Activitate de cercetarepractică I [307380]

[anonimizat]- IF

REFERAT LA DISCIPLINA

„Activitate de cercetare/practică I”

COORDONATOR

Prof. univ. dr. ing. [anonimizat]: [anonimizat] /I.E.M.A.

GRUPA 1111

ORADEA

An universitar 2019- 2020

Cuprins

1.Definirea cercetării

2. Clasificare cercetării

2.1. fundamentală

2.2. de dezvoltare

2.3. aplicativă

3. Rezultate obținute ca urmare a cercetării

4. Finanțarea cercetării

5. Programe și direcții de cercetare

5.1. Naționale

5.2. Internaționale

6. Elemente specifice ale activității de cercetare întâlnite la SC GOLDE ORADEA SRL

7. Concluzii (se va sublinia importanța cercetării)

8. [anonimizat], cercetare, utilizare și de posibilă transformare a realităților în concordanță cu nevoile omului. [anonimizat] o [anonimizat] a o servi în lărgirea cunoașterii.

[anonimizat], [anonimizat], reprezintă metodologia științei.

Definirea cercetării

Cercetarea științifică este o [anonimizat], [anonimizat]. O cercetare este considerată drept “științifică” dacă și numai dacă ea este realizată printr-o [anonimizat].

Scopuri principale:

[anonimizat] a [anonimizat] – [anonimizat], economic, cultural, social al omenirii în armonie cu natura.

Funcții principale :

funcția formativă: [anonimizat]: [anonimizat], a persoanelor și instituțiilor capabile și disponibile să finanțeze cercetări științifice viitoare

funcția cognitivă: evaluarea critică a [anonimizat]:

1. Observarea și evaluarea primară. [anonimizat], proceselor, sistemelor supuse cercetării.

Alegerea tematicii de cercetare. La stabilirea tematicii se au în vedere următorii factori: motivele alegerii temei; importanța teoretică și/sau practică a problemei; tema ce se intenționează a se rezolva; rezultatele previzibile și care este valoarea lor pentru cunoaștere.

Documetarea științifică se realizaează pentru a stabili stadiul cunoașterii în domeniu. Se apelează la surse primare de informații ([anonimizat], teze de doctorat etc.), surse secundare (cărți, reviste, rezumate). Documentarea se face în ultimii 5-10 ani deoarece în acele lucrări se regăsesc lucrările prezentate anterior. Pentru tratate, monografii, cărți ale unor oameni de știință celebrii se acceptă și citarea lucrărilor cu o vechime mai mare de 10 ani.

2. Definirea unei probleme. Problema, definită clar, concis și complet se identifică prin aplicarea unor întrebări cum ar fi : Ce? De ce? Când? Unde? Cum? Cât?. Rezolvarea problemei poate ameliora starea de fapt.

3. Alegerea și fixarea obiectivelor sau a tematicii de cercetare; Lansarea unei ipoteze. Ipoteza / ipotezele reprezintă explicații sau soluții raționale, posibile și verificabile ale problemei definite anterior.

4. Realizarea unui experiment. Experimentul este o intervenție reală, controlată în evoluția sau funcționarea obiectului cercetării; are ca obiective verificarea și validarea ipotezei / ipotezelor.

Organizarea activității de cercetare cuprinde: stabilirea locului desfășurării activității de cercetare, caracteristicilor necesare ale acestuia; constituirea echipei de cercetare științifică; stabilirea planului activităților de cercetare.

Metodologia va reprezenta modul de gândire și stilul de muncă pentru cercetarea respectivă. La elaborarea metodologiei se au în vedere următoarele aspecte: formulare precisă și concisă a ipotezelor de lucru; descrierea metodelor, tehnicilor de utilizare a ,,instrumentelor” de lucru; numirea materialelor necesare cercetării; stabilirea duratei cercetării, a fiecărei componente ale acesteia.

5. Elaborarea unei teorii. Teoria înseamnă o sinteză generalizată a ipotezei / ipotezelor validate de experiment; teoria poate fi descrisă și prin structuri matematice (modele statistice) sau informatice (modele computaționale).

Clasificarea cercetării

Cercetarea științifică văzută drept investigare consacrată descoperirii, evidențierii, verificării și punerii pentru ajutorul omului și progresului social a unor noi cunoștințe, poate fi delimitată în trei tipuri:

2.1 Cercetarea fundamentală

– reprezintă o activitate teoretică, cât și experimentală pentru acumularea de noi cunoștințe despre aspectele fundamentale ale fenomenelor fără urmări, precum și o aplicație a lor.

– ea este menită să descifreze legile naturii, gândirii și societății, să ofere perspective de progres, să asigure deschideri noi spre cunoaștere. Un loc deosebit în cadrul ei îl ocupă cercetarea fundamentală orientată spre aplicații practice în viitor.

2.2 Cercetarea aplicativă

– reprezintă o activitate sistematică pentru rezolvarea practică de probleme din diverse domenii; utilizează cunoștințe științifice din cercetarea fundamentată și din cercetări aplicative; se pot face experimente în laborator pentru studii, uneori se fac studii pe instalații pilot în care se utilizează cantități mai mari de materiale și energie, se stimulează mai bine condițiile dintr-o instalație.

– acest tip de cercetare, folosind rezultatele celorlalte categorii de cercetare împreună cu cunoștințe empirice, se preocupă de transformarea acestora în tehnici și tehnologii concrete, în mașini și echipamente noi sau perfecționate, în produse noi sau înnoite, în măsuri de perfecționare a conducerii și organizării etc.

2.3 Cercetarea de dezvoltare

– se realizeaza pentru lansarea de noi produse, procedee, sisteme.

– utilizează rezultate ale cercetării fundamentale și aplicative în vederea obținerii unor soluții noi, de principiu, problemelor ridicate ale tehnicii și economiei.

Rezultatele obținute ca urmare a cercetării

Prelucrarea datelor rezultate din cercetare presupune ca datele rezultate din cercetarea științifică să reproducă într-o formă coerentă, logică, ceea ce s-a obținut în urma acțiunii metodologice prin cercetarea științifică a obiectului sau temei supuse cercetării. Ea va reprezenta rezultatele studierii lotului de subiecți, după niște criterii riguroase, cu un limbaj clar, explicit, de tip codificat științific.

Interpretarea datelor rezultate din cercetare: după prelucrarea datelor rezultate, acestea vor fi analizate, comentate, pentru a se putea pune în evidență valoarea lor, validitatea, importanța lor teoretică și practică.

Valorificarea rezultatelor cercetării se referă la faptul că orice cercetare științifică duce la niște rezultate finale. Acestea trebuie valorificate. Valorificarea reprezintă acțiunea, dar și atitudinea prin care se impun noile descoperiri, acestea sunt introduse în circuitul cunoștințelor științifice, în limbajul științific, în teorie și practică.

Măsurile de valorificare a rezultatelor cercetării vizează luarea în considerare a următoarelor posibilități: publicarea de studii, articole în reviste de specialitate; realizarea de noi servicii, produse sau tehnologii și introducerea lor pe piață; participarea la mobilități interuniversitare și la stagii de cercetare; participarea la conferințe științifice naționale și internaționale; înscrierea în competiția pentru obținerea unor burse de cercetare și specializare științifică. Valorificarea rezultatelor cercetării presupune o evaluare de impact, atât în privința coeficienților de impact al publicațiilor pentru studiile și articolele realizate, cât și în legătură cu problema aplicării rezultatelor cercetării.

Finanțarea cercetării

Este necesară identificarea de noi surse de finanțare și diversificarea acestora la nivelul universității și la nivel local, regional, național și international. Strategii și măsuri: încurajarea relațiilor contractuale pe termen lung între echipele de cercetare proprii și întreprinderile industriale; crearea și dezvoltarea, printr-o finanțare de bază, a unor echipe multidisciplinare de cercetători etc.

Bugetul proiectului, care cuprinde fondurile solicitate de la organismul finanțator, pe etape și categorii de cheltuieli, precum și eventualele cofinanțări din alte surse. Prin intermediul bugetului, finanțatorul este informat asupra sumelor pe care trebuie să le plătească pentru a obține rezultatele așteptate, la termenul convenit cu inițiatorul proiectului. Din acest motiv, construcția bugetului trebuie făcută în corelare cu schema de realizare a diferitelor activități, cu activitățile desfășurate de parteneri sau colaboratori și cu calendarul de timp. La aceste cerințe, inițiatorul proiectului poate să adauge propriile solicitări legate de: amploarea temei de cercetare propuse, mărimea echipei de cercetători, capacitatea științifică a echipei de cercetare, infrastructura de care dispune instituția de cercetare și volumul de muncă preconizat pentru atingerea scopului propus.

Specificația financiară sau devizul, se referă la detalierea cheltuielilor pe destinații sau capitole de cheltuieli. Principalele capitole ale bugetului unui proiect de cercetare sunt: cheltuielile de personal (calculate prin corelația dintre calificarea sau expertiza cercetătorului, sarcinile acestuia în cadrul realizării unui obiectiv și volumul de muncă estimat de inițiator); cheltuielile de mobilitate ocazionate de deplasările, stagiile de pregătire, participarea la manifestări științifice etc.; cheltuielile cu infrastructura de completare (cu păstrarea unui raport optim între valoarea dotării existente a instituției inițiatoare și valoarea dotării de completare); cheltuielile cu consultanții (atunci când instituția nu dispune de persoane calificate, a căror expertize să fie orientate spre tema studiată); cheltuielile de diseminare (organizarea de manifestări științifice, plata serviciilor de publicare a unor studii și articole; plata taxelor de participare la conferințe științifice sau schimburi de experiență); cheltuielile de regie (stabilite de fiecare instituție în funcție de volumul cheltuielilor totale de funcționare a acesteia). O atenție deosebită trebuie acordată încadrării în cheltuielile de capital (investiții), deoarece proiectul de cercetare este finanțat pentru realizările sale, fără să fie un fond de investiții pentru achiziționarea de echipamente sau aparatură.

Programe și direcții de cercetare (naționale, internaționale)

Cercetarea științifică în România este adusă într-o stare de confuzie, de o politică greșită ce forțează utilizarea unor concepte lipsite de sens, precum cercetarea fundamentală, aplicată sau aplicativă, orientată, competitivă, pre-competitivă, tehnologică, industrială, dezvoltarea tehnologică, inovație, inventică etc. Este poate nevoie aici de norme politice și administrative asupra economiei, societății, educației etc, dar nu asupra cercetării științifice. De asemenea, cercetarea științifică se extinde astăzi în România la domenii ce nu țin de știință, precum arta, sportul, societatea, politica, economia, finanțele, dar astfel de activități nu sunt științifice, ele nu au propriile lor cunoștințe pozitive. Prin lege, cercetarea științifică în România ar trebui să primească 0.8% din buget, dar primeste numai 0.2%. Fondurile alocate cercetării în lume sunt în medie de circa 2% din buget, adică de 10 ori mai mari decât în România. Prin legea contabilă financiară, cercetarea științifică a României este considerată "serviciu", ca urmare nu poate primi o finanțare directă, ritmică în timp, ci numai, cel mult, subvenții ocazionale. Cercetătorii științifici încheie contracte de cercetare cu ministerul, care este și parte în contract, și proprietar al institutelor de cercetare, și autoritate de stat ce stabilește condițiile contractului, ceea ce face ca astfel de contracte să fie nule.

Elemente specifice ale activității de cercetare întâlnite la SC GOLDE ORADEA SRL

Pe parcursul activității derulate în cadrul firmei, a fost depistată următoarea problemă: Delaminare SIKA GLUE de pe steel tape, depistată pe parcursul testului de Peel Off, pentru proiectul VW.

Delaminare SIKA GLUE de pe steel tape, depistată pe parcursul testului de Peel Off:

Data : 10.10.2019

Client: Volkswagen

Nume Program: PSDB 3.0

Part Number: 776.716402

Culoare: STORMGREY (SZ5)

Produs pentru: Puebla, Mexic

Cantitate produse suspecte: 19 tavi și un container de FG

Depistarea problemei: Peel Off test folosind mașina de retenție:

Situația curentă

Valoarea forței medii a testului de Peel Off este 16 N, cu delaminare a lipiciului de pe steel tape.

Valoarea forței minine a testului de Peel Off este 3.72 N, cu delaminare a lipiciului de pe steel tape.

Specificații

Valoarea forței medii a testului de Peel Off trebuie să fie minim 10 N, în condițiile în care lipiciul rămâne pe steel tape după test.

Valoarea forței minime a testului de Peel Off trebuie să fie minim 6 N, în condițiile în care lipiciul rămâne pe steel tape după test.

Mașina de retenție măsoară forța de desprindere a fabricului de pe steel-tape.

Concluzie

În urma analizei făcute s-a constatat că delaminarea s-a produs datorită cantității prea mari de SIKA Cleaner introdusă în stație.

Containerul de FG a fost scos din carantină, decizia luându-se în urma verificării unui eșantion de piese de audit produs.

Exemplul unei piese verificate: L: Fmin=12.87 N, Fmed=21.08 N

și amprenta fără delaminare.

R: Fmin=7.53 N, Fmed=20.34 N

Din cele 19 tăvi s-au verificat piese prin teste Peel Off, iar cele care au avut valorile în specificații au fost scoase din carantină.

Ca și acțiune corectivă s-a mărit frecvența de verificare a cantității Sika Cleaner la stația 5.

Concluzii (importanța cercetării)

Orice activitate de cercetare științifică trebuie să conducă la niște concluzii. Acestea vor reprezenta, într-o maniera concisă, sintetică, rezultatele științifice obținute. Din aceste concluzii se vor determina viitoarele teorii științifice sau vor pute fi realizate proiecte de acțiune practică în domeniul respectiv.

Bibliografie

În vederea elaborării cercetării, cercetătorul va căuta și va lectura informații la zi din bibliografia de specialitate privind stadiul actual al cunoașterii pe tema stabilită și domeniul respectiv; cunoașterea datelor fundamentale, clasice pe domeniul temei; asumarea responsabilității cu privire la utilizarea bazei de cunoștințe actuale, în sensul a ce va aduce nou cercetarea sa.

Bibliografie

http://www.upt.ro/img/files/2014-2015/doctorat/cscd/CSCD_2014-2015_Cursul_nr_1.pdf

https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/contabilitate/cercetare-stiintifica-120698.html?fbclid=IwAR2mGyJNd3FCNJfVy186GDMkLE9bXaF9yxuAQUbDBKs1WkJGL_HseWSvLlM

https://www.upet.ro/cercetare/doc/ETICA%20IN%20CERCETARE.pdf

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Metodologia%20elaborarii%20unui%20proiect.pdf