Activitatea Agricola In Cadrul Societatii Comerciale Agroprod 208 Srl

CUPRINS

SCURTĂ PREZENTARE A LUCRĂRII

CAPITOLUL 1 – DESCRIEREA JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI

Descrierea geografică

Agricultura

Resurse naturale

CAPITOLUL 2 – CULTURILE DE GRÂU,FLOAREA SOARELUI ȘI PORUMB

2.1 Cultura grâului

2.1.1 Importanță

2.1.2 Particularități biologice

2.1.3 Tehnologia de cultivare

2.1.4 Sămânța

2.1.5 Recoltarea

2.2 Cultura de floarea soarelui

2.2.1 Importanță

2.2.2 Sistematică. Soiuri

2.2.3 Particularităti biologice

2.2.4 Plante premergătoare

2.2.5 Lucrarile solului

2.2.6 Sămânța și semănatul

2.2.7 Recoltatul,condiționarea și păstrarea recoltei

2.3 Cultura de porumb

2.3.1 Importanță

2.3.2 Particularități biologice

2.3.3 Tehnologia de cultivare

2.3.4 Aplicarea îngrășămintelor

2.3.5 Lucrările solului

2.3.6 Sămânța

2.3.7 Recoltarea. Păstrarea

CAPITOLUL 3 SOCIETATEA AGROPROD 208 SRL

3.1 Descrierea societații

3.2 Profilul de activitate

3.3 Scurtă descriere a procesului tehnologic

3.4 Surse de poluare și protecția factorilor de mediu

3.4.1. Protecția calității apelor

3.4.2. Protecția aerului

3.4.3. Protecția solului și subsolului

3.4.4. Gestiunea deșeurilor și ambalajelor

3.4.5. Gestiunea pesticidelor

3.4.6. Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor

3.5 Furnizori

3.6 Clienți

3.7 Dotări specifice

3.8 Plan rotații culturi

CAPITOLUL 4

4.1 Concluzii

4.2 Bibliografie

SCURTĂ PREZENTARE A LUCRĂRII

Prin prezenta lucrare mi-am propus să studiez activitatea agricolă în cadrul societații comerciale Agroprod 208 SRL . Societate care își desfasoară activitatea din 1993 pe raza comunei Ileana sat Ștefînești județul Călărași

În cadrul acestei lucrări mai sunt analizate și cerealele respectiv grâu , floarea soarelui și porumb pornind de la relatiile dintre plante și mediu,metode de cultivare a plantelor în câmp care să indice sporirea continuă a producției la hectar .

În Capitolul 1 este prezentat județul Călărași ,unde iși desfașoară activitatea firma , cu o descriere geografica , date generale despre agricultura din județ și resursele naturale prezente în această zonă.

Capitolul 2 face referire la culturile de grâu , floarea soarelui și porumb prin cunoașterea plantelor cultivate și importanța lor în țara noastră .

Sunt prezentate tehnologii de cultivare , particularități biologice ale plantelor ,lucrările solului specifice fiecărei culturi în parte ,metode de aplicare a îngășămintelor procedee care conduc la recoltare până la depozitarea ,condiționarea și păstrarea cerealelor in condiții cât mai bune.

În Capitolul 2 am analizat activitatea agricola în cadrul societății Agroprod208 SRL începând cu o descriere a acesteia de la data inființării până în prezent.

Este prezentată o scurta descriere a procesului tehnologic cu privire la activitațile ce se desfasoară în incinta societații când recoltatul a luat sfârșit și produsele sunt aduse în depozit și când exista activitați de achiziție.

Lucrarea se incheie cu planurile de rotatii ale culturilor și devize tehnologice generale la culturile prezentate mai sus.

CAPITOLUL 1- DESCRIEREA JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI

1.1 Descrierea geografică

Județul Călărași, declarat ca unitate teritorial-administrativă în ianuarie  1981, se întinde în sud-estul Campiei Române pe o suprafață de 5.088 kmp, și numără o populație de 332.494 locuitori, la data de 1 ianuarie 1998.

Din punct de vedere al organizării administrativ-teritoriale, județul deține două municipii (Călărași, reședința de județ, și Oltenița), trei orașe (Budești, Lehliu-Gară și Fundulea), 48 de comune si 160 de sate. Relieful predominant este cel de câmpie și conține patru mari grupe: Câmpia Bărăganului Mostiștei (sudul Bărăganului), Câmpia Vlăsiei, Câmpia Burnas și Lunca Dunării. Reteaua hidrografică este în principal reprezentata de fluviul Dunarea, care marginește județul la sud și sud-est. Fluviului Dunarea se ramifica în două brațe: Borcea, pe partea stangă și Dunarea Veche, pe partea dreaptă. Între cele două brațe ale Dunarii se gasește Mlaștina Borcea sau Marea Insula a Ialomiței. Argeșul, al doilea ca importanță hidrografică în județ, se varsă în Dunare la vest de orasul Oltenița, dupa ce colectează apelele raulului Dambovița. În afară de râuri, pe raza județului Călărasi se mai gasește o rețea de lacuri de acumulare, cum ar fi: Mostiștea, Frasinet, Gurbanești, Fundulea, Galatui și Rasa. Climatul este temperat-continental și este caracteristic regiunii de campie cu veri fierbinți și ierni blânde. Solul predominant este cernoziomul, extrem de favorabil culturilor agricole. Flora spontană a fost considerabil redusă datorită extinderii suprafețelor cultivate. Flora specifică în acest județ are regiuni de stepă, silvostepă și păduri de foioase și vegetație acvatică specifică mlaștinilor și lacurilor. Fauna este bogată, existând o populatie bogată de iepuri, mistreți și căprioare, care sunt căutate de catre vânătorii din țara și din strainatate.

1.2 Agricultura

Fiind un județ de câmpie, agricultura este activitatea economică principala a județului Călărasi. Baza agriculturii o reprezintă terenurile agricole care masoară 426,8 mii hectare din care 97,4 % constituie terenurile arabile, 1,3 % vii si livezi si 1,3 % păsuni și fânețe (la sfârșitul anului 2003).

Circa două treimi din productia agricolă a județului o reprezintă aportul sectorului vegetal. Productia vegetală este orientată cu precadere spre culturile de cereale boabe, plantele uleioase și plante de nutreț. În anul 2002, județul Călărasi a dat 6,1 % din productia de grâu și secara a României (locul 3 în rândul județelor tării), 8,9 % din productia de orz și orzoaică (locul 2), 8,5 % din producția de floarea soarelui (locul 3).

In zootehnie, în ultimii ani, s-a înregistrat o scădere aproape constantă a efectivelor de animale. În ceea ce privește șeptelul județului Călărasi, la sfarșitul anului 2003, efectivele de animale înregistrau următoarele valori: 31,2 mii capete bovine, 141,2 mii capete porcine, 139,2 mii capete ovine si caprine. Din acestea, peste 97 % apartin sectorului majoritar privat.

În județul Călărași exista un adevarat “pilon” al cercetării agricole romanesti – Institutul de Cercetari pentru Cereale si Plante Tehnice Fundulea – care a realizat de-a lungul anilor sute de soiuri de hibrizi de cereale, plante tehnice furajere cu calități productive superioare. Pe lângă acesta iși îndeplinesc activitatea de cercetare încă 2 unitati de profil : Stațiunea de Cercetări pentru Plante Medicinale și Aromatice Fundulea și Statiunea de Cercetări pentru Culturi Irigate Mărculești.

1.3 Resurse naturale.

Principala bogăție naturală o constituie terenurile agricole care ocupă peste 84 % din suprafața județului. Solurile, constituite în cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri și din soluri aluvionale, au o fertilitate ridicată, ceea ce permite practicarea pe scară largă a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al producției vegetale.

Vegetația forestieră, care ocupă 4,3 % din suprafața județului esțe formată îndeosebi din speciile: plop euro-american, salcâm, stejar brumăriu, salcie albă, frasin de câmp, stejar peduncular, ulm, tei, arțar tătăresc.

Fauna cuprinde specii de interes cinegetic,  dintre care sunt de menționat: mistrețul, căpriorul, fazanul, iepurele, vulpea. Pe bălți și lacuri se întâlnesc rața și gâsca sălbatică (foto).

Peștii care populează apele lacurilor și bălților amintim carasul, crapul, plătica, bibanul, șalăul și știuca, iar în apele Dunării și Borcei întâlnim somnul, sturionii și scrumbia de Dunăre.

CAPITOLU 2 – CULTURILE DE GRÂU ,FLOAREA SOARELUI ȘI PORUMB

2.1 Cultura grâului

2.1.1 Importanța

Grâul este cereala cea mai importantă din lume și planta care ocupă pe glob cele mai mari suprafete .El se bucură de o atentie deosebită datorită:

continutului ridicat al boabelor în hidrați de carbon și substante proteice și raportului între aceste substanțe corespunzător cerințelor organismului uman

posibilitaților nelimitate de a mecaniza cultura , fapt ce determina obținerea unei producții foarte ieftine

posibilitaților de cultivare în cele mai diferite climate și la altitudini până la 4000 de metri , asigurând producții satisfacatoare pretutindeni unde se cultiva

Pentru cea mai mare parte a populației globului , pâine și variatele produse care se fabrică din faina de grâu reprezinta hrana de bază. Boabele de grâu constituie materia primă pentru diferite industrii și o importantă sursă de schimburi comerciale.

Tarațele se obțin din macinatul boabelor de grâu , reprezinta un nutreț concentrat din cele mai importante , ele fiind bogate în proteine ,grăsime și substanțe minerale. Boabele de grâu se utilizează tot mai mult în producerea nutrețurilor combinate

Paiele de grâu se utilizează la fabricile de glucoză , ca așternut în grajduri ,în hrana animalelor și pentru prepararea îngrașământului organic. Plantele de grâu intra în compoziția borceagurilor . Recoltat în faza de coacere în lapte ,grâu constituie un valoros nutreț verde sau uscat

Grâul constituie și o foarte bună plantă premergătoare pentru multe alte culturi , deoarece părăsește terenul devreme, lăsând timpul necesar pentru efectuarea arăturilor de vară.

2.1.2 Particularități biologice

Germinația

Semințele de grâu germinează în procent ridicat numai după parcurgerea repausului seminal , repaus care durează până la 6 săptămâni.

În anii cu precipitații abundente repausul seminal se prelungește la peste 35 de zile. Se remarcă faptul că la temperatura de 3-5◦C,în condiții de laborator semințele de grâu germinează normal chiar daca nu au parcurs procesul de repaus seminal.

Pentru germinație boabele de grâu trebuie să absoarbă o cantitate de apă egală cu 36-40% din greutatea lor uscată.

Procesul de germinație la grâu se petrece în ritm rapid la temperatura de 22-25◦C. Temperaturile mai ridicate sau mai scazute reduc ritmul de germinație .

În germinație grâul de toamnă formează în general 3 rădăcini embrionare , iar grâul de primăvară 5. Numărul de rădăcini embrionare poate să fie însă mai mare la embrionii mai mari.

Semințele atacate de ploșnița cerealelor își reduc capacitatea germinativă în laborator sub 50 % iar rasarirea în câmp la numai 30-35%. Diferențe apreciabile între capacitatea de germinație în laborator și răsărirea în câmp se obțin și la semințele provenite din plantele atacate de Fusarium. Germinația în laborator și rasăriea în câmp sporesc prin tratarea semințelor.

Pentru a putea aprecia mai bine biologia creșterii și dezvoltării grâului de toamnă , împărțim perioada de vegetație a acestei plante în patru momente importante:

perioada activă a vegetației în toamnă , perioada de vegetație din timpul iernii (criptovegetatia) , perioada de regenerare a plantelor în primavară, perioada creșterii intensive în primavară

2.1.3 Tehnologia de cultivare

Plantele premergătoare

Pentru grâul de toamnă cele mai bune plante premergătoare sunt acelea care se recoltează timpuriu ,deoarece solul se poate ara la adancimea corespunzătoare ,fără a scoate bulgări ,încă din sezonul umed .

Pe timpul verii solul arat acumulează apă, nitrati,se asează iar buruienile sunt distruse pânaă la semănat prin diferite lucrări.

Pe masură ce plantele eliberează terenul mai târziu ( în vară și toamnă ) condițiile de pregătire a solului devin tot mai favorabile;solul are mai putină apă ,arătură este mai bulgăroasă ,nitrificarea este mai redusă.

Plantele premergătoare pentru grâul de toamnă trebuie să lase solul afânat , curat de buruieni și în bună stare de fertilitate.

Tinând cont de aceste considerente ,în continuare sunt indicate plantele premergătoare pentru grâul de toamnă în condițiile structurii culturilor de câmp din tara noastră.

În grupa plantelor ce se recoltează timpuriu rețin atenția : leguminoasele (mazărea ,fasolea,borceagul de toamnă și primăvară,trifoiul roșu) , rapița ,inul de ulei ,inul de fuior,porumbul masă verde și siloz. La acestea se mai adaugă alte planvegetație a acestei plante în patru momente importante:

perioada activă a vegetației în toamnă , perioada de vegetație din timpul iernii (criptovegetatia) , perioada de regenerare a plantelor în primavară, perioada creșterii intensive în primavară

2.1.3 Tehnologia de cultivare

Plantele premergătoare

Pentru grâul de toamnă cele mai bune plante premergătoare sunt acelea care se recoltează timpuriu ,deoarece solul se poate ara la adancimea corespunzătoare ,fără a scoate bulgări ,încă din sezonul umed .

Pe timpul verii solul arat acumulează apă, nitrati,se asează iar buruienile sunt distruse pânaă la semănat prin diferite lucrări.

Pe masură ce plantele eliberează terenul mai târziu ( în vară și toamnă ) condițiile de pregătire a solului devin tot mai favorabile;solul are mai putină apă ,arătură este mai bulgăroasă ,nitrificarea este mai redusă.

Plantele premergătoare pentru grâul de toamnă trebuie să lase solul afânat , curat de buruieni și în bună stare de fertilitate.

Tinând cont de aceste considerente ,în continuare sunt indicate plantele premergătoare pentru grâul de toamnă în condițiile structurii culturilor de câmp din tara noastră.

În grupa plantelor ce se recoltează timpuriu rețin atenția : leguminoasele (mazărea ,fasolea,borceagul de toamnă și primăvară,trifoiul roșu) , rapița ,inul de ulei ,inul de fuior,porumbul masă verde și siloz. La acestea se mai adaugă alte plante care se recoltează timpuriu,cu toate că ele se cultivă pe suprafețe mici .

Dintre leguminoase pentru boabe ,mazărea ocupă cel mai important rol . Iar dintre leguminoase furajere ,borceagul și trifoiul roșu. Valoarea mazărei,ca plantă premergătoare pentru grâul de toamnă este deosebita . După mazare solul ramane bogat în azot ,curat de buruieni și în general cu suficienta umiditate;mazărea eliberează terenul timpuriu,în lunile iunie și iulie

Borceagul de toamnă , ca plantă premergătoare pentru grâul de toamnă are practic aceiasi valoare ca mazărea.

Fasolea prezinta mai mica importanța ca planta premergătoare pentru grâul de toamnă din cauza suprafețelor în cultura pură reduse. Grâul dupa fasole asigură însa producții deosebit de ridicate.

Rapița de toamnă se situeaza în rândul celor mai bune plante premergătoare pentru grâul de toamnă. Ea este prima plantă care se recoltează ,lăsând solul reavăn și foarte curat de buruieni încât acesta se poate pregăti în conditii ideale. În prezent în tara noastră cultura de rapița este în creștere

Porumbul cultivat pentru fân și siloz constituie o bună plantă premergătoare pentru grâul de toamnă. El primește cantitați corespunzătoare de ingrașăminte organice,lasă terenul curat de buruieni și se recoltează cu mult înaintea porumbului pentru boabe. Totuși terenul rămâne mai sărac în apă și conditțile de pregătire a solului sunt inferioare decât după alte plante ce se recoltează mai timpuriu.

Orzul de toamnă constituie o bună plantă premergătoare pentru grâu atâta timp cât solul nu este infectat de boli și dăunători comuni,situații în care orzul de toamnă nu poate fi folosit ca plantă premergătoare pentru grâu.

Porumbul pentru boabe este o planta mediocră ca premergătoare grâului de toamnă. Porumbul se recoltează târziu ,cu puțin timp înainte de semănatul grâului. În momentul recoltării porumbului , în cea mai mare parte din ani solul este sărac în apă,din care cauză după porumb solul se pregatește mai greu.Rareori după porumb solul se poate pregati în condiții optime pentru grâul de toamnă și anume numai când în luna semptembrie sau la începutul lunii octombrie cad cantitați suficiente de precipitații. După porumb exista deseori pericolul întârzierii semănatului grâului de toamnă.

Floarea soarelui este o premergătoare mai puțin corespunzătoare pentru grâul de toamnă când după ea solul rămâne sărac în apă ,iar samanța care se scutură la recoltare îmburuienează cultura de grâu.

Grâul de toamnă nu dă bune rezultate în regiunile secetoase nici după lucernă, aceasta secătuind puternic solul de apă.

Monocultura . Problema cultivării grâului după grâu trebuie analizată tinând seamă de biologia plantei,de structura plantei,de structura culturilor dintr-o unitate agricolă ,de condițiile de umiditate ale anului de cultură și de mijloacele tehnice cu care sunt înzestrate întreprinderile agricole.

Producția grâului de toamnă în monocultură se menține ridicată prin aplicarea an de an a îngrășămintelor minerale sau organice.

Aplicarea ingrășămintelor

Grâul de toamnă este una din plantele agricole care reacționeaza pozitiv la aplicarea îngrășămintelor în toate condițiile pedoclimatice din țara noastră .

Experiente efectuate până acum au evidențiat capacitatea acestei plante de a valorifica economic atât îngrășămintele organice cât și cele minerale.

Azotul în cantitați corespunzătoare asigură o bună infrățire și înrădăcinare a plantelor ,mărește rezistența la temperaturi scăzute ,mărețte numărul de flori fertile în spic și îmbunătățește conținutul boabelor bogate în substanțe proteice. Pentru solurile din țara noastră ,azotul rămâne principalul element nutritiv pentru obținerea unor producții ridicate de grâu.

Insuficiența azotului se manifestă prin reducerea numărului de frați ,reducerea suprafeței de asimilație ,prin debilitarea pronunțata a plantelor și reducerea rezistenței la iernare.

Excesul de azot ,determină creșterea suprafeței foliare ,reducerea asimilației nete totale,întârzierea vegetației. Excesul de azot conduce la dezechilibru între glucide și protide cu consecințe negative asupra rezistenței la cadere,boli și fără îndoială,asupra capacitătii de fructificare a plantelor.

Grâul absoarbe azotul din sol atât sub formă nitrică cât și sub formă amoniacală. Este în prezent stabilit ca la temperaturile scăzute ,în timpul iernii ,și în primele faze de vegetație ,azotul nitric este mai bine absorbit de plantele de grâu decât azotul amoniacal.

Rezultate foarte bune la grâul de toamnă s-au obținut prin administrarea îngrășămintelor lichide. Generalizarea folosirii acestor îngrășăminte implică însă utilaje speciale de transport și incorporare și condiții speciale de păstrare.

Fosforul influențează pozitiv înrădăcinarea,înfrățirea,rezistența plantelor la iernare ,rezistența la cădere și precocitatea. Fosforul mărește eficiența azotului și asigură pe unele soluri importante sporuri de producție ,chiar daca se aplică singur. Fosforul mărește rezistența la boli și contrabalansează acțiunea negativă a excesului de azot. În formă ușor solubilă fosforul este necesar în primul rând plantelor tinere cu sistemul radicular slab dezvoltat. În primele faze de vegetație grâul de toamnă absoarbe foarte repede fosforul din îngrașăminte.

Mai târziu crește și capacitatea plantelor de a folosi fosforul în rezervele solului. Prezența în sol a sărurilor amoniacale marește solubilitatea fosfaților greu solubili ,astfel că aceștia pot fi mai bine folosiți de plantele de grâu.

Potasiu favorizează sinteza hidratilor de carbon și contribuie la creșterea rezistenței plantelor de grâu la ger,cădere și boli. Insuficiența se manifestă prin îngălbenirea specifică a limbului frunzei în partea superioară și pe margine. Mai târziu ,slabește planta iar aceasta devine pepernicita.

Lucrarile solului

Grâul de toamnă este una din planele agricole foarte pretențioase la pregătirea solului. Se poate spune fără rezervă ca de starea solului la semănat depinde în cea mai mare masură felul cum vegetează plantele în toamnă și capacitatea lor de a trece cu ușurința peste perioada îndelungată a iernii.

Solul în care se seamănă grâul de toamnă trebuie sa fie : afânat pe o adancime de 20-25 cm nu prea maruntit și suficient de așezat,curat de buruieni,bogat în apă și substanțe nutritive mai ales în nitrați.

Toate aceste condiții se realizează prin efectuarea diferențiată a lucrărilor tinând seamă de planta premergătoare și de umiditatea solului în momentul când este lucrat.

Arătura de vară pentru grâul de toamnă prezinta o importanța deosebită . Prin această lucrare se înlesnește acumularea apei din ploile care cad în timpul verii și păstrarea acesteia în sol. Arătura de vară și lucrările suplimentare care se fac până la semănat distrug cea mai mare parte a buruienilor . Până la semănat arătura de vară se asează astfel încât plantele de grâu sunt ferite de pericolul descăltării.

Exista însă două situații care nu permit totuși pregătirea terenului după plantele ce se recoltează timpuriu: când după recoltare pământul are puțina apă și deci nu se poate ara fără bulgări sau când tractoarele sunt ocupate cu alte lucrări.

În aceste situații pentru a pastra totuși apa în sol ,suprafețele de teren ce nu pot fi arate imediat dupa recoltare se discuiesc. Daca este posibil discuirea se face de două ori(în lung și lat) . Prin discuire se distrug buruienile iar resturile vegetale se amestecă cu solul fiind supuse procesului de descompunere.

Trebuie menționat faptul că după plantele ce se recoltează tarziu este indicată o aratură mai putin adancă ,dar fară bulgări. Pentru mărunțirea bulgărilor ar fi necesare lucrări suplimentare prin care s-ar putea realiza totuși un pat germinativ corespunzător,pământul fiind în general sărac în apă.

Tratarea solului cu insecticide apare în unele cazuri ca o masură obligatorie. Astfel ,când grâul și terenul este puternic infestat de gândacul ghebos,la pregătirea solului înainte de semănat se incorporeaza insecticide în cantitați prescrise de literatura de specialitate.

2.1.4 Sămânța

În afară de faptul că trebuie să aparțină soiului zonat,sămânța de grâu trebuie să îndeplinească urmatoarele condiții: să prezinte un grad ridicat de puritate (cel putin 98%) și capacitate mare de germinație ( cel putin 90%) , să aibă MMB normala ,să provină din culturi recunoscute cu valoare biologica ridicată, să fie tratată cu fungicide pentru combaterea malurii și cu insecticide în cazul în care solul în care se seamănă este infestat.

2.1.5 Recoltarea

Momentul cel mai potrivit pentru recoltarea grâului se stabilește în funcție de întrebuințarea ce se dă boabelor și în funcție de metodele de recoltare și mijloacele cu care se recoltează.

Recoltarea se face in faza de coacere deplină când umiditatea semințelor este scăzută .

În țara noastră se urmarește ca recoltarea grâului să se facă în exclusivitate mecanizat,cu combine,pe toate suprafețele cultivate. Folosirea combinei în recoltarea grâului de toamnă cere îndeplinirea urmatoarelor condiții: lanul să fie în faza de coacere deplină; cultura să fie lipsită de buruieni sau cât mai putin imburuienată; plantele să nu fie căzute; terenul să fie plan,neaccidentat; vremea să fie însorita și caldă; recoltatul să se termine într-un timp cât mai scurt

2.2 Cultura de floarea soarelui

2.2.1 Importanță

Pe plan mondial,între plantele producătoare de ulei alimentar,floarea soarelui ocupă locul al patrulea. Fructele acestei plante (achenele) conțin 43-52%ulei cu calitați alimentare excepționale ( gust și miros placute,conținutul mare de vitamine). În afară de consumul direct,uleiul de floarea soarelui se mai folosește și în industria alimentară ,la prepararea margarinei și a conservelor.

După extragerea uleiului rămân turtele; acestea reprezintă 40-45% din greutatea semințelor,constituind unul dintre cele mai importante nutrețuri,deoarece sunt foarte bogate în proteine digestibile (33.1%)

Tulpinile de floarea soarelui și părțile rămase după treierat constituie un valoros combustibil,mai ales în regiunile de câmpie unde lipsește lemnul de foc.

Floarea soarelui este și o importanta plantă meliferă ,producția de miere ce se poate obține pe hectar fiind de 30-35 kg.

Floarea soarelui este și o plantă furajeră de mare importanță ,întrebuințându-se mai ales pentru însilozare.

2.2.2 Sistematică . Soiuri

Sistematică .

Floarea soarelui face parte din familia Compositaesi ,aparține genului Helianthus L care cuprinde 264 de specii ,cea mai mare parte dintre ele perene.

Din numărul mare de specii ale genului Helianthus,pentru producerea uleiului prezintă importanță numai specia Helianthus annuus L,planta ierboasă anuală.

Soiuri

Luând în considerare perioada de vegetație ,soiurile de floarea soarelui se clasifică astfel:

Soiuri precoce (timpurii) cu durată de vegetație 100-105 zile

Soiuri semitimpurii ,cu durată de vegetație cuprinsă între 105-110 zile

Soiuri semitardive cu perioadă de vegetație cuprinsă între 110-120 de zile

Soiuri tardive cu durata de vegetație mai mare de 120 de zile . În această grupă intră soiurile furajere

2.2.3 Particularități biologice

Floarea soarelui este o plantă anuală ierboasă cu perioadă de vegetație cuprinsă între 100-130 de zile.

Rădăcina principală a plantei de floarea soarelui este pivotantă și puternic ramificată . Ea patrunde în adâncime până la 2-2.5 m iar ramificatiile se răspândesc lateral pe o rază de peste 70 cm .

În comparație cu partea aeriană la începutul vegetației ,ritmul de crețtere al rădăcinii este mult mai accentuat. Astfel când plantele au 4-5 perechi de frunze,rădăcinile ating 50-70 cm adâncime. Intensitatea cea mai mare a creșterii sistemului radicular se înregistreaza însă în perioadele de formare a inflorescenței și înflorire. După înflorit sistemul radicular practic încetinește creșterea.

Dezvoltarea sistemultui radicular mai spre suprafata solului sau mai în adâncime este strâns legată de umiditatea solului.

Rădăcina la floarea soarelui are foarte mulți perișori radiculari,capacitate mare de absorbție a apei și substanțelor nutritive.

Tulpina la floarea soarelui este dreaptă ,groasă(la bază ajungând uneori și la 10 cm) plină cu măduvă ,neramificată la soiurile pentru ulei și ramificată în partea superioară la soiurile furajere. Ramificarea tulpinii la soiurile pentru ulei atrage după sine scăderea producției iar recoltatul se face cu mare greutate. Ramificarea la soiurile furajere este favorabilă unei productii ridicate de masă verde.

Înalțimea tulpinii de floarea soarelui prezintă o mare variație fiind influențată de soi sau hibrid ,precum și de condițiile de umiditate ,nutriție și densitate.

Frunzele la plantele de floarea soarelui sunt mari(10-40 cm lungime),păroase și aspre la pipăit. Suprafată de asimilație este foarte mare . Soiurile cu perioada de vegetație mai scurtă formează 23-26 frunze iar soiurile târzii 34-36. Există o corelație pozitivă între înălțimea plantei,durata perioadei de vegetație și numărul de frunze.

Reducerea suprafeței de asimilație la floarea soarelui se înregistrează destul de accentuat începând din a doua jumătate a lunii iulie prin uscarea partială și apoi totală a frunzelor de la bază. Frunzele din jumatatea superioară a plantelor acoperă însă foarte bine suprafată de nutriție ,reducând astfel într-o măsură deosebit de mare evaporarea apei din sol.

Frunzele suportă bine fenomenul de ofilire temporară determinat de insuficiența apei în sol. La jumatatea lunii iunie (cca 20 de zile înainte de înflorit) greutatea frunzelor reprezintă 112% din greutatea tulpinii și 53% din greutatea totală a părții aeriene. . Când plantele sunt în plină floare ( în jurul datei de 5 iulie) frunzele reprezintă numai 66% din greutatea tulpinii și 40% din greutatea totală a parții aeriene.

Florile sunt grupate în inflorescența de tip capitul(calatidiu) de forma unui disc concav.

Soiurile de ulei poartă în vârful plantei o singură inflorescență cu diametrul de mărimi diferite(10-40 cm) Prin creșterea densității plantelor diametrul inflorescențelor se micșorează.

În inflorescență se găsesc două tipuri de flori, și anume : flori ligulate și flori tubuloase. Florile ligulate dispuse într-un singur rând pe marginea inflorescenței sunt asexuate sau unisexuate, datorită cărui fapt ele rămân întotdeauna sterile. Petalele acestor flori sunt mari de culoare galbenă-deschisă. Mărimea și coloritul petalelor atrag insectele în special albinele care fac polenizarea florilor fertile.

Florile tubuloase în număr de 600-2500 ,iar în cazuri izolate în număr de 10 000,ocupă întreaga suprafată a inflorescenței.

La floarea soarelui anterele eliberează polenul înainte ca stigmatele să ajungă la maturitate. Din această cauză ,polenizarea stigmatelor se face numai cu polen de la alte flori. Se produce însă și autofecundarea uneori la peste 10% din numărul florilor . Din semințele rezultate prin autofecundare,iau naștere plante cu pronunțate semne de degenerare.

Fructul la floarea soarelui este achena,în general alungită,ascuțită la capătul la care se prinde de inflorescență (lungime 8-25 mm; lățime 4-13 mm).Suprafata pericarpului apare diferit colorată (albă,cenușie,neagră,vărgată).Pericarpul (coaja) reprezintă 22-45% din greutatea fructului.

În pericarp între suber și sclerenchim se gasește un strat de celule mecanice,strat denumit “tare” sau “carbogen”. Prezenta acestui strat de celule mărește rezistența fructelor la atacul moliei florii soarelui.

Miezul fructului reprezintă sămantă propriu’zisă . Proporția de miez din fructele de floarea soarelui depașește la soiurile selecționate 70-75% . Creșterea procentului de miez în fructele de floarea soarelui constituie una dintre cele mai importante măsuri pentru mărirea cantitătii de ulei la hectar.

Într-o inflorescență de floarea soarelui întotdeauna se gasește un oarecare procent de fructe la care pericarpul este dezvoltat normal sau aproape normal însa fără sămânță(fără miez)

Aceste fructe poartă curent denumirea de “semințe seci” . Apariția acestor semințe este posibila deoarece pericarpul fructului se poate dezvolta complet chiar dacă fecundarea nu are loc. Semințele seci se găsesc de obicei în centrul calatidiului.

Fazele de vegetatie

La floarea soarelui se disting următoarele faze de vegetație: Germinația; Răsărit-formarea capitulului;Formarea capitulului înflorit și înflorit –maturitate.

Faza semănat – răsărit durează obișnuit 10-12 zile însă ea poate fi mai lungă ,acest fapt depinzând de temperatură. Sub limita minimă de germinație ,procesul de creștere al germenilor încetează dar se reia la ridicarea temperaturii.

Durata fazei răsărit – formarea capitulului depinde de temperatura și de perioada de vegetație a soiurilor. În general capitulul apare după:

– 21-30 de zile de la răsărit când plantele au 3-5 perechi de frunze ,la soiurile timpurii.

– 30-36 de zile de la răsărit când plantele au 5-7 perechi de frunze la soiurile semitimpurii

– 36-40 de zile după răsărit când plantele au 7-9 perechi de frunze la soiurile târzii

După formarea capitulului ,plantele de floarea soarelui înregistrează un proces rapid de creștere însoțit de un consum mare de apă și substanțe nutritive.

În 30 de zile plantele de floarea soarelui au crescut 105 cm (în media 5 cm pe zi) ceea ce reprezintă 75% din creșterea totală și au acumulat 68% din cantitatea de substanță uscată realizată pe tot parcursul vegetației. În această perioadă de creștere a plantelor are loc diferențierea florilor,formarea și apariția organelor de reproducere.

Insuficiența în apă și elemente nutritive de la formarea inflorescenței până la înflorit determină formarea unor inflorescențe mici cu număr redus de flori și cu procent ridicat de semințe seci.

2.2.4 Plante premergătoare

Floarea soarelui este una din plantele puțin pretențioase la planta premergătoare, dacă solul este bine aprovizionat cu apă și dacă nu este infestat de dăunătorii specifici. În regiunile cu ploi suficiente floarea soarelui poate urma după orice plantă de cultură,pe când în regiunile secetoase nu trebuie cultivată după plantele cu înrădacinare adâncă :lucernă,sfeclă de zahăr,sorg etc care sărăcesc solul de apă în profunzime.

Floarea soarelui nu trebuie cultivată după fasole deoarece ambele plante sunt atacate de Sclerotinia. De asemenea nu trebuie cultivată după tutun sau cânepa din cauza burienilor care paraziteaza toate aceste plante.

Rotația în cazul culturii de floarea soarelui trebuie considerată în prezent cea mai eficientă măsură împotriva principalelor boli și dăunători ai acestei plante.

Pentru a obține producții ridicate de floarea soarelui se cere organizarea unui asolament ,în care ponderea acestei culturi să nu depășească 18% iar intervalul după care planta revine pe același teren să nu fie mai mic de 6 ani. Revenirea florii soarelui pe acelasi teren mai devreme de 6 ani atrage după sine scăderi importante de recoltă. Productiile sunt defapt cu atât mai mari cu cât ponderea florii soarelui în structura culturilor din asolament este mai mica.

La rândul ei floarea soarelui este bună premergatoare pentru cerealele de primavara și chiar pentru grâul de toamna când recoltatul se face mai timpuriu.

2.2.5 Lucrările solului

Floarea soarelui reacționează pozitiv la arăturile efectuate cât mai devreme în vară.

Lucrările solului în vară au influențat favorabil și asupra conținutului semințelor în ulei. După porumb sau alte plante premergătoare recoltate mai tarziu se efectuează numai aratura de toamnă care se grăpează în regiunile secetoase ale țării.

Floarea soarelui nu reacționează la arăturile adânci,indiferent de solul pe care se cultivă.

Primăvara în funcție de starea de umiditate a solului și de starea de îmburuienare solul se lucrează fie numai cu grapa cu colți reglabili ,fie cu grapa cu discuri sau cultivatorul cu piese active sub forma de laba de gâscă în agregat cu grapele cu colți reglabili.

Pregătirea patului germinativ numai cu grapa cu colți reglabili se acceptă în primăverile secetoase ,când terenul nu este îmburuienat iar solul arat se prezintă afânat la desprimăvărare.

Trebuie reținut faptul că floarea soarelui germinează și răsare corespunzător într-un pat germinativ bine mărunțit și nivelat.

2.2.6 Sămânța și semănatul

Sămânța

Sămânța corespunde pentru semănat atunci când puritatea este de cel putin 97%,iar capacitatea germinativă de peste 85%

Odată cu creșterea greutații semințelor se mărește puterea lor de străbatere ,crește facultatea de germinație in câmp ,iar răsaritul plantelor si vegetația decurg uniform.

Folosind semințe cu MMB de 80-90 de gr se asigură un spor de recoltă de 100-200 kg/ha. Pentru obținerea unor producții ridicate este necesară reânnoirea anuală a semințelor cu material din înmultirea I .

Epoca de semănat

Floarea soarelui face parte din categoria plantelor care trebuie semănate primăvara timpuriu;sămantă fiind învelită într-o coajă groasă și continuănd mult ulei in miez,necesită o umiditate mai mare a solului si un timp mai indelungat pentru imbibarea cu apă. La semănatul târziu din lipsa de umiditate la suprafata solului plantele răsar greu si neuniform putându-se prelungi si perioada de vegetație. Pe de altă parte insă soiurile cultivate in prezent care au conținut ridicat de ulei,semănatul prea de timpuriu poate atrage dupa sine intarzierea si neuniformitatea răsaritului. Efectul negativ al temperaturilor scăzute ,când plantele sunt încă tinere, se resimte până la maturitate .

Prin semănatul foarte timpuriu intervalul semanăt-răsărit se prelungeste prea mult iar procentul de plante răsarite se reduce pronuntat.

2.2.7 Recoltatul,condiționarea si păstrarea recoltei

Recoltarea

Stabilirea momentului când trebuie recoltată floarea soarelui are o deosebita importanta ,momentul recoltarii influențând producția ,uscarea si treieratul recoltei,ca si calitatea semințelor. Volumul miezului la fructele de floarea soarelui atinge mărimea normala la 12-14 zile de la fecundare. Acumularea substantei uscate în semințe continuă însă și se consideră că încetează cand umiditatea ajunge la 38-40%. Incetarea acumularii substantei uscate marcheaza inceputul fazei de maturitate.

Conteaza mult aspectul morfologic al plantelor de floarea soarelui în momentul când este indicata începerea recoltatului. Când semințele au umiditatea de 38% in lan se gasesc 70% capitule de culoare galbenă. Când umiditatea ajunge la 15% circa 50% din capitule sunt uscate iar 44% au culoare galben brună sau brună

Recoltatul florii soarelui cu combina este eficient numai cand recoltarea se termină in 6-8 zile;prelungirea perioadei de recoltare atrage dupa sine pierderi.

Conditionarea și păstrarea

Conditionarea și păstrarea recoltei de floarea soarelui se face in funcție de puritatea și umiditatea acesteia .

Indiferent de metoda de recoltare sau cu ce combine se face aceasta ,semințele de floarea soarelui cuprind în ele o cantitate apreciabilă de resturi de inflorescențe ,precum și alte corpuri străine. De asemenea conțin o cantitate ridicată de apă. Impuritațile și umiditatea ridicată sunt factori care aduc prejudicii serioase calității semințelor ,atât a celor pentru industrializare cât si a celor pentru semănat.

Curațirea semințelor de floarea soarelui se face cu mașinile obișnuite de curațat.Trebuie reținut ca semințele de floarea soarelui se pastrează bine când au umiditatea 8-9% . Umiditatea semințelor care asigură păstrarea depinde și de conținutul acestora de ulei. Astfel umiditatea semințelor cu 40% ulei nu trebuie sa treacă de 9,6%,iar semințele cu 50 % ulei nu poate fi mai mare de 8%.

2.3 Cultura de porumb

2.3.1 Importanță

Porumbul este una dintre cele mai importante plante de cultură datorită multiplelor sale întrebuințari.

Boabele se utilizează pe scara largă in alimentatia oamenilor ,in industrie și pt furaje pentru animale.

Boabele de porumb au o largă întrebuințare în industria spirtului ,amidonului,dextrinei și glucozei. Din germeni se extrage un ulei de o foarte bună calitate,mult întrebuințat în alimentația dietetică.

Datorită capacitatii sale de a suporta monocultura ani în sir porumbul se poate cultiva în unitați specializate în zonele cele mai favorabile. Concentrarea culturii porumbului în asemenea zone conduce la o însemnată crestere a producției la hectar,la cresterea indicelui de utilizare a tractoarelor la reducerea cheltuielilor indirecte,la reducerea prețului de cost și la o insemnată creștere a productivitații muncii.

2.3.2 Particularitați biologice

Porumbul este o planta ierboasă anuală. Embrionul dezvoltă o singură radacină care crește foarte repede în adâncime. Din mezocotilul embrionului pornesc rădacinile adventive seminale în numar de 3-7. Acestea împreună cu rădăcina embrionară constituie sistemul radicular “temporar” al plantei

La cateva zile după răsarit planta formează în sol ,la mică adâncime ,primul nod tulpinal. Distanța între samânță și primul nod ,numită mezocotil este mai mică sau mai mare,în funcție de adâncimea de semănat . În continuare planta formează pe tulpină ,în sol , mai multe noduri succesive foarte apropiate între ele,cu internoduri foarte scurte,creând impresia unui singur nod care se poate asemăna nodului de înfrațire de la grâu.

La fiecare nod subteran se formează 8-16 si chiar 20 de rădăcini. Acestea constituie rădăcinile adventive propriu-zise ale porumbului sau rădăcinile permanente.

Porumbul mai formeaza rădăcini adventive aeriene (rădăcini ancoră) din nodurile 2 – 7 de la suprafată. Rădacinile ce se formează din nodurile apropiate de baza tulpinii pătrund în sol unde ramifică și îndeplinesc functii de absorbție și susținere.

Tulpina porumbului este formată din 8-12 internoduri și variază foarte mult ca înălțime: de la 30-900 cm. Formele de porumb cu perioadă de vegetatie scurtă au tulpină mai scundă în comparație cu formele semitardive sau tardive.

Internodiile sunt rotunde în secțiune,cu exceptia celor mijlocii(până la inflorescență femeiască superioară) care sunt prevăzute cu un jgheab longitudinal. Grosimea internodiilor este variabilă :de la 20 mm la bază pana la 60 mm la mijloc apoi se subțiaza ajungând la 5-10 mm sub panicul.

Tulpina porumbului este plină de măduva iar vasele conducătoare de sevă se găsesc dispuse neregulat în această măduva.

Din nodurile de bază tulpina porumbului emite lăstari,numiți copili.

Frunzele . Porumbul are frunzele mult mai mari decât cerealele păioase. Limbul lat-lanceolat,poate atinge lungimea de 50-80 cm ,iar lațimea de 4-12 cm. Nervura mediană a frunzei este foarte dezvoltată pe toată lungimea ei . Pe suprafata inferioară ,limbul este glabur și cilat iar pe fața superioară pubescent. Marginile limbului cresc mai repede decât partea dinspre nervura mediană ,din care cauză ele se ondulează dând astfel frunzei o mai mare elasticitae.

Numărul de frunze constituie un criteriu din cele mai importante pentru determinarea perioadei de vegetație a porumbului. Formele timpurii au un numar mai mic de frunze în comparație cu formele semitimpurii sau tardive. Se cunoaște că perioada de vegetație a porumbului este puternic influențată de temperatură. Numărul de furnze nu este însă influențat de acest factor. El constituie o însușire specifică a soiului sau hibridului,care nu se modifică în funcție de condițiile anului în cultură.

Inflorescențele . Porumbul este o plantă unisexuat – monoică

Florile mascule sunt grupate într-o inflorescența de forma unui panicul,situată terminal pe internodul superior al tulpinii. Lungimea inflorescenței variază între 15-20 cm iar lațimea între 10-20 cm .

Florile femele sunt grupate în inflorescența spic , cu axul mult ingroșat. Spiculețele dispuse de-a lungul axei ,în alveolele acesteia ,sunt sesile ,germinate ,cu glume si palei total modificate . Glumele în partea lor inferioară sunt îngroșate ,cărnoase iar în partea superioară mai subțiri transparent membranoase . Paleile sunt subtiri ,membranoase ,hialine sau de culoare rozacee,roșie sau violacee. După îndepărtarea boabelor,glumele persistă pe ciocălău.

Bobul de porumb ca și celelalte boabe de cereale este o cariopsă . Se menționează lungimi cuprinse între 2.5 și 22 mm,lațimi între 3 și 18 mm ,grosimi de 2.7-8 mm,masa a 1000 de boabe între 30-1200 g. Forma și marimea bobului variază chiar pe acelasi știulete.

2.3.3 Tehnologia de cultivare

Plante premergătoare

Una din particularitățile biologice importante ale porumbului o constituie pretențiile reduse față de planta premergătoare și faptul că poate fi cultivat mai mulți ani pe același teren fară a manifesta fenomenul de oboseală a solului.

Cultivat dupa diferite plante premergătoare se obțin totuși diferențe la producția de boabe,determinate de biologia premergătoare și de condițiile climatice din anul de cultură.

Premergătoarele cele mai valoroase pentru porumb sunt leguminoasele timpurii: mazărea,borcegurile,fasolea,trifoiul etc. Rezultate foarte bune dă porumbul dupa lucernă și este indicat a se cultiva dupa această plantă mai ales in regiunile secetoase.

In condițiile actuale ale structurii culturilor agricole din tara noastră ,principala plantă premergătoare pentru porumb este grăul de toamnă .

Producții ridicate dă porumbul și dupa orzul sau secara de toamnă,precum și dupa cerealele păioase de primavară. De asemenea dă productii mari și după prășitoare sau după in,canepă și alte plante.

Sunt neindicate ca premergătoare pentru porumb meiul și sorgul.

Cerințele mai reduse ale porumbului fată de planta premergătoare se explică prin semănatul lui mai târziu în primăvara ,existând astfel posibilitatea ca prin lucrări solul să-și refacă fertilitatea și rezerva de apă. Porumbul valorifică și straturile mai adânci ale solului ,este mai rezistent la seceta ,reacționează mai bine la îngrașăminte decât alte plante și valorifică rezervele nutritive rămase de la planta premergătoare . Porumbul nu are boli comune cu alte plante premergătoare iar dăunătorii comuni se combat cu multă ușurință.

2.3.4 Aplicarea ingrăsămintelor

Utilizarea pe scară largă a îngrășămintelor în cultura porumbului a determinat creșșterea însemnată a producției în unitatea de suprafață și a creat posibilitatea extinderii suprafețelor atât prin monocultură cât și pe terenuri cu fertilitate redusă. Porumbul este una din plantele agricole care reacționează foarte bine atât la îngrășămintele ogranice cât și la cele minerale

2.3.5 Lucrările solului

Porumbul trebuie semănat într-un sol afânat pe un strat adânc ,bine mărunțit la suprafată,cu rezervă mare de apă și curat de buruieni. Aceste cerințe se realizează acordându-se o atenție deosebită pregătirii terenului cu mult timp înainte de semănat.

Pregătirea solului după plantele ce se recoltează timpuriu se face prin doua culturi : una superficială vara și alta adancă toamna – nu determină sporuri mari de producție dar merită luate în considerare.

Adâncimea arăturii (20-30 cm ) se stabilește în funcție de umiditatea solului ,pentru a obține o lucrare de cea mai bună calitate. O arătură adancă dar bolovănoasă ,fără întoarcere completă a stratului arabil cu multe greșuri,este cu mult inferioară unei arături de 20 de cm însă executată în condiții optime.

O adâncime a arăturii mai mare de 30 de cm prezintă importanța numai pe solurile in pantă

2.3.6 Sămânța

Calitatea seminței hibride depinde atât de puritatea biologică a formelor parentale ,cât și de masura în care este evitată contaminarea cu polen străin a plantelor din câmpul unde se produce samanța hibridă.

Pentru pastrarea nealterată a capacitătii de germinare,sămânța pentru semănat trebuie adusă la umiditatea de 10-12% . La o umiditate mai ridicată boabele de porumb își reduc accentuat capacitatea germinativă .

Standardele în vigoare prevăd pentru semințele de porumb destinate insămânțării puritatea fizică minimă de 98% iar facultatea minimă de germinație minimă de 90%.

2.3.7 Recoltarea . Păstrarea

Recoltarea

Perioada de formare și de coacere a bobului de porumb durează aproximativ jumatate din perioada de vegetație a plantelor (45-55%)

Ca și celelelte cereale și la porumb se deosebesc trei faze de coacere: în lapte; în galben(în pârgă sau ceroasă) și deplină

Faza de coacere în lapte începe la circa 15 zile de la veștejirea stigmatelor și durează în funcție de hibrid și climă circa 10 zile. În această fază boabele conțin 50% apă.

În faza de coacere în lapte bobul continuă să crească ; au loc în el depuneri intense de amidon ,grăsimi și proteine.

Faza de coacere în pargă durează 10-15 zile Conținutul boabelor în apa atinge 32-37% .

Către sfârșitul fazei ,boabele încep să capete un aspect sticlos luând astfel culoarea ,luciul și transparența caracteristică soiului sau hibridului.

Faza de coacere deplină are loc într-un interval de 50-60 de zile de la vestejirea stigmatelor sau 30-35 de zile la inceputul fazei de coacere în lapte.

În această fază boabele se desprind ușor de pe rahis. Conținutul de apă în această fază fiind de 25-32%.

Recoltarea porumbului se poate eșalona pe o perioadă mai lungă de timp fară vreun pericol de pierdere din recoltă prin scuturarea boabelor.

O prelungire prea mare a duratei de recoltare determină totusi însemnate pierderi ,deoarece multe tulpini se rup,se îndoaie iar știuleții acestora în contact cu solul sau în apropierea solului mucegăiesc.

Epoca optimă de recoltare corespunde cu un conținut al boabelor în apă de 18-28%.

Păstrarea porumbului

În funcție de metoda de recoltare porumbul se pastrează în știuleți sau boabe.

Păstrarea porumbului recoltat știuleți se face în adăposturi specifice denumite pătule iar sub formă de boabe presupune de la început reducerea umiditătii acestora la 14% . La această umiditate grosimea stratului de boabe se poate ridica la 3-4 m la 14-16% la 2-2,5m ,iar la 16-18% la 1.2-1.5 m

CAPITOLUL 3 – SOCIETATEA AGROPROD 208 SRL

3.1 Descrierea societătii

Formă juridică : Societate comercială cu raspundere limitată

Data înființării: Societatea a fost înființată în anul 1993 pe raza localitătii Dascalu, județul Ilfov

Activități la momentul înființării (efectiv desfașurate):

De la data înfiintării și până în prezent, societatea a cunoscut o dezvoltare an de an ajungând la această dată să lucreze în arendă 847 ha teren arabil.

În primul an de activitate socitatea execută lucrări de prestări servicii în agricultură; în anii următorii sau arendat suprafețe agricole, aparținând proprietarilor de teren agricol din zonă, a completat obiectvul de activitate cu producția agricolă vegetală, dotându-se cu întreaga gamă de mașini și utilaje agricole.

În anul 1999 după achiziționarea complexului zootehnic situat în localitatea Ștefănești, județul Călărași, societatea a efectuat lucrări de îmbunatațire, modernizare și i-a schimbat destinația în spații de depozitare și procesare a cerealelor, spații de depozitare și comercializare a ingrășămintelor, insecto-fungicidelor, erbicidelor.

Accesul în incinta spațiului se face pe poarta principală situată în partea de vest unde se înregistrează mijloacele de transport și persoanele care au acces ,din acest punct mașinile se dirijează către cântar și laborator pentru determinarea cantitativă și calitativă a produselor .

După determinarea calitativă și cantitativă, mijloacele de transport sunt dirijate în spațiile de depozitare temporară sau definitiva ,spatii care sunt organizate și dotate cu echipamente specifice pentru precurațire, selectare , calibrare, uscare , tratare, însăcuire și transport

Activitatea de transport mărfuri și persoane . Transportul de mărfuri se efectuează cu camioane specializate iar transportul persoanelor de la locul de muncă la domiciliu se face cu autoturisme.

3.2 Profilul de activitate :

0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase.

0161 Activițăți auxiliare pentru producția vegetală

0163 Activități după recoltare

0164 Pregătirea semințelor

4621 Comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat

4941 Transport rutier de mărfuri

5210 Depozitări

5224 Manipulări

Tabelul 3.1-Schimbări în structura activității societații în ultimii doi ani și motivele

Sursă – Resurse proprii

Motivele pentru care s-au produs schimbările: Nu este cazul

În anul 2012 se estimează o creștere a ponderii veniturilor realizate din activitatea de comercializare a cerealelor, datorată cantităților sporite ce urmează a fi achiziționate, depozitate și comercializate către clienți (prin prisma marjei de profit pe care o asigură)

Tabel 3.2 Acționari societate

Sursă- Resurse proprii

Tabel 3.3 Număr de personal

Sursă-Resurse proprii

Organigramă

3.3 Scurtă descriere a procesului tehnologic:

Activitatea principală o reprezintă producția agricolă vegetală, ce se desfasoară pe suprafata de teren arendată de 847 ha. Productia obținută este destinată procesatorilor de cereale (morii de panificație, fabrici de ulei, precum și producătorilor agricoli, unitatea fiind atestată ca producător de sământă. Importantă pondere în activitate o ocupă serviciile de depozitare, selectare, uscare a cerealelor pentru clienții din zonă. Beneficiind de spatii de depozitare proprii societatea a dezvoltat activitatea de achiziții a cerealelor, selectarea acestora și vânzarea către procesatori.

Fluxul privind recepționarea produselor agricole achizitionate de la socitațile agricole și producătorii agricoli individuali, este următorul: cântărirea produselor din mijloace de transport pe bascula electronică cu o capacitate de 50 tone, stabilirea indicilor de calitate fizici și chimici în laboratorul de receptie, descarcarea produselor prin basculare pe platforma betonată sau în depozitele amenajate (în funcție de rezultatele analizei), preluare cu benzi transportoare și stocarea produselor în depozite, aplicarea procedurilor de depozitare (curațire fina, reducerea umiditații prin aerare, condiționare), proceduri în urma cărora produsele cerealiere sunt apte pentru a fi livrate.

Livrarea se face de obicei după o perioadă de stocare care ajunge la 120 zile de la achizitie

3.4 Surse de poluare și protecția factorilor de mediu

3.4.1. Protecția calității apelor- apele uzate rezultate în urma cosumului menajer, apele fluviale care spală platforma incintei și cele rezultate în urma spălării mașini de tratat, sunt evacuate într-un bazin colector vidanjabil S = 1025.23 mp.

3.4.2. Protecția aerului – singurele surse de poluare a aerului sunt reprezentate de gazele de eșapament de la mașinile și utilajele agricole. Acestea nu constituie o sursa majoră de impurificare a aerului.

3.4.3. Protecția solului și subsolului – incinta punctului de lucru a societații este în mare parte betonată, iar utilajele agricole sunt parcate pe platforme betonate. Unitatea nu deține rezervoare de motorină, iar cisterna și bazinul de motorină (6.2 to și 20 to) sunt puse pe platforme betonate. Doze de aplicare a îngrășămintelor și a pesticidelor sunt conforme cu instrucțiunile de utilizare și recomandările specialiștilor.

3.4.4. Gestiunea deșeurilor și ambalajelor

Deșeurile produse sunt în cantitați de tip menajer 2 TO/an, praf și pleavă 70 To / an , gozuri 50 To/an, ulei uzat 900 l /an , fier vechi 1 TO/an , saci uzati 800 buc/an , bidoane și cutii. Sunt depozitate pe sortimente în coșuri , containere în depozite special amenajate și suprafete de 1450 mp . Gozurile se valorifică către populația din zonă, iar fierul vechi către unităti tip Remat, uleiul uzat se folosește ca ulei de transmisie, sacii , bidoanele din plastic de la pesticide se returnează către furnizori.

Deșeurile produse, colectate și stocate sunt ținute în evidență într-un registru și depozitate temporar pe sortimente în coșuri și containere într-un depozit pe o suprafată betonata cu o suprafata de 1450 mp. Eliminarea deșeurilor menajere a prafului și a plevurilor se face conform contractului încheiat cu Sc RUBYN SRL. Gozurile se valorfică către populația din zonă , fierul vechi se valorifică prin unitați tip Remat , uleiul uzat se folosește ca ulei de transmisie sau se retunează către furnizorii de ulei.

3.4.5. Gestiunea pesticidelor

Pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare ale culturilor agricole sunt utilizate pesticide din grupele III și IV de tocxicitate. Aplicarea soluțiilor de pesticide se face cu Spra-coupe 4420, din dotarea societății, sub directa supraveghere a persoanei autorizate.

Ambalajele produselor pesticidelor după folosire și clatirea lor sunt depozitate în saci de plastic SCAPA și încărcate de către SC RIGK SRL sau returnate furnizorilor.

3.4.6. Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor

Utilajele agricole, ce se constituie în surse de zgomot și vibrații – operează cel putin 2 intrări/ieșiri pe zi în incinta Punctului de lucru al societătii, în perioada campaniilor agricole – nu afectează populația din zonă, distanța de zonă locuită fiind de min.250 m.

3.5 Furnizori

Tabel 3.4 – Furnizori

Sursa-Resurse proprii

Tabel 3.5 –Situație conform balanței

Sursă-Resurse proprii

3.6 Clienti

Tabel 3.6 – Clienti

Sursă- Resurse proprii

3.7 Dotări specifice

Baza de recepție a S.C. AGROPROD 208 S.R.L. deține o incintă cu suprafață totală de 7.85 ha. din care :

suprafață construită = 37.496 mp

suprafață rețele = 142 mp

suprafață transport = 9966.69 mp

suprafață liberă = 32.374.51 mp

2 porți acces , barieră acționată electric si porți rulante acționate manual, închise cu lacăte

parcare exterioară în suprafață de 50 mp

cabină poartă( instalație electrică și termică )

parcare interioară in suprafață de 80 m

incintă post trafo echipată cu transformator ,centrală de distribuție, linii aerine de alimentare cu energie electica si linii subterane de alimetare cu energie electrică a tutror spațiilor și echipamentelor din incintă.

birou primire și dormitor protocol dotate cu echipamente electrice și termice

birouri( instalații electrice , sisteme de avertizare prin efracție și incendiu echipamente electronice, calculatoare, instalații sanitare, instalații termice, stație distribuție curentă electrică echipată cu panou și instalații specifice)

două centrale termice în capacitate de 60 KCAL și 90 KCAL . Centrală de 60 KCAL tip Arca, arde cu boabe de porumb și este folosită permanent pentru încălzirea termică și apă caldă iar cea de 90 KCAL tip Romstal arde cu motorină și este conseravată.

laborator (instalație electrică, cântar electronic, aparatură de masură și control, calculator pentru înregistrarea datelor, instalație termică și apă curentă, vestiare , cameră pentru depozitarea temporară a probelor )

grup sanitar exterior

spații pentru vestiare și cazare formate din spații pentru dezechipare / echipare cu echipamente de lucru , spatii de dormit și servit masa echipate cu ( instalație electrică, instalație termică, dușuri și apă curentă )

fosă dezinfecție

șopron depozitare intermediară semințe în suprafața de 4 000 mp dotat cu :

– laborator pentru determinarea calitații produselor în procesare echipat cu instalație electrica , echipamente pentru determinarea umiditații și a puritații produselor

stație procesare formată din instalații electrice, panouri de comandă și control , elevatoare , precurațitor, selector, calibror în cap. de 60 to/ora , uscător tip MEPU300 în cap 18-20 to/sarja cu schimbător de căldură, dotat cu arzator pe motorină, buncăre pentru depozitarea temporară a semințelor selectate sau tratate spre însacuire , mașină de tratat semințe cu productivitate de 2700 kg/oră, cântar electronic , linie de ambalat și cusut saci) ;

căi de rulare auto și platforme de parcare utilaje cu s=9966,69 mp.

Mașini și instalații pentru manipulat și încărcat cereale formate din instalații electrice , benzi transportoare, incarcătoare frontale, transportor pneumatic

magazie echipată cu instalație electrică și uși acces pentru depozitarea temporară a pulberilor, prafurilor și a subproduselor rezultate din procesele de lucru , echipată cu ciclon și ecluza pentru preluare și descărcare

magazii în nr de 5 dotate cu instalații electrice , uși de acces și ferestre , în capacitate de 12000 TO , cu o suprafată de 4×1848 mp și 1×900 mp, cu echipamente specifice activitații de depozitare cereale și semințe , echipamente mobile pentru aerare, sisteme de avertizare prin efracție și incendiu instalații electronice cu ultrasunete pentru îndepartarea insectelor, a pasărilor și a rozătoarelor.

Parcul de mașini și utilaje agricole are o suprafată de 2000 mp și este format din ;

Mașini, tractoare, utilaje și agregate

Tractor 760 – 1 buc

Tractor Fendt 412 – 1 buc

Tractor Fendt 716 – 1 buc

Tractoare U 650 – 2 buc

Tractor L445 – 1 buc

Telehender L410B – 1 buc

Ifron – 1 buc

Spra-coupe Chellenger 4420 – 1 buc

Disc GDG 6,4 – 1 buc

Disc GD 3,4 – 1 buc

Disc PROFI – 1 buc.

Pluguri PP 3-30 – 2 buc

Plug Hector – 1 buc

Cultivatoare – 2 buc

Combinatoare – 1 buc

Scarificator – 1 buc

Semănătoare bob cu bob – 1 buc

Semănătoare Horsch păioase – 1 buc

Semanatoare Horsch prașitoare – 1 buc

Plug Hector – 1 buc

Selector intensive – 1 buc

Combine Case – 2 buc

Combină Challenger 670B – 1 buc

Remorci auto – 2 buc

Remorcă basculantă agricolă cu seria 7673 – 1 buc

Remorcă agricolă de 2 TO 1 buc

IPP 8000 – 1 buc

IPP 4500 – 1 buc

Echipament porumb și floarea soarelui 1 buc

Echipament Fl. Soarelui – 1 buc

Distribuitor îngrășăminte Amazone – 1 buc

cinsternă de motorină în capacitate de 6,2 TO care este parcată pe o platformă betonată

un bazin motorina în capacitate de 20 TO care este dotat cu stație asezat pe platformă betonată

un bazin motorină mobil în capacitate de 1 TO

MAGAZII

magazie pentru depozitat echipamente de lucru și materiale de protecție dotată cu instalație electrica și rafturi

magazie piese schimb dotată cu instalație electrică și rafturi

magazie pentru uleiuri dotată cu instalație electrică , rafturi

magazie pentru pesticide dotată cu instalație electrică,cu paleți pentru depozitatea produselor de uz fitosanitar pe tipuri și grupe de toxicitate

atelier dotat instalații electrice , bancuri de lucru și : – copertină tehnologică în suprafață de 4 000 mp , unde sunt depozitate temorar cerealele și sub care sunt instalate

compresor electric

compartiment tâmplărie

compartiment mecanic

compartiment sudură

compartiment strung și bormașină

Sursa – Resurse proprii

Sursa- Resurse proprii

Sursa – Resurse proprii

Sursă- Resurse proprii

Sursă – Resurse proprii

Sursă Resurse proprii

Deviz tehnologic general pentru cultura de floarea soarelui

Deviz tehnologic general pentru cultura de grâu

Deviz tehnologic general pentru cultura de porumb boabe

Concluzii

Lucrarea de față a avut ca temă cercetări referitoare la activitatea agricolă în cadrul societătii comerciale Agroprod 208 SRL pe raza județului Călărași .

Societate care de la data inființării și până în prezent a cunoscut o dezvoltare de la an la an ajungând la această dată să lucreze 847 ha de teren arabil.

Conform primului capitol ,fiind județ de câmpie , in județul Călărași agricultura este activitatea principală. Circa a două treimi din producția agricolă a județului o reprezintă aportul sectorului vegetal.

Ocupând peste 84% din suprafața județului terenurile agricole sunt principala bogăție .

Creșterea producției la plantele de câmp se asigură în prezent prin îmbinarea acțiunii a trei factori importanți – factorul biologic , adică soiul sau hibridul cultivat și samânța, factorul zonare , adică extinderea plantelor în acele zone unde se gasesc cele mai favorabile condiții de vegetație, tehnologia de cultivare, adică ingrășămintele ,rotația,densitatea etc.

Toti acești factori sunt prezentați în capitolul 2 al lucrării

În capitolul 3 ,unde au fost facute cercetari asupra activitații agricole în cadrul societații Agroprod 208 SRL se constată o dezvoltare majoră de la inființarea firmei .

Au fost facute lucrari de imbunătațire ,modernizare ,s-a schimbat destinația în spații de depozitare și procesare a cerealelor ,completându-se obiectivul de activitate cu producția agricolă vegetală ,dotându-se parcul cu o întreagă gamă de mașini și utilaje agricole.

Bibliografie

Bîlteanu Gheorghe – Fototehnie ,Editura Ceres

Berca Mihai – Optimizarea tehnologiilor la culturile agricole ,Editura Ceres , Bucuresti 1999

Ioan Oancea – Tehnologii agricole performante , Editura Ceres

Zahiu Letitia – Agrocultura,resurse si eficiența ,Editura Ceres 2004

http://cartiere.ro/129913-judetul-calarasi-profilul-economic

HYPERLINK"http:/www.clubromania.ro/romania/counties/calarasi/index_ro.htm

http://www.calarasi.ro/ro/

http://obiectiv.blogspot.ro/2008/06/spic-de-grau.html

Genomul porumbului a fost descifrat in totalitate