Activitatea Competitionala Si DE Pregatire A Echipei DE Fotbal

aEvidenta participarii jucatorilor la jocurile oficiale jucatorilor la jocurile oficiale

=== licenta SFA1. ===

activitatea competitionala si de pregatire

a echipei FC JUVENTUS BUCURESTI pe perioada

10 ianuarie – 30 IUNIE 2008.

Obiectivele de performanta si instruire

Programul competitional pe perioada returului, rezultatele si clasamentul turului

Planul anual al echipei

Lotul de jucatori

Caracterizarea individuala a jucatorilor

Planul si programul pregatirii de iarna

Evidenta participarii jucatorilor la jocurile oficiale

Sistemul de joc pe parcursul returului

Modul cum s-au marcat si primit golurile

Evidenta cartonaselor si a cauzelor pentru care

s-au primit

11. Ciclul saptamanal in perioada pregatirii de iarna

12. Ciclul saptamanal in perioada competitionala

13. Mijloace tehnico-tactice complexe utilizate frecvent

Obiectivele de performanta si instruire

1.1 Obiective de performanta

Clasarea pe unul din locurile 3-6

Accederea in finala Cupei Romaniei

Participarea in sezonul viitor al Cupei UEFA

Selectionarea cel putin a unui jucator in lotul reprezentativ pentru Campionatul European

1.2 Obiective de instruire

a. Obiective fizice

Dezvoltarea calitatilor motrice

Imbunatatirea rezistentei aerobe si anaerobe

B. Obiective tehnice

Perfectionarea tuturor elementelor tehnice

C. Obiective tactice

Mentinerea blocului functional

Perfectionarea traseelor in faza de atac

D. Obiective psihice

Mentinerea concentrarii pe parcursul returului

Imbunatatirea relatiilor interpersonale

Programul competitional pe perioada returului, rezultatele si clasamentul turului

Programul turului 2008

Clasamentul turului

Programul returului 2008

Clasamentul returului

Planul anual al echipei 2008-2009

Lotul de jucatori

Caracterizarea individuala a jucatorilor

PORTARI

FUNDASI

MIJLOCASI

ATACANTI

Planul si programul pregatirii de iarna

Perioada 10.01.2009 – 23.02.2009

 12.01 – reunire

 12-18.01 – antrenamente la baza echipei

 15.01 – vizita medicala

 16.01-amical echipa DINAMO II

 18.01-24.01-antrenament la baza ecipei

 20.01-amical cu echipa CONCORDIA CHIAJNA

 23.01 – amical cu echipa C.S.M PLOIESTI

 26.01-01.02-cantonament de pregatire la baza echipei

 04.02-26.02 antrenamente la baza echipei

 04.02-amical cu echipa DUNAREA GIURGIU

 07.02-amical cu echipa GLORIA BUZAU

 11.02-amical cu echipa DUNAREA GIURGIU

 18.02-amical cu echipa RULMENTUL ALEXANDRIA

27.02.2009-14.00 meci de campionat JUVENTUS B-VICTORIA BOD

Evidenta participarii jucatorilor la jocurile oficiale

Tabel XL

separat

Sistemul de joc pe parcursul returului

Sistemul de joc folosit in retur este asemanator cu cel folosit in turul campionatului. Se foloseste un sistem 4-4-2 care se poate schimba foarte usor in 4-4-1-1 atat pe faza de aparare cat si pe faza de atac.

In faza de aparare unul din mijlocasii centrali coboara deliberat in zona celui de-al doilea atacant advers, iar mijlocul este ajutat de unul dintre varfuri care coboara in zona celui de-al doilea mijlocas central advers.

Se evita jocul la ofsaid si se incearca mentinerea unei distante cat mai mici intre compartimente, cu linia fundasilor cat mai avansata incercandu-se a se mentine la o distanta de 30-35 de metri fata de propria poarta.

In faza de atac se incearca latirea terenului prin lipirea mijlocasilor laterali de tusa si retragerea unui atacant in zona centrala pentru a face superioritate la mijloc si pentru a crea spatii in spatele lui.

Se acorda atentie sporita recuperarii mingiei a doua atat pe faza de atac cat si pe faza de aparare, pentru aceasta linia de fundasi incearca sa fie la mijlocul terenului si ca distantele dintre compartimente sa fie cat mai mici.

In permanenta se vor mentine cel putin 4 oameni in aparare, cei doi fundasi centrali fiind sprijiniti in functie de pozitia mingiei de unul din fundasii laterali si unul din mijlocasii centrali.

Modul cum s-au marcat si primit golurile

Evidenta cartonaselor si a cauzelor pentru care

s-au primit

11. Ciclul saptamanal in perioada pregatirii de iarna

Saptamana 20.02.2009 – 20.02.2009

9.02.2009

10.30 – antrenament

10` alergare

5` stretching

15` mobilitate

3 serii alergare – 300m,200m,100m,200m,300m cu pauza egala cu perioada de alergare si 3 minute intre serii

16.30 – antrenament

20` incalzire cu mingea

5` stretching

20` 5 contra 2

15` posesie 1,2,3 atingeri

5 stretching

10.02.2009

10.30 – antrenament

10` abdomene

10` alergare

5` stretching

10` mobilitate

5` stretching

20` izometrie – 2 serii de cate 4 exercitii

45„ izometri in genoflexiune cu iesire in skip si sprint

1` pauza si 3 minute intre intre serii

16.30 – antrenament

20` incalzire in trei cu o minge

5` staiching

20` 6 atacanti contra 4 fundasi

10` sprinturi

5` stretching

11.02.2009

10.30 antrenament

5` alergare

5` stretching

10` mobilitate

10` exercitii de tehnica usoara

10` asezare in teren

15` faze fixe

16.00 meci amical

12.02.2009

10.30 antrenament

10` abdomene

10` alergare usoara

10` stretching

10` mobilitate

2 serii – 150m ¾ 150m usor

– 100m ¾ 100m usor

– 50m ¾ 50m usor

cu pauza de 3 minute

16.30 antrenament

10` alergare

5` stretching

10` mobilitate

15` 5 contra 2

5` stretching

15` 8 contra 6

5` stretching

13.02.2009

10.30 antrenament

10` alergare

5` stretching

10` mobilitate

15` exercitiu tehnica(exercitiul 4)

5` stretching

3 serii de 6 lansate pe 85 m in 15 secunde cu 15 secunde pauza si 3` pauza intre serii

posturi

16.30 antrenament

5` alergare

10` mobilitate

5` stretching

15` exercitiu de posesie(exercitiul 9)

5` stretching

15` joc cu mana gol cu capul sau din vole

14.02.2009

10.30 antrenament

5` alergare

5` stretching

10` mobilitate

10` exercitii de tehnica usoara

10` asezare in teren

15` faze fixe

16.00 meci amical

15.02.2009

10.30 recuperare – bazin,masaj,sauna

16.00 liber

12. Ciclul saptamanal in perioada competitionala

Saptamana 24.03.2008 – 29.03.2008

01.05.2009

10.30 antrenament

5`alergare

5`stretching

10`exercitii usoare de tehnica

15`faze fixe

18.00 meci campionat VICTORIA BRANESTI-JUVENTUS BUC.

02.05.2009

10.30 antrenament

2 grupe – titulari

10` abdomene

15` alergare

15` stretching

6 x 50m ¾ 50m usor

15` alergare usoara

posturi

– rezerve

10` abdomene

15` alergare

15` mobilitate

5` stretching

10 x 50m ¾ 50m usor

2 x 10` miuta

10` alergare

posturi

03.05.2009-LIBER

04.05.2009-10.30 antrenament

10` alergare

15` mobilitate

5` stretching

15` coordonare

20` exercitiu de finalizare(exercitiul 6)

10` alergare

posturi

05.05.2009

10.30 antrenament

5` alergare

15` mobilitate

5` stretching

15` exercitii de posesie pe jumatate de teren

3` o atingere 3` pauza

3` 2 atingeri 3` pauza

3` liber

10` coordonare si sprinturi

15` finalizare

06.05.2009

10.30 antrenament

5` alergare

10` mobilitate

5` stretching

10` asezare in teren

15` 2 x 7½ joc cu mana gol cu capul sau din vole

10` sprinturi

5`stretching

posturi

07.05.200

10.00 antrenament

5`alergare

5`stretching

10`exercitii usoare de tehnica

15`faze fixe

08.05.2008 – MECI DE CAMPIONAT

18.00-JUVENTUS BUC-COMPET PLOIESTI

13. Mijloace tehnico-tactice complexe utilizate frecvent

Exercitiul 1

Se folosesc 8 conuri, 2 mingii si se fac perechi de cate 2 jucatori.

Exercitiul 2

Un patrat de 10×10 metri si o mingie cu jucatorii impartiti in numar egal in cele patru colturi, se joaca mingea cu pase redublate si un doi-uri cu o singura atingere

Exercitiul 3

Un patrat de 10×10 metri si o mingie cu jucatorii impartiti in numar egal in cele patru colturi, se joaca mingea cu pase in diagonala iar jucatorul care o primeste o preia, o redubleaza si pleaca mai departe pentru a da pasa in diagonala.

Exercitiul 4

Un teren de 20×20 metri( 25x25m – depinde de numarul de jucatori) cu un numar de pioni egal cu numarul de perechi formate de cate doi, asezati aleatoriu in careu.

Un jucator executa in dreptul fiecarui pion un exercitiu(pas cu latul, pas cu exteriorul, preluare pas, etc) iar colegul il asteapta. Jucatorul incearca sa treaca pe la mai multi colegi in intervalul de 30 de secunde dupa care perechea lui reia exercitiul.

Exercitiul 5

Se formeaza perechi de cate doi jucatori si se aseaza fata in fata, la distante de 3 metri unul fata de celalalt si 2 metri lateral o pereche de cealalta. Un rand de jucatori are mingea iar ceilalti pleaca intr-o directie trecand prin dreptul fiecarei mingi si executand un exercitiu(pase, preluare-pas, etc).

Exercitiul 6

Se aseaza portile la distanta de 50m fata in fata. Atacantii se aseaza in perechi de cate doi in cele doua careuri formate. Ceilalti se aseaza pe margine in dreptul fiecarui con.

Scopul exercitiului este de a forma trasee intre jucatori si de a oferi centrari utile atacantilor care incruciseaza si finalizeaza.

Exercitiul 7

Pe un teren redus 30x20m,se impart jucatorii in doua echipe dupa diferite criterii,de exemplu dupa varsta,dupa nationalitate,dupa locul de nastere etc,dar nu dupa titulari si rezerve sau dupa posturi,si se joaca balonul cu mana,fara ca mingea sa fie scapata,iar golurile se inscriu din vole sau cu capul.exercitiul este in general folosit in ajunul unui meci oficial.

Exercitiul 8

Pe cercul de la mijlocul terenului se aseaza echipa,iar trei jucatori sunt alesi la mijloc.Selectia se face dupa diferite criterii(varsta, nationalitate, posturi, etc).

Scopul jocului este pasarea mingiei din prima fara ca cei trei sa o recupereze. In cazul in care unul dintre acestia atinge mingea cel ce a gresit pasa impreuna cu cei din stanga si dreapta sa ii inlocuiesc pe cei de la mijloc si se reia jocul.

Exercitiul 9

Pe un teren de 50x40m se aseaza echipa pe posturi si se incearca prin pase sa se aseze mingea in terenul de tinta adversa.

Scopul exercitiului este acela de a se incerca mentinerea unor distante corecte intre compartimente.

Exercitiul 10

Pe latimea terenului se traseaza un teren de 20m. Jucatorii au voie sa atinga minea numai cu capul o singura data de om si de un anumit numar de ori pe echipa cu scopul de a ajunge in terenul de tinta adversa. Jucatorii nu au voie sa depaseasca cu corpul locul de unde mingea a cazut anterior.

=== licenta SFA1.1 ===

642activitatea competitionala si de pregatire

a echipei FC JUVENTUS BUCURESTI pe perioada

10 ianuarie – 30 IUNIE 2008.

Obiectivele de performanta si instruire

Programul competitional pe perioada returului, rezultatele si clasamentul turului

Planul anual al echipei

Lotul de jucatori

Caracterizarea individuala a jucatorilor

Planul si programul pregatirii de iarna

Evidenta participarii jucatorilor la jocurile oficiale

Sistemul de joc pe parcursul returului

Modul cum s-au marcat si primit golurile

Evidenta cartonaselor si a cauzelor pentru care

s-au primit

11. Ciclul saptamanal in perioada pregatirii de iarna

12. Ciclul saptamanal in perioada competitionala

13. Mijloace tehnico-tactice complexe utilizate frecvent

Obiectivele de performanta si instruire

1.1 Obiective de performanta

Clasarea pe unul din locurile 1-5

Promovarea jucatorilor tineri spre esaloanele superioare

1.2 Obiective de instruire

a. Obiective fizice

Dezvoltarea calitatilor motrice

Imbunatatirea rezistentei aerobe si anaerobe

B. Obiective tehnice

Perfectionarea tuturor elementelor tehnice

C. Obiective tactice

Mentinerea blocului functional

Perfectionarea traseelor in faza de atac

Programul competitional pe perioada returului, rezultatele si clasamentul turului

Programul turului 2008

Clasamentul turului

Programul returului 2008

Clasamentul returului

Planul anual al echipei 2008-2009

Lotul de jucatori

Caracterizarea individuala a jucatorilor

PORTARI

FUNDASI

MIJLOCASI

ATACANTI

Planul si programul pregatirii de iarna

Perioada 10.01.2009 – 23.02.2009

 12.01 – reunire

 12-18.01 – antrenamente la baza echipei

 15.01 – vizita medicala

 16.01-amical echipa DINAMO II

 18.01-24.01-antrenament la baza ecipei

 20.01-amical cu echipa CONCORDIA CHIAJNA

 23.01 – amical cu echipa C.S.M PLOIESTI

 26.01-01.02-cantonament de pregatire la baza echipei

 04.02-26.02 antrenamente la baza echipei

 04.02-amical cu echipa DUNAREA GIURGIU

 07.02-amical cu echipa GLORIA BUZAU

 11.02-amical cu echipa DUNAREA GIURGIU

 18.02-amical cu echipa RULMENTUL ALEXANDRIA

27.02.2009-14.00 meci de campionat JUVENTUS B-VICTORIA BOD

Evidenta participarii jucatorilor la jocurile oficiale

Tabel XL

separat

Sistemul de joc pe parcursul returului

Sistemul de joc folosit in retur este asemanator cu cel folosit in turul campionatului. Se foloseste un sistem 4-4-2 care se poate schimba foarte usor in 4-4-1-1 atat pe faza de aparare cat si pe faza de atac.

In faza de aparare unul din mijlocasii centrali coboara deliberat in zona celui de-al doilea atacant advers, iar mijlocul este ajutat de unul dintre varfuri care coboara in zona celui de-al doilea mijlocas central advers.

Se evita jocul la ofsaid si se incearca mentinerea unei distante cat mai mici intre compartimente, cu linia fundasilor cat mai avansata incercandu-se a se mentine la o distanta de 30-35 de metri fata de propria poarta.

In faza de atac se incearca latirea terenului prin lipirea mijlocasilor laterali de tusa si retragerea unui atacant in zona centrala pentru a face superioritate la mijloc si pentru a crea spatii in spatele lui.

Se acorda atentie sporita recuperarii mingiei a doua atat pe faza de atac cat si pe faza de aparare, pentru aceasta linia de fundasi incearca sa fie la mijlocul terenului si ca distantele dintre compartimente sa fie cat mai mici.

In permanenta se vor mentine cel putin 4 oameni in aparare, cei doi fundasi centrali fiind sprijiniti in functie de pozitia mingiei de unul din fundasii laterali si unul din mijlocasii centrali.

Modul cum s-au marcat si primit golurile

Evidenta cartonaselor si a cauzelor pentru care

s-au primit

11. Ciclul saptamanal in perioada pregatirii de iarna

Saptamana 20.02.2009 – 20.02.2009

9.02.2009

10.30 – antrenament

10` alergare

5` stretching

15` mobilitate

3 serii alergare – 300m,200m,100m,200m,300m cu pauza egala cu perioada de alergare si 3 minute intre serii

16.30 – antrenament

20` incalzire cu mingea

5` stretching

20` 5 contra 2

15` posesie 1,2,3 atingeri

5 stretching

10.02.2009

10.30 – antrenament

10` abdomene

10` alergare

5` stretching

10` mobilitate

5` stretching

20` izometrie – 2 serii de cate 4 exercitii

45„ izometri in genoflexiune cu iesire in skip si sprint

1` pauza si 3 minute intre intre serii

16.30 – antrenament

20` incalzire in trei cu o minge

5` staiching

20` 6 atacanti contra 4 fundasi

10` sprinturi

5` stretching

11.02.2009

10.30 antrenament

5` alergare

5` stretching

10` mobilitate

10` exercitii de tehnica usoara

10` asezare in teren

15` faze fixe

16.00 meci amical

12.02.2009

10.30 antrenament

10` abdomene

10` alergare usoara

10` stretching

10` mobilitate

2 serii – 150m ¾ 150m usor

– 100m ¾ 100m usor

– 50m ¾ 50m usor

cu pauza de 3 minute

16.30 antrenament

10` alergare

5` stretching

10` mobilitate

15` 5 contra 2

5` stretching

15` 8 contra 6

5` stretching

13.02.2009

10.30 antrenament

10` alergare

5` stretching

10` mobilitate

15` exercitiu tehnica(exercitiul 4)

5` stretching

3 serii de 6 lansate pe 85 m in 15 secunde cu 15 secunde pauza si 3` pauza intre serii

posturi

16.30 antrenament

5` alergare

10` mobilitate

5` stretching

15` exercitiu de posesie(exercitiul 9)

5` stretching

15` joc cu mana gol cu capul sau din vole

14.02.2009

10.30 antrenament

5` alergare

5` stretching

10` mobilitate

10` exercitii de tehnica usoara

10` asezare in teren

15` faze fixe

16.00 meci amical

15.02.2009

10.30 recuperare – bazin,masaj,sauna

16.00 liber

12. Ciclul saptamanal in perioada competitionala

Saptamana 24.03.2008 – 29.03.2008

01.05.2009

10.30 antrenament

5`alergare

5`stretching

10`exercitii usoare de tehnica

15`faze fixe

18.00 meci campionat VICTORIA BRANESTI-JUVENTUS BUC.

02.05.2009

10.30 antrenament

2 grupe – titulari

10` abdomene

15` alergare

15` stretching

6 x 50m ¾ 50m usor

15` alergare usoara

posturi

– rezerve

10` abdomene

15` alergare

15` mobilitate

5` stretching

10 x 50m ¾ 50m usor

2 x 10` miuta

10` alergare

posturi

03.05.2009-LIBER

04.05.2009-10.30 antrenament

10` alergare

15` mobilitate

5` stretching

15` coordonare

20` exercitiu de finalizare(exercitiul 6)

10` alergare

posturi

05.05.2009

10.30 antrenament

5` alergare

15` mobilitate

5` stretching

15` exercitii de posesie pe jumatate de teren

3` o atingere 3` pauza

3` 2 atingeri 3` pauza

3` liber

10` coordonare si sprinturi

15` finalizare

06.05.2009

10.30 antrenament

5` alergare

10` mobilitate

5` stretching

10` asezare in teren

15` 2 x 7½ joc cu mana gol cu capul sau din vole

10` sprinturi

5`stretching

posturi

07.05.200

10.00 antrenament

5`alergare

5`stretching

10`exercitii usoare de tehnica

15`faze fixe

08.05.2008 – MECI DE CAMPIONAT

18.00-JUVENTUS BUC-COMPET PLOIESTI

13. Mijloace tehnico-tactice complexe utilizate frecvent

Exercitiul 1

Se folosesc 8 conuri, 2 mingii si se fac perechi de cate 2 jucatori.

Exercitiul 2

Un patrat de 10×10 metri si o mingie cu jucatorii impartiti in numar egal in cele patru colturi, se joaca mingea cu pase redublate si un doi-uri cu o singura atingere

Exercitiul 3

Un patrat de 10×10 metri si o mingie cu jucatorii impartiti in numar egal in cele patru colturi, se joaca mingea cu pase in diagonala iar jucatorul care o primeste o preia, o redubleaza si pleaca mai departe pentru a da pasa in diagonala.

Exercitiul 4

Un teren de 20×20 metri( 25x25m – depinde de numarul de jucatori) cu un numar de pioni egal cu numarul de perechi formate de cate doi, asezati aleatoriu in careu.

Un jucator executa in dreptul fiecarui pion un exercitiu(pas cu latul, pas cu exteriorul, preluare pas, etc) iar colegul il asteapta. Jucatorul incearca sa treaca pe la mai multi colegi in intervalul de 30 de secunde dupa care perechea lui reia exercitiul.

Exercitiul 5

Se formeaza perechi de cate doi jucatori si se aseaza fata in fata, la distante de 3 metri unul fata de celalalt si 2 metri lateral o pereche de cealalta. Un rand de jucatori are mingea iar ceilalti pleaca intr-o directie trecand prin dreptul fiecarei mingi si executand un exercitiu(pase, preluare-pas, etc).

Exercitiul 6

Se aseaza portile la distanta de 50m fata in fata. Atacantii se aseaza in perechi de cate doi in cele doua careuri formate. Ceilalti se aseaza pe margine in dreptul fiecarui con.

Scopul exercitiului este de a forma trasee intre jucatori si de a oferi centrari utile atacantilor care incruciseaza si finalizeaza.

Exercitiul 7

Pe un teren redus 30x20m,se impart jucatorii in doua echipe dupa diferite criterii,de exemplu dupa varsta,dupa nationalitate,dupa locul de nastere etc,dar nu dupa titulari si rezerve sau dupa posturi,si se joaca balonul cu mana,fara ca mingea sa fie scapata,iar golurile se inscriu din vole sau cu capul.exercitiul este in general folosit in ajunul unui meci oficial.

Exercitiul 8

Pe cercul de la mijlocul terenului se aseaza echipa,iar trei jucatori sunt alesi la mijloc.Selectia se face dupa diferite criterii(varsta, nationalitate, posturi, etc).

Scopul jocului este pasarea mingiei din prima fara ca cei trei sa o recupereze. In cazul in care unul dintre acestia atinge mingea cel ce a gresit pasa impreuna cu cei din stanga si dreapta sa ii inlocuiesc pe cei de la mijloc si se reia jocul.

Exercitiul 9

Pe un teren de 50x40m se aseaza echipa pe posturi si se incearca prin pase sa se aseze mingea in terenul de tinta adversa.

Scopul exercitiului este acela de a se incerca mentinerea unor distante corecte intre compartimente.

Exercitiul 10

Pe latimea terenului se traseaza un teren de 20m. Jucatorii au voie sa atinga minea numai cu capul o singura data de om si de un anumit numar de ori pe echipa cu scopul de a ajunge in terenul de tinta adversa. Jucatorii nu au voie sa depaseasca cu corpul locul de unde mingea a cazut anterior.

=== 0conceptul_de_selectie ===

Conceptul de selectie a fost folosit la inceput intr-o actiune de profil economico-social, fundamentata stiintific inca de la inceputul secolului al XX-lea pentru diagnosticarea precoce a aptitudinilor profesionale si orientarea talentelor catre o profesie sau alta, pe baza unor teste si metode menite sa evidentieze dexteritatea manuala, receptionarea si invatarea corecta si rapida a unor scheme motrice. Nefiind un concept clar conturat, selectia sugera doar inceputul unei actiuni de pregatire sportiva, care de-a lungul anilor, a cunoscut diferite exprimari. Cea mai vehiculata expresie a fost specializare timpurie, care exprima preocuparea spre dirijarea copilului catre o proba sportiva inca din varsta frageda. Apoi in anii `60, a fost folosita expresia initierea precoce, care atenua directionarea specializarii sportive spre un proces premergator al viitoarei consacrari de la o varsta frageda. Mai tarziu, s-a utilizat sintagma selectia primara, care reprezinta momentul intrarii copilului pe baza unor criterii in unitatile sportive.

Institutionalizarea sistemului unic de selectie si pregatire a copiilor si juniorilor se realizeaza in anul 1976, fiind precedata de analiza experientei acumulate pe plan national si international.

Astfel, s-a definit selectia ca un proces organizat si repetat de depistare timpurie a disponiblitatii innascute a copilului, juniorului, cu ajutorul unui sistem complex de criterii (medicale, bilogice, psiho-sociologice si motrice) pentru practicarea si specializarea lui ulterioara intr-o disciplina sau proba sportiva.

Centrul de Cercetari al MTS, impreuna cu Institutul de Medicina Sportiva au elaborat un sistem complex de testare a subiectilor si, derivat din acesta, un sistem de criterii si cerinte, care se aplica unitar in operatia efectiva de selectie a copilului dintr-o masa eterogena, care prezinta certitudini in ceea ce priveste integrarea, stabilitatea, receptivitatea si capacitatea de afirmare in activitatea sportiva nationala sau intrenationala.

Acest sistem imbina intr-un tot uitar o multitudine de criterii care actioneaza intr-o ordine prestabilita, impusa de o metodologie verificata in practica. La actul de selectie participa o echipa intredisciplinara de specialisti, fiecare actionand in acord cu rigorile instrumentelor de masurat si evaluat.

In sistemul national de selectie actioneaza cinci tipuri de criterii:

Criterii medico-sportive

Criterii somatofiziologice

Criterii biochimice

Criterii psihologice

Criterii motrice

I. Din punct de vedere biologic si sportiv, se recomanda abordarea selectieie la trei niveluri:

PRIMAR (initial): unde se abordeaza o selectie la varsta de 4-5 ani si pana la 8-10 ani in functie de disciplina sau proba sportiva.

SECUNDAR (pubertana) intre 10-14 ani, de asemenea, cu variatii in functie de sport/proba, dar la un interval de timp de 3-5 ani fata de prima etapa.

SELECTIA FINALA (de performanta nationala sau internationala), care marcheaza de fapt trecerea spre sportul de performanta, fiind dominata in principal de criteriul valorii performantei sportive.

Ssanogeneza ramane criteriul cu cea mai mare stabilitate de-a lungul diverselor etape de selctie: maxima exigenta la nivelul primar al selectiei; exigenta la nivelul selectiei secundare, mai ales acolo unde apare elementul limitativ in performanta din motive de sanatate survenite pe parcursul pregatirii; indulgenta la nivelul selectiei finale, avand in vedere, pe de o parte, investigatiile morale si materiale, investigatiile morale si materiale. La selectia primara se va acorda atentie afectiunilor reumatice din copilarie, bacilare, neuropsihice (epilepsie, stari spastice), metabolice (diabet), cardiovasculare (congenitale sau dobandite), hepato-renale hepatita, insuficienta renala), deformari cu limitari functionale ale aparatului locomotor, afectiuni endocrine (hipofizare, tiroidiene, suprarenale, paratiroidiene), defectele analizatorilor vizual (miopie si strabism peste 5 dioptrii), auditiv.

Criteriul biotipului constitutional intervine in selectie intr-o noua viziune a acesteia: somatofiziologic, motric, psihic si biochimic. Acesti indici vor fi descrisi separat.

Criteriile neuropsihice care se aplica la nivelul selectiei primare, de exemplu, biopsia musculara. Aceste criterii se aplica doar in mod exceptional.

Criteriile endocrinometabolice isi gasesc utilitatea atat in selectia initiala, cat mai ales in cea secundara, postpubertana. Profilul hipertiroidiana este favorabil eforturilor de viteza; cel android este compatibil cu eforturile de forta (atletica grea, aruncari); cel hiperhipofizar (tip gigantoid) este ideal pentru jocurile sportive (baschet), iar profilul hiperconrticosupararenalian e favorabil eforturilor de durata, de rezistenta (atletism).

Criteriile cardiorespiratorii sunt de maxima importanta in majoritatea disciplinelor sportive cu caracter predominant dinamic. Malformatiile congenitale si afectiunile congenitale cardiovasculare exclud candidatul de la selectie, la fel ca si unele afectiuni cardiovasculare capatate (fibrilatie atriala, tahicardie paroxistica).

Criteriile radiologice se refera la radiografia coloanei vertebrale care evidentiaza unele anomalii vertebrale incompatibile cu practicarea anumitor sporturi (canotaj, gimnastica, haltere).

II. Criteriile somatifiziologice se refera la aparatul locomoator, la inaltimea sportivului, la proportiile segmentelor corporale si la tipologia somatosexuala.

Inaltimea corpului sau talia este o caracteristica antropometrica dintre cele mai reprezentative. S-au facut unele estimari la determinarea genetica a coeficientilor de corelatie dintre inaltimea corpului parintilor si aceea a urmasilor, dintre inaltimea descendentilor de diferite varste si cea a ascendentilor de grade diferite:

– coeficientii de corelatie dintre inaltimea corpului la parinti si la urmasi cresc o data cu varsta, atingand valorile maxime la grupele de varsta cele mai mari. Valorile grupei de varsta inferioara sunt relativ scazute si se formeaza la un nivel similar cu valorile analoage ale populatiilor din afara Europei.

indicele eritabilitatii inaltimii corpului creste, o data cu varsta.

Cunoscand inaltimea corporala, se poate stabili valoarea celorlalte proportii ale segmentelor corporale. De asemenea, pentru stabilirea tipului somatic s-au facut cercetari, determinandu-se coeficinetii de eritabilitate ai dimensiunilor craniului. Exista diferite tipuri de craniu, de exemplu, cu diametrul antero- posterior mare sau mic.

Stabilirea tipului somatosexual conditionat ereditar, prezinta de asemenea, importanta pentru selectia sportiva. Astfel, la gimnastica sportiva-fete, nu va obtine performante superioare o sportiva care are diametrul biacromial-bitrohanterian mare, cu glande mamare voluminoase.

Exista si formule genetice de estimare a inaltimii adultului, pornind de la cunoasterea inaltimii parintilor si staturii:

(Im + It) × 1,08 (Im+It) x 0,923

Inaltimea baietilor = Inaltimea fetelor=

2

Im= inaltimea tatalui

It= inaltimea mamei

Statura tatalui + Statura mamei

Media parintilor (M)=

2

III. Criterii biochimice – functionalitatea organismului in conditii de efort este conditionata de factorul energetic, implicat in formarea si refacera moleculelor complexe din cele simple, in producerea energiei termice si a celei mecanice atat pentru miscarile interne, cat si pentru cele externe.

Sursa de energie este unica, din radiatia solara, si este absorbita prin procesul de asimilatie clorofila din plante, in electronii atomilor de H din glucide, lipide, protide, intrand in circuitul lumii animale si vegetale. Aceasta energie este apoi transferata la nivelul adenozintrifosfatului (ATP) prin transportorii de electroni:

nicotinamid – adenin – dinucleotidul (NAD)

nicotinamid – adenin – dinucleotidul FOSFAT (NADP)

flavin- adenin- dinucleotidul (FAD)

Reactiile chimice energetice sunt dependente de o serie de factori care concura la realizarea homeostaziei organismului, respectiv la mentinerea in anumite limite constante a unor serii de parametri fizici, chimici, bilologici, enizmatici ce conditioneaza intreaga functionalitate a organismului.

Dintre factori mentionam:

-nivelul apei endogene, cu cat apa endogena este in cantitate mai mare, cu atat caile metabolice functioneaza mai bine.

-nivelul pH, respectiv al gradului de aciditate al diferitelor umori si structuri ale organismului. O scadere a pH-lui in sange sub 5,9 – 7 unitati provoaca o crestere a aciditatii, cum se intampla in cazul acumularii acidului lactic in efortul anaerob, tulbura caile metabolice, diminuand nivelul capacitatii de efort.

-viteza diferitelor reactii enzimatice, care depind de concentratia substantelor (in general glucide, lipide si proteine).

IV. Criterii psihologice – selectia psihologica urmareste sa asigure corespondenta dintre aptitudinile si atitudinile individului , pentru ca pe aceasta baza sa se asigure adaptarea la efort si eficienta in antrenemente si competitii. Pentru activitatea de mare performanta, actul selectiei sportive trebuie sa urmareasca depistarea potentialitatilor de exceptie, a sportivilor superdotati sub raportul unor cerinte si particularitati specifice fiecarei discipline sportive.

Gradul de inteligenta exprimat prin coeficientul de inteligenta se afla intr-o puternica corelatie cu capacitatea de a rezolva sarcini motrice, temperamentul, flexibilitatea mintala sunt parametri psihici cu rol important in selectie. Dupa Paul Popescu –Neveanu, contributia ereditatii este mai mare in ce priveste insusirile de sistem nervos ale analizatorilor si structurilor senzomotorii, in timp ce pentru aptitudini ce implica organizarea intelectuala si adaptarea sociala, decisive sunt exercitiile si educatia.

Selectia se realizeaza la varsta de crestere, pentru unele sporturi chiar 6-8 ani pentru cunoasterea caracteristicilor psihocomportamentale. Unele calitati manifestate in copilarie se mentin si se afirma apoi in adolescenta si tinerete. Altele nu pot fi depistate de timpuriu, asteptandu-si evidentierea in pragul si pe durata adolescentei. Antrenorul are un rol foarte important deoarece experienta si maiestria lui va dubla si inlocui chiar tehnicile de testare psihologica de laborator.

V. Criterii motrice sunt criterii de baza in selectia sportivilor pentru majoritatea ramurilor sportive. Intalnite sub denumirea: forta-viteza, forta-rezistenta, viteza-forta, viteza-rezistenta.

Probe si norme de control pentru selectia primara (grupele de incepatori)- pot fi selectionati copii proveniti din grupele de pregatire sportiva din ciclul gimnazial, din cercurile sportive ale ciclului primar sau cei care dovedesc aptitudini reale pentru activitatea sportiva.

Aprecierea motricitatii acestor copii se face pe baza rezultatelor obtinute la probele incluse intr-o baterie care are la baza testul international de capacitate fizica cunoscut sub denumirea de STANDARD FITNESS TEST, adoptat de Federatia Internationala de Educatie Fizica. Durata pregatirii in grupele de incepatori este in medie de 3 ani. Ea variaza de la o ramura la alta, in functie de complexitatea tehnicii si a efortului, intre 2 si 4 ani. La sfarsitul fiecarui an de pregatire se trec probe de control.

Pentru o apreciere unitara a rezultatelor s-a stabilit un sistem de scalare a performantelor pentru fiecare varsta in parte, separat pentru baieti si fete. Acest sistem de scalare este denumit Hull, in care media primeste 50 de puncte., prezinta urmatorele avantaje:

-permite antrenorului sau profesorului compararea nivelului general al grupei si al fiecarui elev in parte.

-face posibila raportarea grupei la cele avute anterior in pregatire si aprecierea potentialului de care dispune aceasta.

-permite aprecierea evolutiei in timp a fiecarui copil.

In afara acestor probe care testeaza pregatirea fizica generala, la unele ramuri sportive au fost introduse si probe care vizeaza calitati specifice, si anume:

-la gimnastica sportiva: probe de mobilitate, echilibrare si orientare in spatiu, viteza de rotatie si executie a miscarilor singulare ;

-la gimnastica ritmica sportiva: proba de mobilitate, echilibrare si orientare in spatiu, viteza de reactie si de executie, ritmicitate.

-la patinaj artistic: orietare in spatiu si viteza de rotatie (proba Matorin)

Probele si normele de control pentru selectia secundara (grupele de avansati) se ocupa cu promovarea juniorilor si mentinerea lor in aceste grupe de pregatire. Durata pregatirii in grupele de avansati este de 5 ani, in functie de natura sportului respectiv. Aceste probe de control obiectiveaza:

-gradul de insusire a procedeelor tehnico-tactice de baza si a unor combinatii tactice de atac si aparare.

-nivelul pregatirii fizice.

Probele si normele de control pentru selectia finala (grupele de performanta) – promovarea in grupele de performanta se face pe baza rezultatelor de la probele de control specifice pentru fiecare ramura de sportv, precum si a rezultatelor din competitii. Pregatirea in aceste grupe dureaza doi ani si vizeaza in principal:

-cresterea ponderii lucrului specific –pregatirea tehnico-tactica;

-cresterea capacitatii sportivului.

Astfel, selectia este un fenomen continuu bine organizat pentru depistarea timpurie a disponibilitatii innascute a copilului, juniorului, specializandu-l intr-o disciplina sau proba sportiva.

BIBLIOGRAFIE

ALEXE, Nicu. Teoria si metodica antrenamentului sportiv. Bucuresti: Editura Fundatiei ”Romania de Maine”, 1999. 231p.

DRAGAN, I. Selectia si orientarea medico-sportiva. Bucuresti: Editura Sport-Turism, 1989.