Activitatea cu Persoane Care Au Comis Fapte Penale

INTRODUCERE

Activitatea cu persoanele care au comis fapte penale, solicită consilierilor de probațiune dezvoltarea unor abilități de comunicare și relaționare cu persoanele dificile, de motivare și susținere a acestora în vederea schimbării. Situațiile întâlnite în plan profesional, reprezintă provocări ce justifică întreprinderea unor demersuri creative, în adaptarea și elaborarea unor metode de lucru.

În practică, încă din etapa evaluării presentențiale, s-a constatat faptul că factorii psihosociali negativi, precum frecventarea unor anturaje cu potențial criminogen, influențabilitatea crescută a minorilor și tinerilor la presiunile exercitate de către grupul de prieteni, capacitatea redusă de interiorizare a normelor/valorilor acceptate social, lipsa interacțiunii cu modele pro-sociale, lipsa unor planuri de viitor etc. favorizează sau permit menținerea comportamentului infracțional. De asemenea, analizând nevoile persoanelor aflate în supravegherea SP Iași și modul de gestionare a problemelor identificate de către consilierii responsabili de caz, s-a constatat că, pentru anumite nevoi cu caracter criminogen precum lipsa obiectivelor realiste de viitor sau capacitatea scăzută de implementare a planurilor personale nu erau elaborate metode de intervenție coerente, intervenția realizându-se nestructurat. Se știe că Platon îl considera sclav pe omul incapabil să-și formuleze sau să-și aleagă singur scopurile acțiunii, adică pe omul care acceptă din partea altuia/altora scopurile care-i controlau conduita Astfel, pornind de la premisa că pentru un individ care nu știe ce își dorește, va fi foarte ușor să intre în contact cu persoane care vor încerca să le includă în planul lor, de cele mai multe ori antisocial, s-a evidențiat necesitatea elaborării intervenției prezentate în cadrul acestei lucrări.

Scopul intervenției este de a sprijini persoana condamnată să conștientizeze, să activeze și să dezvolte propriile resurse, prin stabilirea de scopuri realiste, urmate de elaborarea și implementarea propriului său plan de acțiune, sporind astfel șansele sale de integrare socială.

În partea a doua a lucrării, ne-am propus realizarea unui studiu pornind de la următoarea ipoteză: fixând scopuri posibile și rezonabile de atins, discrepanțele apărute la nivelul Eu-lui beneficiarilor (prezent, ideal, dorit) vor fi diminuate, ceea ce va conduce la creșterea gradului de stimă de sine, a încrederii în propriile capacități, precum și al gradului de satisfacție personală. Cu cât stima de sine și încrederea în sine a persoanei sunt mai crescute, cu atât cresc șansele ca aceasta să se implice în mod direct în acte care denotă responsabilitate socială.

Elaborarea programului de intervenție „Planifică Eficient”

I.1 Cadru Teoretic

Observațiile realizate în practică atestă faptul că eficiența procesului de asistență și consiliere derulat de către consilierii de probațiune este condiționată de autopercepția beneficiarului, de nivelul de încredere în propriile capacități de acțiune și afirmare. În aceste condiții, apreciem că rezolvarea nevoilor criminogene ale beneficiarului este în strânsă legătură cu conștiința valorii de sine și cu nivelul încrederii acestuia în capacitatea de schimbare.

Psihologia umanistă definește stima de sine drept nevoie de bază a naturii umane, situată pe același palier cu nevoia de recunoaștere venită din partea altor indivizi (care rezulta în sentimente de putere, prestigiu, acceptare, etc.) cât și din respectul de sine, ce creează sentimentul de încredere în sine, de competență.

Cei mai mulți psihologi definesc stima de sine ca fiind evaluarea globală a valorii proprii în calitate de persoană, iar valorizarea propriei persoane are la bază percepția individului asupra evaluărilor pe care le primește de la cei din jur (ipoteză validată empiric de către autori precum Cooley Ch. H. (1970), Mead G.H. (1934/1963). Conceputul a fost introdus în psihologie de către Williams James în 1890. Acesta considera că stima de sine reprezintă rezultatul raportului dintre succesul unor acțiuni și aspirațiile individului cu privire la întreprinderea acelei acțiuni. În acest sens, Higgins și colegii săi au elaborat o teorie referitoare la discrepanțele care apar între Eu-l Prezent – ceea ce crede o persoană că este în prezent, Eu-l Ideal – ceea ce persoana aspiră să devină și Eu-l Dorit – ceea ce o persoană consideră că ceilalți așteaptă de la aceasta să fie. În opinia autorilor, cel mai probabil este faptul că atunci când schema de sine este activată, se vor activa și discrepanțele între Eu-rile posibile. Dacă între E-ul prezent și cel ideal există o discrepanță mare, individul va trăi o stare de depresie și respingere; discrepanța dintre Eu-l prezent și cel dorit va da naștere unor stări de vinovăție și anxietate. Același punct de vedere se regăsește și la Rosenberg și Harter (1990), care apreciază că stima de sine este influențată în sens negativ de discordanța dintre Eul ideal și cel real. Drept urmare, unul dintre obiectivele intervenției propuse în lucrarea de față este de a influența construcția Eu-rilor, în sensul de a le aduce în plan realist, de a le segmenta, sprijinind beneficiarul în demersul de a fixa scopuri posibile și rezonabile de atins.

Stima de sine sprijină individul să facă față unor situații de viață precum eșecul, respingerea, pierderea sau, cel puțin, să le facă mai acceptabile. Pentru beneficiarii SP, săvârșirea unei infracțiuni și interacțiunea cu sistemul de justiție și-a pus amprenta asupra modului de percepție socială. Reacția socială la infracțiune este compusă din pedeapsa aplicată și atitudinea socială. Astfel, beneficiarii se confruntă cu atitudini discriminatorii, marginalizare, blamare din partea familiei și societății. Aceste aspecte au un impact negativ asupra stimei de sine a beneficiarilor și asupra nivelului de implicare în soluționarea problemelor cu care se confruntă. Adoptarea unui comportament responsabil, identificarea unui loc de muncă, reluarea cursurilor școlare sau urmarea unui curs de calificare devin obiective greu de îndeplinit, din cauza construirii unei imagini de sine negative și a lipsei de valorizare a propriilor capacități în raport cu cerințele sociale.

Un nivel crescut al stimei de sine corelează semnificativ cu comportamente precum abilitatea de asumare a riscului, abilitatea de învățare, stabilirea unor relații sănătoase, precum și cu păstrarea convingerilor proprii. O persoană cu o stimă de sine ridicată are mai multă încredere în forțele proprii, este mult mai flexibilă, disponibilă în a se schimba și reconfigura la nivelul intereselor, deciziilor, intereselor.

Sintetizând o serie de studii, D. Martinot (1995) subliniază că subiecții cu o slabă stimă de sine acceptă mult mai ușor o întărire negativă și mai greu o întărire pozitivă, comparativ cu subiecții cu stimă de sine puternică. Indivizii cu stimă de sine scăzută sunt mai puțin dispuși să-și asume riscuri, comparativ cu ceilalți subiecți, probabil din nevoia de a se proteja de amenințare, ei beneficiind de resurse puține de autoprotecție. În același timp, o persoană cu o imagine și stimă de sine pozitive manifestă siguranță de sine în rezolvarea situațiilor de criză.

Unele cercetări ce au avut ca subiecți beneficiari ai serviciilor de probațiune au demonstrat existența unei corelații între activitatea infracțională și nivelul scăzut al stimei de sine. În urma analizei dimensiunii „Imagine de sine și stimă de sine”, majoritatea subiecților investigați s-au caracterizat, pe de o parte, printr-o stare de confuzie, prin dezorientare, prin incapacitatea de a-și stabili o direcție, un sens și, pe de altă parte, prin utilizarea propriilor mijloace, neinstituționalizate, în vederea satisfacerii/îndeplinirii nevoilor/obiectivelor. De asemenea, beneficiarii care au participat la ședințe de consiliere pe perioada executării pedepsei, s-au perceput, ulterior intervenției, ca având un nivel mai ridicat al stimei de sine.

În concluzie, pare evident faptul că stabilitatea sau instabilitatea componentei afective a sinelui depinde de certitudinea pe care indivizii o au despre ceea ce sunt ei. În alți termeni, cu cât această componentă este mai puternică (stimă de sine pozitivă), cu atât ea este mai stabilă și mai insensibilă la variațiile situaționale; cu cât această componentă este mai puțin puternică (stimă de sine negativă), cu atât ea este mai instabilă și deci mai sensibilă la caracteristicile situaționale. Considerarea și abordarea persoanei supravegheate ca individualitate pot fi deosebit de importante pentru reconfigurarea imaginii și stimei de sine a persoanei condamnate, pentru sporirea încrederii în capacitatea sa de a îndeplini obiectivele, pentru construirea și dezvoltarea motivației sale, pentru schimbarea comportamentului într-un mod dezirabil.

I.2. Etape preliminare elaborării programului

Elaborarea lucrării de față a avut la bază observarea dinamicii cauzelor care duc la săvârșirea infracțiunilor și a factorilor care ar putea determina reiterarea comportamentului infracțional de către persoanele care au comis fapte penale.

Analiza factorilor care ar putea încuraja conduita infracțională, în etapa presentențială – ianuarie 2013 – decembrie 2013. Observațiile realizate cu ocazia întocmirii referatelor de evaluare presentențiale permit conturarea unor imagini subiective și secvențiale asupra cauzelor care determină săvârșirea infracțiunilor. Prin urmare, pentru a avea o imagine reală a factorilor care ar putea încuraja conduita infracțională, ne-am propus analiza factorilor precipitatori, menționați în cadrul referatelor de evaluare presentențiale întocmite de către consilierii din cadrul SP Iași. Obiectivul vizat a fost: identificarea numărului și a frecvenței de apariție a factorilor care ar putea încuraja reiterarea conduitei infracționale.

Analiza exploratorie a unui număr de 196 referate de evaluare psihosocială, întocmite în perioada ianuarie 2013 – decembrie 2013, a evidențiat prezența a 5 categorii de factori, care conțin un număr variabil de elemente, în funcție de caz: Caracteristici personale, Influența mediului familial și social, Timp liber, Interiorizarea valorilor și Consum de substanțe. Menționăm că, cea mai mare frecvență a fost întâlnită în cazul factorilor incluși în categoriile „Caracteristici personale”, „ Influența mediului familial și social” și „Interiorizarea valorilor” (a se vedea Anexa Factori psihosociali negativi). Concluzia care se desprinde din analiza rezultatelor este că, în lipsa unei supravegheri eficiente din partea familiei și a unor modele pozitive care să le insufle minorilor și tinerilor valori prosociale, aceștia devin vulnerabili în fața anturajului și sunt atrași cu ușurință în planuri antisociale. De asemenea, implicarea acestei categorii în fapte penale poate fi favorizată și de o altă serie de caracteristici personale (empatie scăzută față de victimă, imaturitate psihoafectivă, impulsivitate accentuată, capacitate redusă de a identifica consecințele propriului comportament, toleranță redusă la frustrare etc.).

Analiza nevoilor beneficiarilor aflați în supravegherea Serviciului de Probațiune Iași –decembrie 2013. Managementul eficient al cazurilor aflate în supravegherea serviciilor de probațiune este esențial, în vederea reintegrării sociale a beneficiarilor. Consilierul de probațiune responsabil de caz trebuie să evalueze, inițial și periodic, nevoile și riscul de recidivă al beneficiarilor. De asemenea, stabilește, coordonează, monitorizează și evaluează serviciile, programele destinate acoperirii nevoilor și managementul riscului.

În cursul lunii ianuarie 2014, s-a realizat o analiză a nevoilor celor 797 persoane aflate în supravegherea SP și a modului de gestionare a problemelor identificate de către consilierii responsabili de caz. S-a întocmit o listă cu posibile nevoi. Consilierii au avut posibilitatea să menționeze și alte nevoi ce nu erau cuprinse în listă (alte nevoi). Li s-a soliitate accentuată, capacitate redusă de a identifica consecințele propriului comportament, toleranță redusă la frustrare etc.).

Analiza nevoilor beneficiarilor aflați în supravegherea Serviciului de Probațiune Iași –decembrie 2013. Managementul eficient al cazurilor aflate în supravegherea serviciilor de probațiune este esențial, în vederea reintegrării sociale a beneficiarilor. Consilierul de probațiune responsabil de caz trebuie să evalueze, inițial și periodic, nevoile și riscul de recidivă al beneficiarilor. De asemenea, stabilește, coordonează, monitorizează și evaluează serviciile, programele destinate acoperirii nevoilor și managementul riscului.

În cursul lunii ianuarie 2014, s-a realizat o analiză a nevoilor celor 797 persoane aflate în supravegherea SP și a modului de gestionare a problemelor identificate de către consilierii responsabili de caz. S-a întocmit o listă cu posibile nevoi. Consilierii au avut posibilitatea să menționeze și alte nevoi ce nu erau cuprinse în listă (alte nevoi). Li s-a solicitat consilierilor de probațiune să stabilească frecvența nevoilor, raportându-se la cazurile pe care le au în evidență. Analiza frecvenței de apariție a nevoilor persoanelor aflate în supravegherea SP Iași, a permis stabilirea categoriilor de nevoi ale beneficiarilor, ilustrate prin figura de mai jos.

Analizând nevoile asumate prin planul de supraveghere, cele mai mari frecvențe s-au regăsit în cazul unor nevoi precum: lipsa unui loc de muncă constant, capacitate redusă de rezistență la presiuni externe (f 38), capacitate redusă de autocontrol pe fondul unei impulsivități accentuate, lipsa unor planuri realiste de viitor (f 37), lipsa studiilor/ a unei calificări profesionale (f 35), capacitate redusă de identificare a consecințelor propriului comportament (33), nevoi de dezvoltare personală (stimă/încredere în sine redusă, capacitate redusă de stabilire a priorităților/implementare a planurilor personale) (27) etc. De asemenea, analiza realizată a evidențiat faptul că o serie dintre nevoile beneficiarilor erau acoperite, în cadrul activității de supraveghere sau de asistență și consiliere, în mod individual de către consilierii responsabili de caz. Pentru nevoi precum lipsa unor planuri realiste de viitor, capacitate scăzută de stabilire a priorităților sau de implementare a planurilor personale, nu erau elaborate metode de intervenție coerente, intervenția realizându-se nestructurat, în timpul întrevederilor de supraveghere.

Deși, în prezent, există programe structurate, atât individuale (One-to-One), cât și de grup (STOP Gândește și Schimbă) care abordează problematica stabilirii obiectivelor personale și a elaborării unui plan de acțiune, observațiile realizate în practică evidențiază necesitatea unei aprofundări a acestei tematici, urmate de oferirea de către consilier a unui sprijin activ și în perioada implementării cunoștințelor teoretice dobândite. Drept urmare, s-a evidențiat, în acest sens, necesitatea elaborării unei intervenții structurate, unitare, la nivelul întregului serviciului.

I. 3 Scopul și obiectivele intervenției

Scopul intervenției prezentate în cadrul acestei lucrări este de a sprijini persoana condamnată să conștientizeze, să activeze și să dezvolte propriile resurse, prin stabilirea de scopuri realiste, urmate de elaborarea și implementarea propriului său plan de acțiune, sporind astfel șansele de integrare socială.

Obiective generale:

Îmbunătățirea deprinderilor de autocunoaștere în cazul beneficiarilor, prin stabilirea identității personale, identificarea posibilităților, aspirațiilor și resurselor personale, prin conștientizarea necesității schimbării comportamentale;

Sprijinirea beneficiarului în vederea stabilirii priorităților și a elaborării-implementării unui plan de acțiune;

Formarea și exersarea de abilități pro-sociale, în vederea creșterii încrederii în sine și implicit a șanselor de integrare socială. 

I.4 Metodologie de lucru

În elaborarea intervenției s-au avut în vedere șase parametri cu impact definitoriu asupra scopului și obiectivelor propuse: principii teoretice; metode și tehnici; forma de aplicare; etapele consilierii; structurarea ședințelor; profilul beneficiarilor.

1. Principii teoretice. Elaborarea programului de consiliere este ghidată de o serie de principii teoretice:

Orientarea umanistă promovează principiul unicității experienței individului uman și a capacității sale de rezolvare a problemelor, de creștere personală și auto-actualizare sau autorealizare.

Instituirea unei atmosfere de securitate, încredere, sinceritate, creează condiții de manifestare autentică a stărilor afective și cunoaștere profundă de sine. Metodologia presupune elaborarea unor noi modele de comportament și reacții afective, care ulterior, sunt transpuse de către beneficiari, în experiența socială reală. În activitățile propuse, s-au folosit metode și tehnici de lucru cu rol de facilitare a formării deprinderilor și abilităților vizate.

Orientarea cognitiv-comportamentală aduce în prim-plan necesitatea dezvoltării capacității beneficiarului de a conștientiza mecanismul apariției comportamentului disfuncțional, identificând legătura dintre convingeri/gânduri, emoții/sentimente și acțiuni. Provocarea și modificarea gândurilor negative disfuncționale se va realiza prin intermediul tehnicilor specifice terapiei cognitiv – comportamentale: Descrierea circumstanțelor (descrierea obiectivă a acțiunii delincvente); Enumerarea sentimentelor negative – Inventarierea sentimentelor negative simțite de către beneficiar; Notarea gândurilor negative – gândurile negative, automate sunt interpretările date evenimentului care a contrariat persoana; Găsirea distorsiunilor – a găsi viciile de judecată care s-au strecurat în discursul interior; Reevaluarea gândurilor și sentimentelor – Imediat ce ideile iraționale pierd teren, se resimte o ameliorare în problemele interioare precum și în relațiile cu ceilalți.

Experiențele sunt analizate și modificate prin învățarea unor modele noi, favorabile. Realizarea temelor pentru acasă facilitează exersarea abilităților învățate în cadrul programului și în mediul social real.

Metode și tehnici de lucru: în activitățile propuse, s-au folosit metode și tehnici de lucru cu rol de facilitare a formării deprinderilor și abilităților vizate. Demersul de consiliere pune accentul pe tehnicile de restructurare atitudinală, apelând la principiile învățării, pentru a obține modificări în sfera comportamentului. Prezentăm metodele și tehnicile utilizate, din perspectiva obiectivelor urmărite:

Modelare pro-socială – Pentru ca o persoană să devină model de comparare, iar comportamentele sale să fie imitate, este necesară perceperea ei drept o putere socială. În procesul intervenției (re)educaționale, eforturile consilierului de probațiune se concentrează pe formarea abilităților și deprinderilor necesare manifestării comportamentelor pro-sociale.

Intervievarea calitativă – Instrumentul principal utilizat de către consilierul de probațiune în activitatea sa este interviul. Acesta poate fi utilizat în scop informațional sau de explorare, de diagnostic sau evaluare, respectiv terapeutic sau pentru facilitarea schimbării (interviul motivațional). Indiferent de scopul interviului, apreciem că este important ca intervievatorul să aibă în vedere următoarele aspecte cu caracter general:

1. Întrebările utilizate trebuie să ofere posibilitatea ca beneficiarul să-și exploreze experiența și resursele într-o manieră cu totul nouă. Observațiile realizate în practică atestă faptul că cei mai mulți dintre beneficiari fac aceleași alegeri din obișnuință, din confort sau din teamă. Ei preferă să meargă pe calea cea mai ușoară, mai cunoscută, sau care opune cea mai mică rezistență – chiar dacă îi conduce spre un loc în care nu doresc, de fapt, să ajungă. Rolul consilierului este de a adresa întrebări care luminează locurile potrivite. Cu alte cuvinte, întrebările direcționează atenția beneficiarului spre anumite probleme, îndepărtând-o astfel de altele.

2. Întrebările eficiente nu insistă asupra problemelor, ci direcționează spre un viitor mai bun. Punând întrebări în legătură cu toate variantele posibile, clienții devin mai conștienți și pot vedea mai clar eventualele rezultate ale acțiunilor lor. Întrebările îi orientează pe beneficiari spre soluții.

3. Structura de bază a unei bune întrebări ar putea fi următoarea: Ce…..dvs…..verb…..viitor pozitiv. De exemplu, putem afla care sunt valorile beneficiarilor prin intermediul următoarelor întrebări : Ce este important pentru dvs. în privința….? Ce contează pentru dvs. în acest caz? Ce beneficii vă va aduce acest lucru?

Ce – face ca întrebarea să fie exactă și orientată spre obiectiv. Dvs – îl indică pe beneficiar ca fiind responsabil de atingerea obiectivului. Verbul înseamnă acțiune.

4. Este importantă depistarea, în decursul unei ședințe, a generalizărilor din afirmațiile beneficiarului (niciodată, întotdeauna, toată lumea sau nimeni). I se poate solicita acestuia să verifice doar câte dintre acestea sunt conforme cu realitatea și dacă excepții care să le infirme.

5. Este importantă identificarea cuvintelor de presiune din discursul beneficiarului: ar trebui să. În astfel de situații i se solicită acestuia să repete propoziția în minte, înlocuind cuvintele de presiune cu verbe de genul pot să, vreau să. A renunța la “ar trebui” și “ar fi bine”, înseamnă a renunța la a trăi în funcție de așteptările celorlalți. O persoană decide asupra propriilor standarde și validează independent alegerile și deciziile pe care le ia.

Ascultarea activă este o sarcină fundamentală a interviului. Un bun interviu se bazează și pe capacitatea consilierului de a fi un bun ascultător. Comportamentul de ascultare verbală include tonul vocii, viteza discursului și acele interjecții care încurajează clientul să continue să vorbească. Rezumatele, reflecțiile și comentariile empatice îi arată de asemenea faptul că ceea ce spune este important. De asemenea, este important ca acest tip de comportament să fie întărit de comportamentul de ascultare non-verbală (contactul ochilor, orientarea corpului spre client, postura, expresiile faciale, folosirea pauzelor în conversație, îmbrăcămintea și propriul comportament).

Imaginarea consecințelor. Beneficiarului i se cere să-și imagineze consecințele problemelor și îngrijorărilor sale, cu scopul de a-l ajuta pe acesta să evalueze corect pericolul și să-și elaboreze strategii de a-i face față.

Tehnica descoperirii dirijate. Consilierul îl va ajuta pe beneficiar să exploreze evenimentele semnificative adresându-i întrebări de tipul: „ce se va întâmpla după aceasta?", „ce va însemna aceasta pentru tine?", „ce dovezi ai că acest lucru este adevărat?" etc.

Achiziționarea și antrenarea unor abilități sociale. Consilierul va evalua domeniile în care beneficiarul este deficitar și îl va ajuta să-și însușească deprinderile de comportament social și să le exerseze în practică.

Prescrierea unor sarcini gradate. Consilierul va fragmenta o sarcină în pași mici și îi va cere beneficiarului să treacă treptat de la o etapă la alta, până la atingerea obiectivului.

Antrenamentul comportamental. Consilierul va ghida beneficiarul, oferindu-i feed-back-uri și sugestii referitoare la performanțele sale.

Alegoriile și metaforele contribuie la formarea unui context pozitiv al schimbărilor, instituie principii și modele pozitive, constructive, înlătură stare de tensiune. De exemplu, o cale eficientă de a depista valorile beneficiarilor este aceea de a adresa următoarea întrebare:”Ce metaforă ați folosi pentru a vă descrie când…..”.

Tehnici de relaxare. S-au folosit în scopul diminuarea situației de tensiune, crearea unei atmosferei favorabile dezvăluirilor etc.

Sarcinile pentru acasă. Beneficiarul trebuie să fie convins de necesitatea de a acționa pentru a depăși dificultatea în care se află și în afara ședințelor de consiliere. Temele pentru acasă se referă atât la sarcini cognitive, cât și la sarcini comportamentale și trebuie să reprezinte o continuare firească a ședinței.

4. Categorii de beneficiari:

persoanele încredințate în supravegherea SP, față de care s-au dispus măsurile prevăzute la art. 86³ alin 1 Cod Penal 1969 sau art. 93 alin 1 Cod Penal, care au solicitat asistență și consiliere;

persoanele condamnate în baza art. 861 Cod Penal 1969, față de care instanța a dispus executarea obligației prevăzute în art. 863 alin. 3 lit. a;

persoanele condamnate în baza art. 93 Cod Penal, față de care instanța a dispus executarea obligației prevăzute în art. 93 alin. 2 lit. b;

minori care au primit măsuri educative și care au nevoie de sprijin în procesul de conturare a unor planuri realiste de viitor.

Profilul beneficiarilor :

în urma evaluărilor inițiale și periodice realizate de către consilierii responsabili de caz, au fost asumate arii problematice precum: lipsa unor planuri realiste de viitor, capacitate redusă de stabilire a priorităților, capacitate redusă de implementare a planurilor personale;

existența motivației pentru schimbare;

risc de recidivă mic, mic-mediu, mediu;

nivel de înțelegere mediu;

5. Forma de aplicare

Programul a fost elaborat pentru a fi aplicat în activități de consiliere individuală. Interacțiunile directe dintre consilierului responsabil de caz și beneficiar, facilitează modelarea pro-socială, pentru că, nu de puține ori, consilierii de probațiune sunt printre primele persoane care se raportează la acesta cu respect și le oferă un model. Climatul de încredere, ascultarea comprehensivă, interesul sincer față de problemele personale ale beneficiarului, înlătură tensiunea internă, slăbește acțiunea mecanismelor de autoapărare, contribuind la dezvoltarea respectului de sine și a încrederii în potențialul individual. Interacțiunea consilier – beneficiar oferă ocazia, ca acesta din urmă, să conștientizeze propriile experiențe, pe care și le va completa cu noi observații, cunoștințe.

6. Structurarea programului:

Intervenția a fost structurată în șapte ședințe cu un caracter teoretic și practic, urmate de o perioadă de monitorizare/intervenție. În această perioadă, consilierul va stabili numărul ședințelor necesare, în funcție de progresele/dificultățile întâmpinate de către beneficiari. Programul se derulează după următoarea structură: I. Stabilirea raportului și a bazelor încrederii; II. Investigarea problemei; III. Explorarea valorilor, credințelor și obiectivelor; IV. Depistarea resurselor; V. Elaborarea și implementarea planului de acțiune; VI. Evaluarea intervenției. VII. Revizuirea intervenției.

Fiecărei etape prezentate anterior i-au fost alocate una sau mai multe ședințe de lucru, dar intervenția va fi adaptată ritmului de înțelegere și de lucru al fiecărui beneficiar.

7. Structurarea ședințelor

În structurarea ședințelor s-a ținut cont de calitatea dublă a intervenției – informativă și formativă, fapt ce justifică caracterul intensiv al activităților desfășurate. Elementul informativ este prezent în fiecare etapă a ședințelor, asigurându-se o parcurgere a tematicii, cu implicarea cunoștințelor și a abilităților. Sarcinile formative se realizează, atât prin activitățile din cadrul ședințelor, cât și prin realizarea temelor, în afara lor.

Intervenția a fost structurată în 7 ședințe, cu o frecvență săptămânală. Ședințele au fost structurate după următorul plan general: etapa I: instaurarea atmosferei de colaborare; etapa a II-a: verificarea temei, rezumarea ședinței anterioare, introducere în tema ședinței prin exerciții de prezentare a tematicii puse în discuție; etapa a III-a: prezentarea și dezbaterea problemei; etapa a IV-a: consolidarea cunoștințelor și a informației dobândite pe parcursul ședinței, exersare abilități; etapa a V-a: feed – back, tema pentru acasă.

Descrierea ședințelor de lucru

1. Etapă preliminară

Prima etapă este dedicată evaluării psiho – sociale și construirii relației „consilier – beneficiar”. Dimensiunile evaluării vizează: relații familiale și interpersonale, educație, calificări profesionale, loc de muncă, stare de sănătate, situație financiară, activități în timpul liber, comportament infracțional și adictiv etc. În această etapa, un alt rol al consilierului este de dezvolta o relație de încredere cu beneficiarul, în scopul de a stimula dorința acestuia pentru schimbare, de a oferi suport/alternative de schimbare, de a avea o atitudine pozitivă și de a-l responsabiliza. Acest tip de relație poate constitui în sine un model de raportare interumană în care primești și oferi respect, dovedind în mod real că interacțiunile cu ceilalți pot să funcționeze și astfel, nu doar în orizontul golit de demnitate al infracțiunii (Poledna S.). Consilierul de probațiune transmite persoanei supravegheate că are resursele și puterea de a-și gestiona viața mai eficient, că este respectată pentru tot ceea ce este și face dezirabil din punct de vedere social.

ȘEDINȚA 1 Așteptările mele

Obiective: Întărirea/clădirea raportului și a bazelor încrederii; Abordarea așteptărilor beneficiarului; Administrarea detaliilor practice;

Asumarea unui angajament față de demersul de consiliere

Introducerea în activitate și instaurarea atmosferei de colaborare: ”Aș dori să reflectați câteva minute la următoarele întrebări: Ce înseamnă pentru dumneavoastră fericirea? Gândiți-vă la un moment în care ați fost fericit. Cum a fost? Cum ați putea să vă îmbogățiți viața cu astfel de momente?” Se discută răspunsurile.

Introducere în tematica programului Planifică Eficient: ”În fiecare zi, fiecare dintre noi face o mulțime de alegeri care vor avea impact asupra vieților noastre. Unele dintre acestea sunt de mică importanță si ne vor influența în următoarele câteva minute, ore sau zile, în timp ce altele ne vor schimba complet cursul vieții. Unele alegeri sunt mai ușor de făcut, altele mai greu. Unele ne vor conduce direct spre succes, în timp ce altele ne vor aduce față în față cu eșecul. Dar ce trebuie să știm neapărat este că fiecare alegere, importantă sau nu, ușoară sau dificilă, pe care o luăm în mod individual sau colectiv, ne modifică cursul vieții. Capacitatea de a alege, presupunea posibilități nelimitate pentru a ne crea un viitor plin de visele și dorințele noastre. În acest sens, este necesar să ne stabilim obiective deoarece acestea ne ajută să privim in viitor, să anticipăm modul în care vrem să ne dezvoltăm, să ne măsurăm realizările, să ne mândrim cu reușitele noastre și să simțim că ne îndreptăm într-o direcție precisă, nu că plutim în derivă. Pentru un individ care nu știe ce își dorește, va fi foarte ușor să intre în contact cu persoane care vor încerca să le includă în planul lor, de cele mai multe ori antisocial. Prin urmare, în timpul alocat întâlnirilor noastre veți învăța să vă stabiliți prioritățile, să formulați obiective personale, să elaborați și să implementați un plan personal de acțiune”.

Exercițiul „Așteptările mele”

Cuvântul consilierului: „Aș dori ca activitățile pe care le vom desfășura să vă fie de un real folos. Pentru aceasta este nevoie să cunosc ce așteptări aveți de la mine și de la activitățile pe care le vom desfășura”. Beneficiarul va completa, în scris, următoarele fraze:

Consilierul explică scopul și limitele intervenției, precizează durata și planul după care se vor desfășura ședințele, stabilește, împreună cu beneficiarul, regulile.

Consilierul solicită și oferă feed – back: ”Ați aflat lucruri noi în cadrul acestei ședințe? Care sunt acestea? Cum veți utiliza aceste cunoștințe?” Consilierul valorizează comportamentul beneficiarului.

Beneficiarul completează cererea de asistență și consiliere și își ia angajamentul de a se implica activ în procesul de derulare a programului de intervenție.

Temă pentru acasă: Gândiți-vă la 10 motive pentru care sunteți foarte recunoscător? Ce ați putea face pentru a avea mai multe astfel de lucruri?

ȘEDINȚA 2 Explorarea prezentului și proiectarea viitorului

Obiective: Explorarea și structurarea informațiilor despre sine, în vederea conturării identității personale; Identificarea/abordarea problemelor imediate; Identificarea și formularea de obiective personale

Observație: Procesul de identificare a obiectivelor ar putea necesita mai multe întâlniri de lucru, în funcție de stilul de lucru al beneficiarilor și nivelul lor de înțelegere.

Introducere în activitate: Se vizionează un fragment din filmul Shallow Hal. Se analizează materialul urmărit: ”Ce credeți că îl face pe Hal să fie fericit? Ce o face pe G. Paltrow să fie fericită?”

Cuvântul consilierului: ”Sunt atâția oameni care trec pe lângă fericire, crezând că au nevoie de sume enorme de bani pentru a trăi „precum milionarii”. De fapt, nu avem nevoie de 20 de lucruri de același fel pentru a fi fericiți, ci doar de unul foarte bun, care să ne placă nespus. În continuare vă propun să parcurgeți un exercițiu care va evidenția cât de mulțumit, satisfăcut sunteți de ceea ce aveți în prezent”.

Exercițiul „Roata vieții”: Roata este împărțită în opt zone: mediu fizic, sănătate, dragoste, profesie, relații, dezvoltare personală, bani, timp liber. Beneficiarul completează fiecare secțiune a roții cu un procentaj care semnifică nivelul de satisfacție simțit în cele opt domenii, la momentul prezent.

Cuvântul consilierului: ”Imaginați-vă că această roată este atașată unui automobil care vă transportă în călătoria vieții. Călătoria nu va fi una lină, întrucât viața nu este echilibrată. Ce domenii credeți că trebuie ajustate? Ce vă doriți pentru dvs.?”

Discutarea temei are ca scop orientarea beneficiarului către formularea unor obiective de viață.

Introducere în tematica activității ”Obiectivele sunt vise înzestrate cu aripi. Visele ne modelează țelurile noastre, iar țelurile ne modelează viața. Așadar, să-ți stabilești obiective personale poate fi o tehnică de mare eficiență și eficacitate care îți permite să alegi ce să fii și unde vrei să ajungi. A-ți stabili obiective nu înseamnă un drum care nu acceptă abateri. Veți avea oricând posibilitatea de a le schimba”.

Exercițiul Obiectivele mele

Raportându-vă la roata vieții, stabiliți între trei și opt obiective de viață. Ele trebuie să fie îndepărtate în timp. Nu trebuie enumerate într-o ordine anume. Toate trebuie să fie importante pentru dvs.! Fiind o parte esențială a planificării vieții, ar fi bine ca lista obiectivelor să fie una echilibrată și diversificată (loc de muncă, sănătate, relații situație financiară, evoluție personală, timp liber etc.).

Cuvântul consilierului: ”Obiectivele finale trebuie să exprime ceea ce vă doriți nu ceea ce încercați să evitați. A-ți stabili un obiectiv negativ este ca și cum te-ai duce la cumpărături cu o listă de produse pe care nu dorești să o cumperi”.

Beneficiarul este sprijinit în demersul de stabilire a obiectivelor printr-o serie de întrebări cheie: Ce este cu adevărat important pentru dvs.? La ce v-ați dori să priviți înapoi cu mândrie? Puteți descrie foarte clar acest obiectiv? Ce veți vedea și ce veți auzi când veți obține ceea ce vă doriți? Cât va dura? Când vă doriți să atingeți acest obiectiv?

Cuvântul consilierului: ”Acest demers presupune ca obiectivele să respecte o serie de reguli”. Se prezintă informațiile din Anexa Regulile de aur ale obiectivelor.

Pasul următor este acela de a-i cere beneficiarului să precizeze câteva obiective intermediare pentru fiecare scop (obiectiv final), care să fie atinse într-un interval de șase luni. Ulterior, acesta va indica o serie de obiective specifice pentru fiecare obiectiv intermediar identificat, care să fie atinse într-un interval de o lună.

Întrebări cheie: ”Care sunt pașii intermediari pe care trebuie să-i parcurgeți? Unde veți fi peste șase luni și ce ar trebui să realizați până atunci? Unde veți fi peste o lună și ce ar trebui să realizați până atunci?”

Beneficiarul va fi sprijinit în formularea a trei obiective finale, precum și în procesul de identificare a obiectivelor intermediare și specifice.

Feed – back: ”Cum v-ați simțit? Cum veți utiliza informațiile obținute pe parcursul ședinței?”

Temă: Stabiliți câte două obiective intermediare și specifice pentru două obiective de viață stabilite.

ȘEDINȚA 3 Resursele mele

Obiectiv: Identificarea și activarea resurselor personale

Introducerea în activitate și instaurarea atmosferei de colaborare: Metafora diamantului:

Cuvântul consilierului: ”Și noi avem un diamant. Este partea cea mai bună din noi, cea mai autentică, prin care putem accesa resurse, creativitate, talente, dragostea…Și diamantul nostru este acoperit de îndoieli, frici, gelozii, credințe greșite, comportamente impuse, și, când ne uităm la el nu ne place! Găsirea diamantului interior este un proces continuu, e un drum către Eul tău interior, drum care poate fi uneori dureros și greu, dacă trebuie să dărâmăm și zidurile de protecție pe care noi ni le-am impus!”

Rezumarea ședinței anterioare:”În ședința anterioară am aflat cât este de important să ne stabilim obiective personale și ați început prin a vă stabili scopurile de viitor”.

Discutarea temei: Se va analiza modul în care au fost formulate obiectivele intermediare și specifice.

Introducerea în activitate: ”Cu cât un obiectiv este mai apropiat, cu atât el poate fi mai precis. În acest caz o persoană poate estima când, unde și cu cine îl poate atinge. Pentru a vă atinge scopul aveți nevoie de sprijin, de anumite resurse”.

Exercițiul Inventarul vieții:Faceți un inventar al propriilor resurse, ghidându-vă de următoarele întrebări:

Exercițiul Resurse: Gândiți-vă pe rând la fiecare obiectiv de viață fixat și răspundeți la următoarele întrebări: Care dintre obiceiurile dvs. vă împiedică să vă atingeți obiectivul fixat? Care dintre activitățile dvs. trebuie intensificate? Care dintre activitățile dvs. au nevoie de o abordare diferită? Ce va trebui să întreprindeți? Care dintre resursele dumneavoastră pot fi activate pentru a vă atinge obiectivele?

Cuvântul consilierului: ”Scopul poate părea greu de atins și foarte îndepărtat iar călătoria lungă și anevoioasă, dar o resursă minoră utilizată acolo unde trebuie poate face diferența. Efort minim, rezultate maxime”.

Feed – back: ”Ați descoperit lucruri noi astăzi? Cum veți utiliza informațiile obținute pe parcursul ședinței?”

Tema: Gândiți-vă la o aptitudine proprie pe care v-ați dori cel mai mult să v-o îmbunătățiți! Cum veți decide că sunteți suficient de bun pentru acel lucru? Care sunt resursele pe care le puteți activa?

ȘEDINȚA 4 Valorile mele

Obiective: identificarea valorilor care ghidează comportamentul beneficiarului; activarea resurselor interne ale beneficiarului

Introducerea în activitate și instaurarea atmosferei de colaborare: Exercițiul „Cine sunt eu, cum sunt eu”

Cuvântul consilierului: „fiecare dintre noi este convins că se cunoaște într-o măsură sau alta. Propun să notați câte 10 răspunsuri la întrebările: Cine sunt eu? Cum sunt eu?”. În general, va exista tendința ca beneficiarii să răspundă în mod rațional cine sunt, în timp ce valorile lor profunde ar pute fi cu totul altele. Prin urmare, discuția se va axa în jurul răspunsurilor mai abstracte: „Sunt o stea”, „Sunt ca un arc”.

Cuvântul consilierului:”Dispozițiile noastre sufletești sunt condiționate de reprezentările mentale (verbale sau ilustrate prin imagini) pe care le avem despre evenimentele care ne afectează. Emoțiile, părerile, nu decurg direct din hazardul existentei. Ele sunt fructul ideilor pe care ni le facem despre ceea ce ni se întâmplă”.

Rezumarea ședinței anterioare și discutarea temei: Pornind de la temă, se sintetizează informațiile transmise în ședința anterioară, apoi se face introducerea în activitatea Valorile mele.

Exercițiul Ce este important pentru dvs.? (cercetează valorile din spatele obiectivelor stabilite în vederea activării motivației pentru schimbare)

Procesul identificării valorilor de bază:

1. Care este scopul beneficiarului? Ce își dorește acesta?

Consilierul preia informația și, folosind cuvintele beneficiarului, adresează întrebări care duc discuția la un nivel superior. Se continuă acest proces până când clientul se oprește la un lucru foarte important pentru el.

Cuvântul consilierului: ”Am înțeles că v-ați stabilit aceste obiective întrucât este important pentru dvs. să.. .(va accentua valorile)”.

Feed – back: Cum v-ați simțit? Cum veți utiliza informațiile obținute pe parcursul ședinței?

Tema: Gândiți-vă la un obiectiv pe care nu l-ați atins încă. Descoperiți valoarea din spatele său.

ȘEDINȚA 5 Convingeri personale

Obiective: conștientizarea și analizarea conceptului de convingere limitativă/regulă proprie și a mecanismului de declanșare a unui anumit tip de comportament, identificând legătura dintre gânduri, emoții/sentimente și acțiuni;

Exercițiul 1 „Prietenul”

Cuvântul consilierului:”Un bun prieten v-a cerut o sumă de bani împrumut pentru câteva zile. Au trecut trei luni fără să vă înapoieze banii, iar dvs. l-ați sunat și i-ați transmis că aveți mare nevoie de bani. Ați stabilit să vă întâlniți peste două ore. Acesta a venit la întâlnire, ați discutat despre diverse lucruri, ați servit o cafea, iar la sfârșit, prietenul a constatat că… a uitat să vă aducă banii! Care este primul lucru care vă vine în minte? Pe ce se fundamentează deciziile pe care le luați? Pe fapte? Pe experiența de viață? Pe opiniile altora?”- Se analizează răspunsurile;

Introducere în tematica activității. Se evidențiază că, în viață, sunt lucruri care ne influențează gândurile/sentimentele/deciziile/acțiunile (ex.:experiența personală, prietenii, familia, alcoolul, drogul, legea, educația, religia etc).

Verificarea temei: Beneficiarul prezintă tema. Ce v-a împiedicat să vă atingeți scopul stabilit? (credințe limitative, obstacole) Cum te-ai simțit? Ce ai făcut? Cum ai fi putut gândi altfel? Ce crezi că ai fi simțit dacă ți-ai fi schimbat gândurile în modul prezentat mai sus? Cum te-ai fi comportat dacă ai fi gândit astfel? Ce schimbări ar aduce acest lucru în viața dvs? Sunt identificate gândurile negative care au împiedicat atingerea obiectivului (ex. "nimeni nu poate fi de încredere";”trebuie să fiu bogat ca să fiu fericit","nu este om mai ghinionist decât mine", ”sărac te naști, sărac mori”).

Cuvântul consilierului: “Sunt convingeri și gânduri care determină acțiuni generatoare de probleme. Aceste gânduri, convingeri se aseamănă „cu niște ochelari care deformează realitatea".

Exercițiul Identificarea credințelor limitative

Gândiți-vă la un obiectiv important! Rostiți cu voce tare propozițiile ce vor urma, apoi acordați un calificativ enunțului în funcție de cât de real pare. Alegerea cifrei 1 semnifică faptul că enunțul nu este considerat conform cu realitatea, în timp ce cifra 10 simbolizează o concordanță perfectă între afirmație – realitate:

În paralel, consilierul atribuie calificative fiecărui enunț, analizând tonul vocii și limbajul corpului beneficiarului. În contextul în care sunt neconcordanțe între valoarea acordată de către consilier și cea aleasă de beneficiar se va explora: Ce anume ar putea genera incertitudini în privința acestui obiectiv? Sunteți convins de valoarea că nota acordată exprimă realitatea?

Exercițiul “Convingeri generatoare de probleme”

Cuvântul consilierului:” Cunoștințele vin din propriile experiențe sau/și din observarea comportamentului nostru sau al altora. Marea majoritate a oamenilor gândesc in felul următor: analizează rezultatele actuale, de pe urma cărora trag niște concluzii, care de multe ori sunt false. Aceste concluzii generează anumite gânduri, care de cele mai multe ori sunt gânduri negative, iar aceste gânduri generează la rândul lor sentimente negative. Impreună, gândurile și sentimentele afectează modul în care acționăm, iar pe baza acestor acțiuni obținem anumite rezultate și astfel intrăm într-un cer vicios din care este foarte greu de ieșit. Omul însă are capacitate de a învăța toată viața. Schimbând ceea ce gândim despre un lucru, schimbăm și comportamentul nostru față de acel lucru ” .

Exercițiul “Cum mă comport cu convingerea mea atunci când apare?”

Cuvântul consilierului:”Cea mai buna tehnica de a “scăpa” din aceasta “capcană” este să întrerupi acest cerc vicios, schimbând modul în care reacționezi la evenimente. Prin această simplă schimbare de atitudine, generezi gânduri pozitive, care la rândul lor vor da naștere la sentimente, de asemenea, pozitive, iar acțiunile pe care le vei întreprinde vor aduce într-un final, rezultatele dorite și astfel intri din nou în cercul vicios, însă de această dată, este un cerc bun, un proces creativ”.

Cosilierul solicită și oferă feed – back. ”Am observat că te-ai implicat activ în activități! Spuneți – mi dacă ați aflat lucruri noi! Cum veți utiliza aceste cunoștințe?”

Tema: Alegeți unul dintre obiectivele dvs. importante și analizați-l prin intermediul metodei de identificare a credințelor/gândurilor limitative. Care sunt credințele care ar putea să vă împiedice să vă atingeți scopul?

ȘEDINȚA 6 Planul meu de viitor

Observație: Elaborarea planului de acțiune ar putea necesita mai multe întâlniri de lucru, în funcție capacitatea de anticipare, de proiectare a viitorului și de stilul de lucru al beneficiarilor.

Obiective: dezvoltarea capacității de stabilire a priorităților; dezvoltarea gândirii alternative;

Introducerea în activitate și instaurarea atmosferei de colaborare: Exercițiul ”Anotimpuri”

Cuvântul consilierului: (Pentru a stimula procesul imaginativ, exercițiul este derulat pe fond muzical). ”În natură totul e armonie: iată ce am putea învăța de la natură, cum să realizăm o stare de armonie a lucrurilor. În natură, la fel ca și în viața omului, au loc schimbări. Schimbările din viața noastră ne pot bucura, dar și întrista. Dar natura, prin schimbare, menține starea de armonie. Să urmărim cum se schimbă anotimpurile:Iarna – viscol și vijelie; Primăvara – renaștere; Vara – vegetație și creșterea rodului; Toamna – strânsul roadelor, căderea frunzelor, plecatul păsărilor. La fel și în viață: dacă dorim să adunăm rodul eforturilor noastre, trebuie să ne bucurăm de posibilitatea unui început. Acest gând trebuie să vă ghideze în realizarea planului de acțiune”.

Exercițiu Încercați să vă aduceți aminte când ați realizat un plan de acțiune pe care l-ați și implementat și răspundeți la următoarele întrebări: Ce a funcționat? Din ce motive? Ce nu a funcționat? Din ce motive?

Verificarea temei și reactualizarea informațiilor din ședința anterioară– se analizează tema. Se identifică credințele limitative care ar putea împiedica atingerea scopului.

Introducere în tematica ședinței ”Gândiți-vă la viața dvs. ca la o călătorie pe un drum. La un moment dat ajungeți la o răscruce. De fapt, de-a lungul călătoriei au existat mai mereu ramificații ale drumului, însă dvs. le-ați ignorat. Acum însă, o luați pe un alt drum, unul care se abate ușor de la cel inițial. Este posibil ca, pe termen scurt, schimbarea să nu fie una foarte însemnată, dar cu cât veți menține mai mult această schimbare, cu atât mai departe vă veți afla de punctul din care ați plecat. Important este să continuați să mergeți pe noul drum, chiar dacă cel vechi va încerca să vă cheme înapoi cu promisiuni seducătoare și confort familiar!”

Exercițiul ” Planul meu de acțiune” Beneficiarul va desena o linie a timpului pe podea. Va marca prezentul și viitorul, apoi va indica pașii.

Cuvântul consilierului: „Gândiți-vă la fiecare obiectiv stabilit. Separați obiectivele personale în pași specifici și realizabili. Întocmiți o listă a dificultăților, legate de atingerea acestui obiectiv, pe care ați dori să le înlăturați cât mai curând. Nu vă speriați dacă va trebui să le ajustați pe măsură ce veți progresa. Probabil veți dori să mai adăugați alte lucruri în acest plan”.

Exercițiul: Planul meu pentru o săptămână – Beneficiarul va detalia pașii pe care îi

va urma până la următoarea întrevedere.

Cuvântul consilierului: ”Ce v-ar putea împiedica să treceți la acțiune? Care ar fi cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla dacă respectați planul? (evaluare posibile consecințe negative) Care este cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla dacă faceți acest lucru? (motivare) Care ar fi cel mai rău lucru/cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla dacă nu puneți în aplicare planul? (consecințele pasivității)”.

Cuvântul consilierului: ”Ce ați învățat din această experiență? Ce veți face diferit data viitoare?”

Consilierul realizează un sumar al activităților parcurse, oferind feed – back beneficiarului.

Tema pentru acasă Parcurgerea pașilor stabiliți în planul săptămânal.

ȘEDINȚA 7 Ce am învățat despre mine și pentru mine ?

Obiective: Autovalorizare și dezvoltarea încrederii în sine, Evaluarea intervenției; Stabilirea unor sarcini, prin care să fie valorificate abilitățile și deprinderile însușite, în condiții sociale reale.

Exercițiul „Ce am învățat”- Notați începuturile câtorva fraze și creați un final așa cum vă doriți: Am învățat…Am aflat că…Am descoperit….Am fost uimit::..Am fost decepționat…Nu am înțeles….Cel mai important lucru pentru mine a fost….” Sunt analizate răspunsurile, acestea sunt comparate cu așteptările beneficiarului, precizate în prima ședință.

Cuvântul consilierului:”Planul personal de acțiune implică două călătorii paralele. Prima este cea vizibilă: o serie de acțiuni întreprinse de acea persoană, care vor aduce schimbări în mediul înconjurător și care vor fi observate de cei din jur. Cealaltă este călătoria invizibilă: călătoria lăuntrică. Această călătorie este una a sentimentelor, a învățării și a progresului personal”.

Exercițiul Conștientizarea progreselor înregistrate (prin intermediul acestui exercițiu se verifică și tema)

Cuvântul consilierului:”Gândiți-vă la experiențele prin care ați trecut în ultima perioadă! Ați reușit să respectați planul? Ce obstacole ați întâmpinat? Cum ați depășit situația? Cum v-ați simțit când ați reușit să depășiți obstacolele? Ce schimbări vă gândiți să mai faceți? Care este următorul pas pentru dumneavoastră? Ce ați putea face în continuare? Care ar fi câteva din lucrurile bune în legătură cu realizarea unei schimbări?”

Exercițiul: Planul meu pentru o lună – Beneficiarul va detalia pașii pe care îi va urma în următoarea lună.

Consilierul realizează un sumar al activităților parcurse, oferind feed – back beneficiarului.

Se stabilesc, pentru o perioadă de șase luni, ședințe de monitorizare și asistare în procesul de punere în aplicare a planului sau de revizuire a planului, atunci când se va considera necesar. Frecvența întrevederilor va descrește treptat, pentru ca beneficiarul să devină independent.

Ședințele de monitorizare vor avea ca obiectiv: Identificarea „punctelor slabe” și a modalităților de înlăturare a acestora;

SARCINI și variante

Nu a fost dusă la bun sfârșit A fost pusă în practică A fost pusă în practică

(a uitat, nu a avut timp) (rezultate nesatisfăcătoare) (rezultate bune)

Ce s-a întâmplat? Ce ați învățat? Ce ați învățat?

Ce ați învățat? Cum v-ați simțit? Cum v-ați simțit?

Se testează angajamentul Se reformulează sarcina Confirmare

Sau se prezintă una nouă Învățare integrată

( cu același scop)

Reprogramarea sarcinii Punerea în practică a noii sarcini Se trece mai departe

Aplicarea programului „Planifică Eficient”

Aspecte metodologice și practice

Lucrarea de față poate fi considerată ca înscriindu-se în cadrul paradigmei cercetare – intervenție, deoarece și-a propus să valorifice aspectele teoretice împreună cu cele practice, reducându-se astfel discrepanța, remarcată de K. Weber, existentă între cercetători și practicieni.

1. Ipoteza cercetării – intervenție: la finalizarea programului individual de consiliere, beneficiarul va înregistra o îmbunătățire a stimei de sine, a încrederii în propriile capacități, precum și al gradului de satisfacție personală, ca urmare a progreselor înregistrate.

2. Procedura de aplicare: activitatea de consiliere a fost derulată în perioada aprilie 2013 – iulie 2013. Apreciem că doar un caracter intensiv al întâlnirilor poate determina schimbări semnificative referitor la încrederea în sine.

3. Metoda. In cadrul cercetării au fost aplicate două instrumente în scop de diagnostic și pentru măsurarea variabilelor dependente:

Scala stimei de sine elaborată de către Rosemberg, care cumulează 10 itemi și măsoară sentimentul general al valorii personale, încrederea persoanei în propriile capacități și gradul de satisfacție față de reușitele personale. Răspunsul a fost consemnat pe o scală ordinală, în trepte, de la 1 la 4, cu următoarele grade de intensitate: 1- acord total, 2- Acord, 3- Dezacord, 4- Dezacord total. Itemii 3, 4, 5, 7, 9 sunt itemi inversați. La cotarea rezultatelor se vor lua ca etalon valorile cuprinse între:10-16 puncte – stima de sine scăzută,17-33 puncte – stima de sine medie, 34-40 puncte – stima de sine înaltă. Scorurile mici indică persoanele modeste, reținute, ezitante și prudente, care nu au mare încredere în propria opinie, tind să se justifice după un eșec și se simt respinse dacă sunt criticate în domeniile în care se consideră competente. Scorurile mari descriu persoane cu o părere pozitivă despre sine, cu expectanțe înalte de sine, persoane care își asumă riscuri, caută să își depășească limitele. Eșecurile nu lasă urme emoționale, reacționează bine la critică și nu caută să se justifice după un eșec, ci perseverează. Nu se compară prea mult cu alții, sunt hotărâte în deciziile pe care le iau și sunt, în general mai sociabile.

Exercițiul ”Roata vieții” este prezentat sub forma unei fișe de lucru. Roata este împărțită în opt zone: mediu fizic, sănătate, dragoste, profesie, relații, dezvoltare personală, bani, distracție și recreere. Beneficiarul completează fiecare secțiune a roții cu un procentaj care semnifică nivelul de satisfacție simțit în cele opt domenii, la momentul prezent.

4. Procedura de analiză a datelor: Beneficiarul a fost informat despre caracterul științific al cercetării și despre necesitatea completării chestionarului într-o manieră personalizată, respectând ordinea itemilor. De asemenea, la începutul și la finalul intervenției beneficiarul a completat fișa ”Roata vieții” Cercetarea s-a derulat conform paradigmei pre-test, post-test. Măsurarea variabilelor dependente are în vedere compararea scorurilor obținute de către beneficiar la Scala Stimei de Sine, înainte și după intervenția programată. În ceea ce privește identificarea nivelului de satisfacție personală, se vor compara procentele estimate de către beneficiar pentru fiecare zonă din ”Roata Vieții”, înainte și după intervenție.

5. Rezultatele intervenției. Analiza datelor în urma analizării scorurilor obținute, înainte și după intervenția propusă, a constatat obținerea unor diferențe semnificative între etapa pre-intervenție și etapa post-intervenție în ceea ce privește stima de sine. Astfel, în etapa pre-intervenție beneficiarul a obținut un scor de 16, comparativ cu etapa post- intervenție când a obținut un scor de 32. De asemenea, beneficiarul resimte, după intervenție, o îmbunătățire a gradului de satisfacție personală, așa cum reiese din Roata Vieții.

Roata vieții – înainte de intervenție

Roata vieții – după de intervenție

III.2 Impactul programului „Planifică Eficient”

Studiu de caz

B. M. (18 ani și șase luni), a fost sancționat cu pedeapsa închisorii de 2 ani și 10 luni pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, fiind încredințat în supravegherea SP Iași pe o perioadă de 4 ani și 10 luni, ce constituie termen de supraveghere.

Cu prilejul evaluării inițiale s-au evidențiat următoarele aspecte: B.M. nu deține un loc de muncă, singurele resurse financiare ale acestuia rezumându-se la sumele de bani câștigate, ocazional, ca urmare a prestării unor activități lucrative la solicitarea cunoștințelor sau vecinilor. Timpul liber îl petrecea în compania unui grup de prieteni pe care părinții nu-i acceptau și apreciau că exercită o influență negativă asupra fiului lor. Beneficiarul nu avea conturate planuri de viitor, deși situația actuală nu-l mulțumea. În opinia lui B.M inserția sa pe piața muncii era aproape imposibilă în contextul în care nu avea experiență profesională și mai avea și cazier. Referitor la riscul de a comite noi infracțiuni și riscul de a pune în pericol siguranța publică, acesta a fost estimat ca fiind mediu. Potrivit modelului „cercul schimbării”, B.M. se afla, la momentul evaluării inițiale, în stadiul contemplare. Deoarece beneficiarul face parte din categoria de beneficiari involuntari, în practică s-a acordat o importanță deosebită motivării acestuia pentru schimbare. În acest scop s-a utilizat tehnica interviului motivațional, urmărindu-se ajutarea beneficiarului de a trece prin stadiile schimbării, de la faza de contemplare, până la decizie și acțiune.

Etapa preliminară, care a vizat dezvoltarea unei relații profesionale cu beneficiarul, în scopul de a stimula dorința acestuia pentru schimbare, de a oferi suport/alternative de schimbare, de a avea o atitudine pozitivă și de a-l coordona spre o alegere bună (responsabilizare), s-a desfășurat pe parcursul primelor 6 luni din perioada termenului de supraveghere. Drept urmare, B.M a acceptat să urmeze un program individualizat de consiliere în luna iunie 2014. În acel moment, acesta se afla, potrivit „cercului schimbării”, în stadiul de decizie.

Pentru o analiză unitară și specifică a impactului programului, vom analiza rezultatele obținute după parcurgerea fiecărei ședințe.

Cu prilejul prezentării planului de supraveghere, și-a asumat faptul că una dintre nevoile cu caracter criminogen cu care se confruntă este lipsa planurilor realiste de viitor. Prima ședință a fost dedicată în special întăririi raportului și a bazelor încrederii și identificării așteptărilor beneficiarului. Ședința a debutat cu un exercițiu de introspecție și a continuat cu inventarierea așteptările lui B.M., în ceea ce privește programul de consiliere. Analizând răspunsurile, s-a evidențiat faptul că dorește să primească sprijin, în vederea conturării unui plan de dezvoltare personală. Cu acest prilej, consilierul a explicat scopul și limitele intervenției și a stabilit, împreună cu beneficiarul regulile. De asemenea, tânărului i s-a solicitat acordul de a participa la un studiu.

Ședința întâi și-a atins scopul, exercițiile propuse facilitând înțelegerea scopului Programului Planifică Eficient și anume că este necesar să ne stabilim obiective deoarece acestea ne ajută să privim in viitor, să anticipăm modul în care vrem să ne dezvoltăm, să ne mândrim cu reușitele noastre și să simțim că ne îndreptăm într-o direcție precisă, nu că plutim în derivă. Pentru un individ care nu știe ce își dorește, va fi foarte ușor să intre în contact cu persoane care vor încerca să le includă în planul lor, de cele mai multe ori antisocial.

Tema pentru acasă reprezintă o continuare firească a ședinței, determinând beneficiarul să identifice 10 motive pentru care este recunoscător și să identifice oportunități de a-și îmbogăți viața cu astfel de experiențe.

Ședința a doua a continuat demersul de reprezentare a EU – lui prin explorarea prezentului. S-a urmărit un fragment din filmul Shallow Hal și s-a discutat despre motivele care aduceau fericire personajelor. Apoi, beneficiarul a completat Scala Stimei de sine și Roata vieții, evidențiind cât de mulțumit, satisfăcut este de ceea ce are în prezent. Pornind de la dezechilibrele identificare, B.M. a fost sprijinit în demersul de proiectare a viitorului, prin conturarea obiectivelor personale. Procesul de identificare a obiectivelor a necesitat două întâlniri de lucru. În vederea orientării beneficiarului în demersul de formulare a obiectivelor, s-a analizat și explicat conținutul fișei de lucru Regulile de aur ale obiectivelor. S-a solicitat beneficiarului să indice cel puțin cinci obiective țintă. Este o parte esențială a planificării vieții lui și s-a urmărit ca lista obiectivelor să fie una echilibrată și diversificată (loc de muncă, sănătate, relații situație financiară, evoluție personală, timp liber). Beneficiarul a fost sprijinit în demersul de formulare a obiectivelor finale pentru a exprima ceea ce-și dorește acesta, nu ceea ce încearcă să evite. De exemplu, în cazul obiectivului ”Să nu mai fumez”, atenția i se va focaliza tocmai pe fumat. Drept urmare, era mult mai important ca tânărul să se focalizeze pe ceea ce-și dorește – în cazul de față la obținerea unor sume de bani și la o stare de sănătate mai bună. Tânărul a fost sprijinit să înțeleagă că această regulă de aplică numai obiectivelor finale, întrucât a-ți stabili un obiectiv negativ este ca și cum te-ai duce la cumpărături cu o listă de produse pe care nu dorești să o cumperi. Pe de altă parte, atingerea obiectivelor finale a implicat renunțarea la anumite lucruri. Astfel, unele obiective intermediare au conținut și câteva aspecte negative (exemplu: să nu petrec mai mult de patru ore pe săptămână în compania anturajului, să nu stau în bar după ora 22.00). Tema pentru acasă a vizat implementarea planului pentru o săptămână.

Pasul următor a fost acela de a-i cere beneficiarului să precizeze câteva obiective intermediare, iar apoi cel puțin trei obiective specifice. S-a evidențiat că, cu cât un obiectiv este mai apropiat, cu atât el poate fi mai precis. Astfel, tânărul a reușit să estimeze când, unde și cu cine îl poate atinge.

Întrebări cheie utilizate: Ce vă doriți mai exact? Puteți descrie foarte clar acest obiectiv? Ce veți vedea și ce veți auzi când veți obține ceea ce vă doriți? Cât va dura? Când vă doriți să atingeți acest obiectiv?

La final i s-a solicitat beneficiarului să repete cel mai important principiu dintre toate: obiectivul trebuie să merite efortul. El trebuie să fie conform valorilor sale. Țelurile sunt generate de valori; ele sunt cele care dau startul călătoriei și în determină pe client să meargă mai departe atunci când își pierde entuziasmul.

Cea de-a treia ședință a vizat identificarea și activarea resurselor personale ale beneficiarului. Întrebări cheie utilizate : Care sunt resursele de care veți avea nevoie pentru atingerea scopului? Care sunt resursele de care dispuneți deja? Unde veți găsi resursele de care aveți nevoie?Beneficiarul a fost sprijinit în conturarea unei hărți a resurselor cât mai variate (persoane, instituții, abilități, studii etc).

Activitatea Valorile mele a urmărit activarea propriului potențial. Beneficiarul a fost sprijinit să înțeleagă faptul că valorile sunt acele lucruri pe care o persoană le apreciază cel mai mult în viață, sunt elemente mentale, principii de acțiune și reprezintă nucleul propriei ființe (exemple: sănătatea, onestitatea, respectul, libertatea, loialitatea, integritatea, siguranța, prietenia etc). Stabilirea destinației în conformitate cu propriile valori este un lucru de maximă importanță. Descoperirea valorilor personale activează motivația și sunt exprimate prin comportament. Valorile care au generat obiectivul reprezintă busola călătoriei.

Exercițiile propuse în activitatea a cincea au vizat provocarea și modificarea convingerilor negative care stau la baza comportamentului disfuncțional. La sfârșitul ședinței, beneficiarul a fost capabil să analizeze mecanismul de declanșare al comportamentului disfuncțional, conștientizând importanța propriilor convingeri. Experiențele aduse în discuție sunt analizate și modificate, prin învățarea unor modele noi, favorabile. Temei pentru acasă vizează exersarea abilităților învățate în cadrul programului și în mediul social real.

Dezvoltarea capacității de planificare determină cunoașterea motivației personale în realizarea scopurilor și orientarea pozitivă a acesteia în depășirea obstacolelor. În cadrul ședinței a șasea, beneficiarul a avut ocazia de a realiza ierarhia priorităților, de a identifica eventuale obstacole și de a exersa strategii de rezolvare a problemelor ce ar putea să apară.

În vederea consolidării abilităților și deprinderilor însușite în cadrul programului, dar și a valorificării acestora în situații sociale reale, prin intermediul ultimei ședințe, beneficiarul a realizat o evaluare a progreselor înregistrate și și-a conturat proiecții clare de viitor. Acest aspect a vizat continuarea procesului de dezvoltare personală. De asemenea, discuțiile purtate au evidențiat faptul că, pe parcurs ce ideile iraționale pierd teren, se resimte o ameliorare în problemele interioare precum și în relațiile cu ceilalți.

De asemenea, s-au analizat așteptările și rezultatele intervenției, parcurgând următorul exercițiu: Cu ce plec de la această sesiune? (experiență, cunoștințe, resurse umane). Simbolul pentru această întrebare este o valiză. Ce doresc să las aici (experiențe neplăcute, așteptări neîndeplinite)? Simbol: un coș de gunoi.

Pentru o perioadă de 6 luni s-au stabilit ședințe de monitorizare. În această perioadă au intervenit diverși factori care au impus fie reprogramarea unor sarcini, fie reformularea sarcinilor atunci când rezultatele nu au fost cele anticipate. Au fost momente în care beneficiarul avea îndoieli în privința capacității sale de a atinge obiectivul fixat. Această situație a fost depășită prin explorarea credințelor, pornind de la ipoteza că abordarea credințelor nu doar rezolvă problema, ci modifică și tipul de gândire care a condus la apariția ei. Cu ajutorul feedback-ului, credințele se estompează, iar la un moment dat beneficiarul a renunțat la ele.

La finalul intervenției, lui B.M i s-a solicitat să completeze din nou Scala Stimei de sine și să-și prezinte Roata vieții, care a evidențiat progresul înregistrat de acesta.

Pe de altă parte, pentru a verifica eficiența intervenției în timp, s-a realizat o nouă evaluare a factorilor de risc la 6 luni după finalizarea intervenției. În cazul lui B.M, factori precum anturajul negativ, lipsa unui model comportamental pozitiv, lipsa unor preocupări pro-sociale adecvate vârstei, nu se mai regăsesc, înregistrându-se nevoia continuării demersului de dezvoltării personale și nevoia identificării unui loc de muncă stabil. În acest sens, tânărul a întrunit criteriile necesare pentru a putea urma un curs de calificare (ca brancardier), organizate de Fundația Pro Roma Iași.

La un interval de șase luni, analizând ponderea factorilor pozitivi și negativi, s-a identificat un risc scăzut în ceea ce privește săvârșirea din nou a unor infracțiuni.

IV.Concluzii

Derularea intervenției prezentate în lucrarea de față, a permis conturarea unor elemente ce ar putea fi luate în considerarea în activitatea de asistență și consiliere, ca practică unitară la nivelul serviciului. În evaluarea beneficiarilor, este necesară luarea în considerare atât a nevoilor criminogene, cât și nevoia de dezvoltare personală. Acest ultim aspect capătă valențele autocunoașterii, dezvoltării încrederii în sine, valorizării persoanei, cu atât mai mult cu cât reacția socială la infracțiune, în cazul beneficiarilor, este compusă din pedeapsa aplicată și atitudinea socială. Experiența practică în lucrul cu persoanele care manifestă o conduită deviantă a demonstrat că, alături de teama de pedeapsă, sentimentul de vină, autocontrolul conștient, empatia sunt factori inhibitori ai comportamentului antisocial. Drept urmare, doar o imagine globală a factorilor psihosociali va permite dirijarea și structurarea eficientă a intervențiilor elaborate în cadrul activităților de asistență și consiliere.

Interacțiunile directe dintre consilierului responsabil de caz și beneficiar, facilitează modelarea pro-socială, pentru că, nu de puține ori, consilierii de probațiune sunt printre primele persoane care se raportează la acesta cu respect și le oferă un model.

În legătură cu elaborarea intervenției Planifică Eficient, se impun anumite considerații:

Elementele de noutate aduse prin intervenția propusă în această lucrare vizează asistarea beneficiarului și în perioada aplicării planului de acțiune, nu doar în partea de identificare-formulare a obiectivelor și elaborare a planului de acțiune (a se vedea programul One To One sau SGS ). În acest sens, am apreciat ca fiind necesare o serie de ședințe de monitorizare cu scopul de a sprijini beneficiarul în vederea identificării modalităților eficiente de a înlătura obstacolele cu care se confruntă. De asemenea, detalierea modului în care ar putea interveni consilierul în cadrul ședințelor de lucru, reprezintă un sprijin pentru consilierii cu mai puțină experiență în ceea ce privește derularea activităților de asistență și consiliere.

Pentru validarea programului este necesară analiza din partea unei echipe multidisciplinare, din domeniul științelor socio-umane, urmată de îmbunătățirile impuse de aplicarea sa succesivă. Ulterior, poate fi considerată un program ce poate fi aplicat, într-o manieră standardizată, în cadrul serviciilor de probațiune. Pe viitor, considerăm a fi necesară rafinarea procedurii de diagnostic a beneficiarilor, elaborarea sau achiziționarea de instrumente standardizate și validate pe populația românească în măsurarea variabilelor dependente.

BIBLIOGRAFIE

Constantin T., Memoria autobiografică; definirea sau redefinirea propriei vieți, Editura Institutului European, 2004, Iași

Cosmovici, A. ( coord.), Metode pentru cunoaștere a personalității, Editura Didactica si Pedagogică,1972, București

Cosmovici, A., Caluschi, M., Adolescentul și timpul său liber, Editura Junimea, 1985, Iași

Dafinoiu, I., Elemente de psihoterapie integrativă, Editura Polirom, 2003, Iași

Holdevici, I., Tratat de psihoterapie cognitiv-comportamentală, Editura Trei, 2009, București

Hudițeanu, A., Devianța comportamentală la elevi ; cunoașterea, prevenirea și soluționarea devierilor comportamentale ale elevilor, Editura Pansofia,2001, București

Macarie A., Constantin T, Iliescu M, Fodorea A, PrepelițăG., Stima de sine – între normalitate și trăsătură accentuată, în Psihologie și societate: noutăți în psihologia aplicată, Editura Performantica,2008, Iasi

Marginean, I., Proiectarea cercetării sociologice, Editura Polirom, 2000, Iași 

Micle I. M. și colab, Factori asociați recidivei în cazul persoanelor condamnate în revista Cercetări filosofico-psihologice, anul V, nr. 1, București, 2013

Neamțu, C., Devianța școlară. Ghid de intervenție in cazul problemelor de comportament ale elevilor, Editura Polirom, 2003, Iași

O Connor J., Lages A., Coaching cu NLP, Editura Curtea Veche, 2009, București

Poledna, S (coord.), Modalități de intervenție psiho-socială în activitatea de probațiune, Presa Universitară Clujeană, 2002, Cluj-Napoca

Poledna S., Alexiu M., Durnescu I, Metode de lucru cu infractorii, în Durnescu, I., (edit), Manualul Consilierului de Reintegrare Socială și Supraveghere, Editura Themis,2000, Craiova

Păunescu, Constantin, Coordonate metodologice ale recuperării minorului inadaptat, Editura Didactică și Pedagogică,1984, București

Radu, I.(coord.), Psihologie socială, Editura Exe, 1994, Cluj-Napoca

Stan, E., Despre pedepse și recompense în educație, Editura Institutul European, 2004,Iași;

Schiaucu V, Canton R., Manual de probațiune, Ed. Euro Standard, 2008,București;

www.andyszekely.ro

www.viktorfrankl.ro

https://ro.scribd.com/…/Măsurarea-Stimei-de-Sine

http://www.cheiasuccesului.ro/2012/02/

Anexa Factori psihosociali negativi

Anexa Nevoile beneficiarilor SP Iași – decembrie 2013

Anexa Reguli de aur în stabilirea obiectivelor

1. În formularea obiectivului final spune ce vrei să obții nu ce vrei să eviți.

2.Obiectivele sunt specifice, adică se referă la ceva exact.

3.Obiectivele sunt măsurabile, ușor de cuantificat.

4.Obiectivele sunt realizabile, concrete.

5.Obiectivele au un termen limită realist.

6.Obiectivele sunt realiste (ai un control asupra lor).

7.Obiectivele eficiente generează recompense care au o valoare adăugată pentru tine.

Anexa OPINII DESPRE SINE- scala Rosemberg

Vă rugăm să evaluați cât de caracteristică este pentru dvs. fiecare dintre următoarele afirmații. Înregistrați răspunsurile dvs. în spațiul din stânga fiecărei afirmații/item folosind următoarea scală de evaluare:1- dezacord total 2- dezacord 3- acord 4 – acord total

––-1. Sunt o persoană valoroasă, cel puțin la fel ca și ceilalți.

––-2. Cred că am mai multe calități pozitive.

––-3. În general, simt că sunt un ratat.

––-4. Sunt în stare să fac lucrurile la fel de bine ca alții.

––5. Nu prea am motive să mă mândresc cu ceva.

––-6. Am o atitudine pozitivă față de mine.

––-7. În general sunt mulțumit de propria persoană.

––8. Mi-aș fi dorit să am un respect mai mare față de propria persoană.

––9. Uneori simt că sunt inutil.

––-10. Din când în când cred că nu e nimic bun în mine.