Activitate de cercetarepractică I [310939]

[anonimizat]- IF

REFERAT LA DISCIPLINA

„Activitate de cercetare/practică I”

COORDONATOR

Prof. univ. dr. ing. Pop Mircea T.

STUDENT: [anonimizat] /I.E.M.A.

GRUPA 1111

ORADEA

2019 – 2020

Cuprins

Cuprins…………………………………………………………………………………………..2

Definiții ale cercetării…………………………………………………………………………3

Tipologia cercetării…………………………………………………………………………..3

2.1 Cercetarea fundamentală……………………………………………………………………..4

2.2 Cercetarea aplicativă…………………………………………………………………………5

2.3 Dezvoltarea tehnologică………………………………………………………………………..5

3. Rezultate obținute în urma cercetării………………………………………………………….5

4. Finanțarea cercetării…………………………………………………………………………..6

5. Programe de cercetare…………………………………………………………………………6

6. Elemente specifice ale activității de cercetare întâlnite la firma CONNECT GROUP Oradea……………………………………………………………………………………………8

6.1 Prezentarea unui produs al firmei Connect Group, ,,DESIRO HC RRX”…………….……10

6.2 Operațiile necesare pentru realizarea produsului ,,DESIRO HC RRX”……………………11

6.3 Cercetarea asupra calității produsului ,,DESIRO HC RRX”………………………………13

Concluzii……………………………………………………………………………………….17

Bibliografie……………………………………………………………………………………19

Activitatea de cercetare în inginerie

Cercetarea este o [anonimizat]. O activitate pentru descoperirea adevărului. [anonimizat] a dobândi noi cunoștințe. Activitatea de a găsi răspunsuri la întrebări.

1. Definiții ale cercetării

− Acțiunea de a cerceta, studia, căuta, investiga, analiza

− Examinare, privire, verificare, sondare

− Consultare, documentare ([anonimizat], [anonimizat]) – de aceea pentru obiectul acestui curs se folosește termenul cercetare științifică (research, recherche)

− Anchetă (juridic) – [anonimizat]

2. [anonimizat].

[anonimizat] a [anonimizat]:

− Cercetarea fundamentală (denumită și cercetare teoretică sau de bază) [anonimizat], [anonimizat] a căror analiză conduce la confirmarea sau infirmarea ipotezelor.

− [anonimizat]. [anonimizat].

− Cercetarea descriptivă analizează în mod aprofundat (inclusiv prin comparații) diverse studii de caz sau fenomene în privința conținutului; [anonimizat], putând fi incluse și interviuri. − [anonimizat] o componentă a cercetării fundamentale.

− Cercetarea operațională (metodologică) are ca scop dezvoltarea unor noi metode de cercetare.

În afara acestor tipuri de cercetare, deși dicționarele nu o fundamentează cu claritate, se mai realizează o distincție între cercetare și studiu. Într-un studiu se aplică metode cunoscute pentru a verifica o teorie existentă într-o regiune neinvestigată sau pe un nou eșantion. Studiile au un impact științific limitat, finanțarea este mai greu de obținut, iar rezultatele nu sunt publicabile sau sunt greu publicabile. Cercetarea conține un element de inovare, metodologic sau teoretic, are un impact științific ridicat, finanțarea este mai ușor de obținut, iar rezultatele sunt publicabile. În general studiile pot fi o parte a cercetării.

În România baza legală distinge:

2.1 Cercetarea fundamentală – activitatea desfășurată, în principal, pentru a dobândi cunoștințe noi cu privire la fenomene și procese, precum și în vederea formulării și verificării de ipoteze, modele conceptuale și teorii

2.2 Cercetarea aplicativă – activitatea destinată, în principal, utilizării cunoștințelor științifice pentru perfecționarea sau realizarea de noi produse, tehnologii și servicii

2.3 Dezvoltarea tehnologică – formată din activitățile de inginerie a sistemelor și de inginerie tehnologică, prin care se realizează aplicarea și transferul rezultatelor cercetării către agenții economici, precum și în plan social, având ca scop introducerea și materializarea de noi tehnologii, produse, sisteme și servicii, precum și perfecționarea celor existente, și care cuprinde:

2.3.a Cercetarea pre-competitivă, ca activitate orientată spre transformarea rezultatelor cercetării aplicative în planuri, scheme sau documentații pentru noi produse, procese sau servicii, incluzând fabricarea modelului experimental și a primului prototip, care nu pot fi utilizate în scopuri comerciale

2.3.b Cercetarea competitivă, ca activitate orientată spre transformarea rezultatelor cercetării pre-competitive în produse, procese și servicii care pot răspunde, în mod direct, cererii pieței, incluzând și activitățile de inginerie a sistemelor, de inginerie și proiectare tehnologică.

3.Rezultate obținute în urma cercetării

Rezultatele cercetării științifice se pot materializa în descoperiri științifice, în inovații sau invenții, acesta din urmă reprezentând forma superioară a concretizării creativității umane.

Invenția este o creație științifică sau tehnică a unui element, care reprezintă progres și noutate față de stadiul cunoscut al tehnicii mondiale. Caracteristica esențială a invenției este aceea că ea nu a mai fost brevetată sau publicată în țară sau în străinătate, fiind considerată o formă superioară de materializare a gândirii umane. Obiectul invenției poate fi: un element științific, un procedeu tehnologic, un produs ș.a.m.d., cu caracteristici deosebite față de cele cunoscute.

Cercetarea este un proces complex, care presupune rigurozitate, coerență, pentru a face trecerea de la ceva imprecis, de la o tatonare, la o tema/problema si apoi la parcurgerea pașilor necesari pentru verificarea ipotezelor, atingerea obiectivelor, formularea unor rezultate raportate la ipoteze.

Rezultatele prelucrărilor și analizelor înseamna și verificarea ipotezelor;interpretarea, generalizarea , raportarea la obiectivele stabilite.

4. Finanțarea cercetării

În anul 2012, în Uniunea Europeană s-au investit peste 260 de miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare, adică 511 euro/locuitor, în condițiile în care în 2011 se investeau 370 euro/locuitor. În total, investițiile au reprezentat peste 2% din PIB-ul Uniunii Europene, înregistrându-se o creștere față de media din anii precedenți care se situa în jurul sumei de 1,88% din PIB.

Țările care investesc cel mai mult în cercetare-dezvoltare sunt Finlanda, Germania, Franța, Suedia și Marea Britanie, care investesc în cercetare peste 3% din PIB.

Cheltuielile făcute în anul 2012 în România pentru cercetare-dezvoltare au fost, în total, de 2,8 miliarde lei (0,49% din PIB), valoare procentuală care este de patru ori mai mică decât media europeană, de aproape 2%.

La 31 decembrie 2012 lucrau în activitatea de cercetare-dezvoltare peste 42.600 persoane, din care peste 19.700 erau femei, reprezentând 46%.

Finanțarea activității de cercetare-dezvoltare este prevăzută, în cadrul fondurilor structurale, în Programul Creșterea Competitiviății Economice (POSCCE), Axa Prioritară 2, iar finanțări de valoare mai mică s-au făcut și prin Axele Prioritare 1 și 3. Gradul de absorbție al fondurilor structurale a înregistrat o pantă ascendentă, de la o valoare de 3,52% la finele anului 2008 la o valoare de 17,5% la finele anului 2013. Chiar dacă creșterea este de peste 5 ori, România tot se află pe penultimul loc între țările Uniunii Europene la nivelul absorbției de fonduri.

5. Programe de cercetare

La Lisabona, în anul 2000, pentru prima dată, șefii de stat și șefii guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene au considerat cercetarea științifică indispensabilă creșterii economice. În conformitate cu Programul Lisabona, Uniunea Europeană a lansat multiple inițiative care au privit cercetarea și inovarea, competitivitatea globală a universităților, dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale și transferul cunoașterii în produse și servicii. Dintre acestea pentru facultate, departament si centrele ascoiate acestuia, au fost de interes și s-au accesat programele :

5.1 Programul Cadru 7 pentru Cercetare și Dezvoltare Tehnologică, principalul instrument prin care se susțin activitățile de cercetare-dezvoltare, colaborarea transnațională în domeniu, cercetarea de frontieră (coordonată de Consiliul European al Cercetării) și rețelele de excelență, platformele tehnologice europene (grupuri de interes, în principal firme si entități de cercetare, care definesc împreună agende strategice de cercetare și care pot lansa și Inițiative Tehnologice Comune, implicând resurse publice si private substanțiale);

5.2 Programul privind Competitivitatea și Inovarea, care susține inovarea și dezvoltarea IMM-urilor, oferind suport financiar (în special pentru start-up), susținând o rețea transnațională de transfer tehnologic precum și numeroase alte inițiative, fără a implica însă activități de cercetare sau educație;

5.3 Programele operaționale de coeziune economică și socială, pe baza cărora regiunile din UE sunt susținute cu sume importante în direcția reducerii decalajelor structurale, domeniul CDI fiind recomandat ca unul prioritar (programe POS CCE și POS DRU). In prezent, pentru perioada 2014-2020, la nivelul Comunității Europene s-au adoptat noi instrumente strategice privind dezvoltarea cercetării: strategia Europa 2020, în mod particular inițiativa Uniune a inovării, precum și al principalul instrument de implementare – Orizont 2020, precum și în contextul corelării cu politicile de coeziune. In țara noastră s-a adoptat Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014 – 2020 (HG 929 din 21 octombrie 2014).

Strategia este pusă în practică printr-o serie de instrumente, în principal prin Planul național de cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare 2014 – 2020 (PNCDI 3) și prin Programul operațional "Competitivitate" – axa prioritară "Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare pentru susținerea afacerilor și competitivitate", alături de alte politici publice în sectoare conexe (fiscale, educaționale etc.), desfășurate prin instrumente de tipul Program operațional regional, Program operațional "Capacități umane", Programul operațional Dezvoltarea capacității administrative, Programul Național pentru Dezvoltare Rurală.

Strategia se bazează pe trei piloni strategici de sustinere si dezvoltare a cercetării și inovării:

• Pilonul 1. Afirmare la nivel regional, afirmare la nivel global: firmele devin operatori-cheie ai inovării;

• Pilonul 2. Excelență prin internaționalizare: sectorul CDI ca spațiu de oportunitate;

• Pilonul 3. "Leadership" regional la frontiera științei și în tehnologie: străpungeri în domenii strategice.

Unul dintre obiectivele specifice de maxim interes este declarat a fi "Susținerea specializării inteligente", exemplificată prin Bioeconomie, Tehnologia informației și a comunicațiilor, spațiu și securitate, Energie, mediu și schimbări climatice și Econanotehnologii și materiale avansate.

6. Elemente specifice ale activității de cercetare întâlnite la CONNECT GROUP Oradea

Cercetarea va avea scopul de a aduce îmbunătățiri în cadrul firmei, în departamentul de calitate.

Compania Connect Group s-a înființat în anul 1987 în localitatea Kampenhout din Belgia, unde se află și la oră actuală sediul principal al companiei. Având o cifră de afaceri de 150 milioane de euro și 8 secții de producție în 5 țări europene (Belgia, România, Olanda, Germania și Cehia), Connect Group este unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii de asamblare prin cablu, PCB și module (Electronic Manufacturing Services).

Astăzi, Connect Group este unul dintre cele mai inovatoare centre de tehnologie din Europa, având drept scop constant îmbunătățirea succesului clienților săi prin furnizarea celor mai bune servicii de producție electronică.

Compania are în acest moment 1940 de angajați în întreaga Europă.

Domeniile de producție ale companiei sunt:

asamblare de module;

asamblări PCB-placă de circuit imprimată;

asamblare cabluri.

Produsele realizate aici sunt protejate împotriva umezelii și agenților chimici realizându-se produse durabile, de calitate și de încredere. Toate produsele pe care le realizează sunt 100% testate electronic, dispunând de aparatură de ultimă oră.

Calitatea unui produs este determinată de o serie de caracteristici utile, care se pot observa, încerca, măsura sau compara cu un etalon. În plus, prin calitate trebuie satisfăcute atât nevoile exprimate, cât și cele implicite. În general, calitatea se caracterizează prin intermediul următoarelor funcții: funcția tehnică, funcția economică și funcția socială.

Orice produs al companiei trece și prin departamentul de calitate, înainte ca acesta să fie testat și împachetat. Fiecare membru al departamentului are anumiți pași de respectat în verificarea produsului, pași care sunt:

măsurarea cablurilor exterioare;

etichetele conectorilor și ale firelor sunt prezente și corect poziționate;

toate terminalele au ,,click-ul” făcut;

terminalele sunt strânse cu ,,torque-ul” corect;

eticheta de împământare este prezentă la fiecare punct de împământare;

secvența de fixare a împământărilor este corectă;

eticheta ,,Faiveley” este corect poziționată, conținutul etichetei este corect.

Toate aceste operații sunt prezentate într-un catalog de verificare, catalog care conține instrucțiuni și imagini pentru fiecare etapă. Fiecare produs are propriul său catalog de verificare, acesta fiind întocmit de către inginerul departamentului de calitate.

După ce toate aceste operații au fost efectuate și produsul respectă standardele de calitate impuse de către client, acesta se trimite către departamentul de testare. După ce produsul a trecut de departamentul de testare, acesta ajunge din nou la departamentul calitate pentru inspecția finală și împachetare.

Inspecția finală presupune o reverificare a produsului doar dacă departamentul de testare a depistat anumite probleme funcționale (inversări de fire, inversări de etichete, fire ciupite sau tăiate, etc.). După ce inspecția finală a avut loc și eventualele probleme funcționale au fost reparate, se trece la împachetarea produsului.

În cazul în care departamentul de testare nu a depistat nici un fel de problemă funcțională, inspecția finală nu mai are loc și se trece direct la împachetarea produsului.

Fiecare produs are un mod diferit de împachetare, cerut de către client. În funcție de dimensiunile produsului și de componentele acestuia, există mai multe tipuri de cutii, de carton sau de lemn. În funcție de greutatea și dimensiunea fiecărui produs, în cutie este așezată umplutură de hârtie pentru protecție.

De asemenea, umplutură de hârtie se pune și în jurul ,,plate-urilor” din metal, cablurilor și la intersecția ,,plate-urilor” cu cablurile pentru ca acestea din urmă să nu fie tăiate sau ciupite. Toate cablurile exterioare sunt împachetate tip ,,colac” și se așază în cutie într-un mod în care să fie cât mai bine protejate pe durata transportului.

După ce produsul a fost împachetat se trece la realizarea etichetelor și aplicarea acestora pe cutie. Etichetele se realizează cu ajutorul programului ConDB. Pentru ca programul ConDB să genereze eticheta este nevoie de numărul de serie al produsului și de actele completate de către persoana care a verificat inițial produsul și de cel care l-a testat.

După ce aceste date au fost introduse în program, eticheta este generată. Această etichetă conține un ,,id” unic și numărul de ordine al produsului. Următorul pas în realizarea etichetei este generarea unui pașaport. Fiecare produs are un pașaport unic. După ce pașaportul a fost generat, acesta se atașază produsului. Ultima etapă a procesului de împachetare constă în aplicarea etichetelor pe cutia produsului.

6.1 Prezentarea unui produs al firmei Connect Group, ,,DESIRO HC RRX”

Desiro HC RRX este un modul pentru aerul condiționat al trenurilor destinate să circule în regiunea Rhine-Ruhr din Germania. Acest tren a fost construit pentru a atenua problemele de transport în creștere din zona Rhine-Ruhr. Această regiune este una dintre cele mai aglomerate din Europa, cu 10 milioane de locuitori și numeroase rute de tranzit.

Datorită extinderii direcționate a rutelor feroviare și a oportunității oferite de aceasta pentru a schimba traficul de la drumuri la cele feroviare, RRX este de așteptat să facă zeci de mii de călătorii auto inutile în fiecare zi lucrătoare. Primele trenuri RRX, cu viteze maxime de până la 160 km/h, au început să circule în regiunea Rhine-Ruhr începând cu sfârșitul anului 2018. Odată ce infrastructura feroviară a fost extinsă, acestea au început să circule la un interval de 15 minute.

6.2 Operațiile necesare pentru realizarea produsului ,,DESIRO HC RRX”

Pentru realizarea acestui modul de aer condiționat se parcurg patru operații:

Pregătiri

Cablarea în interiorul carcasei

Cablarea în exteriorul carcasei

Stabilizatorul de tensiune.

Etapa de pregătiri presupune montarea pat cablului și suporturilor pentru cabluri.

dimensiunea pat cablului este de 270 mm și este montat în mijlocul carcasei;

suporturile pentru cabluri sunt de diferite dimensiuni și sunt montate în diferite zone ale carcasei;

cantitatea necesară de suporturi pentru acest proiect este de 12 bucăți.

După ce pat cablul și suporturile pentru cabluri au fost montate se trece la introducerea componentelor care sunt în număr de 28 de bucăti. Componentele care se montează în această operație sunt:

diode;

terminale;

etichete;

protecții pentru etichete;

numere;

protecții de plastic;

,,bridge-uri”.

Următoarea operație este introducerea conectorilor în carcasă. Fiecare conector are o anumită poziție care trebuie respectată. Se introduc în carcasă un număr de 36 de conectori. Înainte de a introduce conectorii în carcasă trebuie conectat firul de împământare. Șuruburile conectorilor se strâng cu un ,,torque” de 1,7 N x m și se ung cu un adeziv Weiconlock. În apropierea fiecărui conector de aplică eticheta specifică acestuia.

Ultima parte a pregătirilor constă în aplicarea garniturilor inelare, a protecțiilor și a suporturilor pentru coliere.

Cablarea în interiorul carcasei presupune:

strângerea tuturor șuruburilor cu ,,torque-ul” specific fiecăruia (1,2 N*m; 1,5 N*m; 2 N*m; 2,3 N*m; 3 N*m);

orientarea etichetelor în direcția potrivită;

aranjarea firelor în suportul de pat cablu;

montarea suporturilor albe pentru cabluri și fire;

montarea suporturilor negre pentru cabluri;

gruparea și strângerea firelor și cablurilor cu ajutorul colierelor;

montarea conexiunii de împământarea în următoarea ordine:

Terminal șaibă simplă șaibă zimțată piuliță

strângerea conexiunii de împământare cu ,,torque” de 6 N*m.

Cablarea în exteriorul carcasei se realizează în partea de sus a acesteia și în părțile laterale (dreapta, stânga). În părțile laterale se va măsura lungimea firelor și a cablurilor de la ultimul punct de fixare până în capătul firului (fără terminale) și se vor aplica etichetele. În fiecare parte laterală există câte doi conectori care au nevoie de câte un blocator. În partea de sus se vor aplica etichetele pe fire cu orientarea acestora conform dosarului de producție.

Ultima operație din procesul de fabricație al acestui produs este montarea stabilizatorului de tensiune pe carcasă. Acesta este un dispozitiv electric care menține valori de tensiune electrică la un nivel relativ constant, pe un anumit element din circuit.

6.3 Cercetarea asupra calității produsului ,,DESIRO HC RRX”

Cercetările pe care le voi face in acest proiect vor avea loc in departamentul de calitate al firmei.

Produsul prezentat mai sus este unul foarte important pentru clientul Faiveley al firmei, la fel ca toate celelalte, bineînțeles. De aceea fiecare detaliu al acestui produs contează, iar operatorii de calitate se asigură ca cerințele clientului sunt satisfăcute in totalitate.

O primă cercetare a fost făcută asupra etichetelor de pe firele din interiorul produsului.

Una dintre cerințele clientului este ca etichetele de pe fire să aibă aceeași orientare pe fiecare rând.

De obicei aici pot apărea foarte ușor probleme și chiar au fost cazuri când operatorii de calitate au greșit în acest sens. Greșelile sunt omenești, iar aici cu atât mai mult cu cât verificarea se face vizual, pot apărea foarte ușor erori. Într-un program de lucru de 8 ore se pot verifica aproximativ 6 bucăți din acest proiect, Desiro HC RRX.

Fiecare proiect are sute de fire, multe dintre ele fiind foarte apropiate, iar după câteva ore de verificat amănunțit un astfel de proiect poate apărea oboseala ochiului, iar atunci greșelile în privința orientării etichetelor apare foarte ușor.

Cercetarea care s-a făcut în acest sens, pentru a remedia această problemă întâlnită a fost aceea de a propune faptul ca etichetele sa fie printate pe ambele părți.

Clientul Faiveley a fost foarte încântat că s-a găsit o soluție în privința acestei probleme.

Acum operatorii de calitate nu mai trebuie sa verifice orientarea etichetelor, deoarece pe o parte a firului vor fi printate într-un sens, iar pe cealaltă parte în celălalt sens.

A doua cercetare a fost făcută tot in departamentul de calitate, dar la împachetare.

Toate produsele companiei se împachetează în cutii de carton sau de lemn, depinde de cerințele clientului.

Produsul ,,Desiro HC RRX” se împachetează in cutie tip MP DOOS 7 de carton.

După ce produsul a fost testat acesta ajunge la împachetare si control final. Se face o verificare vizuala a produsului pentru a ne asigura ca operatorilor de calitate nu le-a scăpat vreun detaliu și se fac reparațiile specifice în cazul în care testarea a depistat inversări de fire. În acest caz, operatorii de la testare semnalizează acest lucru punând bandă de hârtie pe firul/firele care au fost inversate. Reparația se face la controlul final, iar apoi se trece la împachetarea produsului.

Cablurile exterioare se împachetează tip colac și se prind cu coliere, iar apoi se înfoliază în folie cu bule.

Următorul pas este înfolierea a întregului produs în folie albă cu bule, împreuna cu cablurile exterioare, împachetate de asemenea în folie cu bule.

Se așează întregul produs împachetat în cutia specifică și se pune pe palet EURO.

Cercetarea a fost făcută asupra modului de împachetare, de această dată nu din cauza operatorilor firmei, ci din cauza celor care despacheteaza aceste produse în Kampenhout, sediul firmei Connect Group din Europa.

Nu de puține ori s-a întamplat să fim înștiințați că produsele au fost deteriorate de cei care fac despachetarea acolo. În momentul în care ei vor sa taie folia cu bule cu un cutter, s-a întâmplat ca aceștia sa taie din greșeală și fire ale produsului.

Pentru a remedia această problemă întâlnita, modul de împachetare s-a schimbat.

Acum produsele nu se mai împachetează în folie cu bule. Noul mod de împachetare constă în prinderea cablurilor exterioare tip colac, deasupra ansamblului interior se pune hârtie de împachetare, iar apoi cablurile exterioare se pot pune deasupra ansamblului interior, care este protejat de hârtia de împachetare.

Restul împachetarii rămâne la fel, produsul se așează în cutia de carton MP DOOS 7 și se pune pe palet.

7. Concluzii

În prima cercetare am remediat problema orientării etichetelor, acum și clientul este mulțumit ca nu mai sunt probleme in acest sens, iar operatorii de calitate câștigă timp în vederea verificării produselor deoarece nu mai trebuie sa verifice orientarea etichetelor, de altfel, un lucru foarte obositor pentru ochi.

A doua cercetare a avut rolul de a rezolva problema apărută în Kampenhout. Acum cei care despacheteaza produsele nu mai întâmpină problema de a tăia cabluri sau fire, iar produsele sunt protejate oricum, deci nu își pierd din integritate prin noul mod de împachetare.

Bibliografie

[1] http://www.environmetrics.ro/Studenti/Sinteza_AMC_RO.pdf;

[2] https://www.eeagrants.ro/programe/cercetare;

[3]https://www.researchgate.net/publication/227462358_Finantarea_cercetarii_si_inovarii;

[4] Pop Mircea Teodor – Managementul cercetării și dezvoltării produselor, Notițe de curs, Universitatea din Oradea, 2009;

[5] Prof. Maria Bîrsan, Metodologia cercetării, Note de curs.

[6] Băban M., Suport pentru studiul individual-Managementul calității, DIDIFR-Universitatea din Oradea, Oradea, 2012

[7] Collins,J., Excelența în afaceri, Editura Curtea veche, București, 2006;

[8] Dosarele firmei CONNECT GROUP;