Activele Circulante Si Reflectarea Lor In Contabilitatea Gradinitei cu Program Prelungit X
Cuprins
CAPITOLUL 1
DESCRIEREA GRĂDINIȚEI STUDIATE ………………………………………………………………………….
1.1. Prezentare generală …………………………………………………………………………………………………………
1.2. Structura organizatorică ………………………………………………………………………………………………….
1.3. Organizarea contabilității ……………………………………………………………………………………………….
1.4. Indicatorii economici financiari ……………………………………………………………………………………….
CAPITOLUL 2
ACTIVELE CIRCULANTE ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE ȘI LEGISLATIA SPECIFICA ………………………………………………………………………………………………………………………..
2.1. Definirea și structura activelor circulante ……………………………………………………………………………
2.2. Stocurile …………………………………………………………………………………………………………………………
2.2.1. Definirea și structura stocurilor…………………………………………………………………………….
2.2.2. Documente utilizate în contabilitatea stocurilor ………………………………………………………
2.2.3. Metode de evidențiere a stocurilor ………………………………………………………………………..
2.2.4. Evaluarea stocurilor …………………………………………………………………………………………….
2.2.5. Contabilitatea stocurilor ………………………………………………………………………………………
2.3. Creanțele …………………………………………………………………………………………………………………………
2.3.1. Aspecte teoretice ………………………………………………………………………………………………
2.3.2. Documentele utilizate în contabilitatea creanțelor …………………………………………………..
2.3.3. Evaluarea creanțelor ……………………………………………………………………………………………
2.3.4. Reflectarea în contabilitatea a creanțelor ……………………………………………………………….
2.4. Trezoreria ………………………………………………………………………………………………………………………
2.4.1. Abordări teoretice …………………………………………………………………………………………..
2.4.2. Investițiile pe termen scurt ………………………………………………………………………………..
2.4.3. Casa, conturi la Trezoreria statului si bănci …………………………………………………………
2.4.3.1. Documentele utilizate în contabilitatea disponibilităților ………………………..
2.4.3.2. Evaluarea disponibilităților …………………………………………………………………..
2.4.3.3. Avansurile spre decontare …………………………………………………………………….
2.4.3.4. Conturile utilizate pentru contabilizarea operațiunilor de trezorerie ………….
CAPITOLUL 3
CONTABILIZAREA ACTIVELOR CIRCULANTE PATRIMONIALE ALE
G.P.P. Nr 7 Alba Iulia ……………………………………………………………………………………………………….
3.1. Contabilizarea stocurilor ……………………………………………………………………………………………….
3.2. Reflectarea în contabilitate a creanțelor ………………………………………………………………………..
3.3. Contabilizarea disponibilităților banești …………………………………………………………………………
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………………………………..
ANEXE ……………………………………………………………………………………………………………………………
CAPITOLUL 1
DESCRIEREA GRĂDINIȚEI STUDIATE
1.1. Prezentare generală
Grădinița cu program prelungit Nr. 7 este situată în centrul orașului Alba Iulia, în apropierea școlii generale „Vasile Goldiș”, într-o clădire renovată, cu intrarea securizată și o curte amenajată pentru joaca copiilor. Factorul important în aceasta grădiniță îl reprezintă siguranța copiilor atât în interiorul grădiniței cât și în curtea acesteia.
Grădinița își propune să asigure o atmosferă familiară, veselă, propice dezvoltării personalității copilului. Programa educațională urmărește normele metodologice ale Ministerului Educației și cercetării în care se accentuează învățarea limbii engleze și dezvoltarea aptitudinilor prin activități opționale.
Educația responsabilizează oamenii, îi face activi și productivi, îî învată cum sa se integreye în viața civilă. Educația a fost definită în multe moduri, pentru Platon, educația ar fi arta de a forma unele deprinderi sau de a dezvolta aptitudini native pentru virtuteale acelora care dispun de ele. Educația trebuie sa valorifice experiența cu caracter pozitiv a copiilor, să marcheze tot ce ar putea sa-i influențeze într-o direcție bună. Pentru a se realiza cerințele referitoare la educația morală a copiilor este necesar să se îmbine cunoștințele despre educația morală cu elemente afective ale conștiinței : emoții, sentimente etc. Orice cunoștință care este legată de educația morală și este însoțită de trăire afectivă se fixează în structura morală a personalității acționând din interior asupra conduitei copilului. Afectivitatea reprezintă substratul energetic necesar pentru ca aceste cunoștințe să se exprime în conduită. Aceasta înseamnă că stările afective îl mobilizează pe copil pentru a acționa conform conduitei morale.
Personalul este foarte atent selectat, pregătit și motivat pentru a răspunde realizării unei educații de înaltă calitate. Educatoarele urmăresc cu atenție implicarea copilului în diferitele activități desfășurate. Periodic, cadrele din poliție, pompieri, medici vizitează grădinița pentru a învăța copiii despre siguranță, sănătate, comunitate s.a.
Toate activitățile grădiniței sunt desfășurate in conformitate cu Regulamentul de ordine și funcționare emis de Ministerul Finanțelor Publice.
Regulamentul de ordine și funcționare.
a. Prevederi generale.
În Romania, învățământul preșcolar face parte din sistemul național de învățământ și este întegrat în structura învățământului preuniversitar, fiind coordonat de Ministerul Educației Naționale. Învățământul preșcolar se organizează și fincționează în conformitate cu prevederile Legii nr. 84/1995 și a complementărilor ulterioare. Acesta se realizează în baza principiilor democratice, a drepturilor copiilor la educație și la protecție, indiferent de condiție socială, materiale, de sex, rasă, naționalitate, aparteneță politică sau religioasă a părinților.
b. Principii generale.
Pregătirea pentru școală a copiilor se realizează ca proces global, armonios și unitar constituit, care vizează nu numai volumul de cunoștințe ci, în egală măsură, toate capacitațile care definesc dezvoltarea integrală a personalității copilului.
Învățământul preșcolar asigură dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a personalității copilului potrivit ritmului propriu și trebuințelor sale, sprijinind formarea autonomă și cretivă a acestuia. Educația preșcolară asigură stimularea diferențiată a copilului în vederea dezvoltării sale în plan intelectual, socio-afectiv și psihomotric, ținând cont de particularitățile specifice de vârsta ale acestuia.
Principiile generale care stau la baza organizării și funcționării învățământului preșcolar sunt: principiul educației globale și individualizate, principiul asigurării integrale a drepturilor copilului, principiul asigurării serviciilor sociale pentru copiii aflați în situații speciale, principiul cooperării cu familia și cu comunitatea locală și principiul asigurării respectului față de copil.
Principiul educației globale și individualizate se referă la valorificarea întregului potențial
al copiilor, a tuturor dimensiunilor personalității acestora.
Principiul asigurării integrale a drepturilor copilului oferă șanse egale tuturor fară a se face
interpretări conexe.
Principiul asigurării serviciilor sociale pentru copiii aflați în situații speciale se referă la
asigurarea serviciilor sociale în gradinițele cu program prelungit și/sau săptămânal pentru copiii proveniți din medii defavorizate, din familii monoparentale, dezmembrate sau din familii în care părinții sau susținătorii legali au probleme de sănătate etc.
Prncipiul cooperării cu familia și cu comunitatea locală, ca parteneri egali în educația copilului, se referă la asigurarea unui sprijin real pentru dezvoltarea armonioasă a acestuia.
Principiul asigurării respectului față de copil. Ca ființă umană care are nevoie de ocrotire,
de instrucție și de educație, de supraveghere, de dragoste și de sensibilitate din partea adulților definește un drept al acestuia.
c. Organizarea învățământului preșcolar.
Învățământul preșcolar se organizează în gradinițe de copii și cuprinde preșcolari cu vârste între 3 si 6/7 ani. Grădinitele de copii sunt înființate de inspectoratele școlare județene; Agenții economici, persoanele juridice, precum și persoanele fizice pot înființa grădinițe în condițiile prevăzute de lege, cu acordul inspectoratelor școlare. Ca urmare a solicitării parinților, a agenților economici, a persoanelor fizice sau juridice, se pot înființa gradinițe de copii cu efective minime de
preșcolari, cu respectarea prevederilor legale. Desființarea grădinițelor de copii se face de către inspectoratele școlare.
Planul de cuprindere a copiilor în unitățile preșcolare de stat se stabilește de către inspectoratele școlare județene și se aprobă de Ministerul Educației Naționale. Învățământul preșcolar se organizează, de regulă, pe grupe constituite după criteriul de vârsta al copiilor sau după nivelul de dezvoltare globală al acestora. Pentru asigurarea continuității între învățământului preșcolar și cel primar, se organizează și se generalizează treptat grupa pregătitoare pentru școală. În situașii specifice, se pot organiza grupe combinate cuprinzând copii de niveluri diferite de vârstă și de dezvoltare.
În grădinițele de copii se pot organiza și grupe sau secții integrate cuprinzând copii cu cerințe educative speciale. Acestea funcționează în baza prevederilor în vigoare, iar modul de organizare este stabilit de prevederile Regulamentului învățământului special.
Formele de organizare în învățământul preșcolar și structura după care acestea funcționează sunt:
• grădinițe cu program normal (5 ore pe zi), care asigură educația și pregătirea corespunzătoare a copiilor pentru școală și viața socială.
• grădinițe cu program prelungit (10 ore pe zi), care asigură educația și pregătirea corespunzătoare a copiilor pentru școală și viața socială, precum și protecția socială a acestora (hrană, supraveghere și odihnă).
• grădinițe cu program săptămânal, care asigură educația și pregătirea corespunzătoare a copiilor pentru școală și viața socială, precum și protecția, hrana, supravegherea și odihna celor proveniți din medii sociale și familii defavorizate, pe durata unei săptămâni.
În situații deosebite, grădinița de copii poate funcționa cu grupe integrate (orar normal cu orar prelungit si/sau orar saptamânal) indiferent de programul solicitat de părinți, respectându-se prevederile legale în vigoare.
în egală măsură, toate capacitațile care definesc dezvoltarea integrală a personalității copilului.
Învățământul preșcolar asigură dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a personalității copilului potrivit ritmului propriu și trebuințelor sale, sprijinind formarea autonomă și cretivă a acestuia. Educația preșcolară asigură stimularea diferențiată a copilului în vederea dezvoltării sale în plan intelectual, socio-afectiv și psihomotric, ținând cont de particularitățile specifice de vârsta ale acestuia.
Principiile generale care stau la baza organizării și funcționării învățământului preșcolar sunt: principiul educației globale și individualizate, principiul asigurării integrale a drepturilor copilului, principiul asigurării serviciilor sociale pentru copiii aflați în situații speciale, principiul cooperării cu familia și cu comunitatea locală și principiul asigurării respectului față de copil.
Principiul educației globale și individualizate se referă la valorificarea întregului potențial
al copiilor, a tuturor dimensiunilor personalității acestora.
Principiul asigurării integrale a drepturilor copilului oferă șanse egale tuturor fară a se face
interpretări conexe.
Principiul asigurării serviciilor sociale pentru copiii aflați în situații speciale se referă la
asigurarea serviciilor sociale în gradinițele cu program prelungit și/sau săptămânal pentru copiii proveniți din medii defavorizate, din familii monoparentale, dezmembrate sau din familii în care părinții sau susținătorii legali au probleme de sănătate etc.
Prncipiul cooperării cu familia și cu comunitatea locală, ca parteneri egali în educația copilului, se referă la asigurarea unui sprijin real pentru dezvoltarea armonioasă a acestuia.
Principiul asigurării respectului față de copil. Ca ființă umană care are nevoie de ocrotire,
de instrucție și de educație, de supraveghere, de dragoste și de sensibilitate din partea adulților definește un drept al acestuia.
c. Organizarea învățământului preșcolar.
Învățământul preșcolar se organizează în gradinițe de copii și cuprinde preșcolari cu vârste între 3 si 6/7 ani. Grădinitele de copii sunt înființate de inspectoratele școlare județene; Agenții economici, persoanele juridice, precum și persoanele fizice pot înființa grădinițe în condițiile prevăzute de lege, cu acordul inspectoratelor școlare. Ca urmare a solicitării parinților, a agenților economici, a persoanelor fizice sau juridice, se pot înființa gradinițe de copii cu efective minime de
preșcolari, cu respectarea prevederilor legale. Desființarea grădinițelor de copii se face de către inspectoratele școlare.
Planul de cuprindere a copiilor în unitățile preșcolare de stat se stabilește de către inspectoratele școlare județene și se aprobă de Ministerul Educației Naționale. Învățământul preșcolar se organizează, de regulă, pe grupe constituite după criteriul de vârsta al copiilor sau după nivelul de dezvoltare globală al acestora. Pentru asigurarea continuității între învățământului preșcolar și cel primar, se organizează și se generalizează treptat grupa pregătitoare pentru școală. În situașii specifice, se pot organiza grupe combinate cuprinzând copii de niveluri diferite de vârstă și de dezvoltare.
În grădinițele de copii se pot organiza și grupe sau secții integrate cuprinzând copii cu cerințe educative speciale. Acestea funcționează în baza prevederilor în vigoare, iar modul de organizare este stabilit de prevederile Regulamentului învățământului special.
Formele de organizare în învățământul preșcolar și structura după care acestea funcționează sunt:
• grădinițe cu program normal (5 ore pe zi), care asigură educația și pregătirea corespunzătoare a copiilor pentru școală și viața socială.
• grădinițe cu program prelungit (10 ore pe zi), care asigură educația și pregătirea corespunzătoare a copiilor pentru școală și viața socială, precum și protecția socială a acestora (hrană, supraveghere și odihnă).
• grădinițe cu program săptămânal, care asigură educația și pregătirea corespunzătoare a copiilor pentru școală și viața socială, precum și protecția, hrana, supravegherea și odihna celor proveniți din medii sociale și familii defavorizate, pe durata unei săptămâni.
În situații deosebite, grădinița de copii poate funcționa cu grupe integrate (orar normal cu orar prelungit si/sau orar saptamânal) indiferent de programul solicitat de părinți, respectându-se prevederile legale în vigoare.
Regulamentul de ordine interioară respectă cadrul legislativ general și particularizează aspectele specifice unității preșcolare în cauză. Acesta se elaborează în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare regulamentului de ordine și funcționare.
C. Fișa postului sau descrierile de posturi. Aceasta cuprinde obiectivele generale și specifice care trebuie sa le atingă fiecare educatoare la locul de muncă.
Obiectivele generale. Educatoarea trebuie să instruiască și să educe copii de vârstă preșcolară în conformitate cu cerințele idealului educațional.
Obiectivele specifice. Educatoarea educă și instruiește prin tipuri de activități specifice, urmărind obiective cognitive, de limbaj, psihomotorii, afective, estetice ale educației pentru societate. De asemenea acesta permite fiecărui copil să-și urmeze drumul său personal de evoluție, oferindu-i modelul de comportament civilizat, etic, de limbaj și echilibru emoțional.
1.2. Structura organizatorică
Structura organizatorică (SO) desemnează un ansamblu de subdiviziuni organizatorice constituite prin gruparea unor activități, corelate în vederea funcționării normale a întreprinderii, precum și relațiile care se manifestă între acestea. Structura organizatorică stimulează creșterea eficienței economice și participă la o coordonare reușită în cadrul instituției, este veriga spre desfășurarea avantajoasă a activității.
Organizarea este partea procesului de management care implică stabilirea unei structuri reglementate a rolurilor pe care angajații instituției trebuie sa le ducă la îndeplinire.
Organigrama (Anexa 1) este o organizare grafică a structurii formale a instituției. Cu ajutorul ei sunt ilustrate modul de divizare a muncii, numărul și dimensiunea compartimentelor, numărul nivelurilor ierarhice și, parțial, relațiile organizatorice.
În unitatea prezentată există un număr de 28 posturi repartizate astfel:
1 post director
1 post administrator
1 post asistentă medicală
13 posturi educatoare
8 posturi ingrijitoare
1 post bucătar
1 post ajutor de bucătar
1 post spălătorie
1 post muncitor de întreținere
1.3. Organizarea contabiliății
Deși contabilitatea sectorului public se organizează pe baza unor planuri de conturi distincte, cu particularități, atât în ceea ce privește structura conturilor, cât și funcționarea acestora, la baza contabilității publice stau reguli și norme comune cu cele ale contabilității generale, și anume:
folosirea unor modele de registre contabile și formulare comune privind activitatea financiară și contabilă;
modelele bilanțurilor contabile, ca și planul de conturi general pentru instituțiile publice, sunt stabilite de același organ, respectiv de Ministerul Finanțelor Publice; în această privință existând o concepție unitară în materie (plan de conturi, bilanț și alte formulare specifice);
funcționarea acesteia este obligatoriu a se face după aceleași reguli și metode astfel:
contabilitatea se conduce în partidă dublă; unele excepții permise pentru anumite instituții publice care au dreptul să organizeze contabilități în partidă simplă (consiliile locale comunale) nu infirmă regula;
înregistrarea cronologică și sistematică în contabilitate a tuturor operațiunilor de încasări și plăți în mod simultan, în debitul unor conturi și creditul altora;
stabilirea totalului sumelor debitoare și sumelor creditoare, precum și a soldului final al fiecărui cont;
întocmirea, cel puțin lunar, a balanței de verificare, care reflectă egalitatea între totalul sumelor debitoare și creditoare, și totalul soldurilor debitoare și creditoare ale conturilor;
prezentarea execuției finale lunar, trimestrial, anual, a veniturilor încasate și plăților efectuate, precum și excedentului sau deficitului, comparativ cu contul de profit și pierderi, în cazul contabilității financiare.
Răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității la instituțiile publice revine ordonatorului de credite și contabilului șef. Printre atribuțiile conducătorului compartimentului financiar – contabil, specificate în fișa postului se regăsesc următoarele:
– răspunde de toate operațiunile financiar – contabile și de întocmirea situațiilor financiare;
– asigură cunoașterea și aplicarea normelor legale, hotărârilor de guvern, instrucțiuni ale Ministerului Economiei și Finanțelor precum și a normelor stabilite la nivel local asigurând informarea personalului din subordine cu privire la conținutul acestora;
– răspunde de întocmirea și execuția bugetului de venituri și cheltuieli;
– întocmește planul managerial (Anexa 2) și lucrările de planificare și organizare a compartimentului subordonate;
– asigură întocmirea lucrărilor pentru necesarul de finanțare și alimentarea conturilor de trezorerie în limita creditelor aprobate;
– se îngrijește de asigurarea de fonduri necesare pentru acoperirea cheltuielilor de personal;
– exercită controlul financiar preventiv asupra cheltuielilor instituțiilor publice;
– asigură trensmiterea la timp și corectă a lucrărilor solicitate de organul ierarhic superior;
– asigură inventarierea periodică, verificarea gestiunilor și evidența stocurilor;
– asigură întocmirea corectă a balanței de verificare;
– verifică binalțurile contabile;
– verifică corelația dintre evidența analitică și sintetică și organizează evidența și urmărirea debitorilor litigioși și lichidarea creditorilor;
– analizează, centrează și supune aprobării propunerile unității pentru scoaterea din funcție a bunurilor;
– angajează în condițiile legii, transferul de bunuri între unitățile subordonate sau în afara sistemului;
– ține evidența efectuării concediilor de odihnă și a orelor suplimentare;
– întocmește rapoarte statistice;
– răspunde de respectarea prevederilor legale în raporturile de muncă, în stabilirea și salarizarea personalului nedidactic subordonat;
– îndeplinește orice alte sarcini care derivă din actele normative în vigoare sau repartizare de conducerea unității;
– răspunde disciplinar, material, și penal de legalitatea operațiunilor efectuate în conformitate cu respectarea prevederilor legale.
În general șeful compartimentului financiar – contabil este persoana care ocupă funcția de conducere a acestui compartiment și care răspunde și de activitatea de încasare a veniturilor și de plată a cheltuielilor sau după caz, una dintre persoanele care îndeplinesc aceste atribuții în cadrul unei instituții publice care nu are în structura sa un compartiment financiar – contabil sau persoana care îndeplinește aceste atribuții pe bază de contract, în condițiile legii.
Șeful compartimentului financiar – contabil trebuie sa sigure, potrivit legii, condițiile necesare pentru organizarea și conducerea corectă și la zi a contabilității, organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de activ și de datorii, precum și valorificarea rezultatelor acesteia, respectarea regulilor de întocmire a situațiilor financiare.
1.4. Indicatori economici financiari
Pentru a realiza analiza financiară a unei instituții publice, este necesar ca bugetul acesteia să fie structurat în așa fel încât să sublinieze informațiile cele mai importante, într+un mod organizat și logic, grupând tipurile de venituri și cheltuieli într-o manieră utilă. Pentru acestă analiză, folosim indicatorii economici. Aceștia reprezintă expresia și performanța activităților economico-financiare previzionate și/sau realizate. Acești indicatori se pot calcula fie la nivel de firma, fie la nivel de centre de responsabilitate sau centre de cost. În funcție de rezultatele obținute prin tabloul indicatorilor economici se pot lua decizii pentru realizarea obiectivele generale ale firmei.
Categorii de indicatori de performanță financiară:
Indicatori ai veniturilor sau care reflectă capacitatea de a genera ventituri – indicatori
care arată existența unui nivel corespunzător al veniturilor și măsura în care instituția are control asupra veniturilor locale.
Veniturile reprezintă impozite, taxe, contribuții și alte sume de încasat potrivit legii, precum și prețul bunurilor vândute și serviciilor prestate, după caz, aferente unei perioade de timp. La gradiniță, veniturile sunt , de fapt, credite inițiale alocate de la bugetul local.
Indicatori ai cheltuielilor sau care reflectă rigiditatea acestora – definesc gradul de
flexibilitate a chelutileilor. Aceasta analiză face distincția între cheltuielile direcționare ale instituției (care poate decide să le facă sau nu) și cheltuielile nediscreționare (obligatorii) pe care instituția nu poate decide sa nu le facă.
Potrivit contabilității de angajamente, cheltuielile reflectă costul bunurilor și serviciilor utilizate în vederea realizării serviciilor publice sau veniturilor, după caz, precum și subvenții, transferuri, asistență socială acordate, aferente unei perioade de timp. Cheltuielile bugetare sunt definite ca fiind cheltuieli aprobate și efectuate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetele instituțiilor publice și a serviciilor publice de interes local și din bugetele activităților finanțate integral din venituri extrabugetare, în limita și cu destinațiile prevăzute în bugetele respective. Aceste cheltuieli sunt grupate conform clasificației bugetare stabilite prin lege, clasificație care determină gruparea într-o ordine obligatorie și după criterii unitare, precis determinate, a cheltuielilor cuprinse în bugete.
Principalele venituri ale Grădiniței nr. 7 în anii 2006, 2007, 2008
Tabelul nr. 1.1.
Sursa : Bugetul alocat grădiniței de la bugetul local
Cheltuielile Grădiniței nr. 7 în anii 2006, 2007, 2008
Tabelul nr. 1.2.
Sursa: Bugetul alocat grădiniței de la bugetul local
În tabelele 1.1. și 1.2., prezentate mai sus, se observă ca în anul 2007 creditul alocat de la bugetul local a fost mai mare decât în anul precedent și anul 2008, de asemenea și cheltuielile au fost mai mari. În anul 2008 , cheltuilelile au depășit limita de credit alocat grădiniței de la Bugetul local, însă această diferentă nu este prea mare. Cheltuielile s-au actualizat cu rata inflației.
În anii anteriori, resursele care le+a avut la dispoziție instituția pentru cheltuielile a fost folosit, dar nu în întregime.
Instituțiile demonstrează o capacitate de management financiar superioară atunci când nu utilizează toate resursele disponibile pentru a acoperi cheltuieli operaționale, ci dimpotrivă, investesc o parte semnificativă în proiecte de investiții. O măsurare inițială a acestei abilități se realizează prin determinarea valorii absolute a rezultatului operațional și apoi prin determinarea ponderii rezultatului operațional (excedent/deficit) brut în totalul de resurse alocat inițial. Rezultatul operațional (excedent/deficit) brut reprezintă sursa principală și esențială prin care instituția poate mobiliza fonduri pentru investițiile și cheltuielile necesare sau pentru rambursarea creditelor contactate cu acest scop.
Rezultatul operațional brut reprezintă diferența dintre veniturile operaționale și cheltuielile operaționale, iar ponderea rezultatului operațional brut în totalul veniturilor operaționale reprezintă raportul dintre rezultatul operațional brut și veniturile operaționale.
În situația de fată, rezultatul operațional brut în cei trei ani este: 77.225 lei în anul 2006 și 280.568 lei în anul 2007, acestea reprezentând excedent, iar în anul 2008, deficitul fiind de 173.122 lei. Ponderea rezultatului operațional brut în totalul veniturilor în cazul grădiniței nr. 7 este după cum urmează: în anul 2006 aceasta pondere era de 0.92 %, în anul următor de 3,19 % și în anul 2008 de 2,27 %.
Prin urmare, în anii precedenți compartimentul financiar contabil al grădiniței a demonstrat o capacitate de management superioară, însa în anul 2008, s-a înregistrat un deficit, dar există probabilitatea ca acest deficit sa fie rezultat din cauya unei sume mai mici alocate grădiniței de la bugetul local.
CAPITOLUL 2
ACTIVELE CIRCULANTE ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE ȘI LEGISLATIA SPECIFICĂ
2.1.Definiții și structură
Activul circulant este acel activ:
achiziționat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării și se așteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanțului;
reprezentat de creanțe aferente titlului de exploatare ;
Reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este restricționată.
Ciclul de exploatare al unei instituții publice reprezintă perioada de timp dintre achiziționarea materiilor care intră într-un proces de transformare și finalizarea acestora sub formă de numerar sau echivalente de numerar.
Echivalentele de numerar sunt reprezentate de investițiile pe termen scurt, foarte lichide, ușor convertibile în numerar și care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.
Activele circulante cuprind în structura lor:
stocuri;
creanțe;
investiții pe termen scurt;
casa și alte disponibilități bănești.
2.2 Stocurile
2.2.1. Definirea și structura stocurilor
Stocurile sunt acele active circulante deținute pentru a fi vandute pe parcursul desfașurării normale a activității, cele în curs de producție în vederea vânzării în procesul desfășurării normale a activității sau cele regăsite sub formă de materii prime, materile ce urmează a fi folosite în desfășurarea activității curente a instituției, în proces de producție sau pentru prestarea de servicii.
În clasa stocurilor se includ: materiile prime, materialele consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar, semifabricatele, produsele finite, rebuturile, materialele recuperabile și deșeurile, producția în curs de execuție, stocurile aflate laterți, animalele și păsările, mărfurile, ambalajele, materialele din rezerva de stat, materialele din rezerva de mobilizare, ambalajele din rezerva de stat și de mobilizare, bunurile confiscate și alte stocuri.
Materiile prime sunt acelea care participă în mod direct la fabricarea produselor și se regăsesc parțial sau integral în produsul finit , fie în starea lor inițială, fie transformată. Materiile prime folosite de Grădinița nr. 7 sunt alimentele care se folosesc la prepararea mancării pentru mesele copiilor.
Materialele consumabile participa la procesul de fabricație fără a se regăsi în produsul finit sau asigură desfășurarea activității curente a instituției. Ca și exemplu de materiale consumabile am putea aminti: materialele auxiliare (aparatele și ustensilele folosite pentru prepararea mâncării, argaz, cuptoare ș. a.) combustibilii, alte materile auxiliare.
Materialele de natura obiectelor de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate active fixe corporale, indiferent de natura lor de folosință, sau cu o durată mai mică de un an, indiferent de valoarea lor, precum și bunurile asimilate acestora (echipament de lucru al bucătăreselor, sculele, dispozitivele, verificatoarele, aparatele de măsură și control, jucării, vesela și celelalte materiale de care este nevoie pentru servirea mesei de către copii ș.a.).
Un alt aspect specific stocurilor deținute de instituțiile publice se referă la documentele aflate în fondurile bibliotecilor. Aceste documente care au statut de bunuri culturale comune sau care au fost clasate în categoria bunurilor culturale care fac parte din patrimoniul cultural național mobil, nu sunt active fixe ci materiale de natura obiectelor de inventar aflate în folosință, ele fiind evidențiate, gestionate și inventariate în condițiile legii. În cadrul acestor stocuri sunt incluse materialele didactice, carți.
Foarte important este faptul ca eliminarea documentelor din colecții se aplică numai bunurilor culturale comune, uzate fizic sau moral, după o perioadă de minimum 6 luni de la achiziție.
Semifabricatele sunt acelea care nu au pascurs în întregime fazele procesului tehnologic și care au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul unității sau se livrează terților.
Produsele finite sunt acele elemente de stoc care au parcurs în întregime fazele procesului tehnologic și nu mai au nevoie de prelucrări în cadrul instituției.
Rebuturi, materiale recuperabile și deșeurile curpind rebuturile definitive sau parțiale și produsele declasate. Rebutul definitiv este acel produs rezultat în urma procesului tehnologic, dar acre nu corespunde prevederilor din standarde, norme tehnice, caiete de sarcini sau contracte și nu poate fi utilizat decât, eventual, ca materie primă sau material pentru producerea altor bunuri. Spre deosebire de cel definitiv, rebutul parțial este supus unor operații de remediere, eficiente sub aspect economic și astfel devine produsccorespunzător pentru a fi valorificat sau produs declasat. Acesta din urmă este acel produs care nu corespunde prevederilor din standarde, norme tehnice, caiete de sarcini, contracte, dar poate fi valorificat, în condițiile, la preț redus.
Producția în curs de execuție este reprezentată de acele produse care nu au trecut prin toate fazele prevăzute în procesul tehnologic, sau care nu au fost supuse probelor și recepției tehnice sau necompletate în întregime. De asemenea în această categorie sunt asimilate și lucrările și serviciile aflate în curs de execuție.
Stocurile aflate la terți sunt bunuri aflate în custodie, prelucrare sau consignație la terți.
Animalele și păsările includ animalele născute vii și cele tinere de orice fel crescute pentru producție, reproducție, muncă, reprezentație, expunere, precum și animalele și păsările la îngrășat pentru a fi valorificate.
Mărfurile reprezintă bunurile pe care entitatea la cumpără în vederea revânzării sau produsele realizate în instituții și transferate spre vânzare magazinelor proprii.
Ambalajele sunt reprezentate de materialele refolosibile, achiziționate sau realizate în instituție, folosite pentru ambalarea produselor destinate vânzării și care în mod temporar pot fi păstrate de terți, cu obligația restituirii în condițiile prevăzute în contracte.
Instituțiile publice dețin și o serie de stocuri specifice sectorului public, printre acestea numărându-se materialele și ambalajele din rezerva de stat și cea de mobilizare, muniții și furnituri pentru apărarea naționala și ordine publică, bunuri confiscate.
Rezervele de stat, potrivit legislației în vigoare se constituie în scopul de a interveni operativ pentru protecția populației, a economiei și pentru apărarea țării, în situații excepționale determinate de calamități naturale, epidemii, accidente industriale sau nucleare, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe sau în caz de război.
2.2.2. Documente utilizate în contabilitatea stocurilor
Factura și factura fiscală sunt documentele în baza cărora se decontează produsele și mărfurile livrate, precum și lucrările și serviciile prestate, fiind utilizate ca document de înregistrare în contabilitate.
Nota de recepție sau constatare de diferențe are rolul de a evidenția recepția bunurilor aprovizionate și încadrarea acestora în gestiune, ca act de probă în litigiile cu transportatorii și furnizorii pentru diferențele constatate la recepție, precum și ca document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Bonul de predare, transfer, restituire servește ca document de predare la magazie a produselor finite, semifabricatelor, pentru transferul acestora de la o gestiune la alta in aceeași instituție și de asemenea, ca dispoziție de restituire la magazie a valorilor metriale nefolosite de secțiile de producție. Se întocmește în două exemplare.
Bonul de consum și bonul de consum colectiv servesc ca documente de eliberare din magazie pentru consum al unui singur sau mai multor materiale. Se întocmesc în două exemplare.
Fișa limită de consum și fișa limită de consum obiectivă servesc ca documente de stabilire a cantității limită dintr-un material, respectiv mai multe, necesare executării unui produs sau a unei lucrări, precum șiș ca documente justificative de scădere din gestiune. Se întocmesc în două exemplare.
Lista zilnică de alimente servește la stabilirea meniurilor zilnice, la calculul alocației de hrană și urmărirea încadrării în nivelul acesteia, precum și ca document justificativ pentru eliberarea din magazie a alimentelor necesare pregătirii hranei. Se întocmește în două exemplare.
Dispoziția de livrare servește ca document pentru eliberarea din magazie a produselor, mărfurilor sau a altor valori materiale destinate vânzării și stă la baza întocmirii facturii sau avizului de expediție, după caz. Se întocmește în două exemplare.
Borderoul de predare a documentelor se utilizează pentru predarea documentelor justificative de către gestionar la departamentul contabil sau predarea documentelor între compartimentele instituției.
Fișa de magazie se utilizează pentru evidența intrărilor, ieșirilor și a stocurilor de valori materiale la locul de depozitare. Se întocmește într-un singur exemplar.
Fișă de evidență a obiectelor de inventar în folosință se utilizează ca document de evidență a materialelor de natura obiectelor de inventar, până la scoaterea lor din folosință. Se întocmește
într-un singur exemplar.
Registrul stocurilor se utilizează drept document de evaluare a stocurilor de valori materiale și de verificare a concordanței înregistrărilor efectuate în fișele de magazie și ăn contabilitate.
Lista de inventariere se utilizează pentru inventarierea valorilor materiale aflate în gestiunile instituției, servind în același timp, și ca document de bază pentru determinarea minusurilor și plusurilor de valori materiale. Aceasta se întocmește într+un singur exemplar și stă la baza completării Registrului-Inventar.
2.2.3. Metode de evidențiere a stocurilor
Contabiliatea stocurilor se poate organiza cantitativ sau valoric sau numai valoric prin folosirea acelor două tipuri de inventar: permanent și intemitent. Primul dintre acestea presupune înregistrarea în contabilitate a tuturor operațiunilor de intrarea și ieșire, permițând cunoașterea în orice moment a stocurilor atât din punct de vedere cantitativ cât și valoric. Cel intermitent constă în stabilirea ieșirilor și a intrărilor pe baya inventarierii fizice a socurilor la sfârșitul perioadei (lunii sau anului), ieșirile fiind determinate ca diferență între valoarea stocului inițial plus valoarea intrărilor și valoarea stocului final, determinat pe baza inventarierii fizice.
Contabilitatea analitică a stocurilor se poate ține pe baza uneia din următoarele metode, operativ-contabilă, cantitativ-valorică, global-valorică.
Metoda operativ-contabilă se poate aplica pentru contabilitatea analitică a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, mărfurilor și ambalajelor. Aceasta presupune ținerea, în cadrul fiecărei gestiuni, a evidenței cantitative a bunurilor, pe feluri, cu ajutorul fișelor de magazie. În contabilitate, această metodă constă în ținerea evidenței valorice pe conturi de materiale, desfășurate valoric pe gestiuni, iar în cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de materiale, după caz.
Metoda cantitativ-valorică se poate folosi pentru contabilitatea analitică a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, mărfurilor, animalelor și ambalajelor și presupune ca la nivel de gestiune evidența să fie ținută cantitativ, pe tipuri de stocuri, iar în contabilitatea să se organizeze o evidență cantitativ-valorică.
Metoda global-valorică presupune ca evidența să fie ținută global valoric atât la nivel de gestiune cât și în contabilitate. Aceasta se poate utiliza pentru contabilitatea analitică a mărfurilor și ambalajelor din unitățile de desfacere cu amănuntul, rechizitelor de birou, imprimatelor, materialelor folosite la ambalare, materialelor de natura obiectelor de inventar, echipamentelor de protecție în folosință, precum și altor categorii de bunuri. Mai précis, la instituțiile publice această metodă se poate folosi pentru cărțile care au fost trecute în categoria obiectelor de inventar, însă adoptarea metodei necesită avizul ordonatorului de credite.
2.2.4. Evaluarea stocurilor.
Evaluarea stocurilor are loc la intrarea în patrimoniu, la scaderea din gestiune, la efectuarea inventarului și a bilanțului.
Evaluarea inițială
Aceasta se face în funcție de modalitatea de intrare în patrimoniul instituției publice a
stocurilor, acestea înregistrându-se în contabilitate:
la costul de achiziție, pentru cele dobândite cu titlu oneros;
la costul de producție, pentru cele obținute din producție proprie;
la valoarea justă pentru cele dobândite cu titlu gratuit.
Costul de achiziție este format din prețul de cumpărare, taxe nerecuperabile, în unele cazuri
inclusiv taxa pe valoarea adăugată (conform legii, instituțiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitățile desfășurate în calitatea de autorități publice, chiar dacă pentru desfășurarea acestor activități se percep cotizații, onorarii, redevențe, cu excepția acelor activități care ar produce distorsiuni concurențiale daca instituțiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile), cheltuielile de transport, da manipulare, precum și orice alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma și locul în care se găsesc.
În ceea ce privește obiectele de inventar, reglementările contabile precizează faptul că înregistrarea pe cheltuieli a acestora se realizează la momentul scoaterii din folosință. Trebuie specificat faptul că metoda inventarului intermitent nu este cea mai potrivită pentru evidențierea obiectelor de inventar, însă în anumite situații acesta este utilizat. În acest caz, materialele de natura obiectelor de inventar date în folosință are trebui urmărite prin intermediul conturilor de ordine și evidență, putându-se apela de exemplu la contul 8039 „Alte valori în afara bilanțului”.
În cazul echipamentului de lucru dat spre folosință salariaților, odată cu evidențierea acestuia prin intermediul contului 3032 „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosință” este necesară evidențierea unei cote părți suportate de salariați din ciontravaloarea acestuia.
Costul de producție cuprinde cheltuielile directe aferente producției, și anume: materialele directe, energia consumată în scopuri tehnologice, manopera directă și alte cheltuieli directe de producție, precum și cota chelutielilor indirecte alocată rational ca fiind legată de fabricația acestora.
Stocurile dobândite cu titlu gratuit se înregistrează în contabilitate la valoarea lor justă, aceasta reprezentând suma cu care poate fi tranzacționat un activ de bunăvoie între părți aflate în cunoștință de cauză, în cadrul unei tranzacții în care prețul este determinat obiectiv. De specificat este că pentru bunurile care au o valoare de piață, valoarea justă este egală cu aceasta, iar pentru cele care nu au, valoarea justă se poate estima prin referire la costul de înlocuire.
Evaluarea la ieșirea din gestiune
Ieșirea din gestiune a stocurilor are loc prin: consum, vânzare, transfer către alte
instituții, lipsuri constatate la inventariere etc. Evaluarea la ieșirea din gestiune sau darea în consum se realizează la valoarea de intrare contabilă sau la o valoarea substituibilă acesteia. În cazul stocurilor, se impune efectuarea distincției intre stocurile identificabile și cele așa zis fungibile (la care riscul de confuzie este ridicat, neexistând o diferențiere substanțială a bunurilor). În cazul celor din urmă, nu există posibilitatea identificării valorilor contabile de intrare, fiind necesară aplicarea uneia din următoarele metode:
Metoda costului mediu ponderat presupune calcularea costului fiecărui element pe
baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei și a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Această metodă se aplica în două variante: după fiecare intrare sau global, la sfârșitul perioadei.
Metoda FIFO (primul intrat – primul ieșit) presupune evaluarea bunurilor ieșite din
gestiune în ordinea de intrare a acestora. Astfel primei cantități ieșite i se va atribui costul de achiziție sau de producție al primei cantități intrate, până la epuiyarea cantităților din prima intrare, după care se va trece la intrarea următoare până la epuizarea stocului respectiv.
Metoda LIFO (ultimul intrat – primul ieșit) conform căreia bunurile ieșite din
gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție al ultimului lot. Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție al lotului anterior, în ordine cronologică.
Evaluarea la inventar
Conform legii instituțiile publice au obligația să efectueze inventarierea generală a elementelor patrimoniale deținute la începutul activității, cel puțin o data pe an pe parcursul funcționării lor, în cazul fuziunii sau încetării activității, precum și în alte situații prevăzute de lege.
Normele privind organizarea și efectuarea inventarierii prevăd ca stabilirea stocurilor faptice la data inventarierii să se efectueze prin numărare, cântărire, măsurare sau cubare, după caz.
Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii trebuie să tină seama nu numai de reglementările contabile aplicabile, ci și de principiul permanenței metodelor care prevede că modelele și regulile de evaluare să fie menținute pentru a asigura comparabilitatea temporală a informației contabile. Evaluarea se face la valoarea actuală a fiecărui element, denumită valoare de inventar, stabilită în funcție de utilitatea bunului, starea acestuia și prețul pieței. La stabilirea valorii de inventar a stocurilor se va aplica principiul prudenței, potrivit căruia se va ține seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor.
Rezultatele inventarierii pot fi de trei tipuri: minusuri (lipsuri), plusuri sau se poate sa se constate că nu există diferențe față de stocurile scriptice.
Evaluarea la data bilalțului
Stocurile nu trebuie reflectate în bilanț la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obține prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se diminueayă până la valoarea realizabilă netă, prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere. Această valoarea realizavilă netă reprezintă prețul de vânzare estimat ce ar putea fi obținut pe parcursul desfășurării normale a activității, scăzând costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, și costurile estimate necesare vânzării.
2.2.5. Conturi utilizate
Stocurile fac parte din categoria activelor circulante, participând la un ciclu de exploatare. În funcție de natura lor, elementele stocabile sunt destinate fie consumului, fie vânzării. Cele destinate consumului sunt materiile prime, materialele consumabile și materialele de natura obiectelor de inventar.
Contabilitatea sintetică a stocurilor se ralizează cu ajutorul conturilor din clasa 3 „Conturi de stocuri și producție în curs de exercițiu” și grupele: 30 „Stocuri pentru materii și materiale”; 33 „Producția în curs de execuție”; 34 „Produse”; 35 „Stocuri aflate la terți”; 36 „Animale”; 37 „Mărfuri”; 38 „Ambalaje”; 39 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor și producției în curs de execuție”.
Toate conturile care intră în componența acestor grupe de conturi sunt conturi de activ, cu excepția conturilor din grupa 39, care se debitează cu existentul inițial și cu stocurile procurate de instituții pe diferite căi (cumpărare, producție proprie, donații) și se creditează pe măsura consumului sau vanzării, după caz, a stocurilor respective. Soldul debitor al acestor conturi reflectă valoric stocurile aflate în patrimoniul instituțiilor plublice la finele perioadei.
Grupa 34 „Produse” cuprinde printre altele și conturile 347 „Bunuri confiscate sau intrate potrivit legii în proprietatea privată a statului” și contul 349 „Bunuri confiscate sau intrate potrivit legii în proprietatea privată a unităților administrativ – teritoriale”. Specificul acestor conturi este tinerea evidenței existenței și mișcării bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.
2.3. Creanțele
2.3.1. Aspecte teoretice
În vederea realizării obiectului de activitate, instituțiile publice au relații juridice, patrimoniale cu persoane juridice și fizice de natura obligațiilor și a drepturilor de creanță pentru aprovizionări cu bunuri sau preastări de servicii pentru care plata se face ulterior, obligațiile față de personalul instituției pentru munca prestată și altele.
Contabilitatea creanțelor asigură evidența creanțelor instituției în relațiile acesteia cu clienții, personalul, bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, Comunitatea Europeană, cu debitorii diverși, debitori ai bugetelor, decontările între instituțiile publice, precum și evidența operațiilor ce necesită clarificări ulterioare și alte decontări.
În grădinița nr. 7, decontările privesc două feluri de relații. Relațiile de decontare cu persoanele din afara unității, mai precis unitatea superioară, aceste relații rpivesc finanțarea bugetară, respectiv mijloacele bănești aprobate prin buget. Tot aici sunt incluse relațiile de decontare cu terții, reprezentând creanțele de încasat de la părinții copiilor din grădiniță, precum și relațile de decontare cu furnizorii de bunuri și servicii, lucrări executate, dar, în special cu furnizorii de alimente. A doua categorie de relații ale grădiniței se referă la obligațiile evaluabile în bani dintre instituție și personalul angajat în cadrul acesteia, pe baza contractelor de muncă sau a convențiilor de colaborare întocmite în conformitate cu reglementările în vigoare.
2.3.2. Documente utilizate în contabilitatea creanțelor
Ca și în contabilitatea stocurilor, la contabilizarea creanțelor se utilizează factura și factura fiscală, acestea fiind considerate documentele în baza cărora se decontează produsele și mărfurile livrate, precum și lucrările și serviciile prestate, fiind utilizate ca document de înregistrare în contabilitate.
Dispoziția de livrare servește ca document pentru eliberarea din magazie a produselor, mărfurilor sau a altor valori materiale destinate vânzării și stă la baza întocmirii facturii sau avizului de expediție, după caz. Se întocmește în două exemplare.
Avizul de însoțire a mărfii este utilizat ca document de însoțire a mărfii pe timpul transportului, document ce stă la baza întocmirii facturii, dispoziție de transfer al vaorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial , ale aceleiași unități, document de primire în gestiunea cumpărătorului, sau în gestiunea primitoare din cadrul aceleiași unități în cazul transferului. Se întocmește în trei exemplare de către unitățile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării produselor, mărfurilor sau altor valori materiale datorită unor condiții obiective și cu totul excepționale, făcându-se mențiunea „urmeayă factura”. În cazul transferului de bunuri între gestiunile aceleiași unități patrimoniale dispersate teritorial, avizul de însoțire a mărfii va purta mențiunea „fără factură”.
Cambia și biletul la ordin sunt titluri de credit negociabile și instrumente de plată care constată obligația asumată de către debitor de a plăti la vedere sau la o scadență fixată, beneficiarului sau la ordinul acestuia, o sumă de bani determinată. În concluzie, cambia reprezintă un titlu de credit, sub semnătură privată,care pune în legătură în procesul creării sale trei persoane: trăgătorul, trasul și beneficiarul. Titlul este creat de trăgător în calitate de creditor care dă ordin debitorului său, numit tras să plătească o sumă fixată la o data determinată în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia. Biletul la ordin este de asemenea un titlu de credit , sub semnătură privată, care pune în legătură în procesul creării sale, de data aceasta numai două persoane: subscriitorul sau emitentul și beneficiarul. Titlul este creat de emitent în calitate de debitor care se obligă să plătească o sumă de bani fixată la un anumit termen sau la prezentarea unei alte persoane, denumită beneficiar care are calitatea de creditor.
2.3.3. Evaluarea creanțelor
În cazul creanțelor, evaluarea acestora are loc în patru momente diferite și anume:
În faza inițială
La momentul constituirii lor creanțele instituțiilor publice se înregistrează în contabilitate la valoarea lor nominală. Creanțele rezultate în urma unor operațiuni în valută trebuie înregistrate la momentul recunoașterii inițiale în moneda de raportare (leul), aplicându-se sumei in valută cursul de schimb dintre moneda de raportare și moneda străină la data efectuării tranzacției. Creanțele în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei, la cursul de schimb de la data efectuării operațiunilor comunicat de Banca Națională a României, cât și în valută.
La momentul decontării
Evaluarea la momentul decontării preyintă o serie de aspecte particulare doar pentru
creanțele în valută, evaluarea în lei realizându-se la nivelul valorii nominale. Diferențele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanțelor în valută la cursuri diferite față de cele la care au fost înregistrate inițial pe parcursul perioadei sau față de cele la care au fost raportate în situațiile financiare anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli financiare în perioada în care apar. Când creanța în valută este decontată în decursul aceluiași exercițiu financiar în care a survenit, întreaga diferență de curs valutar este recunoscută în acel exercițiu. Atunci când creanța în valută este decontată într-un exercițiu financiar ulterior, diferența de curs valutar recunoscută în fiecare exercițiu financiar, ce intervine până în exercițiu decontării, se determină ținând seama de modificarea cursurilor de schimb apărută în cursul fiecărui exercițiu financiar.
La inventar
La acest moment, creanțele asupra terților sunt supuse verificării și confirmării pe baza
extraselor soldurilor debitoare ale conturilor de creanțe sau punctajelor reciproce, după caz. Scăderea din evidență a creanțelor a căror termene de încasare au fost prescrise se efectuează numai după ce au fost întreprinse toate demersurile juridice pentru decontarea acestora.
La data bilanțului
La data întocmirii situațiilor financiare, creanțele în valută se evaluează la cursul publicat de
Banca Națională a României, valabil pentru data întocmirii situațiilor financiare, respectiv pentru ultima zi a exercițiului financiar. Creanțele aferente fondurilor nerambursabile primite de la Comunitatea Europeană se evaluează la cursul publcat de Banca Centrală Europeană, valabil pentru ultima zi a lunii în care se întocmesc situațiile financiare. La data bilanțului, evaluarea creanțelor se face la valoarea lor probabilă de încasare. Diferențele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere și valoarea contabilă netă a creanțelor se înregistrează în contabilitatea pe seama ajustărilor pentru depreciere.
2.3.4. Conturi utilizate pentru reflectarea în contabilitate a creanțelor
Pentru transpunerea contabilă a relațiilor de decontare ale instituțiilor publice se utilizează conturi din clasa 4 de conturi numită „Conturi de terți”.
Structura grupelor de conturi prin intermediul cărora se efectueză contabilizarea relațiilor de decontare cu terții este următoarea:
Grupa 40 „Furnizori și conturi asimilate” cu subgrupele sale au funcție contabilă de
pasiv, reflectând în creditul lor costul de achiziție aferent aprovizionărilor (cu titlu oneros) sau valoarea acceptată a cambiilor sau biletelor la ordin subscrise, după caz. În debitul lor, acestea oglindesc plățile efectuate pentru furnizori sau pe cele indirecte realizate pe bază de efecte comerciale. Acestea pot prezenta solduri creditoare, care reflectă datoriile nedecontate sau valoarea efectelor de plătit.
Grupa 41 „Clienți și conturi asimilate”. Creanțele comerciale provenite din vânzări pe
credit, de bunuri și lucrări sau servicii se reflectă în contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice de gradul 1, care constituie grupa 41 „Clienți și conturi asimilate” .
Aceste conturi sunt conturi de active circulante în decontare, cu funcția contabilă de activ (cu excepția contului 419 „Clienți creditori”); reflectă în debit prețul de vânzare a bunurilor, prestare a serviciilor, executare a lucrărilor; soldurile debitoare reflectă creanțele neîncasate. Contul 419 „Clienți creditori” este un cont de pasiv în care se înregistrează datoria condiționată față de clienți. Soldul creditor al contului reflectă datoriile condiționate ale furnizorului la un moment dat.
Grupa 42 „Personal și conturi asimilate”.
Cu excepția contului 425 „Avansuri acordate personalului”, care are funcție contabilă de activ și a contului 428 „Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”, care este bifuncțional, celelalte conturi care intră în acesta grupă, sunt conturi de pasiv care se creditează , în funcție de natura obligației reflectate, cu următoarele:
– salariile și alte drepturi de personal stabilite prin statele de salarii;
– pensiile de asigurări sociale, pensii de ajutoare datorate pensionarilor, militarilor de stat și a altor persoane;
– ajutoarele și indemnizațiile de boală pentru incapacitate de muncă;
– sumele reprezentând cheltuieli cu indemnizația de șomaj;
– salariile, ajutoarele, indemnizațiile și pensiile neridicate in termenul legal;
– bursele acordate elevilor, studenților, doctoranzilor în baza statelor de plată întocmite.
Toate aceste conturi se debitează cu valoarea salariilor, pensiilor, ajutoarelor și indemnizațiilor, a ajutoarelor de șomaj și a burselor neridicate în termen legal de plată, cu reținerile din drepturi, precum și cu sumele plătite în numerar sau din contul deschis la Trezoreria Statului, reprezentând drepturi cuvenite potrivit legii.
Grupa 43 „Asigurări sociale, protecție socială și conturi asimilate”.
În creditul conturilor se înregistrează contribuțiile angajatorilor și angajaților pentru asigurări sociale, asigurările sociale de sănătate, contribuțiile angajatorilor pentru accidente de muncă și boli profesionale, la bugetul asigurărilor pentru șomaj (inclusiv fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale). Necesită a fi specificat că prin intermediul contului 438 „Alte datorii sociale” se ține evidența altor datorii cum ar fi: drepturi pentru donatorii de sânge, alocații și alte ajutoare pentru copii, alocația suplimentară pentru familiile cu mai mulți copii, alocația de incredințare și plasament familial, ajutorul anual pentru veteranii de război, alocația familială complementară, protecția persoanelor cu handicap, ajutoare sociale, ajutorul pentru încălzirea locuinței, renta viageră, alocații și indemnizații pentru persoanele cu handicap, alte drepturi stabilite prin dispoziții legale.
Grupa 44 „Bugetul statului, bugetul local, bugetul asigurărilor sociale de stat și
conturi asimilate”.
Conturile din acesta grupă se supun regulilor generale de fincționare a conturilor de pasiv, reflectând în credit obligații de natura celor specificate la denumirea conturilor, iar în debit, diminuarea/anularea obligațiilor.
În cazul conturilor de taxa pe valoare adăugată intervin particularități care fac ca aceste conturi sa fie încadrate în trei categorii:
– conturi de activ, respectiv conturile 4424 „TVA de recuperat” și 4426 „TVA deductibilă”.
– conturi de pasiv, respectiv conturile 4423 „TVA de plată”, 4427 „TVA colectată”, 4428 „TVA neexigibilă”.
– conturi bifuncționale, respectiv conturile 4428 „TVA neexigibilă”, în cazul vânzărilor și cumpărărilor de mărfuri cu plată în rate.
Grupa 45 „Decontări cu Comunitatea Europeană privind fondurile nerambursabile”.
Conturile din această grupă se utilizează la instituțiile publice implicate în derularea
fondurilor Phare, ISPA, Sapard. În general sunt conturi bifuncționale ce reflectă sumele de primit, respectiv sumele de plată. Produc efecte asupra rezultatului numai la beneficiarii finali ai fondurilor externe nerambursabile.
Grupa 46 „Debitori și creditori diverși, debitori și creditori ai bugetelor”
Cu ajutorul conturilor 463, 464, 465, 466, sunt reflectate creanțele bugetelor indicate prin denumirea conturilor de către următoarele instituții:
– compartimentele de contabilitate din cadrul Direcțiilor Generale ale Finanțelor Publice județene;
– unitățile administrativ teritoriale;
– casele teritoriale de pensii;
– agențiile pentru ocuparea forței de muncă;
– casele de asigurări de sănătate.
Conturile menționate sunt conturi de activ, în debitul cărora se reflectă creanțele bugetare specificate, iar în credit diminuarea/stingerea creanțelor respective. Soldul debitor reflectă creanțele bugetare existente la un moment dat.
Contul 4681 “Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat”
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența împrumuturilor acordate pe termen scurt din bugetul de stat pentru înființarea unor instituții sau activitați finanțate integral din venituri proprii, potrivit legii. Contabilitatea analitică a împrumuturilor acordate potrivit legii se ține pe beneficiari ai împrumuturilor. Contul 4681 “Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat ”, este un cont de activ. În debitul contului se înregistrează împrumuturile temporare acordate, potrivit legii, iar în credit, împrumuturile rambursate. Soldul debitor al contului reprezintă împrumuturile acordate și nerambursate. Contul se debitează prin creditul contului: 770 “Finanțarea de la buget”, cu valoarea împrumuturilor pe termen scurt acordate de ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat pentru înființarea unor instituții publice sau a unor activități finanțate integral din venituri proprii. Contul 4681 “Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat” se creditează prin debitul contului: 5741 ‘Disponibil din veniturile curente ale bugetului asigurărilor pentru somaj’, cu împrumuturile pe termen scurt rambursate; 770 “Finanțarea de la buget”, cu împrumuturile pe termen scurt rambursate, din cele acordate în anul curent.
Grupa 489 „Decontări”
Contul 481 „Decontări între instituția superioară și instituția subordonată” și 482 „Decontări între instituții subordonate” țin evidența raporturilor de decontare între instituții reprezentând valoarea activelor fixe, a materialelor transmise și primite în vederea executării unor acțiuni în cadrul instituției, precum și sumele transmise de instituția superioară către instituțiile din subordine pentru efectuarea unor cheltuieli. Sunt conturi bifuncționale, în debitul cărora se înregistrează valoarea activelor fixe, a materialelor și a sumelor transmise (la instituția care transmite), iar în credit, justificarea utilizării materialelor și sumelor transmise (la instituția care trensmite), respectiv valoarea activelor fixe s’și a amterialelor primite (la instituția care primește). Soldul poate fi debitor sau creditor. La consolidare soldul fiecarui cont trebuie sa fie zero.
2.4. Trezoreria
2.4.1. Abordări teoretice
La modul general, trezoreria reprezintă totalitatea mijloacelor financiare de care dispune o
unitate patrimonială pentru a-și achita datoriile față de furnizori, creditori, salariați, acționari, stat.
Fluxurile de numerar reprezintă intrări și ieșiri de numerar și echivalente de numerar. Dacă numerarul reprezintă lichidități monetare efective deținute în casieria sau conturile de la trezorerie ale instituției publice, echivalentele de numerar reprezintă investiții financiare pe termen scurt , extrem de lichide, care sunt ușor convertibile în numerar.
Mai precis, contabilitatea trezoreriei asigură evidența existenței și mișcarii titlurilor de plasament, altor valori de trezorerie, a disponibilităților existente în conturi la Trezoreria Statului, Banca Națională a României și în casierie.
Întărirea rolului finanțelor publice și asigurarea unei discipline bugetare ferme constituie motivațiile efectuării operațiunilor de încasări și plăți de către instituțiile publice prin unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului în raza cărora își au sediul și unde au deschise conturi de venituri, cheltuieli și disponibilități, în condiții de siguranță și fără comisioane. Instituțiilor publice li se interzice efectuarea operațiunilor prin intermediul băncilor comerciale.
În componența elementelor de trezorerie se includ: investițiile financiare pe termen scurt precum și casa si conturile la bănci. Mai precis aceasta cuprinde: investiții financiare pe termen scurt, conturi la Trezoreria Statului și la bănci, disponibil al bugetelor, casa și alte valori, acreditive, disponibil din fonduri cu destinație specială, disponibil al instituției publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii, disponibli din veniturile fondurilor speciale, viramente interne.
2.4.2. Investițiile pe termen scurt
Investițiile pe termen scurt la instituțiile publice se prezintă sub forma obligațiunilor emise și
răscumpărate. În scopul asigurării surselor de finanțare, unitățile administrativ – teritoriale pot emite în condițiile legii, obligațiuni cu dobândă sau cu dscount pe care le rascumpără la termen.
Evaluarea investițiilor pe termen scurt poate fi de două feluri: evaluare inițială și evaluare la bilanț. Evaluarea inițială se face la intrarea în patrimoniul instituțiilor publice, investițiile pe termen scurt fiind evaluate la costul de achiziție sau la valoarea stabilită potrivit contractelor. Evaluarea la bilanț, se face la sfârșitul exercițiului, iar investițiile pe termen scurt trebuie prezentate la valoarea de intrare mai puțin ajustările cumulate pentru pierderea de valoare.
În contabilitatea grădiniței nr.7, sunt considerate investiții pe termen scurt numerarul care reprezintă lichidități monetare efective deținute în casieria unității și în conturile de la trezorerie.
Contabilitatea investițiilor pe termen scurt se realizează cu ajutorul contului 505 „Obligațiuni emise și răscumpărate”. Acesta este un cont de activ în debiutl căruia se înregistrează valoarea obligațiunilor emise și răscumpărate. În creditul acestui cont se înregistrează valoarea obligațiunilor emise și răscumpărate. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea obligațiunilor emise și răscumpărate, care nu au fost încă anulate. Contabilitatea analitică se ține distinct pe categorii și feluri de obligațiuni emise ce urmează a fi răscumpărate.
Vărsămintele de efectuat pentru obligațiunile emise și răscumpărate sunt evidențiate în contul 509 „Vărsăminte de efectuat oentru investițiile pe termen scurt”. Acesta este un cont de pasiv care înregistrează în creditul său sumele datorate pentru obligațiuni emise. În debitul său, contul înregistrează sumele achitate pentru obligațiunile emise. Soldul creditor reprezintă sumele datorate pentru obligațiunile emise. Contabilitatea analitică se ține pe unități emitente de obligațiuni.
2.4.3. Casa, conturi la Trezoreria statului si bănci
Instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile de pe lângă unele instituții publice, finanțate integral din venituri proprii, efectuează operațiunile de încasări și plăți prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora își au sediul și unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli și disponibilități. Este interzis instituțiilor publice să efectueze operațiunile de mai sus prin băncile comerciale, cu excepția situațiilor prevăzute de lege.
Operațiunile de încasări și plăți în numerar se realizează la grădinița nr. 7 prin
intermediul casieriei, organizată în cadrul compartimentului financiar – contabil. Aceste operațiuni se efectueză cu respectarea strictă a pevederilor regulamntului operațiunilor de casă, a regulamenteor emise de Banca Națională a României și Ministerul Economiei și Finanțelor și a altor reglementări. Încasările sunt cotizațiile părinților copiilor din grădiniță, iar ieșirile din casieria unității au loc odata cu efectuarea plăților furnizorilor de alimente, plățile facturilor de gaz, energie electrică, apă și alte facturi.
Evidența operațiunilor bănești cu numerar se organizează la casierie precum în cadrul compartimentului financiar – contabil. Plățile în numerar trebuie făcute pe bază de documente justificative, avizate pentru controlul financiar preventiv și aprobate de ordonatorul de credite.
Contabilitatea disponibilităților aflate în conturi la bănci comerciale și a mișcării acestora, ca urmare a încasărilor și plăților efectuate în valută, se ține distinct în lei și în valută. De asemenea, contabilitatea disponibilităților aflate în casieria instituțiilor publice se ține distinct în lei și în valută.
Instituțiile publice pot ridica din contul de finanțare sau din conturile de disponibil deschise la unitățile trezoreriei statului, sume poentru efectuarea de plăți în numerar, reprezentând drepturi de personal, precum și pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin virament. Activitatea de casierie trebuie oragnizată astfel încât încasările și plățile în numerar să fie efectuate în condiții de siguranță, cu respectarea plafonului de casa stabilit de către trezoreria statului pentru fiecare instituție publică. Încasările efectuate prin casieria proprie trebuie depuse în conturile bugetare respective deschise la trezoreria statului.
Asimilate trezoreriei sunt si elementele denumite „alte valori” care includ: timbrele fiscale și poștale, biletele de tratament și odihnă, tichetele și biletele de călătorie, bonurile valorice pentru carburanți auto, biletele de valoare nominală, tichetele de masă, alte valori.
Casierul instutuției publice, în cazul nostru, al grădiniței, are obligația de a întocmi registrul de casă pe baza documentelor justificative primite (facturi fiscale, chitanțe, bonuri fiscale, dispoziții de plată – încasare către casierie etc.). Zilnic casierul totalizează operațiunile din ziua respectivă și stabilește soldul casei, care se reportează pe fila următoare. Exemplarul al doilea al registrului de casă se detașează și se predă compartimentului financiar – contabil în aceeași zi sau cel mai târziu a doua zi, împreună cu documentele justificative. Predarea se efectuează sub semnătură în registrul de casă. Compartimentul financiar – contabil verifică în aceeași zi sau cel mai târziu a doua zi, documentele de încasări și plăți predate de casier, precum și corectitudinea soldului înscris în registrul de casă.
În cazul încasărilor se verifică dacă sumele înscrise în registrul de casă corespund cu cele din duplicatele chitanțelor emise, din carnetele de cecuri sau alte documente specifice acordate de organele competente. Compartimentul financiar – contabil verifică și dacă sumele încasate și pentru care s-au emis chitanțe au fost depuse la trezoorerie în termenele și condițiile stabilite legal. Verificarea se efectuează pe baza înregistrărilor din registrul de casă și a foilor e vărsământ.
În cazul operațiunilor de plată, se verifică dacă sumele înscrise în registrul de casă corespund cu cele din documentele prezentate ca: state de salarii, listă de plată, deconturi etc.
Casierul este gestionar de mijloace bănești și alte valori potrivit legii. El trebuie să constituie o garanție în numerar în favoarea instituției publice. Constituirea garanției se face prin contract încheiat în scris. Garanția în numerar se depune la C.E.C. sau la o instituție bancară, conform legii într-un depozit pe numele gestionarului. Contractul de depozit se va păstra în casieria instituției publice. Casierul nu are dreptul să încredințeze exercitarea atribuțiilor sale altor persoane.
2.4.3.1. Documentele utilizate în contabilitatea disponibilităților
Dispoziția de plată – încasare către casieire servește la:
– dispoziție pentru casierie, în vederea achitării în numerar a unor sume, inclusiv a avensurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum și a diferenței de încasat de către titularul de avans în cazul justificării unor sume mai mari decât avansul primit;
– dispoziție pentru casierie, în vederea încasării în numerar a unor sume;
– document justificativ de înregistrare în registrul de casă și în contabilitate, în cazul plăților în numerar efectuate fără alt document justificativ.
Dispoziția de plată se întocmește într-un exemplar de către compartimentul financiar – contabil.
Împuternicirea servește ca document de împuternicire în vederea încasării unor drepturi bănești de la casierul unității când titularul nu se poate prezenta pentru aceasta, iar persoana împuternicită este un membru al familiei titularului sau o persoană angajată a aceleiași instituții ca și titularul. Aceasta se întocmește într-un exemplar.
Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare servește ca document justificativ (împreună cu documentele anexate) a sumelor achitate cu cecuri de decontare, precum și ca document de predare la compartimentul financiar – contabil a documentelor în baza cărora s-au emis cecuri. Se întocmește într-un singur exemplar, separat pe feluri de cecuri.
Registrul de casă servește ca document de înregistrare operativă a încasărilor și plăților în numerar, document de stabilire la sfârșitul fiecărei zile a soldului de casă, document de înregistrare zilnică în contabilitate a operațiunilor de casă. Se întocmește în două exemplare.
Registrul de casă în valută servește ca document de înregistrare operativă a încasărilor și plăților în valută (numerar sau cecuri de călătorie), document de stabilire la sfârșitul fiecărei zile a soldului de casă, document de înregistrare zilnică în contabilitate a operațiunilor de casă în valută. Se întocmește în două exemplare.
Borderoul de achiziție servește ca document de înregistrare în gestiune a produselor cumpărate, document justificativ de înregistrare în contabilitate a valorii produselor cumpărate, precum și ca document pentru justificarea sumelor primite ca avans spre decontare pentru achiziții și pentru decontarea sumelor plătite petru achiziții. Se întocmește în două exemplare.
Ordinul de deplasare servește ca dispoziție către persoana delegată să efectueze deplasarea, document pentru decontarea de către titularul de avans a cheltuielilor efectuate, document pentru stabilirea diferențelor de primit sau de restituit de către titularul de avans, precum și documentul justificativ de înregistrare în contabilitate. Se întocmește într-un exemplar, pentru fiecare deplasare, de către persoana care urmează a efectua deplasarea.
Decontul de cheltuieli servește ca un document pentru decontarea de către titularul de avans a cheltuielilor efectuate, doument necesar pentru stabilirea diferențelor de primit sau de restituit de titularul de avans, precum și ca document justificativ de înregistrare în registrul de casă și în contabilitate. Se întocmește într-un exemplar de către titularul de avans.
2.4.3.2. Evaluarea disponibilităților
Evaluarea disponibilităților se face în trei momente și anume: la intrare, la inventar si la
bilanț.
Evaluarea la intrare. La momentul intrării în patrimoniul instituției publice, disponibilitățile bănești, indiferent de tipul lor (disponibilități în conturi, numerar în casierie, alte valori etc.) sunt evaluate la valoarea nominală. Operațiunile privind încasările și plățile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca Națională Română. Operațiunile de vânzare – cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează schimbul valutar, fără ca acestea să genereze diferențe de curs valutar.
Evaluarea la inventar. Conform reglementărilor, disponibilitățile bănești, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de garanție, acreditivele, ipotecile, precum și alte valori aflate în casieria înstituțiilor se inventariază conform prevederilor legale. Disponibilitățile aflate în conturi la bănci sau la unitățile Trezoreriei Statului se inventariază prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de acestea cu cele din contabilitatea unității. Pentru aceasta, este obligatoriu ca extraselee de cont din ultima zi a exercițiului financiar (31.12) sau din ultima zi lucrătoare a anului pe care instu’ituțiile publice le primesc de la bănci sau de la trezorerie să poarte ștampila oficială a acestora.
Sumele în lei și valută aflate în casieria instituției publice se inventariază în ultima zi lucrătoare a exercițiului financiar după înregistrarea tuturor operațiunilor de încasări și plăți privind nul respectiv , confruntându-se soldurile din registrul de casă cu monetarul și cu cele din contabilitate.
Mărcile poștale, timbrele fiscale, tichetele de călătorie, bonurile cantități fixe, biletele de spectacole, de intrare la muzee, expoziții etc., vor fi inscrise în listele de inventariere la valoarea nominală. Excepție de la această regulă fac timbrele cu valoare filatelică.
Plusul la casă constatat cu ocazia inventarierii numerarului din casieriile instituțiilor publice se varsă la bugetul din care este finanțată instituția publică, subcapitolul bugetar „încasări din alte surse”.
Evaluarea la bilanț. În bilanțul întocmit de instituțiile publice la sfârșitul exerițiului bugetar, disponibilitățile în lei aflate în conturi la trezorerie, la bănci sau în casierie sunt înscrise la valoarea nominală. Tot la valoarea nominală sunt înscrise în bilanț și elementele de tipul „altor valori”, cu excepția timbrelor cu valoare filatelică. Disponibilitățile în valută aflate în conturi la bănci sunt reevaluate, fiind înscrise în bilanț la cursul din 31.12, comunicat de Banca Națională Română. Reevaluarea disponibilului în valută la sfârșitul anului generează diferențe favorabile sau nefavorabile care vor fi înscrise în categoria veniturilor, respectiv a cheltuielilor financiare, după caz.
Sumele în valută aflate în casieria instituției publice sunt, de asemenea, reevaluate la cursul din ultima zi a exercițiului bugetar comunicat de Banca Națională a României.
2.4.3.3. Acreditivele
Acreditivele reprezintă sume de bani din bugetul alocat grădiniței, aceste sume fiind blocate
la dispoziția furnizorilor în conturi deschise la bănci, în lei în cazul de față. Acestea fac posibilă achitarea obligațiilor față de furnizori. Aceste sume urmează a fi avansate unor terți atunci când aceștia fac dovada că și-au onorat angajamentul de a livra un bun, de a presta un serviciu sau de a executa o lucrare.
2.4.3.3. Avansurile spre decontare
Avansurile spre decontare (sau de trezorerie) reprezintă sume în numerar, puse la dispoziția personalului sau a terților, în vederea efectuării unor plăți în numele instituției. În cadrul grădiniței nr.7, avansurile de trezorerie sunt puse la dispoziția administatorului, aceasta fiind personana îndreptățită pentru efectuarea tuturor plăților.
Aceste avansuri acordate în numerar persoanelor încadrate în unitate sunt pentru:
a) cheltuieli de aprovizionare cu stocurile și pentru alte plăți;
b) cheltuieli de protocol sau pentru organizarea de conferințe, simpozionane și alte asemenea acțiuni, în limitele aprobate de ordonatorii de credite și potrivit baremurilor stabilite de normele în vigoare, cu obligația de a se justifica avansul în termen de cel mmult 4 zile lucrătoare de la plecarea delegației sau închieierea acțiunii, exclusiv ziua plecării delegației sau încheierii acțiunii;
c) cheltuieli de deplasare în interes de serviciu, în limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, diurnei, indemnizației și a cazării pe timpul deplasării, cu obligația de a se justifica avansul în timp de cel mult 3 zile lucrătoare de la sosirea din deplasare, excusiv ziua sosirii.Aceste avansuri pot fi acordate cu cel mult două zile lucrătoare înainte de plecare sau începerea acțiunilor, cu excepția sumelor solicitate pentru procurarea biletelor de călătorie cu mijloace de transport cu locuri rezervate, care se pot elibera cu cel mult 10 zile înainte de data plecării.
Este interzisă acordarea unui nou avans persoanelor care nu au justificat integral avansul primit anterior. De asemenea, sunt interzise transmiterea avansului de la titular la o alta persoană, precum și acordarea de avansuri în contul retribuției, cu excepția cazurilor aprobate expres prin dispoziții legale.
Evidența avansurilor acordate și urmărirea justificării lor la termenele stabilite se efectuează în cadrul compartimentului financiar – contabil. Cheltuielile de delegare trebuie sa se încadreze în limita sumelor prevăzute cu această destinație aprobate instituției publice prin bugetul anual.
Procedura de acordare a avansului spre decontare și de justificare a acesteia este descrisă în cele ce urmează:
– titularul avansului intocmește documentul de justificare a deplasării care se aprobă de către conducătorul instituției publice și de către persoana însărcinată să efectueze controlul financiar preventiv (CFP);
– ordonatorul de credite aprobă documentul de justificare a deplasării și dispune ordonanțarea de plată;
– pe baza ordonanțării la plată dispusă de ordonatorul de credite, compartimentul financiar – contabil întocmește într-un exemplar dispoziția de plată către casierie, semnată de conducătorul compartimentului. CFP verifică regularitatea completării documentelor de plată și existența semnăturilor autorizate;
– pe baza dispoziției de plată, casierul eliberează suma titularului de avans, varificând existența, valabilitatea și autenticitatea semnături comunicate acestuia;
– la întoarcerea din delegație, titularul avansului, respectând termenul legal, depune decontul împreună cu documentele jutsificative înscrise și anexate la acesta la compartimentul financiar – contabil. Acesta trebuie să înscrie pe decont data primirii, care constituie data justificării avansului.
În urma aprobării decontului (care presupune verificarea legalității documentelor justificative anexate, concordanța lor cu natura și destinația cheltuielilor pentru care s-a acordat avansul), compartimentul financiar – contabil întocmește: dispoziție de plată către casierie într-un exemplar, în cazul în care valoarea valoarea documentelor de cheltuieli depășește avansul primit, casierul, pe baza dispoziției de plată și a decontului efectuând plata diferenței către salariat; dispoziție de încasare către casierie într-un exemplar, în cazul în care există avansuri neconsumate sau penalități la decont, casierul urmând a încasa suma de la salariat.
Pentru deplasările în delegație, salariații primesc o indemnizație de delegare sau diurnă care, în prezent, are valoarea de 13 lei. Condiția pentru primirea indemnizației de delegare este ca deplasarea să se realizeze într-o localitate situată la o distanță mai mare de 5 km de localitatea unde își desfășoară activitatea. Numărul zilelor calendaristice în care persoana se află în delegare sau detașare se calculează de la data și ora plecării până la data și ora înapoierii mijlocului de transport din și în localitatea unde își are locul permanent de muncă, considerâdu-se fiecare 24 de ore câte o zi de delegare sau detașare.
2.4.3.4. Conturile utilizate pentru contabilizarea operațiunilor de trezorerie
Pentru contabilizarea operațiunilor de trezorerie sunt utilizate conturi din clasa 5 „Conturi la Trezoreria Statului și la bănci comerciale”.
Sub aspect structural și funcțional această clasă de conturi se prezintă astfel:
Grupa 50 “Investiții pe termen scurt” cuprinde următoarele conturi: 505 “Obligațiuni
emise și răscumpărate” și 509 “Vărsăminte de efectuat pentru investițiile pe termen scurt”.
Grupa 51 “Conturi la trezoreria statului și bănci” cuprinde următoarele conturi:
Cu excepția ultimelor celor două conturi: 518 “Dobânzi” și 519 “Împrumuturi pe termen scurt”, instrumentele tehnice menționate au funcție contabilă de activ, debitându-se cu sumele intrate în conturile de disponibil pe diverse căi indicate prin denumirea conturilor și creditându-se pe măsura efectuării de plăți. Soldul debitor al conturilor reflectă disponibilul existent în conturi la un moment dat.
Grupa 52 “Disponibil al bugetelor”. Conturile din această grupă evidențiază
disponibilul bugetului de stat (contul 520 „Disponibil al bugetului de stat”), disponibilul local și în legătură cu acesta (521 „Disponibil al bugetului local”, 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local”, 523 „Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale”, 524 „Disponibil din sume încasate pentru bugetul capitalei”), disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat (contul 525) și din fondul de rezervă al acestuia (contul 526), disponibil din fondul de rezervă pentru sănătate (contul 527), disponibil din sume încasate în cadrul procedurii de executare silită (contul 528) și disponibil din sume încasate pentru diverse bugete sau prin intermediul cardurilor (contul 529). Toate acestea sunt conturi de activ care funcționează ca si cele prezentate la grupa 51.
Grupa 53 “Casa”cuprinde urmatoarele conturi: 531 “Casa” și 532 “Alte valori”. Cu
ajutorul acestui cont se ține evidența numerarului aflat în casieria instituțiilor publice, precum și a mișcării acestuia, ca urmare a încasărilor și plăților efectuate. Contul 531 “Casa” este un cont de activ. În debitul contului se înregistrează operațiunile de încasare a numerarului efectuate prin casieria proprie, iar în credit operațiunile de plată în numerar efectuate prin casierie. Soldul debitor al contului reprezintă numerarul existent în casieria instituției. Contul se detaliază pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II: 5311 “Casa în lei”; 5314 “Casa în valută”. Contabilitatea analitică a încasărilor și plăților se ține pe subdiviziunile clasificației bugetare.
Cu ajutorul contului 532 “Alte valori” se ține evidența timbrelor fiscale si poștale, biletelor
de tratament și odihnă, tichetelor și biletelor de călătorie, a bonurilor valorice pentru carburanți auto și a altor valori (bilete de intrare în muzee, expoziții și spectacole, cartele de masă pentru cantine, etc.) . Contul 532 “Alte valori” este un cont de activ. În debitul contului se înregistrează alte valori primite în gestiune, iar în credit valoarea celor folosite. Soldul debitor al contului reprezintă alte valori existente.
Grupa 54 “Acreditive” cuprinde conturile 541 “Acreditive ” și 542 “ Avansuri de
trezorerie”, care au funcție contabilă de active. În debitul conturilor se înregistrează acreditivele deschise la dispoziția terților, respectiv sumele acordate în numerar ca avansuri de trezorerie, iar în credit, plățile efectuate din contul acreditive, respectiv din avansuri de trezorerie. Soldul debitor reprezintă acreditive deschise și neutilizate, respectiv sumele acordate ca avansuri de trezorerie, nedecontate.
Grupa 55 „Disponibil din fonduri cu destinație specială” cuprinde conturi de activ
prin internediul cărora se înregistrează în debitul conturilor:
– sume încasate pentru: constituirea fondurilor cu destinație specială (contul 550 „Disponibil din fonduri cu destinație specială”); efectuarea cheltuielilor din alocații bugetare cu destinație specială (contul 551 „Disponibil din alocații bugetare cu destinație specială”) a operațiunilor de mandat (contul 552 „Disponibil pentru sume de mandat și sume în depozit”);
– sume ce provin din taxe speciale aprobate de consiliile locale (contul 553 „Disponibil din taxe speciale”), valorificarea bunurilor intrate în proprietatea privată a statului (contul 557 „Disponibil din valorificarea bunurilor intrate în proprietatea privată a statului”);
– sumele ce reprezintă amortizarea recuperată prin tarif sau preț (contul 554 „Disponibil din depozite speciale constituite pentru constituirea de locuințe”), avansuri, comisioane, dobânzi și penalități de la beneficiarii împumutătorilor garantate (contul 555 „Disponibil al fondului de risc”), rate sau plăți integrale pentru construirea de locuințe (contul 556 „Disponibil din depozite speciale constituite pentru construirea de locuințe”), cofinanțare (contul 558 „Disponibil din cofinanțarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile”).
Conturile se creditează cu plățile efectuate pe destinațiile pentru are s-au constituit ( acțiuni ce se finanțează din fonduri cu destinație specială, acoperirea cheltuielilor cu înființarea serviciilor publice locale, realizarea de investiții, valorificarea bunurilor confiscate, sumele plătite instituțiilor finanțatoare în cazul neachitării ratelor scadente la termen, pentru construirea de locuințe etc.). Soldul debitor reflectă disponibilități din fonduri cu destinație specială existente la un moment dat.
Grupa 56 „ Disponibil al instituțiilor publice și activităților finanțate integral sau
parțial din venituri proprii. Această grupă cuprinde urmatoarele conturi: 560 “Disponibil al instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii”, 561 “Disponibil al instițutiilor publice finanțate din venituri proprii si subvenții” și 562 “Disponibil al activităților finanțate din venituri proprii”. Aceste conturi sunt conturi de activ care se debitează cu încasările reprezentând venituri proprii și subvenții și se creditează cu plățile efectuate. Soldul debitor al conturilor reflectă disponibilitățile din venituri proprii și/sau subvenții existente la un moment dat.
Contabilitatea analitică a încasărilor și plaților se ține pe subdiviziunile clasificației bugetare.
Grupa 57 „Disponibil din veniturile fondurilor speciale ” cuprinde cele două conturi
sintetice de gradul I : 571 „Disponibil din veniturile fondului unic național de asigurări sociale de sănătate” și 574 „Disponibil din veniturile bugetului asigurărilor pentru șomaj”. Acestea cuprind următoarea detaliere pe conturi sintetice de gradu II: disponibil din veniturile curente, rezultatul execuției bugetare din anul curent și din cel precedent, depozite constituite pe seama veniturilor. Cele două conturi sunt bifuncționale. În debitul lor se înregistrează încasările reprezentând venituri la cele două bugete, iar în credit, sumele restituite sau plătite. Soldul debitor reprezintă disponibilitățile fiecărui buget. Acestea se utilizează pentru restituirea subvențiilor aflate în conturi la Trezoreria Statului, iar în cel de-al doilea caz și pentr acoperirea deficitului bugetului asigurărilor pentru șomaj. Soldul creditor reprezintă sumele cu care cheltuielile exced veniturile la nivelul instituțiilor publice implicate în execuția celor două bugete.
Grupa 58 „Viramente interne” cuprinde contul 581 „Viramente interne”, care este un
cont bifuncțional. În debitul contului se înregistează sumele virate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie, iar în credit sumele intrate într-un cont de tezorerie din alt cont de trezorerie. La finele perioadei contul nu prezintă sold.
Grupa 59 „Ajustări pentru deprecierea de valoare a conturilor de trezorerie ” cuprinde
contul 595 „Ajustări pentru pierderea de valoare a obligațiunilor emise și răscumpărate”, utilizat de unitățile administrativ – teritoriale pentru evidența ajustărilor pentru pierdere de valoare a obligațiunilor emise și răscumpărate. Este un cont de pasiv, care se creditează la constituirea și suplimentarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a obligațiunilor emise și răscumpărate, iar în debit sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor. Soldul creditor al contului reprezintă valoarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a obligațiunilor emise și răscumpărate constituite.
CAPITOLUL 3
CONTABILIZAREA ACTIVELOR CIRCULANTE PATRIMONIALE ALE G.P.P. Nr. 7 Alba Iulia
3.1. Contabilizarea stocurilor
Stocurile reprezintă materiale, lucrări și servicii destinate să fie consumate la prima lor utilizare, să fie vândute în cazul în care au starea de marfă sau produse rezultate din prelucrare. Contabilitatea analitică a stocurilor se realizează la grădinița nr. 7 la compartimentul de contabilitate prin metoda cantitativ – valorică. La locul de depozitare se ține evidența pe categorii de bunuri , iar în contabilitatea generală se ține o evidență cantitativ – valorică care prezintă următoarele caracteristici: documentele de intrare – iesire se prezintă mai întâi în fișele de magazie care se țin la locul de depozitare; aceleași documente se îmborderează separat și se predau la departamentul financiar – contabil, unde se prelucrează și se evaluează; odată cu consemnarea în fișele contabile a intrărilor și ieșirilor se obține centralizatorul de materiale.
În continuare voi prezenta câteva operațiuni de contabilizare a stocurilor grădiniței nr.7.
Operațiunea nr. 1: Achiziția de 5 litrii vopsea și 2 litrii diluant pentru amenajarea băncilor din parcul grădiniței. Valoarea facturii (Anexa 4) furnizorului este de 64,30 lei, TVA 19 %.
– metoda inventarului permanent:
302 „Materiale consumabile” = 401 „Furnizori” 64,30
Operațiunea nr. 2: Achiziția a două aspiratoare cu o valoare unitară de 355,99 lei și halate pentru îngrijitoare în valoare totală de 425,18 lei. Obiectele de inventar sunt date în folosință (bo de consum – Anexa 5).
– înregistrarea materialelor de natura obiectelor de inventar
3031 „Materiale de natura = 401 „Furnizori” 1137,16 (2×355,99+425,18)
obiectelor de inventar
în magazie”
– darea în folosință a aspiratoarelor:
3032 „Materiale de natura = 3031 „Materiale de natura 1137,16
obiectelor de inventar obiectelor de inventar
în folosință” în magazie”
Operațiunea nr. 3: Cumpărarea de materiale consumabile, detergenți de haine în valoare de 199,8 lei, detergenți de vase în valoare de 17,4 lei, detergenți pentru grupurile sanitare în valoare de 29,40 lei. Pentru această operațiune, instituția este considerată persoană impozabilă din punct de vedere al TVA.
– calculul facturii (Anexa 4).
199,8 lei (detergenți de haine)
17,4 lei (detergenți de vase)
29,40 lei (detergenți pt. grupurile sanitare) +
246,60 lei → net comercial
46,85 lei TVA –
199,75 lei → net de plată
– achiziția materialelor consumabile:
% = 401 „Furnizori” 199,75
302 „Materiale consumabile”
4426 „TVA deductibilă”
– achitarea facturii:
401 „Furnizori” = 5601 „Disponibil curent” 199,75
În legătură cu operațiunea precedentă, trebuie amintit ca, execuția bugetară a chieltuielilor efectuate, trebuie să parcurgă următoarele faze: angajare, lichidare, ordonanțare și plată. Astfel, ordonatorii de credite sunt autorizați să angajeze, să lichideze și să ordonanțeze cheltuieli pe parcursul exercițiului bugetar, în limita creditelor aprobate, iar plata cheltuielilor se va efectua de către persoanele autorizate, respectiv conducătorul compartimentului financiar – contabil, sau altă persoană cu atribuții în acest sens, în cazul Grădiniței Nr. 7, această persoană fiind administratorul instituției.
Operațiunea nr. 4: Se primește de la ordonatorul ierarhic superior obiecte de inventar materializate în lenjerii de pat pentru copii în număr de 500, in valoare de 58,3 lei fiecare.
– primirea obiectelor de inventar in magazie
3031 „Materiale de natura obiectelor = 4813 „Decontări privind stocurile” 29.150
de inventar in magazie”
Operațiunea nr. 5: În urma inventarierii magaziei de alimente s-a constatat un plus de unt, branză și iaurt evaluat la suma de 128,5 lei.
– inregistrarea plusului constatat la inventarierea magayiei de alimente
302 „Materiale consumabile” = 602 „Cheltuieli privind materilale consumabile” 128,5
Operațiunea nr. 6: Se primește de la C.R. aceasta fiind persoană fizică, o donație sub formă de materiale de natura obiectelor de inventar, evaluată la suma de 17,3 lei.
– primirea donației se va înregistra astfel:
3031 „Materile de natura = 779 „Venituri din bunuri și servicii 17,3
obiectelor de inventar” primite cu titlu gratuit”
Verificarea concordanței dintre datele înregistrate în conturile sintetice și cele analitice de materii și materiale se realizează la sfârșitul lunii prin compararea datelor înregistrate în fișele de magazie și cele din fișele de cont analitic din contabilitate și întocmirea balanțelor de verificare a conturilor analitice.
3.2.Reflectarea în contabilitate a creanțelor
Creanțele reprezintă drepturi ale instituției publice asupra terților, rezultate în urma relațiilor pe care aceasta le are cu mediul economico – social și în urma cărora instituția a cedat un bun, o lucrare sau un serviciu și pentru care trebuie sa primească fie un echivalent bănesc, fie o contraprestație.
Pentru exemplificare mă voi folosi de operațiunea care urmează.
Operațiunea nr 1: Se înregistrează materiale consumabile din dezmembrerea imobilizărilor corporale, și anume, se schimbă gratiile de la geamuri cu altele noi, în valoare de 2500 lei. Se vând ulterior aceste materiale la prețul de 2000 lei, unui client, pe baza avizului de expediție, urmând să întocmească ulterior factura.
Trebuie menționat faptul că, conform legislației , valorificarea prin vânzare a materialelor sau pieselor rezultate în urma dezmembrării activelor aflate în adminstrarea exclusivă a instituțiilor publice, se face prin organizarea de licitație publică deschisă cu strigare. În acest scop, conducătorul instituției publice va numi, prin decizie, o comisie de evaluare din care, în mod obligatoriu, fac parte: conducătorul compartimentului economic al instituției publice și câte un reprezentant din compartimentele administrativ și financiar – contabil, precum și alți specialiști, după caz. Comisia de evaluare astfel constituită va întocmi un report de evaluare a materialelor sau a pieselor rezultate în urma demolării sau dezmembrării activelor, ce urmează a fi vândute. În raportul întocmit de comisia de evaluare se va stabili prețul inițial de vânzare, raportul fiind aprobat de ordonatorul de credite bugetare al instituției publice respective. La evaluarea bunurilor se va avea în vedere prețul pieței la bunuri de același fel, precum și perioada lor de folosință și gradul de uzură.
Înregistrările contabile sunt următoarele:
– transferul materialelor în categoria mărfurilor:
371 „Mărfuri” = 3028 „Alte materiale consumabile” 2500
– vânzarea mărfurilor:
418 „Clienți – facturi de întocmit” = % 2.975
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 2500
4428 „TVA neexigibilă” 475
– scăderea din gestiune:
607 „Cheltuieli cu mărfurile” = 371 „Mărfuri” 2500
Varianta A:
– regularizarea conturilor 418 și 4428:
4111 „Clienți cu termenul sub 1 an” = 418 „Clienți – facturi de întocmit” 2.975
4428 „TVA nenexigibilă” = 4427 „TVA colectată” 475
– stornarea diferenței de preț de 500 lei:
4111 „Clienți cu termen sub 1 an” = %
707 „Venituri din vâmzarea mărfurilor”
4428 „TVA neexogibilă”
Varianta B:
– stornarea în roșu a inregistrării inițiale:
418 „Clienți – facturi de întocmit” = %
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”
4428 „TVA neexigibilă”
– înregistrarea facturii:
4111 „Clienți cu termen sub 1 an” = % 2.380
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 2.000
4427 „TVA colectată” 380
SAU
– stornarea în negru a înregistrării inițiale:
% = 418 „Clienți – facturi de întocmit” 2.975
707 2.500
„Venituri din vânzarea mărfurilor”
4428 475
„TVA neexigibilă”
– înregistrarea facturii:
4111 „Clientți cu termen sub 1 an” = % 2.380
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 2.000
4427 „TVA colectată” 380
Operațiunile de decontare cu personalului în cazul grădiniței nr.7 apar sub forma plăților salariilor angajaților instituției, aceasta fiind exemplificată prin operațiunea care urmează în continuare.
Operațiunea nr. 3: Se plătesc din contul de finanțare toate obligațiile instituției legate de utilizarea forței de muncă a educatoarelor. (Statul de salarii – Anexa 3). Se virează pe carduri salariile nete.
– evidențierea obligației față de salariați:
% = 421 „Personal – salarii datorate” 19.057
641.10.01.01 „Cheltuieli cu salariile 15.137
personalului. Salarii de bază”
641.10.01.04 „Cheltuieli cu salariile 3920
personalului. Spor de vechime”
– înregistrarea reținerilor din salarii:
421 „Personal – salarii datorate” = % 6.678
444 „Impozit pe salarii” 2.848
4312 „Contribuția asiguraților la 2.438
asigurările sociale”
4314 „Contribuția asiguraților la 1.277
asigurările sociale de sănătate”
4372 „Contribuția asiguraților 115
la fondul de șomaj”
– evidențierea obligației de plată a contribuției la asigurările sociale de stat:
645.10.03.01 „Contribuțiile = 4311 „Contribuția angajatorului 3.340
angajatorilor pentru asigurările sociale. la asigurările sociale”
contribuții de asigurări sociale de stat. ”
– înregistrarea obligației de plată a contribuției la fondul de șomaj:
645.10.03.02 „Contribuțiile = 4371 „Contribuția angajatorului 476
angajatorilor pentru asigurări șomaj. la fondul de șomaj”
contribuții de asigurări de șomaj”
– înregistrarea contribuției la bugetul asigurărilor sociale de sănătate:
645.10.03.03 „Contribuțiile angajatorilor = 4313 „Contribuția angajatorului 4.959
pentru asigurări sociale de sănătate. pentru asigurările sociale de
Contribuțiile de asigurări sociale de sănătate” sănătate!
– achitarea datoriilor către bugetele de asigurări sociale și către bugetul statului:
% = 7702 „Finanțare de la bugete 15.453
444 „Impozit pe salarii” locale” 2.848
4312 „Contribuția asiguraților la 2.438
asigurările sociale”
4314 „Contribuția asiguraților la 1.277
asigurările sociale de sănătate”
4372 „Contribuția asiguraților la 115
fondul de șomaj”
4311 „Contribuția angajatorului 3.340
la asigurările sociale”
4313 „Contribuția angajatorului 4.959
la asigurările sociale de sănătate”
4371 „Contribuția angajatorului 476
la fondul de șomaj”
– plata salariilor prin intermediul cardurilor:
421 „Personal – salarii datorate” = 7702.10.01.0X „Finanțare 19.375
de la bugetele locale ”
Așadar, la Grădinița nr. 7 toți angajații își primesc salariile și primele pe carduri, acestia având conturi deschise la Banca Transilvania.
3.3 Contabilizarea disponibilităților bănești
Fluxurile de numerar reprezintă intrări și ieșiri de numerar și echivalente de numerar. Evidența încasărilor și plăților prin numerar se ține cu ajutorul registrului de casă, care se întocmește de către casier pe baza documentelor justificative, în conformitate cu respectarea Regulamentului operațiunilor de casă. În operațiunile care urmează voi reflecta modalitatea de contabilizare a disponibilităților bănești.
Operațiunea nr. 1: Încasarea banilor de la parinții copiilor din cadrul grădiniței în valoare de 22.896 lei.
– evidențierea încasărilor ca și venituri
411 „Clienți” = 708 „Venituri din activități diverse” 22.896
– încasarea sumei aferente cotizațiilor părinților
561 „Disponibil al instituțiilor publice = 581 „Virameante intene” 22.896
finanțate din venituri proprii și subvenții”
581 „Viramente interne” = 5311 „Casa in lei” 22.896
Oparațiunea nr 2: Se achiziționează cu plata în numerar materiale de papetărie în valoare de 321,5 lei și se dau în consum
– achiziția materialelor de papetărie
309 „Alte stocuri” = 5311 „Casa în lei” 321,5
-darea în consum
609 „Cheltuieli cu alte stocuri” = 309 „Alte stocuri” 321,5
Operațiunea nr. 3: Pentru sfârșitul anului școlar, grădinița achiziționează cadouri pentru copii. Acestea constau în dulciuri: 300 ciocolăți în valoare de 2,32 lei/ buc, suc la cutie cu pai, 300 de bucăti la prețul de 1,15 lei/ buc, Operațiunile sunt după cum urmează:
– valoarea totală a facturii
(300 x 2,32) + (300 x 1,15) = 1.041
– achiziția dulciurilor
3027 „Hrana” = 5311 „casa în lei” 1041
Operațiunea nr. 4: De la trezorerie se ridică 2.300 lei în vederea achitării facturilor de gaz, energie electrică și apă. În contabilitatea grădiniței se înregistrează :
– ridicarea de numerar
581 „Viramente interne” = 770 „Finanțare de la buget” 2.300
5311 „Casa în lei” = 581 „Viramente interne” 2.300
– achitarea facturilor de gaz, energie electrică și apă
401 „Furnizori” = 5311 „Casa în lei” 2.300
Operațiile de încasări și plăți se realizează prin intermediul casieirei grădiniței, acesta fiind organizată în compartimentului financiar – contabil, în limita plafonului de casă stabilit de către ordonatorul de credit superior. Dar se poate ridica din contul de finanțare sau contul de disponibil de la treyorerie , sume pentru efectuarea de plăți în numerar, în orepațiunea precedentă, sumea a fost ridicată pentru plata facturii furnizorilor de gaz, energie electrică și apă.
Conturile de venituri și cheltuieli se închid la sfârsitul perioadei prin intermediul contului 121 „Rezultatul patrimonial”, în contabilitatea Grădiniței nr. 7 se folosește analiticul contului, 121.02 „Rezultatul patrimonial – bugetul local.”
Închiderea conturilor de venituri:
% = 121.02 „Rezultatul patrimonial 47.088,3
707 „Venituri din vânzarea bugetul local”.. 4.800
mărfurilor”
708 „Venituri din activități 22.896
diverse”
7702 „Finanțare de la 19.375
bugetul local” 17.3
779 „venituri din bunuri
și servicii primite gratuit”
Închiderea conturilor de cheltuieli:
121.02 „Rezultatul patrimonial = % 28.837
bugetul local” 602 „cheltuilei privind 128,5
materialele consumabile”
607 „”Cheltuieli cu mărfurile 2.500
609 „Cheltuieli cu alte stocuri” 321,5
641 „Cheltuieli cu salariile 19.057
personalului”
645 „Cheltuieli cu asigurările 3.830
sociale”
Pentru realizarea balanței de verificare, în contabilitatea se folosește registrul Cartea Mare, acesta servește la stabilirea rulajelor lunare și la verificarea înregistrărilor efectuate. Cartea mare se întocmește la sfârșitul lunii în cadrul compartimentului financia – contabil. Din operațiunile prezentate anterior, registrul Cartea Mare la Grădinița nr.7, se prezintă astfel:
D 302 C D 3031 C
64,30 1137,16
161,79
128,5 1137,16
29150
17,3
_________________________________ ________________________________
TSD 354,59 TSC 0 TSD 30304,46 TSC 1137,16
SFD 354,59 SFD 29173,3
D 3032 C D 3028 C
1137,16 2500
_________________________________ ______________________________
TSD 1137,16 TSC 0 TSD 0 TSC 2500
SFD 1137,16 SFC 2500
D 3027 C D 309 C
1.041 321,5
_________________________________ _______________________________
TSD 1.041 TSC 0 TSD 0 TSC 321,5
SFC 321,5
SFD 1.041
D 371 C D 401 C
64,30
2.500 2.500 1137,16
199,75
199,75
2.300
__________________________________ _____________________________
TSD 2.500 TSC 2.500 TSD 2.499,75 TSC 1.401,21
= == SFD 1.098,54
D 411 C D 4813 C
2.975 2.975 29.150
22.896
__________________________________ _______________________________
TSD 25.871 TSC 2.975 TSD 0 TSC 29.150
SFD 22.896
SFC 29.150
D 418 C D 421 C
2.975 19.057
6.078
19.375
_________________________________ _______________________________
TSD 2.975 TSC 0 TSD 25.453 TSC 19.057
SFD 2.975 SFD 6.396
D 431 C D 437 C
3.340 1.277 115 115
2.438 2.438 476
4.959
________________________________ _____________________________
TSD 10.737 TSC 3.715 TSD 591 TSC 115
SFD 6.792 SFD 476
D 444 C D 5311 C
2.848 22.896
321,6
2.848 1041
2.300 2.300
_________________________________ ____________________________
TSD 2.848 TSC 2.848 TSD 2.300 TSC 26.558,6
=== SFC 24.258,6
D 5601 C D 561 C
199,75 22.896
___________________________________ ______________________________
TSD 0 TSC 199,75 TSD 22.896 TSC 0
SFC 199,75
SFD 22.896
D 581 C D 602 C
128,5 128,5
22.896
22.896
2.300 2.300
__________________________________ _____________________________
TSD 25.196 TSC 25.196 TSD 128,5 TSC 128,5
=== ===
D 607 C D 609 C
2.500 321,5
2.500 321,5
_________________________________ ______________________________
TSD 2.500 TSC 2.500 TSD 321,5 TSC 321,5
===
====
D 641 C D 645 C
19,057 3.830
19.057 3.830
___________________________________ ____________________________
TSD 19.057 TSC 19.057 TSD 3.830 TSC 3.830
=== ===
D 707 C D 708 C
4.800 22.896
4.800 22.896
_________________________________ ______________________________
TSD 4.800 TSC 4.800 TSD 22.896 TSC 22.896
=== ===
D 7702 C D 779 C
19.375 17,3
19.375 17,3
__________________________________ ______________________________
TSD 19.375 TSC 19.375 TSD 17,3 TSC 17,3
=== ===
D 121 C
28.837
47.088,37
__________________________________
TSD 28.837 TSC 47.088,37
SFC 18.251,37
În vederea întocmirii situațiilor financiare, instituția trebuie sa efectueze o serie de lucrări premergătoare pe baza cărora să poată fi extrase fluxurile informaționale ce au caracterizat activitatea instituției în cursul exercițiului financiar – contabil. Aceste lucrări contabile de închidere a exercițiului financiar – contabil sunt următoarele: întocmirea balanței conturilor înainte de inventariere, inventarierea generală a patrimoniului și întocmirea balanței finale a conturilor după inventariere.
Potrivit reglementărilor actuale situațiile financiare trimestriale și anuale la instituțiile publice au următoarea componență:
– bilanțul
– contul de rezultat patrimonial
– situație fluxurilor de trezorerie
– situația modificărilor îb structura activelor/capitalurilor
– anexe la situațiile financiare, respectiv politici contabile și note explicative
– contul de execuție bugetară.
Informațiile consemnate în cadrul componentelor structurale ale situațiilor financiare se raportează la unitatea monetară și necesită obținerea în prealabil a vizei din partea trezoreriei. Acestea trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare, opprecum și a performanței financiare și a rezultatului patrimonial al acestora. Situațiile financiare se întocmesc în monedă națională.
În ultima parte a lucrării am prezentat două din aceste situații financiare și anume: bilanțul (Anexa 10) și contul de rezulatat patrimonial (Anexa 11). De asemenea balanța sintetică de verificare, cea care a astat la baza elaborării situațiilor financiare. (Anexa 9).
BIBLIOGRAFIE
Cărți și lucrări de autori în edituri
1. Cenar I., Contabilitatea Instituțiilor publice, Editura Casa cărții de Știință,
Cluj – Napoca, 2007.
2. Cenar I., Îmdrumar pentru Contabilitatea Instituțiilor Publice, Editura Risoprint, Cluj – Napoca, 2007.
3. Morariu A., Suciu Ghe., Contabilitatea Instituțiilor Publice, Editura Universitară, București, 2004.
4. Pitulice C., Glăvan M., Contabilitatea Instituțiilor Publice din România, Editura Contaplus, 2007.
5. Popa I.E., Briciu S., Oprean I., Bunget O., Pereș C., Pete Șt., Bazele Contabilității – Aplicații practice, Editura Economică, București, 2009.
Acte normative
1. Guvernul României – Hotărârea de Guvern nr. 1860/2006 privind drepturile și obligațiile personalului autorităților și instituțiilor publice pe perioada delegării și detașării în altă localitate.
2. Guvernul României – Hotărârea de guvern 841/1995 privind procedurile de transmitere fără plată și de valorificare a bunurilor aparținând instituțiilor publice, cu modificările și completările ulterioare.
3. Ministerul Finanțelor Publice – Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 4464/07.09.2000 – Regulamentul de organizare și funcționare a învățământului preșcolar.
4. Ministerul Finanțelor Publice – Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice și a Planului de conturi pentru acestea, cu modificările și completările ulterioare.
5. Ministerul Finanțelor Publice – Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1850/2004 privind registrele și formularele financiar – contabile.
6. Ministerul Finanțelor Publice – Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de activ și pasiv.
7. Parlamentul României – Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și comletările ulterioare.
8. Parlamentul României – Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Resurse în format electronic
1. www.mfinante.ro
2. www.edu.ro
3. www.ceccar.ro
4. www.conta.ro
=== BALANTA 9 ===
Balanța sintetică de verificare la data: 31.05.2009
=== bilant 10 ===
Bilanț la data 31.05.2009
Conducătorul instituției Conducătorul compartimentului
financiar – contabil
=== cont de rez patrim 11 ===
Contul de rezultat patrimonial
La data de 31.05.2009
Conducătorul instituției Conducătorul compartimentului
financiar – contabil
=== facturta 4 ===
ANEXA 3
FURNIZOR: CUMPĂRĂTOR:
S.C. TOMAS Exclusive S.R.L. GRĂDINIȚA NR.7 Alba Iulia Alba Iulia
FACTURĂ FISCALĂ
Numărul: 19
Data: 06.05.2009
Nr. aviz: –
lei
=== nota de receptie 5 ===
ANEXA 4
NOTĂ DE RECEPȚIE ȘI CONSTATARE DE DIFERENȚE
Numărul: 19 din data : 06.05.2009 la factura nr: din 06.05.2009,
Emisă de către: S.C. TOMAS EXCLUSIV S.R.L. Alba Iulia
Actele de însoțire a mărfii: factura fiscală, avizul de însoțire a mărfii
=== ordonantare de plata 8 ===
MINISTERUL (INSTITUȚIA)
Grădinița nr. 7
Alba Iulia Data emiterii: 06.05.2009
Compartimentul de contabilitate
Nr. 87
Natura cheltuielii : materiale de curățenie
Lista documentelor justificative
Factură Fiscală
Nr/Data angajamentului legal 87/ 06.05.2009
Modul de plată(virament/numerar): virament.
Lei/valută: lei.
Suma datorată beneficarului: 246,6 lei
Avansuri acordate și reținute beneficiarului: –
Suma de plată(lei): 246,6 lei
Calculul disponibilului din contul de angajamente bugetare
Numele și adresa beneficiarului Numărul de cont ………….
SC TOMAS EXCLUSIV SRL
Alba Iulia Cod……………………………
Ordonator de credite
Data06.05.2009
Semnătura……………………………………
=== organigrama_color 1 ===
ANEXA 1
Organigrama Grădiniței nr. 7 “”Scufița Roșie
=== planul manag 2 ===
ANEXA 2
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 7
Alba Iulia
Str. Călărași Nr. 2
Tel 0258/811820
Fax 0258/811820
Plan Managarial
An școlar 2008 – 2009
Obiective generale:
1. Eficiență, efectivitate, profesionalism în ceea ce privește resursa umană;
2. Accentuarea dimensiunii educative și extrașcolare;
3. Armonizarea strategică privind Uniunea Europeană;
4. Asigurarea șanselor egale în educație;
5. Promovarea și favorizarea relațiilor parteneriat cu comunitatea locală și educațională;
6. Abordarea schimbării ca o necesitate interioară, individuală, organizațională – Implementarea conceptului de „Calitate în Educație”;
7. Participarea la programe de formare continuă pentru crearea unui mesaj psihologic favorabil asumării reformei și creării competențelor necesare producerii schimburilor durabile în educație;
8. Elaborarea unor proiecte și parteneriate județene și interjudețene care să vizeze multiplicarea de experiențe pozitive și a exemplelor de bună practică;
9. Crearea condițiilor optime de siguranță și calitate a muncii;
10. Accesarea unor programe de finanțare.
Obiective specifice:
1. Proiectarea activităților manageriale pe baza unei diagnoze pertinente, specifice, realiste, cu ținte strategice care sa vizeze proceduri de asigurare a calității în educație.
Indicator de performanță: planificarea activităților educative la nivelul unității și al fiecărei grupe respectând standardele programei naționale.
2. Exploatarea eficientă a resurselor didactico – materiale și dezvoltarea acestora în vederea creșterii eficienței educației în acord cu educația centrală pe elev și cu tendințele de dezvoltare existente, în acest sens, în țările Comunității Europene și pe plan mondial.
Indicator de performanță: evidențierea în planificarea calendaristică a materialului didactic utilizat în procesul didactic.
3. Modernizarea bazei materiale și a infrastructurii, pentru asigurarea unui climat normal de desfășurare a activității instructiv educative.
Indicator de performanță: Respectarea normativelor privind dotarea cu mijloace de învățământ și a normelor igienico – sanitare în vigoare.
4. Gestionarea eficientă a fondurilor alocate de la buget, a celor din resurse extrabugetare și prin proiecte de finanțare. Evidența și inventarierea patrimoniului în conformitate cu legislația în vigoare.
Indicator de performanță: Evecuție bugetară conform cu planificarea pentru toate unitățile de învațamânt.
=== propunere de angajare 6 ===
MINISTERUL (INSTITUȚIA) Data emiterii: 06.05.2009
Grădinița cu program prelungit Nr 7
Compartimentul de specialitate
CONTABILITATE – ADMINISTRATIV
Nr. 203
PROPUNERE DE ANGAJARE A UNEI
CHELTUIELI
Scopul: Materiale de curățenie
Beneficiar : S.C. TOMAS EXCLUSIVE S.R.L. Alba Iulia
Calculul disponibil de credite bugetare
TOTAL: 246,6 LEI
Ordonator de credite,
Data: 06.05.2009
Semnătura…………………………………….
=== stat de salarii3 ===
ANEXA 3
Stat de salarii
Luna Aprilie, anul 2009
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Activele Circulante Si Reflectarea Lor In Contabilitatea Gradinitei cu Program Prelungit X (ID: 130771)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.