Activitatea de Relatii Publice Si Comunicare In Administratia Publica Locala

Activitatea de relații publice și comunicare în administrația publică locală

1. – cadrul general al relațiilor publice

1.1. Ce sunt relațiile publice (PR – Public Relations)

1.1.1. Punctul de vedere al profesorului Rex F. Harlow despre PR

1.1.2. Definiții ale asociațiilor de relații publice

1.1.3. Tipologii ale definițiilor relațiilor publice

1.2. Relațiile publice ca proces

1.2.1. Formule liniare

1.2.2. De la formule liniare la formule ciclice

1.2.3. Formule ciclice

1.3. Activități ale relațiilor publice

1.4. Relațiile publice rămân un subiect deschis

2. Teorii ale relațiilor publice

2.1. Teorii ale comunicării

2.1.1. Modele ale comunicării

2.1.2. Medii calde și medii reci

2.1.3. Agenda-setting (punerea la punct a programului PR)

2.2. Teorii ale persuasiunii, motivației și comportamentului

2.2.1. Ierarhia nevoilor

2.2.2. Ierarhia efectelor

2.3. Teorii ale organizațiilor și comunicării organizaționale

2.3.1. Teoria sistemelor

2.3.2. Managementul de risc și managementul conflictelor

2.4. Teorii specifice relațiilor publice

2.4.1 Patru modele ale relațiilor publice

2.4.2. Roata PR a lui Bernstein

3. Publicul

3.1. Publicurile și specificitățile

3.2. Publicurile lui Fraser P. Seitel

3.3. Publicurile lui Bernstein și Hendrix

4. Evoluția relațiilor publice

4.1. Terminologie și practică în relațiile publice

4.2. Două puncte de vedere asupra relațiilor publice

4.3. Începuturile relațiilor publice – secolele XVII și XVIII

4.3.1. Contribuția la PR a celor de la Harvard College

4.3.2. Relațiile publice, Samuel Adams și Revoluția Americană

4.4. Epoca încercărilor în relațiile publice – secolul al XIX-lea

4.4.1. Amos Kendall, primul consilier de presă la Casa Albă

4.4.2. P.T. Barnum – omul show business-ului

4.4.3. De la „The Public be Fooled“ la „The Public be Damned“

4.5. Perioada reacție / răspuns în PR – debutul secolului al XX-lea

4.5.1. „The publicity bureau“ – Boston, 1900

4.5.2. Contribuția lui Ivy Lee

4.5.3. Comitetul Creel și relațiile publice

4.6. Cum au intrat relațiile publice în universități

4.6.1. Punctul de vedere în PR al lui Edward L. Bernays

4.6.2. Punctul de vedere în PR al lui Rex F. Harlow

5. Structuri de relații publice

5.1. Specialistul în relații publice

5.1.1. Aria de acoperire a activității de relații publice

5.1.2. Formarea specialiștilor în relații publice

5.1.3. Zone de competență ale specialiștilor în relații publice

5.2. Departamente de relații publice

5.2.1. Departamete interne de relații publice

5.2.2. Departamente externe de relații publice

5.2.3. Soluții mixte privind departamentele de relații publice

Bibliografie

1. Cadrul general al relațiilor publice

La sfârșitul secolului al XX-lea asistăm la o creștere exponențială a rolului comunicării în societate. „Niciodată în istoria lumii, spune profesorul Lucien Sfez, nu s-a vorbit atât de mult despre comunicare“01. Aceasta, se pare, trebuie să regleze toate problemele. Bunăstarea, egalitatea, fericirea, gradul de înțelegere a indivizilor și a grupurilor, toate acestea, depind de comunicare.

Pentru o serie de specialiști, partea cea mai activă și mai dinamică, în fapt componenta practică a comunicării, este întruchipată de, ceea ce voi încerca să prezint în această lucrare, relațiile publice. În lucrarea „Introduction to Mass Communications“, Warren K. Agee, Philip H. Ault și Edwin Emery susțin ideea potrivit căreia relațiile publice au devenit „liantul esențial al mediului economic, politic și social“02. Aceeași idee este susținută și de Philip Lesly care consideră relațiile publice „un instrument de mediere între diversele niveluri ale corpului social, scopul final fiind acela de a induce echilibrul între forțele sociale“03. Este foarte greu să concepem astăzi un anumit tip de activitate fără ca aceasta să fie însoțită de eforturi planificate și constante de a comunica cu mediul. Fraser P. Seitel intră în cele mai mici detalii. În opinia sa, „noi toți, într-un mod sau altul, practicăm zilnic relații publice atunci cînd ne aflăm în contact cu alte ființe umane. Pentru o organizație, fiecare telefon, fiecare scrisoare sau întâlnire este un eveniment de relații publice“04.

1.1. Ce sunt relațiile publice (PR – Public Relations)

Orice carte, nou apărută în domeniul comunicării, abordează această problematică captivantă. Una dintre dificultățile atacării acestui subiect constă în faptul că, de la apariția relațiilor publice și până în zilele noastre, asistăm la o permanentă zbatere pentru o cât mai fericită reîncadrare și repoziționare a domeniului PR (Public Relations) în raport cu celelalte componente ale comunicării.

Secolul al XIX-lea „a înțeles, a înregistrat și a calificat relațiile publice ca pe un instrument de influențare a publicului“, conform opiniei lui Dennis McQuail. „În acest caz este vorba de o comunicare ghidată de un scop propagandistic“05. Pe tot parcursul secolului al XX-lea, odată cu dezvoltarea mijloacelor moderne ale comunicării, asistăm la o transformare a relațiilor publice dintr-un proces de comunicare unidirecțional și fără reguli, într-un proces bidirecțional, echilibrat, ghidat de un cod etic și deontologic.

O altă dificultate ar fi aceea că aplicațiile relațiilor publice pot îmbrăca aproape orice activitate umană. Diversitatea organizațiilor și a activităților conduce la diversitatea de înțelegere și practică a domeniului PR.

Dinamica internă și diversitatea de acțiune sunt două dintre cele mai importante elementele care explică existența unui număr foarte mare de definiții ale relațiilor publice.

01 Lucien Sfez, „Relații Publice“, 1999, p. 3.

02 W.K. Agee și colaboratorii, „Introduction to Mass Communications“, 1988, p. 422.

03 Doru Pop, „Introducere în teoria relațiilor publice“, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p. 7.

04 Fraser P. Seitel, „The Practice of Public Relations“, Prince Hall, 2001, p. 8.

05 Dennis McQuail, Sven Windahl, „Modele ale comunicării“, Editura comunicare.ro, București, 2001, p. 162.

1.1.1. Punctul de vedere al profesorului Rex F. Harlow despre PR

Preocupat de această problemă, profesorul Rex F. Harlow, unul dintre cei mai cunoscuți teoreticieni și practicieni în domeniu, a inițiat, în 1975, un amplu studiu asupra definițiilor relațiilor publice. În colaborare cu alți 65 de specialiști din întreaga lume, Rex F. Harlow a studiat toate definițiile care au fost scrise în perioada 1900 – 1975, în tentativa sa de a identifica și clasifica elementele majore ale fiecăreia. După ce a selectat și analizat 472 dintre acestea, profesorul Rex F. Harlow a enunțat una dintre cele mai cunoscute definiții, publicată în anul 1976, în revista Public Relations Review06:

„Relațiile publice sunt funcția managerială distinctivă, care ajută la stabilirea și menținerea unor limite reciproce de comunicare, la acceptarea reciprocă și la cooperarea dintre o organizație și publicul ei; ele implică managementul problemelor, ajutând managerii să fie informați asupra opiniei publice și să răspundă cererilor opiniei publice; ele definesc și accentuează obligațiile managerilor să anticipeze tendințele mediului; ele folosesc ca principale instrumente de lucru cercetarea și comunicarea bazate pe principii etice“.

Acest studiu, finanțat de instituția: „Fundation for Public Relations Research and Education“, a condus, nu numai la obținerea definiției cu cea mai largă susținere în lumea oamenilor de știință de până atunci, dar a conturat și o serie de concluzii care vin să întărească statutul relațiilor publice de disciplină academică distinctă și să circumscrie domeniului PR sfera activităților specifice. Astfel, în același articol din anul 1976, „Building a Public Relations Definition“, Rex F. Harlow, în completarea textului de mai sus, adaugă ceea ce el numește „a description definition“07:

1. Relațiile publice reprezintă un corp specific de cunoștințe, deprinderi și metode.

2. Ele reprezintă funcția managementului care se ocupă de relațiile dintre organizații și segmente de public, la nivel național și internațional, având ca rezultat relațiile specifice (o comunicare specifică) dorite sau folosite de acești subiecți (organizații sau segmente de public).

3. Activitatea de relații publice este desfășurată de către practicieni, care deservesc numeroase tipuri de public și organizații din domeniul afacerilor, administrației, finanțelor, educației, științei, comerțului, organizații profesionale, grupuri speciale de interes, minorități rasiale și sexuale, clienți, acționari, angajați, furnizori, lideri de opinie, grupuri culturale etc.

4. Practicianul în relații publice, urmărind să servească interesul public, este conștient de influența opiniei publice asupra procesului de luare a deciziilor, activitatea sa de consiliere și comunicare desfășurându-se astfel:

a. asigură o comunicare bidirecțională între organizație și public;

b. încearcă să prezinte nu doar prezentul organizației ci și trecutul, respectiv viitorul ei, transpunând totul în termeni înțeleși de public; pe de altă parte, transpune opinia publică în termenii înțeleși de membrii organizației;

06 „Public Relations Review“, Rex F. Harlow, 1976; J.E. Grunig, T. Hunt, 1984, p. 7; S.C. Cutlip și colab., 2000, p. 4; D.L. Wilcox și colab., 2000, p. 3; F.P. Seitler, 2001, p. 9.

07 Rex F. Harlow, articolul „Building a Public Relations Definition“, apărut în „Public Relations Review“,1976.

c. studiază nevoile de relaționare ale organizației, precum și atitudinea segmentelor sale de public față de aceasta, recomandă o politică și un program de acțiune potrivite și, în final, evaluează eficacitatea acestora;

d. caută să clădească și să mențină o imagine pozitivă a organizației, stabilind schimburi de informații între organizație și segmentele sale de public din zona socialului, politicului, economicului și a altor forțe importante din societate, având ca linie directoare feedback-ul publicului;

e. sugerează modificarea comportamentului organizațional în funcție de responsabilitățile și nevoile sociale, politice și economice create de evoluția standardelor și atitudinilor umane, conform cercetărilor (estimărilor);

f. încearcă să anticipeze și să corecteze impresiile greșite și reacționează adecvat la criticile aduse organizației;

g. veghează la menținerea unor relații importante cu structurile guvernamentale și comunică conducerii reglementările și legislația ce afectează organizația, făcând, de asemenea, sugestii privind aplicarea optimă a acestor acte normative;

h. desfășoară studii privind atitudinea publicului, mai ales asupra segmentelor importante pentru organizație și, informează conducerea de rezultatele obținute;

i. încearcă să sprijine organizația în a dovedi un acut simț al responsabilității sociale, alături de responsabilitatea profitului;

j. ajută membrii organizației în crearea unor discursuri clare și directe pentru întâlnirile publice în care se prezintă detalii despre organizație, precum și puncte de vedere exprimate de organizație;

k. sprijină conducerea în înțelegerea corectă a vremurilor și în aplicarea constructivă a unei gândiri în termenii schimbării;

l. folosește ca instrumente principale opinia publică și alte forme de cercetare – principii, metode și rezultate ale studiilor din aria științelor sociale; prezentări vizuale, scrise și verbale din mass-media;

m. activează ca parte componentă a conducerii – fie ca membru intern al organizației, fie ca parte externă, în calitate de consilier sau consultant profesionist.

Multe dintre concluziile acestui studiu vor fi reîntâlnite în textele oficiale ale diferitelor asociații profesionale, în cărțile de specialitate sau vor face obiectul unor analize academice. Toate acestea sunt o dovadă a impactului pe care studiul profesorului Rex F. Harlow l-a avut asupra procesului de fundamentare teoretică a relațiilor publice.

1.1.2. Definiții ale asociațiilor de relații publice

Din punct de vedere didactic, definițiile elaborate de asociațiile de relații publice din lume, de regulă asociații naționale, sunt deosebit de importante, deoarece exprimă opiniile celor mai avizați specialiști, teoreticieni și practicieni. De asemenea, aceste definiții fiind adoptate de adunările generale ale asociațiilor profesionale, se presupune că există un anumit consens asupra textului adoptat, ceea ce este foarte important pe fondul încercărilor de a aduce la un numitor comun elementele ce definesc relațiile publice.

a) British Institut of Public Opinion a adoptat următoarea definiție, recunoscută de toate statele ce aparțin de Commonwealth:

„Relațiile publice reprezintă un efort deliberat, planificat și susținut pentru stabilirea și menținerea înțelegerii reciproce între o organizație și publicul său“.

b) Pentru British Institut of Public Relations, reputația este elementul central al activității de relații publice:

„Relațiile publice înseamnă reputație, respectiv, rezultatul a ceea ce facem, a ceea ce spunem și a ceea ce spun alții despre noi. Practica relațiilor publice este disciplina care caută să obțină reputație, cu scopul de a câștiga sprijin și de a influența opinia și comportamentul publicului“.

c) Dansk Public Relations Klub of Danemark, pentru a circumscrie domeniul, folosește aproximativ aceleași cuvinte cheie – organizație, public, înțelegere, simpatie. Totuși, ca element de noutate, definiția de mai jos induce ideea procesualității, respectiv ideea potrivit căreia relațiile publice vizează nu numai publicul existent, dar și cel potențial și, din acest motiv, toți parametrii comunicaționali pot fi resetați pentru a fi inițiat un nou ciclu:

„Relațiile publice reprezintă un efort managerial susținut și sistematic prin care organizațiile publice și private încearcă să obțină înțelegerea, simpatia și susținerea acelor tipuri de public pe care le au sau pe care urmăresc să le contacteze“.

d) Deutsche Public Relations Gesellschaft a adoptat următoarea definiție:

„Relațiile publice reprezintă un efort conștient și legitim de a dobândi înțelegere și de a menține încrederea publicului pe baza unor studii sistematice“.

Această abordare aduce în prim plan două dintre cele mai discutate probleme ale timpului:

Prima este cea legată de caracterul etic al acestei profesii. Întrucât pe tot parcursul secolului al XIX-lea, ca și în prima jumătate a secolului al XX-lea, relațiile publice au fost adesea asociate sau chiar confundate cu propaganda, manipularea sau publicitatea. Acest domeniu a fost considerat un atribut al oamenilor cu bani, folosit pentru a influența opinia publică fără să se țină cont de interesele acesteia. În perioada anilor ’70 / ’80, schimbările care au fost operate în modelele de bază ale relațiilor publice, respectiv, creșterea rolului feedback-ului în procesul de autoreglare a comunicării cu publicul, precum și preocupările profesioniștilor de a delimita spațiul etic și juridic al domeniului au consolidat legitimitatea de acțiune a relațiilor publice.

Cea de a doua problemă vizează caracterul de știință al domeniului. Mulți ani relațiile publice au fost considerate ca fiind o sumă de tehnici practicate de un grup de oameni. Din acest motiv, în anumite universități, domeniul nu a fost studiat, considerându-se că nu face parte din categoria subiectelor academice. Astăzi este demonstrat faptul că relațiile publice depășesc cu mult cadrul limitativ al tehnicilor, reprezentând un proces care implică multe aspecte subtile și profunde: cercetarea, analiza, elaborarea strategiilor, planificarea, comunicarea și înregistrarea feed-backului.

„Practicienii în relații publice operează pe două etaje distincte: primul este acela de consiliere, respectiv zona în care sunt analizate datele existente și în care sunt concepute strategiile de comunicare, al doilea este acela al punerii în practică a strategiilor adoptate, lucru realizat de regulă de tehnicieni ai relațiilor publice“08.

08 Dennis L. Wilcox, Phillip H. Ault, Warren K. Agee, „Public Relations. Strategies and Tactics“, 2000, p. 3.

Tehnicile sunt doar partea vizibilă a domeniului, instrumentele de punere în practică a strategiilor de relații publice, strategii fundamentate pe baza unor studii sistemice.

e) International Public Relations Association, întrunită la Mexico City în anul 1978, a adoptat următoarea definiție:

„Practica relațiilor publice este arta și știința socială a analizării unor tendințe, a anticipării consecințelor lor, a sfătuirii liderilor unei organizații și a implementării unor programe de acțiune care vor servi atât interesele organizației, cât și interesele publicului“.

f) În noiembrie 1982, adunarea generală a Public Relations Society of America a adoptat o Declarație oficială care, în detrimentul unei definiții clasice, încearcă să explice rolul pe care relațiile publice îl joacă în societate, dar și activitățile, rezultatele și cunoștințele necesare practicării relațiilor publice09:

„Relațiile publice sprijină procesul decizional și funcționarea mult mai eficientă a societății noastre complexe și pluraliste, contribuind la înțelegerea reciprocă în rândul grupărilor și instituțiilor. Relațiile publice servesc la armonizarea politicilor din domeniul public cu cele din domeniul privat“.

Relațiile publice sprijină o largă varietate de instituții, precum organizații din domeniul afacerilor și comerțului, agenții guvernamentale, asociații de voluntari, fundații, spitale, școli, colegii și instituții religioase. Pentru a-și atinge obiectivele, aceste instituții trebuie să-și dezvolte un sistem eficace de relații cu numeroase și diferite segmente de public (angajați, membri, clienți, comunități locale, acționari), cu alte instituții și cu societatea în ansamblu.

Conducerile instituțiilor trebuie să înțeleagă atitudinile și valorile segmentelor lor de public pentru a-și atinge obiectivele instituționale. Obiectivele însele sunt modelate de mediul extern.

Practicianul PR acționeză ca și consilier al conducerii, dar și ca mediator, sprijinind convertirea scopurilor private în politici și acțiuni motivate, acceptate public.

Ca funcție a managementului, relațiile publice circumscriu următoarele:

Anticiparea, analizarea și interpretarea opiniei publice, a atitudinilor și elementelor ce pot avea un impact, pozitiv sau negativ, asupra operațiunilor și planurilor organizației.

Consilierea conducerii, la toate nivelurile, cu privire la politica decizională, cursul evenimentelor și comunicare, luând în considerare efectul lor public și responsabilitățile sociale și cetățenești ale organizației.

Cercetarea, coordonarea și evaluarea continuă, prin programe de acțiune și comunicare, pentru a obține informarea și sprijinul publicului, elemente necesare atingerii cu succes a obiectivelor organizației. Aceste programe pot include tehnici financiare și de marketing, colectare de fonduri, relații guvernamentale cu comunitatea și / sau cu angajații, precum și alte tipuri de programe.

09 S.C. Cutlip și colab., 2000, p. 5; D.L. Wilcox și colab., 2000, p. 6.

Planificarea și implementarea eforturilor organizaționale de a influența sau modifica politicile publice.

Stabilirea obiectivelor, planificarea, bugetarea, recrutarea și formarea staff-ului, dezvoltarea unor spații de activitate – pe scurt, administrarea resurselor necesare realizării celor de mai sus.

Exemplele de cunoștințe necesare în practica profesională a relațiilor publice includ: arta comunicării, psihologia, psihologia socială, sociologia, științele politice, economia, precum și principiile managementului și eticii. Cunoștințe și abilități tehnice sunt necesare pentru: studiul opiniei publice, analiza problemelor legate de public, relațiile cu presa, vânzarea prin poștă, reclama instituțională, publicații, producții video, evenimente deosebite, discursuri și prezentări.

„În sprijinul definirii și implementării politicilor, practicianul în relații publice folosește o varietate de abilități de comunicare profesională și are un rol integrator, atât în interiorul organizației cât și între organizație și mediul exterior“10.

1.1.3. Tipologii ale definițiilor relațiilor publice

Preocupările specialiștilor de a aduce la un numitor comun elementele esențiale ale relațiilor publice au condus la o tipologizare a definițiilor existente. În funcție de modul în care acestea răspund la întrebarea: Ce sunt relațiile publice?, putem distinge trei categorii de definiții.

a) Definiții standard, care răspund la întrebarea de mai sus fie prin descrierea celor mai vizibile tipuri de activități ale relațiilor publice, respectiv prin folosirea unor elemente de ordin operațional (scrierea și editarea de mesaje, relațiile cu presa, cercetarea, activitățile de management, consilierea, organizarea de evenimente speciale, pregătirea cuvântărilor în public, producția de materiale audio, video sau tipărite, training, relaționare cu alte persoane / organizații etc.); fie prin descrierea funcțiilor îndeplinite de relațiile publice, respectiv prin folosirea unor elemente de ordin conceptual (rolul de liant social, creator al unei atmosfere de înțelegere între organizație și indivizi etc.)11.

Ambele tipuri de definiții sunt limitative deoarece domeniul nu poate fi privit decât ca un întreg, în care, tehnicile sunt utilizate în cadrul unei strategii de comunicare, aceasta având ca scop atingerea anumitor obiective prin exercitarea funcțiilor.

b) Definiții de tipul cuvinte-cheie. Unii autori consideră că mult mai eficient pentru înțelegerea fenomenului relații publice este să se identifice cuvintele cheie din definițiile enunțate de-a lungul timpului și nu să se adopte un enunț standard. În acest mod, D. L. Wilcox și colaboratorii săi,12 au reținut șase cuvinte care apar în majoritatea definițiilor.

10 Public Relations Society of America’s “Official Statement of Public Relations”, 6 noiembrie 1982.

11 D.L. Wilcox și colab., 2000, p. 3, C. Coman, 2001, p. 14 – 20.

12 D.L. Wilcox și colab., 2000, p. 5 – 7.

Acestea împreună ar putea să răspundă mult mai bine la întrebarea Ce sunt relațiile publice?, echilibrând elementele de ordin conceptual și operațional:

deliberare (deliberate) – relațiile publice presupun o acțiune deliberată;

planificare (planned) – activitatea de relațiile publice este organizată; în urma cercetării și analizei sunt eșalonate în timp acțiunile ce urmează a fi înteprinse;

performanță (performance) – activitatea de relații publice trebuie să fie una performantă, respectiv trebuie să conducă la ameliorarea relațiilor dintre organizație și publicul său;

interesul publicului (public interest) – în practica relațiilor publice trebuie să se țină cont și de interesul publicului;

comunicare bidirecțională (two-way communication) – o echilibrare a intereselor celor doi actori, organizație și public, se poate face numai prin menținerea deschisă a unui canal de comunicare interactiv, bidirecțional;

dimensiune managerială (management function) – politicile de relații publice pot fi direcționate cu succes numai dacă sunt integrate în politicile de ansamblu ale organizației, respectiv dacă relațiile publice contribuie la exercitarea funcției manageriale a organizației.

c) Definiții de tipul declarație. Am văzut, la punctul I.1.2.e, o astfel de definiție adoptată de Public Relations Society of America.

1.2. Relațiile publice ca proces

Preocupările specialiștilor de a structura activitatea de relații publice, prin încadrarea ei în tipare, sunt nutrite probabil de progresele pe care cercetările în domeniul comunicării le-au făcut după anul 1949, când Claude E. Shannon și Waren Weaver, ca urmare a aplicării teoriei informației, au formulat modelul matematic al comunicării. Plecând de la această idee, mai mulți autori au definit relațiile publice ca fiind un proces, respectiv „o serie de acțiuni, schimbări sau funcții care conduc la un rezultat“13. Procesul relațiilor publice a fost mai întâi încadrat în formule liniare care ulterior au căpătat o a doua dimensiune, definind astfel modelele ciclice.

1.2.1. Formule liniare

a) Formula R-A-C-E. Profesorul John Marston propune definirea relațiilor publice în raport cu patru funcții specifice pe care relațiile publice ar trebui să le îndeplinească14.

Prin urmare, relațiile publice presupun: (1) cercetarea (Research) atitudinilor în legătură cu o anumită problemă, identificarea programelor de (2) acțiune (Action) ale unei anumite organizații care se confruntă cu această problemă, (3) comunicarea (Communication) acelor programe în vederea obținerii înțelegerii și sprijinului și (4) evaluarea (Evaluation) efectelor pe care campania de comunicare le-a avut asupra publicului.

13 D.L. Wilcox și colab., 2000, p. 7.

14 F. P. Seitel., 2001, p. 10.

Acest tip de definiție este o combinație între definiția standard care include elemente de ordin operațional și definiția de tipul cuvintelor cheie.

b) Formula R-O-S-I-E. Pentru Sheila Clough Crifasi, formula R-A-C-E este una limitativă deoarece componentele (2) acțiunea și (3) comunicarea sunt prea vagi pentru a descrie ceea ce se întâmplă cu adevărat în practica relațiilor publice. Din acest motiv, ea propune o formulă de 5 elemente de tipul R-O-S-I-E, menținând primul și ultimul element din varianta anterioară, între care interpune alte trei:

(1) cercetarea (Research),

(2) obiectivele (Objectives),

(3) strategiile (Strategies),

(4) implementarea (Implementing),

(5) evaluarea (Evaluation).

În opinia acestei autoare, definirea clară a obiectivelor, identificarea strategiilor de acțiune și implementarea acestor strategii sunt elementele cheie ale oricărei activități de relații publice.

Și alți autori au dezvoltat formule similare, ca de exemplu formula R-A-I-S-E a lui R. Kendall15, care presupune cercetarea (Research), adaptarea (Adaptation), implementarea (Implementation), strategiile (Strategies) și evaluarea (Evaluation), sau formula R-P-E-E susținută de Public Relations Society of America care cuprinde cercetarea (Research), planificarea (Planning), executarea planului (Execution), evaluarea (Evaluation).

Nu credem că există o formulă ideală; oricare din cele mai sus prezentate poate fi adecvată unei anumite situații practice. Totuși, dincolo de o formulă sau alta, din acest mod de abordare se desprinde o nouă dimensiune a activității de relații publice, care poate fi văzută, ca o însumare de secvențe ce se succed într-o ordine anterior definită.

1.2.2. De la formule liniare la formule ciclice

Plecând de la formulele proceselor lineare ale relațiilor publice, se poate imagina un model matematic care ar acoperi oricare din exemplele de mai sus. Astfel, dacă presupunem că S1 este prima secvență a unei activități de relații publice corespunzătoare organizației O care se confruntă cu problema x1, iar Sn este ultima secvență din această serie de activități, atunci întreaga activitate de relații publice poate fi prezentată printr-o serie de secvențe de la S1 la Sn, secvențe care corespund problemei x1:

S1 → S2 → S3 → ….. → Sn problema x1

sau, într-o formă echivalentă, mai putem scrie:

S1 x1 → S2 x1 → S3 x1 → ….. → Sn x1

Pentru formula R-A-C-E a profesorului John Marston, n = 4 iar succesiunea de secvențe corespunzătoare activității de relații publice în cazul problemei x1 ar arăta în felul următor:

Research x1 → Action x1 → Communication x1 → Evaluation x1

15 Cristina Coman, „Relațiile publice și mass-media“, Editura Polirom, București, 2001, p. 37.

Pentru formula R-O-S-I-E susținută de Sheila Clough Crifasi, n = 5 ceea ce conduce la următoarea liniaritate în cazul aceleiași probleme x1:

Research x1 → Objectives x1 → Strategies x1 → Implementing x1 → Evaluation x1

x1 nu este însă singura problemă căreia organizația O trebuie să-i facă față. Să presupumen că la un moment dat pe agenda de lucru a organizației apare problema xm. În acest moment toate secvențele sunt reluate iar ciclul linear va arăta în modul următor:

S1 xm → S2 xm → S3 xm → ….. → Sn xm

Dacă vom prezenta succesiunea tuturor problemelor de relații publice pe care organizația O le-a administrat într-un anumit interval de timp, respectiv de la problema x1 la problema xm , vom avea un tablou de tipul celui de mai jos:

S1 x1 → S2 x1 → S3 x1 → ….. → Sn x1

↓

← ← ← ← ← ← ← ← ← ←

↓

S1 x2 → S2 x2 → S3 x2 → ….. → Sn x2

↓

← ← ← ← ← ← ← ← ← ←

↓

S1 x3 → S2 x3 → S3 x3 → ….. → Sn x3

↓

← ← ← ← ← ← ← ← ← ←

↓

…

↓

S1 xm → S2 xm → S3 xm → ….. → Sn xm

Din acest tablou se poate observa că organizația „O“ folosește pentru rezolvarea oricărui tip de problemă aceeași succesiune de secvențe (S1 → Sn). Parametrii comunicaționali sunt însă diferiți și corespund fiecărei probleme în parte (x1 → xm). Având în vedere faptul că în foarte multe cazuri natura unei probleme oarecare, de exemplu problema xi, unde i=[1;m], poate fi influențată de problemele anterioare și de modul în care acestea au fost rezolvate, se poate trage concluzia că între seriile de secvențe

S1 x1, Sn x1 → S1 xm, Sn xm

există o relație de dependență unidirecțională. De asemenea, reluarea etapelor de fiecare dată când apare o nouă problemă justifică afirmația potrivit căreia activitatea de relații publice poate fi mult mai bine reprezentată prin intermediul unui proces ciclic și nu al unuia linear.

Într-o matematică pură, variabilele n și i pot lua valori cuprinse între 1 și +∞. Totuși, în practică, atât numărul de probleme pe care o organizație le întâlnește pe parcursul activității sale, cât și numărul de etape în care această problemă este rezolvată sunt valori finite. Pentru orice organizație este de preferat ca aceste variabile (S1 xi S2 xi S3 xi S4 xi Sn xi) să fie sub control și la valori cât mai mici, pârghiile de echilibrare a acestora depinzând mai mult de factorii interni, decât de cei externi.

1.2.3. Formule ciclice

Dennis L. Wilcox și colaboratorii săi16 propun o formulă, în care procesul de relații publice este segmentat în 6 componente care, teoretic, se reiau la infinit:

„(1) Cercetare și analiză (research and analysis) – sunt adunate și analizate datele de pe teren în vederea identificării problemelor;

(2) Definirea strategiilor (policy formation) – sunt căutate soluții adecvate problemelor existente; soluțiile sunt integrate în strategia de relații publice;

(3) Planificarea (programming) – sunt eșalonate în timp acțiunile ce urmează a fi întreprinse în conformitate cu strategia adoptată;

(4) Comunicare (communication) – implementarea stategiei prin acțiuni specifice de comunicare;

(5) Feed-back (feed-back) – sunt înregistrate efectele pe care implementarea strategiei de relații publice le-a produs;

(6) Analiza, evaluarea și ajustarea strategiei folosite (program assessment and adjustment) – în funcție de datele înregistrate pe parcursul unui ciclu se pot impune anumite modificări ale strategiei de relații publice“.

1. Cercetare și analiză

2. Definirea strategiilor

4. Comunicare

3. Planificare

5. Feed-back

6. Analiza, evaluarea și ajustarea startegiei

Pentru Scott M. Cutlip și colaboratorii săi17, relațiile publice sunt integrate într-un proces mai larg în care obiectivul principal este adaptarea organizației la influențele mediului.

Acest proces conține patru componente:

„(1) Definirea problemei (defining the problem);

(2) Planificare și programare (planning and programming);

(3) Acțiune și comunicare (action and communication);

(4) Evaluarea (evaluation)“.

16 Dennis L. Wilcox și colab., 2000, p. 7 – 8.

17 Scott M. Cutlip și colab., 2000, p. 340.

1.3. Activități ale relațiilor publice

Am văzut mai sus că activitatea de relații publice poate fi desfășurată pe două etaje distincte: cel de consiliere, care presupune identificarea problemelor prin cercetarea și analiza datelor de teren, elaborarea soluțiilor, punerea acestora în forma unui plan de acțiune etc., respectiv cel de punere în practică a stategiilor adjudecate de conducerea organizației. Fără îndoială, distincția dintre aceste două etaje este absolut necesară, cu atât mai mult, cu cât practica o impune. Totuși, pentru o mai bună înțelegere a domeniului, dar și pentru o delimitare mai clară a relațiilor publice față de alte domenii, cum ar fi jurnalistica, reclama, marketingul etc., s-a procedat la o descriere mai detaliată a activităților de relații publice. În acest sens, Public Relations Society of America a adoptat o listă a componentelor de bază ale activității de relații publice18:

„Consilierea (counseling) – care presupune asigurarea de asistență conducerii privind politicile ce urmează a fi adoptate, relațiile pe care trebuie să le mențină / dezvolte, precum și definirea strategiilor de comunicare adecvate planului strategic al organizației.

Cercetarea (research) – prin care se urmărește determinarea atitudinilor și comportamentului publicului în vederea planificării strategiilor de relații publice. Astfel de cercetări pot fi folosite pentru:

a. a generaliza înțelegerea reciprocă;

4. Evaluare

3. Acțiune și comunicare

2. Planificare și programare

1. Definirea problemei

b. a influența și convinge publicul.

Relațiile cu presa (media relațions) – colaborarea cu mass-media în crearea de publicitate sau în satisfacerea interesului său pentru organizație.

Publicitate (publicity) – răspândirea de mesaje planificate prin mijloace selectate de media pentru a promova interesele organizației.

Relația cu angajații / membrii organizației (employees / member relations) – reacția la preocupările, nevoia de informare și motivarea membrilor sau angajaților unei organizații.

Relația cu comunitatea (community relations) – activitatea planificată desfășurată în vederea conservării unui mediu, atât pentru organizație, cât și pentru comunitate.

Afacerile publice (public affairs) – dezvoltarea implicării eficiente în politicile publice și îndrumarea unei organizații către adaptarea la așteptările publicului. Termenul este folosit de agențiile guvernamentale pentru a descrie activitățile sale de relații publice. Anumite corporații folosesc acest termen cu scopul de a descrie multiple activități de relații publice.

18 Dennis L. Wilcox și colab., 2000, p. 09 – 10.

Relațiile guvernamentale (government affairs) – relația structurilor guvernamentale cu alte instituții ale statului (legislativ, instituții judecărorești, agenții naționale sau regionale etc.). Lobby-ul făcut în numele organizației poate fi parte a unui program guvernamental.

Managementul temelor (issues management) – identificarea și direcționarea temelor de preocupare ale publicului, care pot afecta organizația.

Relațiile financiare (financial relations) – crearea și menținerea încrederii investitorilor și promovarea de bune relații cu sectorul financiar al comunității. Se mai folosesc și termenii “relațiile cu investitorii” sau “relațiile cu acționarii”.

Relațiile industriale (industrial relations) – contactarea altor firme și asociații comerciale cu același domeniu de activitate.

Strângerea de fonduri (fund-raising) – demonstrarea necesităților și încurajarea publicului în susținerea organizației, în special prin contribuții financiare.

Relații multiculturale (multicultural relations) – contacte și relații cu persoane aparținând diferitelor grupuri culturale.

Evenimente speciale (special events) – stimularea interesului asupra unei persoane, produs sau organizație prin organizarea unui eveniment central; de asemenea, prin intermediul acestor evenimente, organizația poate interacționa cu publicul pentru a înregistra punctul lor de vedere.

Comunicare în marketing (marketing communications) – combinație de activități menite să vândă produse, servicii sau idei, incluzând publicitatea, materialele colaterale, promovarea, mesageria directă, expozițiile cu vânzare, evenimentele speciale“.

1.4. Relațiile publice rămân un subiect deschis

Harwood L. Childs, profesor la Yale University și fondator al periodicului de specialitate Public Relations Quarterly, lansează, în anul 1940, cartea An Introduction to Public Opinion. Cu acest prilej el susține că esența relațiilor publice nu este prezentarea unui punct de vedere, nu este arta de a tempera atitudini, nici dezvoltarea unor relații cordiale și profitabile, ci reconsiderarea și ajustarea în interesul publicului a acelor aspecte ale comportamentului personal sau corporatist care au semnificații sociale. De-a lungul timpului, această idee, este reluată de mai mulți autori.

Rex F. Harlow, Edward L. Bernays, James E. Grunig, Todd Hunt, Scott M. Cutlip, Dennis L. Wilcox, Fraser P. Seitel sunt doar câțiva dintre practicienii și teoreticienii care au definit și au promovat relațiile publice moderne, echilibrate, dezinteresate, în care publicul este privit ca un partener activ de lucru și nu ca un spectator. Este ceea ce Grunig și Hunt au numit în 1984 relații publice bidirecționale și simetrice și care, reprezintă astăzi cea mai înaintată frontieră a domeniului.

Debutul secolului al XXI-lea înregistrează o serie de parametrii noi care ar putea să aducă anumite schimbări în domeniul relațiilor publice. Două dintre acestea par a avea o semnificație aparte:

1. Relațiile publice au fost dintotdeauna considerate un atribut al societăților democratice.

După anii ’90, țări ca Rusia, Slovenia, România, China au început să cocheteze cu domeniul PR. Nu vom asista însă, din păcate, niciodată la un transfer imediat de tehnologie, aceste țări europene și asiatice, având în spate o istorie, o cultură, o tradiție care vor filtra cu conștiințiozitate fiecare pas echilibristic în procesul de autoaliniere la practica relațiilor publice internaționale.

2. Pe de altă parte e-comunicarea deschide noi frontiere ale cărei limite nu le cunoaștem încă.

De data aceasta vorbim de o nouă filosofie, aceea a Internetului, filosofie care trece uneori dincolo de elementele de încredere ale mediului în care trăim. Toate domeniile integrează acest nou instrument fără a-i putea anticipa consecințele.

R.S. Nye, fost consilier prezidențial la Casa Albă, nota într-un articol apărut în anul 1999, faptul că, datorită INTERNET-ului, omenirea se găsește, în totalitatea ei, aliniată într-un șir de case de o parte și de alta a unei unice ulițe aparținând satului global, astfel încât nu mai există frontiere comunicaționale între nord și sud, între est și vest. De asemenea, utilizarea limbii engleze pe post de limbă universală va fi creat deja premisele unei comunicări fără îngrădiri, ceea ce va conduce la nenumărate provocări cărora omenirea va trebui să le facă față, cât de curând, în zorii secolului XXI. Nimeni nu mai poate ascunde în spatele vreunei așa numite „cortine de fier“ sau din ce va fi fost ea imaginată în viitor, realitățile contemporane. De aceea consider că vom asista, fiecare după cum se va nimeri, activ sau pasiv, la cea mai teribilă provocare a secolului al XXI-lea, și anume, conștientizarea discrepanțelor politice, economice și sociale dintre diferitele societăți ce compun omenirea de astăzi. Nu pot decât să presupun că tot relațiilor publice le va reveni prima sarcină privind dezamorsarea tensiunilor ce emană din aceste stări de fapt. Și aici e vorba și de organizarea internațională a comunicării și a relațiilor publice pentru a depăși la nivel global orice neînțelegere sau nedigerare a realității contemporane, ceea ce, altfel ar conduce spre alte forme de reglare a conturilor, mult mai violente.

Deschiderea democratică a unui număr tot mai mare de societăți și atingerea unor noi dimensiuni în procesul de comunicare sunt elemente ale procesului de globalizare, respectiv a acelui proces de reașezare la scară planetară a activității umane, proces care, cu siguranță, va influența și practica relațiilor publice. Este motivul pentru care consider că dezbaterile privind definirea relațiilor publice nu s-au încheiat, subiectul rămânând deschis.

2. Teorii ale relațiilor publice

Există o preocupare constantă de a fundamenta teoretic orice domeniu de activitate. În relațiile publice, aceste demersuri au urmat pașii teoriilor comunicării care au început să fie dezvoltate după ani ’50, atunci când s-au pus bazele primelor modele ale comunicării. Relațiile publice se află însă la intersecția mai multor domenii și, de aici, și teoriile care le fundamentează își regăsesc uneori rădăcinile nu numai în zona comunicării, ci și în cea a sociologiei opiniei publice, sociologiei organizațiilor, politologiei, teoriei sistemelor, psihologiei etc. J. Johnston și C. Zawawi consideră că teoriile cu aplicabilitate în domeniul relațiilor publice pot forma patru clase distincte19:

19 Jane Johnston și Clara Zawawi, „Public Relations. Theory and Practice“, Allen & Unwin, 2000, p. 42.

„1. teorii ale comunicării,

2. teorii ale persuasiunii, motivației și comportamentului,

3. teorii ale organizațiilor și comunicării organizaționale,

4. teorii specifice relațiilor publice.“

Mă voi apleca aici asupra câtorva teorii ale comunicării care sunt absolut necesare pentru a înțelege specificul domeniului și modul său de manifestare.

2.1. Teorii ale comunicării

2.1.1. Modele ale comunicării

Contribuția lui Harold D. Lasswell la definirea primului model al comunicării este bine cunoscută. În anul 1948, acesta folosește pentru prima dată întrebările Cine?, Ce spune?, Prin ce canal?, Cui?, Cu ce efect? pentru a surprinde procesul de comunicare. Plecând de la aceste întrebări, s-a construit primul model al comunicării pe care, un an mai târziu, Claude Shannon și Warren Weaver l-au adaptat definind un nou model grafic și liniar.

Acest model, puternic criticat ulterior pentru liniaritatea și unidirecționalitatea sa, trebuie înțeles în contextul vremii în care a fost elaborat. Shannon și Weaver au perfectat această teorie într-unul din laboratoarele companiei Bell Telephone, preocupările lor fiind acelea de a surprinde într-un model matematic procesele care însoțesc comunicațiile20. De aici și lipsa feed-back-ului care avea să completeze ulterior abordarea celor doi specialiști și să adauge comunicării o nouă dimensiune.

Prin adăugarea feed-back-ului procesul devine ciclic dar este în continuare dezechilibrat. Cei doi actori nu au poziții egale, tonul discuției fiind dat de emițător care deține un rol dominant în procesul de comunicare, iar receptorul având și în acest caz o poziție mai puțin activă.

DeFleur încearcă o echilibrare a acestui proces prin redimensionarea feed-back-ului21. Pentru acest autor comunicarea nu înseamnă un monolog, ci un dialog, cei doi parteneri având poziții egale: ei ocupă prin alternanță fie rolul de emițător, fie rolul de receptor. În acest caz comunicarea devine simetrică.

Emițător Codor Decodor Receptor Semnal

Feed-back

Emițător Codor Decodor Receptor Semnal

Pasul decisiv în descrierea comunicării ca un proces ciclic și echilibrat a fost făcut de Wilbur Schramm în anul 1954. El a utilizat cercetările lui C.E. Osgood pentru a defini un model circular, în care cei doi actori implicați în comunicare nu mai sunt priviți ca receptor și emițător, ei ocupând poziții egale de interpret. Nu este numai o schimbare de titulatură a părților implicate în comunicare. Calitatea de interpret asigură acestor părți drepturi egale, oricare dintre ei putând iniția comunicarea. În opinia anumitor autori, acest model bidirecțional și simetric conduce către o abordare ideală deoarece, în practică, accesul participanților la resursele și canalele de comunicare poate fi diferit22.

20 Dennis McQuail, Sven Windahl, „Modele ale comunicării“, Editura comunicare.ro, București, 2001, p. 21.

21 Ibidem, p. 22 – 23.

22 Ibidem, p. 23 – 25.

Toate modelele de mai sus au, în general, aceleași elemente componente: emițător, receptor (uneori priviți ca interpreți), mesaj sau semnal, canal de comunicare, cod, feed-back și zgomot. Diferențele care apar își au sursa

• fie în circuitul informației (liniar sau ciclic),

• fie în raportul dintre cei doi subiecți implicați în procesul comunicării (emițător / receptor, în cazul unor fluxuri dezechilibrate, interpret / interpret în cazul unor fluxuri echilibrate).

În relațiile publice, pe poziția de emițător sau interpret 1 se află de cele mai multe ori o organizație.

Poziția de receptor sau interpret 2 este ocupată, de obicei, de public care, la rândul său, nu este unic, aceeași organizație comunicând simultan cu unul sau mai multe publicuri. În funcție de tipul de public, se vor construi mesaje specifice care să aibă un conținut ce acoperă o experiență comună și se va alege un canal de comunicare care va purta cel mai bine acele mesaje.

Orice canal poate avea un anumit zgomot sau, uneori, întregul proces de comunicare se poate desfășura într-un context zgomotos. De aici și distincția dintre zgomotul de canal, care este de obicei un element de natură tehnică și, zgomotul de context, care ține mai mult de oportunitatea momentului ales. De exemplu, un mesaj televizat transmis în direct poate fi perturbat de mai multe tipuri de zgomote:

• zgomotul de canal poate fi invocat în cazul unei transmisii defectuoase, în care semnalul sonor sau imaginea nu corespund standardelor;

• în cazul în care transmisia are loc în același interval orar în care se desfășoară un important meci de fotbal, audiența va fi considerabil diminuată și vorbim în acest caz de un zgomot de context.

Modelele de mai sus pot fi considerate scheme incomplete ale procesului de comunicare. În același timp însă, ele pot fi privite ca descriind diferite tipuri de comunicare, modelul matematic al lui Shannon și Weaver corespunzând foarte bine unei situații comunicaționale care are corespondent în realitate, respectiv monologul. Plecând de la această idee și având în vedere faptul că elementul central al oricărui act de relații publice, partea cea mai vizibilă a oricărei campanii este comunicarea, se poate desprinde ideea că modelul de comunicare utilizat (unidirecțional sau bidirecțional, asimetric sau simetric) imprimă un anumit caracter relațiilor publice. Folosind acest raționament, anumiți autori au radiografiat tipul de comunicare în care se înscriu relațiile publice la diferite momente istorice și au identificat ceea ce noi cunoaștem astăzi sub numele de modele ale relațiilor publice.

Semnal Emițător

Experiență

Codor Decodor Receptor

Experiență

2.1.2. Medii calde și medii reci

Marshall McLuhan23 sugerează faptul că „mediul – canalul de comunicare – nu îndeplinește doar funcția de transfer al mesajului de la emițător la receptor“.

23 Marshall McLuhan, Relații publice, 1964, p. 23.

Expresia „mijlocul este mesajul“ ilustrează influența semnificativă a mijlocului de comunicare asupra receptorului24. În acest context pot fi identificate două categorii de medii25:

• medii calde (radio, cinema, foto, alfabetul fonetic, tiparul);

• medii reci (telefonul, televiziunea, desenele animate).

Distincția dintre cele două categorii se face în funcție de gradul de solicitare a receptorului aflat în contact cu mediul, respectiv în funcție de cinetica receptorului. Un mesaj transmis prin televiziune solicită mai puțin audiența, consumul energetic în procesul de receptare a mesajului fiind minim. De cealaltă parte avem medii care implică un grad crescut de participare al receptorului, deci o cinetică ridicată. Între temperatura mediului (cald sau rece) și cinetica receptorului se stabilește o relație de proporționalitate.

Această teorie, acceptată ca interpretare a procesului de transfer al informațiilor în dependență directă cu unitatea de efort a receptorului, a fost puternic criticată pentru modul în care se face distribuția pe cele două categorii de medii. Unii autori nu consideră, de exemplu, că se poate vorbi de consumuri energetice diferite, deci și de temperaturi diferite, în cazul mediilor televiziune și cinema. Cu toate acestea, teoria are o importanță deosebită, obligând specialistul în relații publice să efectueze o analiză detaliată a disponibilității la efort a publicurilor țintă înaintea alegerii canalului de comunicare. De aici rezultă și aplicabilitatea sa. Strategia de comunicare a unei campanii de relații publice va face apel la acele medii care vor atinge cel mai ușor publicul.

De exemplu, un raport financiar anual al unei companii, detaliat pe 100 de pagini, va fi un mediu cald, deoarece efortul depus de acționari pentru a parcurge acest material trebuie să fie unul susținut. Aceeași informație cuprinsă într-o prezentare multimedia (grafice, tabele, culoare, dinamism etc.) va fi mult mai ușor de recepționat, mediul multimedia fiind unul rece. Numărul persoanelor dispuse să facă efortul de a parcurge raportul de 100 de pagini va fi mult mai mic decât numărul persoanelor dispuse să urmărească prezentarea multimedia.

2.1.3. Agenda-setting (punerea la punct a programului PR)

În urma studiilor efectuate în perioada campaniilor electorale din 1968 și 1972, Donald Shaw și Maxwell McCombs, cercetători de origine americană, au identificat relația care există între știrile pe care le prezintă mass-media și agenda discuțiilor publice26.

Aceste studii veneau să confirme ipoteza potrivit căreia prin intermediul mass-media publicul află nu numai care sunt problemele zilei, ci și cum sunt ele ierarhizate din punct de vedere al importanței27.

24 Dennis McQuail, Sven Windahl, „Modele ale comunicării“, Editura comunicare.ro, București, 2001, p. 45.

25 Marshall McLuhan, Relații publice, 1964, p. 36; I. Drăgan, 1996, p. 253.

26 W.D. Sloan și colab., 1996, p. 48.

27 Dennis McQuail, Sven Windahl, „Modele ale comunicării“, Editura comunicare.ro, București, 2001, p. 91.

Din perspectiva relațiilor publice, această teorie are o semnificație deosebită dacă se încearcă reconstituirea traseului știrilor pentru a identifica punctele de gâtuire a informațiilor, respectiv a criteriilor de ierarhizare. Astfel, există două puncte esențiale care concură la fabricarea unei știri.

Primul este procesul culegerii primare. În acest sens, se constată că instituții de presă de prestigiu (New York Times, Washington Post etc.) colectează mai mult de 50% din informațiile zilnice din comunicatele de presă, conferințele de presă și din sursele oficiale28, toate acestea fiind de fapt elemente integrate în procesul de relații publice ale organizațiilor.

Al doilea element, care poate da sau nu viață unei știri, este cel al selecției și ierarhizării informației, proces ce se desfășoară în interiorul fiecărei redacții, și care va ține cont de câteva elemente, dintre care se pot menționa: contextul, audiența, spațiul editorial, subiectivismul persoanei care îndeplinește funcția de gate-keeper.

2.2. Teorii ale persuasiunii, motivației și comportamentului

Relațiile publice presupun contacte sociale, trezirea interesului publicului pentru o anumită organizație sau pentru produsele / serviciile acesteia, schimbarea unor atitudini în raport cu organizația etc. Deoarece aceste modificări fac de multe ori obiectul de studiu al psihologiei sociale sau sociologiei, o parte a teoriile acestor discipline sunt necesare pentru a înțelege, evalua și proiecta activitățile de relații publice. În continuare vom prezenta câteva dintre aceste teorii.

2.2.1. Ierarhia nevoilor

Abraham H. Maslow a elaborat, în anul 1954, o teorie, prin care încerca să explice comportamentul uman, plecând de la ideea că există anumite nevoi specifice care diferă de la un moment la altul al vieții29. Aceste nevoi pot fi ierarhizate pe cinci etaje distincte:

1. nevoi fiziologice (foame, sete, odihnă etc.),

2. nevoi legate de securitate (siguranță, protecție etc.),

3. nevoi sociale (acceptare, apartenență la un grup, dragoste, afecțiune etc.),

4. nevoi de respect (recunoaștere, prețuire, prestigiu, încredere, statut social etc.),

5. nevoi de autoactualizare (autoafecțiune și realizare).

Atingerea unui anumit etaj este condiționată de parcurgerea etajelor inferioare. Cu alte cuvinte, omul nu poate fi sensibil la o anumită nevoie dacă toate celelalte nevoi din etajele inferioare nu au fost satisfăcute.

Această teorie are aplicabilitate în relațiile publice dacă acceptăm ideea că fiecare mesaj transmis în cadrul procesului de comunicare se adresează unei anumite nevoi a publicului.

28 P. Dobrescu, A. Bârgăoanu, 2001, p. 160.

29 P. Kotler, 1999, p. 249 – 250; D. Newsom și colab. 2000, p. 202 – 204; J. Johnston și C. Zawawi, 2000, p. 47.

Prin urmare, pentru un specialist în relații publice nu este suficient să identifice doar categoriile de public, ci și nevoiele acestora, precum și gradul de satisfacere al lor. De exemplu, o centrală nucleară nu va fi privită cu încredere de publicurile sale decât dacă aceasta va transmite mesaje care să se adreseze etajului doi, respectiv acel al nevoilor legate de securitate. De asemenea, o firmă nu va reuși să practice relații publice interne eficiente în vederea creșterii performanțelor sale decât dacă va avea politici adecvate care vor satisface toate cele cinci etaje ale nevoilor. Angajații vor fi preocupați de atingerea unui grad ridicat de profesionalism – etajul cinci – doar dacă vor găsi în interiorul organizației acel climat care să le consolideze etajele inferioare.

Piramida lui Maslow, cum mai este, de altfel, cunoscută această teorie, își are originile în abordările lui Freud asupra motivației și aduce în discuție acele elemente care pun în mișcare întregul proces de interferare socială. Prin practica relațiilor publice moderne se încearcă atingerea acelui punct de optim în care nevoile publicului și nevoile organizației se echilibrează.

2.2.2. Ierarhia efectelor

Orice activitate umană se finalizează cu un produs. În cazul relațiilor publice produsul este o schimbare a comportamentului publicului în raport cu organizația. Acest stadiu însă nu este atins pur și simplu, ci este rezultatul unor etape, fiecare în parte producând un anumit efect.

Michael L. Ray, autorul teoriei efectelor, consideră că în procesul de persuasiune intervin trei etape distincte30. Cele trei etape se succed întotdeauna în aceeași ordine:

1. etapa cognitivă, în care publicul conștientizează mesajul;

2. etapa afectivă, în care publicul evaluează conținutul mesajului;

3. etapa conotivă, în care au loc modificări ale comportamentului.

Pentru McElreath, în procesul de relații publice, ca și în procesul de persuasiune, pot fi identificați mai mulți pași31:

a. formularea mesajului;

b. transmiterea acestuia;

c. primirea mesajului;

d. înțelegerea acestuia;

e. în cazul în care mesajul și-a atins obiectivele, se declanșează procesul de schimbare a credințelor și atitudinilor;

f. au loc modificări de comportament.

Ca și în teoria lui Maslow, nu se poate ajunge la schimbări comportamentale decât dacă toți pașii anteriori au fost parcurși cu succes.

30 J.E. Grunig și T. Hunt, 1984, p. 125.

31 J. Johnston și C. Zawawi, 2000, p. 47.

2.3. Teorii ale organizațiilor și comunicării organizaționale

Organizația se află în centrul procesului de relații publice, ea fiind beneficiara acestei activități de comunicare. Din acest motiv, trecerea în revistă a câtorva dintre teoriile care privesc organizația va permite o mai bună înțelegere a întregului fenomen.

2.3.1. Teoria sistemelor

Teoria sistemelor a apărut și s-a dezvoltat în cibernetică. Aceasta a fost însă foarte repede împrumutată și de alte domenii de activitate, poate cea mai celebră fiind teoria lui Robert Dahl, care folosește teoria sistemelor pentru a explica sistemul politic.

Aplicarea teoriei sistemelor în cazul organizației duce la o redefinire a acesteia: organizația este analizată ca un sistem format din mai multe subsisteme – unitatea managerială, zona de producție, vânzări etc. Acest sistem, organizația, este plasat într-un anumit mediu, iar contactele sistemului pot fi multiple și, în acest caz, putem vorbi de un sistem deschis sau, dimpotrivă, între unitățile constituente ale sistemului și mediul exterior nu există nici un fel de legătură și, în acest caz, sistemul este închis.

Calitatea de sistem închis sau sistem deschis este atribuită în funcție de natura comunicării dintre organizație – sistem – și mediu. Cum această comunicare este gestionată de relațiile publice, reiese că o politică de comunicare adecvată poate duce la deschiderea organizației către mediu, departamentul de relații publice jucând, în acest caz, rolul de interfață.

2.3.2. Managementul de risc și managementul conflictelor

Managementul de risc și managementul conflictelor sunt alte două concepte care, în teoria organizațiilor, sunt strâns legate de comunicare. Managementul de risc presupune ca organizația să fie capabilă să proiecteze nu numai strategiile de dezvoltare în raport cu obiectivele acesteia, dar și potențialele surse de risc. Din categoria riscurilor fac parte și conflicte interne sau externe.

Această activitate complexă de prevenire a conflictelor și diminuare a riscurilor face obiectul de lucru a unor echipe distincte în cadrul fiecărei organizații. Strategia se bazeză pe o administrare specială a relațiilor cu acele categorii de public cu grad ridicat de risc. De exemplu, aplicarea unei politici de restructurare economică va duce la o creștere a gradului de conflictualitate cu formațiunile sindicale. Intensificarea dialogului cu aceste categorii de public pot diminua riscurile blocării politicilor practicate de organizație.

2.4. Teorii specifice relațiilor publice

2.4.1. Patru modele ale relațiilor publice

J.E. Grunig, T. Hunt, în Managing Public Relations32, fac primul demers teoretic pentru a descrie evoluția în timp a relațiilor publice prin intermediul a patru modele.

32 J.E. Grunig și T. Hunt, în lucrarea „Managing Public Relations“, 1984, p. 22.

Potrivit acestor autori, „relațiile publice reprezintă managementul comunicării dintre organizație și categoriile de public“. Studiind fluxurile comunicării, calitatea informației transmise, respectiv valoarea de adevăr a acesteia, precum și scopul în care se realizează comunicarea, autorii au identificat patru modele, fiecare în parte corespunzând unei anumite perioade istorice în evoluția relațiilor publice:

a) modelul impresariat / publicitate (press agency / publicity model) – caracterizat de o comunicare unidirecțională, dinspre organizație către public, în care adevărul nu este calitatea esențială a informației transmise, scopul comunicării este unul propagandistic, de promovare a credințelor organizațiilor, iar strategiile de comunicare folosite nu se încadrează într-o matrice fundamentată teoretic. Modelul apare în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fiind specific acțiunilor de relații publice desfășurate în perioada 1850 – 1899, P.T. Barnum putând fi exemplificat ca un promotor al acestuia. Deși modelul se află, de departe, în opoziție cu oricare dintre definițiile relațiilor publice de astăzi, Grunig și Hunt apreciază că 15% dintre organizații mai practică încă acest tip de relații publice;

b) modelul informării publice (public information model) – ideea centrală a acestui model, inițiat la începutul secolului al XX-lea de Ivy Lee, este de a transmite publicului cît mai multe informații despre organizație. În continuare avem o comunicare unidirecțională (one-way communication), nefundamentată teoretic, dar care uzitează informație reală și cât se poate de completă.

Observăm aici prima schimbare fundamentală în filosofia relațiilor publice: nu mai este vorba despre a câștiga publicul cu orice preț, chiar și cu prețul minciunii, ci vorbim despre o politică de transparență, în care adevărul este elementul care leagă publicul de organizație. Deși acest model

Emițător

(Organizație)

Receptor

(Public)

Comunicare persuasivă, propagandistică

a apărut și s-a dezvoltat în primele două decenii ale secolului al XX-lea, el este întâlnit și astăzi în aproximativ 50% dintre organizații;

c) modelul relațiilor publice bidirecționale și asimetrice (two-way asymmetric model) – acest model aduce a doua schimbare de conținut a relațiilor publice: se renunță la sistemul comunicării unidirecționale pentru ca acesta să fie înlocuit cu un sistem bidirecțional, în care feed-back-ul joacă un rol important în procesul de autoreglare. Pasul însă este incomplet: din înregistrarea feed-back-ului interesează numai acele elemente care pot ajuta organizația în atingerea obiectivelor sale. Prin urmare, cele două fluxuri nu sunt simetrice, organizația fiind cea care controlează comunicarea. Modelul, al cărui promotor este Edward L. Bernays, apare în anii ’20 ai secolului trecut, perioadă în care, în teoriile comunicării, se intensifică studiile asupra persuasiunii. Astăzi, 20% dintre organizații practică acest tip de relații publice.

d) modelul relațiilor publice bidirecționale și simetrice (two-way symmetric model) – marchează ultima frontieră în evoluția relațiilor publice. Noutatea constă în faptul că feed-back-ul este nu numai un instrument prin care se studiează posibilitățile de a atinge obiectivele organizației, dar și o modalitate de identificare a acelor nevoi ale publicului care pot fi acoperite prin politicile practicate de organizație. Interesul publicului contează în egală măsură pentru organizație, ca și propriul interes, iar relațiile publice vor fi performante atunci când vor media între cele două interese, astfel încât ele să atingă punctul de maxim. Comunicarea poate fi inițiată de organizație sau public și nu se mai poate vorbi de un control strict al uneia dintre părți, ceea ce justifică bidirecționalitatea și simetria modelului. Între organizație și public se stabilește un parteneriat de lungă durată, în care fiecare își asumă anumite responsabilități. Chiar dacă pare o abordare ideală, totuși 15% dintre organizații, în special cele care conștientizează funcția socială pe care o au de îndeplinit, practică astăzi acest gen de relații publice. Modelul a fost inițiat de Edward L. Bernays și alți profesioniști ai relațiilor publice care, în perioada anilor ’60, au fost preocupați de redimensionarea domeniului prin așezarea lui pe fundamente etice și deontologice.

Emițător

(Organizație)

Receptor

(Public)

Diseminarea informațiilor, adevărul important

Emițător

(Organizație)

Receptor

(Public)

Persuadare științifică,

Feed-back

Interpret

(Organizație)

Interpret

(Public)

Înțelegere reciprocă

Caracteristicile celor patru modele ale relațiilor publice

Modelul

Caracteristici impresariat / publicitate

Informării publice

Bidirecțional și asimetric

Bidirecțional și simetric

Scopul comunicării Propaganda Diseminarea informațiilor

Persuadare științifică

Înțelegere reciprocă

Natura comunicării Adevărul neimportant

Adevărul important

Efect dual neechilibrat

Efect dual echilibrat

Modelul comunicării

Emițător→Receptor Emițător→Receptor Emițător→Receptor

(Feed-back)

Interpret↔Interpret

Anul apariției 1850 1900 1920 1960

Promotori ai modelului

P.T. Barnum Ivy Lee Edward L. Bernays Edward L. Bernays și alții

Exemple Acțiuni de promovare, publicitate

Agenții guvernamentale, organizații nonprofit, business

Business, agenții Business, agenții Procent 15% 50% 20% 15%

Sursa: adaptat după Grunig și Hunt (1984)

2.4.2. Roata PR a lui Bernstein

Acest model a fost conceput de britanicul David Bernstein33 și adaptat de Shirley Harrison34 pentru a avea o mai largă aplicabilitate în domeniul relațiilor publice.

Așa cum se poate observa, modelul conține trei elemente majore:

􀂃organizația, dispusă în centrul roții (hub) și definită în funcție de domeniul de activitate, respectiv de localitatea / regiunea / țara de origine în care aceasta își are sediul;

􀂃tipurile de public, dispuse pe circumferința externă a roții sub forma unor segmente;

􀂃canalele de comunicare, dispuse în acest model sub forma unor spițe (spokes) care fac legătura între organizație și categoriile sale de public.

mass-media

guvern

parteneri

grupuri de influență

public local

public intern

public general

clienți

instituții financiare

țara de origine

33 David Bernstein, 1986, p. 117 – 124.

34 Shirley Harrison, 1995, p. 43 – 45.

domeniul de activitate

organizația

relații directe

prezentări

produse

servicii / materiale tipărite

elemente standard

reclamă

corespondență

puncte de desfacere

relații media

Autorul a identificat nouă tipuri standard de public și nouă tipuri standard de canale de comunicare (spițe) pe care le prezentăm în cele ce urmează.

Tipurile de public:

media (media) – locală, regională, națională sau internațională, presă scrisă, radio sau televiziune, presă de specialitate (specifică domeniului în care activează organizația) etc;

guvern (government) – local, național sau supranațional;

instituții financiare (financial) – bănci sau alte instituții care administrează fonduri de investiții, lideri de opinie în domeniul financiar-bancar, ca de exemplu analiști sau jurnalisti;

clienți (customers) – cei care primesc produsele și serviciile organizației, pentru care pot plăti (direct sau indirect) sau nu. Clienții pot fi interni (din interiorul organizației) sau externi, iar opțiunea de a avea statutul de client poate fi una individuală sau poate fi o decizie administrativă;

publicul general (general public) – oricine are un interes legat de organizație, incluzând aici potențiali sau foști angajați ori clienți sau orice altă persoană care poate influența decizii sau opinii despre organizație;

publicul intern (internal) – fiecare angajat în parte sau asociațiile profesionale ori sindicatele care sunt împuternicite să reprezinte angajații în raport cu patronatul;

publicul local (local) – comunitatea locală, incluzând aici și membri ai altor categorii de public, de exemplu angajații, media locale sau administrația locală;

grupurile de influență (influenting groups) – grupurile de presiune, grupuri de voluntari, asociații profesionale, camere de comerț, grupuri politice, orice alte tipuri de asociații care pot avea o influență asupra opiniei publice sau în luarea unei decizii ce afectează organizația;

parteneri (the trade) – parteneri comerciali, de servicii sau distribuție, parteneri de proiecte etc.

Canalele de comunicare:

relații media (media relations) – comunicate de presă, conferințe de presă, interviuri, vizite de documentare pentru jurnaliști sau alte modalități prin care presa poate fi informată asupra activității organizației;

întâlniri tête-à-tête sau în grupuri restrânse, relații directe (personal presentation) – sunt modalități de a comunica cu grupuri restrânse de public;

prezentări (impersonal presentation) – video, multimedia, expoziții etc;

produse sau servicii (product or service) – acestea sunt purtătoare de mesaj; calitatea, designul, prețul etc. sunt elemente care pot influența modul de raportare a publicului la firma / organizația respectivă;

materiale tipărite (literature) – pliante, broșuri, ghiduri, buletine informative, reviste, jurnale, manuale, rapoarte anuale etc. Importante sunt nu numai mesajele scrise, dar și forma de prezentare a acestor materiale (design, calitatea hârtiei, calitatea tiparului etc.);

elemente standard de identificare (permanent media) – sigla, antetul, uniformele angajaților, mașinile utilizate, chiar și arhitectura clădirilor pot fi elemente care reflectă stilul și personalitatea organizației;

reclama (advertising) – poate să transmită mesaje despre organizație de tipul Iată ce suntem noi, iată ce putem face noi pentru tine, iată ce gândim noi!;

corespondența (corespondence) – modul și stilul în care se realizează corespondența (scrisorile, faxurile, e-mail-urile) adesea pot da mult mai multe indicii despre o organizație decât s-ar putea crede;

punctele de desfacere a produselor / serviciilor (point of sale) – sunt folosite în general pentru prezentări, oferte speciale, competiții etc.

Există două modalități diferite de a utiliza acest model. Primul, în care se consideră că pentru fiecare tip de public există un canal specific sau preferențial de comunicare, prin urmare întregul tablou este static. De exemplu, pentru a comunica cu mass-media este de preferat să se folosească canalul relații media. A doua variantă este aceea de a privi modelul dintr-o perspectivă dinamică potrivit căreia oricărui tip de public i se poate asocia oricare dintre cele nouă canale de comunicare. Prin urmare, pentru a comunica cu publicul mass-media putem utiliza și alte canale de comunicare, ca de exemplu materialele tipărite sau corespondența. În acest caz, din combinarea celor 9 canale de comunicare cu cele 9 tipuri de public rezultă 81 de variante, adică tot atâtea instrumente de lucru puse la dispoziția practicianului în relații publice.

Modelul lui Bernstein prezintă cel puțin două avantaje:

primul este acela că, simplificând realitatea, el ajută la identificarea celor trei elemente cheie ale activității de relații publice (organizație, public, canale de comunicare);

în al doilea rând, acest model ajută la radiografierea raporturilor de comunicare care se pot stabili între cei doi actori, organizație și public.

3. Publicul

Fiecare organizație, în funcție de dimensiunea sa, domeniul în care își desfășoară activitatea, poziționarea geografică, politicile pe care le promovează etc. are un anumit public, înțelegând prin acest termen orice grup uman, format din indivizi aflați la distanță unii de alții, care se caracterizează prin atitudini și opinii comune și prin continuitatea ideilor și valorilor sociale35. Chiar dacă acest cuvînt este de cele mai multe ori folosit la singular, practica ne arată că organizațiile nu comunică cu un singur public, respectiv cu un public general, ci cu mai multe tipuri de public. Acest lucru justifică utilizarea pluralului publicuri în detrimentul singularului, care este insuficient pentru a include diversitatea de parteneri ai unei organizații. Legătura dintre fiecare tip de public în parte și organizație este una mediată de o anumită specificitate, aceasta stând la baza tipologizării publicurilor. Identificarea publicurilor este condiționată de identificarea acestor specificități. În relațiile publice abordarea acestei probleme trebuie făcută dintr-o perspectivă dinamică, urmărindu-se nu numai elementele care asigură conexiunile prezente, ci și acelea care pot conduce la legături potențiale.

În opinia lui John Dewey36 coagularea unui anumit public are loc numai dacă sunt îndeplinite trei condiții:

1. indivizii care formează categoria de public se confruntă cu o situație similară,

2. acești indivizi recunosc existența problemei,

3. se declanșează procesul de soluționare a acestei probleme.

3.1. Publicurile și specificitățile

Un prim element ce poate fi folosit în procesul de segmentare a publicului este acela al poziționării spațiale a indivizilor în raport cu organizația. De aici și distincția între:

• publicul intern format din persoane care împărtășesc aceeași identitate instituțională, respectiv salariați, manageri, acționari, consilieri etc.;

• publicul extern, format din totalitatea persoanelor și instituțiilor aflate în afara organizației, respectiv clienți, furnizori, agenții guvernamentale etc.37.

O abordare de acest tip este considerată de anumiți specialiști mult prea generală. Cu siguranță că observația poate fi adevărată, mai ales dacă se are în vedere componenta a doua. Totuși, orice proces de identificare a publicurilor unei organizații va pleca de la o anumită distincție de bază și va pune accent pe unul sau mai multe elemente.

În acest caz, accentul cade pe existența unui public intern. Cu alte cuvinte, organizația nu este o unitate indivizibilă. Ea este o entitate vie, structurată în interior în baza unei logici care urmează obiectivele instituției, iar procesul de relații publice trebuie să înceapă din interior.

Orice membru al publicului intern poate fi regăsit și în publicul extern, unde va juca un alt rol.

35 C. Zamfir și L. Vlăsceanu, 1998, p. 477.

36 John Dewey, 1927, p. 15 – 17.

37 D. Newsom și colab. 2000, p. 90, C. Coman, 2001, p. 27.

Această interferare este de fapt rezultatul schimbării specificității: dacă apartenența sau nu la o organizație este înlocuită cu o altă specificitate, atunci indivizii se vor reașeza după o nouă formulă, care va conduce la alte categorii de public. Problema poate fi privită și din perspectiva teoriei matematice a mulțimilor, un individ putând fi membru al uneia sau mai multor publicuri – considerând fiecare public o mulțime matematică – în timp ce un altul poate să nu aparțină niciuneia dintre acestea (situație mai puțin probabilă). Mai mult chiar, dacă se menține aceeași specificitate, de exemplu cea a apartanenței la organizație, în timp conținutul acestor mulțimi / publicuri se va schimba, eliminând anumite elemente componente pentru a integra altele. Din această dinamică vor rezulta submulțimi sau mulțimi noi, respectiv publicuri noi.

Pentru a înțelege mai bine distincția public intern / public extern, dinamica sa și interferența cu alte tipologii, să exemplificăm această teorie în cazul unei organizații, luând ca exemplu o universitate. Aplicând criteriul apartenenței la organizație, vom avea un public intern format din: studenți, profesori, personal administrativ etc. și un public extern format din: comunitatea locală, structuri administative locale și centrale (primărie, consiliul local, ministere, organe de ordine), organizații nonguvernamentale, agenți economici, parteneri etc. Studenții care au domiciliul în localitatea X în care funcționează organizația fac parte în același timp din două categorii de public: în calitate de studenți fac parte din publicul intern, în calitate de locuitori ai localitații X fac parte din publicul extern. În cazul unui profesor ai cărui copii studiază la aceeași universitate, acesta va face parte din mai multe categorii și subcategorii de public: ca profesor va fi un membru al publicului intern, ca locuitor al localității X va fi membru al publicului extern, ca părinte al unui student la universitate va fi membru al unei anumite subcategorii a publicului extern, respectiv acea subcategorie care beneficiază direct sau indirect de serviciile academice ale universității. În anumite universități din Statele Unite ale Americii, unde costurile de școlarizare sunt foarte mari, copiii angajaților beneficiază de politici speciale în ceea ce privește taxele. Dacă în exemplul nostru luăm în calcul și acest aspect, atunci profesorul care este și părinte va fi inclus într-o nouă subcategorie a publicului intern, aceea a angajaților care, pe lângă beneficiile financiare lunare, se bucură de un important sprijin din partea organizației prin reducerea taxelor de școlarizare. Privind același public dintr-o perspectivă dinamică, vom identifica noi categorii de public: de exemplu, după absolvire, studentul nu va mai face parte din publicul intern; totuși, el devine un public extern, cu o raportare specială la universitate.

După cum am văzut mai sus, o abordare simplistă nu acoperă realitatea, în timp ce o abordare care ia în calcul toate elementele practice, toate combinațiile posibile, poate duce la liste interminabile de publicuri care vor îngreuna gestionarea acestora. Discuțiile specialiștilor din ultimii ani s-au concentrat pe identificarea acelor instrumente optime care să permită o segmentare rapidă a publicurilor. Vom vedea mai jos și alte puncte de vedere.

3.2. Publicurile lui Fraser P. Seitel

Pentru Fraser P. Seitel, identificarea publicurilor unei organizații se poate face combinând simultan mai multe categorii:

1. Intern și extern. Publicurile interne se află în interiorul organizației, publicurile externe sunt reprezentate de acele grupuri care sunt legate direct de organizație (presă, administrație, instituții de învățământ, clienți, comunitate etc). În acest caz, distincția dintre diferitele categorii de public se face în funcție de poziționarea spațială;

2. Primar, secundar și marginal. De data aceasta, distincția se face în funcție de aportul pe care anumite categorii de public îl pot avea în sprijinirea sau influențarea politicilor organizației. De exemplu, în cazul universităților din România, multe din politicile acestora pot fi sprijinite prin deciziile administrative ale ministerului de resort. Prin urmare, Ministerul Educației și Cercetării intră în categoria publicului primar. Comisiile de specialitate din Camera Deputaților și Senat, precum și plenul acestor organisme ale statului intră în categoria publicurilor secundare, deoarece de cele mai multe ori procesul de legiferare este mediat, ministerul, presa, sindicatele, liderii de opinie jucând un rol important în această mediere. Alte categorii de public, mai puțin interesate de procesul legislativ ce reglementează funcționarea universităților, pot constitui publicurile marginale;

3. Tradițional și viitor. Această categorie are în vedere dinamica oricărui proces de relaționare. Anumite legături deja constituite, tradiționale, se pot atenua pentru a permite constituirea altora noi sau, dimpotrivă, se pot menține în paralel cu dezvoltarea altora noi. Relația cu angajații este una dintre componentele de bază ale oricărui act managerial.

Aceleași standarde manageriale obligă însă la constituirea unor legături cu acele categorii de public care pot fi potențiali angajați (de exemplu studenți sau angajați performanți ai unor organizații concurente);

4. Sprijinitori, oponenți și neutri. Atitudinea față de organizație este elementul care contribuie la diferențierea publicurilor. Distincția este absolut necesară mai ales în cazul organizațiilor care sunt direct dependente de sprijinul publicurilor. O astfel de situație o întâlnim la partidele politice, succesul lor electoral fiind în mare măsură condiționat de modul în care reușesc să-și echilibreze raporturile cu cele trei categorii de publicuri.

Combinând aceste categorii F. P. Seitel consideră că se poate ajunge la conturarea hărții publicurilor-cheie ale unei organizații. Evident, aceste hărți vor fi individualizate pentru fiecare organizație în parte. De exemplu, în cazul unei corporații multinaționale se pot identifica douăzeci de publicuri-cheie: presa (press), publicurile implicate (stakeholders), comunitatea investitorilor (investiment community), concurența (competitors), furnizorii (suppliers), grupurile de interes speciale (special interest groups), comunitățile învecinate (community neighbors), comunitatea internațională (international community), băncile și firmele de asigurare (bank, insures), asociații (trade association), distribuitorii (dealers/distributors), clienții (customers), organele legislative federale, statale, locale (federal, state, local legislators), autoritățile (regulatory authorities), comunitatea academică (academic community), sindicatele (labor union), conducerea corporației (board of directors), funcționari (clerical employees), familiile angajaților (employees families), managerii (managers, supervisors).

3.3. Publicurile lui Bernstein și Hendrix

În capitolul II.3. am văzut ca Bernstein identifică nouă categorii de publicuri. O abordare similară are și Jerry Hendrix39 care, la rândul său, definește alte nouă categorii. Cele două puncte de vedere sunt în mare măsură apropiate, anumite categorii, chiar dacă nu poartă aceeași titulatură, fiind prezente la ambii autori. În viziunea lui Bernstein grupurile de influență, publicul general și partenerii pot fi privite ca și categorii distincte de public, în timp ce Hendrix consideră că membrii (de exemplu membrii asociațiilor absolvenților unei instituții de învățământ sau membrii unor alte asociații din care face parte și organizația), publicul internațional și publicul special completează cel mai bine harta publicurilor unor organizații.

Hendrix aduce în discuție două noi subiecte. Primul este acela al expansiunii câmpurilor de relaționare. În anul 1995, în cea de-a treia ediție a lucrării sale Public Relations Cases, autorul considera ca și publicuri semnificative doar șapte categorii din cele nouă. Ediția a patra a aceleiași lucrări (1998) îi oferă autorului posibilitatea de a–și revizui părerea adăugând două noi categorii: publicul internațional și publicul special. Publicul internațional apare ca și efect imediat al globalizării comunicațiilor și comunicării. Categoria intitulată public special apare ca rezervă, ca reacție de răspuns la dinamica mult prea complicată a lumii în care trăim. Orice eveniment neprevăzut poate schimba harta publicurilor unei organizații. De exemplu, publicurile interne și internaționale ale Statelor Unite ale Americii aveau o anumită configurație înainte de 11 septembrie 2001. Atacurile teroriste au modificat însă această configurație adăugând o nouă categorie de public, respectiv aceea a persoanelor implicate sau afectate direct sau indirect de tragicele evenimente. Al doilea element de noutate este cel al diviziunilor ce pot fi realizate în interiorul fiecărei categorii de public. Hendrix consideră că nu este suficient să identificăm o categorie de public plecând de la un element specific. În interiorul acestei categorii se pot identifica noi publicuri care definesc subcategoriile. De exemplu, în cadrul categoriei mass-media avem diferite tipuri de instituții de presă: locală sau națională, tipărite (ziare, reviste), radio sau televiziune. Utilizând acest raționament Hendrix adaugă celor nouă tipuri de categorii între 10 și 25 de subcategorii ceea ce conduce la un total de 173 de publicuri. Având în vedere importanța practică a acestei abordări vom reda mai jos integral ceea ce Hendrix a numit publicuri majore:

1. Publicuri media

Mass-media

Nivel local

Publicații tipărite

Ziare

Reviste

Posturi TV

Posturi de radio

Nivel național

Publicații tipărite

Rețele Radio-TV

Agenții de știri

Media specializate

Nivel local

Publicații ale asociațiilor comerciale și industriale

Publicații ale organizațiilor

39 Jerry Hendrix, 2001, p. 16 – 21.

Publicații etnice

Publicații ale unor grupări

Posturi și programe cu emisiuni specializate

Nivel național

Publicații de afaceri

Publicații naționale ale asociațiilor comerciale și industriale

Publicații naționale ale organizațiilor

Publicații etnice naționale

Publicații ale unor grupări naționale

Posturi și programe naționale cu emisiuni specializate

2. Publicuri formate din angajați

Conducere

Administratori de nivel superior

Administratori de nivel mediu

Administratori de nivel inferior

Staff

Specialiști

Funcționari

Personal de secretariat

Personal în uniformă

Operatori de echipamente

Șoferi

Personal de pază

Alții

Reprezentanți ai sindicatului

Alți membri ai staff-ului

3. Publicuri formate din membri

Angajați ai organizației

Conducerea la nivel central

Staff-ul de la nivel central

Alt personal la nivel central

Demnitari ai organizației

Demnitari aleși

Demnitari numiți

Grupuri legislative

Board-uri, comitete

Membri ai organizației

Membri obișnuiți

Categorii speciale de membri – susținători, membri emeriți, studenți

Grupuri sau membri onorifici

Viitori membri ai organizației

Filiale statale sau locale

Angajați ai organizației

Demnitari ai organizației

Membri ai organizației

Viitori membri

Organizații înrudite sau aliate

4. Segmente comunitare de public

Media comunitare

Mass-media

Media specializate

Lideri comunitari

Oficiali

Cadre didactice

Lideri religioși

Directori

Bancheri

Lideri sindicali

Lideri etnici

Lideri de cartier

Organizații comunitare

Civice

Servicii

Sociale

De afaceri

Culturale

Religioase

De tineret

Politice

Grupuri de interes

Alții

5. Segmente guvernamentale de public

Nivel federal

Ramura legislativa

Deputați, staff, personalul comisiilor

Senatori, staff, personalul comisiilor

Ramura executivă

Președinte

Staff-ul Casei Albe, consilieri, comisii

Demnitarii Cabinetului, departamente, agenții, comisii

Nivel statal

Ramura legislativă

Deputați, delegați, staff, personalul comisiilor

Senatori, staff, personalul comisiilor

Ramura executivă

Guvernator

Staff-ul Guvernatorului, consilieri, comisii

Demnitarii Cabinetului, departamente, agenții, comisii

Nivel județean

Prefect (Coordonatorul Județului)

Oficiali, comisii, departamente

Nivel municipal

Primar sau managerul orasului

Consiliul local

Alți oficiali, comisii, departamente

6. Publicuri formate din investitori

Acționari și potențiali acționari

Analiști financiari și consilieri de investiții

Presa financiara

Mari agenții: Dow Jones & Co., Reuters Economic Service, AP, UPI

Reviste consacrate: Business Week, Fortune si altele asemanatoare

Jurnale cunoscute: New York Times, Wall Street Journal

Servicii de statistică: Standard and Poor’s Corp., Moody’s si altele

Agenții private de știri: PR News Wire, Business Wire

Comisiile de valori mobiliare, pentru companiile publice

7. Publicuri formate din consumatori

Angajați ai companiilor

Clienți

Profesioniști

Clasa de mijloc

Muncitori

Minoritati

Alții

Asociații ale consumatorilor

Publicații ale consumatorilor

Media comunitare – mass-media si media specializate

Lideri și organizații comunitare

8. Segmente internaționale de public

Media țării gazdă

Mass-media

Media specializate

Liderii țării gazdă

Oficiali

Cadre didactice

Lideri sociali

Lideri culturali

Lideri religioși

Lideri politici

Profesioniști

Directori

Organizații ale țării gazdă

De afaceri

Servicii

Sociale

Culturale

Religioase

Politice

Cu interese specifice

Altele

9. Segmente speciale de public

Media consumate de acest public

Mass-media

Media specializate

Liderii acestui public

Oficiali

Lideri profesionali

Lideri etnici

Lideri comunitari

Organizații ce compun acest public

Civice

Politice

De servicii

De afaceri

Culturale

Religioase

De tineret

Altele

4. Evoluția Relațiilor Publice

4.1. Terminologie și practică în relații publice

Chiar dacă istoricii nu au căzut încă de acord asupra momentului în care termenul relații publice a fost folosit pentru prima dată, totuși mai mulți autori40 îi atribuie celui de-al treilea președinte al Statelor Unite ale Americii această întâietate. Se pare că Thomas Jefferson, cu ocazia unui discurs susținut în fața Congresului în 1807, a combinat pentru prima dată cuvintele relații și public în relații publice pentru a defini starea de spirit a cetățenilor în interiorul unei comunități politice. În anul 1882 regăsim acest termen la Yale Law School unde avocatul Dorman Eaton avea să susțină în fața studenților conferința cu tema The public relations and the duties of legal profession. Cinsprezece ani mai târziu, în anul 1897, Year Book of Railway Literature include în filele sale cuvintele public relations. Este greu însă de precizat din ce moment termenul relații publice a început să se apropie de semnificația pe care o dăm astăzi acestor cuvinte.

Probabil, acest lucru s-a produs în anul 1908 când Theodore Newton Vail, președintele American Telephon and Telegraph Company (AT&T), cu ocazia prezentării raportului anual, a folosit sintagma relații publice, înțelegând prin aceasta modalitatea prin care se caută și se obține bunăvoința publicului (looking out for the welfare of the public)41. În anul 1923, cartea lui Edward L. Bernays, Crystallizing Public Opinion, avea să statueze atât domeniul – public relations, cât și profesia – public relations counsel.

Fără nici un fel de îndoială, relațiile publice reprezintă un fenomen al secolului al XX-lea. Totuși, dinamica fără precedent înregistrată după publicarea cărții lui Bernays poate fi înțeleasă numai în raport cu anumite rădăcini istorice. Unii autori caută aceste rădăcini în timpurile cele mai îndepărtate considerând că tehnica utilizării informației cu scopul de a persuada este mai veche decât națiunea însăși42.

40 C. Lougovoy și D. Huisman, 1981, p. 3; D. Newsom și colab., 2000, p. 30; D. Maisonneuve și colab., 2000, p. 7.

41 J. Grinig. și T. Hunt, 1984, p. 14.

42 S.M. Cutlip, 1995, p. 1.

În opinia acestora, fenomenul relațiilor publice, necunoscut inițial sub acest nume, dar identificat în istorie ca orice efort susținut prin care se încerca obținerea acordului public pentru anumite idei, fapte sau oameni43, a însoțit evoluția oricărei societăți antice.

Arheologii, prin descoperirile lor, vin să susțină acest punct de vedere. Unul dintre exemple este un înscris descoperit în Irak, datând din 1800 î.e.n., prin care li se spunea agricultorilor cum să-și cultive pământul, cum să-l irige, cum să combată șoarecii de câmp și cum să recolteze, un document nu cu mult diferit de Buletinul Fermierilor editat astăzi de Departamentul de Stat pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii44.

Exemplele se pot multiplica, trecând prin întreaga istorie a omenirii, de la vechea Indie, unde spionii regali aveau și responsabilitatea medierii relației regelui cu opinia publică, până la Congregatio de Propaganda Fide, structură înființată de Papa Gregoire al XV-lea (1621 – 1623) cu rolul de a promova interesele bisericii catolice sau până la The Boston Tea Party, acțiune înscenată de oamenii lui Samuel Adams pentru a declanșa războiul de independență împotriva Imperiului Britanic.

Alți autori, fără a nega exemplele de mai sus, consideră că pentru multe secole relațiile publice s-au aflat într-o formă latentă, de acumulare a unei mase critice, embrionare, condiție minimă pentru declanșarea unei reacții în lanț care a produs mai târziu spectaculosul „PR“ al secolului al XX-lea.

Evoluția spre relațiile publice de astăzi ar fi început undeva pe la jumătatea secolului al XIX-lea, moment în care se declanșează procesul de sedimentare a componentelor specifice domeniului, dar și procesul de detașare al relațiilor publice de alte componente, ca de exemplu jurnalismul, impresariatul sau propaganda, aflate total sau parțial sub umbrela largă a comunicării.

4.2. Două puncte de vedere asupra relațiilor publice

James E. Grunig și Todd Hunt45 consideră că evoluția relațiilor publice din Statele Unite ale Americii poate fi încadrată în patru perioade distincte, fiecare dintre acestea fiind caracterizată printr-un anumit model (prelucrat în capitolul 2 al prezentei lucrări de licență, Patru modele ale relațiilor publice).

Potrivit acestei teorii, relațiile publice au început să se dezvolte la jumătatea secolului al XIX-lea sub forma unei comunicări unidirecționale, dirijată de un scop propagandistic și care corespunde modelului impresariat / publicitate.

Secolul al XX-lea cunoaște alte trei perioade distincte corespunzătoare celorlalte trei modele: modelul informării publice, modelul bidirecțional și asimetric, modelul bidirecțional simetric.

În această abordare, etapizarea se face în funcție de tipul de relații publice practicate, urmărindu-se în principal obiectivele comunicării, calitatea informației transmise și tehnicile utilizate.

43 D. Newsom și colab., 2000, p. 31.

44 S.M. Cutlip și colab., 2000, p. 102.

45 J. Grinig. și T. Hunt, 1984, p. 21 – 43.

Evoluția relațiilor publice în viziunea lui Grunig și Hunt.

Etapa. Perioada. Exemple.

1. Modelul impresariat / publicitate

􀂃 comunicare unidirecțională, ghidată de un scop propagandistic, în care adevărul nu deține un rol dominant

1850-1899 P.T. Barnum

Acțiuni de promovare

Publicitate

2. Modelul informării publice

􀂃 comunicare unidirecțională care folosește informații corecte și complete

1900-1919 Ivy Lee

Agenții guvernamentale

Organizații nonprofit

Business

3. Modelul bidirecțional și asimetric

􀂃 autoreglare prin feed-back, persuadare științifică

1920-1960/70 Edward L. Bernays

Business

Agenții

4. Modelul bidirecțional și simetric

􀂃 echilibrare prin feed-back, înțelegere reciprocă

1960/70-prezent Edward L. Bernays și alții

Business

Agenții

Sursa: adaptat după Grunig și Hunt (1984)

Alți trei autori, D. Newsom, J.V. Turk și D. Kruckeberg46, consideră că dezvoltarea relațiilor publice a început mult mai devreme, respectiv odată cu procesul de formare a celor treisprezece colonii de pe coasta de est a Americii de Nord, colonii care aveau să conducă mai târziu la Statele Unite ale Americii de astăzi.

Secolele al XVII-lea și al XVIII-lea sunt considerate perioada de debut, preliminară, în care sunt dezvoltate canalele de comunicare și se exersează tacticile relațiilor publice.

În a doua perioadă, corespunzătoare secolului al XIX-lea, activitățile de comunicare publică se amplifică, îmbrăcând de cele mai multe ori forma publicisticii, impresariatului și propagandei.

46 D. Newsom, J.V. Turk și D. Kruckeberg, 2000, p. 30 – 67.

Aceste tehnici sunt integrate în acțiunile de relații publice de promovare a unor idei, produse, oameni sau instituții. Comunicarea este inițiată și aduce de cele mai multe ori aminte de incisivitatea lui Samuel Adams. Secolul al XX-lea este acoperit de trei etape: reacție / răspuns, în care presiunile politice, sociale și economice la care se adaugă o presă mult mai reactivă, determină multe organizații să-și intensifice raporturile de comunicare cu publicul (apar în această perioadă primele birouri de publicitate independente, adevărate centre de consultanță, dar și departamente de relații publice integrate în structura organizațiilor); planificare / prevenire, perioadă în care relațiile publice capătă o nouă dimensiune, devenind parte a funcției manageriale; profesionalism, perioadă care aduce domeniul relațiilor publice la standarde etice și deontologire recunoscute la nivel internațional.

Evoluția relațiilor publice în viziunea lui Newsom și colab.

Etapa. Perioada. Exemple.

1. Perioada preliminară

􀂃 zona de dezvoltare a canalelor de comunicare și de exersare a tacticilor relațiilor publice

1600-1799 Colonizarea Americii

Revoluția Americană

2. Comunicare/inițiere

􀂃 perioadă de debut a publicisticii, impresariatului, promovării și propagandei

1800-1899 Războiul Civil

Cucerirea Vestului Sălbatic

Revoluția Industrială

3. Reacție/răspuns

􀂃 perioada în care tot mai mulți jurnaliști sunt angajați în momente de tensiuni sociale, economice sau politice pentru a fi purtători de cuvânt ai organizațiilor

1900-1939 Creșterea economică

Primul război mondial

Scandalurile anilor ‘20

Criza economică

4. Planificare/prevenire

􀂃 maturizarea relațiilor publice și încorporarea acestora în funcția managerială

1940-1979 Al doilea război mondial

Războiul rece al anilor ‘50

Dezvoltarea societății de consum

5. Profesionalism

􀂃 preluarea de către profesioniști a controlului dezvoltării și practicii relațiilor publice la nivel internațional

1980-prezent Comunicarea globală

Sursa: adaptare după Newsom și colaboratorii săi, 2000.

Cele două abordări privesc evoluția relațiilor publice din prisme diferite. Prima radiografiază practica relațiilor publice de-a lungul istoriei pentru a o încadra în tipare. Sensul fluxurilor, conținutul comunicării și ancorarea științifică a tacticilor folosite conduc la cele patru modele.

Contextul comunicării este mai puțin important iar delimitarea în timp este neriguroasă atâta timp cât astăzi putem regăsi în proporții diferite toate cele patru modele. A doua abordare urmărește evoluția tehnicilor folosite în diferite contexte, etapele fiind clar definite în timp și asociate anumitor momente istorice.

Înaintea oricăror tehnici sau modele, istoria relațiilor publice înseamnă oameni și evenimente.

Este principiul pe care m-am bazat atunci când am construit acest capitol. Cele două abordări de mai sus, care în opinia noastră se completează reciproc, ne vor ajuta însă să înțelegem mult mai bine fiecare exemplu prezentat. Vom face o trecere în revistă a acelor momente din evoluția relațiilor publice pe care le-am considerat relevante în raport cu obiectul acestei lucrări de licență. Succesiunea va fi una strict cronologică, încercând însă, la sfârșitul fiecărui exemplu, să analizăm în ce măsură acesta corespunde sau nu unei etape sau unui model descris anterior.

4.3. Începuturile relețiilor publice – secolele al XVII-lea și al XVIII-lea

4.3.1. Contribuția la PR a celor de la Harvard College

Pe la anul 1636, puritanii din Massachusetts Bay Colony au fondat unul dintre primele lăcașuri de învățământ din Noua Anglie. Deoarece instituția trebuia să facă față unor serioase probleme de ordin financiar, încă de la înființare au fost depuse eforturi sistematice pentru strângerea de fonduri (fund-raising). Doi ani mai târziu, școala devine Harvard College, ca răspuns la gestul lui John Harvard, un localnic foarte înstărit, care donează o importantă sumă de bani. Cum numărul potențialilor donatori locali era însă limitat, colonia însăși având probleme serioase, conducerea școlii a decis să se adreseze Europei. Astfel, la data de 02 iulie 1641, trei interni ai Colegiului Harvard s-au îmbarcat pe una din corăbiile cu destinația Anglia47. Unul dintre ei, predicatorul Hibbens, a reușit să aducă după un an suma de 500 pounds. Ceilalți doi însă, într-o scrisoare adresată colegiului, solicitau realizarea în regim de urgență a unei broșuri în care să fie prezentată școala, precum și cele mai importante aspecte din Massachusetts. Ca răspuns la solicitarea lor a fost editat la Harvard și tipărit în 1643 la Londra New England’s First Fruits, un material de 26 de pagini. Astăzi, acest tip de materiale însoțesc orice campanie de promovare, devenind un instrument larg utilizat de profesioniștii în relații publice.

4.3.2. Relațiile publice, Samuel Adams și Revoluția Americană

În anul 1763, an în care Anglia câștigă războiul de 7 ani și dreptul de control asupra Canadei în detrimentul Franței, în coloniile de pe coasta de Est a Americii de Nord nu exista un curent revoluționar bine conturat. Mai mult, un număr însemnat de oameni influenți aveau o puternică atitudine pro-britanică.

47 S.C. Cutlip, 1995, p. 10 – 11.

Totuși, treisprezece ani mai târziu, respectiv la data de 04 iulie 1776, reprezentați din New Hampshire, Massachusetts, Rhode Island, Connecticut, New Jersey, Pennsylvania, Delaware, Maryland, Virginia, Carolina de Nord, Carolina de Sud și Georgia aveau să semneze Declarația de Independență, act care consfințea formarea Statelor Unite ale Americii. Pentru unii autori această schimbare a fost în principal determinată de politica de control economic și militar pe care Anglia a accentuat-o după 1763 în încercarea de a împiedica dezvoltarea comerțului dincolo de regulile imperiale. Astfel, în această perioadă regele George al III-lea și guvernul său au adoptat o serie de legi, cele mai dăunătoare fiind legea zahărului (1764), legea timbrului și legea răscoalei (1765), care au condus la o serie de nemulțumiri în rândul coloniștilor. Alți autori însă consideră că aceste măsuri legislative nu puteau afecta decât o mică parte a populației, respectiv burghezia, oamenii de rând fiind prea puțin interesați de acest război comercial. În fapt, ideea asupririi britanice, care a dus la declanșarea Revoluției Americane, avea să fie cultivată de-a lungul anilor prin intermediul unor nuclee ale mișcării populare, centrul acestei mișcări fiind la Boston.

Samuel Adams, unul dintre liderii incontestabili ai mișcării de independență, a înțeles că nimic nu se poate realiza în afara sprijinului public. Pentru aceasta, între 1765 și 1775 Adams și colaboratori săi au întreprins o serie de acțiuni cu scopul de a sensibiliza opinia publică. Scott M. Cutlip, profesor la „University of Georgia“ și autor al celor mai prestigioase lucrări de specialitate care tratează istoria relațiilor publice, Public Relations History from the 17th to the 20th century (1995) și The Unseen Power: Public Relatios. A History (1994), consideră că multe din acțiunile vremii se pot înscrie într-un plan de relații publice care s-a bazat pe următoarele tehnici48:

1. înființarea unor organizații care prin acțiunile lor să promoveze ideile revoluției. În ianuarie 1766, ia ființă la Boston organizația The Sun of Liberty iar șase ani mai târziu, tot în Boston, la sugestia lui Samuel Adams, este înființat The Committee of Corespondence. Acest tip de comitete s-a răspândit repede și în alte colonii, devenind un mijloc puternic de organizare a acțiunilor de independență;

2. folosirea unor simboluri ușor identificabile care crează stări emoționale puternice, de exemplu The Tree of Liberty asociat cu cele mai importante manifestații în favoarea independenței, manifestații care aveau loc în Boston’s Hanover Square. Cântecele, luminile, focurile de artificii aveau să creeze la aceste întâlniri o atmosferă unică, nemaîntâlnită până atunci în America;

3. folosirea sloganurilor ce comprimă elemente complexe în stereotipuri ușor de citat și de amintit, ca de exemplu, Taxation without representation is tyranny;

4. crearea de evenimente – staged events. Adams și colaboratorii săi au intuit puterea pe care evenimentele șocante sau dramatice o pot avea în mobilizarea opiniei publice. Construind asemenea evenimente, ei au reușit să aducă pe agenda discuțiilor publice probleme sensibile, cum ar fi de exemplu cea a taxelor pe care guvernul britanic le pretindea pentru importurile de ceai. Astfel, în semn de protest la rușinoasa lege a ceaiului, adoptată de Parlamentul englez în 1773, Adams a pus la cale ceea ce istoricii aveau să numească mai târziu un pseudo-eveniment (pseudo-event), The Boston Tea Party: la data de 16 decembrie a aceluiași an cetățenii din Boston, revoltați “spontan”, s-au îmbrăcat în haine ale indienilor și au aruncat în mare ceai în valoare de 17 000 de lire, adus de 3 vase ale Companiei Indiene Orientale49.

48 S.C. Cutlip, 1995, p. 17 – 33.

49 W.Z. Foster, 1954, p. 130, G.M. Trevelyan, 1975, p. 620 – 630.

Ca răspuns la aceste acțiuni, guvernul englez a adoptat o serie de noi legi represive, printre care: închiderea portului din Boston, interzicerea mitingurilor orășenești și masarea de noi trupe în Massachusetts. Pentru Adams, consecințele acestei acțiuni erau previzibile, ele având un rol important în tot acest scenariu. De fapt era vorba de un război al imaginilor, un război psihologic, cu rolul de a irita cât mai mulți cetățeni. Paul Revere, unul dintre apropiații lui Adams, avea să poarte această poveste către celelalte colonii din sud, mergând personal în New York și Philadelphia;

5. transmiterea rapidă către public, prin intermediul tuturor mijloacelor de comunicare disponibile, a versiunii proprii asupra evenimentelor. La data de 05 martie 1770, nu departe de Boston Customs House, o altercație între un grup de localnici și trupele britanice s-a soldat cu moartea a cinci americani și cu rănirea altor șase, printre care și un cetățean de culoare. Incidentul a fost imediat catalogat de oamenii lui Adams ca fiind un groaznic masacru, grupul de revoluționari folosind această ocazie pentru a plasa în media ample articole ce relatau despre the Horrid Boston Massacre. La rândul lor, organizațiile The Sun of Liberty, care erau acum prezente în toate cele treisprezece colonii rebele, și-au intensificat activitățile pentru a face cunoscut tuturor efectul nociv al staționării unor trupe străine pe teritoriul american;

6. susținerea unor campanii intense pentru a promova noile idei și convingeri. Având în vedere condițiile istorice date, guvernul britanic nu putea controla coloniile americane fără un sprijin local al liderilor de opinie și o minimă acceptare populară, condiții îndeplinite până în 1763. După acest an, cele două tabere au folosit instrumente de luptă diferite care au condus la modificarea parametrilor inițiali, respectiv la schimbarea echilibrului de forțe în favoarea ideii de independență. În timp ce britanicii, o putere mondială incontestabilă la acel moment, nu înțelegeau nimic din ceea ce se întâmpla dincolo de ocean, considerând că instrumentele legislative și militare sunt suficiente pentru a asigura controlul acestor regiuni, grupurile de revoluționari, în pofida divergențelor de opinie care existau între cele treisprezece colonii, au promovat în mod constant numai acele idei care aveau să unească populația împotriva imperiului asupritor. Războiului economic și militar purtat de britanici i s-a răspuns cu un război al imaginilor în care instrumentele folosite au fost opiniile și nu legile sau armele.

Toată această campanie promovată de radicalii din Boston nu avea ca țintă Imperiul Britanic, care oricum se afla la o distanță de șase-șapte săptămâni într-o navă neplăcut zgâlțâită de valurile oceanului, ci se adresa celorlalte colonii care, deși nu aprobau măsurile economice adoptate de Anglia în ultimul timp, nu erau gata să accepte dezbinarea imperiului50. The Boston Tea Party a marcat însă schimbarea de atitutine față de problema independenței. Un an mai târziu, la 5 septembrie 1774, Philadelphia avea să găzduiască primul Congres Continental la care au participat reprezentanți ai tuturor coloniilor, cu excepția Georgiei, al cărui reprezentant fusese împiedicat să vină la congres de guvernatorul provinciei 51.

Întâlnirea a avut drept consecință imediată boicotarea mărfurilor englezești și înființarea comitetelor de siguranță, care pot fi asimilate cu organul executiv al congresului.

50 G.M. Trevelyan, 1975, p. 627 – 628.

51 W.Z. Foster, 1954, p. 130.

Șapte luni mai târziu, la 19 aprilie 1775, la Lexington, s-a tras primul foc de armă ce anunța începutul războiului de independență. La 03 septembrie 1783, Marea Britanie recunoștea independența Statelor Unite ale Americii semnând la Paris tratatul de pace.

4.4. Epoca încercărilor în relațiile publice – secolul al XIX-lea

4.4.1. Amos Kendall, primul consilier de presă la Casa Albă

Între 1820 și 1830 sistemul politic american a cunoscut o serie de schimbări importante: un număr tot mai mare de cetățeni câștigă recunoașterea drepturilor politice, deci implicit și dreptul de a vota; are loc o structurare a partidelor politice, ceea ce va conduce în anii care vor urma către un sistem bipartid; crește rolul presei în modelarea vieții politice americane, lucru sesizat și de Alexis de Tocqueville în timpul vizitei sale în America (1831 – 1832). Consecințele sunt imediate: populația devine din ce în ce mai activă și sensibilă la problemele politice, iar dezbaterile publice, catalizate de cele mai multe ori de media, vin să completeze și să influențeze dezbaterile din forurile politice. În plus, monopolul nordiștilor asupra funcției prezidențiale este spart prin alegerea în 1828 a guvernatorului de Florida, Andrew Jackson, la Casa Albă52.

Amos Kendall ajunge la Washington în ianuarie 1829 purtând cu el o bogată experiență în publicistică, dar și o serioasă educație juridică și politică53. Înainte de a colabora și apoi a conduce câteva publicații în Kentucky, își finalizează studiile în drept și asistă mai mulți juriști și oameni politici, printre care și pe Henry Clay. Pentru un an (1814-1815) lui Kendall i se oferă poziția de profesor al celor cinci copii ai lui Clay, poziție care i-a permis nu numai câștigarea unei importante sume de bani, dar și apropierea de înalta clasă politică, Clay ocupând de-a lungul timpului diferite mandate publice (deputat, senator) și fiind de șase ori candidat, fără succes, la funcția prezidențială. După 1820, pentru Kendall scrierea de speech-uri pentru diverși politicieni și implicarea în dezbaterile publice de pe poziția de publicist devenise o constantă a vieții sale. La Washington, Kendall ajunge pentru a ocupa o poziție de funcționar în administrația Jackson, ca răspuns la contribuția pe care o avusese în câștigarea alegerilor prezidențiale din Kentucky.

Talentul lui Amos Kendall de a scrie discursuri, capacitatea sa de a surprinde și sintetiza cursul opiniilor publice, ingeniozitatea și flerul său politic au venit în întâmpinarea unor nevoi acute ale Președintelui, care nu excela în exprimări publice elegante și nici nu putea echilibra raporturile sale cu mass-media și publicul. Foarte curând Kendall devine un apropiat al lui Jackson, membru al kitchen cabinet, și va rămâne la Casa Albă până la încheierea celor două mandate ale acestuia (1837). Timp de opt ani, Kendall a îndeplinit neoficial funcția de consilier de presă, scriind discursurile Președintelui, asigurând relația cu mass-media prin redactarea comunicatelor de presă și plasarea în diferite jurnale a unor articole favorabile punctului de vedere al Casei Albe. De asemenea, Kendall participă la campania prezidențială din 1832 care îi aduce lui Andrew Jackson cel de-al doilea mandat.

52 J.E. Grunig și T. Hunt, 1984, p. 20 – 21.

53 S.M. Cutlip, 1995, p. 68 – 87.

4.4.2. P.T. Barnum – omul show business-ului

Secolul al XIX-lea este secolul încercărilor, iar unul dintre primii care au avut curajul să experimenteze a fost Phineas Taylor Barnum. Născut la 05 iulie 1810, în Connecticut, într-o familie care nu a excelat niciodată din punct de vedere financiar, Barnum, își începe cariera la 21 de ani ca jurnalist. La foarte puțin timp de la debutul său lansează propria publicație, saptămânalul The Herald of Freedom. Punctele de vedere promovate în acest saptămânal îl aduc însă pe editor într-o serie de conflicte care ulterior degenerează în procese. Din această poveste Barnum se alege cu 60 de zile închisoare și 100$ amendă.

Insuccesul debutului nu îl descurajează. Un nou început, dar de data aceasta în imensa și neexplorata lume a show business -ului, avea să aibă loc în 1835, când Barnum aduce în fața publicului the greatest natural and national curiosity in the world, Joice Heth, nurse to General George Washington, the father of our country54. Bătrâna Heth, o femeie de culoare, semiparalizată, oarbă și fără nici un dinte, născută chipurile în urmă cu 160 de ani pe una din proprietățile părinților lui George Washinton, ar fi fost doica primului președinte al Statelor Unite ale Americii. Deși istoria depășea cu mult granița oricărei imaginații, Barnum a mizat pe naivitatea, curiozitatea și dorința publicului de a se distra55. Cu o promovare susținută, constituită în principal din afișe răspândite peste tot și publicitate în presă, Barnum a reușit să aducă publicul în fața scenei timp de mai multe săptămâni, înregistrând astfel încasări record. Când interesul pentru acest subiect de circ a început să scadă, Barnum a bombardat redacțiile ziarelor cu anonime care puneau sub semnul întrebării autenticitatea poveștii56, ghidându-se, se pare, după principiul potrivit căruia Nu contează ce scrie presa, important este să scrie! La moartea bătrânei Heth, o expertiză medicală avea să releve faptul că vârsta acesteia nu depășea 80 de ani. Barnum a făcut și din acest lucru un subiect de presă, declarând în toate mediile că el însuși a fost tras pe sfoară.

Regăsim în acest exemplu cel puțin patru din tehnicile pe care Adams le aplicase cu o jumătate de secol în urmă:

folosirea unor simboluri ușor identificabile,

crearea de evenimente- staged events,

susținerea unei campanii intense,

transmiterea rapidă către public a versiunii proprii asupra evenimentelor și folosirea la maxim a mijloacelor de comunicare disponibile.

Toată această poveste bizară, dar în același timp incitantă, avea în spatele ei o încărcătură simbolică foarte puternică susținută de prezența numelui primului președinte al Statelor Unite ale Americii, nume care, pentru acea perioadă, asigura o anumită rezonanță în conștiința publicului. Evenimentul este construit, Barnum scriind și difuzând personal povestea vieții bătrânei Heth, iar interesul asupra subiectului este întreținut prin publicitate masivă și catalizarea unor dezbateri pe marginea acestuia, ca de exemplu problema autenticității actelor care dovedeau că bătrâna de culoare are 160 de ani. Nu în ultimul rând, subiectul este controlat prin canalizarea sensului discuțiilor publice.

54 S.M. Cutlip, 1995, p. 171 – 173.

55 D.L. Wilcox și colab., 2000, p. 28.

56 Newsom și colab., 2000, p. 38.

Exemplul analizat, care se încadrează foarte bine în etapa comunicare / inițiere din evoluția relațiilor publice definită de Newsom și colab., acoperă în același timp și elementele specifice modelului impresariat / publicitate al lui Grunig și Hunt, fiind vorba de o comunicare unidirecțională, în care se folosește o informație contaminată în scop propagandistic.

În lucrarea Public Relations, Strategies and Tactics57, autorii îl descriu pe Barnum ca maestru al pseudo-evenimentului, al întâmplărilor planificate, astăzi elemente de bază ale activtății de relații publice. Deși practicienii zilelor noastre se detașează net de limbajul foarte înflorit și exagerat folosit de showman-ul secolului al XIX-lea, autorii consideră că acest limbaj trebuie analizat în raport cu standardul vremii. Publicul, flămând după distracție, i-a acceptat exagerările, așteptând cu sufletul la gură minunile ce aveau să urmeze. Aceasta ar putea fi explicația succeselor ulterioare ale lui Barnum, care foarte curând a ajuns să administreze cel mai mare circ al vremii, Barnum & Bailey, cu 3 scene, 2 tribune și 800 de angajați, proclamat cel mai mare spectacol de pe Mapamond. În cariera sa de show-businessman, Barnum avea să lanseze și alte întâmplări planificate, Tom Thumb (Tom Degețel), Jenny Lind – privighetoarea suedeză, Jumbo și Gemenii Siamezi fiind doar câteva dintre acestea, spectacole găzduite cu căldură atât de americani, cât și de europeni.

În 1891, multimilionarul Phineas Taylor Barnum, cel care fusese un om de afaceri lucid, devotat familiei, filantrop, antialcoolic, plin de fantezie, sensibil la zâmbetele copiilor din timpul spectacolelor sale, moare lăsând în urmă o legendă pe care timp de 60 de ani o scrisese cu mâna sa.

4.4.3. De la „The Public be Fooled“ la „The Public be Damned“

Evoluția relațiilor publice corespunzătoare perioadei 1800 – 1899 a fost influențată de o serie de elemente. Două dintre acestea au jucat însă un rol aparte:

􀂃 scăderea drastică în prima parte a anilor ’30 a prețului de producție a ziarelor, perioadă cunoscută și sub numele penny press58,

􀂃 acumularea spre sfârșitul secolului a unor tensiuni sociale, politice și economice semnificative59.

Penny press a condus la creșterea circulației presei scrise, respectiv a gradului de audiență a acesteia, jurnalul devenind astfel un vehicul ieftin al informațiilor. Toți cei care lucrau în zona impresariat / publicitate s-au grăbit să utilizeze acest instrument în atingerea obiectivelor lor. În paginile ziarelor se putea însă ajunge în două moduri: primul, ca informație de presă, adică informație de interes general cuprinsă în interiorul unor articole, și a doua, ca informație integrată în reclame. Primul tip de informație era gratis, al doilea însă presupunea ca promotorul reclamei să acopere financiar costurile aferente. În acest context s-au reinventat staged event-urile, luând amploare știrile fabricate, cu rolul de a transforma reclama într-o poveste de interes general care să facă obiectul unui articol. Această tehnică, pe care noi o numim astăzi publicitate (publicity), asigura de fapt o reclamă mascată și fără costuri financiare prea mari.

57 D L. Wilcox și colab., 2000, p. 28 – 29.

58 D. Newsom și colab., 2000, p. 38.

59 J.E. Grunig și T Hunt, 1984, p. 29.

Am văzut cum Barnum a combinat toate tehnicile posibile pentru a ține personajele sale pe prima pagină. Kendall a procedat la fel în lupta mediatică pe care a condus-o timp de 8 ani la Casa Albă.

Această practică s-a generalizat și a condus la ceea ce Grunig și Hunt au numit epoca impresariat / publicitate, iar Newsom și colaboratorii săi au considerat-o epoca comunicare / inițiere. Un alt punct de vedere vine să completeze cele două abordări prezentate anterior. Eric Goldman, într-o lucrare de specialitate de la jumătatea secolului al XX-lea60 încadrează evenimentele de după 1830 în epoca The Public be Fooled. Această abordare, fără a avea pretenția unei analize riguroase a tehnicilor sau modelelor de comunicare utilizate atunci, radiografiază o stare de spirit, scoțând în evidență lipsa de responsabilitate socială a celor care practicau atunci relațiile publice.

Primul val de industrializare masivă de la sfârșitul secolului al XIX-lea determină o serie de schimbări în plan socio-economic. Micile afaceri (manufacturiat și comerț local sau regional) administrate de un număr semnificativ de oameni devin în perioada 1875-1900 afaceri transcontinentale (căi ferate, telegraf, electricitate, construcții de mașini, comerț la nivel național prin apariția unor noi piețe de desfacere) care vor concentra capitalul în mâinile câtorva oameni. Toate aceste modificări au loc într-o ignorare totală a publicului, Eric Goldman61 subliniind că baronii finanțelor acelei perioade se ghidau după principiul potrivit căruia cu cât publicul știe mai puțin, cu atât afacerile sunt mai profitabile.

Această perioadă va culmina cu afirmația The Public be Damned pe care, potrivit unor autori62, William Vanderbilt, fiul lui Commodore Cornelius Vanderbilt, președinte al New York Central Railroad, ar fi făcut-o cu ocazia unui interviu.

Grunig și Hunt consideră că, reală sau nu, această afirmație descrie foarte bine filosofia care ghida relațiile publice la sfârțitul secolului al XIX lea.

O astfel de atitudine nu putea rămâne fără urmări. Conflictele repetate dintre patronate și muncitori – unele dintre ele urmate de violențe, care aveau în general ca obiect concedierile repetate, condițiile improprii de muncă, salarizarea necorespunzătoare, au dus la amplificarea atacurilor de presă asupra marilor industriași. Un exemplu este cel al acțiunilor sindicale din oțelăria Carnegie-Frick, Pennsylvania, care au fost înăbușite violent iar sindicatul distrus cu ajutorul poliției, acțiuni amplu mediatizate și care au condus la o degradare a imaginii publice a companiei.

Cei mai dinamici oameni de afaceri din acea perioadă au înțeles necesitatea de a preîntâmpina conflictele deschise cu angajații prin intensificarea acțiunilor de publicitate, folosind serviciile unor specialiști externi sau creând departamente interne specializate de relații publice. Primul departament de acest tip a fost cel creat în 1889 de George Westinghouse, cel care a introdus pe piața americană curentul alternativ și care timp de mai mulți ani a purtat un adevărat război mediatic cu Edison General Electric, firma lui Thomas A. Edison care era deja prezentă pe piața americană ca furnizoare a curentului continuu.

60 E. Goldman, 1948, p. 1.

61 Eric Goldman, 1948, p. 3.

62 J. E. Grunig și T Hunt, 1984, p. 29.

Nevoia de relații publice avea să se simtă din ce în ce mai acut în anii care au urmat, ceea ce a justificat apariția, începând cu secolul următor, a unor structuri specializate care asigurau servicii de consiliere pe zona relațiilor publice. Numite inițial birouri de publicitate, acestea vor domina primii ani ai secolului al XX-lea.

4.5. Perioada reacție / răspuns în PR – debutul secolului al XX-lea

Primele decade ale secolului al XX-lea sunt marcate de eforturile masive ale jurnaliștilor de a demasca marile afaceri necurate. După ani de secretomanie a deținătorilor de capital și indiferență a publicului, presa, considerabil redimensionată, unele publicații ajungând la un tiraj de un milion de exemplare, declanșează cea mai mare campanie de demascare a criminalității morale. O mare parte a acestei campanii este susținută de revistele de scandal care în perioada 1900 – 1912 au reușit să aducă dezgustul publicului la lumină63 și să genereze proteste împotriva corupției guvernamentale și abuzurilor marilor industriași. În abordarea lui Newsom și a colaboratorilor săi, este perioada reacție / răspuns, perioadă în care se apelează la relații publice pentru a face față valului de acuze.

4.5.1. „The publicity bureau“ – Boston, 1900

În 1900, un fost jurnalist, George V. S. Michaelis, în colaborare cu alți doi parteneri, Herbert Small și Th. O. Malvin, a fondat la Boston prima firmă națională de publicitate, The Publicity Bureau, cu scopul declarat de a face un impresariat de afaceri pentru cât mai mulți clienți la prețuri cât mai convenabile64. Primul client al acestei firme a fost Harvard University, iar în anii care au urmat au fost deschise birouri și în alte puncte ale țării: New York, Chicago, Washington, St. Louis, Topeka, Kansas. În 1906, The Publicity Bureau este angajat de patronii căilor ferate naționale pentru a demara prima acțiune la nivel național împotriva propunerilor legislative ale lui Roosevelt.

Deși a tratat cu toată seriozitatea acest contract, acționând în secret pentru a influența prin media și alți lideri de opinie interesele angajatorului său, acțiunea nu a condus la rezultatele scontate, Roosevelt reușind să impună în Congres punctul său de vedere. Acest insucces duce la pierderea unor contracte, căile ferate naționale schimbându-și strategia de relații publice pe care o va pune în practică cu ajutorul unor departamente interne. După 1911, firma lui Michaelis și a colaboratorilor săi dispare de pe piața nou creată, dar atât de instabilă, a impresariatului de afaceri.

4.5.2. Contribuția lui Ivy Lee

Ivy Ledbetter Lee , proaspăt absolvent al Princeton University, își începe cariera în 1898 la New York World ca jurnalist specializat în business. După cinci ani petrecuți ca reporter, Lee demisionează pentru ca în 1903 să participe la campania lui Seth Low pentru Primăria New York-ului. Activitatea desfășurată aici îl recomandă pentru o poziție de asistent la biroul de presă al Comitetului Național Democrat, organism implicat în derularea campaniei electorale prezidențiale din 1904. Aici îl va cunoaște pe George F. Parker, un veteran în publicistica politică, alături de care va inaugura la sfârșitul anului a treia firmă de publicitate din America, Parker&Lee.

63 M. P. McElreath și P. W. Miller, 1993, p. 57.

64 M. P. McElreath și P. W. Miller, 1993, p. 57; D. Newsom și colab., 2000, p. 42; S. C. Cutlip și colab. 2000, p. 113 – 114.

În 1906, Lee este chemat să reprezinte interesele lui George F. Baer și asociații acestuia în conflictul dintre patronatele industriei de antracit și sindicate. Scandalul iscat pe marginea acestui subiect, la care se adăugau grevele muncitorilor din mine, aveau să facă munca lui Lee extrem de dificilă. La o analiză sumară bilanțul era clar dezechilibrat, patronatele fiind extrem de dur criticate în presă. Lee avea să identifice și sursa acestui dezechilibru: în timp ce liderul minerilor, John Mitchell, răspundea cu promptitudine tuturor solicitărilor presei, George F. Baer refuza orice discuție pe acest subiect, inclusiv intervenția Președintelui Theodore Roosevelt, care-și exprimase disponibilitatea de a intermedia conflictul. Pentru a soluționa această situație de criză, Lee a recomandat patronatului să-și schimbe atitudinea și să deschidă dialogul. În acest sens el a redactat și distribuit presei o notă semnată de George F. Baer și asociații săi, notă care avea următorul conținut65:

„Antreprenorii antracitului, conștientizând interesul general în problema condițiilor din regiunile miniere, sunt pregătiți să furnizeze presei toate informațiile posibile.“

Conflictul nu a fost închis imediat dar stabilirea unei linii de dialog a dus la scăderea intensității acestuia.

În viziunea lui Ivy Lee, practica relațiilor publice de secol XIX ghidată după filosofia The Public be Fooled , respectiv The Public be Damned, este depășită. El consideră că este momentul să se intre într-o nouă etapă în care accentul să se pună pe informarea publicului – The Public be Informed.

Ghidat de acest principiu, în același an, 1906, biroul Parker & Lee face publică următoarea declarație:

„Acesta nu este un birou de presă secret. Toată munca noastră se face la vedere. Scopul nostru este de a furniza știri. Aceasta nu este o agenție de reclamă; în cazul în care veți considera că informațiile noastre ar trebui doar să treacă prin biroul dumneavoastră, nu le folosiți. Datele noastre sunt foarte exacte. Vă vom oferi prompt detalii suplimentare referitoare la subiectul tratat și ne va face o mare plăcere să acordăm asistență oricărui redactor interesat în verificarea directă a oricărei informații. Pe scurt, planul nostru este pur și simplu conceput pentru a sprijini prompt și eficient concernele și instituțiile de presă, pentru a furniza presei și publicului din Statele Unite ale Americii informații asupra unor subiecte considerate valoroase și demne de a fi cunoscute.“

Ivy Lee, consecvent cu propriile convingeri, va administra și alte situații de criză, înclinând de cele mai multe ori balanța în favoarea clienților săi. Tot în 1906 el va fi solicitat de Pennsylvania Railroad să asigure consultanță pe perioada crizei declanșate la producerea unui grav accident de cale ferată66. Acționând foarte prompt, Lee a invitat presa interesată de acest subiect să se deplaseze la locul accidentului, toate cheltuielile fiind asigurate de companie. El a facilitat culegerea știrilor și imaginilor direct de la sursă, iar rezultatul nu a întârziat să apară: Pennsylvania Railroad avea să beneficieze pentru prima dată în ultimii ani de o prezentare favorabilă în presă a politicilor sale. În 1908, Lee este angajat de Pennsylvania Railroad, devenind astfel primul consilier de relații publice. În același an Parker & Lee își încetează activitatea. Șase ani mai târziu, în 1914, Ivy Lee devine consilier personal al lui D.J. Rockefeller Jr. pentru care va lucra până în 1934.

65 D. L. Wilcox și colab., 2000, p. 34.

66 D. Newsom și colab., 2000, p. 40.

După moartea sa, Lee a fost puternic criticat pentru relațiile sale cu parteneri din Uniunea Sovietică și Germania, contractul semnat în 1933 cu firma Farben pentru suma anuală de 25000 $ făcând subiectul mai multor discuții publice67. Cu toate acestea, în opinia multor autori, Ivy Lee rămâne practicianul care a avut o contribuție decisivă în transformarea impresariatului de secol XIX în relații publice de secol XX. El a definit noi standarde în practica relațiilor publice, ghidându-și activitatea după reguli care au repoziționat acest domeniu68:

• mesajul organizației trebuie să fie sprijinit de acțiuni;

• publicitatea dublată de performanță va conferi recunoaștere;

• afacerile și industria trebuie să se alinieze la interesul public;

• pentru a asigura succesul activității organizației, consilierul de relații publice trebuie să colaboreze direct cu unitatea managerială;

• organizațiile trebuie să mențină deschise canalele de comunicare cu mass-media;

• informația utilizată în strategia de comunicare trebuie să fie bazată pe fapte reale;

• specialiștii în relații publice trebuie să dea o față umană afacerilor și să-și gestioneze activitatea cu orientare majoră asupra segmentelor de public reprezentate de angajați, clienți, comunitate;

• simbolurile și sloganurile pot organiza și motiva mulțimile.

4.5.3. Comitetul Creel și relațiile publice

Între 1917 și 1919, la propunerea Președintelui Woodrow Wilson, sub conducerea lui George Creel, a funcționat Comitetul Informării Publice, organism guvernamental creat cu rolul de a mobiliza opinia publică în sprijinirea eforturilor de război ale Statelor Unite ale Americii. Fără a putea fi ghidat de o experiență anterioară și fără să dispună de o bază materială corespunzătoare, Creel avea să conducă cel mai mare laborator de comunicare publică de până atunci, bazându-se numai pe ingeniozitatea și dinamicitatea unor tineri jurnaliști, impresari, erudiți, redactori, artiști etc.69. Comitetul a reușit să orchestreze o amplă campanie de informare constând din mai bine de 800 000 de mesaje, transmise cetățenilor din toată țara cu ajutorul unor voluntari conectați la Washington prin intermediul telegrafului. Efectele acestei campanii nu au întârziat să apară. Dacă la începutul războiului Crucea Roșie avea 486 194 de membrii și un fond de 200 000 $, în septembrie 1918 aceasta avea 20 milioane membri și o rezervă de 400 milioane $. În timp ce în 1917 doar 350 000 de americani dețineau bond-uri Liberty, până în 1919, ca urmare a campaniilor de informare ale Comitetului, numărul deținătorilor de astfel de bond-uri a depășit 10 milioane. Deși desființat în 1919, Comitetul Creel a produs efecte pe toată durata secolului XX. Acei tineri care s-au antrenat aici în arta comunicării publice, au rămas devotați domeniului, contribuind în anii care au urmat la cristalizarea relațiilor publice.

67 M. P. McElreath și P. W. Miller, 1993, p. 60.

68 W. D. Sloan și colab., 1996, p. 262.

69 S. C. Cutlip și colab., 2000, 122 – 123.

Astfel, Calr Byoir, cel care la numai 28 de ani îndeplinea funcția de adjunct al lui George Creel în Comitetul Informării Publice, avea să fondeze în 1930 propria firmă care timp de 50 de ani a dominat piața relațiilor publice din Statele Unite ale Americii.

4.6. Cum au intrat relațiile publice în universități

4.6.1. Punctul de vedere în PR al lui Edward L. Bernays

Edward L. Bernays s-a născut la Viena în 1891. Un an mai târziu, părinții săi aveau să emigreze în Statele Unite ale Americii și să se lanseze la New York în afaceri cu produse agricole. Acest lucru va marca și evoluția tânărului Bernays care, la insistențele părinților săi, avea să înceapă în 1908 cursurile la Cornell University’s College of Agriculture. După absolvire, în 1913, și până la începerea primului război mondial, Bernays va lucra în impresariatul artistic și va colabora cu mai multe reviste de specialitate, unele cu specific agricol, altele cu specific medical. Colaborarea cu revistele medicale nu avea să fie întâmplătoare. În timpul vizitelor în Europa, Bernays se apropie de unchiul său Sigmund Freud, care, se pare, va avea o puternică influență asupra sa, stimulându-i interesul pentru științele sociale. La rândul său, Bernays îl va ajuta pe Freud în traducerea și publicarea în engleză a lucrărilor sale70.

Primul război mondial îl găsește pe Edward L. Bernays în incapacitatea de a satisface serviciul militar: anumite deficiențe fizice (vedere slăbită, platfus) îl împiedică să se înroleze pe frontul european. Căutând o modalitate de a contribui la eforturile de război ale Statelor Unite ale Americii, Bernays ajunge în 1918 să lucreze în birourile din New York ale Comitetului Informării Publice. Fără a ocupa o poziție semnificativă în această structură, Edward L. Bernays a fost destul de repede perceput ca unul dintre cei mai activi membrii ai Comitetului. În 1919, după terminarea războiului, el a fost selectat pentru a face parte din delegația Comitetului în vederea participării la Conferința de Pace de la Versailles. Cu acest prilej el îi cunoaște pe George Creel, directorul Comitetului și pe Carl Byoir, adjunctul acestuia. În anii de după război îi vom regăsi pe Bernays și Byoir colaborând la mai multe acțiuni de relații publice, prima dintre ele fiind cea a campaniei de recunoaștere a Lituaniei ca stat independent.

În 1919, odată cu desființarea Comitetului Informării Publice, Edward L. Bernays decide să continue munca desfășurată în ultimii ani prin deschiderea propriei firme de relații publice. În acest demers el este însoțit de Doris E. Fleishman, o tânără jurnalistă la New York Tribune. În 1922 cei doi se căsătoresc, rămânând pentru următorii 58 de ani parteneri de viață și afaceri.

Contribuția lui Edward L. Bernays în dezvoltarea relațiilor publice s-a realizat pe cel puțin trei componente. Prima este cea a practicii relațiilor publice. În opinia multor autori, Bernays este exponentul modelului trei al relațiilor publice, caracterizat de o comunicare bidirecțională și asimetrică, dar și unul din cei care au deschis drumul către modelul patru, al comunicării bidirecționale și simetrice. El a dus relațiile publice da la stadiul the public be informed, stadiu promovat și practicat de Ivy Lee, la the public should be understood and its needs considered.

70 S. C. Cutlip, 1994, p. 159 – 226; J. E. Grunig, T. Hunt, 1984, p. 38 – 42; W. D. Sloan și colab., 1996, p. 263 – 264.

Practicând acest tip de relații publice, Bernays a avut în întrega sa carieră mai bine de 200 de clienți, printre care Thomas Edison, Henry Ford, frații Dodge, Președintele Hoover, General Motors, American Tobacco Company, multe dintre acțiunile celebre ale secolului XX fiind legate de numele său.

A doua componentă este cea a activității didactice. În 1922 Edward L. Bernays lansează la New York University primul curs de relații publice. Acest moment marchează un nou stadiu al domeniului, acela al recunoașterii academice, al fundamentării lui după criterii specifice, științifice. Ulterior această disciplină a fost inclusă în programele mai multor universități, ceea ce a contribuit semnificativ la maturizarea relațiilor publice.

În strînsă legătură cu activitatea didactică apare a treia componentă, cea a literaturii de specialitate pe care Edward L. Bernays a lansat-o în 1923 prin publicarea primei cărți de relații publice Cristaliying Public Opinion. Ulterior vor apărea și alte titluri (Propaganda – 1928, Public Relations – 1952, Biography of an Idea: Memoirs of Public Relations Counsel Edward L. Bernays – 1965), fiecare în parte constituind un reper în domeniu.

Pentru întreaga sa activitate, în 1990, revista Life l-a inclus pe Bernays în primii 100 de oameni ai secolului XX. Edward L. Bernays a murit în 1995, la vârsta de 103 ani71.

4.6.2. Punctul de vedere în PR al lui Rex F. Harlow

Rex F. Harlow își începe activitatea în domeniul relațiilor publice în anul 1912, fiind angajat de fratele său pentru a promova Harlow’s Weekly, o publicație editată în Oklahoma City. După mai mulți ani de practică în domeniu, desfășurată cu precădere în zona San Francisco, Harlow debutează în 1939 ca profesor la Stanford University. În același an fondează American Council on Public Relations (ACPR), structură care va fuziona în 1948 cu National Association of Accredited Publicity Directors72 pentru a forma cel mai important organism de specialitate, The Public Relations Society of America (PRSA). În 1945, sub egida ACPR, editează Public Relation Jurnal, o revistă de specialitate care după 1948 devine jurnalul oficial al PRSA. În 1952, Harlow pune bazele unei alte reviste de specialitate, Social Science Raport. Preocupat de cercetare, profesorul Harlow a fost un apropiat al muncii de laborator reluând multe din teoriile dezvoltate până atunci pe tărâmul științelor sociale în încercarea de a identifica zonele în care aceste teorii au aplicabilitate în domeniul relațiilor publice. A scris mai multe cărți și a condus diferite cercetări de grup, poate cea mai cunoscută fiind cea din 1975-1976 în care au fost implicați 65 de specialiști din întreaga lume și s-a materializat prin adoptarea unui text recunoscut pe plan internațional ca o megadefiniție a relațiilor publice. La sfârșitul anilor ’70 s-a retras la Palo Alto, California, de unde a continuat să publice în revistele de specialitate.

Profesorul Rex F. Harlow a murit în 1993 la vârsta de 100 de ani, ocupându-și locul în istorie ca fondator al cercetării în relațiile publice73.

71 D. L. Wilcox. și colab., 2000, p. 46.

72 S.C. Cutlip, 1994, p. 217.

73 Rex F. Harlow, 1976; J. E. Grunig, T. Hunt, 1984, p. 41; S. C. Cutlip și colab., 2000, p. 47; D. L. Wilcox și colab., 2000, p. 118; F.P. Seitler, 2001, p. 9.

5. Structuri de relații publice

5.1. Specialistul în relații publice

5.1.1. Aria de acoperire a activității de relații publice

Activitatea de relații publice este prezentă în din ce în ce mai multe domenii. Creșterea gradului de relaționare a organizațiilor cu mediul precum și creșterea responsabilității sociale a organizațiilor a condus spre sfârțitul secolului XX la o integrare fără precedent a relațiilor publice în alte zone de activitate. În acest sens, Wilcox74 consideră că principalele zone în care relațiile publice activează sunt:

• Corporațiile. Specialiștii în relații publice caută să protejeze și să îmbunătățească reputația companiei. Ei transmit informația către publicul larg și către segmente speciale de public, precum acționarii, analiștii financiari, angajații. Activitatea lor include de asemenea relațiile cu comunitatea sau, uneori, comunicarea de marketing;

• Organizațiile non-profit. Aici sunt incluse asociațiile, precum cele comerciale sau de protecția mediului, alături de grupurile sociale și culturale, spitale și alte agenții de sănătate. Astfel de organizații au în general ca principală activitate strângerea de fonduri;

• Sport, turism, petrecerea timpului liber. Practicienii din acest domeniu se ocupă în general cu promovarea unor evenimente, de la meciuri de fotbal la spectacole de cinema, sau cu promovarea unor personalități din sport, show-business etc.

• Guvern și armată. Această zonă include promovarea unor elemente politice, adesea prin lobby, lucrul direct cu politicienii, prin diseminarea în rândul cetățenilor a informației despre activitățile guvernamentale și a forțelor armate.

• Educație. La nivelul unităților de învățământ, practicienii în relații publice lucrează în special cu elevii, studenții, structurile administrative, cadrele didactice, precum și cu publicul, pentru a promova imaginea școlii / universității, pentru a atrage elevi / studenți, pentru a colecta fonduri.

• Relațiile publice internaționale. Dezvoltarea extraordinară a comunicațiilor mondiale a deshis o nouă zonă de activitate, în special pentru practicienii cu abilități lingvistice și care sunt familiarizați cu alte culturi.

Scott M. Cutlip a studiat distribuția pe domenii de activitate a specialiștilor în relații publice din Statele Unite ale Americii plecând de la datele furnizate de Public Relations Society of America și International Association of Business Communicators75. În conformitate cu aceste date, 40% dintre specialiștii în relații publice lucrează în corporații din zonele industriale, comerț, finanțe, asigurări, media etc., 27% dintre specialiști lucrează în firme de relații publice, publicitate, comunicare de marketing sau sunt consultanți independenți, 14% lucrează în asociații, fundații sau instituții de învățământ, 08% dintre specialiștii în relații publice activează în domeniul asigurărilor medicale, spitale etc., 6% activează în zona guvernamentală și 5% în societăți caritabile, religioase etc.

74 Wilcox și colaboratorii săi, 2000, p. 84 – 85.

75 S. M. Cutlip și colab., 2000, p. 30 – 32.

Distribuția specialiștilor în relații publice pe domenii de activitate.

Domenii:

1. Corporații – industrie, comerț, finanțe, asigurări, media 40%

2. Firme de relații publice, publicitate, comunicare de merketing sau consultanți independenți 27%

3. Asociații, fundații sau instituții de învățământ 14%

4. Asigurări medicale, spitale 8%

5. Guvern 6%

6. Societăți caritabile, religioase 5%

Sursa: PRSA și IABC.76

Această distribuție nu este însă una riguroasă, inconvenientul major al analizei de mai sus fiind acela că deși Public Relations Society of America și International Association of Business Communicators sunt două dintre cele mai mari organizații profesionale din Statele Unite ale Americii, totuși, numărul celor care activează în domeniu depășește cu mult numărul membrilor celor două organisme.

Din datele furnizate de Camera de Muncă din SUA, în anul 2000 numărul specialiștilor în relații publice era estimat la aproximativ 197.000 de persoane.

Cum distribuția acestora pe diferite domenii de activitate este însă destul de largă, iar titulatura poziției pe care acest specialist o ocupă poate fi dintre cele mai diverse, ca de exemplu specialist în relații publice, în comunicare organizațională, în afaceri publice, în comunicare corporatistă, în analiză de conținut, ofițer de presă etc., este posibil ca datele oficiale să nu includă decât o parte a celor care lucrează în acest domeniu. Interferențele cu alte domenii (publicitate, lobby, marketing) îngreunează și mai mult încercările de evaluare a dimensiunii reale a forței de muncă implicată în relații publice.

Prezența femeilor în relații publice (%):

1968 25 %

1983 50 %

1998 65,7 %

Sursa: U.S. Department of Labor77.

Revenind însă la datele Camerei de Muncă din SUA, în ultimii 50 de ani se constată o dinamică absolut spectaculoasă a numărului de specialiști în relații publice.

Astfel, în timp ce în 1950 erau înregistrate 19.000 de persoane care lucrau în acest domeniu, în 2000, după cum am văzut mai sus, s-a ajuns la o creștere de 10 ori. Această dinamică ridicată a fost însoțită și de modificări de structură: dacă în 1968 femeile reprezentau doar 25% din totalul specialiștilor în relații publice, în 1998 acestea au ajuns la 65,7%, punctul de inversare a raportului fiind atins în 1983.

76 Scott M. Cutlip și colab., 2000, p. 32.

77 Ibidem, p. 32 – 33.

Evoluția numărului de specialiști în relații publice în S.U.A.

Număr de specialiști în relații publice

1950 19 000

1960 31 000

1970 76 000

1980 126 000

1990 162 000

2000 197 000

Sursa: U.S. Department of Labor.78

5.1.2. Formarea specialiștilor în relații publice

Primul curs de relații publice susținut de Edward L. Bernays la New York University în 1922 a deschis o nouă etapă, aceea a sedimentării academice a principiilor, teoriilor și tehnicilor acestui domeniu, a formării profesionale pe baza unui program riguros de studiu, al cercetării și analizei la care se adaugă exercițiul și practica de laborator. Relațiile publice au început, în 1922, transferul de la stadiul de empirism la acela de profesionalism, de la practica fără reguli la aceea a standardelor clădite pe criterii interne solide.

După 80 de ani de prezență academică, programele de relații publice se regăsesc astăzi în peste 300 de universități americane, atât la nivel universitar – undergraduate program, cât și postuniversitar, sub forma masteratelor – graduate program, sau doctorat –Ph.D. Această ofertă educațională foarte bine structurată face din relațiile publice unul din domeniile în care forța de muncă este supracalificată, 92% din practicieni fiind posesorii unei diplome universitare – licență, 23% dintre aceștia fiind absolvenții unui program masteral și 2% fiind doctori în domeniu79.

După anii 60 programele de relații publice au început să se dezvolte și în alte țări. În același timp a crescut și preocuparea asociațiilor de relații publice pentru definirea unor standarde de formare cu scopul de a compatibiliza programele de studiu (curricula). În 1975, Foundation for Public Relations Research and Education a efectuat și publicat un studiu intitulat A Design for Public Relations Education prin care recomanda curricula pentru specializările universitare, de masterat și doctorat în relații publice. Un deceniu mai târziu, două organisme specializate, National Commision on Graduate Study în Public Relations, înființată în 1985, și Commission on Undergraduate Public Relations Education, înființată în 1987, aveau să preia problematica standardelor de formare academică în relații publice80.

Ca urmare a dinamicii interne a domeniului, standardele de formare academică sunt supuse periodic unui proces de actualizare. Astăzi discuțiile sunt legate nu numai de conținutul curriculei, dar și de nivelul (universitar sau postuniversitar) la care trebuie să se realizeze pregătirea.

78 Scott M. Cutlip și colab., 2000, p. 31.

79 S. M. Cutlip și colab., 2000, p. 33.

80 C. B. Pratt și C. W. Ogbondah, 1996, p. 382 – 383.

Un subiect aparte este cel al raportului care trebuie să existe între formarea în domeniul relațiilor publice și cea corespunzătoare unui alt domeniu de specializare. Această ultimă problemă are o semnificație deosebită dacă se are în vedere faptul că relațiile publice vin de obicei să structureze procesul de comunicare specific unui anumit domeniu.

De exemplu, se presupune că o persoană specializată în relații publice și care are și competențe în finanțe va înțelege mult mai bine specificitatea relațiilor publice din acestă ramură.

O astfel de abordare promovează ideea specialiștilor dublu licențiați care practică relații publice sectoriale (specifice unui anumit domeniu).

Un alt punct de vedere este cel al specialistului generalist, studentul în relații publice urmând să fie cât mai bine echipat în timpul formării sale profesionale pentru a face față oricărei situații comunicaționale întâlnite.

În acest sens, International Public Relation Association propune un model de pregătire, cunoscut și sub denumirea de Roată a formării în relații publice. Conform acestei teorii81, nucleul dur al pregătirii profesioniștilor în relații publice îl constituie disciplinele de strictă specialitate: teoria și practica relațiilor publice. Al doilea cerc este cel al disciplinelor generale ale comunicării: teoria și procesele comunicării, publicitatea, elementele etice și juridice ale comunicării, tehnicile de cercetare, analiza de mesaj, tehnicile de editare, prelucrarea grafică, tehnicile de scriere jurnalistică. Al treilea cerc este cel al disciplinelor generale care fie îi asigură studentului anumite deprinderi suplimentare, ca de exemplu limbile străine, fie îi asigură aparatul de analiză care îl va face capabil să se apropie și să se adapteze la orice context comunicațional: structuri și comportamente organizaționale, administrarea afacerilor, științe economice, științe politice, științele guvernării, administrație publică, management, resurse umane, statistică etc.

Cum această analiză a fost realizată în 1990, se simte în mod obligatoriu nevoia de a o completa pe cel puțin două componente. Prima componentă este cea a tehnologiei informației cu tot ceea ce implică ea: capacitatea de a utiliza diferite tipuri de terminale, de a utiliza instrumentele soft, de a opera cu informația electronică etc. A doua componentă este cea care derivă din procesul de globalizare, cu atât mai mult, cu cât tot acest proces se desfășoară într-o tiranie a comunicării.

5.1.3. Zone de competență ale specialiștilor în relații publice

În opinia unor autori, toată această discuție ar trebui purtată în sens invers. Altfel spus, direcțiile de pregătire ale studentului în relații publice ar trebui să se facă în funcție de anumite competențe pe care această profesie le solicită. Doug Newsom, Judy VanSlyke Turk și Dean Kruckeberg82 au făcut un astfel de demers. În opinia lor, există zece zone de competență pe care orice profesionist în relații publice trebuie să le atingă:

• Capacitatea de a planifica activitățile departamentului de relații publice în acord cu celelalte structuri ale organizației;

81 (D. Newsom și colab. 2000, p. 8 – 9).

82 Doug Newsom, Judy VanSlyke Turk și Dean Kruckeberg, 2000, p. 10.

• Înțelegerea managementului organizației dincolo de problemele specifice ale departamentelor de relații publice;

• Capacitatea de a consilia conducerea organizației. Soluțiile recomandate trebuie să se întemeieze pe date concrete ce rezultă din studiile efectuate asupra organizației, a publicurilor acesteia, pe analiza problemelor etc.;

• Capacitatea de analiză și prevenire a conflictelor va permite identificarea acelor surse care pot duce la blocaje;

• O bună cunoaștere a comportamentului organizațional va favoriza promovarea acelor politici care vor întări organizația. Capacitatea de a recomanda criterii de selecție a angajaților, în vederea formării unor echipe puternice. Promovarea unor soluții de ameliorare a comunicării în interiorul organizației. Menținerea unor canale de comunicare deschise cu sindicatele. Participarea la negocierile dintre patronat și sindicate;

• Relațiile economice. Înțelegerea fenomenului economic va permite menținerea unor bune relații cu partenerii, cu departamentele de marketing etc. Relațiile publice vor putea astfel coopera cu departamentele de publicitate în vederea asigurării unei comunicări integrate;

• Relațiile sociale. Înțelegerea fenomenului social va permite echilibrarea raporturilor cu ceilalți actori sociali;

• Cunoașterea mecanismelor care guvernează fenomenul politic va asigura deschiderea organizației către acest domeniu și participarea, atunci când este cazul, în promovarea unor noi politici publice;

• Comunicarea. Asigură punerea în practică a strategiilor de relaționare ale organizației;

• Activități de educare. Presupun implicarea specialistului în relații publice în sensibilizarea prin educația față de o anumită problemă, a anumitor categorii de public.

5.2. Departamente de relații publice

Diversitatea organizațiilor duce la o diversitate a modului de organizare a activității de relații publice. Unele organizații aleg varianta înființării unor departamente de relații publice în interiorul lor, altele apelează la firme specializate pentru a acoperi gama de activități specifice relațiilor publice. Există și organizații care încearcă să găsească un echilibru între primele două variante.

5.2.1. Departamente interne de relații publice

George Westinghouse este cel care, în 1889, a înființat primul departament de relații publice angajând doi oameni care aveau responsabilitatea de a face public proiectul său privind curentul electric alternativ. Activitatea acestui departament, relativ simplă în comparație cu ceea ce fac astăzi departamentele de relații publice, a înclinat balanța în favoarea lui Westinghouse care a câștigat lupta împotriva lui Thomas Edison și a sistemului său de curent continuu.

Astăzi practica departamentelor de relații publice în interiorul organizației este una curentă iar James Grunig, profesor la „University of Maryland“ și coordonator al unui studiu despre excelența în managementul comunicării, studiu finanțat de International Association of Business Communicators, aduce informații care explică o astfel de evoluție. În conformitate cu acest studiu, marea majoritate a managerilor din Statele Unite ale Americii consideră că o bună administrate a relațiilor cu partenerii poate duce la o creștere a profitului organizației cu o medie de 184%. Acest câștig al organizației își are sursa în banii economisiți prin reducerea costurilor legate de procese, legislație, boicoturile de campanii sau pierderile rezultate din relațiile proaste cu segmenentele de public83. Acesta este și motivul pentru care în ultimii ani relațiile publice sunt din ce în ce mai presante în organizații și de cele mai multe ori se află într-un raport direct cu structura managerială. De altfel, acest lucru este surprins și în definițiile relațiilor publice care atribuie acestora o funcție managerială.

Modul de organizare a unui astfel de departament va depinde foarte mult de obiectivele organizației. În funcție de acestea, organizația se află în contact cu anumite categorii de public și va face apel cu precădere la anumite activități din zona relațiilor publice. În general, indiferent de mărimea organizației, în interiorul departamentelor de relații publice se pot identifica următoarele poziții:

• șeful departamentului, cel care asigură coordonerea de ansamblu a întregii activități, asigură interfața între conducerea organizației și membrii departamentului. La acest nivel are loc asumarea responsabilității pentru proiecția și implementarea politicilor de comunicare ale organizației;

• coordonatorii de proiecte sunt cei care desfășoară cu precădere activități specifice de relații publice ce vizează un anumit eveniment sau o anumită categorie de public țintă;

• specialiștii în comunicare, distribuiți pe echipe corespunzătoare fiecărui proiect (analiză de date, relația cu anumite categorii de public, evenimente etc.);

• tehnicienii care asigură partea logistică a activităților de relații publice (comunicații, editare, prelucrare de imagine, sonorizare, design, secretariat de redacție etc.).

Existența unui departament de relații publice în interiorul organizației are de regulă o serie de avantaje:

• costuri mult mai mici pentru anumite servicii de relații publice;

• o comunicare internă mult mai eficientă între departamentul de relații publice și celelalte departamente din organizație;

• o cunoaștere mult mai bună a specificului domeniului în care își desfășoară activitatea organizația;

• se așteaptă un grad mai ridicat de fidelitate față de organizație prin însușirea obiectivelor acesteia;

• acumularea în timp a unei baze de date specifice ce se află în proprietatea organizației (analize de imagine, analize de presă, informații despre publicuri etc.);

• construirea în timp a unei relații durabile cu categoriile de public.

Dezavantajele existenței unui departament de relații publice în interiorul organizației pot fi:

• obiectivitate scăzută ca urmare a raportului de subordonare care există între departamentul de relații publice și unitatea managerială a organizației;

• angrenarea departamentului de relații publice în activități de rutină;

83 D. L. Wilcox și colab., 2000, p. 99 – 101.

• creșterea surselor de fricțiune cu alte structuri ale organizației împlicare în procesul de comunicare (resursele umane, marketingul, juridicul, consilierii, departamentele care vor fi afectate de politicile de comunicare promovate de organizație la recomandarea direcției de relații publice etc.);

• lipsa unei experiențe pe anumite zone de strictă specialitate a relațiilor publice în cazul unor departamente mici sau incapacitatea de a acoperi toate serviciile (de exemplu monitorizarea mass-media timp de 24h solicită o echipă puternică de specialiști în vederea înregistrării programelor radio, TV, colectării jurnalelor și ulterior selectării unei anumite informații și analizei acesteia);

• decalaje între obiectivele pe care departamentul trebuie să le atingă și bugetul alocat.

5.2.2. Departamente externe de relații publice

Anumite organizații aleg varianta angajării unor firme de specialitate pentru a răspunde problemelor din zona relațiilor publice. O astfel de soluție de externalizare a acestui departament poate fi determinată de mai mulți factori:

• organizația este destul de mică pentru a-și putea permite bugetarea unui departament de relații publice;

• organizația este prea mare iar gama problemelor de relații publice la care aceasta trebuie să răspundă ar dimensiona considerabil organigrama acesteia;

• nu există în interiorul organizației expertiza necesară pentru a proiecta și administra problematica specifică domeniului.

Decizia de a colabora cu o firmă de relații publice are în vedere o echilibrare a avantajelor și dezavantajelor pe care un astfel de demers le implică. Dintre avantaje putem menționa:

• firmele asigură o gamă variată de servicii, respectiv pune la dispoziție experți specializați pe orice domeniu al relațiilor publice, stadiu pe care în general organizațiile nu și-l permit fie din motive de ordin financiar, fie din lipsa de experiență pentru a selecta o astfel de echipă;

• firmele de relații publice vor fi interesate în utilizarea celor mai moderne tehnici și strategii de comunicare și vor acorda o atenție deosebită componentei cercetare;

• diagnozele firmei vor fi obiective aceasta neavând o relație de subordonare cu unitatea managerială a organizației ci una contractuală;

• accesul la o bază de date mult mai mare pe care firma de relații publice o constituie în timp;

• accesul la mult mai multe contacte (lideri de opinie, mass-media, factori de decizie din domeniul administrativ, politic, financiar etc.);

• experiență în situații comunicaționale diferite, inclusiv în comunicarea de criză;

• capacitate mare de mobilizare (timp optim de proiecție și implementare a politicilor de comunicare);

Colaborarea cu firme de relații publice poate implica și o serie de dezavantaje:

• dificultăți în înțelegerea specificului organizației;

• dificultăți în culegerea informațiilor din interiorul organizației;

• costuri mai mari pe anumite categorii de servicii, respectiv acelea care se desfășoară permanent;

• dialogul cu unitatea managerială a organizației poate fi obstrucționată din motive de timp.

5.2.3. Soluții mixte privind departamentele de relații publice

Există organizații care încearcă să combine primele două variante pentru a amplifica avantajele și a diminua riscurile. În funcție de tipul de activități de relații publice necesare, organizația poate angaja un anumit număr de persoane care să acopere acțiunile curente, în timp ce acele activități speciale for fi contractate cu o firmă de relații publice. De exemplu, o organizație nonprofit poate acoperi prin angajații săi activitățile de strângere de fonduri, relația cu comunitatea sau cu anumite categorii de public, dar va colabora cu o firmă de relații publice pentru relațiile massmedia, cercetarea segmentelor de public, evenimente speciale etc.

Există situații în care organizații foarte mari decid să contracteze toate serviciile de relații publice, păstrând totuși în interiorul acesteia unul sau doi specialiști în comunicare și relații publice, cu rolul de translatori între firma de relații publice și organizație.

6. Activitatea de comunicare în administrația publică locală – Comunicate ale diferitelor primării din provincie și din București (peste 100 localități):

Primăria Sectorului 1 București (relații publice și comunicare în anul 2006)

01 Program de salubrizare „Evacuare deșeuri voluminoase“

S.C. REBU S.A., prin Serviciul de Salubrizare Stradală Sector 1, aduce la cunoștința locuitorilor Sectorului 1 programul de ridicat deșeuri voluminoase, pentru perioada 15 aprilie – 06 mai, anul curent (n.n. 2006). Acțiunea se va desfășura în zilele de sâmbătă, iar activitatea constă în evacuarea deșeurilor voluminoase de la domiciliul cetățenilor sectorului 1. Deșeurile care urmează să fie evacuate vor consta în obiecte de uz casnic (electrice, electronice, electrocasnice), obiecte de mobilier sau alte obiecte nefolositoare din gospodării. Menționăm că în acest program nu intră evacuarea reziduurilor rezultate din construcții (moloz, pământ etc), acestea fiind evacuate numai contra cost. S.C. REBU S.A. va acționa, pentru buna desfășurare a acestei acțiuni, cu 4 autospeciale Unimog cu remorcă, 2 tractoare cu remorcă și cu un număr de 12 muncitori.

Astfel, programul de lucru pe zone este următorul:

15.04.2006

1) Ion Mincu, Aviatorilor, Prezan, Averescu, Ion Mihalache

2) Banu Manta, Ion Mihalache, Turda, Griviței, Nicolae Titulescu

3) Turda, Ion Mihalache, Caraiman, Calea Griviței

4) Averescu, Mărăști, Expoziției, Popișteanu, Soveja, Scărișoara, Calea Griviței, Ion Mihalache

5) Ion Mihalache, Calea Griviței, Caraiman, Trotușului

6) Calea Griviței, Carpați, Ceremușului, Milcov, Caransebeș

22.04.2006

1) Renașterii, Bucureștii Noi, Subcetate, Chitila

2) Dunei, Olteniței, Jimbolia, Bucureștii Noi, Laminorului, Chitilei

3) Plutașilor, Fabrica de Caramidă, Laminorului, Bucureștii Noi

4) Crinului, Cireșoaia, Fabrica de Caramidă, Palisandrului, Bucureștii Noi

5) Cartier Pajura, Jiului, Napoca, Izbiceni, Coralilor, Piatra Morii, Gloriei

6) Cireșoaia, Elocinței, Neajlovului, Coralilor, Piatra Morii, Gloriei

29.04.2006

1) Inovatorilor, Chitila, Marmurei, Mimozei, Marginei

2) Marmurei, Chitila, Dragoș Vodă, Vălenii de Munte, Mimozei

3) Bucureștii Noi, Godeanu, Oașului, Laminorului

4) Chitila, Laminorului, Oașului, Godeanu

5) Cartier Petrila, Șoseaua București-Târgoviște

6) Cartier Giulești

06.05.2006

1) Caramfil, Pipera, Avionului, Radu Sterie, Buciumat, Șerbănescu, Gafencu, Nordului

2) Șoseaua București-Ploiești, Elena Văcărescu, Berca, Cantonului, Biharia, Aerogării

3) Ion Ionescu de la Brad, Madrigalului, Gârlei, Șoseaua București-Ploiești

4) Cartier Vatra Nouă

Biroul de presă: 12.04.2006.

Apărut pe website la data de 13.04.2006.

02 Primarul Andrei Ioan Chiliman a inaugurat primul incinerator de deșeuri periculoase din București

Astăzi, 13 aprilie anul curent (n.n. 2006), a fost inaugurat, în zona Chiajna, primul incinerator de deșeuri periculoase din București. Investiția realizată de Iridex Group Import Export SRL este în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Gestiunea Deșeurilor și cu Planul Național, aprobate de Guvernul României.

La inaugurare au participat Primarul Sectorului 1, Andrei Ioan Chiliman și reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Substanțe și Preparate Chimice Periculoase și ai Agenției Naționale de Protecție a Mediului, care au tăiat panglica de inaugurare a incineratorului.

Acesta are o capacitate de 6000 de tone, urmând să-și dubleze capacitatea după ce va fi inaugurat și al doilea modul, în cursul anului 2007. Valoarea totală a investiției este de 7,5 milioane de Euro.

Incineratorul este unul de tip zonal și va neutraliza deșeuri periculoase medicale provenite din sistemul sanitar din București și localitățile apropiate, precum și alte tipuri de deșeuri periculoase. Este prevăzut cu un sistem de ultimă de generație pentru monitorizarea continuă a emisiilor și un sistem avansat de filtrare a acestora, în conformitate cu legislația europeană și națională în materie.

Biroul de presă

13.04.2006

03 Comunicat – Curs de calificare gratuit pentru îngrijitor la domiciliu al persoanelor vârstnice

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1, în parteneriat cu Asociația Umanitară EquiLibre, organizează, începând din luna februarie 2006, curs de calificare gratuit pentru îngrijitor la domiciliu al persoanelor vârstnice.

Durata cursului este de 3 luni, iar în urma absolvirii acestuia se asigură loc de muncă. Absolvenții vor primi la teminarea cursului certificate de calificare profesională recunoscute la nivel național.

Cerințele sunt următoarele: pregătire de minim 8 clase, interes și disponibilitate de lucru cu bătrânii, depunerea la sediul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1 (Serviciul Monitorizare Asistenți Personali) a următoarelor acte: copie BI/CI, copie certificat de naștere / căsătorie, copie diplomă de studii, adeverință medicală și orice alte acte considerate utile – recomandări etc.

Termenul de înscriere este până la data de 15.02.2006.

Pentru informații suplimentare vă rugăm să contactați:

Directorul General Adjunct al DGASPC Sector 1

Gabriela Cântărețu tel.: 222.76.21

0724.283.886

Biroul de presă

01.02.2006

04 Comunicat – Primăria Sectorului 1 nu negociază nerespectarea legii

Acțiunea din data de 24.01.2004 a Primăriei Sectorului 1, prin care o suprafață importantă a domeniului public a fost redată comunității locale din acest sector s-a desfășurat conform legii. Demersul Primăriei a fost un răspuns ferm al autorității locale față de perpetuarea stării de ilegalitate.

Primăria Sectorului 1 a epuizat toate mijloacele legale pentru a determina locatarii construcțiilor ilegale de pe strada Cupșani, în zona Chitila Triaj, să intre în legalitate. Au fost eliberate somații scrise și verbale, au fost formulate avertismente, însă împricinații au refuzat constant să se conformeze normelor legale.

În luna decembrie, în timpul unei alte acțiuni, Primăria a întocmit procesele verbale de constatare a contravenției numerele 273/20.12.2005, 274/20.12.2005, 275/20.12.2005 și 276/20.12.2005 prin care locatarii acestor imobile erau înștiințați că au la dispoziție două săptămâni pentru a-și demola construcțiile ilegale. Procesele verbale au fost înmânate locatarilor și lipite pe ușile construcțiilor ilegale. Termenul de intrare în legalitate – adică pentru demolarea construcțiilor – prevăzut în somație era data de 03.01.2006.

Cu toate acestea, Primăria Sectorului 1 a întreprins acțiunea de demolare a construcțiilor în data de 24.01.2006, oferindu-le locatarilor acelor construcții ilegale posibilitatea de a contesta procesele verbale de contravenție în termenul legal prevăzut de lege, de 30 de zile. Precizăm că nu a existat o contestație în acest sens, motiv pentru care locatarii construcțiilor ilegale nu pot invoca faptul că nu au știut despre aceste somații.

Pe această cale avertizăm că acțiunile Primăriei de desființare a construcțiilor ilegale de pe raza sectorului 1 vor continua.

Biroul de Presă

25.01.2006

05 Comunicat – Desființare construcții ilegale în Sectorul 1

La data de 24 ianuarie 2006 au fost aduse la îndeplinire Dispozițiile Primarului Sectorului 1 nr. 298, 299 și 300 din 18.01.2006 prin care s-a dispus desființarea pe cale administrativă a construcțiilor executate ilegal pe domeniul public din sectorul 1, pe str. Cupșani, str. Mihalache Raiciu și șos. Chitila Triaj, precum și aducerea terenului la stadiul inițial.

Desființarea construcțiilor s-a efectuat de către lucrători ai Administrației Domeniului Public Sector 1, Primăriei sectorului 1 – Direcția Inspecție, Serviciul Disciplina în Construcții, Lucrări Edilitare și Gospodărire Comunală și Direcția Poliție Comunitară Sector 1.

Facem precizarea că în aceste imobile au locuit mai multe familii de rromi, care au domiciliul în județul Teleorman. Din informațiile existente aceștia s-au ocupat cu furtul de fier vechi și diferite mărfuri aflate în tranzit pe vagoane C.F.R. în această zonă.

O parte din suspecți au fost ridicați și preluați de către Poliția Transporturi Feroviare, care au în lucru peste 1 200 lucrări penale cu autori necunoscuți, ca urmare a furturilor din vagoane, prejudiiciile fiind de peste 15 milioane RON în dauna SNCFR Marfă S.A.

De asemenea, cu ocazia descinderii la imobilul ocupat de Neagu Ferăstrău din str. Cupșani FN – Sector 1, într-o groapă săpată sub o glugă de coceni, au fost depistate piese și subansamble de mașini provenite din dezmembrări și două autoturisme, care, din primele verificări, figurează ca furate. Cazurile au fost preluate de către Secția 4 Poliție pentru continuarea cercetărilor.

La acțiune au mai participat Jandarmeria Română și Poliția Sectorului 1. Nu s-au înregistrat incidente majore.

Biroul de presă

24.01.2006

06 Comunicat – Parteneriat între Arhiepiscopia Ortodoxă a Bucureștilor și Consiliul Local al Sectorului 1

Astăzi, 12 ianuarie anul curent (n.n. 2006), s-a încheiat un protocol între Arhiepiscopia Ortodoxă a Bucureștilor și Consiliul Local al Sectorului 1, privind derularea unui parteneriat între cele două părți. Acest protocol s-a încheiat ținând cont de prevederile Hotărârii Guvernului României nr. 1273 / 2005 pentru aprobarea Programului Național „Lăcașurile de cult – centre spirituale ale comunității“ și de prevederile art. 95 lit. q din Legea nr. 215 / 2001, privind administrația publică locală. Totodată, acest protocol constituie și transpunerea în practică a angajamentelor Primarului, Andrei Ioan Chiliman, privind reabilitarea și consolidarea tuturor lăcașurilor de cult din perimetrul Sectorului 1. Evenimentul ce a avut loc astăzi s-a derulat în prezența Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și a Primarului Sectorului 1, Andrei Ioan Chiliman.

Obiectul acestui protocol îl constituie finanțarea și realizarea unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte și activități de interes public local ce privesc: reabilitarea și consolidarea tuturor lăcașurilor de cult din Sectorul 1 ce necesită astfel de lucrări, derularea în comun a unor programe de asistență socială și combatere a sărăciei, restaurarea picturilor din lăcașurile de cult, construirea de noi lăcașuri de cult, realizarea de instalații pentru prevenirea și stingerea incendiilor, construirea unor grădinițe amplasate pe lângă parohii și orice alte acțiuni și activități convenite de comun acord. Prezentul parteneriat a fost încheiat pe o perioadă de 3 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2006. La expirarea acestui termen, cele două părți pot conveni prelungirea acestuia. Cu această ocazie, Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a declarat că: „gestul Primarului, Andrei Ioan Chiliman, reprezintă o pildă pentru ceilalți primari de sector și pentru alți edili din țară“. În cuvântul său, Primarul Andrei Ioan Chiliman a ținut să sublinieze că: „reabilitarea și consolidarea lăcașurilor de cult din Sectorul 1 este o necesitate și, prin urmare, este o prioritate pentru administrația pe care o conduc“.

Biroul de presă

12.01.2006

07 Cum puteți obține Indemnizația lunară pentru creșterea copilului

Primăria Sectorului 1 informează cetățenii interesați că, începând cu data de 01 ianuarie 2006, indemnizația lunară pentru creșterea copilului se poate obține, pentru persoanele care au domiciliul în sectorul 1, de la Serviciul Alocații din cadrul Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1, cu sediul în B-dul Mareșal Averescu nr. 17, după următorul program: luni – joi: 09.00 – 16.00 și vineri între orele 09.00 – 14.00.

Conform OUG nr. 148 / 2005, privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului și a HGR nr. 1.825 / 2005 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor acesteia, beneficiarii, numiți persoane îndreptățite reprezintă oricare dintre părinții firești ai copilului, precum și persoana căreia i s-a încredințat copilul în vederea adopției, care a adoptat copilul, care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgență, precum și persoana care a fost numită tutore. Aceste persoane pot beneficia de drepturile prevăzute de prezenta Ordonanță de Urgență, pentru fiecare dintre primele trei nașteri (survenite după 01 ianuarie 2006 inclusiv, fără a se lua în considerare numărul de nașteri anterioare acestei date) sau, după caz, pentru primii trei copii încredințați în vederea adopției, adoptați sau aflați în plasament ori în plasament în regim de urgență și pentru cei pentru care a fost instituită tutela.

Indemnizația lunară pentru creșterea copilului presupune următoarele situații:

În cazul în care indemnizația pentru creșterea copilului a fost stabilită conform Legii nr. 19 / 2000, cu modificările și completările ulterioare, angajatorii, plătitori ai acestui drept, depun la Direcția pentru Dialog Familie și Solidaritate Socială, cu sediul în Piața Amzei nr. 13, dosarele aferente indemnizațiilor pentru creșterea copilului, aflate în plată în luna decembrie 2005, inclusiv dosarele care conțin cereri pentru care dreptul nu a fost stabilit încă.

În acest caz, beneficiarii din Sectorul 1, vor depune la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1, la Serviciul Alocații, din B-dul Mareșal Averescu nr. 17, numai cererea pentru acordarea indemnizației pentru creșterea copilului.

În cazul în care dreptul la indemnizația pentru creșterea copilului nu a fost stabilit conform Legii nr. 19 / 2000, cererea și actele doveditoare se vor depune la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1, la Serviciul Alocații, din B-dul Mareșal Averescu nr. 17. În această situație, condițiile de acordare sunt următoarele:

Persoana îndreptățită a realizat venituri profesionale supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 571 / 2003 privind Codul fiscal (venituri din salarii, din activități independente și din activități agricole) timp de 12 luni, anterior datei nașterii copilului, sau după caz, de la data de la care s-a realizat încredințarea în vederea adopției, s-a aprobat adopția ori s-a instituit plasamentul sau tutela.

Indemnizația lunară pentru creșterea copilului se acordă la cerere, în baza următoarelor acte:

Cerere tip, care poate fi procurată pentru Sectorul 1 de la Serviciul Alocații din b-dul Mareșal Averescu nr. 17 și trebuie completată de persoana îndreptățită, sau, după caz, de reprezentantul legal al acesteia sau de mandatar. Această cerere trebuie să cuprindă și o serie de declarații pe propria răspundere a persoanei îndreptățite și a celuilalt părinte firesc din care să rezulte că nu beneficiază de indemnizație sau de stimulent;

Actul de identitate al solicitantului;

Certificatul de naștere al copilului pentru care se solicită dreptul;

Livretul de familie.

*Toate aceste acte se depun în copie și trebuie certificate pentru conformitate cu originalul.

Acte doveditoare privind componența familiei, filiația copiilor și situația juridică, după caz:

certificatele de naștere ale tuturor copiilor născuți după data de 01 ianuarie 2006;

hotărâre judecătorească de încredințare în vederea adopției, potrivit legii;

hotărâre judecătorească de încuviințare a adopției, potrivit legii;

hotărâre judecătorească sau, după caz, hotărâre a comisiei pentru protecția copilului pentru măsura plasamentului, potrivit legii;

decizie a directorului general al direcției generale teritoriale de asistență socială și protecția copilului sau, după caz, hotărâre judecătorească, pentru măsura plasamentului în regim de urgență, potrivit legii;

hotărâre judecătorească de instituire a tutelei sau, după caz, hotărâre judecătorească a Autorității Tutelare, potrivit legii;

Acte doveditoare privind realizarea de venituri profesionale supuse impozitului pe venit, după caz:

1. Dovadă eliberată de angajator, din care să rezulte că persoana îndreptățită a realizat venituri cu caracter salarial, care să conțină:

data de la care este angajat la unitatea respectivă

perioada în care a beneficiat de indemnizație de maternitate

data la care se împlinesc cele 42 de zile din concediul de lăuzie

stagiul de cotizare care a fost avut în vedere la stabilirea indemnizației pentru creșterea copilului

Dovadă eliberată de administrația financiară, în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente sau agricole, din care să rezulte că persoana îndreptățită a realizat venituri supuse impozitului pe venit, potrivit Codului fiscal

Adeverință eliberată de plătitorul indemnizației de maternitate sau, după caz, alte dovezi, din care să reiasă ultima zi de concediu de maternitate acordat în condițiile Legii nr.19 / 2000, cu modificările și completările ulterioare;

Adeverință eliberată de plătitorul indemnizației de maternitate potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.158 / 2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, de la angajator sau, după caz, de la Casa teritorială de asigurări de sănătate ori de la Agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă, pentru aplicarea art.8, alin.(1) lit.d) din ordonanța de urgență;

Dovada eliberată de autoritățile competente, de angajatori sau, după caz, declarație pe proprie răspundere, din care să rezulte data de la care solicitantul se află în concediu pentru creșterea copilului.

Persoanele care au beneficiat de concediul de maternitate (cele 126 de zile) și plata indemnizației aferente în baza prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.158 / 2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, beneficiază de indemnizație lunară pentru creșterea copilului sau, după caz, de stimulent, începând cu ziua următoare celei în care încetează plata indemnizației de maternitate, dar nu mai devreme de a 43-a zi de la data nașterii copilului, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la acea dată.

Persoanele îndreptățite care nu îndeplinesc condițiile pentru acordarea concediului de maternitate și plata indemnizației aferente în baza prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.158 / 2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate beneficiază de indemnizație lunară pentru creșterea copilului începând cu data nașterii copilului sau, după caz, cu data aprobării adopției, a instituirii tutelei, plasamentului sau încredințării în vederea adopției, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la acea dată.

Persoanele îndreptățite care depun cererea peste termenele prevăzute mai sus beneficiază de indemnizație lunară pentru creșterea copilului sau stimulent de la data depunerii cererii.

Stimulentul se acordă lunar persoanelor îndreptățite, în perioada în care acestea realizează venituri profesionale supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Codului fiscal.

Pe această perioadă plata indemnizației pentru creșterea copilului se suspendă.

Stimulentul se acordă la cerere, în baza următoarelor acte:

Cerere tip, care poate fi procurată pentru Sectorul 1 de la Serviciul Alocații și trebuie completată de persoana îndreptățită, sau după caz, de reprezentantul legal al acesteia sau de mandatar. Această cerere trebuie să cuprindă și o serie de declarații pe propria răspundere a persoanei îndreptățite și a celuilalt părinte firesc, din care să rezulte că nu beneficiază de stimulent;

Actul de identitate al solicitantului;

Certificatul de naștere al copilului pentru care se solicită dreptul;

Livretul de familie.

*Toate aceste acte se depun în copie și trebuie certificate pentru conformitate cu originalul.

Dovada eliberată de angajator, din care să rezulte că aceasta realizează venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Codului fiscal.

11.01.2006

08 COMUNICAT – Spectacol de Crăciun

Primăria Sectorului 1, prin Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1, cu sprijinul Agenției de Strategii Guvernamentale, organizează în data de 22.12.2005, ora 16.00, în incinta Centrului de Îngrijire și Asistență “Sf. Dimitrie”, un spectacol susținut de Mirabela Dauer, un grup de actori de la “Teatru Nottara“ și un grup de colindători. Această seară organizată în preajma Sfintelor Sărbători de Crăciun reunește alături de angajați și de 60 de asistați (dintre care 10 sunt invitații Centrului Medico – Social Sf. Luca).

Date de contact: Liliana Petre – Asistent Social telefon: 0724 148 545.

Biroul de Presă

22.12.2005

09 Comunicat – Licitație de brazi în scopul obținerii de fonduri pentru copiii instituționalizați din sectorul 1.

Primăria Sectorului 1 a organizat o licitație de brazi în scopul obținerii de fonduri pentru copiii instituționalizați din sector.

Miercuri, 14 decembrie anul curent (n.n. 2005), începând cu orele 16:00, la Centrul Metropolitan pentru Tineret a avut loc „Crăciunul Țărilor Latine“, eveniment ce a promovat tradițiile și obiceiurile specifice Sărbătorii de Crăciun. Acest eveniment a fost organizat de Primăria Sectorului 1, în colaborare cu Asociația Culturală „5 ART PLUS“, sub Înaltul Patronaj al Ministerului Afacerilor Externe.

La manifestare au fost prezenți ambasadorii statelor latine, Primarul Sectorului 1, Andrei Ioan Chiliman și oameni de afaceri. Evenimentul a debutat cu un concert de colinde susținut de copii de la „Centrul Petru și Pavel“, care au primit cadouri de la Primarul Andrei Ioan Chiliman. Spectacolul a continuat cu scoaterea la licitație a unui număr de 13 brazi, 11 dintre ei fiind decorați în culorile steagurilor fiecărei țări latine participante, iar ceilalți 2 aparținând Centrului Metropolitan pentru Tineret și Asociației Culturale „5 Art Plus“.

Statele latine participante la eveniment au fost: Spania, Argentina, Brazilia, Cuba, Filipine, Franța, Italia, Mexic, Peru, Venezuela și România. Licitația a început de la suma de 100 de Euro pentru fiecare brad, brazii fiind achiziționați cu sume cuprinse între 200 și 400 de Euro. Suma totala care s-a strâns a fost de 4200 de Euro, banii fiind destinați copiilor instituționalizați din Sectorul 1.

Primaria Sectorului 1 mulțumește tuturor acelora care au achiziționat brazii, oferind astfel copiilor instituționalizați din Sectorul 1 un Crăciun mai fericit: Metro România, S.C. Rebu S.A., Florin Dugaia, Dumitru Leca (care au achiziționat câte doi brazi), Elmec România, United Stars International, Ștefan Ion, Irina Bulgaru și Ionel Pirpiliul (care au achiziționat câte un brad).

Biroul de Presă

15.12.2005

10 Comunicat – Exercițiu simulare cutremur

Astăzi, 14 decembrie 2005, în Sala de Consiliu a Primăriei Sectorului 1 a avut loc o ședință în cadrul căreia s-a pus în discuție Ordinul comun al M.A.I. și M.T.C.T. nr 1092 / 1997 / 08.12.2005, privind desfășurarea aplicației de comandament pentru situația producerii unui cutremur de mare intensitate, în scopul realizării în bune condiții a exercițiului. Astfel, au fost înștiințate toate organele abilitate privind punerea în aplicare a Planului de intervenții în astfel de situații, cu accent pe funcționarea sistemului de comunicații și informațional și, desigur, toate celelalte măsuri ce se impun în astfel de situații.

Comitetul Local pentru Situații de Urgență s-a întrunit în timp foarte scurt de la declanșarea „cutremurului“ și a trecut la rezolvarea situațiilor care au fost create.

Intervenția s-a făcut cu forțe și mijloace de la instituțiile cu atribuții în domeniu, coordonarea acestora fiind gestionată de reprezentanții din comitetul local.

Biroul de presă

14.12.2005

11 Comunicat – Licitație de brazi în vederea obținerii de fonduri pentru copii

Mâine, 14 decembrie 2005, începând cu orele 16.00, la Centrul Cultural Metropolitan pentru Tineret (sediul Administrației Domeniului Public Sector 1, lângă Casa Presei Libere) va avea loc evenimentul intitulat „Crăciunul Țărilor Latine“, eveniment ce va promova tradițiile și obiceiurile dedicate Sărbătorii de Crăciun și la care vor participa și Ambasadele țărilor latine acreditate la București. Evenimentul este organizat de Primăria Sectorului 1 în colaborare cu Asociația Culturală „5 ART PLUS“, sub înaltul Patronaj al Ministerului Afacerilor Externe și va cuprinde o serie de spectacole susținute de copii din sectorul 1, cât și un recital susținut de grupul peruan INKARUNA. De asemenea, un număr de 13 brazi împodobiți cu decorațiuni în culorile steagurilor fiecărei țări latine participante vor fi scoși la licitație cu scopul strângerii de fonduri pentru copiii instituționalizați din sectorul 1. La acest eveniment vor participa reprezentanți ai Primăriei Sectorului 1, ambasadori ai țărilor latine participante, cât și oameni politici, oameni de afaceri români și străini, mass – media.

Biroul de presă

13.12.2005

12 Comunicat – Primarul Sectorului 1 a convocat Comandamentul Antiepizootic local

Marți, 13 decembrie anul curent (n.n. 2005), începând cu ora 12:00, Primarul Sectorului 1, Andrei Ioan Chiliman, a convocat Comandamentul Antiepizootic local. Această măsură a fost luată ținând cont de includerea Municipiului București în zona 2 de risc datorită extinderii gripei aviare în județele Brăila și Buzău. Cu această ocazie se vor lua măsurile ce se impun pentru prevenirea extinderii virusului gripei aviare în perimetrul sectorului 1.

Acest comandament este format din 7 persoane, Primarul, Andrei Ioan Chiliman – Președintele Comandamentului – și 6 membrii:

– Ion Dogeanu – Director Direcția Utilități Publice;

– Eugen Milea – Director Administrația Domeniului Public Sector 1;

– Robert Nițu – Director Administrația Piețelor Sector 1;

– Gică Coadă – Șef Birou Medicină Veterinară;

– Cristinela Radu – Șef Serviciu Inspecție Ecologică și de Mediu;

– Mariana Tudor – Consilier Serviciul Cadastru, Fond Funciar și Registrul Agricol.

Biroul de presa

13.12.2005

13 Comunicat – Eveniment de lansare a platformei de comunicare DomnulePrimar.ro

La Centrul Cultural Metropolitan pentru Tineret va avea loc lansarea site-ului http://www.domnuleprimar.ro/ .

Duminica, 11 decembrie 2005, între orele 12:00 – 14:00, la Centrul Cultural Metropolitan pentru Tineret (sediul Administrației Domeniului Public Sector 1, lângă Casa Presei Libere) va avea loc evenimentul de lansare a platformei de comunicare DomnulePrimar.ro (http://www.domnuleprimar.ro/). Evenimentul este organizat de către Primăria Sectorului 1 și Redacția HotNews.ro.

Acest site vine în sprijinul cetățenilor prin facilitarea unei comunicări permanente, rapidă și eficientă între alegători și administrația publică locală prin intermediul Internetului.

Se dorește a fi un instrument prin care sesizările cetățenilor și soluționarea acestora, precum și proiectele sau deciziile primarilor să capete o transparență maximă, în conformitate cu prevederile Legii 544 / 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Platforma DomnulePrimar.ro permite accesul permanent și gratuit, atât cetățenilor, cât și primarilor la un sistem interactiv și transparent de comunicare rapidă și sigură între aleși și alegători, în ambele sensuri.

Proiectul nu beneficiază de fonduri bugetare, sponsorizări sau de finanțări externe.

Platforma DomnulePrimar.ro este creată și administrată de către Asociația Editorilor de Presă On-line (AEPO), organizație profesională ce reunește jurnaliști și informaticieni interesați în dezvoltarea noilor suporturi media.

AEPO editează http://www.anchete.ro/ și http://www.hotnews.ro/, prima publicație difuzată exclusiv on-line ce transmite non-stop informații, analize, comentarii, în format text, foto, audio și video.

Biroul de presă

08.12.2005

14 Comunicat – Fetița care a asistat la asasinarea părinților săi este acum sub protecția D.G.A.S. Sectorul 1.

Referitor la incidentul prezentat în cursul emisiunii „Știrile PRO TV“ de la ora 19.00 din data de 04.12.2005, incident în care un copil cu vârsta de aproximativ 4 ani, din cartierul Giulești, a fost martor la asasinarea părinților săi, în urma sesizării venite din partea reprezentanților Televiziunii Române, o echipă a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1 s-a deplasat la locul incidentului în vederea evaluării situației copilului.

Ca urmare a acestui fapt, în colaborare cu rudele copilului se vor realiza procedurile în vederea stabilirii reprezentantului legal al acestuia și totodată includerea copilului într-un program de consiliere psihologică pentru depășirea situației.

În funcție de evoluția cazului, instituția noastră va reveni cu detalii.

Persoana de contact Angelica Juracopschi; tel: 0788.197.047

Biroul de presă – 07.12.2005

15 Comunicat – Vernisaj aniversar al Liceului de Arte Plastice Nicolae Tonitza

În seara zilei de 05 decembrie anul curent (n.n. 2005), la Centrul Cultural Metropolitan pentru Tineret, care își desfășoară activitatea în sediul Administrației Domeniului Public Sector 1, a avut loc vernisajul aniversar al Liceului de Arte Plastice Nicolae Tonitza. Cu acest prilej a avut loc o festivitate de premiere a activităților merituoase ale unor elevi ce au participat și câștigat medalii de aur și bronz la concursuri internaționale din Cipru și Macedonia, precum și înmânarea unor diplome ce atestă câștigarea olimpiadelor artistice naționale.

Vernisajul a constat în participarea tuturor secțiilor liceului, încheindu-se cu o paradă de modă susținută de elevele clasei a XII-a.

Biroul de presă

07.12.2005

16 Comunicat – Porți Deschise la Centrul de Recuperare – Sf. Ecaterina

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1, instituție publică aflată în subordinea Consiliului Local Sector 1, în colaborare cu Fundația World Vision și Grădinița Șotron din cadrul Fundației School and Fun organizează în data de 06.12.2005 la sediul Direcției Generale de Asistență Socială o manifestare artistică cu titlul „UN PAS SPRE NORMALITATE“.

Această manifestare constă într-o expoziție de desene și colaje, realizate pe parcursul a trei săptămâni de copii cu dizabilități din Centrul de Recuperare Complexă „Sf. Ecaterina“ împreună cu un număr de 15 copii fără dizabilități care frecventează Grădinița Șotron din cadrul Fundației School and Fun.

Acțiunea include trei teme ce vizează reprezentarea spațiului personal prin valorificarea maximă a creativității copilului, acestea fiind:

– „Oameni de zapadă“

– „Camera mea“

– „Oamenii curcubeului“

Lucrările au fost realizate folosindu-se tehnici diverse adaptate abilităților fiecărui copil, grupurile de lucru fiind alcătuite din copii cu și fără dizabilități. Tehnicile folosite au fost pictură, dactilo-pictură, desenul, colajul, decupajul.

Expoziția va cuprinde, de asemenea, lucrări realizate de copiii Centrului de Recuperare în cadrul activităților de art-terapie efectuate de la deschiderea centrului până în prezent.

Biroul de presă

05.12.2005

17 Comunicat – Concert de Colinde la Primăria Sectorului 1

Marți, 06 decembrie anul curent, (n.n. 2005) de la orele 18:00, în Sala de Consiliu a Primăriei Sectorului 1 din Bulevardul Banu Manta nr. 9, va avea loc un Concert de Colinde susținut de 40 de elevi de la liceele din Sectorul 1, 40 de preșcolari de la grădinițele din sector și 20 de elevi de la Școala Generală nr. 1. Acest concert face parte dintr-o serie de manifestări dedicate Sărbătorilor de Iarnă, organizate de Primăria Sectorului 1, în perioada 06 – 17.12.2005, manifestări care se vor încheia cu un concert festiv la care vor participa artiști renumiți ai scenei pop-rock românești. Menționăm, că tot mâine, în prezența Primarului Sectorului 1, Andrei Ioan Chiliman, vor fi aprinse luminile pomului de Crăciun amplasat în fața Primăriei Sectorului 1.

Biroul de presă

05.12.2005

18 Comunicat – Serviciul Strategii, Programe, Proiecte

Referitor la incidentul prezentat în cursul emisiunii „Stirile PRO TV“ de la ora 19.00 din data de 04.12.2005, incident în care un copil cu vârsta de aprox. 4 ani, din carierul Giulești, a fost martor la asasinarea părinților săi, în urma sesizării venite din partea reprezentanților Televiziunii Române, o echipă a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1 s-a deplasat la locul incidentului în vederea evaluării situației copilului.

Ca urmare a acestui fapt, în colaborare cu rudele copilului se vor realiza procedurile în vederea stabilirii reprezentantului legal al acestuia și totodată includerea copilului într-un program de consiliere psihologică pentru depășirea situației.

În funcție de evoluția cazului, instituția noastră va reveni cu detalii.

Persoana de contact Angelica Juracopschi; tel: 0788.197.047

Biroul de presă

05.12.2005

19 Comunicat – Va fi inaugurat un nou centru de asistență pentru persoanele dependente de droguri

Va fi inaugurat un nou centru de asistență pentru persoanele dependente de droguri.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1, în colaborare cu Fundația de Îngrijiri Comunitare, inaugurează în data de 29 noiembrie anul curent (n.n. 2005) orele 10:00, un centru de asistență pentru persoanele dependente de droguri, eveniment ce va avea loc la sediul centrului C.S.S. „Sf. Nicolae“ Str. Dobrogeanu Gherea nr. 74, etaj 2, sector 1, București.

Inaugurarea acestui centru este parte componentă a programului DGASPC Sector 1 privind combaterea consumului de droguri și ajutorarea acelor persoane dependente de asemenea substanțe. Noul centru vine în întâmpinarea nevoilor resimțite la nivelul Sectorului 1 și reprezintă obiectivul principal al proiectului „Fii sigur că poți“, finanțat de către Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

„Centrul de Zi“ oferă servicii care includ activități de prevenție, tratament și recuperare, servicii medicale, servicii sociale și psihologice pentru tinerii expuși sau direct afectați de consumul de droguri.

Date de contact: Coordonator Proiect – Gabriela Lungu, telefon: 021.223.41.96 / int: 137, 021.232.59.59, e-mail: [anonimizat]

Biroul de Presă – 28.11.2005.

20 Primăria Sectorului 1 anunță că Direcția Impozite și Taxe Locale a luat măsura de a limita perioada pentru acordarea restituirilor

Primăria Sectorului 1 anunță că Direcția Impozite și Taxe Locale a luat măsura de a limita perioada pentru acordarea restituirilor.

Contribuabilii – persoane fizice și juridice – programați pentru restituiri până la data de 16 decembrie 2004 – urmare a achitării unor sume în mod eronat în contul impozitelor sau taxelor datorate bugetului local al sectorului 1, se pot prezenta pentru încasarea contravalorii cuvenite, la sediul central al Direcției Impozite și Taxe Locale situat în Piața Amzei nr. 13, compartimentul Casierie, până la data limită de 20 decembrie 2004. Pentru anul fiscal 2005, data de 20 ianuarie 2005 reprezintă prima zi în care se pot acorda restituiri.

Direcția Impozite și Taxe Locale Sector 1 a luat măsura de a limita perioada pentru acordarea restituirilor, în vederea efectuării operațiunilor de închidere a conturilor bugetului local specifice sfârșitului de an fiscal.

10.12.2004

21 Se inaugurează un nou pavilion în Complexul Social de Servicii „ODĂI“

Mâine, 10 decembrie 2004, orele 10:00, Primăria Sectorului 1 va deschide un nou pavilion cu o capacitate de 35 de locuri pentru Căminul pentru Persoane Vârstnice din cadrul Complexului Social de Servicii „Odăi“.

Necesitatea extinderii căminului pentru vârstnici a fost necesară datorită numeroaselor solicitări venite atât din partea persoanelor vârstnice, cât și din partea întreținătorilor acestora, a căror îngrijire medicală nu mai poate fi asigurată la domiciliu, nu se pot gospodări singure, nu au întreținători și nu realizează nici un venit. Menționăm că din totalul populației sectorului 1, care este de 230.814 locuitori, persoanele vârstnice reprezintă aproximativ 30%, adică 71.704 persoane vârstnice.

Acest pavilion a fost amenajat pentru persoane independente și semidependente socio – medical, camerele de 2 sau 3 paturi fiind amplasate în imediata apropiere a grupurilor sanitare.

În momentul de față, în Căminul pentru Persoane Vârstnice sunt internate 115 persoane, acestea fiind repartizate în cele 3 pavilioane astfel: în infirmeria Complexului sunt internați 30 de vârstnici, în pavilionul nr. 5 sunt cazate 70 de persoane, iar în noul pavilion nr. 7 sunt deja asistați 15 vârstnici.

10.12.2004

22 Primăria Sectorului 1 anunță că nu se mai fac plăți

Primăria Sectorului 1 anunță că în perioada 15 – 31 decembrie 2004 nu se mai efectuează plăți prin intermediul cardurilor (POS), în centrele de colectare a impozitelor și taxelor situate în Piața Amzei nr. 13, Calea Griviței nr. 115, Calea Griviței nr. 155, Calea Griviței nr. 208 – 210, B-dul Banu Manta nr. 9, str. Pajura nr. 13 și în str. Borșa nr. 27.

Această măsură a fost luată în vederea efectuării în termen a regularizărilor contabile specifice sfârșitului de an fiscal, la sediile Direcției Taxe și Impozite Locale a Sectorului 1.

09.12.2004

23 Primarul sectorului 1, Andrei Ioan CHILIMAN, a participat astăzi la cea de-a 45–a aniversare a Liceului Teoretic „Nicolae Iorga“

Andrei Ioan CHILIMAN, primarul sectorului 1, a participat astăzi, la ora 11:00, la programul artistic – Suntem elevi la „Nicolae Iorga“, dedicat celei de-a 45-a aniversări a liceului.

Cu această ocazie, primarul a oferit cărți pentru dotarea bibliotecii liceului. La eveniment au participat alături de Andrei Ioan CHILIMAN, primarul Sectorului 1, Daniela NEDELCU, inspector general, Roxana IONESCU, inspector școlar Sector 1, Cornelia TIPA, inspector general, și foști profesori.

06.12.2004

24 Expoziție de pictură la Centrul Metropolitan

Luni, 06 decembrie 2004, la orele 13:00, Primăria Sectorului 1, în colaborare cu Liceul de Arte Plastice „N. Tonitza“ organizează la Centrul Metropolitan situat în Bd. Poligrafiei nr. 4, o expoziție de pictură unde elevii acestui liceu vor expune cele mai reușite lucrări ale lor. În încheierea vernisajului elevii Liceului de Muzică „G. Enescu“ vor susține un moment muzical.

06.12.2004

25 Primăria Sectorului 1 eliberează Autorizații de Comerț Ocazional pentru sărbătorile de iarnă

Primăria Sectorului 1 acordă posibilitatea de a se comercializa produse specifice sărbătorilor de iarnă tuturor persoanelor fizice autorizate, asociațiilor familiale și persoanelor juridice din Sectorul 1, în conformitate cu legislația intrată în vigoare de la 01.08.2004.

Perioada de comercializare acordată pentru aceste produse este de zece zile, atât pentru sărbătorile de Crăciun, cât și de Anul Nou.

Astfel, pentru eliberarea unei Autorizații de Comerț Ocazional pentru societățile comerciale sunt necesare următoarele acte:

•Avizul de ocupare a domeniului public eliberat de Primăria Municipiului București, conform HCGMB Nr. 118 / 21.07.2004;

•Statutul societatii;

•Certificat de Înregistrare eliberat de Oficiul Național Registrul Comerțului;

•plan cadastral de 1:500 eliberat de Primăria Municipiului București.

De asemenea, persoanele fizice autorizate și asociațiile familiale înființate în baza Decretului Lege Nr. 54 / 90 și Legea Nr. 507 / 2002, care doresc să obțină Autorizația de Comerț Ocazional trebuie să depună un dosar cu documentele:

•Avizul de ocupare a domeniului public eliberat de Primăria Municipiului Bucuresti, conform HCGMB Nr. 118 / 2004;

•Autorizația eliberată în baza Decretul Lege Nr. 54 / 1990 sau Legea Nr. 507 / 2002;

•Certificat de Înregistrare eliberat de Oficiul Național Registrul Comerțului; plan cadastral de 1:500 eliberat de Primăria Municipiului București.

Persoanele fizice și juridice interesate pot să depună documentația la Biroul Organizare Activitate Comercială, aflat în sediul Primăriei Sectorului 1 din B-dul Banu Manta nr. 9, sectorul 1, București.

29.11.2004

26 Amenzi pentru cei care nu păstrează curățenia în Sectorul 1.

Direcția Gospodărie Comunală din cadrul Primăriei Sectorului 1 a aplicat în perioada 17 – 23 noiembrie 2004, unui număr de 12 persoane fizice și juridice, amenzi în valoare de 66 milioane lei pentru nerespectarea curățeniei atât în zona domeniului public, cât și pe aleile adiacente blocurilor, spații verzi, spații de joacă și parcări. Inspectorii administrației publice a Sectorului 1 au constatat că mai multe firme nu aveau instalate coșuri pentru clienți în unitățile comerciale.

Primăria Sectorului 1 face încă un apel cetățenilor din sector de a nu mai depozita materialele de construcții pe domeniul public și de a respecta prevederile legale.

25.11.2004

27 Primãriile comunelor Acãțari, Crãciunești, Gheorghe Doja și Pãsãreni în drum spre o administrație europeanã.

Data 27 decembrie 2005.

Primãriile comunelor Acãțari, Gheorghe Doja, Crãciunești și Pãsãreni parteneri în cadrul proiectului „Descentralizare prin IT sau IT pentru administrație”, au fãcut primul pas important în vederea îndeplinirii obiectivelor reformei administrației publice locale, dotând sediile administrative ale comunelor cu mobilier și echipamente IT, achiziționate conform programului Fondul de Modernizare pentru Dezvoltarea Administrației la Nivel Local, lansat în cadrul programului Phare RO/2002/000-586.03.02.

Solicitantul finanțãrii, Primãria Comunei Acãțari, împreunã cu cei trei parteneri Primãria Comunei Gheorghe Doja, Primãria Comunei Crãciunești și Primãria Comunei Pãsãreni depun eforturi continue în vederea modernizãrii cursive a administrației publice locale, respectiv în vederea pregãtirii structurilor administrative pentru aderarea la Uniunea Europeanã. Prin dotarea primãriilor cu mobilier și echipamente informatice se realizeazã obiectivele cele mai importante ale reformei administrației publice locale: gestionarea informatizatã a fondurilor locale, precum și extinderea generalã a utilizãrii în administrația publicã a echipamentelor și tehnologiilor informatice.

Conform proiectului, primãriile au fost dotate cu urmãtoarele echipamente: calculatoare, imprimantã, copiator, aparat fax, precum și mobilier aferent utilizãrii acestor echipamente.

Proiectul implementat a fost depus spre finanțare în luna august 2004, implementarea lui începându-se la 01 februarie 2005.

Proiectul contribuie, de asemenea, la dezvoltarea relațiilor de parteneriat între autoritãțile publice partenere în proiect, creionându-se posibilitatea dezvoltãrii în viitor a unui parteneriat permanent între aceste autoritãți.

Manager de proiect: OSVATH CSABA, primar Primãria Comunei Acãțari Tel/Fax: 0265 333112, E-mail:mailto: infopunct@lorinfo, mailto: pacatari@lorinfo

Proiect finantat de Uniunea Europeană.

Uniunea Europeanã acordã României expertizã și sprijin financiar în vederea pregãtirii pentru aderare, prin programe specifice: Phare, Ispa și Sapard. Sectoarele beneficiare variazã de la dezvoltare regionalã și sprijin pentru IMM-uri, pânã la investiții în infrastructura de mediu și transport și dezvoltare ruralã. Suma anualã totalã a fondurilor nerambursabile acordate României prin cele trei programe este în creștere, de la cca 660 de milioane de Euro în 2003, la peste un miliard de Euro în 2006. Gestionarea acestor fonduri este realizatã de autoritãțile române de resort, sub coordonarea Ministerului Finanțelor Publice.

Satul Acățari este amintit prima dată în izvoarele scrise în 1497 sub denumirea de Achusfalva. În 1562 în hotarul satului, la poalele dealului „Kikdomb” s-au desfășurat unele momente ale răscoalei secuilor de rând. S-au adunat aici aproximativ 40.000 de secui, ridicați pentru recucerirea privilegiilor pierdute. Răscoala a fost reprimată cu cruzime, conducătorii Nagy György, Bán András și ceilalți erau executați.

În 1941, în timpul celui de al II-lea război mondial, școala din Acățari a fost transformată într-un lagăr de concentrare.

Localitatea are o biserică reformată, construită în 1752, una romano-catolică, ridicată în 1859 și una adventistă zidită în 1993. Prima atestare documentară a școlii provine din anul 1729.

Așezarea geografică favorabilă (satul se situează la intersecția drumului european E60 și a drumului județean care leagă orașele Miercurea Nirajului și Ungheni) a influențat în mod pozitiv dezvoltarea satului de-a lungul secolelor. Munca generațiilor a făcut ca această mică localitate să aibă o oarecare stabilitate în cursul istoriei, evoluția ei poartă caracteristicile generale ale dezvoltării Transilvaniei, dar prezintă și unele trăsături specifice.

Mișcările demografice.

Potrivit datelor furnizate de recensământul populației din anul 2002, satul Acățari avea 1198 de locuitori din care 1113 erau de etnie maghiară, 25 de etnie română, iar 60 de persoane de etnie romă. După apartenența religioasă 795 de persoane erau de religie reformată, 272 de persoane erau de religie catolică, 22 unitariană, 18 ortodoxă, 26 adventistă, 2 baptistă, o persoană era de religie creștină după evanghelie, 22 au aparținut la alte religii (martorii lui Iehova), iar 36 de persoane erau fără religie.

Potrivit datelor furnizate de către Institutul Județean de Statistică Mureș numărul total al locuitorilor din satul Acățari este în ușoară creștere.

Situația din prezent.

Perioada de tranziție nu a lăsat fără urme nici localitatea noastră. Aproape jumătate din populația activă a lucrat la CAP, iar ceilalți făceau navetă la Târgu Mureș și lucrau în diferite fabrici.

Odată cu restructurarea unităților de producție, precum și odată cu desființarea CAP-ului majoritatea oamenilor au rămas fără loc de muncă. Contextul socio-politic actual nu oferă prea multe posibilități acestor oameni, majoritatea lor se ocupă astăzi cu agricultura, însă foarte puțini sunt care pot obține un profit semnificativ din acestă activitate. Cele circa 80 de firme existente în comuna noastră reprezintă o posibilitate de a găsi un loc de muncă, acest lucru însă nu rezolvă problema șomajului care continuă să fie fenomenul cel mai îngrijorător al comunei noastre.

Așezarea geografică extrem de favorabilă a satului, dezvoltarea întreprinderilor existente, condițiile favorabile de a iniția noi investiții, precum și eforturile României și astfel a microregiunii noastre de integrare în structurile Uniunii Europene sperăm să ofere localității noastre, care a fost de-a lungul secolelor pământul toleranței etnice și religioase, șansa de a avea un viitor sigur.

Bibliografie: Antal Andrei, Acățari de 500 de ani, Târgu Mureș 1997, Ed. Mentor

28 Subvenții cultură

14 februarie 2006.

ANUNȚ DE PARTICIPARE: pentru acordarea de finanțare nerambursabilă asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică, altor organizații neguvernamentale fără scop lucrativ, precum și persoanelor fizice fără scop patrimonial din comuna Acățari, care inițiază și organizează programe/proiecte culturale în comuna Acățari:

1. Autoritatea contractantă Primăria Comunei Acățari, cu sediul în localitatea Acățari, nr. 214, județul Mureș, codul fiscal 4323578, telefon 0265/333112, fax 0265/333298 și e-mail [anonimizat]

2. Reglementări legale privind acordarea de finanțare nerambursabilă:

• O.G nr. 51 / 1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor și proiectelor culturale;

• Legea nr. 245 / 2001, pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 51 / 1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor și proiectelor culturale;

• H.G. nr. 49 / 2003 privind Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 51 / 1998;

• Legea nr. 350 / 2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fondurile publice alocate pentru activități nonprofit de interes general.

3. Domeniile culturale pentru care se acordă finanțări nerambursabile sunt următoarele:

A – Arte vizuale: – expoziții, tabere de creație cu participare națională sau internațională;

B – Arte ale spectacolului: festivaluri, serbări câmpenești, datini și obiceiuri, târguri tradiționale naționale și internaționale cu promovarea moștenirii culturale locale;

C – Sesiuni științifice, conferințe și seminarii cu participare națională și internațională;

D – Participare la expoziții, spectacole, festivaluri, sesiuni științifice, conferințe și seminarii internaționale, cu menționarea sprijinului financiar al Primăriei Comunei Acățari;

E – Punerea în circulație a unor lucrări, pe diferite suporturi, care promovează patrimoniul cultural local în circuitul cultural național și internațional.

4. Suma disponibilă pentru finanțarea nerambursabilă a programelor / proiectelor culturale din comuna Acățari este de 9.000 lei (RON).

5. Durata serviciului: anul 2006

6. Documentația de solicitare a finanțării nerambursabile se poate procura de la sediul Primăriei Comunei Acățari, nr. 214, persoana de contact Antal Zoltan, secretar al comisiei, telefon 0265 – 333112, int.14.

7. Solicitanții vor putea depune documentația prevăzută în ghidul solicitantului la registratura Primăriei Comunei Acățari, localitatea Acățari, nr. 214, până la data de 31 martie 2006, ora 12:00.

8. Evaluarea și selecția proiectelor în vederea obținerii finanțării nerambursabile se va face de către Comisia de evaluare și selecționare constituită prin Hotărârea Consiliului Local Acățari nr. 8 / 2006.

9. Comisia de evaluare și selecționare va comunica, la încheierea procedurii de evaluare și selecționare, în scris, solicitanților neselecționați motivele neacordării finanțării și celor selecționați nivelul sumelor aprobate în vederea încheierii contractelor.

Autor: Primar, Osvath Csaba.

29 Subvenții sport

13 februarie 2006.

ANUNȚ DE PARTICIPARE: pentru acordarea de finanțare nerambursabilă (subvenții) structurilor sportive de drept privat, altele decât federațiile sportive naționale, cu personalitate juridică română și persoanelor fizice din comuna Acățari care inițiază și organizează programe și acțiuni sportive de utilitate publică.

1. Autoritatea contractantă: Primăria Comunei Acățari, cu sediul în localitatea Acățari, nr. 214, județul Mureș, codul fiscal 4323578, telefon 0265 / 333112, fax 0265 / 333298 și e-mail [anonimizat]

2. Reglementări legale privind finanțarea nerambursabilă:

• Legea nr. 350 / 2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general.

• Ordinul Agenției Naționale pentru Sport nr. 149 / 2003, privind aprobarea criteriilor și condițiilor de finanțare a structurilor sportive de drept privat, altele decât federațiile sportive naționale, programelor sportive de utilitate publică și contractului cadru de finanțare a acestora.

3. Categorii de solicitanți: pot participa structuri sportive de drept privat (cluburi și asociații) altele decât federațiile sportive naționale, cu personalitate juridică română și persoane fizice (profesioniști sau amatori) din comuna Acățari care inițiază și organizează programe și acțiuni sportive de utilitate publică.

4. Suma aprobată pentru anul 2006 este de 3.000 lei (RON).

5. Durata finanțării: anul 2006.

6. Documentația de solicitare a finanțării nerambursabile se poate procura de la sediul Primăriei Comunei Acățari, nr. 214, persoana de contact Antal Zoltan, secretar al comisiei, telefon 0265 – 333112, int. 14.

7. Solicitantul va depune documentația prevăzută de Ghidul solicitantului la registratura Primăriei Comunei Acățari, localitatea Acățari, nr. 214, până la data de 31 martie 2006, ora 12:00.

8. Evaluarea și selecția persoanelor juridice și persoanelor fizice care au depus proiecte în vederea obținerii de finanțare nerambursabilă se va face de către Comisia de evaluare și selecționare, constituită prin Hotărârea Consiliului Local Acățari nr. 8 / 2006.

9. Comisia de evaluare și selecționare, va comunica, la încheierea procedurii de evaluare și selecționare, în scris, solicitanților neselecționați motivele neacordării finanțării și celor selecționați nivelul sumelor aprobate în vederea încheierii contractelor.

Autor: Primar, Osvath Csaba.

30 Anunț pentru proiectul Pro Regione Pura

Anunț privind depunerea solicitării acordului de mediu pentru proiectul Pro Regione Pura, finanțat prin Programul PHARE 2003 – Schema de Investiții pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deșeurilor.

20 ianuarie 2006.

Primăria Comunei Acățari, titular al proiectului “Pro Regione Pura” pe amplasamentul din extravilanul localității Gruișor, nr. cadastral 253 / 1, 254 / 1 / 11, C.F. Nr. 618 din satul Gruișor, comuna Acățari, anunță depunerea documentației în vederea obținerii Acordului de mediu la Agenția de Protecția Mediului Mureș. Informații privind potențialul impact asupra mediului al proiectului propus pot fi consultate la sediul A.PM. Mureș, Tg. Mureș str. Podeni nr. 10, zilnic între orele 09 – 12 până la data de 30 ianuarie 2006.

Autor: Primar, Osvath Csaba; Secretar, Jozsa Ferenc.

31 Primăriile comunelor Acățari, Crăciunești, Gheorghe Doja și Păsăreni în drum spre o administrație europeană.

19 decembrie 2005.

Primăriile comunelor Acățari, Gheorghe Doja, Crăciunești și Păsăreni, parteneri în cadrul proiectului „Descentralizare prin IT sau IT pentru administrație“, au făcut primul pas important în vederea îndeplinirii obiectivelor reformei administrației publice locale, dotând sediile administrative ale comunelor cu mobilier și echipamente IT, achiziționate conform programului Fondul de Modernizare pentru Dezvoltarea Administrației la Nivel Local, lansat în cadrul programului Phare RO / 2002 / 000 – 586.03.02.

Solicitantul finanțării, Primăria Comunei Acățari împreună cu cei trei parteneri Primăria Comunei Gheorghe Doja, Primăria Comunei Crăciunești și Primăria Comunei Păsăreni depun eforturi continue în vederea modernizării cursive a administrației publice locale, respectiv în vederea pregătirii structurilor administrative pentru aderarea la Uniunea Europeană. Prin dotarea primăriilor cu mobilier și echipamente informatice se realizează obiectivele cele mai importante ale reformei administrației publice locale: gestionarea informatizată a fondurilor locale, precum și extinderea generală a utilizării în administrația publică a echipamentelor și tehnologiilor informatice.

Conform proiectului, primăriile au fost dotate cu următoarele echipamente: calculatoare, imprimantă, copiator, aparat fax, precum și mobilier aferent utilizării acestor echipamente.

Proiectul implementat a fost depus spre finanțare în luna august 2004, implementarea ei începându-se la 01 februarie 2005.

Proiectul contribuie, de asemenea, la dezvoltarea relațiilor de parteneriat între autoritățile publice partenere în proiect, creionându-se posibilitatea dezvoltării în viitor a unui parteneriat permanent între aceste autorități.

Tel / Fax: 0265 333112.

E-mail: [anonimizat], [anonimizat]

Autor: OSVATH CSABA, primar.

32 Proiectul „Pro regione pura”.

15 decembrie 2005.

Vă comunicăm o scurtă prezentare a proiectului „Pro regione pura”, subiectul conferinței de presă din data de 14.12.2005, organizată de către Primăria Comunei Acățari în parteneriat cu Agenția de Protecția Mediului – Mureș, conferință care a avut loc la sediul Primăriei Comunei Acățari, în prezența reprezentanților Instituției Prefectului, a Consiliului Județean Mureș, precum și a reprezentanților Agenției de Protecția Mediului – Mureș. Proiectul a fost prezentat de către d-nul Osvath Csaba, primarul comunei Acățari, d-nul Antal Zoltan, responsabil de proiect, precum și de către d-nul ing. Dănuț Ștefănescu, directorul APM – Mureș.

Identificând problema deșeurilor ca fiind îngrijorătoare în microregiunea Valea Nirajului, în anul 2004 s-a depus spre finanțare proiectul „Pro regione pura”, cu scopul de a rezolva cea mai gravă problemă în ceea ce privește protecția mediului în microregiunea Valea Nirajului. Proiectul finanțat prin Programul PHARE 2003 – „Schema de investiții pentru proiecte mici de gestionare a deșeurilor“ – Faza Pilot, prevede înființarea unui serviciu public de salubrizare – colectarea selectivă a deșeurilor, pentru comunele Acățari, Gheorghe Doja, Crăciunești, Păsăreni, Gălești, Vărgata, Eremitu, Măgherani, Bereni, Hodoșa, Corunca, Livezeni, precum și orașul Miercurea Nirajului.

Având un buget de 928.467,43 euro (din care contribuția beneficiarilor este de 93384 euro) deservind aproape 37.000 locuitori, creând 22 de locuri de muncă noi, putem considera acest proiect fiind una dintre cele mai mari realizări ale microregiunii noastre în eforturile de integrare în structurile UE și, astfel, în eforturile noastre de a atrage fonduri prin instrumente de preaderare.

Proiectul, elaborat de Punctul de Informare Europa – Acățari corespunde unei necesități evidente apărute la nivel local, generate de intensificarea activităților economice, turistice, creșterea exigențelor populației și, are ca obiectiv special introducerea și îmbunătățirea metodelor eficiente și simple de tratare a deșeurilor cu un raport cost – beneficiu satisfăcător.

Prevăzând construirea unei stații de transfer și de reselectare, achiziționarea a 4 autospeciale, mai multe utilaje speciale, precum și organizarea unei campanii de informare, proiectul va contribui la crearea unei infrastructuri edilitare complete pentru cele 13 autorități publice partenere.

Autor: Primar, Osvath Csaba.

33 COMUNICAT DE PRESĂ.

16 august 2005.

În zilele de 20 – 21 august 2005 se organizează tradiționala sărbătoare a Zilelor Satului Acățari.

Evenimentele sportive și programele distractive, vor fi urmate de concerte susținute de artiștii: Homonyik Sándor, Dancs Annamari, Bodoni Ildikó și formațiile: Defender, Auto Stop, Joshua, precum și formația Kutasi.

Concertul începe în ziua de 21 (duminică) ora 20ºº și va fi urmat de foc de artificii.

Biletele se pot cumpăra la intrare.

Vă așteptăm cu drag.

Primar, Osvath Csaba.

Secretar, Jozsa Ferenc.

34 Așezarea geografică a Comunei Albești.

Comuna Albești este așezată în partea sud-estică a județului Mureș, aceasta având limită administrativă comună cu județul Harghita în partea de est și cu municipiul Sighișoara în vest.

Coordonatele geografice ale comunei Albești sunt 460 14’ 20'' latitudine Nordică și 240 51’ 30'' longitudine Estică (coordonate valabile pentru centrul de comună – localitatea Albești). Din punct de vedere morfologic comuna se află așezată la contactul dintre culoarul hidrografic al Târnavei Mari cu Dealurile Târnavei Mici în nord și Podișul Hârtibaciului în sud.

Comuna Albești este așezată în partea sud-estică a județului Mureș, aceasta având limită administrativă comună cu județul Harghita și comuna Vânători în partea de est, cu comuna Apold în sud, cu municipiul Sighișoara în vest, cu comuna Nadeș în nord-vest și cu comuna Vețca în nord.

Comuna este situată proporțional în cadrul celor trei unități majore de relief, respectiv în Podișul Hârtibaciului (partea sudică), Culoarul Târnavei Mari (partea centrală) și Dealurile Târnavei Mici (partea nordică) și are un potențial favorabil de dezvoltare și comunicație. Din punct de vedere hidrografic comuna este așezată în zona mediană a bazinului hidrografic al Târnavei Mari, la confluența acesteia cu văile Dracului, Șapartoc, Viilor, Rogoz, iar partea nordică extremă intră în bazinul hidrografic al Târnavei Mici, prin intermediul văii Jacu.

COMUNA ALBEȘTI ESTE TRAVERSATĂ PE DIRECȚIE VEST-EST DE DRUMUL EUROPEAN E60 ȘI DE MAGISTRALA FEROVIARĂ ELECTRIFICATĂ CF 300: BUCUREȘTI – BRAȘOV – SIGHIȘOARA – CLUJ – ORADEA – EPISCOPIA BIHORULUI.

35 Poziție geografică a Comunei Apold.

Cea mai sudică dintre localitățile județului Mureș (46°07' – latitudine nordică; 24°44 – longitudine estică) comuna Apold este situată la granița dintre județele Mureș, Sibiu și Brașov, în cadrul Podișului Hârtibaciului de Nord (Podișul Vânători). Teritoriul localității Apold se învecinează cu un oraș și șase comune. Astfel, comuna Apold se învecinează la nord cu teritoriul administrativ al orașului Sighișoara și cu cele ale comunelor Albești și Vânători. În partea de est, limita este marcată de teritoriul comunei Saschiz, iar în partea de vest de comuna Daneș. În sud este în vecinătate cu teritoriul comunei Brădeni, care aparține județului Sibiu. În sud-est se învecinează cu localitatea Bunești, din județul Brașov. Linia de demarcație are o lungime de aproximativ 71500 m, 14700 m fiind limita față de județul Sibiu și 4 650m limita față de județul Brașov. Teritoriul administrativ al comunei Apold se suprapune bazinului râului Șaeș, mai exact limitele comunei se confundă cu axa mediană a interfluviului dintre râul Șaeș și râul Târnava Mare, în nord, și cea dintre râul Șaeș și râul Hârtibaci, în sud. În nord, limitele nu se continuă până la vărsarea Șaeșului în Târnava Mare, ci se opresc pe abrupturile erozionale ce delimitează alunecările de teren de la Șaeș.

Teritoriul comunei Apold din Județul Mureș este amplasat în Podișul Târnavelor, unitatea geografică a teritoriului având valori medii, acesta fiind dispus în Podișul Hârtibaciului, la limita subdiviziunii geografice cu Subcarpații Transilvaniei. Satele componente Șaeș, Apold și Vulcan sunt situate preponderent în sectorul de podiș tipic, în timp ce satul Daia interferează cu structuri de contact și chiar de tip subcarpatic; teritoriile acestor sate urmăresc, în linii generale, conturul bazinelor hidrografice principale. Deși cele două subdiviziuni principale de încadrare geografică, Podișul Hârtibaciului și, mai mult tangențial, Subcarpații Transilvaniei prezintă unele asemănări, deosebirile dintre ele sunt date de elementele de geologie, relief și peisaj geografic, pe de o parte, și de extensiunile diferite ale celor două subunități și implicit a gradului de fragmentare, pe de altă parte. Datorită altitudinilor medii contrastante, cele două subdiviziuni dezvoltă profiluri fizico-geografice diferite.

Axa de mare concentrare a fluxurilor energetice și materiale este constituită de Valea Șaeșului, care s-a impus mai întâi ca sursă de apă și cale de acces prin drumurile de prundiș existente în timp istoric între principalele așezări, funcție care s-a amplificat treptat. Astăzi cursul Șaeșului este însoțit de DJ 106 până în localitatea Apold, de unde este continuat de un drum comunal în curs de modernizare. Importanța acestei axe este indicată și de vechiul amplasament al drumului feroviar cu ecartament îngust care lega, în urmă cu decenii, Sighișoara de Agnita. Satul Vulcan se „abate“ de la facilitățile oferite de principala axă locală de comunicații, fiind amplasat într-un bazinet hidrografic derivat. Totuși această localitate este legată prin DC 54 de satul Aurel Vlaicu și prin DC 55 de localitatea Șapartoc.

Lansarea unei analize corecte din perspectivă geografică asupra teritoriului comunei Apold scoate în evidență aspectele comune, dar și diferențierile intrateritoriale existente, aspecte generate printr-o îndelungată evoluție controlată de factorul spațiu. Diferențierile de ordin geomorfologic sunt generate de diferitele stadii ale modelării actuale și de specificitățile structurale și geologice ale fiecărei unități sau subunități.

36 Bun venit pe pagina Primăriei și Consiliului Local al comunei Banloc.

Vă invităm să vizitați pagina noastră prin care încercăm să vă oferim informații utile despre comuna Banloc.

Pagina se adresează tuturor celor care doresc să ne cunoască.

Așteptăm sugestiile și propunerile d-voastră.

Primar, TOTA CORNEL.

37 Știri / Comunicate. REFERENDUM

28 ianuarie 2006.

În ziua de duminică – 05.02.2006, în comuna Banloc va avea loc referendum – consultarea populației în legătură cu înființarea comunei Livezile. Toți cetățenii cu drept de vot sunt invitați să-și exprime părerea prin vot. Secțiile de votare vor fi deschise în fiecare sat între orele 08 – 20.

38 Prezentare – comuna Bârna.

Așezată pe valea Sărazului, înconjurată de păduri, cu satele localizate unele pe dealuri, altele pe lângă cursul apei, comuna Bârna este una din comunele din partea de Est a județului Timiș și se învecinează la Est cu comuna Fârdea, la Nord cu comuna Traian Vuia, la Sud cu comuna Criciova și comuna Nădrag, iar la Vest cu municipiul Lugoj. Satele comunei Bârna sunt atestate documentar în jurul anului 1470 ca fiind domenii ale boierului Bortun. Mai există înca ruinele castelului din Sarazani și locuitorii satului încă mai povestesc de bogățiile pe care le avea acest boier.

39 Prezentare – Comuna Bălăușeri.

Comuna Bălăușeri este așezată de o parte și de alta a râului Târnava Mică, în județul Mureș.

Sate componente ale comunei Bălăușeri:

Bălăușeri;

Agrișteu;

Chendu;

Dumitreni;

Filitelnic;

Senereus.

40 BINE AȚI VENIT PE PAGINA PRIMĂRIEI ȘI CONSILIULUI LOCAL BOGDA.

Vă mulțumim că ați ales să vizitați pagina noastră în care vă oferim informații despre funcționarea și componența Consiliului local și primăriei.

Această pagină se adresează și locuitorilor comunei Bogda pentru a se informa despre modul de operare al aleșilor locali și al administrației locale, dar mai ales, o invitație de a se implica în bunul mers al comunei prin sugestii și propuneri folosind și aceste mijloace moderne de comunicare.

DOREL LUCA

Primarul comunei Bogda.

41 Bine ați venit pe site-ul Primăriei comunei Boldur!

Vă invităm să descoperiți comuna noastră și, după ce ne veți cunoaște, cel puțin virtual, să lăsați o impresie în cartea noastră de oaspeți.

Vă mulțumim pentru vizita virtuală și vă așteptăm să ne cunoaștem față în față!

42 Proiectul "Revista școlii" – în desfășurare

15 februarie 2006

Proiectul "Revista școlii"

Finanțare: 7.130 RON – 75% Banca Mondiala și 25% Guvernul României

Cofinanțare: 900 RON – Primăria și Consiliul Local Boldur

Obiectivul proiectului: "Redactarea unei reviste școlare de către membrii cabinetului de jurnalism, având ca scop punerea la dispoziția comunității informații referitoare la activitățile educative, extracurriculare, problemele și proiectele de viitor ale școlii".

Participanții la proiect sunt un grup de 20 de elevi și 5 profesori care vor constitui colectivul de redacție al revistei.

Activitățile proiectului:

– formarea grupului de elevi;

– cabinetul de jurnalism;

– ce înseamnă să fi jurnalist;

– instruirea elevilor;

– crearea bazei de date;

– finalizarea revistei;

– lansarea revistei.

43 Intenție de investiție în comuna Boldur, județul Timiș

21 iunie 2005

Societatea Agrotorvis S.R.L. face parte din concernul Smithfield Foods, care constituie cel mai mare procesator mondial de carne de porc.

Investițiile pe care doresc să le realizeze sunt pe termen lung, iar una din zone este și localitatea Boldur, unde ar dori să investească în trei ferme de creștere și îngrășare a porcilor, fiecare cu o capacitate de 8.000 de capete.

44 Un nou nr. al ziarului BOLDUREANCA!

29 aprilie 2005

A apărut noul număr al ziarului Boldurenca.

Articolele din acest ultim număr pot fi citite la secțiunea Media (pe pagina de web).

45 Monografia Comunei Căpușu Mare

Așezarea geografică:

Comuna Căpușu Mare este situată în partea de vest a Județului Cluj, la o distanță aproximativ egală de Municipiul Cluj Napoca și de Orașul Huedin, fiind traversată de la est la vest de șoseaua europeană DN1 E60, pe o distanță de circa 17 km.

Unitățile administrativ-teritoriale cu care se învecinează sunt următoarele: Comuna Aghireșu și Comuna Gîrbău, la nord; cu Comuna Râșca, la sud, cu Comuna Gilău, la est, iar la vest cu Comuna Mănăstireni și Comuna Izvorul Crișului.

Relief:

Comuna Căpușu Mare se situează la confluența dintre zona colinară – Dealurile Căpușului, care este forma de relief preponderentă și zona montană – Munții Gilăului.

Dintre apele curgătoare cele mai importante amintim Valea Căpușului, care izvorăște în apropierea localității Mănăstireni și care traversează comuna de la sud-vest la est, prin localitățile Căpușu Mare și Căpușu Mic, Valea Agîrbiciului și Valea Rîști. De asemenea, Râul Crișul Repede izvorăște pe teritoriul comunei noastre, având izvorul lângă Hanul Izvorul Crișului.

Oportunități pentru investiții :

– acces auto la șoseaua europeană DN1 E60;

– rețea de alimentare cu apă și canalizare în localitățile Căpușu Mare și Căpușu Mic;

– zone cu potențial turistic propice investițiilor în turism și agroturism;

– zonă de prelucrare a minereurilor nemetalifere și exploatații de ghips;

– facilități în concesionarea unor terenuri, proprietate a comunei, pentru implementarea unor investiții în diverse domenii;

– zonă cu tradiție în confecționarea și comercializarea articolelor din artizanat.

46 Comuna Cenei

Informații generale

Comuna Cenei este așezată în Vestul județului Timiș, la distanța de 28 km față de Timișoara, pe malul drept al râului Bega Veche, la granița cu Serbia.

Localități componente: Cenei (centru de comună) și Bobda (sat aparținător), cu mențiunea că până în iunie 2004 făcea parte din comuna și localitatea Checea.

Primele atestări documentare ale localităților datează din sec. XIII-XIV. În ultimii o sută de ani media numărului de locuitori din Cenei este de 2750, iar în Bobda de 1120.

Conform recensământului din anul 2002, populația comunei este de 2876 persoane, din care 1453 femei și 1423 bărbați.

Structura populației pe etnii:

români 67%, sârbi 19%, maghiari 11%, germani 2% și 1% alte etnii. Ca religie sunt: ortodocși 81%, romano-catolici 15%, penticostali 2% și alții 2%.

47 Comuna Cenei – Zilele pământului – 10 – 17 aprilie

11 aprilie 2006

Zilele pământului – elevii Școlii din Cenei, împreună cu profesorul de biologie și diriginții, în cadrul proiectului "Zilele pământului", au adunat hârtie, plastic de pe străzile localității Cenei. Principalul scop fiind sensibilizarea localnicilor cu privire la ocrotirea mediului.

48 Comuna Cenei – Ajutor pentru nevoiași

11 aprilie 2006

În data de 10.04.2006, Sărbătorile de Paște au sosit cu 2 săptămâni mai devreme, pentru familia Bălan din Cenei, cei 6 copiii au simțit bucuria Învierii Domnului prin grija familiei Sticher din Illingen – Germania, care prin Lavinia Spitz, fiica doamnei primar, au trimis un colet cu haine, dulciuri etc. Conducerea primăriei împreună cu fam. Bălan mulțumesc pentru gestul umanitar făcut de fam. Sticher. SĂRBĂTORI FERICITE!

49 Comuna Cenei – Zone inundabile din intravilanul comunei

5 aprilie 2006

Administrația publică locală a luat măsuri prin desfundarea, decolmatarea șanțurilor, canalelor, podețelor din zonele inundabile ale localităților Cenei și Bobda, ca urmare a pericolului produs de ploile din ultimele săptămâni și din cauza nivelului ridicat a apei freatice.

Autor: admin..

50 Comuna Cenei – Centru de colectare ajutoare pentru satele inundate

25 aprilie 2005

În Cenei s-a înființat un Centru de colectare a ajutoarelor materiale și bănești pentru comunele afectate de inundații, în special pentru vecini: comuna Peciu Nou și comuna Uivar.

Sâmbătă și duminică (24, 25 aprilie), câțiva tineri voluntari au adunat suma de 20.193.000 lei, destinată ajutorului celor afectați. Iată și numele voluntarilor:

– Pau Miodrag (student), Meszaros Erzsebet (studentă), Pau Cristian (student), Bursuc Narcis (muncitor), Gothard Katalin (casnică), Gothard Lazslo Attila (muncitor), Meszaros Iozsef (elev liceu).

Donațiile continuă, urgența nr. 1 fiind apa și alimentele (pâine, legume …).

În Cenei sunt cazate deja câteva persoane din Otelec, iar oamenii din Cenei și Bobda vin cu anunțuri de cazare și ajutoare.

Orice ajutor e bine venit.

Operațiunea este condusă de primarul comumei Cenei.

Persoane de contact: – angajații Primăriei Cenei, consilierii locali.

Tel.: 0256-366101.

Fax: 0256-366416.

51 Localitatea Chibed

Așezarea geografică și limite

Localitatea Chibed este o așezare de mărime mijlocie situată pe rama estică a Depresiunii Transilvaniei în zona Subcarpaților Târnavei Mici (I. Șoneriu, I. Mac, 1973), într-un bazinet depresionar – Ghindari, la o altitudine de 376 m.

Străjuit în est de Dealurile Șiclodului (1025 m), iar la nord-est de Dealurile Becheciului (1079 m) bazinetul depresionar este drenat de Târnava Mică, în valea căreia s-a dezvoltat spațial așezarea.

Morfologia de ansamblu evidențiază caracterul depresionar al regiunii, iar prezența teraselor de pe dreapta Târnavei Mici au facilitat dezvoltarea spațială și în timp a așezării Chibed.

Privit în ansamblu, acest bazinet depresionar cu extensie spre nord-est și sud-vest îi imprimă și un caracter de “uluc depresionar” facilitând legătura între depresiunile Sovata și Sângeorgiu de Pădure. Urmare a acestui fapt, prin localitatea Chibed trece drumul național 13A, ce leagă orașul Sângeorgiu de Pădure cu orașul Sovata, iar mai apoi cu Praid, Odorheiul Secuiesc și care face legătura de la Bălăușeri cu drumul european E15 spre nord-vest cu Târgu Mureș, iar spre sud cu Sighișoara. Prin localitate trece, de asemenea și, cea mai importantă cale ferată pe valea Târnavei Mici ce asigură legătura așezării Chibed cu Praid, Târnăveni și Blaj.

Prin poziția sa geografică în estul județului Mureș localitatea este situată la 50 km de reședința județului, Municipiul Târgu Mureș și la o distanță de 10 km de renumita stațiune turistică Sovata.

Așezarea are o suprafață de 380 km2, din care spațiul intravilan ocupă 167 ha, restul reprezentând terenuri arabile, pășuni, fânețe, livezi, vii, păduri și alte terenuri.

În cadrul județului Mureș, centru comunal este satul Ghindari, de care aparține satul Chibed din anul 1968.

Limitele hotarului satului Chibed sunt; pârâul Kovespatak (Pârâul pietros), culmea Cotroșului, cu hotarul satului Sărățeni, culmea Likat, Kotran, Kisbuk, Olikat și Keverek cu hotarul satului Măgherani, culmea Bekeszege cu hotarul satului Abud, Pârâul Ecsenye și culmea Lokoshatja, Piodașoldala, Buzgo, Nagyaszofeje, cu hotarul satului Ghindari, culmea Alsoolvesbuke cu hotarul satului Solocma, precum și culmea Gertyanosfeje, Kozberc, Imrefi, Koveshago, Felșoolvesbuke, Kotroșomlas cu hotarul satului Șiclod.

52 Comuna Criciova

Comuna Criciova este așezată în partea vestică a țării, în cadrul județului Timiș de care aparține administrativ. Este așezată în partea de sud-est, pe partea dreaptă a râului Timiș. Prin comună curge și râul de munte NĂDRAG. Se află la circa 16 km față de municipiul Lugoj și la 80 km față de municipiul Timișoara. Comuna este asamblată în talpa munților CARPAȚII de VEST.

COMUNA CRICIOVA este formată din 3 sate:

CRICIOVA;

JDIOARA;

CIREȘU cu centrul de comună în satul CRICIOVA.

Suprafața de teren totală a comunei – 5051 Ha, din care:

3021 Ha teren agricol,

2030 Ha pădure.

Satul Jdioara este plasat mai jos de o cetate veche (din timpul romanilor) între două râuri (Timiș și Nădrag) și înconjurată de munți și pădure.

În urma recesământului populației din martie 2002 la nivelul comunei noastre s-a înregistrat o populație stabilă de 1716 locuitori, din care 19,5% ucraineni, 640 clădiri și 536 gospodării.

Pe satele aparținătoare comunei populația se distribuie astfel:

CRICIOVA – 743 persoane cu 219 gospodării;

JDIOARA – 603 persoane cu 212 gospodării;

CIREȘU – 370 persoane cu 105 gospodării.

Parteneriat se dorește în domeniul cultural și de agro – turism.

În perspectivă, se poate desfășura foto turism, turism cu bărcile, vânătoare organizată. Comuna este cointeresată în investiții în sfera turismului, în agricultură, în deschiderea întreprinderilor noi, cu crearea de locuri de muncă.

53 Comuna Criciova – De 8 martie

6 martie 2006

Primarul comunei Criciova felicită toate femeile din comună cu ziua de 8 Martie! Multă dragoste, sănătate și noroc să fie în viața voastră!

Autor: Petrovici Ioan Viorel.

54 Comuna Criciova – De 1 Martie!

1 martie 2006

Primăvara ce vine să fie însorită de zâmbetul, optimismul și dragostea de viață!

Primar Petrovici Ioan Viorel

Autor: Primăria Criciova.

55 Comuna Criciova – Știri / Comunicate!

ANUNȚ

7 februarie 2006

Conform cerințelor UE, fermierul care se ocupă cu agricultura trebuie să aibă pregătire în domeniu.

Una din condițiile participării în PROGRAMUL FERMIERUL este de a avea pregătire (studii) în domeniu.

La nivelul Județului Timiș se organizează cursuri de pregătire în domeniul agriculturii începând de la data de 15.02.2006 pe 6 (șase) luni. Cursurile au să aibă loc în Timișoara și Lugoj.

Cerințele:

studii minim 8 clase;

dosarul cu acte să fie depus până la data de 10 februarie;

taxa de înscriere 30 lei.

Actele necesare pentru înscrierea la cursurile organizate de O.J.C.A. Timiș:

copie după buletinul de identitate sau cartea de identitate;

copie după certificatul de naștere;

copie după ultima diplomă de studii;

copie după certificatul de căsătorie (pentru persoanele care și-au schimbat numele);

adeverință de la medicul de familie;

două poze 3,5 / 4,5 color;

dosar plic.

Informații suplimentare, la promotorul local Strutinschi Petru, Primăria com. Criciova.

Tel. 0256-335939, 0746048207.

Lugoj: Ing. BELODAN – tel. 0256/352808.

Executat: Strutinschi Petru.

56 Comuna Cuci

Date generale:

Poziția geografică: – comuna este situată în centrul țării, pe malul stâng al râului Mureș, în sud-vestul județului Mureș.

Longitudine: 46º 1'. Latitudine 23˚ 10'. Altitudine 350 m.

Localități aparținătoare: Cuci, Petrilaca, Dătășeni, Orosia.

Suprafața: 4210 Ha.

Populația: 2203 locuitori.

Structura etnică: români, maghiari, rromi.

Căi de acces:

Acces rutier – șoseaua E-60.

Feroviar – linia secundară între magistralele 3 și 4 ale țării.

Aerian – la 30 km de aeroportul Vidrasău.

Clima: temperatura medie anuală este de 11°C, media anuală a precipitațiilor – 650 mm l/m².

Economia:

Agricultura – terenuri arabile 220 ha, pășuni 750 ha, 389 ha păduri.

Industria mică: StilMobili, 7 unități comerciale, 2 mori.

57 Localitatea Daneș

Cadrul Geografico-Istoric.

Localitatea Daneș este așezată în podișul Târnavei Mari. Pe malul stâng al Târnavei, la 9 km în vestul municipiului Sighișoara, într-o pitorească regiune de luncă, dealuri și păduri, fiind traversată și împărțită în două părți aproape simetrice de drumul național Mediaș – Sighișoara. În marginea localității înspre Târnavă este amplasată gara C.F.R. Daneș. Daneșul se învecinează spre sud cu satul Criș, așezat la distanță de 9 km, la sud-est satul Stejereni, la est Sighișoara (9km), la nord Seleuș (2km), la vest Laslea (4km). Așezarea face parte din punct de vedere administrativ teritorial, din teritoriul județului Mureș. La ieșirea din localitate înspre Laslea este granița de județ, Laslea facând parte din județul Sibiu. Daneșul este reședință de comună, aparținându-i satele Criș, Stejereni și Seleușul Mare. Menționând apartenența administrativ-teritorială a localității Daneș la județul Mureș, socotim necesar să consemnăm și apartenența sa bisericească. De la reînființarea Episcopiei de Alba – Iulia aparține jurisdicțional de această Episcopie (înainte făcea parte din Arhiepiscopia și Mitropolia Ardealuluui cu sediul la Sibiu).

Locuitorii comunei Daneș sunt în majoritate români, credincioși ortodocși, alături de care trăiesc sașii de confesiune evanghelică luterană.

58 Localitatea Deda

Monografia comunei Deda.

Așezarea geografică.

Din punct de vedere geografic, comuna Deda este situată în nord-estul județului Mureș la poalele Carpaților Orientali, Districtul Călimani-Mureș în bazinul hidrografic al Mureșului superior.

Relieful.

Altitudinal, teritoriul aparținând comunei Deda se situează între 500m și 2000m, pășunea Răchitiș (1300m – vezi Scaunul Domnului).

Cadrul natural este reprezentat de dealurile subcarpatice cu diverse înclinări și expoziții, pe suprafețe restrânse întâlnindu-se și alte forme de relief cum sunt lunca, depresiunea, platoul și culmea.

Expozițiile dominante ale versanților sunt cele parțial însorite.

Unitatea geomorfologică dominantă este versantul, iar configurația terenului este în general ondulată, mai rar plană sau frământată. Versanții au pante între 16 – 30 grade în zona acoperită cu vegetație forestieră și pante mai mari de 15 grade în zona urbană.

Clima.

Prin poziția sa, teritoriul comunei Deda se încadrează în zona de climă temperată, în regiunea de tranziție dintre climatul vestic de nuanță atlantică și cel excesiv continental din vest.

După Koppen, regiunea se încadrează în provincia climatică D.f. – climă boreală – cu ierni friguroase și umede cu temperatura celei mai reci luni -3°C și a celei mai calde peste 10°C.

După atlasul climatologic al României, teritoriul comunei Deda se încadrează în etajul climatic de munte, subetajul munților mijlocii.

Temperatura medie anuală este în jur de 5,5°C cu variații între 3°C în părțile mai înalte ale teritoriului și 7°C în părțile mai joase.

Temperatura medie a celei mai reci luni este de -7°C, iar a celei mai calde luni de 13,5°C.

Gerurile târzii sunt destul de frecvente și apar chiar și după data de 1 mai, iar gerurile timpurii apar la începutul lunii septembrie. Aceste caracteristici climatice pot influența negativ vegetația zonei.

Numărul zilelor de îngheț este în jur de 120, iar a celor de vară de 120 – 130.

Precipitațiile.

Ca urmare a influenței reliefului, precipitațiile au repartiție variabilă, în funcție de altitudine. Astfel, la altitudini de peste 1400m se înregistrează peste 1200mm, iar în zonele cu înălțimi de 1000 – 1400m, circa 600mm anual.

Cantitatea de precipitații este suficientă pentru dezvoltarea în bune condiții a plantelor care formează pajiștile, cât și a vegetației forestiere.

Cea mai ploioasă perioadă este primăvara și începutul verii, iar cea mai secetoasă începutul toamnei (septembrie – octombrie).

Perioadele de precipitații însumează circa 130 zile anual, cea mai mare frecvență având-o lunile mai și iunie.

Topirea zăpezilor, care în această zonă au grosimi cuprinse între 50cm și 100cm, începe în luna martie în jurul altitudinii de 1000m și spre sfârșitul lunii aprilie la altitudini de peste 1400m.

Vânturile.

Direcțiile predominante ale vânturilor sunt cele de NE și NV. Datorită fragmentării mari a reliefului direcțiile principale sunt modificate local.

În ceea ce privește intensitatea medie a vânturilor, acestea cresc în general cu altitudinea, variind între 1,2 – 4,7 m/s. Lunile cu cele mai multe vânturi tari (V≥11m/s) sunt martie – mai.

Hidrografia.

Apele curgătoare de pe teritoriul comunei Deda aparțin bazinului hidrografic al Mureșului, toate cursurile principale fiind afluenți direcți ai acestuia.

Regimul hidrografic fiind influențat de condițiile fizico – geografice este echilibrat, de tip carpatic. Acest regim se caracterizează printr-o alimentare pluviatilă intensă a pâraielor și debite relativ constante tot timpul anului.

Ea înregistrează un maxim primăvara, la topirea zăpezilor și la începurul verii când precipitațiile sunt mai abundente și un minim iarna.

Structura geologică și solurile.

Munții Călimani se caracterizează prin marea răspândire a piroclastitelor primare care ating grosimi de zeci sau chiar sute de metri. O largă răspândire o au lavele andezitice, dar mai cu seamă cele piroxenice. Prin dezagregarea intensă, la baza stâncilor reziduale s-au acumulat trene de grohotișuri, la care se adaugă, în regiunile înalte și câmpuri de blocuri, generate de un climat periglaciar.

În urma proceselor de pedogeneză s-au format solurile brune – acide, brune ferifluviale și soluri negre – acide.

Vegetația.

Vegetația forestieră și erbacee aparținând comunei Deda se situează în zona montană la altitudini cuprinse între 500 și 2000m și se încadrează în patru etaje fitoclimatice și anume: etajul subalpin, etajul montan de molidișuri, etajul montan de amestecuri și etajul montan de făgete.

Principalele specii de arbori care se găsesc în zonă sunt: Molidul, Bradul, Fagul, mai rar reprezentate fiind: Stejarul, Paltinul, Carpenul, Jugastrul, Salcia Căprească, Mesteacănul.

Pajiștile existente sunt de tipul Festuca rubra – Nardus stricta și Festuca rubra – Agrotis tennis, Nardus stricta. Aceste pajiști sunt parțial degradate, ca o consecință a pășunatului și a lipsei unor măsuri consecvente de întreținere și ameliorare.

Fauna.

Ca urmare a condițiilor de relief, vegetație și climă sunt prezente următoarele specii de animale sălbatice: cerbul carpatin, mistrețul, căpriorul, ursul brun, lupul, vulpea, iepurele sălbatic, râsul.

59 DUBRE DUŠLI! – BINE AȚI VENIT!

Așezată în extremitatea vestică a țării, comuna Dudeștii-Vechi este situată pe malul pârâului Aranca, având ca vecini:

– la nord – Ungaria;

– la vest – comuna Beba Veche;

– la sud – Serbia și Muntenegru, comuna Teremia Mare și comuna Vâlcani;

– la est – orașul Sânnicolau Mare și comuna Cenad.

Ce înseamnă comuna Dudeștii-Vechi?

În primul rând trei sate:

Dudeștii-Vechi;

Cheglevici;

Colonia Bulgară, cu un număr de peste 5.000 de locuitori.

Bulgari, români, rromi, maghiari și ucrainieni, romano-catolici, ortodocși, penticostali și nazarinieni, care conviețuiesc pașnic. Tradiții, cultură, religie, istorie și exemplara hărnicie a oamenilor.

Acesta este spiritul locuitorilor comunei pe care vă invităm să o descoperiți.

Vă stăm la dispoziție în zilele lucrătoare, conform programului de mai jos, la sediul primăriei, în Dudeștii Vechi, nr. 255, jud. Timiș, cod poștal 307150:

PROGRAMUL DE LUCRU CU PUBLICUL:

LUNI – JOI ~ orele 8°° – 16°°

VINERI ~ orele 8°°-14°°

ADRESE DE CONTACT:

Telefon: 0256/384104

Fax: 0256/384504

E-mail: [anonimizat], (se deschide de două ori pe săptămână, persoana de contact fiind promotorul local).

60 Dumbrava

Localizare geografică:

Situată în partea estică a județului Timiș, la 97 km distanță față de municipiul Timișoara și 27 km față de municipiul Lugoj, este accesibilă pe DN6 Timișoara-Lugoj și în continuare pe DN68A Lugoj-Deva. Comuna are în componență 3 localități după cum urmează: Dumbrava, Răchita și Bucavăț.

Se învecinează la nord-est cu orașul Făget, la sud-est cu comuna Fardea (lacul Surduc), la sud-vest cu comuna Traian Vuia, la nord-vest cu comuna Mănăștiur.

61 Localitatea Dumbrăvița

Localitatea Dumbrăvița este situată în partea centrală a județului Timiș, la nord de municipiul Timișoara. Centrul de comună, localitatea Dumbrăvița este situată la 1km distanță de Timișoara. Ea se învecinează în nord cu comunele Giarmăta și Sânandrei, la est cu comuna Ghiroda, iar la sud și vest cu teritoriul municipiului Timișoara.

Pe direcția nord-sud, comuna și localitatea sunt traversate de DJ 691 Timișoara-Lipova, fiind și singurul drum asfaltat de penetrație a comunei Dumbrăvița.

Relief

Localitatea Dumbrăvița este așezată într-o zonă de câmpie, cu altitudini în jur de 95,0 m.

Terenul este constituit din materiale foarte diverse: argile, prafuri, nisipuri, pietrișuri, loessuri, piemontane, depozite loessiare provenite din măcinarea dealurilor piemontane estice spălate de ape. Principalele tipuri de sol întâlnite sunt: brun roșcat de pădure, cernoziom, argiluvisoluri.

Apa freatică este prezentă în straturile nisipoase și în cele argiloase de grosime mai mare. Pâraiele Behela și Niarad sunt singurele cursuri de apă de suprafață, ce curg la cca 1km depărtare de comună. Albiile sunt slab dezvoltate și debitele de apă scăzute.

Studiile geotehnice efectuate au etalat următoarele condiții de fundare:

– teren bun de fundare h min-1,5 m;

– presiunea admisă p.a.-1,5 kgf/cm pătrați;

– apa freatică are nivelul între 2,9-3,0 m.

Localitatea se încadrează în zona cu grad de seismicitate de 7,5.

Clima

Zona se caracterizează printr-o climă continental moderată cu influențe mediraneene.

Temperaturile medii anuale sunt de 10-11 grade celsius. Temperaturile medii anuale în ianuarie sunt de –1 grad celsius și în iulie de 22-25 grade.

Cantitatea de precipitații multianuale este de 600mm. Perioada martie-septembrie prezintă umiditate atmosferică scăzută, valorile variind între 62% (iulie)-66,6% (aprilie). Zilele cu soare reprezintă cca 75% din totalul zilelor.

Vântul de nord are frecvența mai mare, urmat de vântul de nord – est.

Iernile blânde, fără viscole și verile calde avatajează zona, oferind condiții bune pentru lucrări agricole timpurii.

Fauna spontană este reprezentată de: iepurele sălbatic, porcul mistreț, vulpea, șoarecele de câmp, hârciogul și de păsări ca: prepelița, fazanul.

Vegetația este specifică zonei de stepă propriu-zise. Dintre ierburi întâlnim: spinul vântului, colilia, iar dintre arbuști: măceșul, porumbarul.

Aspecte demografice

Conform recensământului populației efectuat în luna martie 2002, în localitatea Dumbrăvița populația stabilă este de 2703 locuitori, din care 1300 sunt de sex masculin și 1403 de sex feminin.

62 Dumbrăvița – Știri/Comunicate

Biroul de taxe și impozite anunță pentru anul 2006 – 5 ianuarie 2006

Biroul de Asistență Socială anunță – 5 ianuarie 2006

DIRECȚIA URBANISM – ETAPE ȘI ACTE ÎN VEDEREA CONSTRUIRII UNUI IMOBIL – 5 ianuarie 2006

ORARUL SERVICIULUI CU PUBLICUL AL BIROULUI DE URBANISM – 5 ianuarie 2006

Primăria Dumbrăvița are un nou site Web – 7 octombrie 2004

63 Dumbrăvița – Știri/Comunicate

Biroul de taxe și impozite anunță pentru anul 2006

5 ianuarie 2006

Începerea încasărilor de taxe și impozite locale începe din data de 9 ianuarie 2006 Pentru pesoane fizice se face o reducere de 10% până în data de 15 martie 2006 pentru plata integrală a taxelor și impozitelor pe anul 2006. Persoanele juridice au obligația să depună declarația anuală până la data de 31 ianuarie 2006, în caz contrar se vor aplica amenzi conform legislatiei în vigoare.

Autor: Biroul de taxe și impozite.

64 Dumbrăvița – Știri/Comunicate

Biroul de Asistență Socială anunță

5 ianuarie 2006

Începând cu 4 ianuarie 2006, toate mamele care au copii mai mici de 2 ani, au domiciliul sau resedința în comuna Dumbrăvița și au fost angajate, să vină la primarie să-și depună cerea pentru indemnizația de naștere.

Autor: Biroul de Asistență Socială.

65 Dumbrăvița – Știri/Comunicate. DIRECȚIA URBANISM – ETAPE ȘI ACTE ÎN VEDEREA CONSTRUIRII UNUI IMOBIL

5 ianuarie 2006

ETAPE ȘI ACTE ÎN VEDEREA CONSTRUIRII UNUI IMOBIL PENTRU DIRECȚIA URBANISM ȘI AMENAJAREA TERITORIULUI:

A. CUMPĂRAREA UNUI TEREN. CERTIFICAT DE URBANISM pentru care se prezintă:

• CERERE TIP – de la Secretariat, înregistrată la Secretariat

• EXTRAS C.F. LA ZI (de maxim 30 zile)

• PLAN DE ÎNCADRARE ÎN ZONĂ ȘI PLAN DE SITUAȚIE

• TAXĂ CERTIFICAT DE URBANISM – informații la biroul arhitectului șef (copie chitanță)

B. CONSTRUIREA UNUI IMOBIL

I) CERTIFICAT DE URBANISM (construire, branșamente, dezmembrare, unificare, scoatere din circuit agricol) pentru care se prezintă:

• CERERE TIP – de la Secretariat, înregistrată la Secretariat

• EXTRAS C.F. LA ZI (de maxim 30 zile)

• PLAN DE ÎNCADRARE ÎN ZONĂ ȘI PLAN DE SITUAȚIE ÎNTOCMIT DE INGINER TOPO AUTORIZAT, CU ȘTAMPILĂ ONCGC

• TAXĂ CERTIFICAT DE URBANISM – informații la biroul arhitectului șef (copie chitanță)

– PRELUNGIRE CERTIFICAT DE URBANISM:

• CERERE DE MÂNĂ – înregistrată la Secretariat

• CERTIFICAT DE URBANISM ÎN ORIGINAL

• TAXĂ PRELUNGIRE CERTIFICAT DE URBANISM – informații la biroul arhitectului șef (copie chitanță)

II) AUTORIZAȚIE DE CONSTRUIRE pentru care se prezintă:

• CERERE TIP – de la Secretariat, înregistrată la Secretariat

• EXTRAS C.F. LA ZI (de maxim 30 zile) original și copie

• P.A.C. – 2 exemplare ce conțin:

• Proiect arhitectură – planuri – toate, secțiuni, fațade – toate (cotate)

• Proiect structură (extras) – plan fundații, detalii fundații

• REFERAT GEOTEHNIC – după caz

• REFERAT VERIFICATOR MLPAT – după caz

• EXPERTIZĂ TEHNICĂ – în cazul modificărilor elementelor structurale.

• AVIZELE MENȚIONATE ÎN CERTIFICATUL DE URBANISM

• DECLARAȚIE DE NEIMPLICARE JUDICIARĂ A IMOBILELOR (teren, construcții) – PE PROPRIE RĂSPUNDERE – formular de la Secretariat.

• CONTRACT DE COMODAT, CESIUNE sau CONSESIUNE de la COPROPRIETARI – dacă există coproprietari, alți proprietari etc.

• ACORD NOTARIAL VECINI (pentru construire și întreținere ulterioară), înscris în CF vecini – pentru construcții amplasate pe limită de proprietate cu vecinii.

• COPIE CERTIFICAT DE URBANISM

• TAXĂ AUTORIZAȚIE DE CONSTRUIRE – informații la biroul arhitectului șef (copie chitanță) – PRELUNGIRE AUTORIZAȚIE DE CONSTRUIRE:

• CERERE DE MÂNĂ – înregistrată la Secretariat

• AUTORIZAȚIE DE CONSTRUIRE ÎN ORIGINAL

• TAXĂ PRELUNGIRE AUTORIZAȚIE DE CONSTRUIRE – informații la biroul arhitectului șef (copie chitanță) – LA ÎNCEPEREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUIRE SE VA PREZENTA LA DIRECȚIA DE URBANISM O ÎNȘTIINȚARE DE ÎNCEPERE A LUCRĂRILOR DE CONSTRUIRE (formular de la biroul arhitectului șef), înregistrată la Secretariat.

C. ÎNTABULAREA UNEI CONSTRUCȚII

• CERERE TIP – de la Secretariat, înregistrată la Secretariat

• EXTRAS C.F. LA ZI (de maxim 30 zile) original și copie

• PROCES VERBAL DE RECEPȚIE – semnat de beneficiar, proiectant și executant – diriginte de șantier – (formular la biroul arhitectului șef) – 2 ex.

• COPIE AUTORIZAȚIE DE CONSTRUIRE

• PLAN DE SITUAȚIE (cu construcția) VIZAT DE UN TOPOGRAF AUTORIZAT – situația existentă de pe teren

• TAXĂ DE REGULARIZARE (copie chitanță)

• COPIE CHITANȚĂ TAXĂ REGULARIZARE I.S.C. TIMIȘ (Timișoara str. Romulus nr. 60)

• COPIE AVIZ SCOATERE CIRCUIT AGRICOL dacă nu s-a prezentat la faza de Autorizație de Construire.

• TIMBRU FISCAL 0,5 RON.

D. ADEVERINȚE (apartenență intravilan, extravilan, adresă etc)

• CERERE DE MÂNĂ de la Secretariat, înregistrată la Secretariat

• EXTRAS C.F. LA ZI (de maxim 30 zile)

• PLAN DE SITUAȚIE – după caz

• COPIE BULETIN (doar pentru adresă)

• TIMBRU FISCAL 5000 LEI Arh. Jianu Hancheș

Autor: Arh. Jianu Hanches.

66 Dumbrăvița – Știri/Comunicate

ORARUL SERVICIULUI CU PUBLICUL AL BIROULUI DE URBANISM

5 ianuarie 2006

LUNI 9 – 13

MARȚI 9-13

MIERCURI 9-13

JOI zi de teren 16-17

VINERI 9-13

Autor: Arh. Jianu Hanches.

67 Orașul Făget

Orașul este situat în partea de nord-vest a munților Poiana Ruscă, pe șoseaua națională DN 68 A Ilia-Lugoj și linia CFR 212.

Dinspre valea Mureșului localitatea este accesibilă, fie direct de la Săvîrșin, pe un drum modernizat de 22km, fie prin Ilia.

Trecând prin Făget semnalăm pe terasa inferioară a râului Bega, la marginea de nord a localității, urmele unei fortificații medievale atestate la 1548. Cetatea este parțial cercetată și restaurată.

Făgetul este centrul unei zone etnofolclorice distincte (port popular, monumente de arhitectură veche românească, folclor). În centrul orașului se află complexul turistic "Padeșul", cu un hotel de 43 de locuri, situat pe artera principală, la câteva sute de metri de cotul șoselei de unde se desface drumul spre Săvârșin.

În acest loc se află busturile lui Eftimie Murgu și Victor Feneșiu. În fața liceului se află bustul lui Traian Vuia, iar la o distanță de câteva sute de metri o modernă bază de agrement cu bar, terasă și un bazin de dimensiuni olimpice. Gara este situată, de asemenea, pe artera principală, la ieșirea spre Lugoj.

Din apropierea gării se desprinde un drum modernizat care leagă Făgetul direct cu masivul Poiana Ruscă prin localitățile Drăgsinești și Gladna.

68 Comuna Fărău

BINE AȚI VENIT PE SITUL PRIMĂRIEI FĂRĂU

Comuna Fărău este situată în partea de nord-est a județului Alba, pe partea stângă a Mureșului, în podișul Târnavelor.

Orașele cele mai apropiate se află la distanțe de: 15km Ocna Mureș și 31km Aiud.

Localitatea Fărău, reședință de comună, se află la o distanță de 62km (prin Hoparta) și 72km (prin Ocna Mureș) de municipiul Alba Iulia.

Vă rugăm reveniți peste câteva zile. Situl este în lucru.

Vă mulțumim.

69 Comuna Firdea

Comuna Firdea este situată în extremitatea estică a județului Timiș la poalele munților Poiana Ruscăi .

Relieful comunei Firdea are aspectul unui amfiteatru imens coborând din marginile comunei spre văile depresionare centrale cu unele dealuri abrupte în partea sud-estică și altele mai domoale în partea nord-vestică care se îmbină armonios.

Diferența de nivel între cotele extreme 427 (vârful Pohia) și cota 180 situat la baza lacului de acumulare.

Coordonate geografice:

Longitudine estică: 22 6’11” – 22 17’15”

Latitudine nordică: 45 41’30” – 45 46’36”

Comuna Firdea are o suprafață de 13.106,43 ha.

Comuna Firdea este situată la 40km de municipiul Lugoj, 90km de municipiul Timișoara și se află în sfera de influență a orașului Făget aflat la distanta de 18km, datorită poziției geografice și jurisdicției administrative.

Căile de comunicație terestră

Accesul în comuna Firdea este asigurat:

dinspre Lugoj pe DJ 681A prin localitatea Traian Vuia;

dinspre Făget pe DJ 681 prin localitățile Drăgsinești – Gladna Montană racordate la DN Lugoj – Deva;

dinspre Nădrag pe DJ 681 prin Hăuzești.

DJ 681 și DJ 681A au carosabil din beton asfaltic având o stare mediocră.

Comuna Firdea are în componență 7 sate (Firdea, Gladna Montană, Gladna Română, Zolt, Mitnicu Mic, Drăgsinești și Hăuzești) care sunt situate la distanțe cuprinse între 2 și 10km de localitatea de reședință, Firdea.

70 comuna Foeni

BUN VENIT

Vă invităm să vizitați pagina comunei Foeni, în care veți găsi toate informațiile despre localitatea Foeni și satul aparținător, Cruceni, informații despre funcționarea și componența Consiliului Local, precum și alte informații de interes, grupate pe secțiuni.

Pagina se adresează tuturor celor care doresc să cunoască comuna Foeni.

Așteptăm sugestiile și propunerile dumneavoastră.

Navigare plăcută

Primar Cizmas Miomir

71 Gălești

Așezare geografică

Teritoriul comunei Gălești se situează pe ambele maluri ale cursului mijlociu al râului Niraj și valea acestuia, la o distanță de aproximativ 24 km de municipiul reședință de județ, Tîrgu Mureș, cu o altitudine medie de 345 m. Teritoriul comunei se învecinează la vest cu comuna Livezeni și Păsăreni, la sud cu comuna Fântânele și Sângeorgiu de Pădure, la nord cu comuna Miercurea Nirajului. Este o zonă colinară mai mult sau mai puțin împădurită cu lunca majoră și terasele, în general plane, ale râului Niraj.

72 Gănești

Cadrul natural.

Comuna GĂNEȘTI aparține de județul Mureș, are o suprafață administrativă de 5790 ha, este situată în sud-vestul județului și este mărginită de următoarele comune:

– Cucerdea și Suplac la nord,

– Mica la est,

– Băgaciu la sud,

– Municipiul Tîrnăveni la vest.

Comuna Gănești este situată în podișul Transilvaniei, mai precis de o parte și de alta a râului Tărnava Mică, având altitudini cuprinse între 347,0 – 504,8 m, cu o varietate de forme de relief, ceea ce îi conferă un pitoresc deosebit, din păcate nepus în valoare. Dealurile mai importante sunt: dl. Păucii, Corniș la nord și dl. Viilor la sud de Tîrnava.

Comuna Gănești este străbătută de pâraie cu debite mici, dar care în condiții de viitură crează pagube și necazuri deosebite, cele mai importante fiind râul: Tîrnava Mică și văile pâraielor Bedea și altele.

Suprafața administrativă a comunei Gănești măsoară 5790 ha. Din totalul suprafeței existente, suprafața agricolă reprezintă 84,31% și măsoară 4881 ha.

73 Gătaia

Primăria Gătaia.

Această localitate se întinde pe ambele maluri ale râului Bârzava. O parte din sate (Șemlacul Mare, Șemlacul Mic, Butin, Percosova) se găsesc așezate spre sud de Gătaia în jurul dealului Șumig, o veche urmă vulcanică în Câmpia Tisei, pe cursul pâraielor Moravița, Crivaia și Clopodia, afluenți spre stânga Bârzavei, iar Sculia este așezată tot pe cursul râului Bârzava dar spre vest de Gătaia ocupând poziția cea mai nordică în cadrul acestei unități administrativ teritoriale.

Orașul Gătaia face legătura între municipiile Timișoara – Reșița, atât pe calea ferată, cât și prin intermediul DN 58.

Gătaia – Timișoara – 52 km

Gătaia – Reșița – 47 km

Localitățile aparținătoare se află la următoarele distanțe față de centrul orașului:

Gătaia – Sculia – 2 km

Gătaia – Șemlacul Mic – 9,5 km

Gătaia – Șemlacul Mare – 9,7 km

Gătaia – Butin – 11,7 km

Gătaia – Percosova – 15,2 km

Se întinde pe o suprafață totală de aproximativ 16.000 ha din care:

Gătaia – 7370 ha

Sculia – 4425 ha

Șemlacul Mare – 1723 ha

Șemlacul Mic – 678 ha

Butin – 1403 ha

Percosova – 1448 ha

Poziția orașului prezintă o serie de avantaje, creând condiții foarte favorabile din punct de vedere economic așezărilor omenești. Factorii care au contribuit, de altfel, la așezarea locuitorilor pe aceste ținuturi sunt cei de ordin fizico – geografic: solul foarte fertil, aluvional al Câmpiei Timișului și rețeaua hidrografică, destul de deasă, alcătită din Bârzava și afluenții ei: Birda, Moravița, Crivaia, Clopodia, precum și apele subterane aflate la mică adâncime ce au permis săparea numeroaselor fântâni cu caracter artezian.

74 Gătaia – Știri/ Comunicate

Selecție de oferte.

22 noiembrie 2005.

PRIMĂRIA ORAȘULUI GĂTAIA organizează selecție de oferte în data de 20.12.2005 orele 11, pentru:

1. Elaborarea studiilor de fezabilitate pentru investițiile: “Reabilitarea și extinderea sistemului de alimentare cu apă a orașului Gătaia”, “Reabilitarea și extinderea stației de epurare și a rețelei de canalizare a orașului Gătaia”. Ofertele de preț se depun la sediul Primăriei orașului Gătaia, strada Carpați nr. 106. Ofertele se vor depune în plicuri sigilate, un plic conținând documentele de eligibilitate și un alt plic conținând documentele privind oferta tehnico – financiară. Documentațiile se pot procura de la primăria orașului Gătaia, strada Carpați nr. 106, începând cu data de 20.11.2005, contravaloarea lor este de 30 RON. Alte informații la sediul Primăriei orașului Gătaia, strada Carpați nr. 106 sau la tel/fax: 0256/410001 sau tel: 0256/ 410892.

2. Elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal pentru o suprafață de teren intravilan.

75 Gătaia – Știri/ Comunicate

Anunț privind organizarea concursului pentru următoarele funcții publice:

14 iunie 2005

ROMÂNIA – JUDEȚUL TIMIȘ

PRIMĂRIA ORAȘULUI GĂTAIA

NR………./……………2005

Tel/Fax 0256/410.001

Tel.0256/410.389.

ANUNȚ:

Primăria orașului Gătaia, jud. Timiș organizează concurs pentru ocuparea următoarelor funcții publice:

1.Consilier superior – Inginer Agronom (condiții: 5 ani vechime; studii de specialitate);

2. Inspector debutant – Inspector Resurse Umane (condiții: studii juridice);

3. Referent debutant – Operator Rol (condiții: studii medii, curs informatică);

4. Inspector debutant – Inspector Integrare Europeană (condiții: studii superioare Științe politice);

5. Referent principal – Agent agricol (condiții: vechime: 3 ani în specialitatea postului; studii medii).

Data organizării concursului este de: 04.07.2005 – ora 10,00 – proba scrisă 05.07.2005 – ora 10,00 – proba orală. Data limită pentru depunerea dosarelor la sediul Primăriei, strada Carpați, nr. 106, Gătaia, jud. Timiș este de 28.06.2005. Relații suplimentare la telefon: 0256/410.001.

76 Gătaia – Știri / Comunicate.

ANUNȚ UMANITAR.

22 aprilie 2005.

PRIMĂRIA ORAȘULUI GĂTAIA ANUNȚĂ DESCHIDEREA CONTURILOR UMANITARE PENTRU AJUTORAREA PERSOANELOR SINISTRATE, RĂMASE FĂRĂ LOCUINȚE, ÎN URMA INUNDAȚIILOR PROVOCATE DE REVĂRSAREA RÂULUI BÂRZAVA, ÎN PERIOADA 18 – 20.04.2005.

CONTURILE SUNT:

– ÎN VALUTA – RO81RZBR0000060006448368 DESCHIS LA RAIFFEISEN BANK

– IN LEI – RO87TREZ624500701X000408 DESCHIS LA TREZORERIA DETA

Gătaia – Știri/ Comunicate

Licitatie in vederea vanzarii masei lemnoase

6 aprilie 2005

ROMANIA-JUDEȚUL TIMIȘ PRIMĂRIA ORAȘULUI GĂTAIA ANUNȚ LICITAȚIE În data de 13.04.2005, va avea loc la Hotel Continental-Timișoara, licitația publică, organizată de Ocolul Silvic ,,Lunca Timișului” în vederea vănzării de către Primăria orașului Gătaia, a unei mase lemnoase – 659 mc. Astfel, Primăria orașului Gătaia vinde:lemn pe picior-esență arțar,frasin,salcâm,plop. Informații suplimentare:Primăria orașului Gătaia tel.410001.

Gătaia – Știri/ Comunicate

Anunt privind organizarea concursului din data de 04.04.2005

4 martie 2005

ANUNȚ

Primăria orașului Gătaia, jud.Timiș organizează concurs pentru ocuparea următoarelor funcții publice:

1.Consilier superior-Inginer Urbanism (condiții:5 ani vechime;studii de specialitate);

2.Inspector asistent-Inspector Resurse Umane(condiții:1 an vechime;studii juridice);

3.Referent superior-Operator Rol (condiții 5 ani vechime, studii medii ,curs informatică);

4.Inspector asistent-Inspector Integrare Europeană (condiții 1 an vechime, studii superioare Limbi străine);

5.Referent principal –Relații cu publicul (condiții :studii medii ;curs formare operator calculator).

Data organizării concursului este de:

04.04.2005-ora 10,00-proba scrisă,

05.04.2005-ora 10,00 –proba orală

Data limită pentru depunerea dosarelor la sediul Primăriei, strada Carpați, nr.106, Gătaia, jud.Timiș este de 21.03.2005.

Relații suplimentare la telefon: 0256 410 001.

Autor: Primaria oras Gataia.

Gătaia – Știri/ Comunicate

Vizitati site-ul nostru

23 noiembrie 2004

Autor: Ignea Dorin.

Ghiroda

BINE ATI VENIT PE SITE-UL PRIMARIEI COMUNEI GHIRODA

Comuna Ghiroda, cu o straveche traditie, si-a consolidat de-a lungul timpului o puternica imagine, ajungand in prezent sa ocupe un loc fruntas printre comunele judetului Timis.

Valorificandu-si din plin avantajele economico-sociale, datorita asezarii geografice favorabile (in vecinatatea orasului Timisoara), comuna si-a dezvoltat o infrastructura eficienta in vederea atragerii si mentinerii de noi parteneri economici, dar favorabila si unui climat social la standarde europene.

Ghiroda – Știri/Comunicate

Prelungire termen depunere dosare pt Legea 247/2005 – 22 septembrie 2005

Primaria Ghiroda are un nou site Web – 12 noiembrie 2004

Ghiroda – Știri/Comunicate

Prelungire termen depunere dosare pt Legea 247/2005

22 septembrie 2005

Termenul limita de depunere a cererilor de retrocedare a terenurilor si/sau imobilelor, conform Legii 247/2005, a fost prelungit pana in data de 31.11.2005

Giarmata

BINE ATI VENIT PE SITUL PRIMARIEI GIARMATA

Comuna Giarmata este situata in partea centrala a judetului Timis, pe formele terminale ale campiei Vingai, ce face trecerea intre dealurile Lipovei si o campie joasa, la 12 km Nord – Est de Timisoara.

Caile de acces sunt:

– rutier, prin D.J. 691se face legatura cu Timisoara, la 14 km si cu Lipova, la 49 km; pe D.C. 60 la 1,3 km se afla Aeroportul International Timisoara; D.C. 58 face legatura intre D.N. 69 Timisoara – Arad si D.J. 691 in localitatea Giarmata;

– feroviar, pe traseul 213 calea ferata Timisoara – Radna, cu statie CFR la Giarmata.

Comuna Giarmata este situata pe formele terminale sud-estice ale campiei Vinga, cu o orientare generala nord-est catre sud-vest. Campia Vinga are altitudini medii cuprinse intre 100 si 150 m, interfluvii foarte largi, presarate cu areale depresionare, o slaba fragmentare si o mai redusa energie de relief.

Conform studiilor geotehnice, stratificatiile solului sunt urmatoarele:sol vegetal (0,2 – 0,8 m), local in perimetrul localitatii de 2,1 m;pamanturi argiloase care cuprind argile, argile prafoase, prafuri argiloase, paste vartoase-tari, umede si foarte umede.

O caracteristica importanta este contractia pamantului argilos, specifica in zonele de campie inalta, functie de gradul de umiditate, recomandandu-se ca adancimea minima de fundare sa fie minim 2 m, iar presiunea admisa de 2 – 2,5 Kgf/cmp.Chimismul apei subterane releva agresivitate sulfatica fata de ciment, iar agresivitatea fata de oteluri este determinata de componenta sulfatica si cloruri.

Comuna Giarmata este situata in zona cu gradul seismic 7,5.

Zone cu factori de risc privitor la inundatii sunt:

– zona Darvas,

– Magherus,

– zona Aeroportului

– pasunea Giarmata.

Giroc

BINE ATI VENIT PE PAGINA GIROCENILOR SI A CHISOZENILOR!

Comuna Giroc este unitatea administrativ-teritoriala de baza care cuprinde populatia rurala reunita prin comunitate de interese si traditii.

Comuna Giroc este alcatuita din doua sate componente Giroc si Chisoda, unul dintre satele componente, respectiv Giroc este resedinta de comuna.

În satul resedinta de comuna – Giroc, au sediul autoritatile administratiei publice locale prin care se realizeaza autonomia locala: Consiliul Local al Comunei Giroc, ca autoritate deliberativa si primarul comunei Giroc ca autoritate executiva, cu sediul în comuna Giroc, str. Semenic, nr. 54 si celelalte autoritati si institutii publice reprezentative pentru comuna Giroc.

Teritoriul administrativ al comunei se învecineaza la N cu Municipiul Timisoara, la E cu comuna Mosnita Noua – satul Urseni, la S cu râul Timis, la S-V cu comuna Sag, iar la V cu satul Utvin al comunei Sânmihaiul Român. Comuna Giroc este amplasata în Câmpia Joasa a Timisului, în Vestul României, în centrul judetului Timis, la întretaierea paralelei de 45o 50' 30'' lat. N cu meridianul de 21o 30' long. E, se afla la Sud de Municipiul Timisoara.

Datorita asezarii, comuna Giroc se afla în Câmpia Banatului într-una din portiunile estice ale Marelui Bazin de Sedimentare denumit Depresiunea Panonica.

Deoarece la Sudul localitatii se afla o întindere de 420 ha padure, râul Timis cu plaja de peste 40 ha, iar dincolo de râul Timis se afla alte 1400 ha de padure, se constata un interes crescând pentru dezvoltarea zonelor de locuit înspre aceasta padure, precum si a unei zone turistice profitându-se de linistea si puritatea aerului ce îl confera copacii seculari si vegetatia. Zona turistica este cuprinsa deja într-un Plan Urbanistic Zonal denumit "Sat de vacanta" pe o suprafata considerabila, unde, prin bunavointa proprietarului de teren se va construi pe terenul donat de acesta, o biserica si o manastire pe aproximativ 6000 mp.

Interesul pentru zona de locuit dintre localitatea Giroc si padure este dat si de faptul ca, apreciind modelele occidentale denumite „Schlafendorf" tot mai multi locuitori ai Municipiului Timisoara si nu numai, doresc sa construiasca aici.

Giulvăz

Prezentare generala

I .COMUNA GIULVAZ:

1.DATE ISTORICE

In anul 1860 se reînfiinteaza „ COMITATUL TIMIS " cu resedinta Timisoara, având 222 comune(localitati) organizate administrativ în 11 plasi. Localitatile GIULVAZ, IVANDA, RUDNA sunt Cuprinse în plasa centrala Timisoara. în anul 1925 – Legea pentru unificarea administrativa – reorganizeaza judetul Timis – Torontal, cu doua centre urbane si 246 comune rurale în 12 plasi. Cu aceasta organizare apare plasa GIULVAZ ce cuprinde 16 comune(localitati).

Aceasta organizare administrativa se mentine pâna la aparitia Legii nr. 5/ 6 septembrie 1950 când se înfiinteazâ „REGIUNEA BANAT" cele trei raioane :”- DETA, SÂNNICOLAU MARE, TIMISOARA”.

Comuna Giulvaz este cuprinsa în raionul DETA. (-GIULVÂZ – centru de comuna ; Ivanda, Rudna – sate apartinatoare ; – Crai Nou este catun apartinator de Rudna.) Anul 1956 prezinta localitatea CRAI NOU de sine statatoare.

Aceasta organizare administrativa se mentine cu unele modificari pâna în anul 1968, când cu Legea55/1968 se revine la organizarea administrativa teritoriala traditionala româneasca.( judet, municipii, orase, comune, sate.) Comuna Giulvaz în prezent cu localitatea Giulvaz centru de comuna si localitatile Crai Nou, Ivanda, si Rudna, localitati apartinatoare are o populatie de 3.025 locuitori. Suprafata teritoriului administrativ al comunei este de 10.508,00 ha. Suprafetele intravilanelor existente ale localitatilor apartinatoare sunt:

GIULVAZ – 186,41 ha

CRAI NOU – 68,60 ha

IVANDA – 154,67 ha

RUDNA – 108,69 ha

Dupa recesamantul general al locuintelor,populatiei si gospodariilor din anul 2002 situatia comunei Giulvaz este urmatoarea:

CLADIRI = 1079

LOCUINTE = 1103

GOSPODARII = 998

POPULATIE STABILA = 3025

Pe sexe

3025 = 1451 populatie de sex masculin si 1574 de sex feminin.

2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

Comuna GIULVAZ este situata în partea de sud – vest a judetului TIMIS.

Se învecineaza la nord cu teritoriul administrativ al comunei PECIU NOU ; la est si sud – est, cu teritoriul administrativ al comunei CIACOVA , limita pe o mare lungime fiind râul Timis ; la vest si sud – vest cu teritoriile administrative ale comunelor FOENI si UIVAR.

Teritoriul comunei se afla situat în plina zona de câmpie joasa, câmpia CIACOVEI, cu altitudini cuprinse între 80,0 – 90,0 m. Teritoriul comunei integrat în partea de vest a tarii s-a format la începutul erei cuatemare în urmna unor mari framântari tectonice succedate de retragerea lacului Panonic ce ocupa întinsul ses de astazi al TISEI.

Alcatuirea litologica mentioneaza o mare eterogenitate de roci eruptive, metamorfice si sedimentare. Zona de câmpie, reprezentând fundul colmatat al lacului Panonic este formata dintr – o succesiune de straturi aluviale – argile, maline, lehnuri, nisipuri si pietrisuri dispuse pe un fundament eruptivo – cristalin.

Litologia diversa a zonei cât si nivelul freatic ridicat a determinat o mare diversitate a învelisului de sol .

Clima se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 10° C -11° C, temperaturi medii de – 2° C în lanuarie si de 22° C – 24° C în iulie. Cantitatile medii anuale de precipitatii înregistrate sunt de 500-600 mm. Vânturile dominante sunt cele de nord, nord – est, est si sud – est.

Viteza medie este cuprinsa între 1,2 – 3,8m/sec.

Zapada prezinta grosimi medii de 20 – 50 cm , prima zapada începând cu luna noiembrie, ultima zapada în luna martie.

Din punct de vedere hidrografic, zona comunei GIULVAZ este traversata în partea sudica de cursul râuluiTIMIS. Harta zonarii seismice a Banatului încadreaza teritoriul comunei în zona „ C", cu coeficientul seismic corespunzator Ks = 0,20 si perioadele de colt Tc = 0,7- 1,8sec..

Vegetatia dominanta pe teritoriul comunei este cea ierboasa. Zonele cu arbori si arbusti sunt putine, situate în special în lunca Timisului. Fauna caracieristica este cea de stepâ reprezentata de rozatoare ca: popândaul, hârciogul, soarecele de câmp, cârtita. Pasarile întâlnite sunt: vrabia, pitpalacul, „graurul, cioara de semanaturi, uliul gainilor, cotofana. Fauna cinegetica reprezentata de: iepuri, fazani, gâste si rate salbatice, caprioarele si mistreti.

3. RELATII ÎN TERITORIU

Comuna GIULVAZ are în componenta patru localitati, GIULVAZ având rolul de resedinta de comuna, CRAI NOU, IVANDA, RUDNA sate componente.

Legatura cu comunele si localitatile învecinate este asigurata rutier si pe cale ferata.

Reteaua rutiera este urmatoarea:

– D.J. 593 ( D.N. 59 PECIU NOU – GIULVAZ – FOIENI ) – 31,5 km. din care pe teritoriul administrativ al comunei are 9,6 km.

– D.J. 693 B (Johanisfeld – Ivanda – Jebel – Otvesti) are o lungime totala de 54,0 km. din care pe teritoriul administrativ al comunei are 8,4 km.

– D.C. 192 (Ivanda – Giulvaz – Rudna – Gad ) cu o lungime totala de 14,0 km din care pe teritoriul administrativ al comunei are 10, 8 km.

– D.C. 203 (Sânmihaiu Român – Dinias – Sânmartinu Sârbesc – D.J. 693 B) cu o lungime totala de 21,06 km din care pe teritoriul administrativ al comunei 2,5 km. Comuna este traversata de linia C.F. Timisoara – Cruceni. Accesul calatorilor este asigurat prin halta GIULVÂZ, halta CEBZA si halta RUDNA.

Suprafata teritoriului administrativ este de 10.206,43 ha din care suprafata agricola reprezinta 92,75%

4. ACTIVITATI ECONOMICE

Activitatea economica de baza a comunei GIULVAZ este agricultura si zootehnia , activitati favorizate de pozitia comunei în plina zona de câmpie. Din totalul suprafetei comunei 92,75% este teritoriu agricol ca folosinta, cu 74,1% terenuri arabile si 22,4% pasuni.

Suprafata agricola pe locuitor este de 3,5 ha/ loc.

Formele de desfasurare a activitatii agricole sunt exploatatiile agricole cu urmatoarele tipuri:

– societati agricole cu personalitate juridica (4 societati agricole)

– asociatii familiale

– exploatatii individuale (2.122 exploatatii individuale), cu o medie de 2,5 ha/ exploatatie Ca locuri de munca la nivel de comuna agricultura detine 40,5% din total. Societatile comerciale existente – cu capital de stat sau privat sunt:

SC Epinex SRL; SC AGROMEC SA; S.A. AGROBADEN; S.A. TAMIS; MARION S.R.L, – MOARÂ; SC EUROFURAJ SRL Profilul productiei agricole al comunei prezinta dominant culturi de cereale ( grâu, porumb, secara, ovaz etc.) si legume.Cresterea animalelor este asigurata de sectorul particular.

4.1. Institutii publice, administratie, comert. servicii.

a. Invâtâmântul prescolar

GIULVAZ – functioneaza o gradinita

CRAI NOU – functioneaza gradinita

IVANDA – functioneaza o gradinita

RUDNA – functioneaza o gradinita

b. Invatamantul Scolar

GIULVAZ – Scoala este atestata în anul 1776. Cuprinde clasele I-VIII în limba româna.

– clasele l – IV

– clasele V – VIII

CRAI NOU – învatamântul scolar cuprinde clasele I – VIII.

– clasele l – IV

– clasele V-VIII

IVANDA – învatamântul scolar cuprinde clasele l – IV

RUDNA – învatamântul scolar cuprinde clasele l – IV.

c. Sanatate:

– în localitatea GIULVAZ – resedinta de comuna – functioneaza un Cabinet Medinina Generala cu asistenta în:

– medicina generala, adulti si pediatrie – 2 medici + 2 asistente

– stomatologie – 1 medic –

Aceasta unitate acopera problemele de sanatate ale întregii comune.

Localitatea Ivanda si Rudna dispun de câte un punct sanitar.

d. Cultura

In fiecare localitate a comunei Giulvaz functioneaza CASA NATIONALA cu sala de spectacole. Biblioteca publica exista în localitatea GIULVAZ numarul cartilor fiind peste 4000 volume.

e.Culte

Dotarile de cult existente în localitati sunt:

GIULVAZ

– Biserica ortodoxa construita în jurul anilor 1720 – 1725

– Biserica catolica

– Biserica penticostala

CRAI NOU

– Biserica ortodoxa

IVANDA

– Biserica ortodoxa construita în 1851 – monument de arhitectura

– Biserica catolica – constructie în ruina

– Casa de rugaciuni – cult penticostal

RUDNA

– Biserica ortodoxa

f. Comert, prestâri de seivicii

Prin privatizare dotarile comerciale au cunoscut o însemnata dezvoltare ; – au aparut o serie de spatii comerciale cu profil alimentar, nealimentar si de alimentatie publica, precum si activitati prestatoare de servicii, , statii PECO, autoservice. Aceste spatii au fost deschise în majoritate în case particulare prin amenajare. Toate localitatile comunei GIULVÂZ dispun de aceste spatii cu profil comercial.

g)Activitati finaciar bancare

în GIULVAZ functioneaza o filiala a C.E.C. S.A. Timis . In celelalte localitati nu exista unitati financiar- bancare.

h) Administratie, ordine publicâ, securitate

Primaria comunei Giulvaz este situata în zona centrala a localitatii Giulvaz cu un nr. de 11 angajati.

Ordinea publica este asigurata prin Postul de Politie Giulvaz cu un efectiv de 3 lucratori care acopera intreaga comuna.

i). Telecomunicatii

Comuna Giulvaz are doua oficii postale.

1. Oficiu postal GIULVAZ cu o agentie postala în IVANDA

2. Oficiu postal RUDNA ce acopera localitatea Rudna, Crai Nou si Gad.

j). Alte institutii

în localitatea GIULVAZ functioneaza un dispensar veterinar asigurând servicii pentru toata comuna.

5. Resursele de munca si populatia ocupata.

Grupa de vârsta apta de munca la nivelul comunei Giulvaz este de 1510 persoane, reprezentând 52,3 % din populatia totala. Având în vedere persoanele ce nu pot activa din diverse motive – handicap, pensie de boala, studenti, stagiu militar – se aplica o reducere de 10,0% rezultând un efectiv de 1360 persoane apte de munca la nivel de comuna.

Numarul locurilor de munca din comuna este de 247 locuri. Din acestea un numar de 25 locuri sunt ocupate de navetisti, forta de munca venita dinafara comunei. Din comuna pleaca pentru munca în alte localitati cca. 150 persoane.

Din populatia de 1360 persoane apte de munca ( dupa vârsta ) 222 persoane sunt ocupate în activitatile comunei si 150 persoane pleaca pentru munca în alte localitati din afara comunei.

Numaml total al populatiei ocupate este de 372 persoane. Numarul persoanelor neîncadrate este de 988 persoane.

Numarul persoanelor ce beneficiaza de prevederile legii nr. 416/2001-privind venitul minim garantat este de 253.

6. Alimentarea cu energie electrica

Localitatile comunei Giulvaz din punct de vedere al energiei electrice apartine de Sucursala de Distributie si Transport Energie Banat.

Pe teritoriul comunei, în localitatea Giulvaz este amplasata statia de transformare 110/20KV având o puterede16MW.

Giulvaz

Alimentarea cu energie electrica a localitatii este rezolvata prin cele doua posturi de transformare 20/0,4 KV 250 KVA aeriene amplasate pe vatra satului. Aceste posturi de transformare sunt legate prin linii de 20 KV aeriene. Lungimea retelelor de medie tensiune este de cca. 2,0 km .Posturile de transformare sunt încarcate cca 80 % din capacitate.

Liniile electrice de distributie de joasa tensiune(0,4 kv) având o lungime de 10,5 km satisfac necesitatile energetice actuale ale localitatii.

lluminatul public pe strazile din localitate este de tip incandescent si cu becuri cu vapori de mercur.

Rudna

în localitate exista doua posturi de transformare 20/0,4 KV 250 KVA aeriene amplasate pe vatra satului. Aceste posturi de transformare sunt legate prin linii de 20 KV aeriene. Lungimea retelelor de medie tensiune din localitate este de cca. 1,5 km .Posturile de transformare sunt încarcate cca 60 % din capacitate.

Liniile electrice de distributie de joasa tensiune(0,4 kv) având o lungime de 7,6 km satisfac necesitatile energetice actuale ale localitatii.

luminatul public pe strazile din localitate este de tip incandescent si cu becuri cu vapori de mercur.

Crai Nou

Alimentarea cu energie electrica a localitatii este rezolvata printr-un post de transformare 20/0,4 KV 250 KVA aerien amplasat pe vatra satului. Acest post de transformare este legat la linia de 20 KV aeriena Giulvaz Crai Nou. Lungimea retelei de medie tensiune este de cca. 1,0 km .

Liniile electrice de distributie de joasa tensiune(0,4 kv) având o lungime de 5,0 km satisfac necesitatile energetice actuale ae localitatii.

lluminatul public pe strazile din localitate este de tip incandescent si cu becuri cu vapori de mercur.

Ivanda

Pe vatra satului exista un post de transformare 20/0,4 KV 250 KVA aerian. Acest post de transformare este legat la reteaua de medie tensiune 20 KV printr-o retea de nnedie tensiune de cca. 1,5 km

Liniile electrice de distributie dejoasa tensiune(0,4 kv) având o lungime de 7,7 km satisfac necesitatile energetice actuale ale localitatii

7. Alimentarea cu apa :

a) Giulvaz

în prezent localitatea Giulvaz dispune de un sistem de alimentare cu apa format din :

– captare , dintr-un put forat de adîncime (103 m), echipat cu o electropompa sumersibila

– statie de pompare cu hidrofor, echipata cu trei electropompe si un -cazan hidrofor de 3150 l

– retea de distributie în lungime de aproximativ 4,0 km , realizata din teava de otel cu Dn = 80 mm b) Ivanda

Dintre satele apartinatoare comunei Giulvaz, doar Ivanda beneficiaza de un sistem de alimentare cu apa alcatuit din:

– captare , dintr- un put forat de mare adâncime (300 m), echipat cu o electropompa submersibila

– statie de pompare cu hidrofor, echipata cu trei electropompe si un cazan hidrofor de 1600 l.

– retea de distributie în lungime de aproximativ 2,7 km , realizata din teava de otel cu Dn = 80 mm si echipata cu cismele publice si hidranti de incendiu exteriori , amplasati din 100 în 100 de metri

– rezervor de înmagazinare a apei, cu o capacitate de 150 m3, care are rol +de compensare orara si de înmagazinare a rezervei de incendiu

Localitatile CRAI NOU si RUDNA nu dispun de un sistem de alimentare cu apa.

8. Canalizare:

în prezent comuna Giulvaz precum si localitatile apartinatoare Ivanda , Rudna si Crai Nou , nu beneficiaza de un sistem de colectare a apelor uzate menajere si pluviale si de statii de epurare

9. ECHIPARE EDILITARA

9.1. Gospodarirea apelor:

Pe teritoriul comunei Giulvaz exista sistemul de canale de desecare Giulvaz – Rudna aflat în administrarea SNIF Timis.

Suprafata ocupata de sistemul de desecari si drenaje este de 5643,0 ha.

Reteaua de desecare este constituita din canale deschise, cu sectiune trapezoidala, adâncimea fiind variabila între 1,2 – 1,6 m. Cuprinde si cele doua statii de pompare aferente Rudna si Rudna Vest.

Lucrarile de drenaj sunt cuprinse în zona Rudna – Giulvaz

9.2 Telefonizare

Numarul abonatilor telefonici pe total comuna este de 341 defalcat pe localitati dupa cum urmeaza:Giulvaz 170 de abonati,Ivanda 57 de abonati,Rudna 71 de abonati,Crai-Nou 43 de abonati . centrala telefonica se afla in localitatea Giulvaz fiind o centrala de tip Ericcson digitala.

Localitatea Giulvaz este racordata la o retea de difuzare a televiziunii prin cablu asigurata de SC Eurocable SRL.

10. ZONE CU RISCURI NATURALE

Pe teritoriul comunei GIULVAZ nu sunt semnalate, inventariate sau delimitate zone cu riscuri naturale.

Pe teritoriul comunei nu au fost semnalate fenomene de alunecari de teren sau prabusiri de teren. Zona de lunca a râului Timis este expusa inundatiilor în perioada de topire a zapezilor sau în perioada cu ploi abundente. Viiturile de amploare sunt stavilite de catre îndiguirile existente, îndiguiri ce protejeaza si localitatile RUDNA si CRAI NOU.

a) Resursele de apa

Apele subterane, respectiv orizontul freatic este cantonat la o adâncime medie ce variaza între 1 – 3 m cu grosimea depozitului de apa pâna la 20,0m, acumulari rezultate parte din precipitatii, parte din surplusul de apa creat în timpul viiturilor. Hidroizohipsele apelor freatice în câmpia joasa au valori cuprinse între 74 si 93 -directia generala de miscare a fluxului subteran fiind de la nord-est spre sud-vest.

Nivelul maxim al apelor freatice se produce la topirea zapezilor si în primavara (martie, aprilie) când cad precipitatii cu valori mai însemnate.

Modulul scurgerii subterane este scazut (0,51/sec/km2).

Mineralizarea apelor creste, (1500mg/l) spre sud-vestul câmpiei Timisului, de asemenea cresc si valorile duritatii apei.

Sub aspect chimic apele sunt în general bicarbonatate.

Apele de adâncime au caracter artezian în aceasta zona (de la 100m în jos).

în zona localitatii IVANDA apar la zi ape termominerale magneziane potabile.

b) Vegetatia

în ansamblu teritoriul comunei GIULVAZ se poate zona în:

terenuri agricole cu soluri fertile si conditii climatice,favorabile, predominând tipul de agricultura cu

profil cerealier. – terenuri cu pâsuni întinse (si zona de lunca a Timisului) unde se practica o agricultura de tip pastoral.

Giulvăz – Știri/Comunicate

Sedinta consiliului local Giulvaz – 23 ianuarie 2006

concurs pentru ocuparea postului de referent cultural 1/2 norma si bibliotecar 1/2 norma – 6 decembrie 2005

SELECTIE DE OFERTE – 28 noiembrie 2005

Anunt organizare concurs pentru ocuparea unor functii publice – 24 martie 2005

NOU NUMAR DE TEL/FAX – 24 martie 2005

Primaria Giulvăz are un nou site Web – 20 decembrie 2004

Giulvăz – Știri/Comunicate

Sedinta consiliului local Giulvaz

23 ianuarie 2006

Sedinta ordinara de lucru a Consiliului Local Giulvaz va avea loc la data de 29.03.2006, orele 14,00- Presedinte de sedinta dl. consilier Petrov Maxim.

Autor: Criste Gavril.

Giulvăz – Știri/Comunicate

Concurs pentru ocuparea postului de referent cultural 1/2 norma si bibliotecar 1/2 norma

6 decembrie 2005

Primaria Comunei Giulvaz , judetul Timis anunta concurs pentru ocuparea postului de referent cultural 1/2 norma si bibliotecar 1/2 norma , care va avea loc in data de 20.12.2005 , ora 10,00 la sediul Primariei Giulvaz. Dosarele de inscriere la concurs se pot depune la secretariatul Primariei Giulvaz pana la data de 19.12..2005 ora 16,00. Relatii suplimentare se pot obtine la tel.0256/416201 sau 0256/416543. Conditii de participare la concurs: -sa fie cetatean roman -sa fie absolvent de studii medii cu diploma de bacalaureat. -sa fie apt din punct de vedere medical pentru postul care candideaza. -sa aiba domiciliul stabil in comuna Giulvaz,judetul Timis -sa nu fi savarsit vreo condamnare pentru fapte ce l-ar faca incompatibil cu functia pentru care candideaza. -sa prezinte o recomandare de la ultimul loc de munca sau de la unitatea de invatamant in cazul absolventilor care nu au mai fost incadrati in munca. -sa prezinte un curriculum vitae privind activitatea desfasurata

Autor: CRISTE GAVRIL.

Giulvăz – Știri/Comunicate

SELECTIE DE OFERTE

28 noiembrie 2005

Primaria Comunei Giulvaz, anunta selectie de oferte in data de 12.12.2005 ora 10,00 la sediul Primariei Giulvaz, pentru lucrari de reparatii ,igenizari,amenajari interioare,constructie grup sanitar la sediul Primariei Giulvaz. Caietele de sarcini pot fi ridicate pana vineri 09.12.2005, orele 16,00 de la secretariatul Primariei Giulvaz.

Giulvăz – Știri/Comunicate

Anunt organizare concurs pentru ocuparea unor functii publice

24 martie 2005

Primaria Comunei Giulvaz, Judetul Timis, organizeaza concurs pentru ocuparea urmatoarelor functii publice de executie vacante; 1. REFERENT, CLASA III, Gradul profesional SUPERIOR, treapta de salarizare 3, cu atributii de CONTABIL in compartimentul financiar contabilitate impozite si taxe. Conditii de desfasurare a concursului; a) Concursul se organizeaza in data de 27 Aprilie 2005 ora 10.00 la sediul Consiliului Local al Comunei Giulvaz, Judetul Timis situat in Comuna Giulvaz nr.172 Judetul Timis, cand se va sustine proba scrisa, iar in ziua de 28 Aprilie 2005 ora 10.00 proba de interviu; b) Dosarele de inscriere a candidatilor la concurs se depun pana la data de 14 Aprilie 2005 ora 15.00, la sediul Consiliului Local al Comunei Giulvaz, la secretariatul comisiei de concurs; Conditiile de participare la concurs; Functia publica : REFERENT III Superior Conditii de studii : Studii liceale Conditii minime de vechime : 5 (cinci) ani in specialitatea studiilor. Conditii specifice : Cunostinte operare si utilizare P.C. nivel mediu , Experienta in activitatea contabila . Sa indeplineasca conditiile prevazute la art.49 din Legea nr.188/1999 – modificata prin Legea 161/2003 – privind statutul functionarilor publici. BIBLIOGRAFIE GENERALA 1. Constitutia Romaniei. 2. Legea nr.215/2001, privind administratia publica locala. 3. Legea nr.188/1999 privind statutul functionarilor publici – cu modificarile ulterioare. BIBLIOGRAFIE DE SPECIALITATE 1. Legea nr.500/2002 privind finantele publice 2. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.45/2003 privind finantele publice locale – cu modificarile ulterioare 3. Ordonanta Guvernului nr.119/1999 privind controlul intern si controlul financiar preventiv – republicata 4. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.60/2001 privind achizitiile publice – cu modificarile ulterioare 5. Legea contabilitatii (Legea nr.82/1991) – republicata 6. Ordinul nr.1792/2002 al ministrului finantelor publice, pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale 7. Decretul nr.209/1976 pentru aprobarea Regulamentului operatiunilor de casa 8.Hotararea Guvernului nr.216/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice – cadru de aplicare a Legii nr.219/1998 privind regimul concesiunilor – cu modificarile ulterioare 9. Ordonanta Guvernului nr.19/1995 privind unele masuri de perfectionare a regimului achizitiilor publice, precum si a regimului de valorificare a bunurilor scoase din functiune, apartinand institutiilor publice 10. Legea nr.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale – republicata cu modificarile ulterioare 11. Hotararea Guvernului nr. 909/1997 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr.54/1997 – cu modificarile ulterioare 12. Legea nr.32/1994 privind sponsorizarea – cu modificarile ulterioare 13. Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal – cu modificarile ulterioare 14. Ordonanta Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala – republicata 15. Hotararea Guvernului nr.44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal – cu modificarile ulterioare 16.Ordonanta Guvernului nr.80/2001, aprobata prin Legea nr.247/2002, privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritatile si institutiile publice – cu modificarile ulterioare 17.Legea nr.19/2000, privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale – cu modificarile ulterioare 2. REFERENT, CLASA III, Gradul profesional PRINCIPAL, treapta de salarizare 3, cu atributii de INSPECTOR – IMPOZITE SI TAXE LOCALE in compartimentul financiar contabilitate impozite si taxe. Conditiile de desfasurare a concursului; a) Concursul de organizeaza in data de 27 Aprilie 2005 ora 10.00 la sediul Consiliului Local al Comunei Giulvaz, Judetul Timis situat in Comuna Giulvaz nr.172 Judetul Timis, cand se vor sustine atat proba scrisa, iar in ziua de 28 Aprilie 2005 ora 10.00 proba de interviu; b) Dosarele de inscriere a candidatilor la concurs se depun pana la data de 14 Aprilie 2005 ora 15.00, la sediul Consiliului Local al Comunei Giulvaz, la secretariatul comisiei de concurs; Conditiile de participare la concurs; Functia publica : REFERENT III Principal Conditii de studii : Studii liceale Conditii minime de vechime : 3 (trei ) ani in specialitatea studiilor. Conditii specifice : Cunostinte operare si utilizare P.C. nivel mediu , Experienta in activitatea de stabilire si incasare a impozite si taxe locale. Sa indeplineasca conditiile prevazute la art.49 din Legea nr.188/1999 – modificata prin Legea 161/2003 – privind statutul functionarilor publici BIBLIOGRAFIE GENERALA 4. Constitutia Romaniei. 5. Legea nr.215/2001, privind administratia publica locala. 6. Legea nr.188/1999 privind statutul functionarilor publici – cu modificarile ulterioare. BIBLIOGRAFIE DE SPECIALITATE 1. Legea contabilitatii (Legea nr.82/1991) – republicata 2. Decretul nr.209/1976 pentru aprobarea Regulamentului operatiunilor de casa 3. Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal – cu modificarile ulterioare 4. Hotararea Guvernului nr.44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal – cu modificarile ulterioare 5. Legea nr.22/1969, privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor – cu modificarile ulterioare 6.Instructiuni aprobate prin H.C.M. nr.2230/1969, privind gestionarea bunurilor materiale – cu modificarile ulterioare

Autor: PRIMARIA COMUNEI GIULVAZ.

Giulvăz – Știri/Comunicate

NOU NUMAR DE TEL/FAX

24 martie 2005

Va informam ca incepand cu data de 18.03.2005 , Primaria Comunei Giulvaz are un nou nr. de tel/fax :0256/416543. Deasemnea mai putem fi contactati si la nr. de tel: 0256/416201.

Autor: C.G..

Hodac

Comuna Hodac este situata pe valea Gurghiului, pe cursul mijlociu al râului Gurghiu și râul Isticeu, la poalele Munților Gurghiului, la 18 km de Municipiul Reghin si 48 km de Municipiul Tg-Mureș, reședința de județ. Are ca localități aparținătoare următoarele 7 sate: Hodac, Toaca, Dubiște de Pădure, Bicaș, Urice, Arșiță, Mirgioaia.

Numele localității Hodac, reședință de comună provine, susțin etimologii, de la cuvantul de origine slavă "hod" = "cale" și prefixul "ac" = cale de refugiu către păduri și munți.

Ibănești

Comuna Ibănești se află la 20 km spre răsărit de orașul Reghin, în Depresiunea Gurghiului, pe cursul superior al râului Gurghiu. Din anul 1968 comuna Ibănești este alcătuită din zece sate: Ibănești, Blidireasa, Brădețelu, Dulcea, Ibănești Pădure, Lăpușna, Pîrîu Mare, Tireu, Tisieu și Zimți.

Suprafața comunei Ibănești era în anul 1980 de 29.906 ha, din care 26.541 ha erau păduri.

Așezare liniștită de munte în stilul câmpulungurilor și de o frumusețe asemănătoare cu Rucărul sau Dragoslavele, cu o lungime de 11,35 km. Se învecinează în partea de răsărit cu județul Harghita, la sud cu ținutul Sovatei, comuna Chiheru de Jos, la vest cu comuna Gurghiu iar spre nord cu comunele Hodac, Stânceni și Lunca Bradului.

Latitudinea 46º47’, longitudinea 24º28’, altitudinea 530-350-570m.

Relieful e deosebit de felurit. Valea pe care este situată comuna Ibănești, poartă denumirea maiestuoasei corole a Munților Gurghiu. În limitele comunei sunt cuprinse masivele Fâncel (1684m), Bătrâna (1634m), Tătarca (1688m) și Vârful Saca (1777m) care până la cota de 1600m poate fi urcat cu mașini de transport sau alt gen de mașini pe drumul forestier ce se avântă apoi spre sud-vest până-n Sovata.

Rețeaua hidrografică din aceste masive și de pe întreaga zonă a Văii Gurghiului este colectată de apele Gurghiului. De sub masivele Bătrâna izvorăsc pâraiele Lăpușna și frumoasa Creanga Albă, iar Frățileasa, Găinușa, Tătarca cu frumoasa ei legendă și Drăgușa lasă să iasă pline de energie toți afluenții Secuieului care-și au obârșia sub Vârful Saca Mare și care dirijează drumul tuturor suratelor lui, aducându-i și vărsându-i în Valea Lăpușnei; care împreună cu Gâtea și Meșterița pe dreapta, Sebeșul pe stânga, croiesc frumosul drum și dau naștere Văii Gurghiului care adună: Pârâul Nergu, Fâncel, Fătăciunița, Tisieu, Tireu, Isticeu, Valea Cașvei, pe dreapta, iar în stânga Călin, Sirodul, Prislopul, Bucin, Florești, Dulcea, Pietroasa și Orșova, ca să le ducă și să le lase în Mureș.

Cea mai mare suprafață a comunei aparține climei „muntelui și dealului” cu ușoare diferențieri de la est la vest. Izotermele anuale sunt cuprinse în medie între 6º+8ºC. Ploile din zona Fâncel, punctul maxim al precipitațiilor, sunt de 1244,2 mm anual. Iarna precipitațiile sunt bogate, stratul de zăpadă în munți atingând grosimea de 0,75 m – 2,5 m. (în anul 1975/1976).

Vegetația este foarte diferită: bradul alb, fagul, molidul (pe văile Sirod, Meștera, Sebeș ș.a.), alunul, zmeurul, murul, afinul, fragii, jneapănul, ienupărul, aninul. Plante medicinale: măcieșul, socul, izma ș.a, sunt folosite în tratamentul diferitelor boli. Câmpurile sunt pline de : narcise, bulbuci, garofițe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe.

Fauna este constituită din mulți cerbi, cerbul lăptar, râsul, jderul, mistrețul, lupul, căpriorul, cocoșul de munte, buha, huhurezul ș.a. în apele curgătoare de munte, sunt specii de păstrăv, lipan, mreană, clean, grindel, rac și țipar.

Ibănești – Știri/Comunicate

Apa potabila – 11 noiembrie 2004

Distrugeri ale recoltelor – 11 noiembrie 2004

Caminul Cultural Dulcea – 11 noiembrie 2004

Sarbatoarea virstei a treia – 11 noiembrie 2004

Rezultatul alegerilor locale – Ibanesti, jud. Mures – 6 iulie 2004

Centrul Zonal de Politia Rurala – 2 decembrie 2003

Casatorii si decese – 20 noiembrie 2003

"Istorie si cultura pe Valea Gurghiului" – 23 septembrie 2003

Primaria Ibănești are un nou site Web – 15 august 2003

Sarbatoare la Ibanesti – 23 iulie 2003

Un vechi obicei a reînviat – Strigatul fetelor – 23 iulie 2003

– 0 0000

Ibănești – Știri/Comunicate

Apa potabila

11 noiembrie 2004

Au inceput lucrarile de sapatura a santurilor pentru conducta de aductiune a apei potabile. Lucrarile de sapatura se vor executa pe terasamentul fostei cai ferate,rugam pe aceasta cale ca toti locuitorii situati cu terenurile in imediata vecinatate a terasamentului caii ferate, sa desfiinteze gardurile care blocheaza libera circulatie pe terasament. Toti cei care doresc subscrierea la introducerea apei potabile sunt rugati sa completeze cererile pina la sfirsitul anului 2004. Va multumim!

Ibănești – Știri/Comunicate

Distrugeri ale recoltelor

11 noiembrie 2004

Pe raza comunei s-au inregistrat foarte multe distrugeri ale recoltelor de porumb, cauzate de vinat, in special de porcii mistreti.

Ibănești – Știri/Comunicate

Caminul Cultural Dulcea

11 noiembrie 2004

Pentru a se putea desfasura in conditii cit mai bune nuntile organizate la Caminul cultural Dulcea, Primaria a hotarit realizarea unei bucatarii adiacente salii mari a caminului, in care se vor desfasura activitatile de pregatire a mesei festive

Ibănești – Știri/Comunicate

Sarbatoarea virstei a treia

11 noiembrie 2004

O dupamasa linistita de toamna, imbogatita si scaldata de un soare binevoitor si pe deasupra era duminica. La ora aceea 3 dupa amiaza parca ar fi fost potrivit un somn dupa o slujba la biserica si o masa pe cinste. Cu toate acestea peste 60 de localnici, oameni cu parul nins de povara sau multele ierni care l-au racorit, au preferat in ziua aceea de 3 octombrie 2004, sa se adune la Caminul Cultural din Ibanesti, pentru a folosi prilejul de a-si destainui aducerile aminte. A fost o manifestare pentru ei, pentru cei de virsta a treia, pentru cei care pentru munca lor de o viata , pentru daruirea si dragostea sadite in inimilesi sufletele copiilor lor , asteapta acum si se bucura copilareste pentru cel mai mic gest, pentru cea mai mica atentie, facuta pentru ei.S-a inceput cu un cuvint de rugaciune oficiat de preotii ortodocsi Oprea Genu si Sipos Calin, a urmat cuvintul doamnei Maria Matei, profesor pensionar care a vorbit auditorilor despre ziua , sarbatoarea dedicata oamenilor de virsta a treia. Tot o profesoara de limba romana si tot pensionara , doamna Mera Elena,Maria, Floarea a tinut sa puncteze evenimentul cu citeva indemnuri si sfaturi practice. S-au inmanat apoi, diplomele de excelenta pentru activitatea pusa in slujba comunitatii locale, pentru activitatea culturala, pentru merite in diferite domenii, doamnelor profesoare Mera Elena Maria Floarea, Matei Maria, domnilor fosti primari Chirtes dumitru si Farcas Ioan, domnului profesor Mera Eugen si Chirtes Izidor-tehnician silvic.S-a oferit tot o diploma de excelenta, domnului Matei Dumitru, fost brigadier silvic, cel mai virsnic barbat al comunei in etate de 97 de ani. Au fost felicitate cuplurile:Dan Dumitru si ana, Farcas Ioan si Maria, Chirtes Dumitru si Nastasia, Todoran florean si Rafila care au depasit 50 de ani de casatorie. Inmanarea diplomelor a fost oficiata de catre secretarul comunei care si el a ajuns in pragul virstei sarbatoritilor si care a incercat sa adreseze fiecaruia cate un buchetel de cuvinte `de suflet`. Dupa terminarea festivitatilor toti participantii s-au servit din bunatatile puse la dispozitie prin grija Primariei, au gustat un pahar de suc sau de tuica ori din amandoua. Totul a fost frumos si linistit asa precum este tacerea si intelepciunea celor de virsta a treia. A consemnat secretarul Comunei Ibanesti Matei Eugen

Ibănești – Știri/Comunicate

Centrul Zonal de Politia Rurala

2 decembrie 2003

Marti, 2 12 2003, la Gurghiu s-a inaugurat Centrul Zonal de Politia Rurala la care sunt arondate șase comune de pe Valea Gurghiului si a Beicii.astfel problemele cetățenilor se vor putea rezolva pe plan local fără să mai fie nevoie de deplasarea cetățenilor la Reghin.

Ibănești – Știri/Comunicate

Casatorii si decese

20 noiembrie 2003

Pina la data de 20 11 2003 au avut loc 29 casatorii si 51 decese.

Ibănești – Știri/Comunicate

"Istorie si cultura pe Valea Gurghiului"

23 septembrie 2003

(Cuvantul Liber) "Istorie si cultura pe Valea Gurghiului" a reprezentat tema mesei rotunde, organizata, marti, 24 iunie 2003, la Ibanesti, de Despartamantul Valea Gurghiului al ASTREI. Intalnirea a debutat cu intonarea Imnului National si a imnului ASTREI. Discutiile, care au acoperit mai multe domenii decat cele anuntate – economie, folclor, traditii, geopolitica – au adunat oameni de cultura, istorici literari, profesori, primari. Au luat cuvantul (din partea oaspetilor) Lazar Ladariu, redactor-sef al cotidianului "Cuvantul liber", Nicolae Baciut, directorul DJCCPCN Mures, Melinte Serban, istoric literar, prof. Simion Bui, director adjunct al Colegiului National "Al. Papiu-Ilarian", iar din partea gazdelor, pr. Florin Bengean, presedintele Despartamantului Valea Gurghiului al ASTREI, prof. Emilia Feier, presedinta Despartamantului ASTRA "Teodor Muica" din Sangeorgiu de Padure, prof. Lucia Baldariu, prof. Dumitru Husar si prof. Maria Mera. Printre invitati s-au numarat si cei trei primari ai Gurghiului, Hodacului si Ibanestiului. Intalnirea, sub deviza principala "a vorbi si simti despre noi insine", s-a concretizat intr-un schimb valoros de idei, pe marginea traditiilor si realizarilor locale in diferite domenii, Ibanestiul devenind, pentru cateva ceasuri, un punct al spiritualitatii romanesti.

Ibănești – Știri/Comunicate

Sarbatoare la Ibanesti

23 iulie 2003

(24 Ore Muresene)

Duminica, 13.07.2003, la Ibanesti, va fi mare sarbatoare. Oameni din toate colturile judetului sunt asteptati alaturi de ibasteni la aniversarea a 550 de ani de atestare documentara a localitatii. Iar Primaria si Consiliul Local Ibanesti promit sa nu-i dezamageasca. În acest scop organizatorii au pus la punct un program de zile mari. Astfel, dupa slujba religioasa si cu cuvântarile oficialitatilor, programul cuprinde un amplu moment artistic sustinut de ansamblurile "Doina Fagarasului", "Izvorasul", "Junii Calimanilor" si de ansambluri locale. Dintre solistii de muzica populara si-au anuntat participarea Achim Nica, Dumitru Farcas, Nicoleta Voica, Sava Negrean Brudascu, Leontina Pop, Nelu Sopterean, Doru Pop, Izidor Todoran, Gheorghe Muresan, Dumitru Gliga si Ramona Fabian. Spectacolul folcloric va fi prezentat de Sergiu Vitalian Vaida si va fi difuzat pe postul national de televiziune. Seara va fi dedicata tinerilor, fiind invitate formatiile Mircea Rusu Band, Gaz pe Foc si Uni-K. Atestarea documentara a localitatii se bazeaza pe un act de proprietate de acum o jumatate de mileniu în care apare mentionat si domeniul Ibanesti. Actul Original se gaseste la Muzeul de Istorie din Budapesta.

Autor: Ciprian Negru.

Ibănești – Știri/Comunicate

Un vechi obicei a reînviat – Strigatul fetelor

23 iulie 2003

Fetele din localitatea mureseana Ibanesti de Padure au avut marti noaptea o mare surpriza. Ele si-au putut auzi numele strigat de pe un deal pe altul, si mai mult, cu ce barbat din sat vor trebui sa mearga la Târgul Fetelor de la Gurghiu si cu ce vor fi ospatate. Strigatul Fetelor peste Sat este un obicei vechi, si da prilej de distractie si de bârfa în gura mare tuturor satenilor. Obiceiul este tinut de ziua Sfântului Gheorghe, dar de 20 de ani nu s-a mai organizat. Acum fetele si femeile maritate pot din nou sa-si auda, o data pe an, strigat numele în tot satul. Flacai si barbati din sat urca în seara dinaintea sarbatorii pe doua dealuri diferite, aprind câte un foc mare si încep sa strige cât îi tine gura numele unei femei, care se presupune ca ar avea o relatie ascunsa cu vreun baiat din sat, si care este trimisa la târgul fetelor cu pretendentul respectiv. Strigatul continua pâna când toate femeile din sat, despre care s-ar fi auzit ceva, sunt trimise cu un baiat la târg. Barbatii care trebuie sa le duca, sunt datori sa le cumpere fetelor ciorapi, dulciuri sau sa le dea cu hinta. "Se mai tine cont si de barfa din sat. Uneori femeile se supara, dar le trece repede pentru ca stiu ca este un obicei vechi", povesteste un barbat, în timp ce un altul considera ca ?fetele trebuie sa fie bucuroase deoarece le trimitem la târg cu un barbat?. Primarul localitatii spune ca s-a hotarât sa reînvie acest obicei, tocmai pentru ca si tinerii sa învete mai multe lucruri lasate din batrâni. " Este un lucru benefic pentru tineri, deorece asa învata si ei câte ceva din traditiile locului", a declarat Dumitru Dan, primarul comunei Ibanesti. Dupa ce fetele au fost strigate, stiind acum ce perechi vor avea la Târgul de la Gurghiu, lumea s-a adunat la caminul din sat pentru a cinsti asa cum se cuvine momentul.

Autor: Petriana Milasan.

Jucu

Comuna Jucu

Teritoriul comunei Jucu este situat in partea de est a județului Cluj, la interferența a două mari unități de relief: Podișul Someșan în vest și Cîmpia Transilvaniei în est, fiind traversat de la sud la nord de râul Somesul Mic.

Se învecinează:

la sud – comuna Apahida;

la nord – comuna Bontida;

la est – comunele Apahida si Caianu;

la vest – comunele Borsa si Chinteni.

Comuna Jucu este formată din 5 sate, dupa cum urmeaza:

Jucu de Sus – resedinta de comuna, localitate de rangul IV;

Jucu de Mijloc, localitate de rangul V;

Jucu Herghelie, localitate de rangul V;

Gadalin, localitate de rangul V;

Visea, localitate de rangul V.

Localitatea resedinta de comuna este Jucu de Sus, aici fiind sediul administratiei publice locale si sediile principalelor institutii publice ale comunei.

Satul Jucu de Sus este constituit dintr-o strada principala, dispusa in lungul terasei de 25-30 m a Somesului Mic si citeva strazi secundare, vatra asezarii avind o forma alungita pe o axa nord-sud si se afla situat relativ central in interiorul comunei.

Leșu

Primaria Leșu

Relieful comunei este deosebit de variat și framantat. El cuprinde vai, lunci și munti și se situează în cazul dealurilor de la 700-1200 m. până la 1612 m., cât are vârful muntelui Heniu.

Luncile Leșului sunt: Lunca Blidarului și Lunca Husadișului. Dealurile care înconjoara vatra satului poarta interesante denumiri, iar zona montana este reprezentata de: Heniu, Muncelul, Arandașul, Măgura Neagra și varful Magurii. Aceștia sunt acoperiti cu paduri de conifere și foioase, în care gasesc conditii favorabile de existenta ursul, lupul, cerbul, caprioara, vulpea, jderul, viezurele, cocoșul de munte.

Apele: Cea mai importanta este Valea Leșului. Ea izvoraște din muntii Bargaului și culege, pana la varsarea ei în Valea Ilvei -la randul ei, singurul afluent al Someșului Mare, de pe partea stanga – un numar însemnat de afluenti. Așa cum s-a aratat mai înainte, aceasta retea cuprinde: pe partea stanga: Grozavul, paraul Bondarului, paraul Huhului, Valea Glodului, Valea Porcului, Valea lerboșelii, și Valea lerboasei, Valea Colibilor, Leștiorul, Valea Larga și Valea Cusarita. Pe partea dreapta: paraul Salhoșelii, paraul Ungurului, Tisa, Valea Magurii, paraul Horghii, Valea Boului, Valea lui Samson, Valea Seciului, Blidarul, Blidarelul, Blidirelul, paraul parului și Valea Runcului.

Daca am putea privi de sus, cum sunt situati toți acești mici afluenti, fata de raul principal, am constata ca toata aceasta retea de ape se aseamana într-un fel cu o frunza, ale carei nervuri se racordeaza la cea principala, care la randul ei este prinsa de a ramura. Scurgerea maxima are loc în lunile martie-mai, ca urmare a topirii zapezilor și ploilor, iar cea minima, în cursul lunilor de vara, mai ales a verilor secetoase cand apele scad considerabil.

Nu detinem date hidrometrice care sa ne redea cu exactitate debitul de ape inregistrate la Leșu și cand s-au produs și aici importante revarsari ale apelor. știm totuși ca debite foarte mari sau foarte mici ale apelor din judet "s-au inregistrat in: luna aprilie 1913, aprilie 19321 julie 1933, februarie 1958, mai 1970 și aprilie 1974. Atunci și vaile și paraiele Leșului, au inregistrat nivele record producandu-se mari pagube drumurilor; caii ferate forestiere și gospodariilor oamenilor. De pe urma acestor grave distrugeri, circulatia trenului forestier a încetat definitiv, repararea terasamentului avariat necesitand mari sume de bani, care din ratiuni economice și financiare, n-au fost alocate.

Clima. Fiind inconjurat din toate parțile de munti și dealuri impadurite, temperatura, vanturile și ploile ce se produc in comuna Leșu, sunt in buna parte determinate de cauze locale.

Dupa cum afirma Ion I. Degica, in teza sa de doctorat elaborata in 1935, ce se baza cu siguranta pe observatii locale, precipitatiile atmosferice variaza intre 712-780 mm. Ploua mai ales primavara, și toamna pe sfarșite. Primavara e relativ lunga, racoroasa și ploioasa. Vara este scurta și nu prea calda, caldura cea mai mare in regiune ajungand la +32°C- +34°C. Toamna este rece și ploioasa, ceea ce impiedica in mare masura recoltarea graului și uneori chiar a porumbului. Zapada cade la sfarșitul lui octombrie și iarna temperatura ajunge pana la -26°C –30°C.

Temperatura medie a anului este de +6°- +8°C.

De atunci, așa cum se poate constata, s-au produs o serie de modificari și în clima așezarii leșene ce au ca tendinta o creștere a temperaturii aerului și o scadere a volumului de precipitatii, cauzate în buna masura de reducerea suprafetelor împadurite.Solurile. Sub aspectul învelișului, sunt în cea mai mare parte similar cu cel al așezarilor învecinate. In zona montana "se etajeaza, începand de jos, soluri brune acide, soluri brune podgorice și podgoluri la care se adauga roci vulcanice, andosolurile. Solurile aluvionale sunt raspandite doar în lunca îngusta a așezarii. Domina deci solurile podgolice și argiloase. Din acest motiv în comuna Leșu, vegetatia de baza o reprezinta padurile de foioase și rașinoase, ierburile montane și pașunile ce sunt de o calitate superioara, fapt ce determina ca preocuparea principala a leșenilor sa fi fost înca din vechime și sa fie și astazi, creșterea animalelor.

Ca plante cultivate vom remarca interesul și posibilitatea locuitorilor de a cultiva cartoful, ovăzul și pe suprafete mici, sau chiar foarte mici, porumbul, grâul, orzul sau legumele.

Margina

Primaria Margina

Margina – Știri/Comunicate

IN ATENTIA CETATENILOR! – 17 august 2005

IN ATENTIA CETATENILOR! – CONVOCATOR – 17 august 2005

Primaria Margina are un nou site Web – 19 octombrie 2004

Margina – Știri/Comunicate

IN ATENTIA CETATENILOR!

17 august 2005

ROMANIA

JUDETUL TIMIS

PRIMARIA COMUNEI MARGINA

NR. 991 / l6 AUGUST 2005.

I N A T E N T I A C E T A T E N I L O R !

IN VEDEREA APLICARII PREVEDERILOR LEGII NR. 247 / 2005 – LEGE PRIVIND REFORMA IN DOMENIILE PROPRIETATII SI JUSTITIEI , PRECUM SI UNELE MASURI ADIACENTE – CETATENII : PERSOANE FIZICE SI PERSOANELE JURIDICE INDREPTATITE POT DEPUNE CERERI DE RECONSTITUIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE , IN TERMENUL LEGAL ( PANA LA DATA DE 22 SEPTEMBRIE 2005 ).

CERERILE SI ACTELE DOVEDITOARE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE SE VOR DEPUNE LA SECRETARIATUL PRIMARIEI COMUNEI MARGINA – PERSOANA DE CONTACT : DANCIU-GROSAN DAN -SECRETARUL UNITATII AD-TIV – TERITORIALE ; TELEFON: 326000 ; FAX.326197.

P R I M A R > ING COSTA IONEL

SECRETAR> JR.DANCIU-GROSAN DAN

Margina – Știri/Comunicate

IN ATENTIA CETATENILOR! – CONVOCATOR

17 august 2005

R O M A N I A

J U D E T U L TIMIS

PRIMARIA COMUNEI MARGINA

NR. 992 / l6 AUGUST 2005.

IN A T E N T I A C E T A T E N I L O R !

C O N V O C A T O R –

IN VEDEREA COMPLETARII COMISIEI LOCALE DE STABILIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR – CONFORM PREVEDERILOR ART. 2 ,LITERA “ H “ DIN REGULAMENTUL DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR , APROBAT PRIN H.G.R. NR. 890 / 2005 – CU UN NUMAR DE : 3 (TREI ) REPREZENTANTI AI PROPRIETARILOR – SE CONVOCA PROPRIETARII TERENURILOR ( CAPII DE GOSPODARII ) DIN TERITORIUL AD-TIV , IN DATA DE 19 AUGUST 2005 , LA ORA : 12.00 , LA CAMINUL CULTURAL DIN LOCALITATEA MARGINA – CENTRUL DE COMUNA .

IN CONFORMITATE CU PREVEDERILE LEGII NR. 247 / 2005 SI ALE REGULAMENTULUI DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR – APROBAT PRIN H.G.R. NR. 890 / 2005.

P R I M A R > ING COSTA IONEL

SECRETAR> JR.DANCIU-GROSAN DAN

Moșnița Nouă

Localitatea Mosnita Noua dateaza din anul 1902 – 1906 fiind formata din colonisti maghiari adusi din comitatul Bekes si din orasul Senies.

Localitatea Mosnita Veche dateaza din anul 1332; in 1890 facea parte din Comitatul Timis , districtul Timisoara , era resedinta de comuna si avea 2208 locuitori.Traditia orala atribuie romanului Nita – Mosul Ionita intemeierea satului Mosnita , nu pe locul de astazi ci in Satu-Batran la un kilometru distanta , langa paraul Subuleasa.Datorita inundatiilor frecvente mosul Nita a mutat satul pe amplasamentul de astazi.Mosnitenii au pastrat dreptul de proprietate asupra Satului – Batran si hotarul sau pana pe la 1820 , cand li se ia acest drept , primind in schimb dreptul asupra padurii din apropierea satului (spre sud). In 1904 li se ia dreptul asupra padurii, ce va fi defrisata iar in loc administratia austro-ungara va infiinta o colonie cu etnici maghiari, viitoarea Mosnita Noua.Istoria Bisericii Ortodoxe se confunda cu insasi istoria satului, cateva case in jurul bisericutei de lemn.Biserica a fost refacuta in 1812 si apoi in 1912, dupa ultima refacere lucrurile vechi bisericesti au fost distruse sau risipite.

Localitatea Urseni este de o vechime asemanatoare cu localitatea Mosnita Veche, in 1890 facea parte din Comitatul Timis, districtul Timisoara, era resedinta de comuna.

Localiatea Albina dateaza din anul 1925 prin colonizarea unui numar de 100 familii de sibieni veniti din zona Sebesul de Jos, comuna Turnu Rosu.

Catunul Rudicica dateaza din a doua jumatate a secolului al 19-lea si apartine de satul Urseni.

Structura localitatilor comunei Mosnita Noua in contextul retelei de localitati a judetului Timis se caracterizeaza prin asezari ordonate , ridicate pe canevase geometrice , rezultate ca urmare a celei de-a doua etape de colonizare a svabilor(1740-1780) , cunoscuta sub numele de colonizarea thereziana vezi satul Urseni sau inspirate de aceasta colonizare vezi Mosnita Veche.Celelalte trei localitati apar mai tarziu la inceputul secolului XX respectand regulile de sistematizare din acea vreme.Localitatile sunt mici si mijlocii asezate la distante de cativa kilometri unele de altele si au pastrat caracterul traditional al satelor de colonisti.Conform dispozitiei patentei imperiale gospodariile se situau intr-un plan dreptunghiular , asezate una langa alta , cu fatada scurta a casei orientata la strada , iar biserica, scoala, primaria , casa parohiala si celalte constructii obstesti s-au construit in mijlocul asezarii.

Ogra

Comuna Ogra

Comuna Ogra din jud. Mures este unitate administrativ teritoriala cu persoanalitate juridica de drept public, are patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina.

Comuna Ogra se intinde pe o suprafata de 5.216,99 ha teren : 294,20 in intravilan si 4922,79 in extravilan, invecinandu-se cu comunele : Sanpaul, Mica , Ganesti , Cuceredea , Iclanzel , Band si orasul Iernut .

Satele componente ale comunei sunt :

Ogra, localitatea de resedinta a comunei, aflata la DN 15 respectiv E60, intre localitatile Sanpaul si Cipau, pe malul stang al raului Mures (amonte)

Dileul Vechi, situat la drumul judetean Ogra –Band pe malul drept al raului Mures, la o distanță de 3km fata de localitatea de resedinta.

Giulus, aflat in partea de sud-est a resedintei de comuna, in directia orasului Tarnaveni la o distanta de 6km fata de resedinta.

Lascud, situat pe aceleasi coordoate ca si satul Giulus (localitati vecine si apropiate) la o distanta de 7 km fata de resedinta comunei.

Autoritatea Consiliului local si a primarului se exercita asupra colectivitatilor existente in satele componente ale comunei atestate documentar dupa cum urmeaza : Ogra in 1376 ( Wgra) , Dileul Vechi in 1344( Delleu ) , Giulus in 1413 ( Gyulatelke ) , Lascud in anul 1414 ( Lachkad ) si Vaideiu in anul 1336 ( Vytalu )

Ogra – Știri/Comunicate

Concurs pentru ocuparea posturilor de auditor principal si referent principal

14 mai 2004

Primaria Comunei OGRA organizeaza concurs pentru ocuparea posturilor vacante de auditor principal si referent principal in data de 14.06.2004, proba scrisa, si in 15.06.2004, proba orala.

Conditiile de participare sunt cele prevazute de art. 49 din Legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, modificate prin Legea nr. 161/2003.

Conditiile speciale pentru postul de auditor:

– studii superioare de lunga durata absolvite cu diploma de licenta;

– minim 3 ani vechime in domeniul economic, cunostinte de operare PC in WORD si EXCEL.

Conditii speciale pentru postul de referent:

– studii medii, absolvite cu diploma de bacalaureat;

– minimum 3 ani vechime in activitatea cu publicul, cunostinte de operare PC in WORD si EXCEL;

Dosarele pentru inscriere la concurs se vor depune la Primaria OGRA pana la data de 13 iunie 2004.

Relatii suplimentare se pot obtine de la sediul Primariei OGRA sau la telefon 0265/458.212.

Autor: Gabriela Voda.

Păsăreni

Comuna Păsăreni

Comuna Păsăreni este alcătuită din trei sate componente Păsăreni, Gălățeni și Bolintineni.

Așezare geografică: La sud-est de Municipiul Tg.Mureș la o distanță de 18km , pe Valea Nirajului între comunele Acățari și Gălești, fiind traversată de drumul județean nr. 151D, la o distanță de 5 km de drumul internațional E60.

Comunele limitrofe ale comunei Păsăreni sunt: N: Livezeni S: Fîntînele V: Acățari E: Gălești

Păsăreni – Știri/Comunicate

Licitație publică – 22 iulie 2005

Rezultatul alegerilor locale – Păsăreni, jud. Mureș – 6 iulie 2004

Primaria Păsăreni are un nou site Web – 18 decembrie 2003

Păsăreni – Știri/Comunicate

Licitație publică

22 iulie 2005

Societatea agricolă „Backa” din Păsăreni, jud.Mureș anunță licitație publică deschisă prin strigare în perioada 23 iulie 2005 – 20 august 2005 (în fiecare zi de sâmbătă cu începere de la ora 1000 ) pentru vânzarea unei autobasculate marca Raba de 8 tone și a unui garaj cu trei încăperi cu o suprafață de 120 mp și cu o suprafață de 5 ari teren aferent.

Informații la telefon : 0265 – 710101 și 0722443510

A backamadarasi , maros megye, „Backa” mezőgazdasági társulat nyílt árverést szervez minden szombaton a 2005 július 23 – 2005 augusztus 20 periódusban 1000 órai kezdettel. A „Backa” mezőgazdasági társulat eladásra ajánl egy billenős, 8 tonnás, Rába teherautót és egy 3 részes 120 m2 –es garázst 5 ári területtel.

Érdeklődni lehet a 0265 – 710101 és 0722443510 telefonszámokon.

Autor: Primaria.

Pișchia

Comuna Pișchia

Vă mulțumim că ați accesat acest site, care se adresează tuturor celor care vor să afle mai multe despre comuna Pișchia.

Comuna Pișchia face parte din județul Timiș, aflându-se la o distanță de 20 km de mun. Timișoara, în direcția N.E. Comuna este străbătută de drumul județean asfaltat 691 Timișoara – Lipova, la o distanță de 49 km de orașul Lipova.

Se învecinează cu următoarele localități: în E cu comuna Masloc, în V cu comuna Ortișoara, în S cu comuna Giarmata, la V comuna Sinandrei.

Este o comună situată în zona de contact dintre dealurile Lipovei și câmpia Timișului, fiind o regiune fizico-geografică colinara, cu terase și lunci formate de pâraiele din comună. Relieful comunei se prezintă sub aspectul colinelor domoale cu pante de 8-10 grade, platformelor netede și terase aluvionare. Regiunea colinară este mai accentuată în satele Bencecu de Jos, Murani și Salciua Noua. Pe teritoriul comunei curg pâraiele Beregsau- prin satul Pișchia, Bacinul- la marginea satului Bencecu de Sus, Matca- printre satele Pișchia și Murani, Ludabara – prin satul Murani, toți afluenții mici ai râului Bega.

Răstolița

ZONA TURISTICĂ

Comuna Răstolița, situată la poalele munților Călimani și Ghiurghiului la o altitudine de 530 m, se află la mijloc de drum între orașele Târgu Mureș și Gheorgheni, incluzând satele Borzia, Iod, Gălăoaia și Androneasa.

Pe malul drept al râului Mureș trece drumul național DN15, iar pe malul stâng șerpuiește linia ferată Târgu Mureș – Brașov oferind o stație CFR locuitorilor comunei.

Comuna are o bază de exploatare forestieră și un șantier pentru construirea unui baraj de hidrocenmtrală. Aflată la poalele munților, oferă căi de acces în Munții Călikmani pe valea Răstoliței și pe valea Vișei, iar în Munții Ghiurghiului pe valea Iodului.

Veniturile populației, în proporție de 90%, sunt realizate din exploatarea și prelucrarea lemnului din zonă, și din pășunat, numai 10% din alte activități comerciale, zona montană nefiind prielnică practicării agriculturii.

Și în viitor, traiul populației e pe aceste meleaguri va fi asigurat în cea mai mare parte e pășunat, de exploatările forestiere și de atelierele de prelucrarea a masei lemnoase.

Pentru a preveni problemele populației, care vor apărea odată cu scăderea masei lemnoase din pădurile împrejurimilor, precum și pentru reușita programelor de protecție a mediului înconjurător și a valorilor naturale, o alternativă importantă este promovarea turismului de toate felurile în această zonă pitorească.

Potențialul turistic deosebit al zonei va putea fi valorificat prin construirea unui camping, amenajarea unor locuințe private în scopul cazării turiștilor în cadrul turismului rural, precum și valorificarea din punct de vedere turistic și sportiv a suprafeței lacului de acumulare care se află în construcție în inima Munților Călimani.

Răstolița – Știri/Comunicate

Festival etnografic muresean la Rastolita – 8 iulie 2005

Rezultatul alegerilor locale – Răstolița, jud. Mureș – 7 septembrie 2004

Primaria Răstolița are un nou site Web – 23 iulie 2003

Răstolița – Știri/Comunicate

Festival etnografic muresean la Rastolita

8 iulie 2005

Sase localitati constituite in Asociatia Comunitatilor Mures-Calimani organizeaza impreuna, in acest final de saptamana, prima editie a festivalului etnografic al Vaii Muresului. Evenimentul are loc in zona Rastolita, in vecinatatea drumului national si a raului Mures, pe un platou montan de sapte hectare, amenajat ca un sat alegoric. Localnicii au construit pentru vizitatori adaposturi si foisoare din lemn si cetina de brad, asemenea vechilor hanuri. Vizitatorilor le este permisa camparea cu cortul in zona platoului, dar sunt pregatite si peste o mie de locuri de cazare, la tarani acasa. Festivalul va incepe cu simularea unei nunti traditionale romanesti, ceremonialul respectand toate obiceiurile stravechi consacrate acestui eveniment din viata satului. Manifestarea va aduna mesteri si artisti populari, ca Veta Biris, Sava-Negrean Brudascu, Laura Lavric. Nu lipsesc din program expozitii de animale si cainii ciobanesti.

Autor: Admin.

Recaș

Bun venit pe pagina

Primariei si Consiliului Local Recas!

Va invitam sa vizitati pagina noastra in care am incercat sa va oferim informatii despre functionarea si componenta Consiliul Local precum si despre functionarea si serviciile oferite de catre institutia administratiei publice locale.

Aceasta pagina este si o invitatie adresata cetatenilor sa se informeze despre modul de operare al alesilor locali si al administratiei locale aflate in slujba sa si mai ales o invitatie sa se implice in bunul mers al localitatii. Suntem deschisi la orice sugestii si propuneri pe care le asteptam in scris la sediul Primariei Recas sau folosind mijloace electronice de comunicare.

Navigare placuta !

Marinel Pasca,

Primarul orasului Recas

Recaș – Știri/Comunicate

Jurnalul de Recas nr. 7 – 15 martie 2006

Jurnalul de Recas nr 5 – 26 septembrie 2005

Jurnalul de Recas No3 – 16 mai 2005

Nr. 2 — Jurnalul de Recas – 4 aprilie 2005

Jurnalul de Recaș – 3 martie 2005

Cum s-a votat in Recas – TURUL II – 12 decembrie 2004

Program prelungit cu publicul – 3 decembrie 2004

Cum s-a votat in Recas – 1 decembrie 2004

Programul Manifestarilor prilejuite de Ziua Nationala a Romaniei – 27 noiembrie 2004

Adunare Populara la Stanciova – 19 noiembrie 2004

Adunare Populara la Herneacova – 19 noiembrie 2004

Adunare Populara la Petrovaselo – 18 noiembrie 2004

Subventii pana la nr. 1000 – 4 noiembrie 2004

Subventii – 14 octombrie 2004

Primaria Recaș are un nou site Web – 29 septembrie 2004

Recaș – Știri/Comunicate

Jurnalul de Recas nr. 7

15 martie 2006

Jurnalul de Recas nr. 7 a iesit de la tipar la inceputul lunii martie. Pentru variante .pdf trimiteti un e-mail la

Autor: paul.

Recaș – Știri/Comunicate

Jurnalul de Recas nr 5

26 septembrie 2005

A aparut un nou numar din ziarul local. Jurnalul de Recas nr 5 se distribuie GRATUIT la Primarie.

Autor: Paul.

Recaș – Știri/Comunicate

Jurnalul de Recas No3

16 mai 2005

A aparut numarul trei al ziarului nostru. Poate fi cumparat la sediul Primariei Recas, chioscul de ziare si diferite magazine din oras si satele apartinatoare.

Poate fi consultat si on-line (fara diacritice) AICI.

Din cuprins: Inundații, Vizita Consulului german la Recas, Protecție civilă, Servicii sociale, Stare civilă, Informații europene, Telefoane utile, Oportunități, File de istorie, “Laudate Luminum”

Autor: dp si tb.

Recaș – Știri/Comunicate

Nr. 2 — Jurnalul de Recas

4 aprilie 2005

Joi, 30 martie a aparut nr. 2 din ziarul local. Deja a crescut la opt pagini iar forma grafica e mai placuta ochiului. Cat despre continut, va asteptam cu comentarii la [anonimizat].

Din cuprins: Vizita la Vîrșeț, Urbanism, Cupoane, Servicii sociale, Stare civilã, Poliția Recaș, Telefoane utile, Învãțãmânt, Oportunitãți, File de istorie, Culturã, Sport.

Recaș – Știri/Comunicate

Jurnalul de Recaș

3 martie 2005

Incepand de astazi orașul Recaș are un ziar. Căutați-l la Primărie!

Din cuprins: Servicii sociale, Impozite si taxe locale, Urbanism, Despãgubiri în agriculturã, Telefoane utile, Stare civilã, Instituþii recãsene, Pagina satelor, Culturã, Oportunitãti, Sport.

Recaș – Știri/Comunicate

Cum s-a votat in Recas – TURUL II

12 decembrie 2004

In turul al doilea al alegerilor prezidentiale, pe raza orasului Recas s-au prezentat la vot 3292 alegatori (din 6687 inscrisi).

Traian Basescu a castigat 63% dintre voturi, in timp ce Adrian Nastase a intrunit 37% dintre voturi.

Recaș – Știri/Comunicate

Program prelungit cu publicul

3 decembrie 2004

Incepand de luni, 6 decembrie Primaria orasului Recas are un nou program cu publicul.

Luni, Marti si Joi: 09:00 – 19:00

Miercuri si Vineri: 09:00 – 17:00

Sambata: 09:00 – 12:00

Va asteptam!

Recaș – Știri/Comunicate

Cum s-a votat in Recas

1 decembrie 2004

In data de 28 noiembrie in orasul Recas si localitatile apartinatoare s-au prezentat la vot 3577 persoane (pe listele permanente fiind inscrise 6476 persoane).

Rezultatele centralizate din cele 7 sectii de votare sunt urmatoarele:

Presedinte

Traian Basescu: 1186 voturi – 36% Adrian Nastase: 1115 voturi – 33% Corneliu Vadim Tudor: 490 voturi – 14% Gheorghe Ciuhandu: 348 voturi – 10%

Camera Deputatilor

Alianta DA: 1041 voturi – 32% Uniunea PSD-PUR: 880 voturi – 26% Partidul Romania Mare: 487 voturi – 15% UDMR: 176 voturi – 5% PNTCD: 176 voturi – 5% Uniunea Sarbilor din Romania 174 voturi – 5% Alte partide 12%

Senat

Alianta DA: 1068 voturi – 33% Uniunea PSD-PUR: 1011 voturi – 27% Partidul Romania Mare: 503 voturi – 18% UDMR: 198 voturi – 5% PNTCD: 202 voturi – 6% Alte partide 11%

Recaș – Știri/Comunicate

Programul Manifestarilor prilejuite de Ziua Nationala a Romaniei

27 noiembrie 2004

29 noiembrie începând cu ora 12:00, la Liceul Teoretic Recas:

Program artistic „1 Decembrie – Ziua Natională a tuturor romanilor” si Expozitie Tematica

Recaș – Știri/Comunicate

Adunare Populara la Stanciova

19 noiembrie 2004

Primăria orașului Recaș convoacă cetățenii localității Stanciova la o Adunare Populară.

Evenimentul va avea loc la Școala cu clasele I – IV, marti 23 noiembrie 2004, ora 18:00.

Autor: Primar, Marinel PASCA.

Recaș – Știri/Comunicate

Adunare Populara la Herneacova

19 noiembrie 2004

Primăria orașului Recaș convoacă cetățenii localității Herneacova la o Adunare Populară.

Evenimentul va avea loc la Școala cu clasele I – IV, miercuri 24 noiembrie 2004, ora 18:00.

Autor: Primar, MArinel PASCA.

Recaș – Știri/Comunicate

Adunare Populara la Petrovaselo

18 noiembrie 2004

Primăria orașului Recaș convoacă cetățenii localității Petrovaselo la o Adunare Populară.

Evenimentul va avea loc la Școala cu clasele I – IV, luni 22 noiembrie 2004, ora 18:00.

Autor: Primar,

Marinel PASCA.

Recaș – Știri/Comunicate

Subventii pana la nr. 1000

4 noiembrie 2004

Anuntam producatorii agricoli care si-au depus cerere pentru subventie ca pot sa primeasca prima transa de 1.000.000 lei/ ha pentru lucrarile de toamna. Banii se pot ridica de la Caseria Primariei, pana la nr. 1000.

Autor: Primaria orasului Recas.

Recaș – Știri/Comunicate

Subventii

14 octombrie 2004

Incepand cu data de 14 octombrie 2004, cetatenii care si-au depus dosar pentru subventie pot sa-si ridice prima transa de 1.000.000 lei/ ha pentru lucrarile de toamna.

Rușii Munți

Primăria Rușii Munți

Comuna Rușii-Munți, judetul Mureș, este așezată în una din cele mai frumoase zone ale Transilvaniei, pe șoseaua DN 15, la ieșirea din defileul Deda-Toplița, la confluența munților Gurghiului cu Călimani. Teritoriul comunei cuprinde sate așezate pe malul drept și stâng al Mureșului, respectiv satele Morăreni, Maiorești, pe malul drept, iar satul Sebes fiind asezat pe stânga Mureșului.

Satele din jur sunt: La nord: Deda, pe malul drept al Mureșului Filea, pe malul stâng al Muresului Pietriș, pe malul drept al Mureșului La sud: Aluniș, pe malul stâng al Mureșului Vălenii de Mureș, pe malul drept al Mureșului și în continuare, la o distantă de 5 km, se află comuna Brancovenești. La Vest: se află satele Dumbrava și Rapa de Jos.

Sânandrei

Bine ati venit pe pagina web a comunei Sinandrei !

Acest site isi propune prezentarea detaliata a tuturor aspectelor comunei Sinandrei,contine informatii utile destinate persoanelor interesate,galerie foto,etc.Pentru propuneri sau sugestii,forumul va sta la dispozitie. Primar DEMEA IOAN-DOREL.

Sângeorgiu de Pădure

Plasare geografică

Comuna Sângeorgiu de Pădure se află în partea de est, sud-est a județului Mureș, pe cursul râului Tîrnava Mică, la 25 km. de orașul Sovata și 42 km. de municipiul Tîrgu-Mureș, pe ambele maluri ale râului, înconjurată de dealuri și păduri.

Localitatea este centru de comună, situată în zona cursului superior al râului Tîrnava Mică, de care aparțin localitățile Bezid, Bezidu-Nou și cătunele Loțu și Borzund. Așezările învecinate sunt: Viforoasa, Vădaș, Neaua, Ghinești, Trei-Sate, Roua și Crișeni (județul Harghita). Amplasarea localității în teritoriu față de axele majore de circulație rutieră și feroviară este optimă. Este deservit feroviar de linia C. F. normală Blaj-Praid.

Fiind amplasată la punctul de contact al depresiunilor intermontane, constituie principalul nod rutier al drumurilor care converg spre șoseaua națională D.N. 13 și anume: – drumul județean nr. 136 , dinspre Bezid, Cristuru-Seciuesc, pe valea Bezidului, și drumul județean nr.136/a, dinspre Crișeni, Atid, Cristuru-Secuiesc, pe calea Cușmedului.

Relieful frământat, cu diferențe de nivel, eroziuni de profunzime și porțiuni cu alunecări de teren, caracterizează zona localității.

STIRI, EVENIMENTE

~ Primaria Sângeorgiu de Pădure are un nou site Web

Sânmihaiu Român – Știri/Comunicate

Propunere dezbatere criterii Legea 15/2003 – 11 aprilie 2006

Invitatie la ruga – Sanmihaiu Roman – 30 martie 2006

Legea nr 15/2003 – 30 martie 2006

Primaria Sânmihaiu Român are un nou site Web – 24 februarie 2005

Sânmihaiu Român – Știri/Comunicate

Propunere dezbatere criterii Legea 15/2003

11 aprilie 2006

Romania

Judetul Timis

Comuna Sinmihaiu Roman

Consiliul Local

Criterii suplimentare propuse pentru departajarea solicitarilor depuse conform Legii 15/2003, privind sprijinul acordat de stat, tinerilor pentru construirea unei locuinte proprietate personala

In sedinta comisiei de urbanism din cadrul Consiliului Local al comunei Sinmihaiu Roman au fost propuse urmatoarele criterii suplimentare pentru departajarea solicitarilor depuse conform Legii 15/2003, privind sprijinul acordat de stat, tinerilor pentru construirea unei locuinte proprietate personala:

Extras de cont de minim 2000 Euro (pt cei ce lucreaza in strainatate)…………………………………………………….. 5 puncte;

Adeverinta de incadrare in munca:

pentru un sot ……………………………….………… 5 puncte;

pentru doi soti ……………………………….…….. 10 puncte;

Nivelul de pregatire:

fara studii …………………………………………….. 0 puncte;

generale …………………………………………..….. 1 punct;

medii ………………………………………………..….. 2 puncte;

superioare ……………………………………………. 4 puncte;

Starea civila:

casatorit ………………………………………………. 4 puncte;

necasatorit …………………………………………… 0 puncte;

Numarul copiilor minori ai solicitantului:

1 copil ………………………………………………….. 2 puncte;

2 copii ………………………………………………….. 4 puncte;

3 copii si peste …….……………………………….. 6 puncte;

Dovada domiciliului in localitate la data:

inainte de 01.01.2003 ………………………….… 5 puncte;

dupa 01.01.2003 ………………………………..…. 0 puncte;

Conditii de locuit:

tolerati la parinti ……………………………………2 puncte;

chiriasi la proprietari ……..……………….……. 4 puncte;

tineri proveniti din institutii de ocrotire sociala ………………………………………………………….… 6 puncte.

Persoane implicate in activitati sportive:

membrii echipei de fotbal ……………………… 4 puncte;

Aceste criterii sunt afisate in scopul dezbaterii publice, asteptam sugestiile si propunerile dumneavoastra!

Sânmihaiu Român – Știri/Comunicate

Invitatie la ruga – Sanmihaiu Roman

30 martie 2006

INVITATIE

Organizatorii: Bakai Andrei si Cireap Cristian,

Sprijiniti de Consiliul Local, Primarie si Sponsori,

VA INVITA SA LUATI PARTE LA RUGA TRADITIONALA A SATULUI CARE SE VA SARBATORI LA CAMINUL CULTURAL DIN SANMIHAIU ROMAN.

INTERPRETI:

CARMEN POPOVICI DUMBRAVA;

DANIELA SABAU

PROGRAM:

23 APRILIE, ORELE 18.00-23.00………………JOC;

24 APRILIE, ORELE 18.00-23.00………………RUGA;

24 APRILIE, ORELE 24.00-06.00………………BAL.

VA ASTEPTAM CU DRAG!

Sânmihaiu Român – Știri/Comunicate

Legea nr 15/2003

30 martie 2006

LEGEA NR. 15/2003

TABEL SOLICITANTI TEREN CONFORM LEGEA 15/2003 -SINMIHAIU GERMAN- | TABEL SOLICITANTI TEREN CONFORM LEGEA 15/2003 -SINMIHAIU ROMAN-| TABEL SOLICITANTI TEREN CONFORM LEGEA 15/2003 -UTVIN-

ROMANIA

JUDETUL TIMIS

COMUNA SINMIHAIU ROMAN

PRIMARIE

Sânpaul

Sânpaul

AȘEZAREA GEOGRAFICĂ

Comuna Sînpaul este așezată în partea de Vest a județului pe Șoseua Națională E60 Tg.Mureș – Luduș. Se delimitează la Est de comuna Ungheni, la Nord cu Dealul Viilor, iar la Sud cu pășunea Lăscudului, iar la Vest cu comuna Ogra .

Sânpetru de Câmpie

Bine ati venit pe situl Primăriei Sânpetru de Câmpie

În partea centrală a Transilvaniei, între Someșul Mic și Someșul Mare la nord și Mureșul la sud, se întinde Câmpia Transilvaniei, imporantă regiune agricolă a României, formată din dealuri joase, brăzdate de văi largi, cu numeroase sate răsfirate.

Comuna Sânpetru de Câmpie din județul Mureș este situată în această zonă, pe drumul județean 152, la 40 km de Târgu Mureș și 70 km de Cluj-Napoca, pe drumul național 16, ce trece prin partea nordică a comunei, partea de nord-vest sa județului Mureș, la limita cu județul Bistrița-Năsăud, pe cursul pârâului Șesu. Sub raport administrativ, comuna cuprinde șase sate: Sânpetru de Câmpie (reședința comunei), Dâmbu, Tușinu, Sângeorgiu de Câmpie, Satu Nou și Bârlibaș.

Comuna se invecineaza la nord cu județul Bistrița-Năsăud (comuna Silivașu), la est cu comuna Râciu, la sud cu comuna Pogăceaua, iar la vest cu comunele Miheș și Sărmașu. Între aceste limite comuna Sânpetru de Câmpie are o suprafață de 6.384 ha.

Aducem multumiri pe aceasta cale autorului IOAN T. RADU pentru realizarea Studiului monografic "Sânpetru de Câmpie străveche vatră de civilizație din Câmpia Transilvaniei", din care am spicuit informații prezentate în cadrul acestui site.

Sânpetru-Mare

Bun venit pe pagina Primăriei și Consiliului Local al comunei Sânpetru Mare.

Vă invităm sa vizitați pagina noastră prin care încercăm să vă oferim informații utile despre funcționarea și serviciile oferite de către aparatul administrativ al comunei precum și funcționarea și componența Consiliului Local.

Am realizat această pagină cu intenția de a adresa locuitorilor comunei invitația de a participa activ la viața localităților, de a avea posibilitatea cunoașterii modului în care-și îndeplinesc atribuțiile aleșii locali și nu în ultimul rând, de a ne sprijinii prin sugestii și exemple de bună practică la dezvoltarea comunei.

Navigare plăcută.

Viorel Popovici,

Primarul comunei Sânpetru Mare.

Sânpetru-Mare – Știri/Comunicate

Subproiect Invatamant rural Igris – 15 februarie 2006

Subproiect Invatamant Rural Sanpetru Mare – 15 februarie 2006

Primaria Sanpetru Mare inchiriaza spatii. – 5 februarie 2006

Declaratii avere si interese – 13 mai 2005

Primaria Sânpetru-Mare are un nou site Web – 8 februarie 2005

Sânpetru-Mare – Știri/Comunicate

Subproiect Invatamant rural Igris

15 februarie 2006

1. A fost lansat subproiectul: ,, Conservarea și promovarea valorilor ecologice prin educație în școală și comunitate”, având ca beneficiar Școala cu clasele I – VIII, Igriș. Subroiectul espe finanțat prin Programul de Reabilitare a Învățământului Rural de către B.I.R.D., Guvernul României și Primăria comunei Sânpetru Mare Obiectivul general al subproiectului ,, Conservarea și promovarea valorilor ecologice prin educație în școală și comunitate”, este de a îmbunătății accesul elevilor din ciclul gimnazial la un învățământ de calitate, prin dotarea unui laborator de științele naturii cu mobilier și tehnica de calcul în vederea utilizării unor metode active și atractive de învățare, cu accent pe dezvoltarea abilităților de lucru în echipă în domenii de interes cum ar fi: implicarea elevilor în acțiuni de identificare și protejare a florei specifice din Parcul Natural Lunca Mureșului, diseminarea informațiilor către locuitorii comunei privind conservarea ariei protejate precum și a respectării normelor ecologice privind poluarea mediului, promovarea valorilor ecologice din Aria Protejată Lunca Mureșului.

Autor: Florian Marica – promotor local.

Sânpetru-Mare – Știri/Comunicate

Subproiect Invatamant Rural Sanpetru Mare

15 februarie 2006

2. A fost lansat subproiectul: „Revista școlii, revista satului” având ca beneficiar Școala cu clasele I – VIII, Sânpetru Mare. Subroiectul espe finanțat prin Programul de Reabilitare a Învățământului Rural de către B.I.R.D., Guvernul României și Primăria comunei Sânpetru Mare Obiectivul general al subproiectului ,, Revista școlii, revista satului”, este de a crea mediul favorabil dezvoltării abilităților de comunicare liberă în școală, comunitate și regiune, utilizarea unor tehnici moderne în vederea formării abilităților de lucru în echipă pentru a aduce școala la nivelul de sursă de informații necesară comunității, prin parteneriate locale, zonale și regionale.

Autor: Florian Marica – promotor local.

Sânpetru-Mare – Știri/Comunicate

Primaria Sanpetru Mare inchiriaza spatii.

5 februarie 2006

Fosta școală germană din Sânpetru Mare, amplasată în centrul localității Sânpetru Mare pe Dj 682, a fost reabilitată prin efortul primăriei în perioada 2000 – 2004. Este disponibilă și se pretează, datorită dotărilor și finisajelor, înființării Centrelor de zi sau a unui Centru de afaceri. Datele tehnice ale clădirii sunt: Corp stînga: – cameră: 9,34 x 6,90 = 64,44 mp. ( parchet laminat) – cameră: 10,55 x 4.82 = 50,85 mp ( parchet laminat) – apartament: – 2,36 x 3,15 = 7,43 mp ( parchet laminat ) – 2,36 x 3,15 = 7,43 mp, ( parchet laminat) – 2,70 x 4,82 = 13,01 mp,(gresie – grup sanitar) Total = 143,46 mp. Corp dreapta: – cameră: 9,89 x 6,90 = 68,24 mp ( gresie) – cameră: 10,18 x 4,82 = 49,06 mp ( gresie – camera dotată pentru radio – inter-net a centrului) – birouri : 3 buc. = 44,88 mp ( gresie ) Total = 162,18 mp.

Autor: Florian Marica – promotor local.

Sânpetru-Mare – Știri/Comunicate

Declaratii avere si interese

13 mai 2005

Declaratii avere si interese in lucru………………………..

Autor: Primaria comunei Sanpetru Mare.

Săcălaz

Bine ati venit pe pagina localitatii SACALAZ

Comuna Sacalaz este situata in judetul Timis, la o distanta de 10 Km, in partea de vest a municipiului Timisoara si se intinde pe o suparafata de 136,1 km2 . Relieful este de campie. Raul Timis este cea mai importanta apa curgatoare, iar pe teritoriul comunei Sacalaz, trec apele paraului Beregsau Mare si Niarad. Total teritoriu administrativ al comunei in suprafata de 11.949.000 HA.

Comuna Sacalaz este compusa din urmatoarele localitati:

Localitatea de resedinta – SACALAZ;

Localitati anexe

BEREGSAU MARE;

BEREGSAU MIC.

Intre localitatea Sacalaz si Beregsau Mare este o distanta de 7,7 km, iar localitatea Beregsau Mic se afla situata la o distanta de 12,3 km, fata de Sacalaz.

Prin centrul comunei Sacalaz trec paralelele nordice de 45º46’ , care se intersecteaza cu meridianul estic de 21º07’ . Comuna Sacalaz se invecineaza la est cu cartierul Mehala (10 km) care apartine de municipiul Timisora , la S-E se invecineste cu satul Utvin (5,5 km) , la S se afla Sanmihaiul Roman (14 km), la S-V Sanmihaiul German (6,5 km), la V Beregsaul Mare (7,7 km), la N-V Becicherecul Mic (11,5 km), la N se afla Dudestii Noi ( 58 km ) si la N – E Sanandrei Dovezile existente atesta ca Sacalazul exista din anul 1392, iar despre Beregsaul Mare au fost descoperite dovezi care atesta ca exista din 1335.

Despre bastinasii din Sacalaz (1767) se cunosc din documentele existente ca este un sat romanesc de rit ortodox. In anul 1765 sosesc in Sacalaz primii colonisti germani. In anul 1767 cele 60 de familii romanesti sunt dislocate la Torac (Yugoslavia), unde pun bazele unei noi asezari. La randul lui satul Beregsau Mic a fost colonizat cu populatie sarbeasca. Beregsau Mare a fost scutit de toate valurile de colonizari si repopulari.

Suplac

Statistica

Comuna Satele din subordine

Total Suplac Idrifaia Laslaul Mare Laslaul Mic Vaidacuta

Șag – Știri/Comunicate

Birou notarial in Șag

28 februarie 2006

In comuna Sag s-a deschis un birou notarial.

Acesta este amplasat linga postul de politie si are orar de luni pina vineri 09.00-15.00.

Autor: Admin.

Șag – Știri/Comunicate

Situatia in ianuarie pentru fond funciar

6 ianuarie 2006

Total cereri depuse: 55

Suprafața solicitată : 279,61 ha + 20,15 ha pădure

Cereri validate de Comisia Județeană : 7 ;suprafața 9,8439 ha

Cereri validate de Comisia locală care urmează a fi verificate și validate de Prefectură : 15 ; suprafața 34.10 ha + 20,15 ha pădure

Cereri respinse de comisia locală : 21

Cereri în lucru la Comisia locală :

12 [corespondență pt acte, contestații, depuneri ulterioare de documente, etc]

Șăulia

• Așezarea geografică

Comuna Șăulia este situată în zona Colinelor Comlodului, în zona nord – vestică a județului, subzona Câmpia Sărmașului, pe râul Bologa.

Din punct de vedere administrativ comuna Șăulia se învecinează în nord cu comuna Miheșu de Câmpie, în est și nord-est cu comuna Pogăceaua, în vest și sud-vest cu comuna Zau de Câmpie, în sud-est cu comuna Grebenișu de Câmpie.

• Relieful

Relieful comunei este relativ uniform, fiind într-un stadiu avansat de "îmbatrânire".

Altitudinea maxima de pe teritoriul comunei este de 516 m (Dl. Leorinta), cea minima este de 264 m, relieful comunei având o energie de relief de peste 250 m, însa acest aspect se sesizeaza numai în zona Padurea.

• Resursele geologice

Dintre resursele geologice se evidentiaza in primul rând rezervele exploatate de gaz metan ce fac parte din câmpurile gazeifere Zau si Pogaceaua. În complexul gazeifer se gasesc intercalate straturi saturate cu apa de zacamânt, neutilizate. Gazul, format în proportie de circa 99% din metan si 0.99% etan, este localizat în capcane structurale, pe flancul estic al Domului Zau de Câmpie si flancul vestic al Domului Pogaceaua.

• Hidrografia

Apele de suprafata:

Din punct de vedere hidrografic teritoriul comunei apartine bazinului râului Mures prin afluentul sau de dreapta Pârâul de Câmpie.

Pârâul Ses ce tranziteaza comuna în nord, împreuna cu afluentii sai, dintre care cel mai important este Macicasesti, dreneaza întreg teritoriul.

Apele subterane:

Atât datorita desfasurarii largi în substrat a rocilor impermeabile, cât si inexistentei vegetatiei naturale forestiere este favorizata scurgerea în detrimentul infiltratiei, astfel încât pânzele freatice în mare parte capata un caracter superficial, exceptând zona sudica unde infiltratia este favorizata de caracterul reliefului.

Lacurile:

Lacurile, de origine antropica, sunt dispuse continuu în lungul pârâului Ses. Suprafata ocupata de oglinda apei este de cca 80 ha. Functia principala a lacurilor este cea piscicola, subordonat – cea de agrement. Datorita aportului continuu de aluviuni lacurile sunt într-o stare avansata de colmatare.

• Clima:

Factorii climato-genetici:

La baza formarii conditiilor climaterice a comunei Saulia stau o serie de factori geografici, dintre care cei mai importanti sunt: asezarea geografica regionala, irculatia generala a atmosferei si dispunerea reliefului general si local.

Asezarea comunei în interiorul Câmpiei Transilvaniei face ca fenomenul de umbra climatica, determinat de dispunerea Muntilor Apuseni sa dispara, iar cel de front orografic al Carpatilor Orientali sa nu se simta înca, astfel ca putem vorbi de o clima tipica de depresiune orografica.

Temperatura aerului (°C):

Temperatura medie anuala a aerului (C°) este cuprinsa între +8 ° si +8,5 °C, iar cea a lunilor caracteristice este de – 4 °C în luna ianuarie si +18,5 °C în luna iulie

Suma anuala a temperaturilor medii zilnice:

0°C este cuprinsa între 3400 – 3500°C;

10°C este cuprinsa între 2800 – 2900°C;

15°C este 2200°C.

Prima zi cu temperaturi medii zilnice:

0°C se produce în medie în intervalul 21.02 – 01.03;

10°C se produce în medie în jurul datei de 21.04;

15°C se produce în medie în intervalul 21.05 – 01.06;

Ultima zi cu temperaturi medii zilnice:

0°C se produce în medie în intervalul 01.12 – 05.12;

10°C se produce în medie în jurul datei de 11.10;

15°C se produce în medie în jurul datei de 11.09;

Temperatura maxima si minima absoluta, care reflecta într-o anumita masura gradul de excesivitate a climei, cu posibilitate de repetare la un anumit interval de timp, au fost de +38,5°C (înregistrat în data de 16.08.1931) si -31°C (înregistrat la data de 25.01.1942).

Data medie de producere a primului înghet la nivelul solului este cuprins în intervalul calendaristic 01.10 – 11.10, iar a ultimului înghet este cuprins în intervalul 21.04 – 25.04.

Șăulia – Știri/Comunicate

Primaria Șăulia are un nou site Web

12 decembrie 2003

Situl Web al Primariei Șăulia din judetul Mures a fost activat în cadrul portalului e-primarii.ro.

Autor: Admin.

Șelimbăr

BINE AȚI VENIT PE SITUL PRIMĂRIEI ȘELIMBĂR!

Bine ați venit pe site-ul Primăriei Comunei Șelimbăr

Vă mulțumesc pentru faptul că ați accesat site-ul nostru care sper să fie o poartă virtuală deschisă tuturor celor care doresc să obține informații despre comuna pe care eu împreună cu consilierii locali și cu aparatul primăriei o administrez.

Site-ul nostru vă va furniza informații importante despre activitatea socio-economică a comunei, despre istoria regiunii dar și o galerie de fotografii în care puteți vedea principalele edificii dar și realizările Primăriei Șelimbăr.

Ioan Daniel Maricuța primarul comunei Șelimbăr

Știuca

Despre comuna Știuca

Comuna ȘTIUCA cu satele : Știuca, Oloșag, Dragomirești si Zgribești, este situată pe o poziție deluroasă în sudul județului Timiș , la 74 km de Timișoara si 14 km de Lugoj .

Populația este de 1.851 locuitori – 56% ucraineni – cu vârsta medie de 28 ani.

Ocupațiile de bază a locuitorilor sunt :

agricultura;

creșterea animalelor;

exploatările forestiere si prelucrarea lemnului.

Suprafața totală a comunei este de 10.108 ha din care 8.555 ha suprafață agricolă.

Monumente istorice: două biserici ortodoxe cu o vechime de peste 400 de ani una în satul Oloșag iar cealaltă construită din lemn având picturi originale în localitatea Dragomirești.

Investiții posibile:

– creșterea animalelor pe pășuni compacte de 400 ha.

Știuca – Știri/Comunicate

Inaugurarea festivă

19 octombrie 2005

In data de 19 octombrie 2005 are loc inaugurarea festivă a corpului nou al Școlii cu clasele I-VIII din localiatea Știuca.

Tiha Bârgăului

Comuna TIHA-BARGAULUI este una din cele mai mari commune din judetul BISTRlTA-NASAUD , avand suprafata de 19 878 Ha , din care: 1 283 Ha arabil, 2 041 Ha pasuni , 2 354 Ha fanete , 50 Ha livezi , 12 891 Ha paduri , 277 Ha ape ,307 Ha drumuri , 403 Ha alte terenuri , 122 Ha curti si constructii .

Populatia comunei TIHA-BARGAULUI dupa anul 1945 a fost in continua crestere , ajungand in anul1972 la 5 910 locuitori , in decembrie 1988 la 6 519 locuitori , ajungand la 1 decembrie 2001 la aproximativ 6 800 locuitori .

Comuna TIHA-BARGAULUI are un numar de 2 525 gospodarii , cuprinzand cele 5 sate, satul TUREAC fiind cel mai mare, existand un numar de 806 locuitori , iar 250 de pozitii sant ale cetatenilor care detin constructii si terenuri pe raza comunei dar au domiciliul in alte localitati din judet si din tara, populatia comunei la 1 decembrie 2001 era de 6 720 locuitori.

Asezarea geografica – cadru natural

In estul municipiului Bistrita, capitala judetului BISTRlTANASAUD, se intinde de-a lungul raului Bistrita ardeleana, valea care este cunoscuta cu numele de Valea Bargaului .De-a lungul vaii serpuieste drumul national 17 A, care face legatura, peste Pasul Bargaului sau Tihuta, intre Transilvania si Moldova. De-a lungul vaii si a soselei este asezata o salba de sate, legate intre ele pe o distanta mai mare de 10 km. Dintre sate, Tiha-Bargaului impreuna cu Tureac , Muresenii-Bargaului, Piatra-Fintinele si Ciosa formeaza comuna Tiha-Bargaului, comuna in extremitatea estica a judetului , la granita cu judetul Suceava.

Locurile sunt vestite prin frumusetea lor de exceptie. Mihai Eminescu, trecand cu diligenta de la Viena spre Moldova se opreste in Prundu-Bargaului pentru a admira unul dintre munti -Heniu (1610 ill ) si-l campara cu Olimpul. George Sian , calator si el prin aceste locuri, consemneaza: "Cum trece cineva de Bistrita inainte si se afunda in Carpati, este lovit in fiecare pas de vederea locurilor celor mai pitoresti si mai desfatatoare. Natura este atat de bogata incat poti zice ca a descalecat Dumnezeu pentru fericirea celor care locuiesc aici…"

Relieful este variat. Valea, de-a lungul raului Bistrita, este mai lata in apropierea municipiului Bistrita si se ingusteaza treptat inspre munti . Pe raza comunei Tiha-Bargaului , valea dispare treptat, de-o parte si de alta ridicandu-se dealuri in trepte, cu spinari aproape plate, numite de localnici "poderee". Urmeaza muntii, la nord Muntii Bargaului, constituiti in roci cristaline si din roci vulcanice, la sud Muntii Calimani, formati din foci vulcanice. Intre cei doi munti, spre estul comunei Tiha-Bargaului , se afla Pasul Bargaului, trecere cu inaltimea de 1201 m.

Clima este temperat continentala propiu-zisa, cu diferente medii anuale de circa 2-3 grade intre zona de vale si cea montana. Verile sunt in general mai racoroase , iar iernile mai lungi si bogate in preciptatii, mai ales la munte. Ca o caracteristica consemnam faptul ca primele brume se inregistreaza in lunile septembrie-octombrie, iar fenomenul inghetului apare cel tarziu in luna noiembrie. Dezghetul incepe prin luna martie, dar sunt ani cu ingheturi si in aprilie. Vanturile frecvente sunt cele dinspre vest care aduc precipitatii , si cele dinspre est, nord-est care iarna determina o scadere pronuntata a temepraturii si spulbera zapada. Frecvent se inregistreaza si briza de munte, noaptea si dimineata dinspre inaltimi spre vale, iar dupa masa invers. Precipiatiile medii sunt anual de 684 mm la nivelul vaii si de peste 1000 mm in zona Montana. In anii 1970, 1972,1974, cand maximum de precipiatii s-a inregistrat in luna mai, luna in care s-au topit si zapezile de munte au avut loc mari inudatii.

Reteaua hidrografica este formata din raul Bistrita si afluentii sai. Raul Bistrita se constituie in dreptul localitatii Prundu-Bargaului din raurile Tiha si Bistricioara. Raul Tiha, care izvoraste din Muntii Bargaului, de sub Dealul lui Toader, are ca afluenti o serie de paraie, cum ar fi: Lazaroaia, Blaju, Valea Bicii, Valea Barnei Paraul Imasului, Secu. Debitul raului este mai mare primavara si toamna si redus vara si iarna.

Solurile sunt formate din: soluri aluvionare de lunca, pe vale, soluri brune de padure si podzoluri.

Vegetatia, la altitudinea de 1200 m este formata din pasuni alpine intercalate intre paduri de conifere ( brad, molid , pin) , mai jos padure de conifere si foioase , iar intre 500-1000 m gasim padure de foioase in care predomina fagul. Cu toate ca pe vai terenurile sunt destelenite, in comuna Tiha-Bargaului, la suprafata totala de 19.870 Ha, se afla 12.981 Ha padure. In functie de vegetatie si altitudine, fauna este formata din ursul brun, cerbul, mistretul, lupul, vulpea, jderul, dihorul, veverita. Dintre pasari gasim : cucul, ciocanitoarea, pitigoiul, cioara.

Tîrgu Mureș

AȘEZARE GEOGRAFICĂ

Judetul Mureș, cu o suprafata de 6.696 km patrati, este situat în zona central-nordica a României, reprezentând aproximativ 3% din întreaga suprafata a tarii.

La 18 martie 2002, potrivit rezultatelor recensamântului, populatia stabila a judetului Mureș a fost de 579.862 locuitori (53,2% români, 39,3% maghiari, 7% tigani, 0,3% germani și alte etnii), ocupând locul 14 în ierarhia judetelor tarii, cu o pondere de 2,7%. Fata de recensamântul din 1992, numarul locuitorilor a scazut cu 30.191, respectiv cu 4,9%.

În ceea ce priveste structura populatiei pe sexe, în 2002, ca și la recensamântul anterior efectuat în 1992, se mentine o usoara predominare numerica a populatiei de sex feminin: sex masculin – 283.762 (48,9%), sex feminin – 296.100 (51,1%). 48,8% din populatia judetului se afla în mediul urban, iar 51,2 % în mediul rural.

Principalele municipii și orase ale judetului sunt: municipiul Tîrgu-Mureș (resedinta de judet) cu 149.577 locuitori, municipiul Reghin – 36.023 locuitori, municipiul Sighisoara – 32.287 locuitori, municipiul Târnaveni – 26.537 locuitori, orasul Iernut – 9.440 locuitori, orasul Ludus – 17.407 locuitori, orasul Sovata – 11.568 locuitori.

Conform rezultatelor ultimului recensamânt, desfasurat în anul 2002, municipiul Tîrgu-Mureș are 149.577 locuitori. Populatia orasului este structurata pe etnii dupa cum urmeaza: români – 75.317 (50,35%), maghiari – 69.825 (46,68%), tigani – 3.759 (2,51%), germani – 275 (0,18%), alta etnie – 367 (0,17%).

Structura populatiei dupa religie este urmatoarea: ortodocși – 69.726 (46,62%), reformati – 44.849 (29,98%), romano-catolici – 20.156 (13,48%), greco-catolici – 4.051 (2,71%), unitarieni – 3.891 (2,60%), alte religii (evanghelica de confesiune augustana, evanghelica lutherana sinodo-presbiteriana, adventista de ziua a saptea, baptista, penticostala, crestina dupa Evanghelie) – 6.904 (4,6%).

Judetul Mureș este renumit prin oferta generoasa în ce priveste practicarea unor activitati recreative. Vânatul a dobândit aici un renume european, impunându-se prin diversitate și calitatea trofeelor. Oferta piscicola nu este mai prejos, reteaua hidrografica a judetului fiind bogata și existând o traditie în ce priveste cresterea pestelui, corelata cu o oferta gastronomica specifica.

Asociatia Judeteana a Vânatorilor și Pescarilor Sportivi – Mureș are sediul central în Tîrgu-Mureș, B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 23, tel/fax 0265-166004, respectiv filiale în municipiile Reghin, Ludus și Târnaveni.

Asociatia numara 931 de membrii vânatori și peste 10.000 de membrii pescari.

Asociatia detine 31 de fonduri de vânatoare, în suprafata totala de 311.058 ha, repartizate în tot judetul Mureș. Specia de baza, cea mai vânata, este mistretul, fiind vânate anual cca. 500 de capete. Alte specii des întâlnite sunt: caprioara (cca. 150 de capete/an), cerbul (cca. 40 de capete/an) și ursul (cca. 10 capete/an). Speciile de pasaj cel mai des întâlnite în fondurile de vânatore din judetul Mureș sunt fazanii (cca. 3000 de exemplare/sezon) și iepurii (cca. 3000 de exemplare/sezon), precum și rate, gâste, lisite etc. Se organizeaza și partide de vânatoare cu cetateni straini, mai ales la cerb și urs, dar și la mistret, capriori, iepuri, fazani.

Baza piscicola a asociatiei se întinde pe o suprafata de 370 Km de ape naturale, un punct important fiind lacul Bezid, cu o suprafata de 150 ha. De asemenea, exista și o pepiniera piscicola, în localitatea Glodeni, cu o suprafata de 5 ha.

Traditiile multiculturale și convietuirea mai multor confesiuni religioase compun acea spiritualitate transilvana care individualizeaza orasul printre celelalte ale Ardealului. Fiind situat în centrul Transilvaniei și al Romaniei, la confluenta mai multor drumuri nationale și europene, municipiul Targu-Mureș reprezinta un nod feroviar, rutier și aerian.

Reteaua de transport asigura legaturi multiple datorita drumului E60 ce leaga Europa de Vest de cea de Est.

Țaga

Asezare

Comuna Taga este situata in partea de est a judetuIui Cluj, avand ca vecini : la est jud. Bistrita Nasaud si com. Buza, la sud com. Geaca si com. Palatca, la vest com. Sic la nord com. Fizesu Gherlii si com. Sinmartin.

Teritoriul comunei este strabatut de drumul judetean DJ 109C Camaras – Gherla, drum care face legatura intre drumurile nationale Apahida- Reghin si Drumul national Cluj- Gherla – Dej.

Localitatea Taga isi dezvolta vatra satului in lungul vaii Fizesului si pe afluentii acesteia valea Cistasului si valea Ghioltului-pe stinga si respectiv dreapta.

Vatra satului de tip alungit ocupa aceasta suprafata de racord dintre versant si lunca Fizesului pe stinga, iar pe valea Ghioltului se inscrie pina la nivelul bazei versantului in lungul riului. Versantul drept al vaii este constituit dintr-o "frunte" de creasta puternic disecata de activitati torentiale, dar si de alunecari de teren-care au format la baza versantului un glacis coluvio-proluvio deluvial propice constructiilor pe 0 banda ingusta de 40- 10m latime

. Caracteristicile reliefului

Sub aspect morfologic teritoriul comunei si, implicit vatra, acopera un relief de coline inalte specifice campiei Transilvaniei. El se caracterizeaza prin altitudini reduse intre 320m si 280m ce asigura o energie maxima de relief de aproximativ 40-45m. Altitudinal formele de relief scad in aproprierea albiei majore (lunca) unde el se termina cu un abrupt de 10-20m si chiar mai mult.

Reteaua hidrografica

Satele componente ale comunei Taga sint situate in Bazinul hidrografic mijlociu al vaii Fizes, afluent dreapta al raiului Somesul Mic. Satul Taga este situat in lunca si treimea inferioara a versantilor vailor Fizes, Ghiolt si Cistas, in vecinatatea lacurilor

Taga Mica sI Taga Mare. Satele Santioana, Santejude si Santejude Vale sant situate in bazinul hidrografie al paraului Santioana, iar satul Nasal este situat in stanga si dreapta paraului Nasal si aval de lacul piscicol Nasal. Debitele afIuentilor vaii Fizes sint mici, iar pe trosoanele superioare scurgerile au caracter nepermanent. Valea Fizes este amenajata prin acumulari cu rol piscicol si de aparare impotriva inundatiilor.

Caracteristica cea mai importanta a retelei hidrografice o constituie amenajarile piscicole pe suprafete mari situate in imediata apropiere a intravilanului localitatilor. Astfel iazul Taga Mare are S=111.50ha, elesteul Taga Mica S 21.46ha, Elesteele Nasal S= 14. 77ha, iazul Nasal aprox. 20ha, iar iazul Sintejude S= 38.11ha,

Pe valea Fizes lacurile piscicole sint situate pe suprafete mari si pe teritoriile administrative ale comunelor Geaca si Catina.

Uivar

Bine ati venit pe pagina Primariei comunei Uivar!

Pe aceasta pagina veti gasi informatii despre comuna, satele apartinatoare, problemele si realizarile comunei, economia, turismul si multe ale infomatii necesare acelor persoane care doresc sa ne cunoasca comuna!

Va dorim navigare placuta!

Primar,

Vajda Pavel

Uivar – Știri/Comunicate

ALIMENTAREA CU APĂ ÎN SISTEM CENTRALIZAT – LOCALITATEA UIVAR – 14 aprilie 2006

REGISTRUL FERMELOR – 14 aprilie 2006

Primaria Uivar are un nou site Web – 10 noiembrie 2004

Uivar – Știri/Comunicate

ALIMENTAREA CU APĂ ÎN SISTEM CENTRALIZAT – LOCALITATEA UIVAR

14 aprilie 2006

ALIMENTAREA CU APĂ ÎN SISTEM CENTRALIZAT – LOCALITATEA UIVAR

În cadrul programului guvernamental de alimentare cu apă la sate aporbat prin HGR nr. 687/1997 și 1036/2004 au început lucrările la sistemul de alimentare cu apă a localității Uivar.

Sistemul de alimentare cu apă presupune următoarele:

3 puțuri forate la o adâncime de 210 ml;

o rețea de distribuție de 10.121 ml;

stație de tratare pentru reducerea concentrației de fier, mangan și amoniu din apă;

rezervor de înmagazinare cu capacitatea de 250 mc;

stație de pompare BOOSTER cu 3 pompe;

34 cișmele stradale;

1 hidrant de incendii.

Proiectul de alimentare cu apă se va finaliza până la finele anului 2006, astfel un numâr de 467 de gospodării vor beneficia de acest sistem.

Uivar – Știri/Comunicate

REGISTRUL FERMELOR

14 aprilie 2006

REGISTRUL FERMELOR. TERMEN LIMTĂ 1 MAI 2006

A fost înființat în baza Ord.Min. nr.302 din 20 aprilie 2005. Scopul acțiunii este identificarea și înregistrarea potențialilor beneficiari ai sprijinului prevăzut în Politica Agricolă Comună prin plăți directe pe suprafață.

Condiții de eligibilitate pentru Schema Unică de Plăți pe Suprafață pentru fermieri:

utilizarea unei suprafețe de teren agricol mai mare sau egală cu 1 ha;

suprafața utilizată să fie formată din parcele de cel puțin 0,30 ha;

menținerea terenului agricol în condiții agricole și de mediu;

completarea unei cereri și înregistrarea ei.

Avantajele înscrierii fermelor în Registrul Fermelor:

Datele de identificare ale fermelor și datele despre parcelele agricole utilizate vor fi folosite în primul an de acordare a plăților directe pe suprafață (după aderare) de către administrație pentru a trimite fiecărui potențial beneficiar de sprijin un formular de solicitare a sprijinului personalizat, incluzând materiale grafice (ortofotografii) cu suprafețele de teren în care se află parcelele utilizate.

Pentru înscrierea în Registrul Fermelor trebuie doar să veniți până la Primăria comunei Uivar pentru a completa formularele puse la dispoziție de un angajat al Primăriei.

ATENȚIE !!!!!!

Neînscrierea în Registrul fermelor la termenii stabiliți face imposibilă acordarea de subvenții în perioada de preaderare și după aderarea României la UE.

Pentru mai multe detalii, va rugam sa-l contactati pe domnul ing.Pascu Eugen la numarul de tel: 0256-366501

Ungheni

Plasare geografică

Comuna Ungheni este situată în centrul județului Mureș, cu o suprafață administrativă de 6369 ha, având ca vecini următoarele comune:

la nord: Pănet,

la sud: Suplac și Mica,

la est: Cristești și Gh. Doja,

la vest: Sînpaul.

Teritoriul administrativ al comunei Ungheni prezintă condiții favorabile de locuire, condiții ce ce au permis populației să se stabilească definitiv aici și să construiască locuințșe durabile.

În timp, s-au format comunități care au generat următoarele localități: Ungheni, Vidrasău, Recea, Cerghid, Cerghizel, Morești și Șăușa. Acestea sunt amplasate geografic în aval de municipiul Tg.Mureș, pe ambele maluri ale râului Mureș și a drumului național DN15(E60), dar și a căii ferate ce asigură legături rapide cu rețeaua majoră a țării, în toate direcțiile.

Voivodeni

Așezată la marginea răsăriteană a câmpiei Transilvaniei, localitatea Voivodeni face parte din comuna cu aceeași denumire, fiind centrul politico-administrativ. Comunei Voivodeni îi este aparținător satul Toldal. Localitatea se află așezată la o distanta de 25 km N fata de municipiul Tg Mureș și la 15 km S de orașul Reghin, fiind mărginită de următoarele așezări: -la N de localitatea Breaza aflată la o distanta de 8 km -la NV de localitatea Filpișul Mare aflară la o distanță de 10 km,respectiv satul Onuca la distanța de 6 km. -la V de localitatea Toldal aflată la distanța de 5 km. -la S de localitatea Glodeni aflată la distanța de 5 km. -la E de localitatea Gornești aflată la distanța de 3 km,respectiv de localitatea Periș aflată la o distanță de 2 km. Localitatea este traversată de drumul judetean DJ 154J Breaza-Voivodeni-Glodeni, asfaltat pe portiunea Glodeni-Voivodeni.

Voivodeni – Știri/Comunicate

Zilele Voivodeniului – Szentivanyi Napok

29 iunie 2005

În zilele de sâmbătă și duminică, 2-3 iulie 2005 se organizează în localitatea Voivodeni, județul Mureș "Zilele Voivodeniului" – "Szentivanyi Napok", manifestare cultural, artistică care reunește mai multe formații de dansuri și muzică populară.

Program Sambata:

14-Deschiderea festiva;

15-Programul formatiei de copii de dansuri poplare traditionale din Voivodeni;

16-Programul formatiei de dans modern din Voivodeni;

16,30-Programul formatiei de dansuri traditionale din Voivodeni;

17-Deschiderea expozitiei Ercse Miklos in Muzeul Satului

18-Programul formatiei de teatru amatori si a corului din Szentivanlaborfalva;

19,30-Pauza de masa;

21-Concertul Formatiei de muzic usoara "Titan" din Reghin;

22,30-Discoteca in aer liber.

Program Duminica:

11-Slujba ecumenica;

12-Concertul Formatiei Bisericii Adventiste din Voivodeni,

Programul Corului din Szentivanlaborfalva,

Programul Corului Bisericii Reformate din Voivodeni.

13-Pauza de masa;

15-Festival de dans popular;

18-Pauza de masa;

20-Bal

23-Foc de tabara-"Arderea Vrajitoarei".

Vultureni

CONSILIUL LOCAL VULTURENI si

PRIMARIA COMUNEI VULTURENI

Va multumeste pentru vizita site-ului oficial al comunei iar in speranta ca ati gasit informatiile de care aveati nevoie, va asteapta sa reveniti.

In paginile acestui site gasiti informatii despre:

• Geografie – Asezare geografica, populatie, cai de comunicare, suprafata.

• Istorie –

• Cultura – Institutii culturale, invatamant, culte, monumente istorice si de arhitectura.

• Administratie – Structura administrativ-teritoriala, cu satele arondate comunei,

autoritatea administrativa, economie, sanatate, turism.

• Foto & Contact – imagini din comuna, peisaje institutii, modalitatile de contact a oficialilor.

NOTA: informatiile continute in acest site au fost extrase din monografia comunei Vultureni, pusa la dispozitie de catre profesorul de istorie al scolii genrale din Vultureni, Simion Chita.

Zau de Cîmpie

Zau de Câmpie

Comuna Zau de Câmpie este așezată la mijlocul Câmpiei Transilvaniei la o distanță egală între orașul Luduș și orașul Sărmaș.

Este atestată documentar din 25 Mai 1339. Este compusă din nouă sate: satul Zau de Câmpie, Bărboși, Botei, Bujor-Hodaie, Ciretea, Gaura Sângerului, Malea, Ștefăneaca, Tău.

Are o suprafață totală de teren de 5016 ha, din care arabil 2894 ha.

Populația localității este de 3509 persoane, compusă din 80% români, 7,5% maghiari, 12,5% romi.

Pe raza localității Zau se găsește una dintre cele mai importante rezervații naturale de bujori de stepă Paeonia Tenuifolia, care au o vechime de peste 10 mii de ani. Suprafața rezervației este de 3,5 ha și se gasesc în jur de 260 de specii și subspecii de plante rare. Sunt ocrotite de peste 50 de ani de un custode onorific Sâncrăian Marcu.

Comuna Zau de Câmpie are o intreprindere piscicolă SC. Piscicola Zau cu o suprafață de 200 ha luciu-apă.

Pe raza localității există Centrul de plasament nr. 7 într-un castel foarte bine întreținut.

Majoritatea locuitorilor lucrează în gospodăriile proprii.

Zau de Cîmpie – Știri/Comunicate

Interviu cu primarul comunei Zau de Câmpie – 20 august 2004

Rezultatul alegerilor locale – Zau de Cîmpie, jud. Mureș – 6 iulie 2004

Primaria Zau de Cîmpie are un nou site Web – 22 aprilie 2004

Zau de Cîmpie – Știri/Comunicate

Interviu cu primarul comunei Zau de Câmpie

20 august 2004

1. Domnule primar, pentru început v-aș ruga sa ne faceți o prezentare a comunei si a locuitorilor ei.

Comuna Zau de Câmpie este așezată la mijlocul Câmpiei Transilvaniei la o distanță egală între orașul Luduș și orașul Sărmaș. Este atestată documentar din 25 Mai 1339. Este compusă din nouă sate: satul Zau de Câmpie, Bărboși, Botei, Bujor-Hodaie, Ciretea, Gaura Sângerului, Malea, Ștefăneaca, Tău. Are o suprafață totală de teren de 5016 ha, din care arabil 2894 ha. Populația localității este de 3509 persoane, compusă din 80% români, 7,5% maghiari, 12,5% romi. Pe raza localității Zau se găsește una dintre cele mai importante rezervații naturale de bujori de stepă Paeonia Tenuifolia, care au o vechime de peste 10 mii de ani. Suprafața rezervației este de 3,5 ha și se gasesc în jur de 260 de specii și subspecii de plante rare. Sunt ocrotite de peste 50 de ani de un custode onorific Sâncrăian Marcu. Comuna Zau de Câmpie are o intreprindere piscicolă SC. Piscicola Zau cu o suprafață de 200 ha luciu-apă. Pe raza localității există Centrul de plasament nr. 7 într-un castel foarte bine întreținut. Majoritatea locuitorilor lucrează în gospodăriile proprii.

2. Domnule primar care sunt principalele realizări pe care le-ați obținut în cursul mandatului pe care l-ați încheiat în calitate de primar al comunei?

Cea mai mare realizare a fost școala făcută prin fonduri obținute de la Banca Mondială, în valoare de 4,0 miliarde lei. Reparația capitală la sediul primăriei comunei, dotarea cu calculatoare, fax, xeroxuri și mobilier adecvat, modernizarea pieței, pietruirea drumurilor comunale ( în jur de 1200 m3 piatră și zgură), cumpărarea a peste 4000 m liniari pentru introducerea apei potabile în comună, introducerea apei potabile în căminul cultural.

3. Ce alte probleme prioritare au mai stat în atenția dumneavoastră în ultimii ani și nu le-ați rezolvat?

Întroducerea apei potabile prin proiectul interjudețean Cluj-Mureș din orașul Turda și pietruirea drumului de pământ Bărboși-Bârza pe o suprafață de 2 km.

4. Cum ați colaborat în ultimii 4 ani cu consilierii locali? (Daca este cazul)

Colaborare bună.

5. Ce planuri aveți pentru următorul mandat?

Introducerea apei potabile, modernizarea în continuare a pieței și a centrului localității. Reparație capitală la căminul cultural din comună. Pietruirea drumului Bărboși Zau – Bărboși.

6. Bănuiesc ca mai sunt multe de făcut pana ce oamenii vor putea spune ca locuiesc într-o comună apropiată de Occident. Cum vedeți viitorul comunității din care faceți parte?

Daca se va introduce apa potabilă și drumul județean nr 151 care străbate comuna va fi reabilitat, sperăm ca și în localitatea noastră să vină investitori străini care să investească în localitate în domeniile piscicole, creșterea animalelor, prelucrarea și industrializarea laptelui și agroturismului.

7. Cum caracterizați relațiile care leagă comuna dumneavoastră de autoritățile publice județene

Relații bune.

8. Care este starea drumurilor comunale?

Atât drumurile comunale cât și drumul național sunt într-o stare necorespunzătoare.

9. Școlile și căminele culturale ar trebui sa reprezinte o prioritate pentru orice primar. Dumneavoastră cum vedeți treburile?

Sunt în atenția primăriei și a consiliului local.

10. Ce s-a întreprins în localitatea dumneavoastră pentru atragerea investitorilor străini?

Primăria comunei a cerut CJM-ului și Prefecturii să trimită investitori în zonă. Motivul pentru care n-au succes, apa potabilă și drumurile.

11. Ce s-a realizat în localitatea dumneavoastră pe linia integrării europene?

Am facut niște proiecte prin FRDS, Banca Mondială, SAPARD, dar din cauza lipsei celor 25% din valoarea proiectelor la bugetul local, acestea n-au fost realizate.

Pentru proiectul cu apa, din sursă proprie, acesta n-a îndeplinit parametrii de potabilitate a apei și n-a fost eligibil proiectul.

12. Care sunt calitățile pe care credeți că ar trebui sa le aibă un bun primar?

Calitățile primarului și salariaților trebuie să fie aproape de cetățeni și să întreprindă prin aparatul primăriei, să realizeze proiecte și să aducă bani de la Bani nerambursabili de la Banca Mondială.

Autor: Admin.

Zau de Cîmpie – Știri/Comunicate

Rezultatul alegerilor locale – Zau de Cîmpie, jud. Mureș

6 iulie 2004

Rezultatele alegerilor autoritatilor administratiei publice locale – 6 iunie 2004 Procent de prezență la vot: 58%

Nr. total de alegatori înscriși pe liste: 2659

Nr. total de alegători prezenți la vot: 1530

Rezultatele alegerilor autorităților administrației publice locale – 20 iunie 2004

(turul II pentru alegerea primarului) Procent de prezență la vot: 58%

Nr. total de alegători înscriși pe liste: 2663

Nr. total de alegători prezenți la vot: 1523

Rezultate finale

Primar: Călugăr Octavian – PSD

Viceprimar: Creț Istafie – PUR

BIBLIOGRAFIE

1. AGEE, Warren K., AULT., Phillip H., EMERY, Edwin

Introduction aux communications de masse

Editions Universitaires, Bruxelles, 1989

2. COMAN, Cristina

Relațiile publice și mass-media

Editura Polirom, Ediția a 2-a, București, 2000

3. COMAN, Cristina

Relațiile publice, principii și strategii

Editura Polirom, București, 2001

4. CUTLIP, Scott M., CENTER, Allen H., BROOM, Glen M.

Effective Public Relations

Prentice Hall Inc, 8-th edition, 2000

5. CUTLIP, Scott M.

Public Relations History

Lawrence Erlbaum Associates, Inc., 1995

6. CUTLIP, Scott M.

The Unseen Power: Public Relations. A History

Lawrence Erlbaum Associates, Inc., 1994

7. DAGENAIS, Bernard

Profesia de relaționist

Editura Polirom, 2002

8. DAGENAIS, Bernard

Campania de relații publice

Editura Polirom, 2003

9. GRUNIG, James E., HUNT, Todd

Managing Public Relations

Harcout Brace Jovanovich College Publishers, 1984

10. HARRISON, Shirley

Public Relations: an introduction

Routledge, 1995

11. HENDRIX, Jerry A.

Public Relations Cases

Wadsworth, 2001

12. HUNT, Todd, GRUNIG, James E.

Public Relations Techniques

Harcout Brace College Publishers, 1994

13. JOHNSTON, Jane, ZAWAWI, Clara

Public Relations. Theory and Practice

Allen & Unwin, 2000

14. JEFKINS, Frank

Cum să stăpânești reclama la perfecție

Editura Rentrop & Straton, Ediția a 4-a, București, 2000

15. KUNCZIK, Michael, ZIPFEL, Astrid

Introducere în știința publicisticii și a comunicării

Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 1998

16. LECOQ, Bernard

Les relations publiques. Pourquoi? Comment?

Entreprise Moderne d’Edition, Paris, 1970

17. LOUGOVOY, Constantin, HUISMAN, Denis

Traité de relations publiques

Presses Universitaires de France, I-er édition, 1981

18. McQUAIL, Denis, WINDAHL, Sven

Modele ale comunicării

Editura comunicare.ro, București, 2001

19. MILO, Katie, YODER, Sharon, GROSS, Peter, NICULESCU-MAIER, Șt.

Introducere în relații publice

Editura NIM, București, 1998

20. NEWSOM, Doug, TURK, Jusy VanSlyke, KRUCKEBERG, Dean

This is PR. The realities of Public Relations

Wadsworth, 2000

21. POP, Doru

Introducere în teoria relațiilor publice

Editura DACIA, Cluj-Napoca, 2000

22. RUFF, Iulian Vegheș, GRIGORE, Bogdan

Relațiile publice și publicitatea online

Editura Polirom, 20003

23. SEITEL, Fraser P.

The Practice of Public Relations

Prince Hall, 2001

24. STANCU, Șerb

Relațiile publice și comunicarea

Editura TEORA, București, 1999

25. STANCU, Valentin, STOICA, Marcela, STOICA, Adrian

Relații publice. Succes și credibilitate

Edidura Concept Publishing, 1997

26. TEODORU, V.

Relații publice, sinteze pentru dezbateri

Institutul de Management-Turism „EDEN”, București, 1997

27. WILCOX, Dennis L., AULT, Phillip H., AGEE, Werren K.

Public Relations. Strategies and Tactics,

Harper Collins College Publishers, 6-th ed., 2000

28. * * * * *

Buletinul Academiei de Înalte Studii Militare

Editura Academiei de Înalte Studii Militare, București, 1998

29. * * * * *

Relațiile cu comunitatea locală

Editat de Ministerul Apărării Naționale, Direcția Relații Publice, București, 1998