Actionarea Electrica a Masinilor Si Utilajelor Industriale

_

________________________________________________________________________

Cuprins:

Capitolu I: Definitia Motorului Electric

Capitolul II: Principiul de Functionare

Capitolul III: Utilizare

Capitolul IV: Clasificarea

Capitolul V: Elemente Constructive

Capitolul VI: Motorul de Curent Continuu

Capitolul VII: Motorul de Curent Alternativ

Capitolul VIII: Motorul de Inductie Trifazat

Capitolul IX: Motorul de Inductie Monofazat

Capitolul X: Servomotorul Asicron Monofazat

Capitolul XI: Motorul Sincron Trifazat

Capitolul XII: Motorul Sincron Monofazat

Capitolul XIII: Motorul Pas cu Pas

Capitolul XIV : Actionarea Elecrica si cea cu Aer Comprimat

Capitolul IV : Mitsubishi Lancer Evolution MIEV

Definiția Motorului Electric

Un motor electric (sau electromotor) este un dispozitiv ce transformă energia electrică în energie mecanică. Transformarea inversă, a energiei mecanice în energie electrică, este realizată de un generator electric. Nu există diferențe de principiu semnificative între cele două tipuri de mașini electrice, același dispozitiv putând îndeplini ambele roluri în situații diferite.

We will make electricity so cheap that only rich people will burn candles

Vom face energia electrică atât de ieftina incat doar oamenii bogati vor arde lumanari

Principiul de funcționare

Majoritatea motoarelor electrice funcționează pe baza forțelor electromagnetice ce acționează asupra unui conductor parcurs de curent electric aflat în câmp magnetic. Există însă și motoare electrostatice construite pe baza forței Coulomb și motoare piezoelectrice.

Utilizare

Fiind construite într-o gamă extinsă de puteri, motoarele electrice sunt folosite la foarte multe aplicații: de la motoare pentru componente electronice (hard disc, imprimantă) până la acționări electrice de puteri foarte mari (pompe, locomotive, macarale).

Clasificare

Motoarele electrice pot fi clasificate după tipul curentului electric ce le parcurge: motoare de curent continuu și motoare de curent alternativ. În funcție de numărul fazelor în care funcționează motoarele electrice pot fi motoare monofazate sau motoare polifazate.

Elemente constructive

Indiferent de tipul motorului, acesta este construit din două părți componente: stator și rotor. Statorul este partea fixă a motorului, în general exterioară, ce include carcasa, bornele de alimentare, armătura feromagnetică statorică și înfășurarea statorică. Rotorul este partea mobilă a motorului, plasată de obicei în interior. Este format dintr-un ax și o armătură rotorică ce susține înfășurarea rotorică. Între stator și rotor există o porțiune de aer numită întrefier ce permite mișcarea rotorului față de stator. Grosimea întrefierului este un indicator important al performanțelor motorului.

Motorul de curent continuu

Motorul de curent continuu a fost inventat în 1873 de Zénobe Gramme prin conectarea unui generator de curent continuu la un generator asemănător. Astfel, a putut observa că mașina se rotește, realizând conversia energiei electrice absorbite de la generator.

Motorul de curent continuu are pe stator polii magnetici și bobinele polare concentrate care creează câmpul magnetic de excitație. Pe axul motorului este situat un colector ce schimbă sensul curentului prin înfășurarea rotorică astfel încât câmpul magnetic de excitație să exercite în permanență o forță față de rotor.

În funcție de modul de conectare a înfășurării de excitație motoarele de curent continuu pot fi clasificate în:

motor cu excitație independentă – unde înfășurarea statorică și înfășurarea rotorică sunt conectate la două surse separate de tensiune

motor cu excitație paralelă – unde înfășurarea statorică și înfășurarea rotorică sunt legate în paralel la aceași sursă de tensiune

motor cu excitație serie – unde înfășurarea statorică și înfășurarea rotorică sunt legate în serie

motor cu excitație mixtă – unde înfășurarea statorică este divizată în două înfășurări, una conectată în paralel și una conectată în serie.

Înfășurarea rotorică parcursă de curent va avea una sau mai multe perechi de poli magnetici echivalenți. Rotorul se deplasează în câmpul magnetic de excitație până când polii rotorici se aliniază în dreptul polilor statorici opuși. În același moment, colectorul schimbă sensul curenților rotorici astfel încât polaritatea rotorului se inversează și rotorul va continua deplasarea până la următoarea aliniere a polilor magnetici.

Pentru acționări electrice de puteri mici și medii, sau pentru acționări ce nu necesită câmp magnetic de excitație variabil, în locul înfășurărilor statorice se folosesc magneți permanenți.

Turația motorului este proporțională cu tensiunea aplicată înfășurării rotorice și invers proporțională cu câmpul magnetic de excitație. Turația se reglează prin varierea tensiunii aplicată motorului până la valoarea nominală a tensiunii, iar turații mai mari se obțin prin slăbirea câmpului de excitație. Ambele metode vizează o tensiune variabilă ce poate fi obținută folosind un generator de curent continuu (grup Ward-Leonard), prin înserierea unor rezistoare în circuit sau cu ajutorul electronicii de putere (redresoare comandate, choppere).

Motor universal folosit la râșnițele de cafea

Cuplul dezvoltat de motor este direct proporțional cu curentul electric prin rotor și cu câmpul magnetic de excitație. Reglarea turației prin slăbire de câmp se face, așadar, cu diminuare a cuplului dezvoltat de motor. La motoarele serie același curent străbate înfășurarea de excitație și înfășurarea rotorică. Din această considerație se pot deduce două caracteristici ale motoarelor serie: pentru încărcări reduse ale motorului, cuplul acestuia depinde de pătratul curentului electric absorbit; motorul nu trebuie lăsat să funcționeze în gol pentru că în acest caz valoarea intensității curentului electric absorbit este foarte redusă și implicit câmpul de excitație este redus, ceea ce duce la ambalarea mașinii până la autodistrugere. Motoarele de curent continuu cu excitație serie se folosesc în tracțiunea electrică urbană și feroviară (tramvaie, locomotive).

Schimbarea sensului de rotație se face fie prin schimbarea polarității tensiunii de alimentare, fie prin schimbarea sensului câmpului magnetic de excitație. La motorul serie, prin schimbarea polarității tensiunii de alimentare se realizează schimbarea sensului ambelor mărimi și sensul de rotație rămâne neschimbat. Așadar, motorul serie poate fi folosit și la tensiune alternativă, unde polaritatea tensiunii se inversează o dată în decursul unei perioade. Un astfel de motor se numește motor universal și se folosește în aplicații casnice de puteri mici și viteze mari de rotație (aspirator, mixer).

Motorul de curent alternativ

Motoarele de curent alternativ funcționează pe baza principiului câmpului magnetic învârtitor. Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla în 1882. În anul următor a proiectat un motor de inducție bifazat, punând bazele mașinilor electrice ce funcționează pe baza câmpului magnetic învârtitor. Ulterior, sisteme de transmisie prin curent alternativ au fost folosite la generarea și transmisia eficientă la distanță a energiei electrice, marcând cea de-a doua Revoluție industrială. Un alt punct important în istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael von Dolivo-Dobrowlsky în anul 1890 a rotorului în colivie de veveriță.

Motorul de inducție trifazat

Motorul de inducție trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit motor electric în acționările electrice de puteri medii și mari. Statorul motorului de inducție este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată înfășurarea trifazată statorică necesară producerii câmpului magnetic învârtitor. Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică în care este plasată înfășurarea rotorică. După tipul înfășurării rotorice, rotoarele pot fi de tipul:

rotor în colivie de veveriță (în scurtcircuit) – înfășurarea rotorică este realizată din bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de două inele transversale.

rotor bobinat – capetele înfășurării trifazate plasate în rotor sunt conectate prin interiorul axului la 3 inele. Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin intermediul a 3 perii.

Prin intermediul inducției electromagnetice câmpul magnetic învârtitor va induce în înfășurarea rotorică o tensiune. Această tensiune creează un curent electric prin înfășurare și asupra acestei înfășurări acționează o forță electromagnetică ce pune rotorul în mișcare în sensul câmpului magnetic învârtitor. Motorul se numește asincron pentru că turația rotorului este întotdeauna mai mică decât turația câmpului magnetic învârtitor, denumită și turație de sincronism. Dacă turația rotorului ar fi egală cu turația de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducție electromagnetică, nu s-ar mai induce curenți în rotor și motorul nu ar mai dezvolta cuplu.

Turația motorului se calculează în funcție alunecarea rotorului față de turația de sincronism, care este cunoscută, fiind determinată de sistemul trifazat de curenți.

Alunecarea este egală cu:, unde

n1 este turația de sincronism și

n2 este turația rotorului.

, unde

f este frecvența tensiunii de alimentare și

p este numărul de perechi de poli ai înfășurării statorice.

Turația mașinii, în funcție de turația câmpului magnetic învârtitor și în funcție de alunecare este:.

Se observă că alunecarea este aproape nulă la mers în gol (când turația motorului este aproape egală cu turația câmpului magnetic învârtitor) și este egală cu 1 la pornire, sau când rotorul este blocat. Cu cât alunecarea este mai mare cu atât curenții induși în rotor sunt mai intenși. Curentul absorbit la pornirea prin conectare directă a unui motor de inducție de putere medie sau mare poate avea o valoare comparabilă cu curentul de avarie al sistemelor de protecție, în acest caz sistemul de protecție deconectează motorul de la rețea. Limitarea curentului de pornire al motorului se face prin creșterea rezistenței înfășurării rotorice sau prin diminuarea tensiunii aplicate motorului. Creșterea rezitenței rotorului se face prin montarea unui reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat). Reducerea tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator, folosind un variator de tensiune alternativă (pornirea lină) sau conectând inițial înfășurarea statorică în conexiune stea (pornirea stea-triungi – se folosește doar pentru motoarele destinate să funcționeze în conexiune triunghi) sau prin înserierea de rezistoare la înfășurarea statorică. La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut în vedere că cuplul motorului este proporțional cu pătratul tensiunii, deci pentru valori prea mici ale tensiunii de alimentare mașina nu poate porni.

Turația mașinii de inducție se modifică prin modificarea alunecării sale sau prin modificarea turației câmpului magnetic învârtitor. Alunecarea se poate modifica din tensiunea de alimentare și din rezistența înfășurării rotorice astfel: se crește rezistența rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice – doar la motoarele cu rotor bobinat) și se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare, variatoare de tensiune alternativă, cicloconvertoare) sau se menține tensiunea de alimentare și se variază rezistența din rotor (printr-un reostat variabil). Odată cu creșterea rezistenței rotorice cresc și pierderile din rotor și implicit scade randamentul motorului. O metodă interesantă de reglare a turației sunt cascadele de recuperare a puterii de alunecare. La bornele rotorice este conectat un redresor, iar la bornele acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe același ax cu motorul de inducție (cascadă Krämmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică). Tensiunea indusă în rotor este astfel redresată și aplicată motorului de curent continuu astfel încât cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se însunea de alimentare și se variază rezistența din rotor (printr-un reostat variabil). Odată cu creșterea rezistenței rotorice cresc și pierderile din rotor și implicit scade randamentul motorului. O metodă interesantă de reglare a turației sunt cascadele de recuperare a puterii de alunecare. La bornele rotorice este conectat un redresor, iar la bornele acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe același ax cu motorul de inducție (cascadă Krämmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică). Tensiunea indusă în rotor este astfel redresată și aplicată motorului de curent continuu astfel încât cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se însumează cuplului dezvoltat de motorul de inducție. Reglarea turației motorului de inducție se face prin reglarea curentului prin înfășurarea de excitație. În locul motorului de curent continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare și un transformator de adaptare (cascadă Krämmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electrică). Tensiunea indusă în rotor este astfel redresată și prin intermediul invertorului și a transformatorului este reintrodusă în rețea. Reglarea vitezei se face din unghiul de aprindere al tiristoarelor.

Turația câmpului magnetic învârtitor se poate modifica din frecvența tensiunii de alimentare și din numărul de perechi de poli ai mașinii. Numărul de perechi de poli se modifică folosind o înfășurare specială (înfășurarea Dahlander) și unul sau mai multe contactoare. Frecvența de alimentare se modifică folosind invertoare. Pentru frecvențe mai mici decât frecvența nominală a motorului (50 Hz pentru Europa, 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenței se modifică și tensiunea de alimentare păstrând raportul U/f constant. Pentru frecvențe mai mari decât frecvența nominală la creșterea frecvenței tensiunea de alimentare rămâne constantă și reglarea vitezei se face cu slăbire de câmp (ca la motorul de curent continuu).

Sensul de rotație al motorului de inducție se inversează schimbând sensul de rotație al câmpului învârtitor. Aceasta se realizează schimbând două faze între ele.

Motorul de inducție cu rotorul în colivie este mai ieftin și mai fiabil decât motorul de inducție cu rotorul bobinat pentru că periile acestuia se uzează și necesită întreținere. De asemenea, motorul de inducție cu rotorul in colivie nu are colector și toate dezavantajele care vin cu acesta: zgomot, scântei, poluare electromagnetică, fiabilitate redusă și implicit întreținere costisitoare. Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul timpului în acționările electrice de viteză variabilă, deoarece turația motorului se poate modifica foarte ușor modificând tensiunea de alimentare însă, odată cu dezvoltarea electronicii de putere și în special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu frecvență variabilă, tendința este de înlocuire a motoarelor de curent continuu cu motoare de inducție cu rotor în colivie.

Motorul de inducție monofazat

În cazul în care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil, cum este în aplicațiile casnice, se poate folosi un motor de inducție monofazat. Curentul electric monofazat nu poate produce câmp magnetic învârtitor ci produce câmp magnetic pulsatoriu (fix în spațiu și variabil în timp). Câmpul magnetic pulsatoriu nu poate porni rotorul, însă dacă acesta se rotește într-un sens, atunci asupra lui va acționa un cuplu în sensul său de rotație. Problema principală o constituie deci, obținerea unui câmp magnetic învârtitor la pornirea motorului și aceasta se realizează în mai multe moduri.

Prin atașarea pe statorul mașinii la un unghi de 90° a unei faze auxiliare înseriată cu un condensator se poate obține un sistem bifazat de curenți ce produce un câmp magnetic învârtitor. După pornirea motorului se deconectează faza auxiliară printr-un întrerupător centrifugal. Sensul de rotație al motorului se poate schimba prin mutarea condensatorului din faza auxiliară în faza principală.

În locul fazei auxiliare se poate folosi o spiră în scurtcircuit plasată pe o parte din polul statoric pentru obținerea câmpului învârtitor. Curentul electric indus în spiră se va opune schimbării fluxului magnetic din înfășurare, astfel încât amplitudinea câmpului magnetic se deplasează pe suprafața polului creând câmpul magnetic învârtitor.

Servomotorul asincron monofazat

Servomotorul asincron monofazat este o mașină de inducție cu două înfășurări: o înfășurare de comandă și o înfășurare de excitație. Cele două înfășurări sunt așezate la un unghi de 90° una față de cealaltă pentru a crea un câmp magnetic învârtitor. Rezistența rotorului este foarte mare pentru a realiza autofrânarea motorului la anularea tensiunii de pe înfășurarea de comandă. Datorită rezistenței rotorice mari, randamentul motorului este scăzut și motorul se folosește în acționări electrice de puteri mici și foarte mici.

Motorul sincron trifazat

Motorul sincron trifazat este o mașină electrică la care turația rotorului este egală cu turația câmpului magnetic învârtitor indiferent de încărcarea motorului. Motoarele sincrone se folosesc la acționări electrice de puteri mari și foarte mari de până la zeci de MW.

Statorul motorului sincron este asemănător cu statorul motorului de inducție (este format dintr-o armătură feromagnetică statorică și o înfășurare trifazată statorică). Rotorul motorului sincron este format dintr-o armătură feromagnetică rotorică și o înfășurare rotorică de curent continuu. Pot exista două tipuri constructive de rotoare: cu poli înecați și cu poli aparenți. Rotorul cu poli înecați are armătura feromagnetică crestată spre exterior și în crestătură este plasată înfășurarea rotorică. Acest tip de motor are uzual o pereche de poli și funcționează la turații mari (3000 rpm la 50 Hz). Rotorul cu poli aparenți are armătura feromagentică sub forma unui butuc poligonal pe care sunt plasate miezurile polilor rotorici și bobine polare concentrate. În unele situații în locul bobinelor polare concentrate se pot folosi magneți permanenți. Motorul sincron cu poli aparenți are un număr mare de poli și funcționează la turații mai reduse. Accesul la înfășurarea rotorică se face printr-un sistem inel-perie asemănător motorului de inducție. Motoarele sincrone cu poli aparenți pot avea cuplu chiar și în lipsa curentului de excitație, motorul reactiv fiind cel ce funcționează pe baza acestui cuplu, fără înfășurare de excitație și fără magneți permanenți.

Înfășurarea rotorică (de excitație) a motorului parcursă de curent continuu creează un câmp magnetic fix față de rotor. Acest câmp „se lipește” de câmpul magnetic învârtitor statoric și rotorul se rotește sincron cu acesta. Datorită inerției, câmpul magnetic rotoric nu are timp să se lipească de câmpul magnetic învârtitor și motorul sincron nu poate porni prin conectare directă la rețea. Există trei metode principale de pornire a motoarelor sincrone:

pornirea în asincron – pe tălpile polare rotorice este prevăzută o colivie asemănătoare coliviei motorului de inducție și motorul pornește pe același principiu ca al motorului de inducție.

pornirea la frecvență variabilă – este posibilă doar atunci când este disponibilă o sursă de tensiune cu frecvență variabilă sau un convertor cu frecvență variabilă. Creșterea frecvenței se face lent, astfel încât câmpul învârtitor să aibă viteze suficient de mici la început pentru a putea permite rotorului să se „lipească” de câmpul magnetic învârtitor.

pornirea cu motor auxiliar – necesită un motor auxiliar ce antrenează motorul sincron conectat la rețea. Când motorul ajunge la o turație apropiată de turația de sincronism motorul auxiliar este decuplat, motorul sincron se mai accelerează puțin până ajunge la turația de sincronism și continuă să se rotească sincron cu câmpul magnetic învârtitor.

Motorul sincron monofazat

Este realizat uzual ca motor sincron reactiv cu sau fără magneți permanenți pe rotor. Asemănător motoarelor de inducție monofazate, motoarele sincrone monofazate necesită un câmp magnetic învârtitor ce poate fi obținut fie folosind o fază auxiliară și condensator fie folosind spiră în scurtcircuit pe polii statorici. Se folosesc în general în acționări electrice de puteri mici precum sistemele de înregistrare și redare a sunetului și imaginii.

Motorul pas cu pas

Motorul pas cu pas este un tip de motor sincron cu poli aparenți pe ambele armături. La apariția unui semnal de comandă pe unul din polii statorici rotorul se va deplasa până când polii săi se vor alinia în dreptul polilor opuși statorici. Rotirea acestui tip de rotor se va face practic din pol în pol, de unde și denumirea sa de motor pas cu pas. Comanda motorului se face electronic și se pot obține deplasări ale motorului bine cunoscute în funcție de programul de comandă. Motoarele pas cu pas se folosesc acolo unde este necesară precizie ridicată (hard disc, copiatoare).

Actionarea Elecrica si cea cu Aer Comprimat

De regulă electromotoarele realizează o mișcare de rotație. După tipul sculei, această mișcare trebuie transformată prin cuplarea unui convertizor mecanic, de exemplu în mișcarea alternativă și pendulară a unui ferăstrău sau de rotație și oscilație a unei mașini de șlefuit. Mecanismele de transformare a mișcării și componentele mecanice, cum ar fi pârghii, excentrice, șaibe profilate etc. consumă energie și sunt supuse unei uzuri constante.

Din contră, construcția mașinilor cu aer comprimat este simplă, mișcările cerute de diversele scule, respectiv sus/jos și du-te/vino se pot realiza fără transformare prin mecanisme complicate. Aceasta le face foarte robuste și sigure în funcționare.

Aceasta este posibil prin utilizarea motoarelor liniare, care transformă energia aerului comprimat direct în mișcare de translație.

Cele mai simple motoare liniare sunt cilindri pneumatici, în care un piston este deplasat sub acțiunea aerului comprimat.

Această mișcare, respectiv energia aferentă sunt transmise spre exterior printr-o tijă. O variantă denumită „motor oscilant liniar” se aplică la multe aparate cu aer comprimat.

Motoarele liniare oscilante realizează în funcționare o mișcare de du-te / vino, a cărei frecvență se potrivește fiecărui tip de sculă folosit, prin construcția motorului și reglarea debitului de aer. Domenii tipice de utilizare ale motoarelor liniare oscilante sunt ciocanele pneumatice de presat, nituit, dăltuit.

Cel mai frecvent utilizat motor de acționare a sculelor cu aer comprimat constă dintr-un stator cu orificii de admisie și evacuare a aerului. Un rotor montat excentric în stator este prevăzut cu fante în care intră lamele oscilante. Cele două capace lagăr ale rotorului etanșează spațiul statorului. Printr-o poziționare specială a rotorului se realizează un spațiu de lucru în formă de seceră, divizat de către lamelele care culisează liber în fante. Acestea sunt presate pe perete de către forța centrifugă, asigurând astfel etanșarea între sectoare. 

Prin orificiul de admisie pătrunde aerul comprimat în sector, punând în mișcare rotorul. În zona în care camera în formă de seceră se îngustează începe orificiul de ieșire de suprafață mare. În caz de suprasolicitare motorul cu lamele se blochează, fără a suferi deteriorări. 

Desigur, sunt cazuri în care și motoarele cu aer comprimat trebuie să apeleze la compromisuri. Motoarele voluminoase au momente mari, dar datorită dimensiunilor nu se potrivesc sculelor ergonomice de mici dimensiuni. Drept urmare trebuie prevăzute motoare pneumatice mici de turație mare, astfel încât să poată furniza puterea necesară. Turația mare trebuie transformată printr-un reductor la turația necesară sculei, respectiv la un moment ridicat.

În mașinile cu aer comprimat se utilizează numai excepțional angrenaje planetare, care pentru aceeași sarcină au gabarit mai mic decât reductoarele convenționale cu roți cilindrice. Acestea sunt alcătuite dintr-o roată-soare (roată dințată cu dantură interioară) în care se rotesc roți dințate planetare. Prin diferite echipări suplimentare se realizează trepte diferite de cuplare, care pot fi schimbate chiar și sub sarcină. 

Mitsubishi Lancer Evolution MIEV – Toate wheel drive, folosind noul tip de la volan cu motor

By Zerin Dube, on August 24th, 2005 Prin Zerin cuburi, pe 24 august 2005

Click to View Larger Image

Tokyo, August 24, 2005 — Mitsubishi Motors Corporation announced that it would enter a Lancer Evolution MIEV1 test vehicle in the Shikoku EV Rally 2005 to be held August 27-28 in Tokushima Prefecture on the island of Shikoku, Japan. Tokyo, 24 august 2005 – Mitsubishi Motors Corporation a anunțat că va introduce un Lancer Evolution MIEV1 test vehicul în Shikoku EV Rally 2005, care va avea loc în 27-28 august Tokushima Prefectura pe insula Shikoku, Japonia. Deriving from the Company's Lancer Evolution IX high-performance 4WD sports sedan, Lancer Evolution MIEV uses a lithium-ion battery system to power four newly developed in-wheel motors. Decurg din Companiei Lancer Evolution IX de înaltă performanță 4WD sedan sport, Lancer Evolution MIEV folosește o baterie litiu-ion pentru a sistemului de putere nou dezvoltat în patru roți motoare. The Shikoku EV Rally 2005 is organized by the Shikoku EV Challenge Committee and the Shikoku EV Rally 2005 Executive Committee. De Shikoku EV Rally 2005 este organizat de Shikoku EV Challenge Comisia și Shikoku EV Rally 2005 Comitetului Executiv.

Mitsubishi Motors is driving forward the development of the Mitsubishi In-wheel motor Electric Vehicle (MIEV) next-generation electric vehicle and is planning to bring a MIEV model, built around core technologies of in-wheel motors and high density lithium-ion batteries, to market by 2010. Mitsubishi Motors este de conducere înainte de dezvoltare a Mitsubishi In-wheel motor Electric Vehicle (MIEV) următoarea generație de vehicule electrice și de planificare este de a aduce o MIEV model, construit in jurul tehnologiilor de bază în roți motoare și de înaltă densitate de baterii litiu-ion, de pe piață până în 2010.

Click to View Larger Image

The Lancer Evolution MIEV will be the Company's second MIEV test vehicle, following the Colt EV announced in May 2005. De Lancer Evolution MIEV va fi de-a doua companie MIEV vehicul de test, în urma Colt EV a anunțat în mai 2005. The new in-wheel motor uses a hollow doughnut construction that locates the rotor outside the stator as opposed to a common electric motor where the rotor turns inside the stator. La noi în roți utilizează un motor de construcții care a binelea gogoașă localizeazã rotorul în afara stator spre deosebire de un motor electric în cazul în care se transformă în interiorul rotor stator. This construction brings several benefits. Această construcție aduce mai multe beneficii. It makes it easier to raise power output and torque; higher torque allows the speed reducer unit to be eliminated, which means less weight and improved power transmission efficiency; and it offers better space efficiency with the brake assembly fitting inside the motor which itself fits neatly within the wheel house. Se face mai ușor pentru a crește puterea de ieșire și de cuplu; cuplu mai mare viteză permite reducer unitate pentru a fi eliminate, ceea ce înseamnă mai puțin de greutate și o mai bună putere de transmisie de eficiență; și oferă o mai bună eficiență spațiu cu frână de asamblare de montare în interiorul autovehiculelor, care se încadrează în sine îngrijit roată în casă. The outer-rotor arrangement also surmounts the difficulties presented to date by the steering system, making it suitable for fitting to and driving the front wheels that opened the way to 4WD in-wheel motor vehicles. Exterioare-rotor aranjament de asemenea surmounts dificultățile prezentate la data de sistemul de direcție, ceea ce îl face potrivit pentru montarea de conducere și roțile din față, care a deschis calea pentru a 4WD în roți.

Mitsubishi Motors has acquired vehicle type certification for Lancer Evolution MIEV and will be conducting practicality evaluations over a wide variety of conditions, the Shikoku EV Rally and other public road driving included. Mitsubishi Motors a obținut certificarea de tip a vehiculelor pentru Lancer Evolution MIEV și va fi efectuarea practicii evaluări, pe o largă varietate de condiții, Shikoku EV Rally și alte drumuri publice de conducere incluse. The evaluation programs will assist the Company in developing high-performance electric, hybrid and fuel cell vehicles that deliver not only superior environmental performance but also output performance and maneuverability equal to or better than gasoline-fueled vehicles. Evaluarea programelor va ajuta compania in curs de dezvoltare de înaltă performanță electrice, hibride și vehiculele cu celule de combustibil, nu numai că dă superior de performanță de mediu, dar și de ieșire de performanță și manevrabilitate egală sau mai bună decât benzina-alimentat de vehicule.

1 Mitsubishi In-wheel motor Electric Vehicle 1 Mitsubishi In-wheel motor Electric Vehicle

Lancer Evolution MIEV: overview Lancer Evolution MIEV: prezentare generală
Mitsubishi Motors' MIEV concept comprises two core technologies: lithium-ion batteries, which the Company has been developing for practical application in automobiles; and the in-wheel motor that, as its name implies, mounts inside the vehicle wheels. Mitsubishi Motors "MIEV concept de bază cuprinde două tehnologii: litiu-ion baterii, pe care societatea a fost în curs de dezvoltare pentru aplicarea practică în automobile; și în roți auto că, la fel ca și numele implică, mounts în interiorul vehiculului roți. Building upon the advantages offered by these technologies, the MIEV concept is currently the main driving force behind the Company's development of next-generation electric vehicles. Pe baza de avantajele oferite de aceste tehnologii, MIEV concept este în prezent principala motorul de dezvoltare al companiei de următoarea generație de vehicule electrice. Mitsubishi Motors also envisages the application of the MIEV concept in hybrid and fuel cell vehicles. Mitsubishi Motors prevede de asemenea, punerea în aplicare a MIEV concept hibrid în celule de combustibil și de vehicule. The first MIEV test vehicle built by Mitsubishi Motors for in-wheel drive system development and testing purposes was the Colt EV, announced in May 2005. Primul test MIEV vehicul construit de Mitsubishi Motors pentru în-wheel drive sistem de dezvoltare și de testare a fost de Colt EV, a anunțat în mai 2005. Derived from the standard production Colt compact model, Colt EV is driven by in-wheel motors mounted on the rear wheels and powered by a lithium-ion battery system. Provenite de la standard de producție Colt model compact, Colt EV este determinată de la roți motoare montate pe roți spate și alimentat de o baterie litiu-ion de sistem.

With the Lancer Evolution MIEV high-performance 4WD in-wheel motor test vehicle, the Company has taken the next step forward. Cu Lancer Evolution MIEV de înaltă performanță în 4WD-wheel motor de test vehicul, compania și-a luat de următorul pas înainte. After removing the engine, fuel tank, transmission, differential, drive shaft and other 4WD components from the production Lancer Evolution IX sports sedan, newly developed outer-rotor in-wheel motors were mounted on all four wheels. După îndepărtarea a motorului, a rezervorului de combustibil, transmisie, diferentiale, disc ax și alte componente 4WD de la producție Lancer Evolution IX sedan sport, recent dezvoltat exterior-rotor în roți motoare s-au montat pe toate cele patru roți. Fitted under the floor between the front and rear wheels in the space vacated by the 4WD components, a lithium-ion battery system powers the motors. Montate sub podea între roțile față și spate în spațiul vacated de 4WD componente, o baterie litiu-ion de sistem puteri de motoare.

The new in-wheel motor was developed by incorporating Mitsubishi Motors' vehicle installation technology to the motor manufactured by Toyo Denki Seizo KK The motor produces a maximum output of 50kW and its distinguishing feature is its outer-rotor construction. La noi în roți cu motor a fost dezvoltat prin încorporarea Mitsubishi Motors "vehicul de instalare tehnologie la motor fabricate de Toyo Denki Seizo KK Motorul produce un maxim de ieșire de 50kW și distinctiv este sa-rotor exterior constructii. In the conventional type of in-wheel motor, as used on the Colt EV, the rotor turns inside the stator. În convenționale de tipul de motor în roți, așa cum este folosit pe Colt EV, rotorul se transformă în interiorul statorului. The outer-rotor in-wheel motor, however, uses a hollow doughnut construction that locates the rotor outside the stator. Exterioare-rotor în roți cu motor, cu toate acestea, folosește o gogoașă construcție a binelea că localizeazã rotorul în afara stator. The major benefits of this arrangement are as follows: Principalele beneficii ale acestui acord sunt după cum urmează:

The design makes raising power output and torque easier and makes the speed reducer unnecessary, which reduces energy losses and restrains the increase of unsprung weight. Design-ul face creșterea puterii de ieșire și a cuplului și a face mai ușor de viteză reducer inutile, care reduce pierderile de energie și restrains de creștere a unsprung greutate.
Elimination of the speed reducer makes the motor easier to fit into wheel house. Eliminarea viteza reducer face mai ușor pentru a se potrivi cu motor roată în casă.
The doughnut construction creates space in center of the motor for the brake assembly and other components. Gogoașă de construcție creează spațiu în centru de frână de motor pentru montaj și alte componente.
The outer-rotor construction also allows the motor to be mounted on the front wheels, something not possible until now because of the presence of steering system components. Exterioare-rotor construcție permite, de asemenea, cu motor pentru a fi montate pe roțile din față, ceva nu este posibil, până în prezent, din cauza prezenței componentele sistemului de direcție. This evolutionary feature has opened the door to the realization of 4WD in-wheel motor vehicles and widened the potential for EV's. Această evoluție caracteristică a deschis usa la realizarea 4WD în roți și de extins, potențialul de a EV.
One of the Company's major objectives in developing Lancer Evolution MIEV is to evaluate the outer-rotor type in-wheel motor construction, key to 4WD in-wheel motor vehicles, under an extensive range of driving conditions. Unul din obiectivele majore ale companiei în curs de dezvoltare Lancer Evolution MIEV este de a evalua exterior-rotor tip în roți cu motor de constructii, cheia de la 4WD în roți, în conformitate cu o gamă largă de condiții de conducere. To this end, Mitsubishi Motors has acquired vehicle type certification for Lancer Evolution MIEV to allow evaluation not only in the proving ground but also under normal driving conditions on public roads. În acest scop, Mitsubishi Motors a obținut certificarea de tip a vehiculelor pentru Lancer Evolution MIEV evaluare, pentru a permite nu numai în teren, dar de asemenea, dovedind în condiții normale de conducere pe drumurile publice. These evaluations are designed to verify the reliability and durability of the outer-rotor in-wheel motor when subject to road surface inputs, to water inundation, and to exposure to sand and dirt – the major challenges this type of motor must overcome. Aceste evaluări sunt proiectate pentru a verifica fiabilitatea și durabilitatea din exterior-rotor în roți cu motor, atunci când obiectul rutier intrărilor de suprafață, a apei inundație, și de expunerea la nisip și murdărie – provocări majore în acest tip de motor trebuie să depășească. The test program will also allow the Company to carry out research and development aimed at raising performance and at reducing weight and size. Testul de asemenea, programul va permite companiei de a desfășura activități de cercetare și dezvoltare menite să crească nivelul de performanță și la reducerea de greutate și dimensiuni.

Leveraging its trademark all-wheel control technology and know-how, Mitsubishi Motors is also considering developing a system that controls drive torque and braking force independently at each wheel and is eying its use in Lancer Evolution MIEV. Leveraging sale marcă all-wheel control tehnologie și know-how-ul, Mitsubishi Motors este, de asemenea, luând în considerare dezvoltarea unui sistem care controlează unitatea cuplului și a forței de frânare independent la fiecare roată și este eying utilizarea sa în Lancer Evolution MIEV. The Company will aim for the realization of high-performance electric, hybrid and fuel cell vehicles that deliver not only superior environmental performance but also output performance and maneuverability equal to or better than gasoline-fueled vehicles. Compania va avea ca obiectiv pentru realizarea de înaltă performanță electrice, hibride și vehiculele cu celule de combustibil, nu numai că dă superior de performanță de mediu, dar și de ieșire de performanță și manevrabilitate egală sau mai bună decât benzina-alimentat de vehicule.

Click to View Larger Image

Lancer Evolution MIEV: caiet de sarcini (de bază modelul: Lancer Evolution IX)

Shikoku EV Rally 2005 Shikoku EV Rally 2005

Open to electric vehicles licensed for use on public roads, the Shikoku EV Rally has been staged by scientists at universities in Shikoku every year since 1998 with the purpose of promoting the use of EV'sDeschidere pentru a vehiculelor electrice cu licență pentru utilizarea pe drumurile publice, în Shikoku EV Rally a fost în scenă de către oamenii de știință de la universități din Shikoku în fiecare an, începând cu anul 1998, cu scopul de a promova utilizarea de EV lui. This year marks the eighth time the Rally has been held. Acest an marchează cea de-a opta timp de Rally a avut loc. Mitsubishi Motors has entered models such as the FTO-EV and Eclipse EV test cars in the Rally from the first Rally through 2003. Mitsubishi Motors a intrat modele, cum ar fi FTO-EV și Eclipse EV de testare a mașinilor în Raliul de la prima Rally prin 2003. The Company will be entering the recently completed Lancer Evolution MIEV in this year's Rally to test its driving and battery charging performance under normal driving conditions on public roads and to promote the MIEV next-generation EV concept among the general public. Compania va fi finalizat recent introduse în Lancer Evolution MIEV în acest an pentru a testa Rally sale de conducere și de încărcare a acumulatorului de performanță în condiții normale de conducere pe drumurile publice și pentru a promova MIEV următoarea generație EV concept în rândul publicului larg.

Bibliografie:

Constantin Ghiță – Mașini electrice, Ed Matrix Rom, București, 2005, ISBN 973-685-919-3

Ion Mihai – inginer, Dorin Merișca – inginer, Eugen Mânzărescu – inginer -Manual pentru autorizarea electricienilor instalatori Centrul de Informare și Documentare pentru Energetică, București 1998

Site http://ro.wikipedia.org & http://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_electric

Site http://www.baumax.ro/Content.Node/werkzeug/pressluft-elektro-antrieb.php

Mitsubishi Lancer Evolution MIEV – All wheel drive using new type of in wheel motor

Multumim Motorului de cautare www.google.ro Si a Traduceri sale

Mitsubishi Lancer Evolution MIEV – All wheel drive using new type of in wheel motor