Activitatea de Marketing In Cadrul Primariei Comunei Nojorid
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator științific:
Lect. univ. dr. ec. DAVID Katalin Gabriela
Absolvent:
MAGA D. (CHIFOR) Maria Luminița
ARAD
-2016-
ANALIZA ORGANIZĂRII STRUCTURALE ȘI ACTIVITĂȚII DE MARKETING ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ – STUDIU DE CAZ – PRIMĂRIA COMUNEI NOJORID
Coordonator științific:
Lect. univ. dr. ec. DAVID Katalin Gabriela
Absolvent:
MAGA D. (CHIFOR) Maria Luminița
ARAD
-2016-
Cuprins
INTRODUCERE 7
CAPITOLUL I 8
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ 8
1.1. Organizare și funcționarea întreprinderilor și instituțiilor 8
1.2. STRUCTURA GENERALĂ A ÎNTREPRINDERILOR ȘI INSTITUȚIILOR 9
1.2.1. Structura organizatorică 9
1.2.2. Structura socio-culturală a întreprinderii 11
1.3 . STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ 12
1.3.1. Tipologia organizării în adminsitrație publică 12
1.3.2. Componentele structurii organizatorice în administrație publică 13
1.3.3. Documentele de formalizare a structurii organizatorice 15
CAPITOLUL II 16
MARKETINGUL ÎN ADMINSTRAȚIA PUBLICĂ 16
2.1. COMUNICAREA DE MARKETING ÎN ADMINSTRAȚIA PUBLICĂ 16
2.1.1. Comunicarea – delimitări conceptuale 16
2.1.2. Comunicarea de marketing – delimitări conceptuale 16
2.1.3. Comunicarea în adminstrația publică 16
2.2. POLITICA DE MARKETING ÎN ADMINSTRAȚIA PUBLICĂ 17
2.3. Mixul de marketing în administrația publică 18
CAPITOLUL III 23
ANALIZA STRUCTURII ORGANIZATORICE ȘI ACTIVITĂȚII DE MARKETING ÎN ADMINSTRAȚIA PUBLICĂ – STUDIU DE CAZ – PRIMĂRIA COMUNEI NOJORID 23
3.1. PREZENTAREA GENERALĂ A PRIMĂRIEI COMUNEI NOJORID 23
3.1.1 Amplasarea și structura adminstrativ-teritorială a Comunei Nojorid 23
3.1.2. Prezentarea generală a Primăriei Comunei Nojorid 25
3.2. ANALIZA ORGANIZĂRII STRUCTURALE A PRIMĂRIEI COMUNEI NOJORID 26
3.3. ANALIZA ACTIVITĂȚII DE MARKETING ÎN CADRUL PRIMĂRIEI COMUNEI NOJORID 30
3.3.1. Analiza macromediului Primăriei Comunei Nojorid 30
3.3.1.1. Analiza mediului natural 30
3.3.1.2. Analiza mediul demografic 31
3.3.1.3. Analiza mediului socio-cultural 32
3.3.1.4. Analiza mediului economic 33
3.3.2. Analiza PEST – privind dezvoltarea 34
3.3.2.1. Analiza factorului politic 34
3.3.2.2. Analiza factorului economic 35
3.3.2.3. Analiza factorului socio-cultural 36
3.3.2.4. Analiza factorului tehnologic 36
3.3.2.5. Analiza factorului legislativ 36
3.3.2.6. Analiza protecției mediului 37
3.4. ANALIZA STRATEGIEI DE DEZVOLTAREA A COMUNEI NOJORID CA INSTRUMENT DE FUNDAMENTARE A ACTIVITĂȚII DE MARKETING 37
3.4.1. Analiza Viziunii – Misunii – Obiectivelor Strategie de Dezvoltare a Comunei Nojorid 37
3.4.2. Analiza sectoarelor de dezvoltare a Strategie de dezvoltare a Comunei Nojorid 38
3.4.3. Analiza mecanismului de monitorizare privind implementarea Strategie de Dezvoltare a Comunei Nojorid 40
3.5. ANALIZA ACTIVITĂȚII DE MARKETING ÎN CADRUL PRIMĂRIEI COMUNEI NOJORID 44
3.5.1. Analiza politicii de marketing public în cadrul Primăriei Comunei Nojorid 44
3.5.2. Analiza mixul de marketing public în cadrul Primăriei Comunei Nojorid 45
3.5.3. Analiza activității de promovare în cadrul Primăriei Comunei Nojorid 50
CONCLUZII 53
BIBLIOGRAFIE 55
ANEXA NR.1- HOTĂRÂRE PRIVIND APROBAREA ORGANIGRAMEI ȘI A STATULUI DE FUNCȚII 56
ANEXA NR.2 – ORGANIGRAMA 57
ANEXA NR.3 – STAT DE FUNCȚII 58
ANEXA NR.4 – FIȘA POSTULUI – REFERENT RELAȚII CU PUBLICUL 59
ANEXA NR.5 – LISTA PARTENERI PRIMĂRIA COMUNEI NOJORID 61
LISTA FIGURILOR
LISTA TABELELOR
LISTA IMAGINILOR
LISTA GRAFICELOR
INTRODUCERE
Notorietatea organizațiilor, indiferent de forma lor de organizare este un principiu decisiv în atragerea publicului țintă, iar strategia de marketing pe care o aplică în promovarea imaginii globale este esențială în construirea unei imagini de renume în ochii publicului.
Construirea profesionistă a imaginii unei întreprinderi sau organizații presupune un set coerent de activități, organizate în timp, cu obiective asociate fiecărei etape, modalități de evaluare și costuri, fiind incluse într-un plan de comunicații de marketing, realizat înclusiv în relația cu publicul, care trebuie să conțină obiective de comunicare și poziționare, categorii de public, obiective de acțiune, strategie de media și buget și, ca orice activitate de marketing, cuprinde și promovarea de propria imagine: publică și vinde speranțe, idei, sentimente, valoare.
Marketingul în administrația publică, ca o funcțiune organizațională și un proces de creare, comunicare și furnizare a unor servicii publice pentru public și clienți include și managementul relațiilor cu aceștia în folosul organizației și publicului, punând accent pe cetățean și toate centrate pe produsele și serviciile existente, la o nouă viziune, bazată pe nevoile consumatorilor ca cetățeni. Marketingul în administrația publică este o noțiune care vizează concepte, principii, metode și tehnici pentru înțelegerea și perfecționarea activităților de marketing și de execuție din instituțiile publice și a comportamentului de marketing al funcționarilor publici permanenți sau aleși din sectorul public. Marketingul public apare ca o funcție a managementului din organizațiile publice conceput în birourile lor și implementat de funcționarii publici.
Am ales această temă în calitate de angajat, în funcția de referent casier, în cadrul Primăriei Comunei Nojorid, dorind ca viitor economist în domeniul marketingului, să elaborez o lucrare științifică-aplicativă în domeniul meu profesional.
Obiectivele lucrării de licență vizează prezentarea structurii organizatorice și ale particularitățiilor marketingului în administrația publică prin exemplificarea bunelor practici în cadrul Primăriei Comunei Nojorid.
Scopul lucrării de licență este analiza și prezentarea structurii organizatorice și a strategiei de comunicare în cadrul marketingului administrației publice, în relațiile directe cu publicul, și studiul dezvoltării, promovării și monitorozării imaginii globale a instituției, fiind considerat un exemplu de bune practici și demn de prezentare ca un fenomen de marketing aplicat în administrația publică.
Actualitatea temei constă în necesitatea permanentă de formare profesională, bazată pe dezvoltarea abilităților de comunicare în relațiile directe cu publicul și necesitatea marketingului în administrația publică, determinată de formarea dinamică a imaginii globale ale acesteia, astfel fiind destinată tutror celor carea activează în domeniul administrației publice și au o relație de comunicarea directă cu publicul.
Lucrarea mea de licență este structurată pe trei capitole, în partea teoretică am tratat organizarea și structura organizatorică, comunicarea în general și particularitățiile comunicării în administrația publică, marketingul în administrația publică în scop promoțional, în viziunea dezvoltării și consolidării imaginii globale a instituților publice. În cadrul studiului de caz am prezentat Primăria Comunei Nojorid, și am efectuat o analiză a activității de comunicare de marketing desfășurat în cadrul acesteia în relația cu publicul în vederea dezvoltării și promovării imaginii globale, atât de necesară în mediul în care activează.
Cu recunoștință corpului academic al Universității de Vest ,,Vasile Goldiș” din Arad, Facultatea de Științe Economice, Informatică și Inginerie și coordonatorului științific, Lect. univ. dr. ec. David Katalin Gabriela.
MAGA D. (CHIFOR) Maria Luminița
CAPITOLUL I
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
1.1. Organizare și funcționarea întreprinderilor și instituțiilor
Orice întreprindere sau instituție, tinde să se organizeze în vederea atingerii scopului pentru care a fost creată, urmărind funcționarea, supraviețuirea și dezvoltarea sa, având diverse scopuri și obiective. În vederea realizării acestora, întreprinderea trebuie să desfășoare o activitate eficientă, care impune o permanentă adaptare, restructurare și definire a tuturor elementelor care o compun în procesul de organizare.
Organizarea întreprinderii are două cerințe principale (Remeș, C., Economia Întreprinderii, 2012):
asigurarea desfășurării diviziunii muncii;
coordonarea sarcinilor care trebuie să fie îndeplinite de către membrii săi.
Fig.nr.1.1. Cerințele principale ale organizării întreprinderilor
Sursă: adaptare autor după Remeș, C.
Organizarea întreprinderilor și instituțiilor se poate efectua din punct de vedere:
static – înseamnă a stabili o ordine, o ierarhizare a personalului care compune întreprinderea și ordonarea modului de desfășurare a muncii acestuia.
dinamic -înseamnă a studia modul de funcționare a întreprinderii, a analiza felul în care sunt puse în mișcare mijloacele de care dispune pentru a atinge obiectivele pe care aceasta și le fixează.
Organizarea întrerpinderii, indiferent de modul în care este realizată, vizează problema fundamentală a organizării, care constă în ,,menținerea stabilității interne a întreprinderii, printr-o continuă adaptare a structurilor acesteia la exigențele pieței concurențiale.” (Remeș, C., Economia Întreprinderii, 2012).
Realizarea organizării întreprinderii în plan dinamic se realizează în două planuri:
stabilirea cadrului structural de ansamblu – în cadrul căruia sunt proiectate structurile organizatorice și de conducere și ,concomitent, structura de producție;
organizarea diferitelor componente ale sistemului tehnico-productiv și economico-social – realizat prin alocarea resurselor, folosirea eficientă ale acestora, organizarea sistemului de producție, gestionarea producției și a vânzărilor, gestiunea financiară etc.
Organizarea întreprinderii ca proces operațional precizează și delimitează responsabilitățile, atribuțiile, sarcinile concrete necesare realizării obiectivelor și scopului stabilit, precum și relațiile dintre compartimentele și persoanele ce îndeplinesc atribuții în cadrul acesteia.
1.2. STRUCTURA GENERALĂ A ÎNTREPRINDERILOR ȘI INSTITUȚIILOR
Specialistul în domeniu H.Mintzberg, afirmă că ,,structura este osatura organizării, este maniera în care sunt repartizate sarcinile și responsabilitățile.” (Remeș, C., Economia întreprinderii, 2012, adaptare după H.Mintzberg).
Structura unei organizații poate fi definită ca o sumă totală a mijloacelor utilizate pentru a repartiza sarcinile diferite și pentru a asigura coordonarea necesară între acestea.
Structura generală a unei întreprinderi este formtă din (Remeș, C., Economia întreprinderii, 2012):
structura organizatorică;
structura socio-culturală.
Fig.nr.1.2. Structura generală a întreprinderii
Sursa: adaptare autor după Remeș, C.
1.2.1. Structura organizatorică
Structura organizatorică, la modul general, reprezintă ,,ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice și a relațiilor dintre acestea, orientate către realizarea obiectivelor prestabilite ale întreprinderii sau instituțieiˮ (David, G. Economia întreprinderii, 2012, preluat după C. Bărbulescu și colab.1995).
Structura organizatorică după specialiștii în domeniu C. Bărbulescu și colab. este formată din:
ansamblul persoanelor angajate;
subdiviziuni organizatorice;
relațiile dintre subdiviziuni.
Structura organizatorică a întreprinderii întrunește două structuri importante:
structura funcțională;
structura operațională.
Fig.nr.1.3. Structura generală a întreprinderii/instituție
Sursa: adaptare autor după Remeș, C.
Structura funcțională corespunde coordonării pe verticală a sarcinilor și cuprinde:
• postul – atribuit unei persoane angajate;
• funcția – reprezentată de sarcinile angajatului;
• compartimentul – care este o subunitate organizatorică aflată sub aceeași autoritate ierarhică.
Structura funcțională prin coordonarea sarcinilor și ierarhizarea persoanelor ,,corespunde structurii verticale a întreprinderii și reprezintă sistemul de comandă al organizării.ˮ (Remeș, C., Economia Întreprinderii, 2012).
Structura funcțională în cadrul întreprinderii sau organizație este realizată în concordanță cu tipurile de decizii care se iau la diferite niveluri ale piramidei ierarhice.
În cadrul piramidei ierarhice se pot distinge patru nivele, în concordanță cu amploarea deciziei și de orizontul de timp în care se realizează:
• nivelul strategic;
• nivelul tactic;
• nivelul operațional;
• nivelul de execuție.
Fig. 1.4. Nivelele piramidei ierarhice a structurii funcționale
Sursa: adaptare autor după Remeș, C.
Nivelul strategic în cadrul ierarhiei structurii funcționale, este nivelul unde se iau decizii, care angajează organizația pe termen lung în realizarea obiectivelor acesteia în cadrul strategiei generale.
Nivelul tactic în cadrul ierarhiei structurii funcționale definește calea de urmat în vederea atingerii obiectivele fixate anterior de cadrul strategiei generale, stabilit la nivelul strategic.
Nivelul operațional în cadrul ierarhiei structurii funcționale pune în aplicare realizarea obiectivelor definite pe termen scurt în vederea atingerii obiectivelor generale ale strategie de către toate nivelele de mai sus.
Nivelul de execuție în cadrul ierarhiei structurii funcționale este nivelul la care se iau decizii privind realizarea activităților implicate în vederea realizarii obiectivelor stabilite.
Structura operațională este o structură orizontală care corespunde diviziunii muncii pe orizontală și înglobează funcțiunile întreprinderii sau al organizației și în cadrul acestei structurii orizontale se asigură organizarea în raport cu obiectul activității sau scopul organizației în concordanță cu omogenitatea și complexitatea activității.
1.2.2. Structura socio-culturală a întreprinderii
Structura socio-culturală a întreprinderii reflectă identitatea întreprinderii, modul în care aceasta este percepută în mediul său și pe care-l poate influența prin acțiunile de comunicare și relațiile publice (Remeș, C., Economia Întreprinderii, 2012).
Imaginea face parte din structura socio-culturală a întreprinderii și se formează în timp, prin aplicarea unei politici de relații publice la care contribuie un întreg sistem de valori, format din ansamblul regulilor acceptate de către angajați. Acest sistem de valori de-a lungul existenței întreprinderii formează cultura întreprinderii.
Cultura întreprinderii este exprimată de ansamblul de valori, comportamente, atitudini și cunoștințe, de care dispun membrii acesteia.
Imaginea globală a întreprinderii sau instituției, reprezintă:
cultura întreprinderii;
simbolurile întreprinderii.
Fig.nr.1.5.Imaginea globală a întreprinderii
Sursă: adaptare autor
Resursele întreprinderii cuprind:
totalitatea bunurilor materiale ale întreprinderii formate din: terenuri, clădiri, mijloace fixe, echipamente, materii prime și materiale etc.;
resurse umane.
Cultura organizatională a întreprinderii, cuprinde ,,un ansamblu de valori morale, principii, norme, simboluri și rituri care-și transmit și imprimă mesajul asupra comportamentului angajaților, cu implicații directe asupra eficienței, eficacității și imaginii intreprinderii.”(http://www.stiucum.com/management/management-general/Cultura-organizationala-fundam54824.php).
Cultura întreprinderii are un important rol în formarea imaginii globale a întreprinderii, deoarece o cultură puternică deține valori numeroase și acceptate de personalul angajat, care poate deveni un factor de motivație profesională.
Simbolurile întrerpinderii sunt formate din:
sigla și simbolul întreprinderii;
stilul arhitectonic;
stilul vestimentar;
vocabularul întreprinderii;
modalități speciale de transmitere a unor valori și comportamente către generațiile viitoare etc.
1.3 . STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ
Organizarea în administrația publică reprezintă ,,un ansamblu de procese prin care se delimitează elementele componente ale sistemului, se precizeaza sarcinile și competențele care revin componentelor acestuia precum și relatiile care se stabilesc între ele în cadrul și în afara sistemului.ˮ (http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap2).
1.3.1. Tipologia organizării în adminsitrație publică
Tipologia organizării în adminsitrație publică se distinge după:
nivelul desfășurării activitatății de organizare;
funcție de obiectul organizării.
În funcție de nivelul desfășurării activității de organizare distingem următoarele forme de organizare:
organizarea sistemului administratiei de stat;
organizarea instituției ca întreg;
organizarea compartimentelor;
organizarea domeniului;
Fig.nr.1.6. Forme de organizare în adminsitrație publică
Sursa: autor
În funcție de obiectul organizării se disting urmatoarele forme:
organizarea structurii;
organizarea proceselor.
Organizarea structurii se referă la modul de reprezentare și dispunere a elementelor sistemului administrativ ca ansamblu de instituții.
Organizarea proceselor constă în stabilirea sarcinilor, competențelor și responsabilităților în cadrul componentelor sistemului și relațiilor dintre persoane, compartimente, dintre administrație și persoane din afara acesteia în vederea desfășurării unor procese eficiente și satisfacerea cerințelor sociale.
Scopul organizării în administrația publică este de crearea condițiilor pentru îndeplinirea atribuțiilor și sarcinilor de serviciu care revin instituției și funcționarilor publici în cadrul sistemului administrativ de care aparțin.
1.3.2. Componentele structurii organizatorice în administrație publică
Funcționarea sistemului administrativ din România este fondată pe componentele structurale ale structurii organizatorice, pe lângă relațiile organizatorice.
Componentele structurii organizatorice în administrația publică cuprind:
postul;
funcția;
ponderea ierarhică (norma de conducere);
compartimentul;
relațiile organizatorice;
nivelul ierarhic.
Fig.nr.1.7. Componentele structurii organizatorice în administrația publică
Sursa: adaptare autor
Postul este format din: ansamblul de obiective, sarcini, competențe și responsabilități desemnate pe anumite perioade de timp pentru funcționarii publici permanenți sau numiți, aleși.
Funcția reprezintă un factor generator de posturi și unei funcții îi pot corespunde mai multe posturi în cadrul aceleiași instituții.
Dupa natura competențelor, responsabilităților și sarcinilor, posturile și funcțiile publice sunt clasificate în:
posturi sau funcții de demnitari – cu o pondere ridicată a responsabilității;
posturi sau funcții de conducere – caracterizate prin pondere ridicată a competentelor, sarcinilor și responsabilităților, care implică exercitarea atribuțiilor managementului public;
posturi sau funcții de execuție, în a căror componentă se regăsesc competente, sarcini și responsabilități a căror desfășurare implică executarea deciziilor emise de titularii posturilor sau funcțiilor de conducere.
Compartimentul reprezintă o componentă rezultată din agregarea unor posturi și funcții publice similare sau complementare cuprinzând ansamblul persoanelor care desfășoară activități relativ omogene precum și ansamblul de metode și tehnici adecvate pentru îndeplinirea funcției publice și sunt diferențiate în:
compartimente operaționale – care contribuie la realizarea efectivă a unui serviciu public;
compartimente funcționale – care contribuie la stabilirea obiectivelor proprii desprinse din cunoașterea realității concrete din unitățile administrativ-teritoriale.
Nivelul ierarhic reprezintă ansamblul componentelor structurii organizatorice pe orizontal.
Numărul de niveluri ierarhice dintr-un sistem administrativ sau instituție publică este determinat de dimensiunea instituției publice, componența funcționarilor publici, diversitatea și complexitatea activității desfășurate.
Ponderea ierarhică reprezintă numărul persoanelor conduse de către un funcționar public cu funcție publică de conducere.
Relațiile organizatorice relevă raporturile instituite între componentele organizatorice prin reglementări oficiale și se disting, în funcție de natura și modul de manifestare a competențelor și responsabilităților, relații de: autoritate, funcționale, relații de stat major, cooperare, control și reprezentare.
1.3.3. Documentele de formalizare a structurii organizatorice
Documentele de formalizare a structurii organizatorice sunt:
Regulamentul de organizare și funcționare (ROF);
Fișa postului;
Regulamentul de ordine interioară;
Organigrama;
State de funcții.
Documentele de formalizare a structurii organizatorice sunt elaborate individual pentru fiecare instituție și post conținând elemente obligatorii și facultative.
CAPITOLUL II
MARKETINGUL ÎN ADMINSTRAȚIA PUBLICĂ
2.1. COMUNICAREA DE MARKETING ÎN ADMINSTRAȚIA PUBLICĂ
2.1.1. Comunicarea – delimitări conceptuale
Etimologic, cuvântul ,,comunicare” provine din limba latină, de la ,,comunicatio” ceea ce înseamnă conversație, împărtășire (http://www.aseonline.ro/-Tehnici-promotionale-Note-de-curs-studii-de-caz-teste.pdf. Chițu, I., B.).
Dicționarul explicativ al limbii române, definește comunicarea ca fiind ,,demersul de a face comun, de a împărtăși idei, informații, atitudini” (Dicționarul explicativ al limbii române, ed. a-II-a, 1996).
Dicționarul contemporan DEX ONLINE definește comunicarea ca ,,acțiunea de a comunica și rezultatul ei” (http://dexonline.ro/definitie/comunicare).
În concluzie, comunicarea se poate defini astfel, ca ,,fiind capacitatea unei persoane, a unui grup sau organizații de a transmite idei, gânduri, sentimente, opinii unei alte persoane, grup, sau organizații, pentru a obține un anumit răspuns.ˮ (David, G., 2012).
2.1.2. Comunicarea de marketing – delimitări conceptuale
Comunicarea în viziunea marketingului poate fi definită, conform opiniei lui Papuc, M. ,,procesul prin care o persoană sau un grup de persoane transmite idei, gânduri, sentimente, opinii unei alte persoane sau grup de persoane, îm așa fel încât să se poată obține un răspuns.” (Papuc, M., 2004).
Comunicarea de marketing reprezintă ,,un program dirijat, ce include metode și tehnici de comunicare, realizat cu scopul de a prezenta compania și produsele sale consumatorilor potențiali: de a comunica atributele importante ale produselor, de a facilita vânzarea acestora și de a contribui astfel la maximizarea eforturilor pe termen lung.” (Coman, C., 2001).
Comunicarea în marketing reprezintă după opinia lui M. Kay „un mix format din patru elemente (publicitate, vânzări personale, promovarea vânzărilor și relațiile publice) sau din mesaje specifice elaborate pentru a evoca anumite opinii, sentimente sau comportamente; comunicarea în marketing corespunde unei anumite situații și face parte din mix-ul de marketing alături de produs, preț și distribuție” (Coman, C., 2001).
Comunicarea reprezintă ,,procesul de transmitere a informațiilor între două sau mai multe persoane, unele cu rol de emițător, altele cu rol de receptor, sub forma mesajelor (sunete, litere, cifre, cuvinte, semne scrise, gesturi etc.), prin intermediul unor canale specifice.” (Popescu, I. C., 2003).
2.1.3. Comunicarea în adminstrația publică
Comunicarea în cadrul instituțiilor publice reprezintă ,,transmiterea, schimbul și împărtășirea informațiilor de utilitate publică, cât și menținerea liantului socialˮ (V. A. Munteanu, 2006).
Comunicarea în admnistrația publică este un proces comunicațional bilateral care presupune transmiterea:
informațiilor, ordinelor și sfaturilor la un centru de decizie;
deciziilor luate de la acest centru în alte părți ale instituției.
Fig.nr.2.1.Procesul comunicațional bilateral în administrația publică
Sursă: adaptare autor
Procesul comunicațional este un proces care se desfășoara în sus, în jos și lateral în cadrul instituției după caz.
Canalele de comunicare utilizate în instituțiile publice pot fi:
formale – se transmit fluxurile informaționale oficiale;
informale – neoficiale și au un caracter personal sau general.
Comunicarea instituțională este o comunicare extraorganizațională prin care instituția din administrația publică urmărește întărire imaginii instituționale, determinând în jurul ei un climat de încredere și simpatie din partea cetățenilor.
2.2. POLITICA DE MARKETING ÎN ADMINSTRAȚIA PUBLICĂ
Marketingul în sectorul public după specialiștii în domeniu Dr. Philip Kotler, specialist în marketing de renume mondial și Nancy Lee, consultant în marketing social, demonstrează că ,,marketingul în sectorul public înseamnă mult mai mult decât comunicarea în sine și că el se bazează pe o concepție care-l are în centru pe cetățean.ˮ ( Kotler, Ph., Lee, N,2008).
Adaptarea la mediul de marketing și influențarea lui activă presupune elaborarea unei politici de marketing propriu de către autoritatea publică în exerciție.
Elaborarea unei politicii de marketing în adminsitrația publică este determinată de necesitatea adaptării instituției publice la mediul de marketing și influențarea lui activă în concordanță cu cerințele mediului în care activează. Politica de marketing a unei instituții publice este realizată prin formularea unui set de:
obiective strategice;
strategii corespunzatoare;
ansamblu de tactici și măsuri concrete.
Fig.nr.2.2. Componentele politicii de marketing în administrația publică
Sursa: autor
La elaborarea politicii de marketing în cadrul instuțiilor publice, toate componentele acesteia sunt specifice pieței serviciilor administrative. În acest sens o politică de marketing eficient presupune alegerea judicioasă a strategiilor și fundamentarea corectă a mixului de marketing.
2.3. Mixul de marketing în administrația publică
Stabilirea și implementarea unei strategii de marketing este un proces dificil în cadrul unei instituții publice și este realizată printr-un complex de acțiuni practice, care reflectă viziunea instituției de administrație publică în vederea realizării prin modalități concrete atingerea obiectivelor stabilite, concentrate într-un mix de marketing.
Mixul de marketing reprezintă ,,combinația instrumentelor politicii de marketing aplicată la un moment dat de către o organizațieˮ. Mixul de marketing, după Kotler, Ph., este format din:
Produs;
Preț;
Plasament;
Promovare.
Fig.nr.2.3. Componentele mixului de marketing în sectorul public
Sursa: adaptare autor după Kotler, Ph., Lee, N., Marketing în sectorul public, Editura, Meteor Press, București, 2008
Produsul, conform literaturii de specialitate ca și concept, în cazul marketingului serviciilor, este înlocuit cu termenul de serviciu de bază (generic) în vederea evidențierii faptului că este vorba de un mix de marketing adaptat terțiarului, în cazul serviciilor administrației, serviciile oferite în cadrul instituțiilor administrației publice și particularităților acestora, care țin de specificul acestui sector. (VA. Munteanu, 2006).
Prețul, în adminstrația publică, prezinta numeroase particularități în domeniul serviciilor publice, unele servicii fiind prezente, altele gratuite. Ca o particularitate a prețului în administrația publică putem menționa următoarele, chiar dacă cetățeanul beneficiar nu plătește un preț anume (o sumă de bani) în vederea beneficierii de anumite servicii publice, cetățeanul suportă totuși anumite costuri: deplasarea la instituția administrativă, așteptarea, interacțiunea cu prestatorul, toate acestea reprezentând eforturi din partea consumatorului serviciului (V.A. Muntean, 2003).
Politica de preț în sectorul public este stabilită în funcție de obiectivele următoare:
maximizarea utilizării capacităților;
atragerea unui număr cât mai mare de cetățeni etc.
Ca și celelalte variabile ale mixului de marketing și pretul este puternic influențat de caracteristicile serviciilor administrative, iar datorită intangibilității serviciilor publice, adesea cetățeanul nu înțelege pentru ce se plătește prețul cerut.
Chiar dacă de multe ori servciul în adminstrația publică nu se poate descrie cu parametrii riguroși și se spune că în domeniul prestărilor de servicii prețul este un factor intransparent, între conținut și prețul serviciului există o corelație destul de slabă.
Prețul constituie criteriul principal de structurare a serviciilor publice și de alocare a fondurilor instituției publice deoarece reprezentă un parametru determinant al poziționarii, al imaginii produsului public pe piață (V.A. Munteanu, 2006).
În Uniunea Europeană, taxele și tarifele încasate ca rezultat al furnizării unor servicii publice de interes local sunt împărțite în următoarele categorii:
taxele și tarifele pentru servicii administrative (de exemplu: eliberarea de certificate, permise, autorizații);
taxe și tarife pentru efectuarea unor servicii de gospodărie comunală;
taxe și tarife încasate pentru acordarea drepturilor de participare la diverse manifestări cultural sportive asigurate de administrația publica locală, bilete, utilizare baze portive etc.;
taxe și tarife pentru diverse alte servicii de administrație publică locală.
Tariferea, ca și componenta a politicii de preț, în cadrul instituțiilor administrației publice este realizată pe baza unor strategii orientate către costuri și cerere, în concordanță cu acest principu, strategia are menirea de a selecta și de a asigura optimizarea costurilor și a utilității produsului public. Utilitatea servciului public este perceput în mod diferit de cetățenii-consumatori, unii evaluând ca tarife și prețuri scăzute și alții ridicate, sau cu caracteristici diferite așteptate de la produsul public respectiv. În Romania, în concordanță cu reglementările Uniunii Europene, tarifarea serviciilor publice se poate efectua în două moduri difrite (M. Costea, 2000):
tarifarea reală care presupune proporționalitatea directă între sumele plătite cu cantitatea de servicii primite – ex.: consumul de apă măsurat cu un contor personal, plata pentru colectarea deșeurilor menajere pe baza volumului sau greutății lor; acest tip de facturare este foarte apreciat, deoarece este o metodă apropiată de regula fixării prețului de piață; avantajele tarifării reale sunt: eficacitatea superioară în comparație cu serviciile finanțate prin impozite, datorită faptului că în acest caz beneficiarii vor consuma doar cantități de servicii strâns legate de necesități; echitate, care rezultă din echitatea consumul și păstrarea unui echilibru între consumatorii mici și mari.
tarifarea forfetară – se caracterizează prin calculul prețului serviciului public în funcție de anumite formule și care nu corespunde costului real; ex.: facturarea paușală a consumului de apă sau colectarea deșeurilor menajere în funcție de suprafața locuită și/sau de numărul de persoane; caracteristicile acestui tip de facturare sunt: inferioritatea facturii reale, dacă eficacitatea și echitate sunt scăzute; este mai scazută, deoarece consumul suplimentar sau risipa nu se reflectă în costuri. Ca urmare, de cele mai multe ori, prețul incasat este inferior celui real.
Ca o cuncluzie finală putem spune că în administrația publică, calcularea prețului și tarifelor ridică multe probleme, ceea ce face dificilă stabilirea prețurilor corecte. Legislația în vigoare privind politica de tarifare a serviciilor publice de urbanism este fundamentată pe baza prevederilor Legii nr. 50/1991 (modificată și completată) și împreună cu hotărârile consiliilor locale stabilesc prețul. Prețul pentru serviciile de gospodărie comunală, pe lângă Legea nr.50/1991 se mai au în vedere și reglementarile juridice în vigoare împreună cu hotărârile consiliilor locale, bazate pe o antecalculație de cheltuieli și în această situație tarifele se stabilesc în forma unor taxe diferite de la o localitate la alta (V.A. Munteanu, 2006).
Plasamentul se referă la politica de distribuție, care în domeniul servciilor publice are caracteristici cu totul diferite decât în activitatea economică. În cadrul delimitării politicii de distribuție în administrația publică, trebuie să se țină seama de fluxurile pe care le generează:
fluxul produsului public;
fluxul negocierilor (tranzacțiilor);
fluxul informațional;
fluxul promoțional.
Plasamentul în sectorul public, prin politica de distribuție prezintă particularități, datorită intangibilității și inseparabilității serviciilor publice, distribuitorii de produse publice, în majoritatea cazurilor, sunt chiar prestatorii de servicii publice. Această situație impune în cadrul elaborării strategiilor de distribuție caracter de marketing direct, care va ține seama de tipul serviciilor prestate, de tipul circuitului și de structura cererii. Locul reprezintă mediul în care este prestat și plasat serviciul și unde instituția publică și cetățeanul interacționează între ei.
Plasamentul în administrația publică este organizat și monitorizat direct de autoritățile executive și întregul proces de distribuție în administrația publică se desfășoară în conformitate cu reglementările juridice în vigoare (V.A. Munteanu, 2006).
Promovarea, ca și celelate variabile a mixului de marketing, are, de asemenea, o serie de particularități în domeniul sectorului public. În cadrul sectorului public și al administrației publice este un fenomen normal ca publicul și cetățeanul să aibă cunoștință de activitatea desfășurată de către instituțiile statului sau aleșilor locali după caz, motiv pentru care promovarea să fie o acțiune cu caracter informațional, de informare corectă a publicului larg, având drept obiectiv și scop final crearea unei imagini instituționale pozitive.
Ca rezultat al îmbinării și dozării acestor variabile ale mixului de marketing, oferă posibilitatea cunoașterii reacției publicului vizat și a variantelor de răspuns a instituțiilor publice în concrodanță cu cerințele și exigențele mediului. Mixul de marketing în adminstrația publică nu este un mix stabil deoarece variabilele sale și proporțiile în care acestea se combină, se află în permanentă schimbare și se constituie, în orice moment, ca rezultanta ultimelor acțiuni, sau a acțiunii unor factori de o complexitate și eterogenitate extremă, atât de natură endogenă, cât și exogenă. (Stanciu, 2002)
Mixul de marketing al unei instituții publice, inclusiv în cazul unei oferte de servicii administrative, în mod obligtoriu include cei „4 P” tradiționali, dar punând un accent pe latura umană a acestora, datorită faptului că autoritățile publice sunt mult mai implicate în relația cu cetațenii față de organizațiile economice, completate de elementele specifice marketingului serviciilor: oameni, proces, suport fizic. Astfel putem afirma că celor patru variabile clasice ale mixului de marketing în adminstrația publică se mai adaugă, menționate de către specialistul în domeniu Adrian Payne, următoarele elemente: personalul, procesele, serviciile complementare:
Fig.nr. 2.4. Mixul de marketing în sectorul privat
Sursa: adaptare autor după A.Payne – The Essence of Services Marketing, Prentice Hall, NewYork, 1993
Personalul, ca o variabilă propusă în majoritatea lucrărilor de specialitate în domeniul servciilor și în mpd special în domeniul servciilor publice, scoate în evidență importanța marketingului intern și marketingului interactiv în domeniul serviciilor administrative. Astfel nicio categorie de personal, chiar dacă nu este implicată integral în contactul direct cu cetățenii, nu trebuie exclusă din mixul de marketing în administrația publică.
Parteneriatele – în viziunea altor specialiști în domeniu este recomandată încheierea unui parteneriat și includerea acestuia în mixul de marketing. Parteneriatul vizează faptul asocierii instituților publice cu alte organizații din comunitate în vederea de a fi mai eficiente, chiar dacă nu au obiective similare prin identificarea unor modalități de colaborare în vederea atingerii obiectivelor strategice vizate în cadrul strategiei de marketing.
Tactica are în vedere faptul că mediul în care își desfășoară activitatea instituția publică trebuie să o susțină pe termen lung. În acest sens este nevoie de schimbare politică și de susținere suplimentară efectivă, mai ales prin programele media. Politicile de marketing în sectorul privat, mai exact diplomația politică, sunt necesare pentru obținerea sprijinului organizațiilor comunității în vederea accesului la publicul-țintă.
Procesele reprezintă o variabilă a mixului de marketing, care au un impact major asupra percepției produslui public în viziunea cetățeanului, compus din diverse proceduri, sarcini, programe, mecanisme, activități și ritm, prin care produslul public este realizat și pus la dispoziția cetățenilor.
Serviciile complementare vin în susținerea și complementarea variabilelor mixului promoțional și contribuie la percepția mai pozitivă a produslui public oferit, jucând un rol important în realizarea acesteia.
Mixul de marketing, ca și concept cu o poziție centrală în teoria și practica marketingului, s-a impus ca instrument fundamental în concretizarea strategiilor de marketing ale organizațiilor, inclusiv în domeniul sectorului public. Mixul de marketing la modul generic, asigură combinarea resurselor în proporții diferite, ca produs, preț, distribuție și promovare. Și în administrația publică, el reprezintă totalitatea variabilelor pe care o instituție le poate utiliza în vederea influențării pozitive a cetățenilor.
CAPITOLUL III
ANALIZA STRUCTURII ORGANIZATORICE ȘI ACTIVITĂȚII DE MARKETING ÎN ADMINSTRAȚIA PUBLICĂ – STUDIU DE CAZ – PRIMĂRIA COMUNEI NOJORID
3.1. PREZENTAREA GENERALĂ A PRIMĂRIEI COMUNEI NOJORID
3.1.1 Amplasarea și structura adminstrativ-teritorială a Comunei Nojorid
Comuna Nojorid este situată în zona de vest a județului Bihor, în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord – Vest, în apropierea Zonei Metropolitane Oradea, în partea de sud, fiind cea mai sudică localitate din cadrul celor 12 localități asociate acesteia.
Comuna Nojorid se învecinează la nord cu municipiul Oradea, comuna Sîntandrei și comuna Girițu de Cris, la est cu comuna Sînmartin, la sud cu comuna Hidișelu de Sus și comuna Husasău de Tinca, iar la vest cu comuna Gepiu și comuna Sânnicolau Român.
Primele atestări documentare privind satul Nojorid au fost realizate în anul 1229, într-un act de donație, în perioada respectivă localitatea purta numele latin Villa Irug.
Pe urma constatării existenței a două vetre ale localității, a fosr redenumită Villa Irug Maior – Ieruga Mare și Villa Irug Minor – Ieruga Mica. Numele celor două localități au fost maghiarizate, devenind Nagy Ürögy sau Uregd și Kiss Ürögy, iar apoi au fost din nou românizate, devenind Nojorid și Chișirid (http://www.zmo.ro/ro/componenta/comuna-nojorid).
Satul Nojorid a fost cunoscut în anul 1552 sub numele de Nagz Uregd, fiind un sat liber. Pe perioada războielor a pierit populația Nojoridului fiind aproape de Cetatea Oradea.
Alte consemnări din anul 1700, ne arată că episcopul timpurilor respective, a acordat unele înlesniri și avantaje pentru locuitorii Nojoridului, care au contribuit la repopularea acesteia.
După consemnările în anul 1719 în Nojorid figura existența a 84 de familii (https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Nojorid,_Bihor).
Fiind cea mai mare localitate din cadrul Zonei Metropolitane Oradea ca suprafață de 125,57 km2, comuna Nojorid dispune și de cel mai ridicat număr de sate componente: Livada de Bihor, Leș, Nojorid, Chișirid, Păușa, Apateu, Șauaieu, iar dintre cele șapte sate, satul Nojorid este cu cea mai numeroasă populație și este chiar reședința comunei.
Comuna Nojorid ca structură administrativ – teritorială grupează și administrează pe teritoriul său șapte localități:
Nojorid – reședința de comună;
Apateu;
Chișirid;
Leș;
Livada de Bihor;
Păușa;
Șauaieu.
Img.nr.3.1. Hata adminstrativă Comunei Nojorid
Sursa: http://www.zmo.ro/ro/componenta/comuna-nojorid
Comuna Nojorid este cea mai mare localitate componentă a Zonei Metropolitane Oradea, având o suprafata totală de 125,57 km2. Astfel, 16,7% din teritoriul ZMO intră în administrarea comunei Nojorid. Raportat la suprafața totală a județului Bihor, comuna Nojorid reprezintă 1,7%.
Comuna Nojorid la ora actuală se întinde pe o suprafață de 18309 ha, din care:
15395 ha extravilan;
2914 ha intravilan.
Accesabilitatea comunei Nojorid este facilitată prin intermediul Drumului European E671 (DN79), ruta Arad – Oradea.
Rețeaua rutieră, la nivelul comunei și local, include mai multe drumuri județene și/sau comunale prin intermediul cărora se realizează accesul la toate localitățtile componente:
– DJ 792A Les – Pausa – Miersig – Beliu – Bocsig;
– DC 77 Nojorid – Livada de Bihor;
– DC 87 Pausa – Șauaieu;
– DC 64 Nojorid – Apateu;
– DC 63 Sînmartin – Cihei – Apateu;
– DC 78 Nojorid – Chișirid.
În comuna Nojorid accesibilitatea este garantată și prin intermediul căilor feroviare, localitatea Nojorid, fiind traversată de calea ferata simplă neelectrificată 310 – Oradea – Nojorid – Salonta – Arad, și pe lânga stația CFR din resedința comunei, în satul Leș funcționează și o haltă de mișcare.
3.1.2. Prezentarea generală a Primăriei Comunei Nojorid
Primăria Comunei Nojorid este amplasată în localitatea de reședință Nojorid, conform imaginii de mai jos.
Img.nr.3.2. Clădirea Primăriei Comunei Nojorid
Sursa: http://www.primarianojorid.ro/website/Comuna/Despre-Comuna/
Clădirea în care este amplasată Primăria Comunei Nojorid, este o clădire modernă cu dotări de ultimă generație, fiind structurată pe două nivele, asigurând astfel spațiul necesar unei funcționări optime în vederea desfășurării activității.
3.2. ANALIZA ORGANIZĂRII STRUCTURALE A PRIMĂRIEI COMUNEI NOJORID
Structura organizatorică generală a Primăriei Comunei Nojorid este formată din aparatul de specialitate și a serviciile subordonate Consiliului Local al Comunei Nojorid în cadrul structurii organizatorice a Primăriei Comunei Nojorid și este formată din primar, viceprimar, consilier primar secretar, consiliul local și, împreună cu aparatul de specialitate, constituie structura funcțională cu activitate permanentă.
Conducerea instituției în cadrul Primăriei Comunei Nojorid este asigurată de Primarul Comunei Nojorid în persoana D-lui Crainic Mircea Mihai, Viceprimarul Baba Petru Teodor și Crainic Adrian, aleși în condițiile legii și în mod democratic, având statutul de demnitari.
Secretarul Primăriei Comunie Nojorid este d-na Ionel Maria, având statutul de funcționar public.
Structura organizatorică a Primăriei Comunei Nojorid, este formată din:
Consiliul Local;
Instituția primarului.
Instituția primarului a fost stabilită pe baza Statului de funcții și Organigramei, elaborată și aprobată pe baza Legii nr.188/1999, republicată și modificată ulterior, privind Statutul funcționarului public, OUG. Nr.77/2013 și Legea nr. 215/2001, aprobată în cadrul Hotării Consiliulul Local din data de 31 august 2015, prezentată mai josși în Anexa nr.1.:
Img.nr.3.3. Hotărârea Consiliului Local Nojorid Nr.74/31.august 2015
Sursa: internă
Organigrama propusă și aprobată în cadrul Hotărârii Consiliului Local Nojorid Nr.74/31.august 2015 a Primăriei Comunei Nojorid este prezentat în imaginea de mai jos (Anexa nr.2):
Img.nr.3.4. Organigrama Primăriei Comunei Nojorid
Sursa: internă
Organizarea structurală funcțională a Primăriei Comunei Nojorid este formată din următoarele:
birouri;
compartimente.
În cadrul Primăriei Comunei Nojorid există în singur birou, Biroul Financiar Contabil, căruie se subordonează Compartimentul Adminitrativ.
Fig.nr.3.1. Biroul Financiar Contabil din cadrul Primăriei Comunei Nojorid
Sursa: autor pe baza datelor interne
Biroul Financiar Contabil din cadrul Primăriei Comunei Nojorid, este coordonat de către d-na Pako Ioana – șef birou, are în total opt posturi din care două sunt vacante, vând astfel în subordine cinici persoane, fiecare deținând diverse funcții publice de execuție și grade profesionale, menționate în cadrul Statului de Funcții Anexa nr.3.
Compartimentele Primăriei Comunei Nojorid este format din:
Compartiment Urbanism;
Compartiment Agricol;
Compartiment Asisitență Socială și Stare Civilă;
Compartiment administrativ – subordonat Biroului Financiar-Contabil
Fig.nr.3.2. Compartimentele din cadrul Primăriei Comunei Nojorid
Sursa: autor pe baza datelor interne
Resursele umane angajate sau numite în cadrul Primăriei Comuna Nojorid, sunt prezentate în cadrul statului de funcții nominal, Anexa nr.3.
Img.nr.3. 5. Statul de funcții al primăriei Comunei Nojorid
Sursa: internă
Compartimentul Urbanism din cadrul Primăriei Comunei Nojorid, are un singur post alocat care la ora actuală care este vacant.
Compertimentul Agricol din cadrul Primăriei Comunei Nojorid are două posturi de execuție, ambele fiind ocupate la ora actuală cu statut de consilier.
Compartimentul Asistență Socială și Stare Civilă din cadrul Primăriei Comunei Nojorid, are un singur post executiv și este ocupat cu statut de consilier
Compartimentul Administrativ din cadrul Primăriei Comunei Nojorid, are trei posturi de execuție, ocupate cu statut de gardian și muncitori calificați.
În cadrul imaginii de mai jos este prezentată situația privind numărului total de funcții publice din cadrul Primăriei Comunei Nojorid:
Img.nr.3.6. Numărul total de funcții publice din cadrul Primăriei Comunei Nojorid
Sursa: internă
În cadrul aparatului de Specialitate al Primăriei Comunei Nojorid, mai există un număr de opt asistenți personali cu handicap.
Atribuțiile fiecărui serviciu, compartiment și birou este descris în cadrul Regulament de Ordine interioară, Anexa nr.4. și în fișa posturilor angajaților.
Salariații instituției colaborează permanent în vederea îndeplinirii în termen legal și de calitate a atribuțiilor ce intră în competența lor, precum și a altor sarcini primite din partea conducătorilor instituției – respectiv primar, viceprimar, secretar.
3.3. ANALIZA ACTIVITĂȚII DE MARKETING ÎN CADRUL PRIMĂRIEI COMUNEI NOJORID
3.3.1. Analiza macromediului Primăriei Comunei Nojorid
3.3.1.1. Analiza mediului natural
Relieful predominant în comuna Nojorid este cel de câmpie, localitatea fiind situată în Câmpia Miersig, câmpie piemontană la contactul cu Dealurile și Depresiunile Crișului Negru, Câmpia Miersig făcând parte dintre câmpiile mai înalte ale Câmpiei de Vest, fiind o câmpie înaltă, formată în urma unui proces de acumulare și de eroziune, la nivelul teraselor, datorită apropierii zonei de subsidență a Crișurilor. Suprafața reliefului constituie, în ansamblu, un plan ușor înclinat, de la 200 m, cât are în vecinătatea dealurilor, până la 110 m spre Câmpia joasă.
Clima comunei Nojorid se află sub influența circulației vestice care transportă mase de aer oceanic, umede. Media anuală a temperaturii aerului are valori cuprinse între 10°-11°C, valori specifice zonei de câmpie. Cantitatea medie anuală de precipitații înregistrează valori de 600 – 700 mm/an. Vânturile cele mai frecvente sunt cele de sud, urmate de cele vestice și cele din sector nordic.
Hidrografia comunei Nojorid este formată din mai multe pâraie care aparțin Bazinului Hidrografic al Crișului Repede.
Resurse naturale ale Comunei Nojorid sunt formate din:
fondul funciar;
resursele antropice.
Fondul funciar al comunei Nojorid este utilizat în cea mai mare parte în agricultură, 75% din suprafață reprezentând terenuri agricole. Comuna dispune și de suprafețe semnificative de fond forestier, mai multe sate fiind înconjurate de păduri (Păușa, Chișirid, Șauaieu, Apateu, Leș). Acestea adăpostesc atât specii protejate, cât și elemente floristice neprotejate de lege, care sunt culese în excedent (ghiocei, lăcrămioare etc.).
Pe teritoriul comunei Nojorid se află aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0103 Valea Alceului, în cadrul căreia se găsesc specii precum Vânturelul de seară (Falco vespertinus), Eretele sur (Circus pygargus), Sfrânciocul cu fruntea neagră (Lanius minor), Sfrânciocul roșu (Lanius collurio) și Șerparul (Circaetus gallicus).
Resursele antropice ale comunei Nojorid sunt reprezentate de lacurile artificiale din cadrul Comunei: Leș, Livada, Șauaieu, având un impact important în atragerea turiștilor în scopul practicării pescuitului sportiv. La nivel local sunt înscrise în lista monumentelor istorice, realizată de Ministerul Culturii și Cultelor și Institutul Național al Monumentelor Istorice, mai multe obiective precum: Situl arheologic de la Livada de Bihor "Între răchitișuri”, Situl arheologic dela Livada de Bihor "Cuptoriște”, Situl arheologic de la Nojorid, punct "Turceana” (datează din sec. XIII – XIV Epoca medievală), Ruine biserică sat Nojorid (datează din sec. XIII – XIV Epoca medieval timpurie), Biserica de lemn "Sf. Dumitru” din sat Păușa (datează din secolul XVIII) și mai multe așezări și necropole.
3.3.1.2. Analiza mediul demografic
Conform înregistrărilor populația după domiciliu a comunei Nojorid, la 1 ianuarie 2015, a fost de 5.266 persoane, cu 2% mai mult decât în anul anterior și populația localității comunei reprezintă 1,9% din populația totală a Zonei Metropolitane Oradea și 10,1% din localitățile rurale ale acesteia.
Comuna Nojorid a avut un trend demografic ascendent în perioada 2010 – 2015, rata medie anuală de creștere fiind de 2,2%, cu cea mai mare creștere de la un an la altul, de 3% în 2011 față de 2010.
Fig.nr.3.3. Evoluția populației comunei Nojorid în perioada 2012-2015
Sursa: internă
Conform Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011, populația stabilă a comunei Nojorid este majoritar de etnie română. 87,3% din locuitori s-au declarat de etnie română, în timp ce maghiarii ocupă un procent de 4,7% din populația localității. Alte etnii prezente în Nojorid sunt rromi (2,7%).
Fig.nr.3.4.Componenta etnică a comunei Nojorid în perioada 2012-2015
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Nojorid,_Bihor
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,31%), dar există și minorități de penticostali (7,96%), reformați (3,02%), greco-catolici (2,54%), romano-catolici (1,91%) și baptiști (1,43%). Pentru 5,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Grafic nr.3.1. Componența confesională a comunei Popești
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Nojorid,_Bihor
Densitatea populației în comuna Nojorid în anul 2013, a fost de 40,55 locuitori/km2, fiind una dintre localitățile Zonei Metropolitane Oradea cu cea mai mică a densitate a populației, datorită suprafeței mari pe care se extinde..
3.3.1.3. Analiza mediului socio-cultural
Cultura și educația în Comuna Nojorid, desfășurate în cadrul școlilor, bibliotecilor, în număr de 2 biblioteci, dintre care una publică și în vederea susținerii activităților culturale, la nivel local funcționează 5 cămine culturale amplasate în sate diferite.
Asigurarea accesului facil al populației la unitățile educaționale din comuna Nojorid este destul de greu de realizat, având în vedere numărul ridicat de sate componente.
La nivelul comunei există 8 structuri și unități de învățământ, din care:
5 grădinițe cu program normal – Grădinița cu Program Normal Leș, Grădinița cu Program Normal Păușa, Grădinița cu Program Normal Livada, Grădinița cu Program Normal Nojorid, Grădinița cu Program Normal Șauaieu.
3 sunt școli cu clasele I-IV și cu clasele I-VIII.
Structurile și unitățile de învățământ din Nojorid cuprind un număr de 8 săli de clasă, 5 laboratoare școlare, 3 terenuri de sport și 60 PC-uri, la începutul lui 2015.
În unitățile și structurile educaționale din Nojorid își desfășurau activitatea la începutul anului 2015, 39 de cadre didactice (15,4% în învățământul preșcolar și 84,6% în învățământul preuniversitar) și la un cadru didactic, în comuna Nojorid, revin 11,15 elevi.
Nivelul de solicitare a cadrelor didactice din comuna Nojorid era mai ridicat în 2015 în învățământul preșcolar, unde numărul mediu de elevi pe cadru didactic este de 18 persoane.
În ceea ce privește obiectivele cultural-istorice, pe lista monumentelor istorice realizată de Ministerul Culturii și Cultelor și Institutul Național al Monumentelor Istorice sunt cuprinse mai multe obiective din comuna Nojorid, precum:
Situl arheologic de la Livada de Bihor "Între răchitișuri”;
Situl arheologic de la Livada de Bihor "Cuptoriște”;
Situl arheologic de la Nojorid, punct "Turceana” – datează din sec. XIII – XIV Epoca medievală;
Ruine biserică sat Nojorid (datează din sec. XIII – XIV Epoca medieval timpurie),
Biserica de lemn "Sf. Dumitru” din sat Păușa – datează din secolul XVIII și mai multe așezări și necropole – biserica este compusă din pronaos, naos și absida trapezoidală a altarului. De remarcat bolta semicirculară a naosului, pictată pe fond albastru cu motive fitomorfe de culoare galbenă. Una dintre icoanele iconostasului, "Arhanghelul Mihail", datează din anul 1838, fiind amplasată pe latura lungă din dreapta.
3.3.1.4. Analiza mediului economic
În comuna Nojorid sunt înregistrate aproximativ 130 întreprinderi active din punct de vedere economic. În anul 2015, 42% din cifra de afaceri a acestora s-a datorat serviciilor de comercializare cu ridicata a combustibililor solizi și lichizi și a combustibililor sub formă gazoasă și a produselor conexe și comerțului cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule înmagazine specializate.
Pentru a avea o imagine obiectivă asupra situației comunității s-a utilizat un instrument specific al marketingului, numit analiza SWOT, denumirea acestuia provenind din limba engleză, de la inițialale cuvântului, care traduse înseamnă: S – puncte tari, W – puncte slabe, O – oportunitați (din exterior) și T – amenințări (din exterior) și stau la baza elaborării strategiei de marketing, după cum urmează:
Fig.nr.3. 5. Analiza SWOT a Comunei Nojorid
Sursa: Strategia de Dezvoltare a Comunei Nojorid 2020
3.3.2. Analiza PEST – privind dezvoltarea
ANALIZA PEST EL este acronimul englezesc de la Political, Economic, Social, Technical, Environment și Legislative. Acest tip de analiză are în vedere influențele externe generate de acești factori, factori care nu nu acționează independent sau paralel, ci se află în interacțiune și pot genera schimbări imprevizibile asupra dezvoltării unei comunități și presupune analiza factorilor din cadrul comunei Nojorid:
Politic;
Economic;
Socio-cultural;
Tehnologic;
Legislativ;
Protecția mediului.
Fig.nr.3. 6. Factorii analizei PEST a Comunei Nojorid
Sursa: prelucrarea autor
3.3.2.1. Analiza factorului politic
Analia factorului politic ne arată multitudiniea acestora care pot avea influențe asupra dezvoltării Comunei Nojorid. Un prim factor de ordin politic care poate afecta dezvoltarea comunității se referă la legătura dintre formațiunile politice aflate la guvernare și apartenența politică a persoanelor care administrează/reprezintă interesele comunei. Un alt factor politic care poate influența dezvoltarea județului Bihor dar și a comunei Nojorid este reprezentat de criza politică care caracterizează România în ultima perioadă. Corelațiile acesteia cu dezvoltarea economică au fost deseori demonstrate, cunoscându-se faptul că momentele de maximă tensiune de pe scena politică au dus, spre exemplu, la deprecierea monedei naționale în fața monedelor europene și americane și nu numai. Alte probleme ce pot apărea sunt:
instabilitate legislativă;
diminuarea investițiilor străine;
favorizarea intereselor directe ale partidelor în detrimentul interesului public;
blocarea programelor și obiectivelor guvernamentale etc.
De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere posibilul efect pe care îl vor avea alegerile locale și parlamentare care se vor desfășura în 2016, precum și rezultatele care vor fi obținute la aceste alegeri la nivel național, județean și local. Rezultatele acestor alegeri precum și efectele asupra dezvoltării județene și locale sunt însă dificil de anticipat și cuantificat.
Alți factori politici ce pot afecta dezvoltarea județului și a comunei Nojorid:
grupurile de presiune (lobby) naționale și internaționale;
aderarea României la spațiul Schengen;
calitatea de membru a României în diverse alianțe sau organizații internaționale etc.
Reforma administrației publice propusă de Guvernul României este un alt factor politic ce poate avea implicații asupra județului Bihor și asupra comunei. În plus, posibilitatea schimbării organizării administrative a României, respectiv regionalizarea, poate conduce la o creștere a importanței pe care o vor avea Zonele Metropolitane, cu efecte benefice asupra comunei Nojorid.
Descentralizarea serviciilor publice presupune nu numai transferul de autoritate și responsabilități de la nivelul administrației publice centrale la cel al administrației publice locale, ci și transferul surselor de finanțare aferente în vederea asigurării bunei funcționări a serviciilor respective.
3.3.2.2. Analiza factorului economic
Analiza factorului economic privind dezvoltarea Comunei Nojorid ne arată că aderarea României la Uniunea Europeană este punctul din care la nivel național a fost înregistrată o creștere
economică ce poate fi caracterizată ca fiind spectaculoasă. Creșterea economică a României din perioada postaderare la UE a fost o creștere bazată preponderent pe consum și nu pe producție, ceea ce, în coordonate economice, însemnă un impact major și cu o durată prelungită a crizei mondiale la nivel național comparativ cu alte țări. Efectele crizei economice mondiale sunt:
creșterea ratei inflației;
creșterea numărului de șomeri;
scăderea numărului întreprinderilor active;
diminuarea investițiilor etc.
Astfel, putem afirma că un prim factor economic care influențează dezvoltarea județului Bihor și implicit și a comunei Nojorid este contextul macroeconomic general, caracterizat și în prezent, de previziuni pesimiste privind creșterea economică.
Un alt factor economic important este reprezentat de nivelul fiscalității din România, existând două categorii de obligații fiscale pe care întreprinderile trebuie să le respecte:
obligațiile fiscale față de bugetul de stat;
obligațiile fiscale față de bugetul local.
Principalele obligații fiscale față de bugetul de stat sunt:
impozitul pe profit;
impozitul pe venit;
taxa pe valoare adăugată;
accizele – accize armonizate, accize nearmonizate.
Este de așteptat ca o reducere a fiscalității să ducă la o creștere a numărului întreprinderilor active din județ, a cifrei de afaceri a acestora și, în același timp, la o scădere a ratei șomajului.
În concluzie putem afirma că, politica monetară a României reprezintă un factor major de influență asupra dezvoltării, prin acțiunile pe care autoritățile le realizează pentru a interveni pe piață: stabilirea cantității de masă monetară aflată în circulație, stabilirea unui prag maxim al inflației, stabilirea nivelului ratei dobânzii etc. De asemenea, situația macro-economică generală afectează veniturile bugetului de stat și, în acest fel, sumele care vor fi alocate bugetelor locale și pentru finanțarea unor programe naționale de dezvoltare.
3.3.2.3. Analiza factorului socio-cultural
Unul dintre cei mai importanți factori socio-culturali care influențează dezvoltarea județului Bihor și a comunei Nojorid este evoluția demografică. Aceasta este afectată de rata natalității și de fenomenul migrației externe. Efectele migrației de ordin social sunt:
creșterea numărului familiilor monoparentale;
creșterea abandonului școlar;
creșterea delicvenței juvenile;
creșterea ratei divorțialității etc.
De asemenea, trebuie avută în vedere și atitudinea populației vis-á-vis de valorile/elementele culturale, dar și interesul autorităților publice centrale (care se transferă și la nivel local) pentru dezvoltarea infrastructurii culturale și modernizarea patrimoniului cultural.
Nu în ultimul rând, un factor social care afectează dezvoltarea județului Bihor este politica din domeniul asistenței sociale.
3.3.2.4. Analiza factorului tehnologic
Tehnologia reprezintă un motor pentru toate sectoarele economice, motiv pentru care este necesară aplicarea unor politici publice speciale pentru dezvoltarea TIC. Angrenarea sectorului TIC și dezvoltarea societății informaționale din România reprezintă, așadar, un alt factor de influență.
Factorii fundamentali tehnologici care influențează dezvoltarea comunei Nojorid sunt;
finanțarea cercetării;
nivelul de dotare tehnologică;
rata de înnoire a produselor tehnologice;
tehnologia informației și comunicării;
accesul la rețelele electronice de comunicare rapide.
Este important însă și prețul tehnologiilor ca factor decisiv și măsura în care populația, instituțiile publice și mediul economic pot achiziționa noile tehnologii. Este cunoscut faptul că introducerea inovațiilor tehnologice implică costuri ridicate de achiziție și de familiarizare a populației și/sau forței de muncă. Astfel, la nivelul mediului rural se înregistrează o pondere mult mai redusă în ceea ce privește dotarea gospodăriilor PC-uri și numărul celor care au acces la internet.
3.3.2.5. Analiza factorului legislativ
Factorul legislativ – odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, legislația europeană în vigoare reprezintă o constrângere care trebuie luată în considerare și de către țara noastră. Este necesar a se avea în vedere toate tratatele, acordurile internaționale, legislația în vigoare, dar și actele pregătitoare în toate domeniile de interes. Dintre cele mai importante documente care
trebuie avute în vedere, amintim:
Constituția Europeană;
Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană;
Tratatele Uniunii Europene – Tratatul de la Lisabona, Tratatul de la Nisa, Tratatul de la Amsterdam etc.).
Legislația națională, este un alt factor juridic cu impact asupra județului Bihor și asupra comunei Nojorid cu modificările și completările ce pot apărea. Spre exemplu, un element cu un posibil impact semnificativ asupra dezvoltării socio-economice este adoptarea legii parteneriatelor de tip public-privat. Acestea sunt o soluție general recomandată și promovată pentru rezolvarea problemelor sau eficientizarea serviciilor publice și, mai mult decât atât, pot crește numărul investitorilor și, implicit, consolida mediul de afaceri local, cu precădere în mediul rural unde este puțin reprezentat.
Un act normativ foarte important este reprezentat de OUG 13/2010 ce vizează îndeplinirea recomandărilor Uniunii Europene, Organizației Internaționale a Muncii și ale altor foruri internaționale și europene, de a elabora și aplica măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă prin sprijinirea creerii de locuri de muncă și de a menține preocupările pentru diminuarea incidenței șomajului, mai ales pentru evitarea șomajului de lungă durată.
3.3.2.6. Analiza protecției mediului
Protecția mediului este deosebit de importantă deoarece catastrofele naturale pot afecta obiectivele și clădirile de patrimoniu, dar și întregul fond locativ de la nivel județean. Catastrofele naturale – cutremurele, alunecările de teren, inundațiile – ridică probleme și în ceea ce privește siguranța populației, dar și în ceea ce privește activitatea sectorului educațional, de sănătate, cultură etc.
Trebuie avute în vedere și politicile publice și legislația din acest domeniu, un factor de mediu important fiind reprezentat de cadrul legislativ, respectiv reglementările europene/mondiale privind protecția mediului, norme care trebuie respectate și de țara noastră. Respectarea acestor norme poate avea drept efect dirijarea investițiilor publice către anumite tipuri de obiective în defavoarea altora.
3.4. ANALIZA STRATEGIEI DE DEZVOLTAREA A COMUNEI NOJORID CA INSTRUMENT DE FUNDAMENTARE A ACTIVITĂȚII DE MARKETING
3.4.1. Analiza Viziunii – Misunii – Obiectivelor Strategie de Dezvoltare a Comunei Nojorid
Analiza Strategiei de Dezvoltarea a Comunei Nojorid ca instrument de fundamentare a activității de marketing, presupune analiza:
Viziunii;
Misiunii;
Obiectivelor generale și specifice.
Fig.nr.3.7. Elementele principale a Strategie de Dezvoltare a Comunei Nojorid 2020
Sursa: adaptare autor
Viziunea Strategie de dezvoltare a Comunei Nojorid 2020 este oferirea locuitorilor săi acces la:
serviciile publice de calitate;
infrastructură rutieră și tehnico-edilitară dezvoltată;
locuri de muncă bine remunerate prin valorificarea superioară a potențialului agricol și industrial existent.
În această viziune Comuna Nojorid va avea o contribuție semnificativă la dezvoltarea socio-economică și culturală a întregii zone metropolitane Oradea.
Misiunea Strategie de dezvoltare a Comunei Nojorid 2020, în cadul căruia misiunea principală revine Primăriei Comunei Nojorid, este de a stimula creșterea prosperității comunei și a bunăstării cetățenilor, respectând trei principii importante care conduc la dezvoltarea durabilă a comunei prin:
solidaritatea între generații;
participarea publică la proiectele comunitare;
prezervarea mediului înconjurător.
Obiectivele Strategie de dezvoltare a Comunei Nojorid 2020 se împart în două mari categorii:
obiective generale:
îmbunătățirea calității vieții populației prin valorificarea superioară a resurselor existente în vederea dezvoltării, diversificării economiei locale.
obiective strategice 2020:
dezvoltarea mediului de afaceri local – prin creșterea competitivității economice, asigurarea unui mediu investițional propice și valorificarea într-un mod sustenabil a resurselor existente;
creșterea gradului de atractivitate a comunei – prin dezvoltarea infrastructurii rutiere și tehnico-edilitare;
îmbunătățirea standardelor de viață ale populației – prin investiții în infrastructură și servicii publice;
îmbunătățirea calității factorilor de mediu – prin asigurarea unui mediu sănătos de viață;
îmbunătățirea coeziunii sociale și creșterea gradului de implicare a populației în procesul decizional;
dezvoltarea capacității administrative – prin utilizarea eficientă a capitalului public.
3.4.2. Analiza sectoarelor de dezvoltare a Strategie de dezvoltare a Comunei Nojorid
Sectoarele vizate în cadrul Strategiei de dezvoltare a Comunei Nojorid 2020 sunt:
dezvoltarea economică;
infrastructura;
serviciile publice;
dezvoltare socială;
educație și cultură;
sănătate;
mediu;
administratție publică.
Fig.nr.3.8.Sectoarele Strategiei de Dezvoltare Comunei Nojorid 2020
Sursa: adaptare autor
Sectorul nr.1. Dezvoltarea economică are următoarele propuneri strategice de realizare prin:
sprijinirea IMM-urilor;
dezvoltarea sectorului agricol;
devoltarea sectorului non-agricol.
Sectorul 2. Infratsructura are următoarele propuneri strategice de realizare prin dezvoltarea infratsructurii de:
transport;
tehnico-edilitare.
Sectorul 3 Serviciile publice are următoarele propuneri strategice de realizare prin:
dezvoltarea serviciilor de transport public;
îmbunătățirea amenajării urbanistice locale;
creșterea siguranței cetățenilor.
Sectorul nr.4. Dezvoltare socială are următoarele propuneri strategice de realizare prin:
implicarea comunității în domeniul social;
sprijinirea accesului la educație a grupurilor vulnerabile.
Sectorul 5. Educație și cultură are următoarele propuneri strategice de realizare prin:
îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a actului educațional;
îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a actului cultural;
valiroficarea superioară a resurselor culturale existente.
Sectorul 6. Sănătatea are următoarele propuneri strategice de realizare prin:
dezvoltarea asistenței medicale primare;
dezvoltarea activităților de prevenție.
Sectorul 7. Mediu are următoarele propuneri strategice de realizare prin:
îmbunătățirea managementului deșeurilor;
intervenții pentru îmbunătățirea factorilor de mediu.
Sectorul 8. Administrația publică are următoarele propuneri strategice de realizare prin:
îmbunătățirea calității serviciilor publice;
creșterea gradului de transparență al administrației publice locale;
Realizarea obiectivelor strategice revine în totalitate Primăriei Comunei Nojorid prin susținerea autorităților și instituțiilor publice conexe județene și naționale.
3.4.3. Analiza mecanismului de monitorizare privind implementarea Strategie de Dezvoltare a Comunei Nojorid
Mecanismul de monitorizare și evaluare a implementării Strategiei de dezvoltare a Comunei Nojorid are drept scop:
aprecierea gradului de realizare a activităților propuse de document;
fundamentarea eventualelor revizuiri;
modificări ale direcțiilor de dezvoltare, obiectivelor, țintelor, planurilor de măsuri și acțiuni.
Monitorizarea și evaluarea implementării strategiei va fi realizată în permanență și va consta în:
verificarea implementării activităților și programelor realizate;
corelarea rezultatelor obținute cu obiectivele propuse;
colectarea datelor necesare pentru popularea bazei de date a indicatorilor de monitorizare și evaluare etc.
Pe lângă evaluarea activității de implementare a strategiei, această activitate contribuie la o îmbunătățire a coordonării proiectelor realizate în profil teritorial.
Activitatea de monitorizare și evaluare a implementării Strategiei de Dezvoltare a Comunei Nojorid este similară celor din celelalte unități teritorial-administrative din Zona Metropolitană Oradea, la nivel metropolitan, activitatea de monitorizare și evaluare va sintetiza rezultatele locale, adăugând informații privind proiectele metropolitane.
Informațiile activității de monitorizare și evaluarea a implementării strategiei sunt și vor fi prezentate pe parcursul implementării, sub forma unui raport, la o perioadă stabilită la nivel metropolitan, este recomandat ca această perioadă să nu fie mai mică de 1 an, în baza unui șablon de raportare, structurat pe capitole relevante ex: activități realizate în perioada de raportare, rezultate obținute, stadiul dezvoltării socio-economice în comparație cu perioada inițială, gradul de realizare a proiectelor propuse etc.
În acest sens Primăria Comunei Nojorid a prezentat un raport privind realizările, conform imaginii de mai jos:
Tabel nr.3.1.
Raport privind portofoliul de proiecte implementate în perioada 2007-2014
Sursa: Strategia de Dezvoltare a Comunei Nojorid 2020
Portofoliul de proiecte în curs de implementare în perioada 2015-2020 sunt prezentate în cadrul tabelului de mai jos:
Tabel nr.3.2.
Portofoliul de proiecte în curs de implementare în perioada 2015-2020
Sursă: Strategia de Dezvoltare a Comunei Nojorid 2020
Portofoliul de proiecte propuse în perioada 2015-2020 sunt prezentate în cadrul tabelului de mai jos:
Tabel nr.3.3.
Portofoliul de proiecte propuse în perioada 2007-2014
Sursa: Strategia de Dezvoltare a Comunei Nojorid 2020
Ca unitate de monitorizare, Primăria Comunei Nojorid își va delega un raportor care va elabora raportul periodic și rapoartele din teritoriu se centralizează decătre A.D.I. Zona Metropolitană Oradea.
3.5. ANALIZA ACTIVITĂȚII DE MARKETING ÎN CADRUL PRIMĂRIEI COMUNEI NOJORID
Activitatea de marketing a Primăriei Comunei Nojorid îl are în centrul atenției cetățeanul și toată activitatea este centrată spre satisfacția deplină a cetățenilor. Această viziune a determinat adaptarea Primăriei Comunei Nojorid la mediul de marketing analizat și pe influențarea lui activă care a presupus elaborarea unei politici de marketing propriu de către autoritatea publică local în exercițiu.
3.5.1. Analiza politicii de marketing public în cadrul Primăriei Comunei Nojorid
Elaborarea politicii de marketing în cadrul Primăriei Comunei Nojorid, fiind una dinamică a fost și este determinată de necesitatea adaptării instituției publice la mediul de marketing și influențarea lui activă în concordanță cu cerințele mediului în care activează.
Politica de marketing al Primăriei Comunei Nojorid este realizată prin formularea unui set de:
obiective strategice;
strategii corespunzătoare;
ansamblu de tactici și măsuri concrete.
Fig.nr.3.9. Politica de marketing a Primăriei Comunei Nojorid
Sursa: autor
Obiectivele strategice vizate în cadrul activității de marketing public al Primăriei Comuna Nojorid, pe baza analizei prezentate, vizează elaborarea de principii, legități, metode și tehnici valabile pentru relaționarea cererii și ofertei de servicii publice, de informare, caritabile etc. și constă în atingerea obiectivului principal satisfacerea cerințelor și nevoilor cetățenilor și prosperitatea socială, odată cu întărirea și extinderea imaginii globale a instituției publice.
Strategiile corespunzătoare în cadrul marketingului public sunt elaborate pe baza unui studiu, realizat pe baza unei ample analize, prezentate mai sus, având obiectivele fundamentale cercetarea cerințelor cetățenilor – clienți, în vederea alinierii ofertei de servicii publice ca volum, structură, nivel calitativ, la exigențele manifestate pe piață.
Ansamblul de tehnici și măsuri vizează realizarea strategiilor de marketing public în vederea atingerii obiectivelor vizate în cadrul politicii de marketing al Primăriei Comunei Nojorid.
3.5.2. Analiza mixul de marketing public în cadrul Primăriei Comunei Nojorid
Stabilirea și implementarea strategiei de marketing în cadrul Primăriei Comunei Nojorid a fost realizată printr-un complex de acțiuni practice, care reflectă viziunea instituției de administrație publică, în vederea realizării prin modalități concrete atingerea obiectivelor strategice stabilite, concentrate într-un mix de marketing.
Mixul de marketing public reprezintă ,,combinația instrumentelor politicii de marketing aplicată la un moment dat de către o organizațieˮ, format din:
Produs;
Preț;
Plasament;
Promovare.
Mixul de marketing al unei instituții publice, inclusiv în cazul unei oferte de servicii administrative, în mod obligtoriu include cei „4 P” tradiționali, dar punând un accent pe latura umană a acestora, datorită faptului că autoritățile publice sunt mult mai implicate în relația cu cetațenii față de organizațiile economice, completate de elementele specifice marketingului serviciilor: oameni, proces, suport fizic.
Astfel putem afirma că celor patru variabile clasice ale mixului de marketing în adminstrația publică se mai adaugă menționat de către specialistul în domeniu Adrian Payne următoarele elemente: personalul, procesele, serviciile complementare:
Fig.nr.3.10. Componentele mixului de marketing în cadrul Primăriei Comunei Nojorid
Sursa: adaptare autor
Definirea produsului, este esențială pentru orice instituția publică cu delimitarea cu precizie a ceea ce oferă de fapt, materializat în primul rând în servicii de administrație publică pentru cetațeni.
Structura produsului public este formată din:
suportul fizic – spațiul și echipamentele folosite în cadrul primăriei;
serviciul public propriu-zis;
ambianța – componente “atașate” cum ar fi denumirea, marca, tariful;
comunicațiile privind produsul public;
imaginea produsului public – favorabilă sau nefavorabilă, în funcție de gradul de satisfacție al cetățenilor.
Caracteristicile definitorii ale produslui public sunt următoarele:
accesibilitatea publică – majoritatea servciilor fiind finanțate din fonduri publice;
destinația consumului public – consumul din același bun tuturor cetățenilor locali;
neexcluderea neplătitorilor – persoanele care nu pot plăti pentru bunul sau serviciul public respectiv nu pot fi excluse de la consumarea acestuia;
producerea sau executarea bunului/serviciului public nu se realizează în scopul obținerii de profit, ci din considerații de strategie socială, politică, economică și legislativă;
caracter continuu și permanent – având drept obiectiv satisfacerea interesului general.
Produsul în cadrul Primăriei Comunei Nojorid este format din:
serviciul public de bază și modul generic;
servicii comerciale.
Fig.nr.3.11. Produsul în cadrul Primăriei Comunei Nojorid
Sursa: adaptare autor
Produsul public în cadrul Primăriei Comunei Nojorid, urmărește interesul colectivității și promovează obiectivele strategice ale autorității responsabile.
Produsele comerciale sunt formate din diverse servicii care necesită plata acestora și creează un venit pentru Primăria Comunei Nojorid.
Serviciile oferite sub forma produsului public în cadrul Primăriei Comunei Nojorid sunt formate din mai multe categorii de servicii, prezentate în cadrul tabelului de mai jos:
Tabel nr.3.4.
Serviciile din cadrul Primăriei Comunei Nojorid
Sursă: prelucrare autor pe baza informațiilor interne
Prețul, în cadrul Primăriei Comunei Nojorid, ca și în alte instituții ale adminstrației publice, prezintă numeroase particularități în domeniul serviciilor publice, unele servicii fiind plătite altele gratuite.
Politica de preț în cadrul Primăriei Comunei Nojorid este stabilită în funcție de obiectivele următoare:
maximizarea utilizării capacităților;
atragerea unui număr cât mai mare de cetățeni etc.
Prețul în cadrul Primăriei Comunei Nojorid este puternic influențat de caracteristicile serviciilor administrative și constituie criteriul principal de structurare a serviciilor publice și de alocarea fondurilor instituției publice deoarece reprezintă un parametru determinant al poziționării, al imaginii produsului public pe piață.
În cadrul Primăriei Comunei Nojorid, taxele și tarifele încasate ca rezultat al furnizării unor servicii publice de interes local sunt împărțite în următoarele categorii:
taxele și tarifele pentru servicii administrative (de exemplu: eliberarea de certificate, autorizații);
taxe și tarife – pentru efectuarea unor servicii de gospodărie comunală;
taxe și tarife – pentru acordarea drepturilor de participare la diverse manifestări cultural sportive asigurate de administrația publică locală, bilete, utilizare baze portive etc.;
taxe și tarife pentru diverse alte servicii de administrație publică locală.
Tariferea ca și componentă a politicii de preț, în cadrul Primăriei Comunei Nojorid este realizată pe baza unor strategii de preț orientate către costuri și cerere, în concordanță cu acest principu strategia are menirea de a selecta și de a asigura optimizarea costurilor și a utilității produsului public.
În cadrul Primăriei Comunei Nojorid sunt realizate două tipuri de tarifări, în concoranță cu legislația în vigoare: tarifarea reală care presupune proporționalitatea directă între sumele plătite cu cantitatea de servicii primite – ex.: consumul de apă măsurat cu un contor personal, plata pentru colectarea deșeurilor menajere pe baza volumului sau greutății lor; acest tip de facturare este foarte apreciat, deoarece este o metodă apropiată de regula fixării prețului de piață; avantajele tarifării reale sunt: eficacitatea superioară în comparație cu serviciile finanțate prin impozite, datorită faptului că în acest caz beneficiarii vor consuma doar cantități de servicii strâns legate de necesități; echitate, care rezultă din echitatea consumul și păstrarea unui echilibru între consumatorii mici și mari. Tarifarea forfetară – se caracterizează prin calculul prețului serviciului public în funcție de anumite formule și care nu corespunde costului real.
În cea ce privește politica de preț în cadrul Primăriei Comunei Nojorid, putem afima că, calcularea prețului și tarifelor ridică multe probleme, ceea ce face dificilă stabilirea prețurilor corecte dar este respectată legislația în vigoare privind politica de tarifare a serviciilor publice și este fundamentată pe baza prevederilor Legii nr. 50/1991 (modificată și completată) și împreună cu hotărârile consiliilor locale stabilesc prețul.
Prețul pentru serviciile de gospodarie comunală pe lângă Legea nr.50/199 se mai au în vedere și reglementarile juridice în vigoare împreună cu hotărârile consiliilor locale, bazate pe o antecalculație de cheltuieli.
Plasamentul în cadrul Primăriei Comunei Nojorid se referă la politica de distribuție a serviciilor publice este influențată de fluxurile pe care le generează:
fluxul produsului public;
fluxul negocierilor și tranzacțiilor;
fluxul informațional;
fluxul promoțional.
Plasamentul în cadrul Primăriei Comuna Nojorid, prezintă particularitățile instituțiilor publice, datorită intangibilitatii și inseparabilității serviciilor publice, distribuitorul de produse publice fiind însuși Primăria Comunei Nojorid. Această particularitate în cadrul Primăriei Comunei Nojorid, impune în cadrul elaborării strategiilor de distribuție, aplicarea unui marketing direct, care ține seama de tipul:
serviciilor prestate;
circuitului;
structura cererii.
Plasamentul în cadrul Primăriei Comunei Nojorid, este organizat și monitorizat direct de autoritățile executive și întregul proces de distribuție se desfășoară în conformitate cu reglementările legale și juridice în vigoare.
Personalul în cadrul Primăriei Comunei Nojorid, joacă un rol foarte important ca o variabilă a mixului de marketing, astfel nicio categorie de personal, chiar dacă nu este implicată integral în contactul direct cu cetățenii, nu trebuie exclusă din mixul de marketing în administrația publică.
Parteneriatele în cadrul Primăriei Comunei Nojorid, incluse în cadrul mixului de marketing, vizează faptul asocierii acesteia cu alte organizații din comunitate în vederea de a fi mai eficiente, chiar dacă nu au obiective similare prin identificarea unor modalități de colaborare în vederea atingerii obiectivelor strategice vizate în cadrul strategiei de marketing. Parteneii Primăriei Comunei Nojorid sunt prezentate public în cadrul oficial al instituției conform Anexa 6.
Procesele în cadrul Primăriei Comunei Nojorid, reprezintă o variabilă a mixului de marketing, care au un impact major asupra percepției produslui public în viziunea cetățeanului, compus din diverse proceduri, sarcini, programe, mecanisme, activități și ritm, prin care produslul public este realizat și pus la dispoziția cetățenilor.
Serviciile complementare în cadrul Primăriei Comunei Nojorid vin în susținerea și complementarea variabilelor mixului promoțional și contribuie la percepția mai pozitivă a produslui public oferit, jucând un rol important în realizarea acesteia.
Promovarea în cadrul Primăriei Comunei Nojorid, în mare parte servește construirea unei imagini globale pozitive în opinia cetățenilor prin realizarea unei publicități, fiind un fenomen normal ca publicul și cetățeanul să aibă cunoștință de activitatea desfășurată de către instituțiile statului sau aleșilor locali după caz, motiv pentru care promovarea trebuie să fie o acțiune cu caracter informațional de informare corectă a publicului larg, având drept obiectiv și scop final crearea unei imagini instituționale pozitive.
3.5.3. Analiza activității de promovare în cadrul Primăriei Comunei Nojorid
Activitatea de promovare în cadrul Primăriei Comuni Nojorid vizează realizarea obiectivelor promoționale după cum urmează:
formarea imaginii globale pozitive;
extinderea și creșterea notorietății;
câștigarea încrederii cetățenilor și publicului țintă;
atragerea partenerilor;
creșterea încrederii personalului.
Fig.nr.3.12. Obiectivele activității de promovare vizate în cadrul Primăriei Comunei Nojorid
Sursa: autor
Realizarea obiectivelor de promovare, presupune elaborarea unei strategii de promovare în cadrul Primăriei Comunei Nojorid.
Strategia de promovare a Primăriei Comunei Nojorid, constă în punctul cheie privind promovarea imaginii globală a instituției în folosul și satisfacția cetățeanului și este reprezentat de menținerea unui proces de comunicare de marketing foarte bun între instituție și public.
Instrumentele de promovare în cadrul Primăriei Comunei Nojorid, utilizate în cadrul comunicării instituționale, au obiect principal promovarea imaginii instituției și este realizată prin următoarele instrumente:
Publicitate;
Relații publice;
Manifestări promoționale;
Fig.nr.3.13. Instrumentele de promovare utilizate în cadrul Primăriei Comunei Nojorid
Sursa: autor
Publicitatea în cadrul Primăriei Comunei Nojorid este realizat prin:
publicitate clasică: utilizarea siglei, elaborarea materialelor publicitare;
publicitate pe internet – în cadrul site-ului oficial al instituției și în cadrul altor siteuri de publicitate;
Publicitatea Primăriei Comunei Nojorid este realizată în ce mai mare parte în cadrul site-ului oficial al instuției și vizează publicitatea informațiilor publice după cum urmează:
prezentarea comunei;
informațiile publice;
achizițiile publice;
comunicate – anunțuri;
linkurile interconectate.
Relațiile publice în cadrul Primăriei Comunei Nojorid, sunt realizate în cadrul:
Declarații de presă;
Comunicate de presă.
Manifestările promoționale în cadrul Primăriei Comunei Nojorid, sunt realizate prin organizarea diverselor evenimente care contribuie la creșterea notorietății instituției.
Ca rezultat al îmbinării și dozării acestor variabile ale mixului de marketing, în cadrul Primăriei Comunei Nojorid, sunt realizate activități de marketing public în favoarea susținerii unei imagini globale pozitive a instituției și oferă posibilitatea cunoașterii reacției publicului vizat, respectiv al cetățenilor.
CONCLUZII
Structura organizatorică, la modul general, cuprinde ansamblul persoanelor, diviziunilor și subdiviziunilor organizatorice și al relațiilor dintre acestea, orientate către realizarea obiectivelor prestabilite ale organizației.
Imaginea organizației, ca parte din structura socio-culturală, se formează în timp, prin aplicarea unei politici de marketing, realizate prin instrumentele specificie activității de promovare, la care contribuie un întreg sistem de valori, format din ansamblul regulilor acceptate de către angajați, acest sistem de valori de-a lungul existenței organizației, formând cultura întreprinderii.
Cultura organizațională, cuprinde un ansamblu de valori morale, principii, norme, simboluri și rituri care-și transmit și imprimă mesajul asupra comportamentului angajaților, cu implicații directe asupra eficienței, eficacității și imaginii organizației.
Organizarea structurală a Primăriei Comunei Nojorid este formată din următoarele:
birouri;
compartimente.
Atribuțiile fiecărui serviciu, compartiment și birou este descris în cadrul Regulamentul Intern.
Marketingul în sectorul public după specialiștii în domeniu Philip Kotler, specialist în marketing de renume mondial și Nancy Lee, consultant în marketing social, demonstrează că înseamnă mult mai mult decât comunicarea în sine și că el se bazează pe o concepție care-l are în centru pe cetățean.
Elaborarea unei politicii de marketing în adminsitrația publică este determinată de necesitatea adaptării instituției publice la mediul de marketing și influențarea lui activă în concordanță cu cerințele mediului în care activează. La elaborarea politicii de marketing în cadrul instuțiilor publice, toate componentele acesteia sunt specifice pieței serviciilor administrative și în acest sens o politică de marketing eficient presupune alegerea judicioasă a strategiilor și fundamentarea corectă a mixului de marketing.
Stabilirea și implementarea unei strategii de marketing este un proces dificil în cadrul unei instituții publice și este realizată printr-un complex de acțiuni practice, care reflecta viziunea instituției de administrație publică în vederea realizării prin modalități concrete atingerea obiectivelor stabilite, concentrate într-un mix de marketing.
Analiza activității de marketing în cadrul Primăriei Comunei Nojorid este fondată pe o amplă analiză a macromediului în care activează.
Activitatea de marketing a Primăriei Comunei Nojorid are în centrul atenției cetățeanul și toată activitatea este centrată spre satisfacția deplină a cetățenilor; această viziune a determinat adaptarea Primăriei Comunei Nojorid la mediul de marketing analizat și pe influențarea lui activă, a presupus elaborarea unei politici de marketing propriu de către autoritatea publică în exercițiu.
Elaborarea politicii de marketing în cadrul Primăriei Comunei Nojorid, fiind una dinamică, a fost și este determinată de necesitatea adaptării instituției publice la mediul de marketing și influențarea lui activă în concordanță cu cerințele mediului în care activează.
Stabilirea și implementarea strategiei de marketing în cadrul Primăriei Comunei Nojorid a fost realizată printr-un complex de acțiuni practice, care reflectă viziunea instituției de administrație publice, în vederea realizării prin modalități concrete a obiectivelor strategice stabilite, concentrate într-un mix de marketing.
Instrumentul fundamental de marketing privind dezvoltarea comunei Nojorid este Planul Strategic de Dezvoltare a Comunei Nojorid 2020.
Publicitatea este intrumentul principal în cadrul activităților de promovare utilizate de Primăria Comunei Nojorid.
PROPUNERI
Sugestii pentru îmbunătățirea promovării imaginii Primăriei Comuna Nojorid:
extinderea activităților de marketing;
mărirea gradului de eficiență al acțiunilor de promovare ;
acțiuni de marketing directe pentru grupuri țintă specifice și delimitate – ex.mediul de afaceri, școli etc.;
fixarea obiectivelor pe anumite grupuri și cetățeni țintă;
crearea unei identități instituționale vizibile – se pot utiliza materiale promoționale precum: tricouri, pixuri, dosare inscripționate cu sigla primăriei;
crearea unui Ghid al Cetățeanului.
Toate aceste acțiuni de promovare ar contribui la extinderea și creșterea notorietății Primăriei Comunei Nojorid.
BIBLIOGRAFIE
Alexandru, I., Matei,L. Servicii publice, Ed. Economică, București, 2000
Costea, M. Introducere în administrația publică, Ed. Economică, București, 2000
Chiciudean, I., Țoneș, V., Gestionarea crizelor de imagine, Editura Comunicare, București, 2003
Coman, C., Relații Publice. Principii și Strategii, Editura Polirom, Iași, 2001
Damaschin, I.: Relații Publice și Publicitate, Editura Fundația “Andrei Șaguna”, 2002
David, G., Comunicare și negociere în afaceri, Note de curs, U.V.V.G Arad, 2012
David, G., Tehnici de negociere și comunicare în afaceri, Note de curs, U.V.V.G. Arad
David, G., Tehnici promoționale în comerț și turism, Note de curs, U.V.V.G. Arad, 2011
Kotler, Ph., Lee, N., Marketing în sectorul public, Editura, Meteor Press, București, 2008
Kotler, Ph., Principiile marketingului, Editura Teora, Ediția-4 a, București, 2008
Kotler, Ph., Managementul marketingului, ediția a III.-a, Ed. Teora, București, 2003
Munteanu, V.A. Marketing public, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2006
Munteanu, V. A. Managementul public local, Tipo Moldova, Iași, 2003
Papuc, M., Tehnici promoționale, Editura Universitară, București, 2004
Popescu, I.C., Comunicarea în marketing, Ed. a II-a, Editura Uranus, București 2003
Remeș, C., Economia Întreprinderii, U.V.V.G. Arad, 2012
Stanciu, S., Marketing General, Particularități în organizațiile non profit, Editura Dareco, București, 2002
Legea nr. 50/1991
Strategia de Dezvoltare a Comunei Nojorid 2020
http://www.stiucum.com/management/management-general/Cultura-organizationala-fundam54824.php)
http://www.creeaza.com/legislatie/administratie/MIXUL-DE-MARKETING-IN-ADMINIST827.php
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap2
http://www.aseonline.ro/-Tehnici-promotionale-Note-de-curs-studii-de-caz-teste.pdf. Chițu, I., B.
http://www.zmo.ro/ro/componenta/comuna-nojorid
https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Nojorid,_Bihor
https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Nojorid,_Bihor
ANEXA NR.1
HOTĂRÂRE PRIVIND APROBAREA ORGANIGRAMEI ȘI A STATULUI DE FUNCȚII
ANEXA NR.2.
ORGANIGRAMA
ANEXA NR.3.
STAT DE FUNCȚII
ANEXA NR.4.
FIȘA POSTULUI – REFERENT RELAȚII CU PUBLICUL
ANEXA NR.5.
LISTA PARTENERI PRIMĂRIA COMUNEI NOJORID
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Activitatea de Marketing In Cadrul Primariei Comunei Nojorid (ID: 108718)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.