– Acronime (1 pag) [307463]

Cuprins:

– Acronime; (1 pag)

– [anonimizat], [anonimizat] e [anonimizat] (le iei din nota atasata si din rapoartele de activitate de pe siteul nostru: www.asnacp.eu ) (3 pag)

INTRODUCERE

Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) [anonimizat], [anonimizat] (MADR).

Autoritatea are ca obiect de activitate managementul activităților de intervenții active în atmosferă și asigură implementarea Programului de realizare a Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP).

AASNACP este autoritate de reglementare și control în domeniul intervențiilor active în atmosferă. (site-acasa)

Începând cu anul 2000, [anonimizat] (MADR) a asigurat dezvoltarea și exploatarea Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP). Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, etc) precum și a [anonimizat] (grindină, secetă, furtuni violente, ș.a.).

[anonimizat], [anonimizat] a agriculturii la schimbările climatice precum și cu obiectivele privind managementul riscurilor la nivel național.

[anonimizat], pentru a combate local și a atenua fenomenele meteorologice extreme ([anonimizat], [anonimizat], tornade s.a.) asociate schimbărilor climatice.

Activitățile de combatere a [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat]. [anonimizat] (IAA) [anonimizat], important pentru dezvoltarea durabilă a [anonimizat] a comunităților locale și a bunurilor publice și private din zonele de intervenție. (site-raport 2017)

Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, etc) [anonimizat] ([anonimizat], [anonimizat]) asociate schimbărilor climatice.

[anonimizat], managementul riscurilor climatice din agricultură și implementarea măsurilor de adaptare a [anonimizat] a căderilor de grindină.

Conform Legii nr. 173/2008 în structura SNACP sunt prevăzute 3 Centre Zonale de Coordonare care au în compunere 7 Unități de Combatere a Căderilor de Grindină (Prahova, Moldova 1 Iași, Moldova 2 Vrancea, Timiș, Mureș, Oltenia și Maramureș), și 2 Unități de Creștere a Precipitațiilor (Vezi Anexa nr. 2). Unitățile au în structură puncte de lansare, fiecare punct de lansare protejând o suprafață de cca 10 km pătrați pe care se găsesc nu doar culturi agricole cu valoare economică ridicată (vii, livezi, etc) ci și infrastructuri edilitare și comunități rurale. Implementarea acestor Unități se realizează eșalonat, urmând a se finaliza la întreaga capacitate până în anul 2024.

La ora actuală SNACP se apropie de pragul de 30% din structura operațională prevăzută prin legislația în vigoare a fi realizată până în 2024. La finalizare, SNACP va fi organizat unitar și echilibrat la nivelul regiunilor, sub forma unor infrastructuri operaționale și de cercetare, sigure și eficiente, ce vor combate și atenua fenomenele meteorologice extreme (căderi de grindină, secetă, ploi torențiale cu risc de inundații s.a.) asociate schimbărilor climatice. După omologarea finală, fiecare unitate de combatere a căderilor de grindină, la capacitate maximă de operare, poate asigura protecția a cca 250.000 de ha. Suprafața totală protejată prin SNACP împotriva căderilor de grindină va ajunge, cel mai probabil, la cca 2 mil de ha de culturi agricole cu înaltă valoare economică: vii, livezi, sere, alte culturi strategice, s.a. Până în 2024 urmează a fi realizate și 2 unități de creștere și uniformizare a precipitațiilor, în regiunile Muntenia și Moldova pentru a combate riscurile de secetă și de ploi torențiale generatoare de inundații pe suprafețe mari. SNACP este important pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, pentru că el asigură nu doar protecția culturilor agricole, ci și a comunităților locale și a bunurilor publice și private din zonele de intervenție.

Concepția de sistem a SNACP este elaborată de Proiectantul General al acestuia, în a cărui componență intră Administrația Națională de Meteorologie-ANM, SC Electromecanica SA Ploiești, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului-ICPA, Universitatea Craiova, precum și alte societăți comerciale. Proiectantul General are rolul de a fundamenta tehnico-științific Programul de dezvoltare/implementare al SNACP.

Amplasarea unităților și a punctelor de lansare se stabilește de către Proiectantul General, în funcție de caracteristicile climatice ale zonei și de tipul de culturi ce necesită protecție, identificate pe măsură ce se fac studiile de fezabilitate ale unităților în curs de realizare.

În prezent sunt operaționale unitățile Prahova, Moldova 1 Iași și Moldova 2 Vrancea. Pe lângă cele 3 unități operaționale, alte trei unități de combatere a căderilor de grindină, respectiv Mureș, Timiș și Oltenia, se află în diferite etape de realizare: studii, proiecte tehnice și execuție parțială de lucrări

În acest an urmează a fi finalizată construcția și dotările necesare pentru Punctul de Comandă al UCCG Timiș; se va finaliza Grupul de Combatere Huși (cu 4 puncte de lansare) din cadrul UCCG Moldova 1 Iași; se vor finaliza încă 6 puncte de lansare din cadrul UCCG Moldova 2 Vrancea, și va demara construcția Grupului de Combatere Drăgășani (cu 7 puncte de lansare), din cadrul UCCG Oltenia. Ținând cont de disponibilitatea fondurilor alocate și de rata de utilizare a acestora, funcție și de o rectificare pozitivă a bugetului, urmează ca UCCG Moldova 2 Vrancea să aibă în operativitate 6 puncte de lansare, iar UPCCG Prahova sa aibă în operativitate alte trei puncte de lansare.

Funcționarea unităților din cadrul SNACP se face în regim descentralizat, prin intermediul operatorilor–agenți economici cu regim special de licențiere.

Suprafețele protejate în sezonul de combatere a căderilor de grindină din anul 2016, sunt:

Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova, care asigură protecția populației și a culturilor cu înaltă valoare economică din județele Prahova și Buzău, pe o suprafață de 140.000 ha, prin 8 puncte de lansare (Valea Călugărească, Tohani, Boldești, Ceptura, Tătaru, Mehedința, Pietroaseleși Viperești).

Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1 Iași care asigură protecția populației și a culturilor cu înaltă valoare economică din județul Iași, pe o suprafață de 90.000 de ha, prin punctele de lansare amplasate în Grupul Cotnari (Maxut, Valea Racului, Ruginoasa, Hodora și Coarnele Caprei).

Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea care asigură protecția populației și a culturilor cu înaltă valoare economică din județul Vrancea, pe o suprafață de 50.000 de ha, prin punctele de lansare amplasate în localitățile Bolotești, Bizighești, Panciu și Anghelești.

Astfel cele 3 UCCG-uri protejează în prezent o suprafață de 280.000 ha de culturi agricole cu valoare economică ridicată, infrastructura, precum și comunitățile rurale din aria de intervenție.

Exemplificăm utilitatea SNACP în zona Vrancea prin intervențiile active în atmosferă realizate în data de 31 mai 2016, când au fost combătute greloane de grindină de circa 8 cm (Anexa nr. 3).

Un alt exemplu al eficienței acestui sistem a fost acțiunea realizată în data de 18.06.2016, când cele 90.000 ha din Grupul de Combatere Cotnari au fost protejate, în timp ce în afara zonei protejate, respectiv zona Târgu Frumos, au fost distruse hectare întregi de culturi agricole de grindina de mari dimensiuni.

Situația cu Unitățile de Combatere a Căderilor de Grindină și a Punctelor de Lansare din dotarea acestora este prezentată în hărțile anexate (Fig 1-6).

Eficiența economică. Conform studiilor de fezabilitate care stau la baza dezvoltării sistemului, rentabilitatea investiției variază între 1:7 și 1:14 – pentru un leu investit, se salvează alți 7, respectiv 14, în funcție de specificul zonal (tip de culturi, număr de intervenții pe sezon, s.a.). În general, eficiența economică a infrastructurii antigrindină variază în funcție de costurile de înființare/ operare/ exploatare și întreținere, de condițiile meteo-climatice din sezonul de combatere a căderilor de grindină, precum și de numărul intervențiilor active în atmosferă pe sezon. Pragul de rentabilitate a serviciilor de intervenție activă în atmosferă, pe fiecare sezon de combatere a căderilor de grindină, variază între 9-15 eur/ha, funcție de variabilele amintite. De la an la an, s-a observat o creștere a necesarului de intervenții pe sezon, în zonele neacoperite de infrastructura SNACP înregistrându-se pagube semnificative, acoperite parțial din acordarea de compensații sau despăgubiri de către asiguratori. Este de menționat faptul că SNACP acționează ca un mecanism ex-ante de prevenție și protecție, în conformitate cu noile abordări mondiale privind managementul riscului.

Încheierea de parteneriate transfrontaliere și derularea de proiecte regionale comune. SNACP este important pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, pentru că asigură nu doar protecția culturilor agricole, ci și a comunităților locale și a bunurilor publice și private din zonele de intervenție. Interconectarea cu sisteme similare din țările vecine potențează eficiența intervențiilor active în atmosferă și contribuie la transferul de expertiză în domeniu.

Consolidarea colaborării internaționale și promovarea SNACP ca instrument de prevenire și combatere locală a pagubelor cauzate de fenomenele meteorologice periculoase, prin participarea la diverse activități desfășurate în comun cu specialiști din țară și din străinătate precum și prin consolidarea transferului de cunoștințe și a colaborării transfrontaliere în domeniul intervențiilor active în atmosferă. AASNACP este partener în proiectul transfrontalier ”Realizarea unui sistem transfrontalier de monitorizare a fenomenelor meteorologice periculoase și armonizarea strategiilor de prevenire a riscurilor climatice în zona transfrontalieră din nord-vestul Bulgariei și sud-vestul României” // Setting-up a cross-border severe weather hazards monitoring system and harmonizatin of risk prevention strategies in the cross border region North-West Bulgaria, South-West Romania (SWHAM System).

La nivel mondial, există câteva programe operaționale de însămânțare a norilor care se desfășoară fără întrerupere de peste 50 de ani. În SUA și Australia, aceste programe sunt în cea mai mare parte finanțate de companiile de producere a energiei hidro-electrice.

China a investit cel mai mult în domeniul intervențiilor active în atmosferă, atât în programe operaționale, cât și de cercetare. Fiecare provincie are programe active de modificare a vremii.

După China, SUA și Rusia, Thailanda și India au investit masiv în programele operaționale de modificare a vremii. În prezent, se desfășoară programe operaționale de modificare a vremii în cel puțin 9 state din vestul SUA (California, Nevada, Utah, Idaho, Wyoming, Colorado, North Dakota, Kansas și Texas), utilizând tehnologii de multi-însămânțare a norilor. La ora actuală, India este unul dintre cei mari investitori în programele de cercetare privind modificarea vremii.

Alte state care și-au declarat intenția de a derula alte programe de modificare locală a vremii: Burkina Faso, Quatar, Sultanatul Oman, Ecuador, Chile, Mexic, Costa Rica, Iordania, Irak, Brazilia, Kenya.(folder – AASNACP-IUNIE 2016)

– Cadrul organizatoric si legislativ – cum e organizat, finantat si exploatat SNACP, care sunt rolurile si functiile AASNACP, perspective de dezvoltare,  ce zice legea (173/2008), ce zice programul de dezvoltare pana in 2024 (HG 256/2010), ce zice Programul de guvernare, Strategia nationala de adaptare la schimbarile climatice si  Planul de acțiune 2016-2020 privind schimbările climatice ; (10 pag)

CAP. 1. Cadrul organizatoric si legislative privind Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor ???

Organizarea, finantarea si exploatarea Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor

Organizarea Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor

Activitatea de intervenții active în atmosferă se desfășoară prin implementarea și exploatarea operațională și/sau de cercetare a Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor, denumit în continuare sistem.

Sistemul reprezintă o concepție unitară de organizare, monitorizare și gestionare a activității, care are ca rezultat realizarea în România a unor structuri operaționale și/sau de cercetare, coerente, unitare, sigure și eficiente în domeniu.

Implementarea sistemului se face eșalonat, pe baza unui program de realizare a Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor, denumit în continuare program.

Activitățile de cercetare, dezvoltare tehnologică și alte acțiuni conexe acestora privind sistemul revin gestionarului activității, în colaborare cu proiectantul general al acestuia.

Programul este național, strategic, pe termen lung, interdisciplinar, cu caracter bivalent: de cercetare și operațional.(art. 7-173/2008)

Programul se elaborează de Administrația Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor, denumită în continuare administrație, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Etapele anuale ale programului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, prin care se aprobă obiectivele și se alocă fondurile necesare acestora, aprobate prin legea bugetului de stat, având ca ordonator principal de credite și inițiator autoritatea coordonatoare a activității.

Activitățile principale prevăzute în etapele anuale au caracter de cercetare-dezvoltare tehnologică, de proiectare, instruire, atestare și reatestare, investiții, precum și activități de servicii de protecție în folosul populației și al operatorilor economici, după caz, și menționate ca atare. (art. 8-173/2008)

Programul se realizează de către administrație, cu participarea proiectantului general și a beneficiarilor interni ai acestor activități, precum și prin colaborare internațională, transfrontalieră, regională, europeană și mondială. (art. 9-173/2008)

Proiectantul general al sistemului, definit în anexa nr. 1 pct. 18, elaborează, împreună cu administrația, concepția de realizare a acestuia și avizează documentele, conform prezentei legi. (art. 10-173/2008)

Structura sistemului cuprinde:

a) o structură proprie, formată din: centre zonale de coordonare, unități operaționale și/sau de cercetare pentru desfășurarea activității, zone de comparație pentru monitorizarea obiectivă a activității și puncte de combatere a grindinei, precum și din orice alte structuri care desfășoară activități de modificare artificială a vremii, cu infrastructura informatică, de comunicații și logistică aferentă;

b) unități colaboratoare din domeniul meteorologiei, navigației aeriene și cercetării științifice.

Structura sistemului se dezvoltă treptat, conform prevederilor cuprinse în program și în concordanță cu evoluția tehnico-științifică mondială și cu legislația în domeniu.

In structura sistemului se includ componentele realizate prin investiții de stat și private, pentru asigurarea unei funcționări coerente a acestuia.

Activitatea se desfășoară în exclusivitate în cadrul structurii sistemului, indiferent de forma de proprietate sau de operare a mijloacelor tehnice utilizate sau de organizare existente în România și sub controlul autorității de coordonare a acesteia.

Structura sistemului, prevăzută prin program, este prezentată în anexa nr. 2. (art. 11-173/2008)

Componenta economică a programului reprezintă valoarea procentuală a protecției la fenomenele meteorologice periculoase sau dăunătoare, asigurată prin exploatarea sistemului, în beneficiul direct al exploatatiilor agricole. Metodologia de calcul al acesteia se stabilește prin procedurile elaborate de administrație și se aprobă odată cu normele de aplicare a legii. (art. 12-173/2008)

Componenta socială a programului o reprezintă protecția generală a populației la acțiunea fenomenelor meteorologice periculoase sau dăunătoare. Metodologia de calcul al valorii procentuale a protecției populației se stabilește prin procedurile elaborate de administrație și se aprobă odată cu normele de aplicare a prezentei legi. (art. 13-173/2008)

Finantarea Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (art. 14-173/2008)

Finanțarea programului se asigură de la bugetul de stat, prin credite externe cu garanție guvernamentală, din surse interne de la societățile de exploatații agricole și/sau societățile de asigurări și alte surse atrase, astfel:

1. de la bugetul de stat, prin bugetul de venituri și cheltuieli al administrației, aprobat conform legilor în vigoare, pentru:

a) cheltuieli de investiții, ocazionate de implementarea și dezvoltarea sistemului, inclusiv pentru cele efectuate în acest scop la alte instituții decât administrația (societăți comerciale executante ale obiectivelor din program);

b) cheltuieli de funcționare a sistemului;

c) cheltuieli proprii administrației sistemului și unităților din structura sa (de personal, autorizări, atestări și reatestări, materiale de întreținere ocazionate de inspecții, monitorizare și relații internaționale);

d) cheltuieli de cercetare-dezvoltare tehnologică, pentru mijloacele tehnice și tehnologiile utilizate, realizate în România;

e) cheltuieli de funcționare a instituțiilor de monitorizare a activității din zona de comparație și zona protejată;

f) cheltuieli pentru organismele consultative;

2. din credite externe, cu sau fără garanție guvernamentală, pentru investițiile ocazionate de implementarea sistemului;

3. de la societățile de asigurări, exploatațiile agricole și/sau de la alți beneficiari, pentru mijloacele tehnice consumate de către operatorii sistemului la exploatarea acestuia;

4. de la exploatațiile agricole, cărora le este asigurată protecția împotriva grindinei, pentru cheltuielile de funcționare a grupurilor de combatere a grindinei, care au mijloace tehnice de combatere în proprietate sau primite prin concesionare de la administrație.

Cheltuielile prevăzute la alin. (1) pct. 1 lit. b) se asigură integral pentru fiecare unitate timp de 5 ani de la omologarea și punerea în funcțiune a acesteia.

Nivelul fondurilor destinate obiectivelor din program se solicită de către administrație, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, anual, prin hotărâre a Guvernului, fiind menționat pentru fiecare obiectiv, și se aprobă prin legea bugetului de stat.

Exploatarea Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (art. 15-173/2008)

Exploatarea sistemului se realizează prin operatori de sistem selectați de administrație, care stabilește caietele de sarcini privind exploatarea acestuia, pentru fiecare unitate componentă.

Operatorii sistemului sunt, de regulă, societăți comerciale cu regim special de funcționare, care corespund criteriilor de selecție, licențiere, monitorizare, atestare, garanții și patrimoniu și care prestează servicii de intevenții active în atmosferă.

Activitatea operatorilor sistemului pentru exploatarea unităților din structura sistemului se desfășoară pe bază de contract cu centrele zonale de coordonare, aprobat de administrația sistemului, în condițiile prezentei legi.

Activitatea operatorilor sistemului se evidențiază prin documente operaționale, care constituie acte de certificare a serviciilor prestate.

Eficiența fizică a acțiunii de combatere a grindinei, efectuată de operatorii sistemului, este constatată de administrație și/sau de centrele zonale. Rapoartele instituțiilor de monitorizare constituie acte opozabile în acțiunile juridice ocazionate de neasigurarea protecției la căderile de grindină.

Eficiența fizică a celorlalte operațiuni specifice domeniului se determină de către administrație și de către instituția de monitorizare, precum și de către beneficiar, după caz.

Operatorii sistemului primesc și predau patrimoniul unităților din sistem pe bază de proces-verbal, al cărui model este prevăzut în procedurile administrației, aprobat prin normele de aplicare a prezentei legi, și asigură utilizarea acestuia exclusiv în scopul acțiunii de intervenție.

Distrugerile, defecțiunile tehnice ori dispariția mijloacelor tehnice și/sau a utilităților se constată în comun de reprezentanții administrației și ai operatorului sistemului, acționând potrivit prevederilor prezentei legi.

Rolurile si functiile AASNACP

*de completat ????

Perspective de dezvoltare a Sistemului

*de completat ????

Programul de dezvoltare pana in 2024 (HG 256/2010)

Stadiul actual al Programului de realizare a Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor

In România, pierderile cauzate economiei naționale în general și agriculturii în special, dar și populației de către fenomenele meteorologice periculoase, precum și lipsa unor măsuri active de intervenție pentru combaterea sau limitarea acestora au fost argumentul principal pentru abordarea cu precădere în ultimii ani a domeniului modificării vremii.

Incepând cu anul 2000 s-a trecut la implementarea Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor, prin hotărâri anuale ale Guvernului.

Prin Legea nr. 173/2008 privind intervențiile active în atmosferă s-au aprobat obiectivele activității de intervenții active în atmosferă, structura sistemului, modul de finanțare și implementare a programului și înființarea Administrației Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor, instituție publică de interes național care răspunde de domeniul intervențiilor active în atmosferă.

Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor este conceput ca un sistem coerent, național, interconectat regional, având în componența sa unități de combatere a căderilor de grindină ce utilizează metoda de „însământare" a norilor cu iodură de argint, iar în perspectivă, după realizarea unor studii și cercetări, unități de creștere a precipitațiilor pentru efectuarea de acțiuni de însământare a norilor pentru creșterea și/sau uniformizarea precipitațiilor, grupuri independente de combatere a grindinei, utilizând generatoare terestre, precum și unități noi, care se vor crea pe baza noilor tehnologii rezultate ca urmare a progresului tehnico-științific.

Pe baza hotărârilor Guvernului prin care s-au aprobat obiectivele etapelor anuale ale Programului de realizare a Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor s-au realizat:

– Unitatea-Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova, care asigură în prezent protecția unei suprafețe de 105 mii ha, cu posibilități de protecție a 150 mii ha în județele Prahova și Buzău;

– Centrul Zonal de Coordonare Moldova și Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1 lași, cu intrarea parțială în funcțiune în anul 2010;

– Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea, cu capacitatea de a proteja o suprafață de 150 mii ha în județele Vrancea și Galați – investiție în derulare;

– Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Mureș, cu capacitatea de a proteja o suprafață de 150 mii ha în județele Mureș și Alba – investiție în derulare;

– Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Timiș, cu capacitatea de a proteja o suprafață de 150 mii ha în județele Timiș, Arad, Caraș-Severin – investiție în derulare;

– activități de cercetare-dezvoltare pentru mijloacele tehnice și tehnologii de combatere.

Necesitatea elaborării și implementării Programului de realizare a Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor

Potrivit prevederilor Legii nr. 173/2008, implementarea Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor se face eșalonat pe baza unui program de realizare a acestuia.

Programul este național, strategic, pe termen lung, interdisciplinar, cu caracter bivalent: de cercetare și operațional.

Etapele anuale ale programului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, prin care se aprobă obiectivele și fondurile necesare.

Activitățile principale prevăzute în etapele anuale au caracter de cercetare-dezvoltare tehnologică, de proiectare, instruire, atestare-reatestare, investiții, precum și activități de servicii de protecție în folosul populației și agriculturii.

Obiectivul activităților de intervenții active în atmosferă îl constituie:

– reducerea riscurilor față de fenomenele meteorologice periculoase pentru populație, pentru zonele economice și culturi agricole (grindină etc);

– creșterea precipitațiilor în zonele de interes ale țării (ploaie, zăpadă);

– participarea activă la programele regionale și internaționale în domeniu.

Prin implementarea Programului de realizare a Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor se asigură protecția culturilor agricole la căderile de grindină, evitându-se astfel importante pierderi cauzate de grindină, asigurarea resurselor de apă, precum și protecția populației la fenomenele meteorologice extreme.

In implementarea Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor se urmărește participarea României la proiecte internaționale din domeniul intervențiilor active în atmosferă, în funcție de nivelul de dezvoltare a acestuia, realizarea tehnologiilor necesar a fi aplicate și se ține seama de condițiile climatice regionale și de particularitățile fenomenelor meteorologice extreme care apar în țara noastră, precum și de experiența dobândită în acest domeniu.

Principalele activități ale Programului de realizare a Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor

Conform prevederilor Legii nr. 173/2008, principalele activități ale Programului de realizare a Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor sunt constituite din studii, cercetări, omologarea unităților din structura sistemului, programele experimentale în domeniu, exploatarea unităților din structură, eșalonarea realizării unităților, proiecte de colaborare internaționale și programe de formare profesională.

Principalele activități sunt prezentate în continuare:

* Grupurile de combatere independente se realizează pe baza investițiilor private și intră în coordonarea tehnică și operativă a centrelor zonale de coordonare.

** Unități noi, unități cu tehnologii speciale ce se vor realiza pe baza progresului tehnico-științific și reglementărilor internaționale în domeniu.

Obiectivele Programului de realizare a Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor

Programul de guvernare, Strategia nationala de adaptare la schimbarile climatice si Planul de acțiune 2016-2020 privind schimbările climatice (folder – strategia SNACP)

In cadrul acestei direcții strategice, România trebuie să le urmeze pe termen mediu și lung în politica sa ambientală din sectorul agricol și de dezvoltare rurală.

Mai întâi, România se va axa pe adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice. Una dintre cele mai urgente sarcini este reducerea efectului condițiilor meteorologice extreme, precum secetele și inundațiile. Este necesară îmbunătățirea practicilor de management al solului si al apei ca parte a managementului modern al fermelor, împreună cu reabilitarea serviciilor de irigații.

Prin dezvoltarea Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor se va asigura combaterea secetelor severe în zonele de interes prin crearea rezervei de apă, complementar irigațiilor, împăduririlor și altor măsuri similare, dar totodată se vor uniformiza precipitațiile în zonele protejate și prin eliminarea riscului de producere a inundațiilor.

În al doilea rând, creșterea nivelului de conștientizare a fermierilor cu privire la schimbările climatice este un element important al atenuării schimbărilor climatice. Activitățile de cercetare și inovare și serviciile de extensie îi pot ajuta pe fermieri să adopte sisteme de producție care satisfac cel mai bine caracteristicile locale. Instrumentele de management al riscurilor vor fi la rândul lor cruciale pentru limitarea efectelor negative ale dezastrelor naturale asupra producției agricole.

*de completat ????

– Studiu de caz: UCCG Oltenia: combaterea caderilor de grindina in sudul tarii – Grupurile de combatere Dragasani, Segarcea si Vanju Mare – iei informatii din SF-ul de Oltenia (vezi atasament); (20 pag)

CAP . 2. Dezvoltarea UCCG Oltenia: combaterea caderilor de

grindina in sudul tarii – Grupurile de combatere Dragasani,

Segarcea si Vanju Mare (SF-ul de Oltenia) ???

2.1. Informații generale si entitatea responsabila cu investitia

Denumirea obiectivului de investiții o reprezinta Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Oltenia – Grupurile de Combatere Segarcea și Vânju Mare și dezvoltarea de aplicații complementare, Etapa a – II – a.

Beneficiarul lucrarii este Unitatea de Combatere a Caderilor de Grindina Oltenia – Autoritatea pentru Administrarea Sistemului National Antigrindina si de Crestere a Precipitatiilor

Bucuresti.

Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) are rolul de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere) precum și a comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Pentru administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) a fost înființată Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) prin Legea nr. 139/2014 si functioneaza in baza prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1186/2014.

In prezent, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) are în structură Centre Zonale de Combatere a Căderilor de Grindină: Muntenia, Moldova și Transilvania. Până acum sunt operaționale Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova și Unitatea Moldova 1 Iași, care asigură protecția unei suprafețe totale de 240 mii hectare, incepand cu octombrie 2015 a fost inaugurata si va fi operationala (in omologare) si UCCG Moldova 2 Vrancea cu 4 puncte de lansare, care vor asigura

protectia unei suprafețe de 50.000 ha cu vie, livezi, culturi agricole valoroase din punct de vedere economic.

Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Oltenia este o componentă a Sistemului Național Antigrindină. Rolul acestui sistem este acela de a reduce pagubele aduse producției agricole și altor activități umane de căderile masive de grindină.

În prezent UCCG Oltenia este compusă din 7 puncte de lansare (PL), situate la Dobroteasa, Ștefănești, Mădulari, Râmești, Albești, Orlești și Sâmburești, și un punct de comandă (PC) amplasat la Drăgășani, care asigură coordonarea și sincronizarea PL.

2.2. Descrierea investiției

Investiția în cele 3 unități care a durat 10 ani și a presupus cheltuieli de circa 5,8 mil lei (1,3 mil. euro) se apropie de pragul de 30% din structura operațională prevăzută prin legislația în vigoare a fi realizată până în 2024. Unitățile operaționale din Prahova și Iași se află în diferite stadii de omologare, iar cea din Vrancea intră în procedură de omologare. Conform Programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a precipitațiilor pe perioada 2010-2024, alte două unități, respectiv UCCG Mureș și UCCG Timiș (cu termen de execuție 2017), UCCG Oltenia și Maramureș se află în diverse stadii de realizare.

După omologarea finală, fiecare unitate de combatere a căderilor de grindină, la capacitate maximă de operare, va proteja circa 250.000 ha. În felul acesta SNACP va ajunge să protejeze o suprafață de circa 2 mil. ha de culturi strategice, dar și bunuri publice sau private din zonele de intervenție. De asemenea, până în 2024 urmează a fi realizate și 2 unități de creștere și uniformizare a precipitațiilor în regiunile Muntenia și Moldova pentru a combate riscurile de secetă și inundații.

Programul de realizare a Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor a parcurs 17 etape anuale de dezvoltare, implementarea acestuia continundu-se până la crearea în România a unui Sistem național coerent, în măsură să asigure protecția populației și a economiei la efectele și pagubele provocate de căderile de grindină și de seceta severă din România.

Grupul de Combatere Drăgășani cu 7 PL a fost fundamnentat ca investiție prin studiul de fezabilitate etapa I – 2015 și este prevăzut să lucreze independent, iar ulterior, să fie preluat în coordonare de UCCG Oltenia prin PC Craiova.

2.3. Necesitatea si oportunitatea studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investitii “UNITATEA DE COMBATERE A CADERILOR DE GRINDINA OLTENIA”

Ca urmare s-a trecut direct la elaborarea studiului de fezabilitate pentru unitate fara a se elabora Studiul de prefezabilitate care, pentru domeniul interventiilor active in atmosfera este asimilat cu Studiul privind conceptia de dezvoltare a unitatii.

2.3.1. Prezentarea obiectivelor de investitie

Investitia care face obiectul prezentului Studiu de Fezabilitate este denumita „Unitatea de Combatere a Caderilor de Grindina Oltenia” denumita in continuare UCCGO. Unitatea face parte din structura Centrului Zonal de Coordonare MUNTENIA.

Obiectivul investitiei se compune din urmatoarele obiecte:

Obiectul 1.: Sediu si Punct de Comanda al UCCGO, compus din:

1.1. Cladirea principala;

1.2. Imprejmuire;

1.3. Platforme si alei betonate;

1.4. Sistemul de iluminare;

1.5. Punct electric de transformare ;

1.6. Sistem de protectie;

1.7. Punct de control acces.

Obiectul 2.: Grup de Combatere Dragasani

Nota: Obiectul 2 a fost caracterizat in partea I a Studiului de Fezabilitate.

Obiectul 3.: Sistem Integrat de Comunicatii si Informatica, compus din:

3.1. Antena E-R din PC;

3.2. Sistemul privat de comunicatii interne;

3.3. Interfete de comunicatii cu exteriorul;

3.4. Elemente software;

3.5. Elemente hardware (echipamente PC si PL).

Obiectul 4. Grup de Combatere Segarcea, compus din:

4.1. Punct de Lansare Portaresti;

4.2. Punct de Lansare Intorsura;

4.3. Punct de Lansare Criva;

4.4. Punct de Lansare Calopar sat Dalga;

4.5. Punct de Lansare Padea.

Obiectul 5. Grup de Combatere Vanju Mare, compus din:

5.1. Punct de Lansare Patule;

5.2. Punct de Lansare Jiana;

5.3. Punct de Lansare Rogova;

5.4. Punct de Lansare Padina;

5.5. Punct de Lansare Balacita;

5.6. Punct de Lansare Oprisor;

5.7. Punct de Lansare Corlatel.

2.3.2. Descrierea Punctului de Comanda (PC) UCCG OLTENIA

Infrastructuria cladirilor este compusa din (fig.1):

· Cladire principala

· Control acces +garaj auto

· Cladire sondaj

· Rampa spalare

· Platforme betonate

· Generator 100kVA

Fig.1. Infrastructura cladirilor

Sursa: date interne AASNACP

Cladirea principala (Fig.2) P+1+M are o suprafata desfasurata de 769 m2 (parter= 290 m2, etajul 1= 290 m2, mansarda= 189 m2). Amprenta la sol 20 x 14,5=290m2.

· Sala instruire – capacitate de 40 locuri. Va asigura spatiul necesar pentru: instruirile regulate ale personalului ce deserveste punctele locale de lansare, schimburi de experienta cu tarile vecine, sala de sedinte, sala teleconferinte.

· Sala catering/mese – va deservi Sala de instruire si personalul ce isi desfasoara activitatea in cladire

· Receptie/Secretariat – se vor desfasura activitati specifice de secretariat

· Dormitor – spatiu de protocol pentru cazare

· Sala server/IT – va asigura spatiu si conditiile necesare bunei functionari a infrastructurii sistemului informatic al Centrului de Comanda Oltenia

· Sala tehnica – va asigura spatiu si conditiile necesare bunei functionari a Centrului de Comanda Oltenia

· Toalete.

Fig.2 Cladirea principala – Parter

Sursa: date interne AASNACP

Etajul 1 (fig.3.) are urmatoarea componenta:

· Birou 1 Administratie Centru Comanda Oltenia – Contabiliate

· Birou 2 Administratie Centru Comanda Oltenia – Director

· Birou 3 Administratie Centru Comanda Oltenia – Personal instruire, Suport logistic (Birou necesar personalului de: instruire persona, intretinere sistem de pozitionare rampa, sistem informatic, surse alternative de alimentare cu energie electrica) Sistemul National Antigrindina din Romania este in curs de extindere. Activitatile de combatere a grindinii necesita resursa umana calificata pentru a deservii Centrele de comanda si Punctele locale de lansare a rachetelor antigrindina. In prezent, la nivel national nu exista un centru dotat cu infrastructura necesara formarii acestor specialisti.

Prin creearea spatiilor necesare in centrul de comanda Oltenia se pot bune bazele infiintarii unui centru de formare a personalului din sistemele antigrindina.

· Birou nowcasting

· Birou Sonaj meteo

Studiu de Fezabilitate pentru Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Oltenia – Grupurile de Combatere Segarcea și Vânju Mare și dezvoltarea de aplicații complementare, Etapa a II – a

· Birou Agricultura precizie

· Birou Transfrontalier

· Toalete

Fig.3 Cladirea principala – Etaj 1

Sursa: date interne AASNACP

Etajul 2 (fig. 4) – Mansarda are urmatoarea componenta:

· Sala operativa

· Camera de odihna

· Toalete

Fig.4. Mansarda – Etaj 2

Sursa: date interne AASNACP

Cost estimat C+M+I = 450.000 Euro, aproximativ 850 euro/m2, in acest pret este inclus si mobilier primar in valoare de 10.000 euro

Generator 100kVA = 25.000 Eur

2.3.3. Descrierea Punctului de Lansare (PL)

Obiectul PL reprezintă o incintă împrejmuită de 1500 mp (standard 50 x 30 mp) în care se dispun:

– platforme de lansare betonate pentru IL;

– platforme de amplasare pe care se dispun:

1. container personal

2. depozitul de muniție

3. punct tehnic cu posibilitate de transformare in depozit logistic pentru IL pe perioada extrasezonului

4. adăpost lansare

Fig. 5. Punct de Lansare

(de atasat schita unui PL)????

Sursa: date interne AASNACP

2.4. Costurile estimative ale investiției

2.4.1. Devizul general al investitiei

Deviz general privind cheltuielile necesare realizării UCCG Oltenia – Etapa a II-a, in mii lei/mii euro la cursul BNR de 4,5 lei/euro /10.11.2016.

(de refacut tabelul de mai jos)

Sursa: date interne AASNACP

Note: – Subcapitolul 1.2 reprezintă 5% din valoarea subcapitolelor 4.1 și 4.2 de la toate obiectele;

– Subcapitolul 1.3 reprezintă 1% din valoarea subcapitolelor 4.1 și 4.2 de la toate obiectele

– Capitolul 2 reprezintă 5% din valoarea subcapitolelor 4.1 și 4.2 de la toate obiectele

– Subcapitolul 3.1 reprezintă 2% din valoarea subcapitolelor 4.1 și 4.2 de la toate obiectele

– Subcapitolul 5.1 reprezintă 3,5% din valoarea subcapitolelor 4.1 și 4.2 de la toate obiectele

– Subcapitolul 5.2 reprezintă 0,9% din valoarea C+M a tuturor obiectelor-

– Subcapitolul 5.3 reprezintă 5% din valoarea subcapitolelor 1.2; 1.3; 2; 3 și 4 a tuturor obiectelor

– Subcapitolul 6.1, cheltuieli de instruire, reprezintă stagii de pregătire pentru personalul tehnic de coordonare și operativ.

– Subcapitolul 6.2, probe tehnologice. Ținând cont de specificul deosebit al sistemului, grad ridicat de precizie dar și de periculozitate, perioada de testare tehnologică este de 3 luni și cuprinde următoarele acțiuni: testări, reglări, implementări de proceduri, adaptări specifice, rodaje, expertize, trageri de probă, ș.a.

2.5. ANALIZA FINANCIARĂ

2.5.1. Determinarea cheltuielilor de investiții

Investiția conține 12 obiecte de investiții a căror eșalonare pentru realizarea acestora a fost prezentata la punctul 2.3.1.

A. Lista obiectelor de investiții cuprinse in SF partea II -a

Sursa: date interne AASNACP

B. Determinarea cheltuielilor de investitii pe total obiectiv (inclusive TVA)

– mii lei –

Sursa: date interne AASNACP

C. Determinarea cheltuielilor pentru procurare

– mii lei –

Sursa: date interne AASNACP

C1. Cheltuieli mijloace tehnice si echipamente / 1PL (lei)

Sursa: date interne AASNACP

Obiecte de inventor

Pretul unitar (lei)

Sursa: date interne AASNACP

D. Fonduri necesare realizării investiției

In conformitate cu Devizul general al investitei total fond necesar realizării investiției

UCCGO cu TVA este de 22.215.000 lei in varianta realizării Grupului de Combatere Segarcea si

Grupului de Combatere Vânju Mare pe baza tehnologiei de rachete antigrindină.

In varianta realizării Grupului de Combatere Segarcea cu generatoare terestre fondul necesar realizării investiției UCCGO este de 21.277.500 lei

2.5.2. Esalonarea fondurilor

Așa cum s-a prezentat la punctul 3.5 din prezentul Studiu de Fezabilitate investiția se

derulează în perioada 2016 – 2020, urmând ca omologarea UCCGO sa se desfășoare in perioada 2020 – 2021.

Eșalonarea fondurilor necesare realizării investitei este strict condiționată de eșalonarea activităților de realizare a obiectelor investiției prevăzute pentru UCCGO.

Ambele eșalonări au fost prezentate la capitolul 3.5 a prezentului studiu.

Eșalonarea Fondurilor se va prezenta pe ani prin graficul de mai jos:

Fig. 6. Evolutia esalonarii fondurilor necesare investitiei

Sursa: date interne AASNACP

Investiția este complexă, se întinde pe o perioadă de 4 ani și are ca obiectiv final omologarea UCCGO cu toate cele 3 grupuri de combatere din structura (Drăgășani. Segarcea, Vânju-Mare).

Eșalonarea investiției și a fondurilor necesare realizării acesteia s-a făcut pe baza principiului fundamental, asigurarea omologării și funcționării acestora în etape parțiale pentru a se asigura treptat protecția populației și a economiei chiar din anul de început al omologării unității 2020.

Pe măsura realizării investiției capabilitatea de asigurare a protecției de către UCCGO creste treptat ca suprafață protejată, performanțe si parametrii de protecție al activității.

De aceea vârful fondurilor anuale de asigurat îl constituie anul 2018 la un nivel de 10.000 mii lei. Această eșalonare a avut deci în vedere necesitatea protecției populației la fenomenele meteorologice extreme și mai puțin posibilitatea de finanțare de la bugetul de stat în contextual actual socio-economic.

2.5.3. Fundamentarea cheltuielilor anuale de funcționare (CF)

2.5.3.1. Varianta cu utilizarea rachetelor antigrindina

A. Cheltuieli anuale de exploatare operațională si/sau de cercetare a UCCG Oltenia (CE)

După parcurgerea etapei de omologare a UCCG Oltenia pe grupuri de combatere și în ansamblul unitate se trece la exploatarea operațională a unității.

Omologarea este activitate de cercetare-dezvoltare potrivit Legii 173/2008 și se finanțează ca atare. Activitatea de exploatare operațională reprezintă activitate de servicii de protecție și se finanțează ca servicii.

Exploatarea operațională a unității se execută potrivit a doua acte normative, respectiv, Legea 173/2008 și H.G. 601/2009 care în esență prevede următoarele:

o exploatarea operațională se execută prin operator-societate comercială cu regim special de funcționare și licențiată ca atare;

o operatorul încheie contracte de operare cu ordonatorul de credite care gestionează unitatea;

o cheltuielile de exploatare se suportă astfel:

‣ de la bugetul de stat timp de 5 ani de exploatare;

‣ de la bugetul de stat și de la beneficiarii serviciului de protecție după 5 ani în

proporția stabilită de participare sectorului privat.

Calculul cheltuielilor de exploatare se face în concordanța cu scenariul tehnico-economic de dezvoltare propus. Pentru prima parte a exploatării parțiale a unității, calculul acestor tipuri de cheltuieli se fac pentru etapa 1 și 2 de dezvoltare tehnică. În final se vor prezenta recomandări pentru reducerea cheltuielilor și se cuantifică nivelul de reducere generat de informatizarea unității.

Tot în acest context se tine seama de partajarea cheltuielilor între alocarea de la bugetul de sat și contribuția directă a beneficiarilor în conformitate cu prevederile legii 173/2008.

Pentru exploatarea operaționala si/sau de cercetare a UCCG Oltenia pe grupuri de combatere si la capacitatea maxima a unității se utilizează următorul algoritm de calcul al cheltuielilor:

a. Calculul cheltuielilor cu prestarea serviciului de către operator (CO):

‣ Serviciul operativ:

– serviciul operativ se efectuează in perioada 15.04 – 15.10

– nr. total de PL pe unitate -19

– cost pe un PL pe o zi luat ca referință pe anul 2017 – 3.210 lei

Cost serviciu operativ =3210lei/ zi/1PL X 184zile X 19PL = 11.222.160 lei

Nota: Calculul s-a efectuat pentru perioada in care sunt operaționale toate cele 19 PL ale unității in cadrul exploatării opera ționale si/sau de cercetare a unității.

‣ Activități conexe:

– Transport instalare/dezinstalare, verificare mijloace tehnice echipamente si soft-uri PL si PC

Cost un transport X nr. PL

Se ia ca baza costul din anul 2017 – 20.000/un transport.

Cost transport = 20.000lei/un trans. X 19 PL = 380.000 lei

– Conservare/deconservare, reparații curente si întreținere mijloace tehnice si echipamente PL si PC.

Se ia ca baza costul din anul 2017 – 1642 lei / 1PL

Cost /1 PL X nr. PL = 1642 lei/1PL X 19 PL = 31.198 lei

– Transport personal pentru serviciul operativ, intervenții si inspecții

Calculul s-a efectuat pe baza următoarelor date:

– nr. zile transport personal – 184 zile

– nr. inspecții – 15 inspecții

– cost transport in toate PL /zi – 180 lei/ transport

Cost transport personal = cost transport/ o zi X (nr. zile serviciu operativ + nr. inspecții)

Cost transport pers. = 180 lei/transport/zi X ( 184 zile + 15 inspecții ) = 35.820 lei

– Transport rachete antigrindină Calculul s-a efectuat pe baza următoarelor date:

– Cost 1 transport – referință 2017 – 45.000lei

– Nr. transporturi preliminate 9 trans.

Cost transport rachete antigrindină = 45.000lei/ 1 transport X 9 transporturi = 405.000 lei

– Verificare PRAM in 19 PL

Calculul s-a efectuat pe baza următoarelor date:

Cost verificare 1 PL – referință 2017 – 900 lei/1PL – Nr. PL = 19

Cost verificare PRAM: 900 lei/1PL X 19 PL = 17.100 lei

Cost întreținere SICI

Cost întreținere SICI = 300.000 lei /an

Nota: Stabilirea costului s-a făcut pe baza istorică.

– Servicii de paza după finalizarea serviciului operativ. Calculul s-a efectuat pe baza următoarelor date:

– Număr zile paza 180 zile (76 zile in anul curent si 104 zile in anul următor).

– Număr posturi 2posturi/24 ore

– Tarif pe ora – referință 2017 – 11lei/ora

Cost serviciu de paza = 11 lei/ora X 2 posturi X 24ore X 19 PL X 180 zile = 1.805.760 lei

TOTAL COST CO = 11.222.160 + 380.000 + 31.198 + 35.820 + 405.000 + 17.100 + 300.000 + 1.805.760 = 14.197.038 lei

Nota: Costul anual menționat se corectează cu rata inflației și/sau în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016

b. Calculul cheltuielilor cu RAG lansate (CRAG)

Cantitatea de rachete utilizate în sezon QRAG:

QRAG = număr procese atmosferice cu grindina x număr celule/proces x număr RAG/celulă

QRAG = 30 procese x 7 celule/proces x 4 RAG/celula = 840 RAG

Costul mediu al unei rachete de tipul RAG 96, la o producție de serie de 400 buc este de 800 EU, iar la o producție de serie de 2000 buc costul se ridică la 700 EU. Această cifră va fi luată în calcul ținând cont de creșterea consumului de rachete pe măsura exploatării unităților din

SNACP.

Cheltuielile cu rachetele utilizate (CRAG):

CRAG = 840 buc RAG x 700 EU/buc x 4,5 = 2.646.000 lei

TOTAL CE = CO + CRAG = 14.197.038 lei + 2.646.000 lei = 16.843.038 lei

B. Cheltuieli tehnice și de pregătire pentru operare UCCGO(CTPO)

In aceasta categorie de cheltuieli intra:

– Cheltuieli pentru reatestare si instruire personal operator;

– Cheltuieli pentru mijloace tehnice si RAG consumate;

– Cheltuieli de transport;

Pe baza prevederilor Legii nr. 173/2008 si a experienței dobândite prin exploatarea operațională si/sau de cercetare a UPCCG Prahova, UCCG Moldova 1 Iași și UCCG Moldova 2 Vrancea se considera ca nivelul CTPO este: 15% din CE.

CTPO = 15% din 14.197.038 lei = 2.129.555 lei

C. Cheltuieli proprii UCCG (CUCCG)

Acest tip de cheltuieli de compune din:

– cheltuieli cu personalul propriu;

– cheltuieli cu utilitățile;

– cheltuieli reabilitare P.L.;

– cheltuieli amortizate – reparație tehnică și mentenanță echipamente

– cheltuieli furnizare produse meteo.

Cheltuieli cu personalul propriu – Date intrare:

– Nr. personal: 6;

– Salariu mediu: 2000 lei.

CUCCG pers. = 6 x 2000 x 12 luni = 144.000 lei

Cheltuieli cu utilitățile – Se iau în calcul numai cheltuielile pentru P.L. și P.C. al UCCO. Media acestor cheltuieli anuale se consideră a fi la nivelul 200.000 lei.

Cheltuieli reabilitare PL – Se consideră în baza experienței cheltuială medie pe 1 P.L. de 12.000 lei.

19 PL x 12.000/1PL = 228.000 lei

Cheltuieli amortizare – reparații tehnice și mentenanță – Date intrare:

– amortizare tehnică 15 ani;

– reparații tehnice medii și capitale 25% din valoarea tehnicii pe toată durata de funcționare;

– cost mediu anual mentenanță 100.000 lei;

– rata amortizării anuale (valoarea tehnicii 15 ani) din care valoarea tehnicii este de 6.800.000 lei, iar amortizarea anuală este de 453.333 lei Reparații tehnice medii și capitale: 25% valoarea tehnicii/ 15 ani.

Camortizare = 25%din6800000 = 113.333 lei

15ani

TOTAL CUCCG = 572.113 lei

D. Cheltuieli cu furnizarea produselor meteorologice și radio-sondaj (CPM)

Pe baza experienței în exploatarea S.N.A.C.P. și a exploată rii rețelei naționale de meteorologie din patrimonial Administrației Naționale de Meteorologie costul acestei activități mediu anual este de 150.000 lei.

E. Cheltuieli cu monitorizare CM

Potrivit legii 173/2008 monitorizarea se desfășoară de către o organizație neguvernamentală pentru a atinge imparțialitatea monitorizării activității unității. Pe baza experienței în exploatarea UPCCG. Prahova se estimează costul monitorizării la 100.000lei

Cheltuieli anuale totale de funcționare CF pentru UCCGO =CE + CTPO + CUCCG + CPM + CMCF =16.843.038 lei + 2.129.555 lei + 572.113 lei + 150.000 lei + 100.000 lei = 19.794.706lei

TOTAL CF = 19.794.706 lei

Nota: Fondul anual necesar pentru asigurarea funcționarii UCCGO se asigura de la bugetul de stat prin capitole subcapitole, titluri diferite in funcție de destinația cheltuielilor

Varianta cu investitia bazata pe realizarea grupului de combatere Segarcea cu

generatoare terestre – Cheltuielile necesare realizării investiției pentru Grupul de Combatere Segarcea se reduc cu 250 mii lei .

Cheltuielile de funcționare CF scad semnificativ fata de varianta cu utilizarea rachetelor

antigrindină, datorita reducerii componentelor acestora, astfel :

– CE cu 50%

– CTPO cu 70%

– CUCCG cu 30%

2.5.3.2. Modalități de reducere a cheltuielilor anuale de funcționare alocate de la bugetul de stat

În prezentarea de mai sus s-au prevăzut cheltuieli maxime sau care se suportă de la bugetul de stat sau de la beneficiarii direcții ai protecției totodată s-a avut în vedere cheltuieli legate strict de procedura aplicată în prezent în exploatarea operaționala și /sau de cercetare a unităților. De asemenea în cheltuielile legate de exploatarea SICI nu s-au luat aplicațiile în care acesta poate fi implicat, reducându-se corespunzător cheltuielilor pentru aplicația de combatere a grindinei. Ca urmare a acestor considerente cheltuiala generală se poate reduce. Fiecare reducere va fi argumentată.

Prin parcurgerea etapelor de dezvoltare tehnică prin informatizarea complexă a UCCGO prevăzută a fi funcțională în anul 2020, cheltuielile cu serviciul operativ se reduc mai ales prin reducerea personalului, în general cu 30%. Ca urmare începând cu anul 2021 cheltuielile cu serviciul operativ se prelimina la valoarea de CO = 9.937.926 lei, cu o reducere de 4.259.111 lei.

Reducerea cheltuielilor CTPO

În procedura utilizată la UPCCG Prahova la începutul și sfârșitul serviciului operativ mijloacele tehnice pentru fiecare punct de lansare se transportă de la depozite la fiecare PL și invers la sfârșitul sezonului. Această procedură este mecanică și implică costul transportului și uzura rapidă a dotărilor transportate. Costul transportului în medie este de 21.000/1PL, uzura dotărilor este de 30 – 40% în medie anual. Rezultă o rată accelerată a înlocuirii de 4 ani fată de 15 ani durata de viață medie normală a dotărilor din PL stabilită de fabricant.

A1 = 3.200.000 = 800.000 lei

4

Costul aplicării procedurii de transport a tehnicii și logisticii unui PL este de:

CPT = cost mediu anual transport/PL x nr.PL + A = 21.000 x 16 PL + 800.000 = 1.136.000 lei

Aplicarea procedurii de menținere a dotărilor la PL pe tot timpul anului conduce la un cost CPS:

CPS = A2 + CP

în care: A2 – amortizarea pe durata

CP – costul extrasezon al pazei

A2 = 213.333 lei

În costul pazei de către operator intră costul transportului personalului și costul asigurării habitatului pentru acest cost mediu transport personal/1 lună/1PL este de 5.200 lei.

Total in afara serviciului operativ 5200 x 6 luni x 16 PL = 499.200 lei

Cost habitat in afara serviciului operativ 500/1PL/1 lună

Cost habitat total: 500 x 16 x 6 = 48 000 lei

CP = 499.200 + 48.000 = 547.200 lei

CPS = 213.333 + 547.200 lei = 760.593 lei

Economia anuală prin aplicarea procedurii de permanentă instalare a tehnicii și logisticii în PL este de:

CPT – CPS = 1.136.000 – 760.593 = 375.407 lei

Reducerea cheltuielilor CRAG

În conformitate cu prevederile Legii 173/2008 cheltuielile de funcționare se suportă partial de la bugetul de stat, proporțional cu mărimea componentei sociale a protecției la căderile de grindină. Componenta socială a protecției se determină conform normei 3N aprobate prin HG 601/2009.

Preliminând CS = 50% rezultă așadar CRAG = ½ x 2.646.000lei

CRAG = 1.323.000 lei

Reducerea cheltuielilor CUCCG

Cheltuielile de acest tip se pot reduce astfel:

– cheltuieli de reabilitare PL cu 100.000 lei prin asigurarea permanenței operatorului în PL

– cheltuieli de mentenanță SICI cu 200.000 lei prin:

‣ repartizarea pe alte activități a exploatării SICI;

‣ informatizarea complexă;

‣ obținerea redevenței prin închirierea parțială a infrastructurii UCCG la utilizatori privați pentru diverse aplicații.

Ca urmare, cheltuielile generale de funcționare CF se reduc cu 5.957.518 lei, pe toata durata de exploatare operațională a unității cu condiția informatizării acesteia pe timpul realizării investiției.

Prin implicarea UCCGO in alte aplicații ale tehnologiei de intervenții active in atmosfera se prelimina o creștere a cheltuielilor de funcționare cu 20% asigurandu-se o creștere semnificativa a efectelor fenomenelor economico-sociale și îndeosebi în agricultura din aria de responsabilitate a acestei unități.

2.5.4. Efectele economico-sociale ale implementării investiției

Efectele economico-sociale ale implementării investiției se integrează în argumentul pentru care s-a aprobat și legiferat Programul de realizare a Sistemului National Antigrindină si de Creștere a Precipitațiilor, sistem din structura căruia face parte UCCG Oltenia.

1. Functiile economico-sociale ale UCCGO

Reamintim că Programul urmărește realizarea unui Sistem național coerent, funcțional și eficient economic în măsură să asigure:

a. protecția populației și a economiei la fenomenele de meteorologie extreme prin intervenții active în atmosferă ca măsură activă de protecție;

b. extinderea utilizării infrastructurii realizate în proiectele de agricultură dezvoltată;

c. extinderea utilizării tehnologice dezvoltate prin Program în protecția agriculturii la alte fenomene și vulnerabilități;

d. asigurarea nowcasting local și punctual în zona de amplasare a elementelor componente ale UCCG Oltenia;

e. asigurarea colaborării transfrontaliere în domeniu.

Fiecare aplicație din destinația UCCG Oltenia se va analiza în continuare prin prisma

efectelor economico-sociale ale implementării acestei investiții.

2. Protecția populației și a economiei

Această aplicație sau activitate are două componente care se constituie în destinația

principala a UCCG Oltenia.

a. Protecția populației și a economiei la căderile de grindină

Căderile de grindină provoacă numai agriculturii pe plan mondial pierderi de 50-100

miliarde de dolari conform rapoartelor Organizației Meteorologice Mondiale.

În țara noastră pierderile cauzate de căderile de grindină agriculturii cuantificate de către Direcțiile Agricole Județene și de către Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgenta se

situează în limitele 100-200 milioane lei pentru județele Vrancea, Galați, Iași, Vaslui, Bacău, Prahova, Buzău, Mureș, Alba, Arad, Timișoara, Bihor, Satu Mare, Bistrița, Olt, Vâlcea, județe în care se găsesc și principalele bazine viticole-pomicole ale tarii noastre.

Pe această bază s-a structurat și Sistemul National Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor.

În zona necesară a fi protejată de către UCCGO, situată în județele Olt, Vâlcea, Dolj si Mehedinți s-au cuantificat pierderi medii anuale provocate agriculturii de 40 milioane lei.

În aceste județe au loc fenomene meteorologice periculoase cu căderi de grindină în perioada aprilie-septembrie, în număr mediu de 60 înregistrate în perioada de măsurare 1980-2015

cu variații ciclice.

În perioada 2005-2015 fenomenele meteorologice extreme s-au intensificat culminând cu anul 2016 în care ANM a anunțat pericol de grindină aproape în fiecare zi în avertizările emise de către aceasta.

În continuare, se vor cuantifica efectele economice preliminate pentru această investiție.

Datele inițiale avute în vedere în calculele de eficientă sunt următoarele:

– suprafața protejată (SP) 357.960 ha;

– număr puncte de lansare ale UCCGO este in număr de 19 PL in varianta cu rachete antigrindină si de 14 PL + 15 puncte de intervenție (PI) in varianta cu generatoare terestre;

– parametrii de protecție preliminați la finalul omologării unității, începând cu anul 2021 cu probabilitatea protecției sigure, Pst = 0,8;

– număr de fenomene meteorologice extreme cu căderi de grindină prognozate (număr de celule de grindină) mediu anual pentru zona protejată 210;

– număr mediu de rachete necesare a fi lansate pentru combaterea grindinei fiecărei cellule de grindină 4RAG;

– sezonul de combatere a grindinei aprilie – octombrie ;

– pierderi medii anuale preliminate pentru suprafețele agricole din zona de responsabilitate în cazul neasigurării protecției 40 milioane lei;

– componenta economică a protecției Ce=50% (vezi HG 601/2009).

Pentru asigurarea protecției la căderile de grindină se efectuează de către unitate categoriile de cheltuieli descrise în Anexa 3N a HG 601/2009 din care ponderea cvasitotală o dețin cheltuielile de exploatare.

2.6. ANALIZA ECONOMICĂ

Denumirea obiectivului de investiții: Unitatea de Combatere a Cădirilor de Grindina Oltenia.

Obiectele investiției:

a) Sediu Punct Comanda al UCCGO

b) Grupul de Combatere Drăgășani

c) SICI

d) Grupul de Combatere Segarcea cu 5 PL

e) Grupul de Combatere Vânju Mare cu 7 PL

Suprafata protejata: 357.960 ha

Suprafata acoperita: 465.348 ha

Suprafata agricola : 465.348 ha

Se asigura protecția la căderile de grindina a celor mai valoroase bazine viticol, pomicole, culturi mari populației si obiectivelor din județele menționate.

Valoarea totală a investiției : (nu se ia in calcul Grupul de Combatere Drăgășani care a făcut obiectul parții I a Studiului de Fezabilitate).

Sursa: date interne AASNACP

Valoarea investiției finalizate: 22.215 mii lei (până în anul 2020).

Valoarea specifică a investiției pentru protecția antigrindină și creșterea precipitațiilor:

– raportat la suprafața totală 62,06 lei/ha 13,76 euro/ha

– raportat la suprafața agricolă 47.74 lei/ha 10,59 euro/ha

Sursa fondurilor totale pentru investiție: Bugetul de stat

Eșalonarea investiției:

Sursa: date interne AASNACP

Anul 2017: 4.000 mii lei

Anul 2018: 10.000 mii lei

Anul 2019: 6.000 mii lei

Anul 2020: 2.215 mii lei

Total investiție: 22.215 mii lei

Cheltuieli de funcționare a UCCGO anuale, în funcție de realizarea investiției:

Anul 2017: 3.102.664 lei

Anul 2018: 6.205.329 lei

Anul 2019: 10.637.708 lei

Anul 2020: 14.100.500 lei

Anul 2021: 16.843.038 lei

Total : 50.889.239 lei

Calculul cheltuielilor cu amortizarea:

Sursa: date interne AASNACP

Cheltuieli totale anuale de funcționare a UCCGO la sfârșitul investiției (exclusiv

omologarea):

– cheltuieli de exploatare operațională si proprii UCCGO: 19.794.706 mii lei

– cheltuieli cu amortizarea: 868,77 mii lei

Total cheltuieli: 19.795.574,77 mii lei

Eficiența economică a protecției populației și a economiei la căderile de grindină:

– pierderi medii anuale preliminare pe unitate pe baza datelor statistice:

‣ provocate economiei: 40.000 mii lei

‣ provocate populației: 40.000 mii lei

– cheltuieli medii anuale de exploatare a unității: 16.843.038 mii lei

– parametrii de protectie la căderile de grindină: 0,8

– eficiența economică: 4,37 lei economie prin pierderi evitate la 1,00 lei cheltuieli de exploatare.

– cheltuieli medii anuale de funcționare a unității: 19.794.706 mii lei

– eficiența economică pe total sistem în agricultură: 4,17 lei spor de producție la 100 lei cheltuieli totale de funcționare.

Notă: Pierderile economice aferente producției agricole pierdute prin lipsa protecției la căderile de grindină au fost calculate ținând cont de pierderile din întregul lanț pe filieră de producție pe fiecare produs în parte (producția agricolă, procesare, comercializare). Din cercetările efectuate, valoarea primară a produsului agricol reprezintă circa 12,0% din produsul alimentar comercializat.

Eficiența economică a creșterii precipitațiilor: 4,00 lei spor de producție la 1,00 lei cheltuieli de exploatare.

Alte categorii de efecte pozitive:

– implementarea proiectelor de agricultură durabilă;

– protecția agriculturii la fenomene extreme și vulnerabilități;

– asigurarea nowcasting-ului local și punctual în zonele protejate;

– asigurarea colaborării transfrontaliere.

Evaluarea reducerii de pierderi din producția vegetală provocată de căderile de grindină în funcție de realizarea investiției:

Anul 2017: 6.034.200 lei;

Anul 2018: 9.588.150 lei;

Anul 2019: 17.679.000 lei;

Anul 2020: 25.144.000 lei;

Anul 2021: 32.000.000 lei.

Alte categorii de efecte negative eliminate prin combaterea căderilor de grindină:

– protecția ecosistemelor naturale;

– protecția sistemelor socio-economice.

Evoluția probabilității combaterii căderilor de grindină în funcție de gradul de realizare a investiției:

Fig. Graficul evoluției probabilității combaterii căderilor de grindină în

funcție de gradul de realizare a investiției

Sursa: date interne AASNACP

Evoluția eficienței economice privind combaterea căderilor de grindină în zona de responsabilitate a UCCGO determinat prin EET.

Fig. Evoluția eficienței economice privind combaterea căderilor de grindină

Sursa: date interne AASNACP

Eficiența economică a combaterii căderilor de grindină în zona de responsabilitate la încheierea investiției va fi de aproximativ 3,68 lei pierderi evitate la 1 leu cheltuit pentru protecție.

Eficiența economică a extinderii utilizării SNACP în arealul UCCG Oltenia și asupra altor componente și aplicații va fi de circa 6 lei pierderi evitate sau câștiguri suplimentare la 1 leu cheltuit pentru protecție.

Durata medie de amortizare a investiției totale: 25,5 ani.

Cheltuieli medii anuale de funcționare pe unitatea de suprafață:

· pe ha suprafață totală 47,06 lei/ha (anul 2020);

· pe ha teren agricol 36,20 lei/ha (anul 2020).

Valoarea medie anuală la ha a producției agricole protejate:

· pe ha teren agricol 8689 lei/ha

Venitul agricol anual net suplimentar al agricultorilor din zona protejată

· venitul și economiile anuale nete agricole 16.000.000 lei;

· venitul și economiile anuale nete pe ha suprafață totală 44,70 lei/ha.

Rata medie anuală a profitabilității 85%.

Durata de recuperare a investiției raportata la venitul net suplimentar al agricultorilor din zona protejata 1,39 ani

Notă: Indicatorii calculați reprezintă sume virtuale și nu reale. Ne bazăm în afirmații pe faptul că, eliminarea unui potențial iminent de incidență a căderii de grindină este cu adevărat înlăturat, prin acțiunea de protecție, concomitent cu eliminarea unei ipotetice pierderi de producție, dacă aceasta s-ar fi realizat și ar fi fost calamitată.

Dacă ținem cont de nota anterioară, în care se menționa faptul că producția agricolă

reprezintă doar 12,0% din valoarea produsului alimentar comercializat, atunci, judecata economică devine rezonabilă în termeni reali:

Durata de realizare a investiției totale este de 5 ani.

Perioada de realizare a investiției (martie 2017 – noiembrie 2020):

Locuri noi de muncă create:

– UCCGO 6 posturi;

– Operatori UCCG O – PC 12 posturi

– PL 114 posturi

– Monitorizare 4 posturi;

– Operatori agricultură avansată 15 posturi;

– Service SICI – UCCGO 3 posturi.

Total: 154 posturi

Notă: Se estimează posibilitatea extinderii cu încă 200 de locuri de muncă prin dezvoltarea unor activități adiacente: procese de fabricație, reparații, transport, verificări și atestări.

Cheltuieli pentru darea în exploatare, prevăzute în devizul general (mii lei)

Total UCCGO

– pregătirea personalului de exploatare 400

– probe tehnologice și teste 1000

Total 1400

– Provocari si oportunitati. Scenarii privind sustenabilitatea financiara: finantare integrala de la bugetul de stat SAU finantare public-privata SAU fond de garantare si asigurari SAU…altele! (10 pag)

– Abordari internationale: ce zice OMM, GFCS, Cadrul de la Sendai, abordarile europene si  internationale cu privire la managementul riscurilor climatice; (10 pag)

– Concluzii; (2 pag)

– Bibliografie; (1 pag)

– Anexe (daca e cazul)