

d) în baza costului unitar al mărfii;

e) în baza valorii calculate a mărfii;

f) prin metoda de rezervă.

determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacției cu marfa respectivă.

În cazul în care metoda principală nu poate fi aplicată, se folosesc alte metode. Fiecare din metodele succesive se aplică doar în cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin metoda precedentă.

Principala metodă dintre cele specificate și care este folosita de compania SKYNET SRL este metoda. La determinarea valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacției cu marfa respectivă ori în baza prețului efectiv plătit sau de plătit, în valoarea tranzacției se includ următoarele componente în cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii:

a) cheltuielile pentru transportul mărfii pe teritoriul vamal:

– cheltuielile aferente asigurării;

– costul transportului;

– costul încărcării, descărcării și transportării mărfii;

b) cheltuielile suportate de cumpărător:

– comisioanele și primele pentru brokeri, cu excepția comisioanelor pentru achiziționarea mărfii;

– costul containerelor și/sau al altui ambalaj de folosință repetată, dacă, în corespundere cu Nomenclatorul de mărfuri, acestea sânt considerate un tot întreg cu marfa;

– costul ambalajului, inclusiv costul materialelor de ambalaj și al lucrărilor de ambalare;

c) valoarea, calculată în mod corespunzător, a următoarelor mărfuri și servicii oferite, direct sau indirect, de cumpărător, în mod gratuit sau la preț redus, în scopul utilizării la producerea ori exportarea mărfii evaluate, în măsura în care această valoare nu a fost inclusă în prețul efectiv plătit sau de plătit:

– materiale, componente, părți și alte elemente similare, încorporate în marfă;

– instrumente, matrițe, forme și alte componente similare, utilizate la producerea mărfii;

– materiale cheltuite la producerea mărfii;

– lucrări de inginerie, de dezvoltare, lucrări de artă și design, planuri și schițe, executate în afara țării și necesare pentru producerea mărfii;

d) redevențele și taxele pentru licențe, pe care cumpărătorul trebuie să le achite, direct sau indirect, drept condiție a vânzării mărfii evaluate, în măsura în care aceste redevențe și taxe pentru licențe nu au fost incluse în prețul efectiv plătit sau de plătit, cu excepția redevențelor și taxelor pentru licențe plătite de către cumpărător pentru dreptul de reproducere și distribuire a producției cinematografice;

e) partea din venitul de la orice revânzare, transmitere sau utilizare ulterioară a mărfii, care ar reveni, direct sau indirect, vânzătorului. Cheltuielile suportate de cumpărător pentru serviciile de inspecție înainte de expediție a mărfurilor de import nu se includ în valoarea în vamă a mărfurilor importate.

Baza de calcul a taxei vamale o constituie volumul natural sau valoarea în vamă a mărfurilor, determinată în conformitate cu legislația. Valoarea impozabilă cu T.V.A. a mărfurilor importate o constituie valoarea lor în vamă, determinată în conformitate cu legislația, și drepturile de import (cu excepția T.V.A). Baza de calcul a taxei pentru proceduri vamale o constituie valoarea în vamă a mărfurilor sau taxele fixe, stabilite de legislație.

Taxele necesare de achitat pentru efectuarea procedurilor vamale presupune în sine calcularea următoarelor plăți:

1. Proceduri vamale 0.4% din echivalentul în lei a costului mărfii, în cazul în care costul mărfii este de peste 1 000 EUR / sau 4 EUR la suma de până la 1 000 EUR. 

2. Taxa vamală – de la 5 % – la 75% din echivalentul în lei a costului mărfii. Această taxă nu este aplicabilă pentru toate mărfurile! Există o listă stabilită în anexa la Legea cu privire la tariful vamal. De asemenea, în această anexă este indicat și procentul de calcul pentru fiecare marfă care se supune taxării. 
3. Taxa pe Valoare Adăugată (T.V.A.) – Plată achitată de către orice persoană juridică la import. Ea constituie 20% din suma calculată în felul următor: taxa vamală din echivalentul în lei a costului mărfii se adună cu suma procedurilor vamale și se adună și echivalentul în lei, propriu-zis, al costului mărfii – 20% din suma factorilor sus-menționați, constituie T.V.A.

Pentru a totaliza plățile necesare a fi achitate, se însumează Procedurile Vamale, Taxa Vamală și T.V.A.

Mai jos, voi expune un exemplu concret al modului ce calcul al valorii in vama a mărfii importate conform declarației vamale nr I 2750 din 10.03.2016

Marfa: Uleiuri Vegetale

“McD Shortening

“Flurin Flexy Fry”

Costul mărfii: 10 000 EUR
Curs de schimb oficial BNM: 22.03 pentru 1 EUR
Cheltuieli de transport: 500 EUR
Taxa aplicabilă pentru marfă: 15%
Modul de calcul:

1. Determinarea valorii în vamă:

Marfa (10 000 EUR) + Cheltuieli de transport (500 EUR)

10 500 EUR. / Echivalent în LEI = 231 315.00 LEI
2. Calculul Procedurilor Vamale:

0.4% din Valoarea în Vamă a mărfii

0.4% x 231 315.00 = 925.26 lei
3. Taxa Vamală (15%): 15% din Valoarea în Vamă a mărfii

15% x 231 315.00 = 34 697.25 lei
4. T.V.A: 20% din suma între Proceduri Vamale + Taxa Vamală + Valoarea în Vamă

925.26 lei + 34 697.25 lei + 231 315.00 = 266 937.51 lei;
20% x 266 937.51 lei = 53 387.50 lei

Respectiv plata vamala necesara de a fi achitata de către SKYNET SRL in trezoreria de stat pentru obținerea drepturi de import pentru uleiuri vegetale va constitui:

925.26 lei (proceduri vamale) + 34 697.25 lei (taxe vamale) + 53 387.50 lei (tava pe valoare adăugată) = 89 010 .01 lei. Drepturile de import se vor achita în numerar sau prin virament la conturile respective ale Trezoreriei Centrale a Ministerului Finanțelor.

Concluzii și recomandări

“SKYNET” S.R.L. este o companie cu perspectiva de extindere și care contribuie la îmbunătățire mediului economic din Republica Moldova. Drept urmare a acestui fapt întreprinderea își stabilește în permanență noi obiective și scopuri spre dezvoltare. Pentru următorii ani, întreprinderea și-a stabilit câteva direcții de dezvoltare, principalele din ele fiind lărgirea asortimentului de produse importate pe piața Republicii Moldova, menținerea unui management al calității la cel mai înalt nivel asemănător celui din statele europene, îmbunătățirea sistemului logistic – acoperirea pieței.

Printre scopurile de bază ale întreprinderii se numără realizarea distribuției geografice complete în Republica Moldova în un termen de 5 ani. O altă perspectivă de dezvoltare o constituie intensificarea eforturilor de creștere a prezenței întreprinderii pe toate segmentele in care activează: pentru segmentul pieței de servicii arenda, S.C. „SKYNET” S.R.L. urmărește construcția a unui nou complex frigorific; pentru sectorul serviciilor de publicitate, compania dorește sa diversifice tipurile de instalații publicitare și obținerea unor noi autorizații pentru amplasarea publicității in locații unice și profitabile. Oportunitățile de extindere pe această piață vor fi cunoscute pe parcursul următorilor ani.

Pentru realizarea scopurilor specifice din domeniul logistic, conducerea trebuie să se orienteze către motivarea angajaților din departamentul dat, întrucât ei reprezintă veriga de bază, care contribuie la dezvoltarea întreprinderii, oferindu-i un nivel de competitivitate ridicat în comparație cu celelalte companii ce activează în același sector.

Compania tinde mereu să achiziționeze echipamente moderne, care să permită depozitarea mărfurilor cu grija in stocuri mari și in siguranța, minimizarea timpului de depozitare a mărfurilor congelate ce necesita un regim de temperatura special din momentul descărcării până la depozitarea acestora in spațiul indicat și excluderea existenței unor mărfuri depozitate incorect drept urmare care sa nu corespunda standardului de calitate pre indicat, neglijarea căruia poate duce la pierderea încrederii din partea consumatorilor.

Parcul de automobile al întreprinderii este mic cu vârsta medie a unităților de transport de aproximativ 7 ani. Din această cauză, distribuirea și livrarea de mărfuri ocupa o perioada mult prea mare de timp, ceia ce retine și reduce considerabil numărul de livrări zilnice la cumpărători dar și livrarea in prima jumătate a zilei care este un moment important in realizarea mărfurilor proaspete și ușor perisabile. Prin urmare, lărgirea și diversificarea parcului de automobile reprezintă o condiție primordială pentru activitatea ulterioară a companiei.

Sistemul de management al calității la întreprindere este menținut la un nivel rezonabil, este pus în aplicare sistemul „20-keys”. În urma procesului de audit la întreprindere s-au făcut modificări importante nu doar în administrație, dar și în secțiile de prelucrare, depozite și alte departamente.

La momentul actual întreprinderea este în căutarea de noi oportunități de menținere și extindere a pieței, de creștere a veniturilor și atragere a noilor clienți și parteneri de afaceri.

Procesul creșterii nivelului economic al țării este influențat și de activitatea organelor vamale, de aceea activitatea vamală trebuie să se caracterizeze prin integritate, transparență și profesionalism. În acest scop, un rol important revine implementării procedurilor simplificate de vămuire pentru agenții economici de încredere, fapt care duce la minimizarea cheltuielilor ce pentru perfectarea actelor vamale, dispunerea de marfă într-un termen mai restrâns și reducerea timpului de așteptare a unităților de transport.

Structura lucrării date a presupus abordarea și tratarea problemelor esențiale ale relațiilor economice internaționale la întreprinderea “SKYNET” S.R.L. menționând importul. Tot în această lucrare sunt analizate tipurile de servicii prostate întreprinderii Food Planet Restaurants S.R.L.

De asemenea în lucrarea dată sunt propuse unele măsuri, în urma cărora va crește rezultatul din activitatea economică pe plan extern a întreprinderii. Aceste măsuri au fost prezentate în capitolul trei și au ca bază promovarea importului in Republica Moldova.

Bibliografie

I. Acte legislative și normative

1.1. Codul Vamal nr. 1149-XIV , 20.07.2000;

1.2. INCOTERMS 2010;

1.3. Hotărârea Guvernului cu privire la regulile de origine a mărfurilor, nr. 1599, 13.12.2002;

1.4. Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea brokerului vamal și a specialistului în domeniul vămuirii, nr. 1290, 09.12.2005;

1.5. Legea cu privire la reglementarea de stat a activității comerciale externe, nr. 1031-XIV, 8.06.2000; 

1.6. Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845-XII din 03.01.92;

1.7. Legea privind societățile pe acțiuni nr. 1134-XIII din 02.04.1997.

1.8. Legea privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător, N 451-XV din 30.07.2001.

1.9. Ordinul Serviciului Vamal nr. 288-o din  20.12.2005, privind aplicarea sistemului de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova;

1.10. Ordinul Serviciului Vamal nr. 230-O din  28.06.2007 privind procedura de depozitare

1.11. Ordinul Serviciului Vamal nr. 346-O din 24.12.2009, privind imprimarea, utilizarea și completarea declarației vamale;

1.12. Ordinul Serviciului Vamal nr. 480-O din 18.12.2006;

1.13. Ordin Serviciului Vamal nr. 26 din 11.02.2004, referitor la aprobarea normelor de completare a declarației vamale în detaliu;

1.14. Ordinul nr. 268-0, din 09.07.2010, referitor la aprobarea Regulamentului cu privire la statutul de agent economic de încredere;

1.15. Ordinul Serviciului Vamal nr.185-O din 25.05.2006, privind normele de utilizare a declarației sumare;

1.16. Convention Relative aux Transports Internationaux Ferovieaires (fr.);

1.17. Convention Internationale Relative aux Transports des Voyageurs (fr.);

1.18. Convention Internationale Relative aux Transports des Marchandises (fr.);

1.19. Convention relative au Contrat de Transport International des Marchandises par Route (fr.);

1.20. Convention Douannière relative aux Transports Internationaux des Marchandises sous le Carnet TIR (fr.);

1.21. International Consignment Note (engl.);

1.22. INCOTERMS 1936, International Rules for the Interpretation of Trade Terms, ICC;

II. Manuale, monografii și lucrări didactice

2.1. T. R. Popescu, Regulile INCOTERMS în vânzarea internațională, Editura Didactică și Pedagogică, 1983, București, p. 227;

2.2. Lect. univ. dr. Luminița Voichița, Rolul utilizării regulilor INCOTERMS în contractele comerciale internaționale, Universitatea din Craiova, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor.

2.3. INCOTERMS 2010 by the International Chamber of Commerce, ICC rules for the use of domestic and internațional trade terms, ICC Services Publications, 38 Cours Albert 1er, 75008 Paris, France.

2.4. Reglementari vamale: Sistemul destinatiilor vamale in Republica Moldova, Chișinău 2009, Eduard Sirbu, Viorel Melnic.

III. Articole din ediții periodice

3.1. Juridical Tribune Volume 1, Issue 1, June 2011.

IV. Site-ografia

4.1. http://www.arilog.ro;

4.2.http://mcdonalds.md/products/promotions/10

4.3.http://avaportal.ro/securitate.html

4.4.http://www.pellini.md/rom/produktciya.html

4.5.http://www.ulei.md/index.php?cat=products&tab=1&mid=6&smid=1&ssmid=1

4.6.http://www.criosistem.md/rus.html

4.7.http://www.statistica.md

4.8.http://www.eisberg-romania.ro/locatii,259.htm

4.9.http://www.segafredo.fr/

4.10.http://www.mccain.pl/

4.11.http://www.blasco-fruit.es/blasco-fruit/

4.12.http://interfresh.uaprom.net/about_us

4.13.http://www.kandyfreshfruits.com/

4.14.http://www.kolos-ltd.com.ua/

4.15.http://www.premierfoods.co.uk/

4.16.http://www.schaerdinger.at/

4.17.http://www.cargill.ru/ru/index.jsp

4.18.http://www.walterrauag.de/

4.19.http://mcdonalds.md/products/promotions/10

4.20.http://avaportal.ro/securitate.html

4.21.http://www.pellini.md/rom/produktciya.html

4.22.http://www.ulei.md/index.php?cat=products&tab=1&mid=6&smid=1&ssmid=1

4.23.http://www.criosistem.md/rus.html

4.24. www.iccbooks.com;

4.25. Derularea operațiunilor de export/import, Valeriu Potecea, 22.04.2013, http://www.rau.ro;

4.26. Broker-cadrul-normativ, http://chamber.md;

4.27. Vămuirea simplificată, http://www.customs.gov.md;

4.28. Vămuirea la Domiciliu, http://unimedia.info.

V. Alte surse

5.1. Registrul de Evidență a Vânzărilor, Contabilitate , S.C. SKYNET S.R.L.

5.2. Registrul Furnizorilor, Secția Aprovizionare , S.C. SKYNET S.R.L.

5.3. Registrul evidenții contractelor de transport, S.C. SKYNET S.R.L.

ADNOTARE

Structura tezei. Prezenta cercetare constă din introducere, trei capitole, concluzii și recomandări, 81 pagini de text de bază, bibliografie, adnotare în limba română și engleză, încheindu-se cu anexe.

Domeniul de studiu. Drept Financiar Fiscal. Activitatea economică a întreprinderii în cadrul comerțului exterior.

Scopul și obiectivele lucrării. Scopul principal al cercetării de față, constă în evidențierea problemelor cu care se confruntă agenții economici autohtoni în cadrul comerțului exterior; depistarea lacunelor din legislația vamală a Republicii Moldova pentru operațiunile de import; identificarea unor soluții viabile pentru îmbunătățirea activității pe piața externă a întreprinderilor de import din țară.

Noutatea și originalitatea științifică. Caracterul inovator este susținut de faptul că tema respectivă nu a constituit un obiect de studiu special până în prezent la “SKYNET” S.R.L. Din aceste considere s-a încercat elaborarea unei analize complexe.

Valoarea aplicativă a lucrării. Concluziile formulate în rezultatul cercetării permit ilustrarea unei imagini clare în ce privește problemele întâlnite de agentul economic atât din momentul începerii activității pe plan extern cât și după consolidarea pozițiilor printre liderii segmentului de piață, cum și este cazul “SKYNET” S.R.L. Rezultatele obținute în urma investigațiilor pot fi aplicate în adaptarea legislației vamale a Republicii Moldova la cea comunitară; în clarificarea divergențelor ce pot să apară la întreprindere în cadrul relațiilor externe.

Implementarea rezultatelor științifice. Prezenta cercetare constituie un suport teoretice-practic pentru studii ulterioare. Rezultatele obținute por fi implementate în activitatea didactică din învățământul superior în cadrul cursurilor de drept vamal (ciclul licență); pentru instruirea angajaților întreprinderilor vizate.

ANNOTATION

Structure of the thesis. This research consists of introduction, three chapters, conclusions and recommendations, 81 pages of main text, bibliography, annotations in Romanian and English, ending with annexes.

Field of study. Financial and Fiscal Law. Economic activity in foreign trade enterprise.

Goals and objectives. The main purpose of the research, is to highlight the issues facing local businesses in foreign trade, finding gaps in the customs legislation of the Republic of Moldova for import and export operations, identifying viable solutions for improvement in the external market businesses production in the country.

Scientific novelty. Innovative character is supported by the fact that that topic was not an object of special study to date at "SKYNET". For these reasons we tried to develop a complex analysis.

Value of the work. Conclusions of the research results allow a clear picture to illustrate the problems encountered by the operator so from the start of work externally as well as strengthening the leadership positions of market share, as well as appropriate „SKYNET". The results of the investigations can be applied to adapt the customs legislation of the Republic of Moldova to the community, to clarify divergențelor that may occur in the external relations firm.

Implementation of scientific results. This research is a theoretical and practical support for further studies. Por results be implemented in teaching in higher education in the customs duty rates (bachelor), to train employees of the undertakings concerned.