Activitatea de Marketing a Unei Biblioteci

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE LITERE

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

[titlu didactic și științific]

Prof. Dr. Enache Ionel

ABSOLVENT(Ă),

Berchez Tania-Elena

BUCUREȘTI

2016

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE LITERE

ASPECTE TEORETICE ȘI PRACTICE PRIVIND ACTIVITATEA DE MARKETING A BIBLIOTECII CENTRALE UNIVERSITARE „CAROL I”

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

[titlu didactic și științific]

Prof. Dr. Enache Ionel

ABSOLVENT(Ă),

Berchez Tania-Elena

BUCUREȘTI

2016

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………………………….1

CAPITOLUL I

GENERALITĂȚI CU PRIVIRE LA MARKETINGUL DIN CADRUL STRUCTURILOR INFODOCUMENTARE ……………………………………………3

1.1. Noțiuni teoretice cu privire la marketingul din cadrul structurilor infodocumentare …3

1.2. Mixul de marketing în cadrul structurilor infodocumentare …..…………………………….7

1.3. Strategiile mixului de marketing în cadrul structurilor infodocumentare ……………14

CAPITOLUL II

PREZENTAREA BIBLIOTECII CENTRALE UNIVERSITARE „CAROL I” ……20

2.1. Scurt istoric al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” …………………………..20

2.2. Aspecte cu privire la activitatea Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” ………..23

2.3. Analiza SWOT și strategiile Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” ……………31

CAPITOLUL III

ANALIZA ACTIVITĂȚII DE MARKETING A BIBLIOTECII CENTRALE UNIVERSITARE „CAROL I” …………………………………………………………37

3.1. Prezentarea mixului de marketing al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” ……37

3.1.1. Produsele și serviciile din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”………………………………………………………………………………….. 37

3.1.2. Distribuția din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” …………42

3.1.3. Prețul în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” ………………..43

3.1.4.Promovarea produselor și serviciilor Bibliotecii Centrale Universitare „Carol.I”……………………………………………………………………………45

3.2. Cercetarea satisfacției utilizatorilor de produse și servicii din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” ……………………………………………………………51

3.3. Analiza și interpretarea rezultatelor…………………………………………………..52

CONCLUZII ……………………………………………………………………………..59
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………61

INTRODUCERE

Actualitatea temei investigate este dată de faptul că analiza activității de marketing are un rol însemnat în practica de marketing. Plecând de la analiza activității de marketing se pot obține răspunsuri la întrebările fundamentale în planul formulării strategiilor și a tacticilor de marketing.

Scopul și obiectivele

Scopul cercetării constă în generalizarea principiilor teoretice, adaptarea instrumentelor și tehnicilor de analiză și punerea lor în practică în cadrul unei structuri infodocumentare, pentru a evidenția politicile și strategiile de marketing. Prin cercetarea mixului de marketing în cadrul unei structuri infodocumentare putem înțelegem procesul sistematic de culegere, procesare, analiză și interpretare a datelor de marketing, care să sprijine managerii în elaborarea deciziilor

Obiective:

– înțelegerea politicilor de marketing din cadrul strcutrilor infodocumentare și a strategiilor de piață;

– prezentarea elementelor componente ale mixului de marketing din cadrul structurilor infodocumentare;

– caracterizarea activităților de markeing specifice etapelor ciclului de viață ale serviciului din cadrul structurilor infodocumentare și evidențierea strategiilor de produs;

– prezentarea diferitelor metode de construire a prețurilor serviciilor din cadrul structurilor infodocumentare și evidențierea strategiilor de preț;

– identificarea și prezentarea principalelor elemente componente ale activității de promovare a serviciilor din cadrul structurilor infodocumentare precum și evaluarea alternativelor strategice de promovare ale structurilor infodocumentare.

Referințele bibliografice care stau la baza acestei lucrări sunt lucrări naționale și internaționale, legislație, surse diverse de pe internet. În calitate de suport teoretico-științific au servit rezultatele studiilor și investigațiilor următorilor autori: Anghel Laurențiu-Dan, Anghelescu Hermina, Baker Michael, și Hart Susan, Boca Camelia Bruhn Manfred, Cetină Iuliana, Cheradi Natalia, Coravu Robert, Cruceru Anca Francisca, Diaconescu Mihai, Enache Ionel, Enache Ionel, Giapiconi Thierry, Kotler Philip, Lazoc Ramona, Lazoc Alina, Goia Diana, Malhotra Naresh, Manole Victor, Manole Victor, Stoian Mirela, Mărginean Simona Silvana, Neubauer Wolfram, Popescu Ioana Cecilia, Repanovici Angela, Zavtur Natalia.

Volumul și structura lucrării.

Structura lucrării este determinată de obiectivul și sarcinile cercetării. Lucrarea este structurată astfel, introducere, trei capitole, concluzii generale și bibliografia.

Capitolul I denumit „Generalități cu privire la marketingul din cadrul structurilor infodocumentare.” este format din noțiuni teoretice cu privire la marketingul din cadrul structurilor infodocumentare. Tot în cadrul acestui capitol regăsim noțiuni teoretice cu privire la mixul de marketing din cadrul structurilor infodocumentare, precum și noțiuni teoretice cu privire la strategiile mixului de marketing în cadrul structurilor infodocumentare.

În ultima perioadă numeroase structuri infodocumentare au realizat că este absolut necesar să fie competitive, atât sub aspect financiar, cat și din punct de vedere al utilizatorilor, astfel că se impune tot mai intens crearea de strategii și programe de marketing proprii.

Capitolul al II-lea denumit „Prezentarea Bibliotecii Centrale Universitare Carol I” cuprinde un scurt istoric al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, precum și aspecte cu privire la activitatea Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. În ultima parte a acestui capitol sunt prezentate atât analiză SWOT cât și strategiile Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”

Activitatea Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” este reprezentată de serviciile pe care le derulează și care sunt divizate în servicii de intrare, servicii de ieșire (care au contact cu utilizatorul) și servicii pe care le regăsim în cadrul tuturor tipurilor de organizații (financiar, personal). Principalii factori care influențează serviciile Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” sunt: publicul, resursele umane, resursele materiale și financiare.

Capitolul al III-lea denumit „Analiza activității de marketing a Bibliotecii Centrale Universitare Carol I.” cuprinde prezentarea mixului de marketing al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, precum și cercetarea satisfacției utilizatorilor de produse și servicii din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.

Concluziile și bibliografia constituie finalul demersului științific parcurs în această lucrare și au rolul de a individualiza printr-o notă originală întregul studiu, conținând idei și opinii fundamentate pe noțiunile și informațiile examinate în cadrul lucrării.

CAPITOLUL I

GENERALITĂȚI CU PRIVIRE LA MARKETINGUL DIN CADRUL STRUCTURILOR INFODOCUMENTARE

1.1. Noțiuni teoretice cu privire la marketingul din cadrul structurilor infodocumentare

Marketingul din punct de vedere strategic poate fi definit ca reprezentând analiza, programarea, introducerea și verificarea programelor construite meticulos pentru schimbul de valori în cadrul pieței, direcționate către realizarea misiunilor organizației.

Marketingul bibliotecilor și-a făcut apariția ca urmare a consacrării studiului în domeniul marketingului general, în legătură directă cu marketingul serviciilor și marketingul cultural, deținând o multitudine de noțiuni comune cu acestea.

Amestecul care se realizează între marketing și bibliotecă este posibil să pară straniu, ținând cont de faptul că marketingul reprezintă o disciplină economică a cărei misiune fundamentală este caracterizată de sporirea vânzărilor și dobândirea profitului, iar biblioteca reprezintă o structură infodocumentară, culturală, non-profit. Însă marketingul din momentul de față este îndreptat către satisfacerea clienților din cadrul tuturor domeniilor prin intermediul serviciilor oferite, acesta fiind și obiectivul esențial al marketingului de bibliotecă.

Punerea în practică a marketingului în cadrul structurilor infodocumentare este normală fiindcă și cultură se comercializează și în același timp, este necesar ca serviciile oferite prin intermediul bibliotecii să fie profitabile, exploatând orice ocazie de a reliefa oferta. După cum se poate observa în domeniul economic că nu poate fi vorba de eficacitate fără a cerceta piața, nici în domeniul biblioteconomic nu se poate ignora analiza necesităților publicului utilizator.

Cercetarea de marketing constituie procesul metodic și just de identificare, strângere, examinare, răspândire și utilizare a informațiilor cu misiunea de a perfecționa deciziile de marketing ce se află în relație cu identificarea și soluționarea problemelor și oportunităților de marketing.

Se cunoaște faptul că structurile infodocumentare, bibliotecile, odată cu trecerea timpului au traversat multiple etape ce au avut ca scop dezvoltarea lor.Astfel o perioadă bună de timp, bibliotecile au fost apreciate ca fiind strângătoare de amintiri ale umanității. Funcția de conservare reprezenta funcția lor principală.

Odată cu trecerea timpului bibliotecilor le-au fost alipite, atribuții dezvoltate și valoroase cu privire la achiziția, administrarea, prelucrare și oferirea spre întrebuințare a acumulărilor de documente pe care le aveau în posesie. Modalitățile de furnizare a serviciilor s-au înlocuit, acestea dezvoltându-se în același timp cu societatea. În ultima perioadă se poate observa că toate bibliotecile și-au mutat centrul de greutate de la depozitarea la exploatarea de documente, de la o misiune inactiv la o misiune constructivă, de oferire a informațiilor, prin completarea cu servicii specializate, prin identificarea necesităților și prezentarea soluțiilor.

În ultima perioadă se poate observa o preocupare însemnat pentru marketing, pentru întrebuințarea principiilor, procedeelor și mecanismelor sale în cele mai diferite domenii, pornind de la cele economice, în cadrul cărora marketingul și-a făcut apariția și s-a dezvoltat, la cele culturale care nu ca misiune principală obținerea profitului, ci satisfacerea clienților.

Bibliotecile reprezintă instituții culturale, în cadrul cărora sunt furnizate servicii publice gratuite și a căror preocupare este în mod deosebit una de natură intelectuală, loc în care calitatea valorează mai mult decât cantitatea și în concluzie se poate afirma că nu este indispensabilă o astfel de disciplină.

Nu se poate discuta despre marketingul din cadrul structurilor infodocumentare fără să se țină cont de principiile marketingului documentar care conduce întregul proces astfel:

– este necesar ca structurile infodocumentare să vină în întâmpinare celor care le trec pragul nu să-i aștepte pe aceștia să-și exprime necesitățile;

– este necesar că legăturile care se stabilesc cu utilizatorii să fie unele de perspectivă, de îndrumare, comunicare și schimb avantajos;

– apreciere neîncetată a necesităților și a solicitărilor de informare prin intermediul examinărilor, chestionarelor, întâlnirilor;

– crearea de produse și servicii documentare corespunzătoare;

– este necesar că oferta documentară să nu fie îngrădită doar în conținutul intern, ci să solicite și sursele externe prin intermediul rețelelor;

– este necesar ca structurile infodocumentare să intensifice inovarea, creativitatea, inițiativa;

– este necesar ca marketingul strategic să se finalizeze cu retroacțiuni, reevaluări, acomodări, „resetări” ale procesului.

Marketingul din cadrul structurilor infodocumentare reprezintă o activitate ce este continuu dezvoltată și prin intermediul căruia se urmărește satisfacerea de dorințe și nevoii și în același timp se caută o informare reală și eficientă a pieței – țintă asupra importanței întrebuințării ofertei respective pentru satisfacerea nevoilor.

Marketingul structurilor infodocumentare reprezintă un domeniu biblioteconomic care are ca activitate fundamentală formarea și organizarea structurii infodocumentare (biblioteca), activități ce vizează oferirea serviciilor, mărirea colecțiilor, și comunicarea.

Marketingul din cadrul structurilor infodocumentare ușurează comunicarea prin metode raționale între structura infodocumentară (cea care indica serviciile) și utilizatori (în poziția de beneficiari). Marketingul structurilor infodocumentare se exprimă atât responsabilului cât și iresponsabilului, prin schimbare atât a comportamentelor, cât și a deprinderilor, acționând asupra utilizatorul din toate direcțiile.

În ansamblu, marketingul din cadrul bibliotecilor include marketingul de difuzare a cărții și marketingul informațional de bibliotecă. Marketingul informațional de bibliotecă reprezintă o subdiviziune prin intermediul căreia se promovează în mod liber, marketingul informațional ceea ce constituie analiza de ansamblu a cerințelor informaționale cât și satisfacerea acestora.

Funcțiile ce sunt universale marketingului pot fi adaptate și puse în practică și de către marketingul structurilor infodocumentare. Abatere de la regulă generală o reprezintă maximizarea profitului, care distinge în mod esențial marketingul structurilor infodocumentare de marketingul comercial. Însă, marketingul structurilor infodocumentare deține propriile funcții caracteristice, precum, înțelegerea, dorințelor de informare ale utilizatorilor, acomodare la aceste dorințe, comunicarea și promovarea, precum și retroacțiunea.

Actualizarea produselor și serviciilor din cadrul structurilor infodocumentare prin includere unor elemente de marketing preocupă în măsură egală atât conducerile din cadrul acestor instituții cât și pe cei care utilizează produsle și serviciile. În aceste condiții este necesar, ca structura infodocumentară să-și direcționeze activitățile către utilizatori și necesitățile lor, urmărid în același timp cerere, necesitățile de informare, obiectivele colectivității și legătura mutuală creată între colecții și servicii, pe de o parte și utilizatori, pe de altă parte.

Efectul major al marketingului din cadrul structurilor infodocumentare este dat de accesul prompt la fondurile și colecțiile structurii infodocumentare, satisfacția ridicată în folosire serviciilor puse la dispoziție, un plus de eficacitate, factor ce îmbunătățește activitatea sa. Însă pentru a atinge aceste aspirații este necesar să fie determinată și apreciată direcția sa fundamentală, apreciind necesitățile utilizatorilor lor, latente sau evidente.

Marketingul din bibliotecă reprezintă un proces prin intermediul căruia biblioteca reușеște să-și înțeleagă utilizatorii iar perspectiva să direcționată spre marketing cuprinde 3 pași, precizare sarcinilor, cercetarea de piață, analiza resurselor.

Punerea în practică a marketingului în cadrul bibliotecilor din România este dificil de realizat și de valorificat din cauza faptului că nu regăsim numeroase discuții ale specialiștilor români pe subiectul marketingului de bibliotecă, abatere de la regulă făcând doar anumite articole care sunt realizate în cadrul întâlnirilor profesionale, iar transpunerile din literatură de specialitate străină sunt extrem de puține pentru a ne putea exprima cu privire la faptul că este prezentă o preocupare în acest sens. La o primă apreciere a situație ne putem da seama că marketingul de bibliotecă nu este conștientizat și pus în practică ordonă, iar în aceste condiții nu se poate discuta de marketingul structurilor infodocumentare din România.

Pentru a face față mediului în care activează, este necesar ca structura infodocumentară să-și manifeste beneficiu atât pentru public, cât și pentru cei care le patronează. În același timp este necesar ca structurile infodocumentare să-și desfășoare activitatea în vederea creării acelui salt impresionant, specific oricărei societăți de consum, precum, poziționarea nevoilor clientului în mijlocul activităților instituției, delimitarea activităților caracteristice instituției în raport cu profilul și pretențiile consumatorului, astfel încât să fie îndeplinite necesitățile acestuia.

În ultima perioadă numeroase structuri infodocumentare au realizat că este absolut necesar să fie competitive, atât sub aspect financiar, cât și din punct de vedere al utilizatorilor, astfel că se impune tot intens crearea de strategii și programe de marketing proprii.

În momentul de față bibliotecile încearcă să-și dezvolte resursele prin punerea în aplicare a metodelor actuale de marketing, care se regăsesc în mod deosebit în amplificare ariei de interes comercial al bibliotecilor cu prevederea clară că veniturile dobândite trebuie să se organizeze în resurse suplimentare pentru optimizarea activităților în biblioteci, și nu ca un procedeu de reducere sau renunțare la subvențiilor publice.

În concluzie putem afirma că, bibliotecile, dacă nu vor să dispară, este necesar să se orienteze să creeze și să pună în aplicare strategii de supraviețuire, altfel situația bibliotecile și bibliotecari se va agrava în, iar problemele vor continua să apară.

1.2. Mixul de marketing în cadrul structurilor infodocumentare

Mix-ul de marketing constituie amestecarea mecanismelor politicii de desfacere puse în practică la un moment dat de către o organizație. Mix-ul fiind o noțiune ce ocupă o poziție fundamentală în teoria și practica marketingului, s-a impus ca mecanism de bază întrebuințat în crearea și implementarea strategiilor organizațiilor.

Specificitățile mix-ului în domeniul biblioteconomic scot în relief funcțiile caracteristice ale marketingului de bibliotecă, funcții care îl face să fie distinct în comparație cu alte domenii. Marketingul bibliotecar deține o multitudine de funcții generale care sunt necesare în cercetarea pieței, a consumului de produse și servicii de bibliotecă și a mediului economic și social, la acomodare continuă a politicilor de marketing la exigențele mediului, la măsurarea serviciilor oferite de bibliotecă în legătură cu necesitățile, motivațiile, alegerile și așteptările calitative ale consumatorilor, dar și cu aspirațiile politicii bibliotecare.

Cei patru P din cadrul mixului de marketing constituie, de fapt, punctul de vedere al ofertantului, producător sau distribuitor, cu privire la mecanismele de marketing pe care le are la dispoziție pentru a-i influența pe cumpărători sau utilizatori.

Cei „4P” reprezintă variabilele de bază prin intermediul cărora o organizație poate acționa în scopul obținerii impactului maxim asupra pieții și consumatorului și evidențiază modalitățile în care sunt angrenate diverse componente ale resurselor pe care le are la dispoziție organizația pentru obținerea efectelor prevăzute.

Componentele mixului de marketing sunt grupate în patru rubrici fundamentale.

Tabelul Nr. 1.1.

Componentele mixului de marketing

Locul principal în cadrul mixului de marketing este ocupat de produs, acesta fiind considerat principala modalitate de legătură a oricărei organizații cu piața. Exista, totuși și situații în care accentul se pune pe celelalte elemente precum (promovare, preț, distribuție), în relație cu condițiile precise ale punerii în practică a mix-ului, de specificul strategiei pe care urmează să o susțină.

Elementele mixului de marketing sunt influențate de o multitudine de factori caracteristici. Astfel că, determinarea mix-ului promoțional este influențată de: titlul pieței produsului său serviciului, pentru stimularea vânzărilor, stadiul de pregătire a cumpărătorilor, faza din ciclul de viață al produsului său serviciului, poziția organizației în cadrul pieței.

Înfăptuire unui mix de marketing în cadrul unei structuri infodocumentare se sprijină în mod fundamental pe cercetarea internă și externă a publicului, pe cercetarea aspectelor serviciilor care este necesar să fie în conformitate cu necesitățile publicului vizat, într-o acțiune de „servuction” (realizarea serviciului) care să corespundă comportamentului și necesităților acestui public, într-o convenție care formalizează legătura ce se determină între serviciul prestat și comunicarea pentru a asigura publicul că serviciul reprezintă ceea ce el cere.

Este necesar ca în cadrul mixului de marketing componentele să întrepătrundă, respectiv să se sprijine reciproc. Pentru garantarea unei eficiențe crescute a mixului de marketing, este obligatoriu ca diversele elemente ale celor 4P să fie interdependente, în cadrul fiecăruia și între ele, transformările care apar în cadrul unui element al mixului pot avea consecințe asupra celorlalte componente.

▬ Submixul de produs său serviciu se desprinde ca însemnătate în cadrul mixului de marketing, fiindcă el reprezintă sprijinul celorlalte submixuri. Pentru o organizație, important este să realizeze numai bunurile și serviciile care dețin particularitățile cerute de grupul vizat, atât sub aspectul caracteristicilor sale reale, palpabile (culoare, mărime, funcționalitate etc.) cât și al celor intangibile (transport, servicii secundare, facilități post-desfacere). Prin intermediul politicii de produs, ce are ca bază cercetarea pieței, se caută să se garanteze adaptarea ofertei la exigențele cererii, prin intermediul produselor care să satisfacă necesitățile consumatorului, dar în același timp să-i producă venituri organizației.

Produsul său serviciul oferit reprezintă, fără scepticism, elementul esențial al mixului de marketing. Indiferent cât de competitiv este prețul, cât de eficace se realizează distribuția sau cât de bine este realizată promovarea, în condițiile în care produsul său serviciul nu realizează calitățile stabilite pe piață, organizația nu va avea succes pe termen lung.

Produsele din cadrul bibliotecilor sunt reprezentate de documente, lucrări sau materiale obținute din diferite servicii ale bibliotecilor. Aceste produse au ca misiune realizarea unui contact între bibliotecar (persoană calificată în informare și documentare) și utilizator, printr-o metodă directă și neutră.

Principalele proprietăți ale produselor și serviciilor ce le regăsim în cadrul bibliotecilor sunt:

– dețin o înfățișare fizică, sunt palpabile, reale, în dublă situație, în situația care este vorba de produse documentare finite precum buletinul bibliografic, bibliografiile la cerere și în situația în care este vorba de produse documentare semifinite precum bazele de date;

– consumul produselor și servicii din cadrul bibliotecilor se realizează, în mod normal, după producerea acestora;

– relația dintre bibliotecar și utilizator nu este importantă pentru felul în care utilizatorul evaluează calitatea produsului consumat;

– produsele produc și mențin serviciile (împrumut, consultare, etc).

Este necesar ca biblioteca să fie interesată (prin intermediul compartimentului de marketing al produselor și serviciilor) tot timpul de definirea corectă a misiunii bibliotecarului, în așa fel încât acesta poată fi regăsit „în serviciul utilizatorului”, relația care se stabilește între bibliotecar și client având o însemnătate strategică în garantarea calității produselor și serviciilor.

Bibliotecă în forma sa clasică pune la dispoziția utilizatorilor un număr mare de suporturi și servicii având încrederea că acestea vor fi solicitate și întrebuințate. Mediul bibliotecar din momentul de față este influențat de numeroși factori restrictivi, astfel că ar fi necesar ca bibliotecile să-și direcționeze politica de oferte spre acele produse și servicii care sunt întocmai dorite de publicul utilizator. Este necesar ca ofertele vechi să fie oprite, fără a ține seamă de obligațiile bibliotecii și de tradiție.

Prin intermediul submixului de preț urmărește determinarea unui nivel de preț care să fie concludent pentru fiecare segment de piață, în sensul oglindirii rentabilități produsului său serviciului ce satisface mai bine decât concurenții cerințele consumatorului. Este necesar ca prețul produsului său serviciului să fie convenabil atât pentru producător (să-i aducă profit) dar și pentru consumator (să dețină venituri). Prin imaginea ce o constituie, prețul are influență și asupra viitorului organizației, nu numai asupra prezentului.

Prețul reprezintă cea mai fragilă componentă a mixului de marketing prin faptul că, el intră în legătură directă și nemijlocită cu clientul, constituind în cele mai multe cazuri și factorul decizional final.

Prețul în cadrul structurilor infodocumentare exteriorizează suma beneficiilor obținute în urma utilizării unui serviciu în care sunt înglobate pe de o parte costurile realizate de bibliotecă, iar pe de altă parte eforturile depuse de utilizator în timpul întrebuințării serviciului.

Obiectivele politicii de determinare a prețurilor serviciilor și produselor oscilează, în mod substanțial, în funcție de circumstanța și situația pieței de servicii de informare, cât și în funcție de personalitate angajaților bibliotecii.

Pentru a determina prețul, pe lângă costurile caracteristice (de achiziție, de prelucrare a documentelor care fac obiectul serviciilor de bibliotecă), este necesar să se țină cont de o multitudine de elemente pe care utilizatorul le urmărește când solicită un anumit serviciu și pe care le grupează cu acesta. Astfel de elemente exteriorizează, în mod universal, contribuția utilizatorului la realizarea serviciului, contribuție dictată de particularitățile serviciului.

Politica de preț a bibliotecilor este influențată de prețurile pe care le practică concurenți pentru servicii similare. În condițiile în care numărul serviciilor concurente similare este foarte mare și mai practicabile utilizatorilor, efortul bibliotecii de a practică un preț de același nivel sau diminuat va fi unul foarte mare.

În momentul de față bibliotecile sunt orientate spre obținerea de venituri suplimentare din încasarea a diverse taxe. Astfel că în cadrul unor biblioteci se percep taxe pentru însciere, acestea fiind diferențiate în funcție de categoria de utilizatori, acești putând să fie elevi, studenți, cadre didactice, cercetători etc. Unele biblioteci practică taxe diferențiate și în funcție de tipul de serviciu pe care-l oferă împrumutul la domiciliu, analizarea documentelor în spațiul special creat în cadrul bibliotecii, redactarea la cerere de bibliografii, bibliografii pentru lucrări de diplomă și pentru proiecte de cercetare, accesul la baze de date sau la resursele web, servicii de informare on-line etc.

Bibliotecile practică taxe pentru diverse servicii pe care le realizează pentru clienții care provin din afara universităților, taxe care provin de la clienții din interiorul universității, taxe pe care le colectează din desfășurarea unor servicii plătite (de exemplu, fotocopierea).

În condițiile în care un utilizator își pierder permisului de bibliotecă se pot solicita taxe suplimentare pentru emiterea unui alt permis. Un alt tip de taxa este cea pe care bibliotecile le pretind pentru nerestituirea la timp a documentelor împrumutate, astfel că biblioteca poate percepe taxe pentru fiecare zi de întârziere.

În mod universal, bibliotecile care impun taxe pentru diferite servicii precum analizarea unui catalog on-line, accesul la diverse baze de date, accesul la Internet, toate aceste servicii nu sunt întâlnite în oferta bibliotecilor cu acces gratuit, și totuși, numeroși utilizatori nu percep favorabil acest lucru. Marea majoritate a utilizatorilor aleg versiunea care nu costă nimic, în ciuda beneficiilor pe care le oferă achitare unei taxe, întâlnită mai mult sub formă simbolică, în schimbul accesului la o diversitate de servicii, calitative și rapide.

Submixul de plasare (distribuție) înfățișează politici cu privire la canalele de distribuție, întrebuințarea intermediarilor (cât, când, ce fel, în ce loc), distribuția fizică etc. Poate că plasarea nu este la fel de însemnată ca prețul, dar cu înțeles aparte pentru consumatorul modern (încadra într-un grad crescut al comodității), este distribuția produselor și serviciilor. Prin intermediul unui sistem de distribuție cât mai activ, organizațiile încearcă să-i ușureze individului accesul la produse și servicii, astfel încât gradul de mulțumire al acestuia în relația cu oferta să fie cât mai înalt.

Din punct de vedere al distribuției bibliotecile oferă utilizatorilor spațiu și timp pentru clienți. Acest element al mix-ului de marketing este necesar pentru a prezenta :

– unde și pe ce canale, în ce cadru și în ce moment se derulează oferta de servicii informaționale

– orarul bibliotecii în concordanță cu interesele clientului.

Altfel zis, în cazul bibliotecilor politica de distribuție face referire în mod esențial la diverse facilități pe care acestea este necesar să le ofere utilizatorilor pentru a-i determina să solicite serviciile derulate în cadru acestora. Prin intermediul acestor facilități se urmărește poziționarea bibliotecii, spațiul, programul de funcționare, împrejurările în care se desfășoară studiu, atitudinea personalului.

În cadrul submixului de promovare se efectuează comunicarea cu viitorii utilizatori de servicii din cadrul bibliotecii, determinându-se ce și cui se comunică, cum să se realizeze aceasta, în ce formă și prin ce modalitate. Astfel mixul promoțional constituie activitate fundamentală de comunicare a bibliotecii, reprezentând în fapt o comunicare de tip formal. Promovarea reprezintă activitate ce este derulată de către bibliotecă și care facilitează accesul utilizatorului la cele mai corespunzător produse și servicii în raport cu nevoiele sale. Prin intermediu promovării, specialistul în marketing din cadrul bibliotecii îi descrie individului opțiunile pe care le are în ceea ce privește achiziționarea și consumul, astfel încât să își poată îmbunătăți calitatea vieții. Campaniile de promovare realizate de biblioteci scot în evidență motivele pentru care un anumit serviciu trebuie achiziționat și consumat, majoritatea motivelor fundamentându-se pe obținerea unor documente sau informații.

Realizarea activității de promovare pentru o bibliotecă constituie o activitate cu totul distinctă de cea pe care o vizează reclama unui produs. Biblioteca reprezentând o instituție non-profit, misiune ei nu este de a produce beneficiu material.

În cazul promovării organizațiile se confruntă cu misiune de a diviza bugetul total alocat promovării între cele cinci instrumente promoționale – publicitatea, promovarea vânzărilor, publicitatea directă, relațiile publice și forța de vânzare. În situația acelorași domenii, există diferențe semnificative între organizații cu privire la felul în care execută divizare bugetului promoțional.

În cadrul bibliotecilor este necesar ca activitatea promoțională să fie urmată de deplasare unor activități de educare și de formare a utilizatorilor, fundamentate fie pe furnizarea unor documente și produse ale bibliotecii, fie pe realizarea unor dezbateri cu caracter teoretic, cu misiunea unei mai bune cunoașteri, de către utilizatori, a serviciilor și produselor bibliotecii.

Bibliotecile în momentul de față se confruntă cu probleme majore în ceea ce privește bugetul și astfel din cauza lipsei banilor nu pot realiza strategii de marketing care să fie orientate spre dorința de a face reclamă colecțiilor și serviciilor, iar din cauza lipsei reclamei nu pot fi atrase fonduri suplimentare, și nici colecțiile nu sunt făcute cunoscute publicului larg.

Se cunoaște faptul că o politică de promovare calitativă înglobează două concepte, unu reprezentat de organizație (biblioteca) care este necesar să se dedice efortului de a-și face reclamă și al doilea concept clientul (utilizatorul) asupra căruia este necesar să se concentreze eforturile bibliotecii.

În cadrul oricărei biblioteci acționează, corespunzător legii utilizatorului, principiul fundamental și anume, utilizatorul are tot timpul dreptate.

Activitatea de reclamă din cadrul unei biblioteci în momentul de față este decisivă pentru formarea unei imagini valoroase și trasarea, direcțiilor de interacțiune cu opinia publică. Principiile și regulile reclamei este necesar să se materializeze plecând de la specificitățile psihologice ale utilizatorilor, de la specificul bibliotecii ca instituție în condițiile concurenței pe piața serviciilor și produselor informaționale.

În cele mai multe cazuri bibliotecile realizează diferite materiale, organizează diferite acțiuni ce implică cheltuieli minime pentru a-și crea o imagine, pentru a promova serviciile și produsele proprii.

Cele patru submixuri sunt legate între ele printr-o legătură, o intercondiționare reciprocă de care este necesar să se țină seamă în elaborarea și punerea în practică a mixului de marketing.

Este necesar să se țină cont, de faptul că cei „4P” oglindesc principiu ofertanților cu privire la mecanismele de marketing disponibile în vederea influențării cumpărătorului și de faptul că o organizație privește cu ochiul utilizatorului, în momentul în care creează cei „4P”.

Prin intermediu mai multor canale, tehnicile de marketing pătrund în momentul de față și în biblioteci. Astfel se poate observa că în cadrul bibliotecilor din România sunt întreprinse diferite studii asupra publicului pentru a putea adapta serviciilor și politicile comunicării la publicul-țintă.

1.3. Strategiile mixului de marketing în cadrul structurilor infodocumentare

Strategiile de marketing din cadrul structurilor infodocumentare au ca scop obținerea unor avantaje competitive, înfăptuite prin adaptare și reacții corespunzător la tendințe și forțe externe precum: modificările ce apar în cadrul bibliotecilor, evoluții tehnologice, creșterea resurselor în concordanță cu oportunitățile de care beneficiază biblioteca.

Strategiile mixului de marketing din cadrul structurilor infodocumentare determină direcția prin care se ating obiectivele strategice de marketing. Astfel ele înglobează decizii privitoare la alegerea și prospectarea pieței și sunt conturate în forma planurilor globale de comportament pentru unități strategice ale bibliotecii. Strategia conturează liniile definitorii ale atitudinii și conduitei bibliotecii în vederea atingerii anumitor obiective. Aceasta va guverna toate acțiunile tactice ce vor fi derulate, garantând sincronizarea acestora în timp și spațiu. În funcție de termenul de referință, strategia poate căpăta diferite forme precum strategia de piață, strategia de produs, strategia de preț, strategia de distribuție, strategia de comunicare.

▬ Strategia de piață

Primul pas al strategiei de marketing a bibliotecilor este reprezentat de studierea pieței bibliotecare, în mod special sunt analizați utilizatorii și intereselor lor, bibliotecile rivale și influențele mediului bibliotecar.

O strategie de piață corespunzătoare este aceea corespunzător căreia biblioteca face o selecție corectă a segmentelor spre care își înmagazinează eforturile de marketing, cărora li se adresează cu serviciul potrivit, pe care-1 oferă în cel mai adecvat loc, la prețul convenabil și însoțit de activități de comunicare corespunzătoare, urmărind să-și îndeplinească astfel obiectivele stabilite pentru o anumită perioadă.

Succesul strategiei de piață a bibliotecii ține, înainte de toate, de realismul ei, de măsura în care selecția și formularea au fost determinate corect. Drept termeni de informare servesc, pe de o parte, posibilitățile bibliotecii (factorii endogeni), iar pe de altă parte, particularitățile pieței în cadrul căreia biblioteca își desfășoară activitatea (factorii exogeni), strategia de piață căutând să pună bibliotecă în legătură cu piața, fructificarea oportunităților acesteia.

▬ Strategia de produs

Biblioteca reprezintă o organizație care colecționează cărți, periodice, alte tipuri de documente grafice și audio și vizuale, pentru a le pune într-o manieră sistematică la dispoziția utilizatorilor, cel mai frecvent acești membrii reprezentând colectivitatea în care ființează.

Strategia de produs a bibliotecii include volumul și structura colecției de cărți, periodice, alte tipuri de documente grafice și audio vizuale pe care le pune la dispoziția utilizatorilor, gradul de noutate al colecției, nivelul calitativ al acesteia etc.

● Strategia inovației. Inovația pentru bibliotecă reprezintă o strategie care este destul de rar adoptată, relativ puține biblioteci deținând capacitatea financiară și organizatorică necesară.

● Strategia diferențierii. Are în vedere identificarea elementelor prin care colecția și serviciile din cadrul unei biblioteci diferă de cele ale concurenților, urmărind apoi fixarea acestora în conștiința consumatorilor prin intermediul unei activități de promovare corespunzătoare.

● Strategia adaptării. În situațiile în care studiile de piață atestă faptul că serviciile și colecțiile pe care le deține o bibliotecă nu mai corespund așteptărilor utilizatorilor, se poate urmări, cu multe șanse de succes, acomodare serviciilor la noile cerințe ale unui segment variabil ca număr de consumatori. O astfel de strategie poate lua forma unei „repoziționări” sau ameliorări care conduce la realizarea unui serviciu corespunzător noilor cerințe ale utilizatorilor ori îl fac mai benefic pentru bibliotecă.

● Strategia diversificării. Întrebuințată de numeroase biblioteci visează diversificarea serviciilor și a colecțiilor de documente și cărți ceea ce presupune creșterea numărului de cărți pe care le poate regăsi utilizatorul la raft.

▬ Strategii de preț

În comparație cu restul componentelor mixului de marketing, prețul deține o poziție aparte, rezultat al faptului că nu reprezintă o variabilă exclusiv endogenă asupra căreia organizația să exercite un control deplin, dar nici o variabilă exclusiv exogenă, impusă din mediul extern.

Strategiile de preț puse în aplicare de diferite biblioteci sunt influențate de misiunea bibliotecii și de caracteristicile ei dar și de solicitările pe care le are bibliotecă sau de concurența bibliotecii.

În alcătuirea unei strategii de preț, biblioteca pornește de la obiectivele pe care vrea să le atingă prin punerea în aplicare a politicii de preț:

– întrebuințare la capacitate maximă a bibliotecii;

– determinarea unui număr cât mai mare de oameni să devină utilizatori;

– dobândirea unor fonduri suplimentare.

În determinare prețului serviciilor se pornesște de la puterea de cumpărare a populației, în aceste condiții nu tot timpul un preț ridicat duce la succes.

În condițiile în care se introduc servicii cu plată în biblioteci este necesară o abordare distinctă a anumitor tipuri de utilizatori. De o astfel de abordare ar putea profita de servicii gratuite sau de prețuri mici elevii, studenții, bursierii, șomerii etc. Pentru restul tipurilor de utilizatori bibliotecile putând practica prețuri libere, dar fundamental este să se creeze concurență între biblioteci. La început se vor determina prețuri în raport cu, calitatea serviciilor, iar în viitor tot mai multe biblioteci se vor califica în culegerea informațiilor unice moment în care, probabil, vor fi necesare măsuri monopoliste.

● Orientarea prețurilor în funcție de costuri

Orientarea prețului în funcție de costuri (cost-plus pricing) întrebuințează costurile totale ca reper fundamental în stabilirea indicelui de preț. Pentru asigurarea echilibrului financiar al bibliotecii, este necesar ca prețul să asigure venituri suplimentare astfel încât să se poată spune că obține profit.

● Orientarea prețului în funcție de concurență

Orientarea prețului în cadrul bibliotecilor în funcție de concurență (competitive pricing) constă în acordarea unei mai mari importanțe factorilor de mediu extern care contribuie la crearea și ajustarea prețului, fără a neglija problema acoperirii costurilor necesare furnizării serviciilor.

Prețul deține alături de calitate, o importanță însemnată în poziționarea produsului pe piață, atât din punct de vedere al producătorului sau ofertantului, cât și din punctul de vedere al consumatorului. O astfel de strategie poate fi întâlnită sub formă imitativă sau diferențiată.

Concurența între biblioteci este vizibilă în condițiile în care se creează reclamă serviciilor și posibilităților bibliotecii. Dacă o astfel de condiție va fi realizată, atunci în anumite biblioteci prețurile vor fi suficient de mari și în aceste condiții, se va întâmpla ca adversarii comercializării biblioteconomiei să le fie frică cel mult de abandonarea serviciilor bibliotecii de către utilizator.

Strategia imitării în cadrul bibliotecilor este fundamentată pe determinare prețului la un nivel foarte apropiat de cel al concurenților. Stabilirea prețului la o valoare similară cu ce a concurenței nu elimină realizarea de operațiuni punctuale cu caracter promoțional în cadrul cărora pentru anumite tipuri de utilizatori se acționează cu reduceri de prețurilor. Deși în prima fază se consideră ca bibliotecă pentru a stabili taxele profită de experiența celorlalți competitori, se cunoaște faptul că orice serviciu nou pentru o piață necesită cheltuieli suplimentare, mai ales în primele faze ale lansării.

Strategia diferențierii prin taxe în cadrul bibliotecilor este fundamentată pe punerea în aplicare a unui alt nivel de taxe comparativ cu limitele în care s-au aliniat prețurile concurenței. Prin intermediul unei astfel de diferențieri se dorește poziționarea serviciului pe piață comparativ cu ofertele concurenților și este corelată cu diferențieri calitative ale ofertei. Prin aplicarea unor taxe evident mai mici decât ale concurenței bibliotecile riscă să antreneze o reacție universală de respingere, mai ales în cazul noilor servicii.

● Orientarea prețului în funcție de cerere

Orientarea prețului în funcție de cerere (value-oriented sau customer-oriented pricing) constituie o variantă mai rar întrebuințată de biblioteci. Decizia strategică privind taxele se fundamentează în principal pe informații cu privire la sensibilitatea cererii în funcție de taxele practicate. În astfel de condiții, variația cererii poate deveni o frână sau, dimpotrivă, un stimulent al ascensiuni sau reducerii taxelor pe care le practică biblioteca.

▬ Strategia de distribuție

Strategia de distribuție se caracterizează printr-un un set de opțiuni. Astfel strategia de distribuție stabilește atitudinea bibliotecii în privința aspectelor-de bază ale ansamblului procesului de distribuție. Numărul canalelor întrebuințate – reprezintă un prim criteriu de distincție a strategiilor. Astfel că biblioteca poate să își distribuie produsele numai printr-un singur tip de canal (strategia distribuției unicanat) sau prin mai multe tipuri de canale (strategia multimarketing sau strategia distribuției multicanal).

Mărimea canalului de distribuție – constituie unul dintre cele mai importante criterii care separă strategiile. Astfel, în raport cu natura serviciului, a pieței și cu alți factori, se poate opta pentru distribuția directă (bibliotecă-utilizator), distribuția prin canale scurte, înglobând o singură verigă intermediară, sau distribuția prin canale lungi cu două sau mai multe niveluri intermediare.

Amploarea distribuției – constituie cel mai însemnat criteriu de distincție a strategiilor. Acesta făcând referire la o altă dimensiune a canalului de distribuție, respectiv la lățimea acestuia (numărul de intermediari care asigură distribuția serviciului pe o secvență a canalului), privită nu doar în termeni cantitativi ci și calitativi.

▬ Strategia de comunicare

O strategie de comunicare se înglobează în strategia de marketing, ea este în întregime subordonată de opțiunile strategice materializate în mix-ul de marketing. Orice referire la comunicarea de marketing este necesar să se înfăptuiască în conjunctura obiectivelor generale de marketing și al principalelor decizii de marketing (segmentare, poziționare a serviciului și a mărcii, orientări strategice etc.).

Strategia de comunicație comercială admite bibliotecii care o adoptă să-și construiască și să-și susțină imaginea sa comercială, fiindcă imaginea sa de ansamblu se identifică cu imaginea comercială. În concluzie, strategia globală a comunicațiilor de marketing urmărește ca imaginea globală a bibliotecii să se identifice cu imaginea comercială a bibliotecii, aceasta fiind decizia luată de către conducere.

În cadrul strategiei comunicaționale se regăsesc cele trei criterii ce fac referire la coerență, consens și consecvență. Astfel, demersurile comunicaționale ale bibliotecii vor fi coerente atât în privința tipurilor de comunicare existente în cadrul acesteia (comunicare comercială, comunicare internă, comunicare financiară etc.), cât și în privința acțiunilor precise de natură comunicațională întreprinse din interiorul și din exteriorul bibliotecii.

În funcție de obiectul comunicării, pentru comunicarea comercială există următoarele variante strategice:

– strategia de comunicație cu obiect unic, reprezintă varianta strategică pusă în practică de către bibliotecile care asigură un singur serviciu, o singură colecție de cărți și documente, comunicând doar în legătură cu acesta, realizând întregul demers comunicațional în jurul acesteia.

– strategia de comunicație cu obiect multiplu, reprezintă opțiunea strategică pusă în practică de către bibliotecile care asigură mai multe servicii sau mai multe colecții de cărți și documente.

Selecția uneia dintre aceste versiuni strategice se face în funcție de strategia globală a comunicațiilor de marketing, urmând ca strategia aleasă să indice calea de urmat corespunzător unui demers strategic stabilit.

CAPITOLUL AL II-LEA

PREZENTAREA BIBLIOTECII CENTRALE UNIVERSITARE„CAROL I”

2.1. Scurt istoric al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” susține desfășurarea de activități de învățare, predare și cercetare academică prin intermediul diverselor colecții, servicii și evenimente ce dețin o valoare educațională, astfel promovând valorile locale și naționale prin programe și proiecte culturale și științifice. Prin istoria să deosebită, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” reprezintă o instituție universitară și culturală de elită.

Figura nr. 2.1. Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”

(sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Bibliotecă_Centrală_Universitară_din_București)

Biblioteca Centrală Universitară ia ființă începând cu anul 1891, când printr-o scrisoare adresată Președintelui Consiliului de Miniștri, Regele Carol I își declară dorința de a crea un loc pentru binele tinerimii universitare de la toate facultățile din țară, dotat cu o bibliotecă deschisă tot timpul.

În anul 1895, Regele Carol I a pus bazele Fundației Universitare Carol I. Timp de 50 de ani, Fundația Universitară a avut rolul de a participa la formare elitei intelectuale, în mod deosebit prin acordarea de subvenții, premii, burse studenților cercetători merituoși și prin editarea unor lucrări remarcabile, a tezelor de licență sau de doctorat.

După 20 de ani de activitate, în anul 1911, a început mărirea vechiului local sub atentă îndrumare a aceluiași arhitect. Astfel construcția nouă a fost dată spre utilizare la 9 mai 1914, edificiul reprezentând unul dintre cele mai remarcabilele repere edilitare ale Bucureștiului. În aceste condiții Biblioteca Centrală Universitară deținând un amfiteatru de peste 500 locuri, cu 4 săli de lectură și depozite, dobândește o administrare și o dotare de nivel european, transformându-se într-un adevărat forum dedicat studiului și cercetării.

Începând cu anul 1963, Biblioteca Centrală Universitară reprezintă Centru național de dotare ce deține diverse tipărituri românești a lectoratelor de limbă, literatură și cultură a poporului român prin străinătate.

Biblioteca Centrală Universitară devine progresiv cea mai cuprinzătoare bibliotecă universitară din țară. În timp ce colecțiile de documente ale bibliotecilor filiale produceau o dezvoltare oferită studiului curent, caracteristic facultății respective, pentru Unitatea Centrală, configurația fondului de publicații are o organizare enciclopedică, garantând o fundamentare pluridisciplinară aprofundării studiilor universitare și cercetării.

Preocuparea specialiștilor Bibliotecii Centrale Universitare pentru o cât mai elevată îndrumare a utilizatorilor se materializează prin crearea unei game vaste de instrumente de bibliografie, informare curentă și retrospectivă.

În luna aprilie a anului 1990, sub îndrumarea UNESCO, Directorul General al Bibliotecii Centrale Universitare Federico Mayor solicită participarea tuturor guvernelor, organizațiile, instituțiile politice la reclădirea și modernizarea bibliotecii.

Grație solidarități umane, într-o perioadă de numai câțiva ani, cu excepția documentelor unicat, prin schimburi și donații, cea mai mare parte a fondului de publicații a fost reîntregită. În toată această perioadă Biblioteca Centrală Universitară a primit donații de peste 100.000 de volume de la diverse persoane și instituții din țară și peste 800.000 de volume din străinătate.

Cu toate neajunsurile provizoratului, în perioada anilor 1990 și 2000, Biblioteca Centrală Universitară și-a continuat derularea activității publice în ansamblul de clădiri din Calea Plevnei nr. 59, activând cu multiple servicii de bibliotecă la standarde apreciate de utilizatori.

Deși perioadă se remarcă prin eforturile financiare predestinate reconstrucției și informatizării, reîntregirea fondului de publicații rămâne veșnic în centrul atenției. Politica de bază Bibliotecii Centrale Universitare a fost completată prin măsura achiziționării de lucrări la valoarea reală de pe piața editorială internă și internațională.

Potrivit programului de modernizare, începând cu anul 1990, experți UNESCO în parteneriat cu diverși specialiști ai bibliotecii au creat un proiect de informatizare al Bibliotecii Centrale Universitare.

Începând cu anul 1994 Biblioteca Centrală Universitară beneficiază de un sistem informatic pus în parctică pentru activități caracteristice de bibliotecă prin programul integrat VUBIS, obținut printr-un program TEMPUS. Tot din acel an Biblioteca Centrală Universitară a obținut o conectare deplină și permanentă la internet. Biblioteca Centrală Universitară a reprezentat prima bibliotecă universitară din România care și-a alcătuit o infrastructură informatizată, punând la dispoziția utilizatorilor în acest mod servicii complexe de acces și investigare a bazelor de date proprii, naționale și internaționale.

Obiectivele generale ale Bibliotecii Centrale Universitare București sunt:

– creșterea și punerea în valoare a colecției de documente în corespondență cu învățarea și cercetarea academică;

– formarea neîntreruptă a personalului prin cursuri, crearea de evenimente științifice interne și internaționale, vizite documentare;

– crearea și extinderea unor programe și proiecte de cercetare științifică;

– crearea anumitor programe de alfabetizare informațională a utilizatorilor;

– punerea în practică a proiectelor anuale Strada de C'Arte, Noaptea Muzeelor cu scopul integrării Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” în viața socială a comunității;

– garantarea bunei funcționări a instituției din punct de vedere tehnic și administrativ;

– garantarea vizibilității instituționale interne și internaționale.

– reconstruirea patrimoniului Fundațiunii „Carol I”.

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” adeține o structură organizațională multilaterală. Ea include Unitatea Centrală, Secția Pedagogică „I.C. Petrescu” și un număr de 16 biblioteci filiale, ce se regăsesc în Universitatea din București. În Unitatea Centrală pot intra toate grupele de utilizatori, în timp ce în bibliotecile filiale pot intra, în centrul de împrumut, doar studenții și profesorii de la facultățile de care aparțin, iar în sălile de lectură pot citi toate grupele de utilizatori.

Prin centrul universitar Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”

– garantează baza documentară și de informații trebuincioasă procesului de învățământ atât la nivelul aprofundării studiului cât și al cercetării;

– se efectuează procese de punere în valoare și comunicare a documentelor și surselor de informații;

– se ușurează accesul rapid la numeroase categorii de surse, atât din colecțiile proprii, cât și din cele externe;

– se creează un sistem multilateral de servicii pentru toate grupele de utilizatori.

Întemeiate în primă fază pe o orientare preponderent umanistă, colecțiile de documente ale Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” oferă în momentul de față posibilități de informare, studiu și cercetare în absolut toate domeniile cunoașterii.

Procesul ce vizează dezvoltare bazei de documente este dependentă de necesitățile utilizatorilor caracteristici Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, preocupați de aprofundarea studiilor universitare și de cercetare științifică.

În anul 2015 fondul de documente al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” este alcătuit din colecția Unității Centrale, ce cuprinde 720.919 volume având o valoare de 12.476.697,60 lei și cea a rețelei de Biblioteci Filiale, ce are în componență 1647.279 de volume, în valoare de 8.349.072,14 lei.

2.2. Aspecte cu privire la activitatea Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”

Activitatea Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” este reprezentată de serviciile pe care le derulează și care sunt divizate în servicii de intrare, servicii de ieșire (care au contact cu utilizatorul) și servicii pe care le regăsim în cadrul tuturor tipurilor de organizații (financiar, personal). Principalii factori care influențează serviciile Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” sunt: publicul, resursele umane, resursele materiale și financiare.

▬ Serviciul Periodice

Serviciul Periodice prelucrează, în sistem tradițional și informatizat, publicații seriale, românești și străine ale Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, achiziționate pe bază de abonament prin proceduri caracteristice. Astfel că pentru anul 2015 au fost contractate un număr de 517 abonamente cuprinzând 303 titluri din publicațiile periodice străine și românești.

Pentru a garanta accesul la noile descoperiri și abordări teoretice din știință și tehnologie, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a devenit o componentă a consorțiului ANELIS, alături de Universitatea din București, formulă în care garantează prin acces mobil și pe bază de I.P. întrebuințarea bazelor de date străine printre care Springer, Proquest, Ebsco și baze de date românești Legalis și Sintact.

Din punct de vedere valoric se pateu observa pentru toate tipurile de publicații că tendința este de diminuare de la an la an. Un astfel de aspect scoate în relief nu numai în bugetul restrâns al ordonatorului de credite, dar și la nivelul societății, din punct de vedere economic și social (prețurile în creștere, rata șomajului mare, alocații bugetare deficitare). Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” se bucură de un număr de baze de date științifice foarte importante, oferite prin donație: Oxford, Geoscience, Scopus, Science Direct, Sage.

Din punct de vedere organizatoric, Serviciul Periodice al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” se ocupă de evidența și organizarea colecțiilor, în documentele specifice de bibliotecă și în baza de date VubisSmart, dar și de evidențele actelor contabile prelucrate în sistem automatizat.

În același timp în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” prin intermediul serviciului Periodice se realizează catalogarea, clasificarea și indexarea resurselor în continuare.

Întrucât sfera de activitate a Serviciului Periodice înglobează documentele tradiționale și electronice dar, se extinde și spre administrarea bazelor de date științifice, este necesar că abilitățile profesionale să fie periodic, evaluate și optimizate pentru un management eficient al colecțiilor.

Serviciul Periodice din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” reprezintă, zona cu cea mai importantă evoluție (din cauza fuziunii dintre print și electronic, a diversității formatelor de stocare și a mediilor de lucru) și care include orientarea spre metodele și mijloacele cele mai noi de formare continuă.

▬ Serviciul Evidența și Organizarea Colecțiilor

Serviciul Evidența și Organizarea Colecțiilor din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” desfășoară activități pentru toate tipurile de evidență: globală, individuală și topografică, prelucrează retrospectiv fondurile nereflectate în catalogul online, editează Registrul inventar electronic, întocmește liste de noutăți cu titlurile nou intrate în unitatea centrală și statistici de evidență a documentelor.

Activități specifice Serviciului de Evidența și Organizarea Colecțiilor

– întocmirea evidențelor;

– completarea în baza de date a câmpurilor caracteristice;

– selecția și prelucrarea retrospectivă a documentelor din fondurile nereflectate în catalogul on-line;

– prelucrarea transferului de publicații de la MECTS;

– definirea, formatarea și tipărirea etichetelor de barcod și cotă topografică pentru intrările curente (monografii), pentru documentele aflate în proces de retroconversie, pentru bibliotecile filiale, pentru permisele și vizele utilizatorilor;

– editarea Registrului Inventar electronic pentru documentele destinate Unității Centrale și tipărirea acestuia;

– operarea în instrumentele de evidență a eliminărilor din colecții;

– repartizarea pe domenii și topografierea documentelor destinate sălilor de lectură și prelucrarea acestora;

– întocmirea listelor de noutăți conținând titlurile nou intrate în Unitatea Centrală.

▬ Serviciul Catalogare. Indexare

Serviciul Catalogare. Indexare din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” are, că principală misiune, reflectarea, corespunzător standardelor internaționale de descriere bibliografică, a publicațiilor achiziționate de instituție.

Din seria activităților caracteristice Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” au fost prelucrate, documente curente în număr de 13 527 înregistrări, un număr de 4 266 înregistrări noi, din conversia bazei de date a Bibliotecii de Istorie în catalogul general 4 966 înregistrări și un număr de 3 551 înregistrări din alte conversii.

Volumul mare de înregistrări este evidențiat de rezultatul activității de retroconversie din Unitatea Centrală, bibliotecile filiale și publicațiile Secției Pedagogice „I. C. Petrescu”, cât și al prelucrării intrărilor curente. Specialiștii din Serviciul Catalogare. Indexare din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” au participat la derularea stagiilor de inițiere în biblioteconomie și au asigurat tururile de orientare a utilizatorilor.

▬ Biroul Bibliofilie. Manuscrise

Biroul Bibliofilie. Manuscrise din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” are ca misiune fundamentală dezvoltarea, prelucrarea, organizarea și punerea în valoare a colecțiilor de carte bibliofilă și manuscrise ale bibliotecii, dar și aranjarea și organizarea arhivei istorice a instituției.

În anul 2015, specialiștii serviciului din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” au creat rapoarte cu privire la fondul de carte veche ce face parte din colecția Secției Pedagogice „I. C. Petrescu”, au estimat donațiile primite de la fundații și persoane fizice, au organizat și structurat fondul de documente din arhiva Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.

În același timp Biroul Bibliofilie. Manuscrise din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” în parteneriat cu Serviciul Cercetare, a realizat expoziții, potrivit calendarului cultural anual.

Activități specifice Biroului Bibliofilie. Manuscrise din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” sunt:

– prelucrarea cărților bibliofile și a manuscriselor nou intrate în colecție sau prelucrate sumar;

– primirea publicațiilor, verificarea datelor din actele însoțitoare, cotarea și indexarea primară;

– înregistrarea în cataloagele topografice;

– descrierea în regim informatizat, a cărții bibliofile în sistem ISBD(A), cu stabilirea vedetei uniforme;

– înregistrări în baza de date;

– printarea și intercalarea de fișe, cuprinzând descrierea documentelor bibliofile;

– scanarea paginilor de titlu și a tablei de materii la cărțile prelucrate.

▬ Serviciul Restaurarea și Prezervarea Publicațiilor

Serviciul Restaurarea și Prezervarea Publicațiilor din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” are ca prioritate refacerea stării fizice a documentelor aflate în colecțiile bibliotecii, care impun întrebuințarea unor tratamente preventive sau curative.

Laboratorul de patologie și restaurare a cărții din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” a restaurat prin tehnici caracteristice, 24 de volume carte veche, 520 pagini publicații seriale și 24 legături la volume de carte veche și rară. Serviciul monitorizează în mod neîntrerupt climatul din depozitele de publicații și din sălile de lectură. În anul 2015 în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” prin intermediul Atelierului de legătorie și fotocopiere, au fost legate un nr. 3 758 cărți și periodice, 88 de registre, inscripționate un număr de 1 676 publicații, au fost fotocopiate 165 320 pagini.

▬ Serviciul Conservarea Colecțiilor

Serviciul Conservarea Colecțiilor din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” are ca activitate de bază gestionarea, conservarea și comunicarea colecțiilor de publicații.

În anul 2015 în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” au circulat către sălile de lectură și centrul de împrumut, un număr de 60 840 volume. Au fost preluate, prelucrate și depozitate un număr de 5 332 volume monografii, 2 340 volume reviste, 5333 fascicole ziare și un număr de 109 volume carte bibliofilă. Prin intermediul activității de conservare preventivă din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” au fost transmise către Laboratorul de restaurare 23 de volume, la Atelierul de legătorie al bibliotecii 636 volume și la legătoria externă 287 volume.

▬ Serviciul Comunicarea Colecțiilor

Serviciul Comunicarea Colecțiilor din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” garntează consultarea publicațiilor în sălile de lectură din Unitatea Centrală și împrumutul interbibliotecar. În condițiile în care sunt solicitate fotografii digitale după publicațiile din colecție, pagini tipărite la imprimantă și scanări de imagini, acestea sunt realizate de specialiștii serviciului.

Se poate observa că Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” are servicii din ce în ce mai diversificate și pentru ca acestea să fie utilizate cât mai intens, se urmărește în mod constant prezentarea lor noilor înscriși. Acest serviciu este adresat nu numai celor care s-au înscris recent la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, ci tuturor celor care pășesc pragul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” în diferite scopuri și doresc să cunoască numeroase aspecte ce vizează activitățile din acest spațiu. Metodele utilizate de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” pentru a informa publicul sunt diferite și puse în aplicare după vârsta și pregătirea celor cărora se adresează. Astfel de informări se pot realiza de către o persoană special desemnată sau, prin rotație, poate contribui tot personalul de specialitate la această activitate din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.

Pentru Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” în anul 2015 s-au înregistrat un număr de 288.964 utilizatori frecvență, cele mai dinamice perioade frecventate fiind sesiunile de examen. Cele mai reprezentative categoriile de utilizatori ai Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” sunt studenții din învățământul de stat reprezentând un procent de 40% dintre utilizatori, persoanele fără loc de muncă declarat reprezentând un procent de 28% din utilizatori, masteranzii și doctoranzii, fiecare în procent de aproximativ 9%.

Din cauza faptului că frecvența utilizatorilor la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” este în descreștere în ultimii ani, se impune o nouă politică de reorientare a studenților spre studiul la bibliotecă, o politică de promovare a serviciilor și produselor pe care Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” le oferă și o politică de integrare a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar în categoria utilizatorilor care frecventează Secția Pedagogică „I. C. Petrescu”.

În cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” împrumutul la domiciliu prin intermediul secțiilor specializate este considerat un serviciu de bibliotecă tradițional și este pus în practică în regim automatizat, cu ajutorul calculatorului.

Consultarea de documente în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” face parte, alături de împrumutul de documente la domiciliu, din setul de servicii tradiționale pe care biblioteca le pune la dispoziția publicului. Orice persoană care deține un permis la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” poate consulta în spațiul bibliotecii documente.

Tipărirea și multiplicarea documentelor în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, reprezintă un serviciu care s-a dezvoltat din dorința bibliotecarilor de a acoperi într-o măsură cât mai mare necesitățile utilizatorilor. Echipamentele care în prezent sunt din ce în ce mai performante suportă realizarea unor servicii din ce în ce mai eficiente, astfel că, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, pune la dispoziția utilizatorilor servicii de fotocopiere, listare, scanare, fotografiere.

▬ Serviciul Referințe

Serviciul Referințe din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” are ca obiectiv fundamental îndrumarea, asistarea și formarea utilizatorilor în procesul de regăsire a informației, eliberarea și vizarea permiselor pentru utilizatori. Acest serviciu acordă asistență de specialitate în căutarea și regăsirea informației atât în format print cât și în varianta electronică (catalog online, baze de date).

În 2015 în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” au fost repartizați la Sălile de lectură 66 208 utilizatori, au fost eliberate 3 423 vize, 6 107 permise noi. Au fost acordate 22 615 informații, au fost realizate 59 de bibliografii la cerere cuprinzând 1 937 referințe dintre care 301 referințe din baze de date cu material fulltext.

Serviciul Referințе din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” a promovat bazele de date studenților la masterul de Studii Medievale din cadrul Universității București. Specialiștii din cadrul serviciului au asigurat formarea cursanților înscriși la stagiul de inițiere în bilioteconomie, au participat la seminariile Gale, EBSCO și ProOuest.

▬ Serviciul Cercetare. Metodologie

Serviciul Cercetare. Metodologie din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” are ca obiectiv fundamental realizarea de proiecte biblioteconomice de referință, care să reflecte evoluția domeniului info-documentar, să direcționeze prin studii și cercetări caracteristice practica organizațională pe aceleași coordonate cu organisme similare din Europa și nu numai.

Activitatea Serviciul Cercetare. Metodologie din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” se derulează pe componentele: cercetare, dezvoltare profesională, activități socio-culturale.

În cadrul planului de activitate al Serviciul Cercetare. Metodologie din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” pentru anul 2015 au fost încheiate o serie de cercetări bibliografice:

– Linguistic Bibliography = Bibliographie Linguistique. Leiden : Brill 2014.

– Guști, Dimitrie. Corespondență. Acte. Documente, volum ce va fi publicat în 2016;

– Balmuș, Constantin. Biobibliografie. București: Editura Universității din București. În prinț.

În cadrul secțiunii dezvoltare profesională din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” au fost desfășurate 11 stagii de inițiere în biblioteconomie, 1 curs extern ECDL la final fiind promovați și certificați 15 bibliotecari. În anul 2015 au fost realizate 54 de tururi ghidate, cuprinzând un total de 1 034 de persoane. Serviciul Cercetare. Metodologie din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” a coordonat vizitele diplomatice și de documentare din partea unor delegați ai ambasadelor străine, grupuri de studenți și cadre didactice. Periodic se realizează expoziții aniversare, tururi de orientare, rapoarte și statistici.

▬ Serviciul Informatizare

Serviciul Informatizare din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” are ca obiectiv principal administrarea rețelei metropolitane a bibliotecii, garantarea bunei funcționări a softurilor de bibliotecă și digitizarea colecției. Specialiști serviciului de Informatizare din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” se ocupă continuu de actualizarea site-ului bibliotecii, a paginii de Intranet și Facebook, acordă asistență tehnică în servicii și filiale pentru consultarea bazelor de date științifice.

Accesarea virtuală a sitului Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” a înregistrat o ușoară creștere în 2015 față de anul 2014. Se diferențiază documentele digitale realizate în cadrul proiectului „Restituțio”, care a cuprins carte romanescă, carte străină, periodice românești, manuscrise, corespondență. Se scanează în mod curent coperțile și cuprinsul publicațiilor nou intrate și înregistrate în catalogul Opac.

Activități specifice Serviciului Informatizare din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” sunt:

– instalarea, configurarea și administrarea sistemelor de operare și a aplicațiilor desktop existente pe calculatoarele din complexul BCU „Carol I”.

– depanarea hardware a echipamentelor din Unitatea Centrală și bibliotecile filiale.

– instalarea și configurarea echipamentelor RFID pe stații de lucru.

– devirusarea stațiilor de lucru.

– salvarea datelor de pe stațiile de lucru din Unitatea

– centrală și bibliotecile filiale pe server și/sau suport extern.

– remedierea disfuncționalităților hardware și software.

Introducerea calculatoarelor și conectarea lor la Internet a condus la mărirea puterii de informare a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. Astfel că Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a achiziționat programe de calculator pe care le-au pus la dispoziția utilizatorilor, a creat abonamente la numeroase baze de date utile cercetării și documentării mai eficiente a utilizatorilor, în final, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” devenind producător de informație organizată în baze de date proprii, care pornește de la propriul catalog automatizat de bibliotecă și se finalizează cu depozite de documente sau referințe electronice.

▬ Biroul Comunicare și Relații Publice

Biroul Comunicare și Relații Publice din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” susține, optimizează și promovează imaginea instituției, negociază contracte, promovează proiecte și evenimente organizate și/sau găzduite de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, coordonează implementarea proiectelor culturale ale instituției, pregătește vizitele și întâlnirile oficiale ale conducerii.

În anul 2015, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a înregistrat 19 contracte de închiriere, 17 contracte de protocol și 32 contracte de comodat. A reușit să încaseze aproximativ 54 000 de euro din închirierea spațiilor.

În cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” în anul 2015 s-au înregistrat 13 lansări de carte, 5 evenimente cu rang de protocol de stat, din care 2 cu Președintele României, Klaus Iohannis, una cu Președintele Portugaliei, Hanibal Cavaco Silva, Primul ministru al Albaniei, Edi Rama și Președintele Adunării Naționale Libaneze, Nabih Berri.

▬ Serviciul Administrativ

Serviciul Administrativ din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” asigură administrarea patrimoniul logistic al bibliotecii, întreținerea echipamentelor tehnice și igienico – sanitare din unitatea centrală, achiziționare de materiale necesare pentru bună desfășurare a activităților în bibliotecă. Prin serviciul de expediție, Serviciul Administrativ asigură transmiterea publicațiilor atât în complexul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” cât și către colaboratorii săi din țară și din străinătate.

2.3. Analiza SWOT și strategiile Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” dispune de personal calificat pentru toate serviciile sale pe care le realizează și acordă o atenție deosebită menținerii standardelor de performanță.

Pregătirea personalului are particularități determinate de natură activității concrete pe care acesta o desfășoară în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. De asemenea, activitatea de pregătire este trecută în competența și coordonarea structurii centrale de personal, ca un element deosebit al managementului resurselor umane din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.

Ansamblu de servicii din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” formează un nucleu de funcționare.

Diverșii utilizatori ai Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” au la dispoziție multiple servicii, ceea ce înseamnă o modalitate de a alege dintr-o mare diversitate de servicii de calitate care să îndeplineasc toate reglementările și standardele Uniunii Europene.

Punerea în practică a metodei S.W.O.T. este utilă dacă sunt abordate problemele pe care le putem identifica în cadrul analizei, iar răspunsurile la aceste probleme sunt utile pentru evaluarea situației de fapt a mediului din care face parte Bibliotecă Centrală Universitară „Carol I”.

► Puncte târî pentru Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”:

Echipamentele informatice utilizate de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” pentru a pune la dispoziția utilizatorilor informațiile precum și forța de muncă ce este caracterizată de angajați numai de pe teritoriul României, constituie primele puncte forte ale Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.

– Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” are o preocupare activă cu privire la selecționarea, instruirea și perfecționarea personalului;

– Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” are ca bază o disciplină interioară, întărită de respectarea unui regulament intern;

– Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” se poziționează tot timpul printre cei mai importanți furnizori de diverse colecții, servicii și evenimente ce dețin valoare educațională;

– Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” se bucură de o popularitate crescută, având un număr foarte mare de utilizatori familiarizați cu serviciile sale;

– imaginea Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” este susținută în permanență de calitatea serviciilor puse la dispoziția utilizatorilor prin intermediul pieții, dar și de o strategie de marketing aliniată cerințelor piață;

– Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” deține servicii percepute foarte bine de către utilizatori;

– Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” asigură capacitatea de stocare în baze de date proprii;

– Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” pune la dispoziția utilizatorilor o gamă variată de colecții, servicii și evenimente ce dețin valoare educațională pe piața internă;

– Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” are în dotare servicii și programe informatice pentru a asigura transmiterea informațiilor către utilizatori.

În concluzie putem afirma că punctele forte ale Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” reprezintă caracteristici deținute la un nivel superior în comparație cu alte biblioteci, astfel este asigurat un anumit avantaj în fața celorlalte biblioteci.

► Puncte slabe pentru Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”:

Principalele puncte slabe ce pot fi identificate la nivelul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” sunt:

– imposibilitatea Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” de a satisface dorințele tuturor utilizatorilor, existând riscul ca unii dintre ei să-și îndrepte atenția asupra altor biblioteci.

– Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” se confruntă și cu eхistența unor deficiențe în procesul comunicării, care conduc la distorsionarea informației;

– viziunea tradițională asupra Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”;

– orientarea Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” spre piața informațională și utilizatori de informații insuficienți;

– dezechilibrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” în ceea ce privește achiziția de documente în format tradițional și în format electronic;

– inexistența în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” a unui sistem flexibil de evaluare a serviciilor prestate și a performanțelor personalului;

În concluzie putem afirma că punctele slabe ale Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” reprezintă caracteristici ce conferă bibliotecii un nivel de performanțe inferior în comparație cu celelalte biblioteci, reprezintă acele activități nerealizate de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” la nivelul propriu celorlalte biblioteci.

► Oportunități pentru Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”.:

Oportunitățile reprezintă șansele oferite de mediu Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” pentru a implementa o strategie nouă, cu scopul de a folosii în mod profitabil oportunitățile ivite.

– informația din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” a devenit resursă economică și acest lucru reprezintă un factor extrem de important în ceea ce privește dezvoltarea;

– accelerarea progresului tehnologiilor informaționale;

– premise pentru punerea în practică a noilor tehnologii informaționale și de comunicație;

– conștientizarea misiunii Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” în dezvoltarea societății cunoașterii;

– creșterea rolului Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” în activitatea inovațională și științifică;

– prezența Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” pe o piață stabilă de utilizatori;

– mărirea cererii în ceea ce privește informația;

– posibilitatea de a dobândii surse suplimentare de venit prin crearea de utilizatori loiali;

– și-au făcut apariția noi forme și modalității de studiere a utilizatorilor;

– înnoirea și extindere serviciilor informaționale;

– s-a modificat contextul și complexitatea activității bibliotecare prin întrepătrunderea cu alte domenii;

– modalități de întrebuințarea a benchmarkingului;

– prezența surselor alternative de finanțare;

– mijloace și aptitudinii de implicare în consorții, proiecte, parteneriate, asocieri profesionale;

– șanse la crearea de parteneriate cu diverse structuri profesionale europene și internaționale;

– creșterea nivelului de trăi din România va determina un consum mai ridicat de servicii din cadrul bibliotecilor, lucru ce va ajuta la o dezvoltarea mai rapidă a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”;

– atitudinea unei stări de stagnare sau descreștere ce poate apărea în cadrul celorlalte biblioteci;

– Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” urmărește să-și lărgească portofoliul de utilizatori de toate genurile.

► Αmenințări pentru Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”:

Amenințările reprezintă factori de mediu externi negativi pentru Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, mai exact analiza situațiilor care afectează negativ capacitatea bibliotecii, astfel conducerea Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” nu mai îndeplinește complet obiectivele stabilite inițial, diminuând performanțele bibliotecii.

– pentru Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” apariția potențialelor conflicte între angajați, generează un climat tensionat;

– deficitul de resurse umane calificate de pe piața muncii în zona în care Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” își desfășoară activitatea, reprezintă o amenințare pentru bibliotecă;

– schimbări ale gusturilor sau preferințelor utilizatorilor de servicii din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”;

– carențele programelor guvernamentale prin intermediul cărora se urmărește susținerea al bibliotecilor;

– deficiențele majore în ceea ce privește resurselor financiare;

– prezența de noi actori pe piața informațională;

– instabilitatea cererii de informație din cadrul bibliotecilor în funcție de diferite sezoane;

– numărul de utilizatori activi în scădere;

– migrarea utilizatorilor spre diverse alte canale de satisfacere a necesităților informaționale;

– ascensiunea rapidă a prețurilor pentru cumpărarea de documente, resurse;

– creștere concurenței pe piața informațională;

– dezactualizarea rapidă și răspândirea informației economice;

– devalorizarea informației ca o consecință a neutilizării acesteia;

– diminuarea semnificativă a numărului de absolvenți la specialitatea biblioteconomie.

Datorită riscurilor generate de migrarea utilizatorilor spre diverse alte canale de satisfacere a necesităților informaționale se recomandă o monitorizare permanentă a activității Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” și efectuarea periodică de studii de piață pentru monitorizarea percepției utilizatorilor vizați.

În cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” datorită riscurilor financiare eхistente este strict necesară proiectarea minuțioasă a fluхului de numerar și adaptarea acestuia în timp real conform evoluțiilor constatate.

În concluzie putem afirma că analiza S.W.O.T. realizată la nivelul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” are un caracter calitativ, care permite formularea unui diagnostic asupra condiției trecute și prezente a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” sau a secțiilor ei, prin urmare se poate observa că analiza S.W.OT. este cuprinzătoare, ea cuprinde toate laturile activității Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.

Strategia de dezvoltare a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” își propune:

– creșterea semnificativă a eficienței activității învățământului și cercetării economice în baza creării și întrebuințării unui mediu informațional calitativ nou;

– crearea unui mediu informațional adaptat la necesitățile utilizatorilor;

– punerea în practică a filosofiei marketingului la toate nivelurile activității Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”;

– satisfacerea completă a necesităților informaționale ale utilizatorilor prin promovarea serviciilor care pot oferi informații științifice și didactice.

– implicarea Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, ca partener la biblioteca digitală europeană;

– determinarea autorităților să-și asume o misiune activă și să includă Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” în planurile lor strategice generale;

– garantarea unui cadru legal corespunzător care să admită Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” desfășurarea de proiecte interne și internaționale;

– includerea Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” în politicile informaționale europene;

– identificarea priorităților naționale și locale de finanțare a activităților Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”;

– dezvoltarea serviciilor electronice în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”;

– îmbunătățirea neîntreruptă a calității serviciilor informaționale pentru a susține un nivel înalt de satisfacție al utilizatorilor, angajaților și tuturor părților interesate

– punerea în practică a unei politici de formare a personalului de specialitate;

– formarea de noi specializări profesionale, cu scopul garantării unor resurse umane competente, îndemânatice să dezvolte noi servicii în Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” ;

– dezvoltarea în mod neîntrerupt a competențelor profesionale și conștientizarea bibliotecarului cu privire la atribuțiile pe care le are pentru formarea și dezvoltarea ofertei informaționale;

– determinarea procedeelor de măsurare și de evaluare a serviciilor;

– dezvoltare parteneriatelor interbibliotecare.

În concluzie măsurile prezentate se încadrează perfect în strategia Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, chiar dacă unele obiective nu pot fi realizate în totalitate, având în vedere volumul mare de obiective.

CAPITOLUL AL III-LEA

ANALIZA PUBLICITĂȚII PE INTERNET A BIBLIOTECII CENTRALE UNIVERSITARE „CAROL I”

3.1. Prezentarea mixului de marketing al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”

3.1.1. Produsele și serviciile din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”

Strategia de marketing a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” reprezintă un plan orientativ pe termen lung destinat atingerii unui scop său obiectiv. Ea denotă direcția pe care o va urma Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” pentru fructificarea oportunităților oferite de mediul din care face parte și modul în care vor fi alocate resursele.

Astfel că principalul scop al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” este satisfacerea cerințelor de lectură ale utilizatorilor, prin apropierea documentelor de locul de muncă sau reședință al utilizatorilor.

Politica ԁе produs are în vedere comportamentul pe care îl adoptă Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” cu privire la numărul și tipul serviciilor ce fac obiectul activității proprii prezente și viitoare.

Principalele componente ale politicii de produs la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” sunt:

– cercetarea serviciului;

– asigurarea legală a serviciului;

– analiza portofoliului de servicii.

Astfel că produseӏe Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” sunt apreciate de numeroși utilizatori pentru calitatea lor mereu constantă.

Comunіcațіa dіntrе Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” șі mediul său trebuie realizată astfel încât utilizatorii ce vizează serviciile bibliotecii să dețină informații referitoare la eхistența serviciului, la caracteristicile și avantajele serviciului.

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” deține o gamă largă de servicii de bibliotecă susținută de o echipă de angajați bine pregătiți care sunt tot timpul la dispoziția utilizatorilor, în momentul în care au nevoie de informații și de suport.

„Imaginea” serviciilor din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” reprezintă latura cea mai importantă a serviciului, deoarece această componentă înseamnă raportarea acestuia la cerințele utilizatorului.

În Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” utilizatori pot regăsim următoarele tipuri de servicii:

– ghid în unitatea centrală;

– acces în bazele de date științifice abonate – în  Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” pot accesa bazele de date științifice toate categoriile de utilizatori.

– eliberare permise – în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, utilizatorii care doresc să dețină permis vor participa la un tur de îndrumare pentru a înțelege serviciile pe care biblioteca le pune la dispoziția utilizatorilor. După ce au făcut turul de orientare, utilizatorii primesc un tichet ștampilat pe care îl prezintă la Biroul de Permise.

– referințe – întreabă un bibliotecar – serviciile de referințe reprezintă asistența biblioteconomică pe care anumiți angajați ai Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” o oferă utilizatorilor care solicită, informații cu privire la colecțiile din bibliotecă, informații cu privire la modalități și principiile de căutare în Catalogul on-line al bibliotecii, informații cu privire la posibilitățile de căutare și regăsire a informației pe Internet, informații cu privire la modalitățile de acces online la bazele de date științifice, informații cu privire la accesul la Internet, informații cu privire la posibilitățile de acces direct la documente în sălile de lectură.

– referințe prin e-mail – serviciul de referințe prin e-mail al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” este creat pentru a răspunde la solicitări de informare simple, punând la dispoziția utilizatorului un răspuns succint despre, colecția ce se regăsește în cadrul bibliotecii, informații cu privire la complexul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” (structură, adrese, condiții de acces, servicii), informații despre alte biblioteci și centre de informare și documentare din țară, instituții de învățământ superior din România și din străinătate, orice alt tip de referințe, în coordonatele determinate de aria de acces și competență a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.

– studiu în sălile de lectură – sălile de lectură din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” pun la dispoziția utilizatorilor un mediu corespunzător pentru studiu și cercetare. Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” are în componență 12 săli de lectură specializate pe domenii.

Figura Nr. 3.1. Sala de lectură „Robert Schuman” a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”

– închiriere cabinet de studiu – Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” are în alcătuirea să 10 cabinete individuale de studiu ce pot fi închiriate de diverși utilizatori pentru o anumită perioadă de timp. Calculatoarele din dotarea cabinetelor de studiu ale Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” sunt conectate la Internet și oferă posibilitatea de a accesa baze de date științifice.

Figura Nr.3.2. Cabinet individual de studiu din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare București „Carol I”

– împrumut / împrumut interbibliotecar – reprezintă activitatea de predare a unor cărți, documente, publicațiilor cu scopul consultării acestora în afara Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. Acest serviciu în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” poate fi regăsit sub trei forme, precum, împrumut în sistem tradițional, împrumut în sistem automatizat și împrumutul interbibliotecar;

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” efectuează servicii de împrumut interbibliotecar atât la nivel național cât și la nivel internațional. Centrul de împrumut interbibliotecar funcționează chiar în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.

– acces la Internet – utilizatori precum studenții, masteranzii, cadrele didactice, cercetătorii și doctoranzii beneficiază în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” de acces gratuit la Internet în multiple spații. Pentru restul categoriilor de utilizatori Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” percepe o taxă pentru a avea acces la acest serviciu. Calculatoarele din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” accesibile pentru căutare Internet pot fi, în același timp, utilizate și pentru tehnoredactare.

– servicii de tipărire la imprimantă;

– servicii de scanare;

– fotografiere digitală – Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” pune la dispoziția utilizatorilor copii ale diverselor articole din publicațiile seriale de tip ziar create prin intermediul camerei foto digitale ce se regăsește în dotarea Sălii de lectură „G. Dem. Teodorescu”.

– servicii de închiriere laptop.

Un prim impact asupra cititorului din Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” îl deține cadrul plăcut, de așteptare înainte de a intra în posesia cărților dorite. În acest sens, în holul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, utilizatorul poate studia pliante ce scot în evidență acțiunile bibliotecii, ziarele locale sau diverse materiale promoționale.

Pentru crearea unor spații ambientale deosebit de plăcute, pe parcursul ultimilor ani, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a renovat, a retehnologizat și a schimbat mobilierul în totalitate în mai multe încăperi din cadrul bibliotecii (săli de lectură).

Dacă cititorul tradițional din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” se declară mulțumit în momentul în care împrumută cartea dorită, cititorul din prezent este cel care dorește să obțină informații de ultimă oră atât din țară cât și din întreaga lume. Astfel că Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a venit în sprijinul cititorilor prin dotarea sălilor cu internet.

Cititori activi din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” pot participa la diverse întâlniri cu personalități, la mese rotunde, la dezbateri, la lansări de carte și expoziții.

În cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, utilizatorii au posibilitatea să se exprime, să ia atitudine și să facă sugestii, în acest mod fiind descoperite așteptările în ce privește Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” ca instituție de cultură.

Acțiunile culturale ale bibliotecii Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” sunt create pentru toate gusturile și pentru toate vârstele. Marketingul de bibliotecă al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” se îmbină strâns cu animația culturală, astfel că împreună, acestea – două fețe ale unui întreg – găsesc posibilități și strategii pe piața ofertei culturale.

În același timp au fost de bun augur schimburile de experiență între Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” și alte biblioteci din România și chiar din străinătate, schimburi care au contribuit la găsirea unor noi metode de atragere a utilizatorilor.

Prin activitățile specifice derulate de-a lungul timpului Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a reușit să păstreze valoarea colecției în consonanță cu evoluțiile științei și ale tehnologiei, să prelucreze și să disemineze informațiile atât în manieră tradițională, dar mai ales electronică, în rândurile utilizatorilor săi (studenți, cercetători, cadre didactice și alte categorii socio-profesionale).

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” își optimizează în mod neîntrerupt serviciile și produsele electronice astfel încât să rămână una dintre structurile info-documentare românești de valoare, generatoare de cunoaștere.

Activitatea de formare continuă din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” a urmărit creșterea competențelor profesionale și IT ale personalului de specialitate. Planul anual instituțional de dezvoltare profesională din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” se formează în funcție de necesitățile de formare și informare ale bibliotecarilor din instituție, în colaborare cu șefii de servicii și se derulează pe tot parcursul anului universitar și a cuprins: stagii de pregătire profesională, cursuri de perfecționare a abilităților, întruniri metodologice, vizite documentare, conferințe naționale și internaționale.

În concluzie oricare ar fi înfățișarea sa concretă, serviciile ocupă un rol dominant în politica de marketing a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, fiind oglinda volumului, structurii și calității acesteia.

● Strategia de produs a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”

Strategia Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” este să lărgească gama de produse și servicii pe care le poate pune la dispoziția diverșilor utilizatori. De asemenea, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” urmărește să-și extindă serviciile și produsele și către alte categorii de utilizatori – precum persoanele cu dizabilități de auz și văz.

Diversificarea de produse și servicii în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, constă în faptul că obiectivul ce vizează sporirea numărului de utilizatori, se realizează prin conceperea și fabricarea unor produse și servicii noi și punerea acestora la dispoziția utilizatorilor.

3.1.2. Distribuția din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”

În privința Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, politica de distribuție se referă la anumite facilități pe care biblioteca le pune la dispoziția utilizatorilor pentru a-i stimula să apeleze la serviciile prestate. Astfel că facilitățile Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” au în vedere amplasamentul, spațiul, programul de funcționare, condițiile de studiu, atitudinea angajaților.

În ce privește amplasamentul, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” este situată într-un loc accesibil tuturor. Din punct de vedere arhitectural, clădirea Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” fiind contruită în două etape, îmbină arhitectura de sfârșit de secol 19 ce se armonizează cu arhitectură de sfârșit de secol 20 și intră împreună în secolul 21, toate aceste formând o direcție raționalist-funcțională.

Spațiul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” este adecvat pentru derularea activităților. Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” pune la dispoziția utilizatorilor un plan de orientare care cuprinde lista și localizarea tuturor serviciilor.

Fiind o bibliotecă de tip public, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” are un program de 11 ore în cursul săptămânii și un program de 6 ore în cursul zilei de sâmbătă.

Condițiile de studiu din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” sunt date de „feeling-ul clădirii”. Astfel că multiplele senzații vizuale, olfactive și sugestiile tactile transmit mesajul clădirii – cromatica, iluminatul, zgomotul, microclimatul, mobilierul.

Atitudinea personalului este foarte importantă în determinarea imaginii generale a Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”. Bibliotecarul din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” este un bun propagator al culturii, știe să selecteze din numeroasele documente ce apar pe cele mai valoroase, în raport cu specificul și sarcinile bibliotecii, este un bun cunoscător al valorilor acumulate în bibliotecă, este un specialist în domeniul biblioteconomiei.

● Strategia de distribuție a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”

Ca strategie de dezvoltare Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” își dorește să acopere toate necesitățile utilizatorilor săi, indiferent de locul în care aceștia se află.

Distribuția Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” reprezintă o componentă principală a mixului de marketing, care, într-o formă unitară, definește procesul prin care bunurilor și serviciilor de la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” ajung la utilizator.

Distribuția joacă un rol deosebit de important în activitatea de marketing a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, prin poziția pe care o ocupă în circuitul economic al produselor și serviciilor. Ea contribuie la valorificarea produselor și serviciilor din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, respectiv încasarea contravalorii acestora, și pune la dispoziția utilizatorilor produsele și serviciile de care aceștia au nevoie.

3.1.3. Prețul în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”

Politica de preț a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” joacă un rol important în cadrul miхului de marketing al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” datorită faptului că este singura componentă a acesteia care generează venituri, în timp ce toate celelalte necesită cheltuieli.

Prețul deține o misiune foarte importantă în crearea și eхprimarea comportamentului de consum a produselor și serviciilor – reprezentând, în același timp, un instrument compleх aflat la dispoziția decidenților din cadrul managementului Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.

Serviciile care sunt tarifate în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” sunt:

– pentru eliberare permis pentru servicii de lectură în toate bibliotecile din rețeaua Bibliotecii Centrale Universitare, servicii de împrumut de la biblioteca de profil, , Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” percepe utilizatorului o taxă de 15 lei;

– viza anuală a permisului utilizatorului este tarifată de către Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” cu 7 lei;

– în cazul împrumutului interbibliotecar internațional de la bibliotecile pentru care se plătesc taxe de împrumut, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” percepe taxe de împrumut și taxe poștale;

– pentru împrumut interbibliotecar național, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” percepe taxe poștale;

– eliberare unui permis pentru servicii de lectură în sală în toate bibliotecile din rețeaua Bibliotecii Centrale Universitare este gratuită;

– pentru închiriere săli de seminarii din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, utilizatorul plătește o taxă de 3 lei/ oră;

– pentru închiriere unui cabinet individual de studiu din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, utilizatorului i se percepe o taxă de 5 lei/ zi;

– Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” mai percepe taxe și pentru, procesare text de către utilizator, editare la imprimantă, copiere date, scanare imagini, închiriere laptop, selectarea și listarea titlurilor din cataloagele on-line ale altor biblioteci, închiriere spații expoziționale.

Αșa cum produsele ce aparțin Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” sunt definite ca un ansamblu de elemente corporale și acorporale, prețul produselor și serviciilor din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, la rândul său, se află sub influența a două categorii de factori: tangibili reprezentați de calitatea produselor și serviciilor și intangibili.

Produsele și serviciile Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din punct de vedere al nivelului prețurilor, se adresează tuturor segmentelor de utilizatori, paleta prețurilor practicate fiind foarte diversificată. b#%l!În funcție de produsele și serviciile oferite de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, se poate spune că acestea se adresează atât segmentelor de utilizatori cu venituri modeste, cât și a celor cu venituri mari.

Luându-se în considerare raportarea prețurilor produselor și serviciilor Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” la prețurile concurenței interne, acestea sunt competitive.

În cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” întâlnim uneori și politica de prețuri reduse (gratuități), acestea fiind puse în practică pentru diverse categorii de utilizatori precum, cadre didactice universitare pensionate, bibliotecari pensionați, studenți cu burse sociale, studenți străini cuprinși în programele educaționale (Socrates, Erasmus, etc.), elevi olimpici, persoane cu handicap.

Se recomandăm ca determіnarea рrețuluі unui produs său serviciu din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” să se realizeze pe baza costului cât și a concurenței. În cazul în care prețul determinat pe baza costului este mai mare cu mult decât cel determinat pe baza concurenței, este necesar ca Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” să recurgă la o puternică campanie publicitară pentru a induce în rândul urilizatorilor ideea unei valori percepute mai mari pentru propriile produse.

● Strategia de preț a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”

Prețul (taxele percepute), ca fragment din mixul de marketing, joacă un rol însemnat în alegerile făcute de utilizatori, în finalizarea actului de obținere de produse și servicii din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. Prețul figurează, frecvent, ca un factor exogen, aleator, unul dintre mesajele pe care Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” le primește din mediul său extern. Uneori, transformările intervenite în mediul exterior Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” conduc la acordarea unei importanțe mai mari tarifelor pe care le practică.

Strategia Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” este bazată pe un preț (taxe) moderat și o calitate ridicată. Cunoscându-se faptul că în condițiile în care pe termen mediu și lung Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” ar susține strategia prețului cel mai mic, acest lucru ar conduce la autodistrugere. Acest lucru se întâmplă din cauza marjelor mici de venit ce nu pot susține investițiile și dezvoltarea infrastructurii informatice, absolut necesare satisfacerii cererii utilizatorilor odată atrași.

3.1.4. Promovarea produselor și serviciilor Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”

Promovarea ce se desfășoară în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” este într-o strânsă legătură cu produsele, serviciile, introducerea, consolidarea, menținerea și dezvoltarea bibliotecii. Acțiunile Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” se referă la personalitate, prestigiul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, lansarea produselor și serviciilor, publicitatea, expoziții, conferințe, simpozioane.

La nivelul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” se pot distinge 3 mari categorii de activități promoționale, publicitatea, promovarea produselor și serviciilor, relațiile publice.

Printre instrumentele specifice utilizate de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” în activitatea de promovare a bibliotecii putem aminti pe cele mai reprezentative:

– expoziții de carte rară;

– simpozioane bienale;

– editarea unor lucrări de specialitate cu diverse tematici care sunt expediate la toate bibliotecile județene, centrale și universitare din țară;

– lucrările și pliantele ce cuprind acțiunile Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” care se desfășoară pe parcursul unui an calendaristic;

– colaborările cu restul instituțiilor culturale din oraș și din județ;

– proiectele parteneriat cu diverse instituțiile de învățământ;

– site-ul instituției, actualizat la zi;

– materialele utilizate în promovarea Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”: foaia volantă, afișul, panoul, pliantul, mijloacele mass-media.

▬ Fluturașul (foaia volantă)

Fluturașul reprezintă un instrument ușor de creat și mai puțin costisitor din punct de vedere financiar. Fluturașul creat pentru Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” are de obicei dimensiunea unei foi A5 și cuprinde imagini și schițe. Această formă de publicitate este folosită de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” de foarte mult timp.

Fluturașul pentru Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” reprezintă o idee bună, reprezintă o cale în plus (și nu foarte costisitoare) de a beneficia de oarece notorietate și în cadrul căruia există spațiu destul astfel încât atunci când este creat se ține cont de niște idei și niște forme, în așa fel încât să fie transmis un mesaj care să fie informativ.

Figura Nr. 3.3. Fluturaș Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”

▬ Panoul publicitar

Panoul publicitar din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” are aceleași trăsături informative ca și cele ale afișului, el deosebindu-se prin mărime și durata valabilității informațiilor transmise. Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” are la dispoziție mai multe panouri, prin intermediul lor fiind transmise informații către utilizatori cu privire la bibliotecă ca și organizator sau colaborator la diverse manifestări, informații despre istoricul și colecțiile bibliotecii, etc.

Figura Nr. 3.4. Panoul publicitar în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”

Panoul publicitar din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” reprezintă de fapt un fel de mică publicitate, prin intermediul căruia cititorul obține informații de interes general.

▬ Afișul

Afișul reprezintă un instrument foarte des utilizat de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”. Acesta se realizează pentru Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” cu ocazia fiecărei acțiuni și a fiecărei expoziții de carte. Afișul este alcătuit din informații obligatorii despre eveniment precum și imagine reprezentativă a evenimentului. Tot în cadrul afișelor care sunt expuse la panouri sunt prezentate informațiile despre orarul evenimentelor, condițiile de înscriere, serviciile bibliotecii, împrumutul de carte și concursuri.

Figura Nr. 3.5. Afișе din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”

Este necesar ca cei care creează afișul pentru Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” să se asigure că ceea ce vor să transmită este ușor de înțeles. În aceste condiții trebuie punctate doar avantajele produsului său serviciului oferit și nu este necesar să se realizeze descrieri în detaliu care ar putea conduce la pierderea interesului cititorului.

▬ Pliantul publicitar

Pliantul publicitar reprezintă un instrument complex de lucru care are în alcătuirea să mai multe informații. Astfel că pliantul publicitar din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” conține acțiunile Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, data desfășurării anumito evenimente pe o perioadă de timp, invitații, recomandări de cărți, serviciile și ofertele Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.

Spre exemplu pliantul utilizat de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” cu ocazia expozițiilor de carte rară conține informații cu privire la denumirea expozițiilor, locul și data vernisajelor, planul de desfășurare al vitrinelor în cadrul expoziției, informații despre exponate. În cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” au loc multiple expoziții de carte, iar toate aceste expoziții sunt marcate de câte un pliant publicitar.

Figura Nr. 3.5. Pliant publicitar al Festivalului Internațional de Poezie din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”

Reliefarea manifestărilor Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” precum și a imaginii acesteia în mass – media reprezintă o altă formă de marketing. Scopul colaborării cu mass – media este de a face cunoscută Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” și reliefarea evenimentelor culturale desfășurate de aceasta în mass-media locală, regională, națională și internațională, în publicații de specialitate. Evenimentele care s-au desfășurat de-a lungul timpului la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” au făcut obiectul a numeroase articole în presa scrisă și intervenții radio –tv.

Se poate observa că modalitățile de marketing, utilizate de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” nu afectează funcția fundamentală a bibliotecii, aceea de păstrătoare și transmițătoare de informații, de produse culturale competitive pe piața de profil.

Toate ofertele Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” dau șansa utilizatorului de a-și depăși vechea și limitată condiție de cititor și de a-și asuma una nouă, și anume, aceea de utilizator al unor servicii și oferte care se îmbogățesc și ele. Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” nu poate supraviețui pe principiile autogestiunii, este necesar ca ea să-și diversifice cromatica acțiunilor, să fie atractive, dinamice.

▬ Promovarea prin intermediul rețelelor de socializare

Se poate observa că în România numeroase biblioteci au început să migrează pe zi ce trece în mediul on-line din dorința de a-și intensifica activitatea, din dorința de a rămâne competitivi și din dorința de a-și sporii numărul de utilizatori.

Pentru Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” social media nu este ieftină, dar deschiderea unei pagini de facebook a ajutat foarte mult biblioteca să promoveze produsele și serviciile oferite și în același timp a obținut feedback pentru îmbunătățirea serviciilor și a produselor.

Astfel că în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” regăsim modalitățile de bază care nu costă în social media și care reprezintă primi pași care este necesar să fie realizați pentru a ajunge la primii utilizatori ai produselor sau serviciilor ce aparțin Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.

Figura Nr. 3.6. Biblioteca Centrală Universitară „Carol ” în cadrul rețelei de socializare Facebook

(sursă: https://www.facebook.com/BibliotecaCentralaUniversitaraCarolI)

▬ Expoziția

În viziunea politicii de marketing a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, crearea de expoziții reprezintă un veritabil vector comunicațional care poate fi utilizat de către bibliotecă cu maximă eficiență, cu condiția ca decidenții să trateze problema cu responsabilitate, luând în calcul, în momentul elaborării politicii de promovare a bibliotecii, și utilizării acestui instrument de comunicație.

Expoziția reprezintă o acțiune organizată de angajații Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” prin intermediul căreia se expun rarități sau achiziții curente. Aranjate în vitrine sau pe panouri, documentele ce aparțin Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” trebuie bine puse în valoare.

Figura Nr. 3.7. Imagini de la expozițiile din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”

▬ Ghidurile și cataloagele

Ghidurile și cataloagele permit Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” să ofere amănunte privitoare la conținutul și calitățile colecțiilor și serviciilor.

Рrin publicitate Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” asigură creșterea numărului de utilizatori ai produselor și serviciilor din cadrul bibliotecii, așadar, publicitatea la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” are o funcție de reamintire și una de informare. Pe lângă publicitatea de reamintire, destinată să mențină un produs său serviciu în atenția permanentă a utilizatorilor, lansările de carte ale Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” sunt deasemenea oportunități pentru o publicitate intensă.

Informațiile publicitare sunt prezentate sub cele mai diverse forme, astfel încât, să fie acoperite toate „gusturile” publicitare ale publicului receptor. b#%l!^+a?

● Strategia promoțională a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”

Diversitatea acțiunilor promoționale din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, ca și modalitățile și căile de materializare a acestora în practică, solicită numeroase studii, analize și previziuni care să stea la baza fundamentării alternativelor strategice promovare ale Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.

În această privință, se cer analizate atent atât caracteristicile care definesc importanța și determină eficiența fiecărei componente de promovare din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” cât și efectele interacțiunii lor, apelându-se la un ansamblu de indicatori cum sunt, natura mesajului, audiența și credibilitatea în rândul publicului, flexibilitatea și durata de acțiune, bugetele necesare și controlul asupra rezultatelor.

În raport cu specificul pieței și interesele utilizatorilor, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” este dirijată către strategii ofensive (de atac), ce presupun utilizarea masivă a tuturor mijloacelor de promovare și un buget ridicat, o strategie specifică bibliotecilor cu dimensiuni precum Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”.

3.2. Cercetarea satisfacției utilizatorilor de produse și servicii din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” se află într-o continuuă competiție cu restul instituții culturale care se străduiesc să atragă un segment cât mai larg din populație. Printre cei mai importanți adversarii ai Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” se pot aminti: cinematografele, televiziunea, teatrele, muzeele, sălile de concert, internetul, centrele de informare și documentare.

Ținând cont de caracterul rigid al ofertei Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” și din datele prezentate anterior, se poate observa că pe piața concurențială, biblioteca utilizează instrumente prin intermediul cărora se urmărește promovarea imaginii instituției pe plan local și național, prin personalizarea produselor și serviciilor, prin politica de preț, de promovare și distribuție.

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” reprezintă o instituție de servicii în cadrul căreia oferta reprezintă cantitatea și calitatea suporturilor informaționale și serviciilor de bibliotecă, cererea este dată de utilizarea serviciilor Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, structura utilizatorilor și gradul de satisfacție al acestora, efectul în interiorul instituției este determinat de imaginea Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” și gradul de popularitate a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” și a produselor și serviciilor ei, iar structura Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” este dată de locație, prezentare și personal.

Chestionarul și sondajul efectuat reprezintă un instrument de marketing pentru reprezentantul cu marketingul din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. În acest scop, a fost realizat un chestionare format din 13 întrebări la care au răspuns un număr de 500 de cititori. Întrebările au ca scop cercetarea satisfacției utilizatorilor de produse și servicii din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.

Cercetare este de tip anchetă, pe un eșantion de vizitatori ai Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.

Eșantionul în cercetarea de față reprezintă un segment al utilizatorilor de produse și servicii din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, ales să reprezinte în ansamblu utilizatorii de produse și servicii din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. Cercetată este constituită din utilizatorii de produse și servicii din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, începând de la 18 ani până la persoanele peste 55 de ani, sexul să fie atât feminin cât și masculin, au utilizat sau utilizează produse și servicii din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.

3.3. Analiza și interpretarea rezultatelor

Întrebarea nr. 1. Vârsta respondentului în ani împliniți

Întrebarea are în vedere identificarea vârstei persoanei care ne răspunde la interviu, populația cercetată fiind constituită din utilizatorii de produse și servicii din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, începând de la 18 ani până la persoanele peste 55 de ani.

Figura Nr. 3.8. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 1

Din analiza datelor se poate observa că cei mai mulți utilizatori de produse și servicii din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” au vârste cuprinse între 18-25 ani, urmați de utilizatorii ce au vârste cuprinse între 25-35 ani. Procente semnificative dețin și utilizatorii ce au vârsta cuprinsă în grupa de 14-18 ani și utilizatorii ce au vârsta cuprinsă în grupa de 35-45 ani.

Întrebarea nr. 2. Sexul respondentului

Întrebarea are în vedere identificarea sexului respondenților care sunt utilizatori de produse și servicii din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.

Figura Nr. 3.9. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 2

Din analiza datelor se poate observa că în proporție de 55% respondenți sunt de sex feminin și 45% sunt de sex masculin.

Întrebarea nr. 3. Educația (ultima școală absolvită) de respondent

Întrebarea are în vedere identificarea ultimului nivel de educație absolvit de respondenții care sunt utilizatori de produse și servicii din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.

Figura Nr. 3.10. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 3

Din analiza datelor se poate observa că în proporție de 41% respondenții sunt absolvenți de studii liceale, 31% sunt absolvenți de universitate, 19% sunt absolvenți de gimnaziu, 9% sunt absolvenți de studii postliceale.

Întrebarea nr. 4. Ocupația respondentului

Întrebarea are în vedere identificarea ocupației respondenților, care sunt utilizatori de produse și servicii din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.

Figura Nr. 3.11. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 4

Din analiza datelor din figura nr. 3.11. se poate observa că cei mai mulți utilizatori de produse și servicii din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” sunt studenți sau elevi.

Întrebarea nr. 5. Considerați că biblioteca este cunoscută de către cetățeni?

Întrebarea are în vedere identificarea opinia utilizatorilor de produse și servicii din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” cu privire la cum consideră dacă biblioteca este cunoscută.

Figura Nr. 3.12. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 5

Din analiza datelor se poate observa că cei mai mulți respondenți care sunt utilizatori de produse și servicii din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, spun că biblioteca este cunoscută. Acest lucru ne indică faptul că produsele și serviciile din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” sunt foarte bine promovate și trebuie în continuare suținută această promovare pentru a diminua numărul celor care au spus că Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” nu prea este cunoscută sau nu este cunoscută.

Întrebarea nr. 6. Considerați că serviciile oferite de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, pentru cetățenii sunt:

Întrebarea are în vedere identificarea importanței serviciilor oferite de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, pentru cetățenii.

Figura Nr. 3.13. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 6

Din analiza datelor se poate observa că utilizatori servicii din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, consideră serviciile oferite importante și foarte importante. Un număr foarte mic de utilizatori au afirmat că serviciile din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” sunt neimportante sau foarte neimportante. Astfel putem afirma că Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” pune la dispoziția clienților servicii de calitate superioară.

Întrebarea nr. 7. De câte ori ați vizitat Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” într-un an?

Întrebarea are în vedere identificarea frecvenței cu care utilizatori vizitează Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”.

Figura Nr. 3.14. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 7

Din analiza datelor se poate observa că cei mai mulți respondeți, un procent de 54%, au afirmat că au vizitat Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” de 21-30 ori și doar 5% au afirmat că au vizitat Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” de numai 1-11 ori. Analizând datele obținute se poate afirma că marea majoritate a utilizatori vizitează Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” în medie o dată la 2 – 3 săptămâni, periodicitate pe care o putem aprecia că fiind „bună”.

Întrebarea nr. 8. Cum evaluați serviciile oferite de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”?

Întrebarea are în vedere identificarea opiniei utilizatorilor cu privire la serviciile oferite de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”.

Figura Nr. 3.15. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 8

Din analiza datelor se poate observa că utilizatorii de servicii din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” apreciază serviciile ca fiind bune și foarte bune, acesta fiind un lucru pozitiv pentru Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, mai ales că eforturile tuturor angajaților din cadrul bibliotecii s-au îndreptat tot timpul spre a îmbunătăți și dezvolta serviciile în funcție de necesitățile utilizatorilor bibliotecii.

Întrebarea nr. 9. Vă rugăm să clasificați următoarele cinci servicii în ordinea importanței (satisfacției legate de performanță) unde 1 este cel mai important, iar 5 cel mai lipsit de importanță (acordați câte o notă de la 1 până la 5 fiecărui serviciu ):

Întrebarea are în vedere clasificarea, de către utilizatori, a cinci servicii din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” în ordinea importanței.

Figura Nr. 3.16. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 9

Din analiza datelor se poate observa că 59 % dintre utilizatorii de servicii din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” au plasat pe primul loc serviciul de relații cu publicul, 51% au poziționat pe locul doi colecția de cărți și alte materiale, un procent de 66% au ales pentru locul trei catalogul bibliotecii, un procent de 39% au ales, pe locul patru, serviciul bibliografic, iar pe ultimul loc a fost poziționat serviciul fotocopiere cu un procent de 50%.

În aceste condiții se observă o bună cunoaștere a serviciilor Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” și a colecției de cărți. Acest lucru reflectă activitatea susținută de angajații Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” prin mijloacele de informare ale bibliotecii. Astfel că pentru serviciile mai puțin cunoscute din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” (serviciul bibliografic) și mai nou înființate (serviciul fotocopiere) se recomandă o mai mare mediatizare și publicitate, atât în interiorul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” (prin intermediul conferințelor), cât și în exteriorul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” (prin intermediul activităților de prezentare a serviciilor bibliotecii în instituțiile de învățământ preuniversitar și universitar). În același timp trebuie formată deprinderea că utilizatorii de servicii din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” de a întrebuința noile servicii, prin organizarea unor sesiuni de informare, instruire și utilizare a acestora, cunoscut fiind reflexul de reticență, al oamenilor față de ceea ce este nou și necunoscut.

Întrebarea nr. 10. Cum ați defini oferta de cărți existente în Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”?

Întrebarea are în vedere identificarea gradului de satisfacție al utilizatorilor față de oferta de cărți a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”

Figura Nr. 3.17. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 10

Din analiza datelor se poate observa că marea majoritate a utilizatorii serviciilor din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” consideră oferta de cărți bună, foarte bună, satisfăcătoare. Se poate observa că sunt foarte puțini utilizatori care consideră oferta de cărți a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” salbă sau foarte slabă. În aceste condiții se poate afirma că Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” deține o varietate mare de cărți din multiple domenii.

Întrebarea nr. 11. În ce măsură sunteți mulțumit(ă) de solicitudinea arătată de personalul bibliotecii?

Întrebarea are în vedere identificarea gradului de satisfacție al utilizatorilor în raport cu solicitudinea arătată de personalul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.

Figura Nr. 3.18. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 11

Din analiza dateșlor se poate observa că marea majoritate a utilizatorilor sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de solicitudinea arătată de personalul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. Acest lucru scoate în evidență faptul că personalul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” are o bună pregătire profesională și un comportament adecvat.

Întrebarea nr. 12. În ce scop ați avut nevoie de materialele/informațiile căutate la bibliotecă?

Întrebarea are în vedere identificarea scopului apelării la serviciile oferite de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”

Figura Nr. 3.19. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 12

Din analiza datelor se poate observa că solicitările legate de pregătirea școlară și profesională reprezintă motivul principal pentru care utilizatorii apelează la serviciile Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. În același timp se poate observa că un grup restrâns de cititori utilizează lectura pentru formarea unei culturi generale, o bună instruire și formare.

În concluzie se poate afirma că obiectivul major al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” este atragerea cât mai mulți utilizatori, prin punerea la dispoziția lor a unei game variate de oferte. Pentru un posibil utilizator, care trece pragul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, este necesar ca bibliotecarul să-i facă cunoscute serviciile bibliotecii, varietate colecțiilor, modalitatea de accesare rapidă a informațiilor referitoare la documentele deținute atât de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” cât și cele deținute de alte biblioteci publice, universitare, centrale, din țară și din străinătate.

CONCLUZII

Marketingul din cadrul structurilor infodocumentare ușurează comunicarea prin metode raționale între structura infodocumentară (cea care indica serviciile) și utilizatori (în poziția de beneficiari). Marketingul structurilor infodocumentare se exprimă atât responsabilului cât și iresponsabilului, prin schimbare atât a comportamentelor, cât și a deprinderilor, acționând asupra utilizatorul din toate direcțiile.

Prin intermediu mai multor canale, tehnicile de marketing pătrund în momentul de față și în biblioteci. Astfel se poate observa că în cadrul bibliotecilor din România sunt întreprinse diferite studii asupra publicului pentru a putea adapta serviciilor și politicile comunicării la publicul-țintă.

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” susține desfășurarea de activități de învățare, predare și cercetare academică prin intermediul diverselor colecții, servicii și evenimente ce dețin o valoare educațională, astfel promovând valorile locale și naționale prin programe și proiecte culturale și științifice.

Activitatea Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” este reprezentată de serviciile pe care le derulează și care sunt divizate în servicii de intrare, servicii de ieșire (care au contact cu utilizatorul) și servicii pe care le regăsim în cadrul tuturor tipurilor de organizații (financiar, personal). Principalii factori care influențează serviciile Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” sunt: publicul, resursele umane, resursele materiale și financiare.

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” dispune de personal calificat pentru toate serviciile sale pe care le realizează și acordă o atenție deosebită menținerii standardelor de performanță.

Marketingul în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” este necesar pentru a răspunde celor trei probleme majore cu care se confruntă, schimbarea utilizatorilor și utilizărilor, organizarea unor industrii ale culturii și informării și inovarea în domeniul serviciilor.

Marketingul ia parte la formarea și impunerea imaginii Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. În acest sens strategia de marketing pe termen lung a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” va cuprinde și dezvoltarea unei concepții de comunicare potrivite, concepție care va forma o imagine favorabilă Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, ca instituție ce se aflată în slujba cetățenilor.

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” își optimizează în mod neîntrerupt serviciile și produsele electronice astfel încât să rămână una dintre structurile info-documentare românești de valoare, generatoare de cunoaștere.

Distribuția joacă un rol deosebit de important în activitatea de marketing a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, prin poziția pe care o ocupă în circuitul economic al produselor și serviciilor. Ea contribuie la valorificarea produselor și serviciilor din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, respectiv încasarea contravalorii acestora, și pune la dispoziția utilizatorilor produsele și serviciile de care aceștia au nevoie.

Strategia Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” este bazată pe un preț (taxe) moderat și o calitate ridicată. Cunoscându-se faptul că în condițiile în care pe termen mediu și lung Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” ar susține strategia prețului cel mai mic, acest lucru ar conduce la autodistrugere. Acest lucru se întâmplă din cauza marjelor mici de venit ce nu pot susține investitiile și dezvoltarea infrastructurii informatice, absolut necesare satisfacerii cererii utilizatorilor odată atrași.

În raport cu specificul pieței și interesele utilizatorilor, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” este dirijată către strategii ofensive (de atac), ce presupun utilizarea masivă a tuturor mijloacelor de promovare și un buget ridicat, o strategie specifică bibliotecilor cu dimensiuni precum Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”.

Prezența marketingului în Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” dovedește importanța ofertei de servicii. Marketingul din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” vizează studierea tuturor producătorilor de servicii similare și analiza comparativă a eficienței bibliotecii.

BIBLIOGRAFIE

Anghel Laurențiu-Dan, Marketing, București: ASE, 2000

Anghelescu Hermina, Marketingul de bibliotecă și arhivă. Biblioteci, arhive & centre de informare în secolul XXI. Brașov: Universitatea din Transilvania, 1997

Baker Michael, și Hart Susan, The Marketing Book, (6th edition), Oxford: Elsevier Ltd., 2008

Boca Camelia Planificarea strategică de marketing în biblioteci. București: Buletinul ABIR, vol. 8, nr. 1, 1998

Bruhn Manfred, Marketing, ediția a 2-a, București: Economică, 2004

Cetină Iuliana, Mixul de marketing în sectorul bancar, București: Revista de Marketing Online – Vol.5 Nr.4

Cheradi Natalia, Marketing și biblioteca universitară Biblioteca universității și studenții: interacțiunea și perfecționarea serviciilor, Aceesat: 27 ianuarie 2016/disponibil pe internet la adresa http://lib.ase.md/site/docs/publicatii/marketing.pdf, Chișinău, 2003

Coravu Robert, Imaginea bibliotecii în mediul universitar: strategii de optimizare, Aceesat: 28 ianuarie 2016/disponibil pe internet la adresa www.geocities.com/conanbibliotecarul/Comunicare_Brasov.rtf, ianuarie 2008

Cruceru Anca Francisca, Strategii de comunicare promoțională, București: ASE, 2008

Diaconescu Mihai, Marketing, București: Universitară, 2010

Enache Ionel, Marketingul serviciilor de bibliotecă în Europa, Aceesat: 27 ianuarie 2016/disponibil pe internet la adresa http://www.lisr.ro/11-enache.pdf, 2007

Enache Ionel, Marketingul în bibliotecă, București: Revista Română de Biblioteconomie și Știința Informării Anul 2, nr. 3, 2006

Giapiconi Thierry, De la bibliotheconomie au management. Paris: Bulletin des Bibliotheques de France, 1998, nr. 2

Kotler Philip, Managementul marketingului, București: Teora, 1997

Kotler Philip, Managementul markentingului. București: Teora, 2008

Lazoc Ramona, Lazoc Alina, Goia Diana, Tehnici promoționale, ediția a II-a, Timișoara: Eurostampa, 2007

Malhotra Naresh, Marketing Research. An Applied Orientation. Georgia: Pearson Education International, 2004

Manole Victor, Marketing, București: ASE, 2000

Manole Victor, Stoian Mirela, Marketing. București: ASE, 2004

Mărginean Simona Silvana, Marketing strategic în condiții de criză economică prelungită, Târgu-Mureș: Studia Universitatis Petru Maior, Series Oeconomica, Fascoculus 1, anul V, 2011

Neubauer Wolfram, Marketingul în biblioteci. București: Kriterion, 1998

Popescu Ioana Cecilia, Comunicarea în marketing, Ediția a 2-a revăzută și adăugită, București: Uranus, 2003

Repanovici Angela, Marketingul structurilor infodocumentare, Brașov: Analele Universității Transilvania din Brașov, 2008

Zavtur Natalia, Etica comunicării în bibliotecă, Chișinău: Analele Universității Libere Internaționale din Modova, 2006.

Webgrafie

www.bcub.ro/home/istoric

www.bcub.ro/home/structura/structura-organizationala/servicii-in-unitatea-centrala/servicii-tehnice/serviciul-restaurarea-si-prezervarea-publicatiilor

www.bcub.ro/cataloage/unibib/valori-bibliofile-in-biblioteca-centrala-universitara-din-bucuresti

www.bcub.ro/home/servicii-oferite/servicii-oferite-in-unitatea-centrala

www.facebook.com/BibliotecaCentralaUniversitaraCarolI

www.historia.ro/exclusiv_web/timp-liber/articol/top-10-lucruri-tiut-biblioteca-central-universitar-bucure-ti

https://ro.wikipedia.org/wiki/Biblioteca_Central%C4%83_Universitar%C4%83_din_Bucure%C8%99ti

ANEXA

▬ Chestionar

Stimate cititor / cititoare,

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” dorește să cunoască părerea ta despre activitatea pe care o desfășoară. Te rugăm să fii partenerul / partenera noastră în acest demers, răspunzând cu sinceritate întrebărilor chestionarului de mai jos.

Mulțumim!

Vârsta respondentului

a) 14-18 ani b) 18-25 ani c) 25-35 ani d) 35-45 ani e) 45-55 ani f) peste 55 ani

2. Sexul respondentului

a) Masculin b) Feminin

3. Educația (ultima școală absolvită) de respondent

a) Gimnaziu b) Liceu c) Școli postliceale d) Universitate

4. Ocupația respondentului

a) Elev b) Student c) Funcționar d) Muncitor

е) Casnic f) Șomer g) Pensionar

5. Considerați că biblioteca este cunoscută de către cetățeni?

a) Da b) Nu prea c) Nu

6. Considerați că serviciile oferite de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, pentru cetățenii sunt:

a) Foarte importante

b) Importante

c) Neutru

d) Neimportant

e) Foarte neimportant

7. De câte ori ați vizitat Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” într-un an?

a) 1-11 ori c)12-20 ori d) 21-30 ori е) mai mult de 30 ori

8. Cum evaluați serviciile oferite de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”?

a) Foarte bune b) Bune c) Medii d) Slabe е) Foarte slabe

9. Vă rugăm să clasificați următoarele cinci servicii în ordinea importanței (satisfacției legate de performanță) unde 1 este cel mai important, iar 5 cel mai lipsit de importanță (acordați câte o notă de la 1 până la 5 fiecărui serviciu ):

Stocul de cărți și alte materiale ……………………….

Catalogul bibliotecii …………………………………….

Serviciul de fotocopiere ………………………………..

Serviciul bibliografic …………………………………

Serviciul de Relații cu publicul ……………………………..

10. Cum ați defini oferta de cărți existente în Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”?

a) Foarte bună b) Bună c) Satisfăcătoare d) Slabă е) Foarte Slabă

11. În ce măsură sunteți mulțumit(ă) de solicitudinea arătată de personalul bibliotecii?

1. Foarte mulțumit 2. Mulțumit 3. Indiferent 4.Nemulțumit 5. Total nemulțumit

12. În ce scop ați avut nevoie de materialele/informațiile căutate la bibliotecă?

a) activitate profesională

a) școală

c) deconectare

d) altele (vă rugăm să specificați)

Prelucrarea datelor, pe baza rezultatelor obținute în urma completării chestionarului, s-a făcut cu ajutorul calculatorului.