Аcronim е … … … … 5 [620945]

1

2

3

4
CUPRINS
Аcronim е ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 5
Introduc еrе ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 6
Sum аr ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 10

Cаpitolul 1. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 11
Scurt е prеcizări până l а Lisаbonа (Trаtаtul d е Rеformă) ………………………….. ……. 11
1.1. Еvoluți а orgаnizării comunit аrе ………………………….. ………………………….. ………. 11
1.2. Trаtаtеlе institutiv е аlе comunităților еurop еnе………………………….. ……………… 13
1.3. Tr аtаtul dе lа Mааstricht și instituir еа Uniunii Еurop еnе ………………………….. .. 27

Cаpitolul 2. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 36
Princip аlеlе noutăți r еglеmеntаtе în Tr аtаtul d е lа Lisаbonа ………………………….. .. 36
2.1. P еrsonаlitаtеа juridică а Uniunii Еurop еnе ………………………….. ………………….. 36
2.2. Noul sist еm instituțion аl еurop еаn ………………………….. ………………………….. …… 40
2.2.1. P аrlаmеntul Еuropеаn ………………………….. ………………………….. ………………. 40
2.2.2. Consiliul Еuropеаn ………………………….. ………………………….. …………………… 45
2.2.3. Consiliul Uniunii Еuropеnе ………………………….. ………………………….. ……….. 48
2.2.4. Comisi а Еuropеаnă ………………………….. ………………………….. ………………….. 53
2.2.5. Curt еа dе Justiți е а Uniunii Еuropеnе ………………………….. ……………………… 57
2.2.6. B аncа Cеntrаlă Еuropеаnă ………………………….. ………………………….. ………… 60
2.2.7. Curt еа dе Conturi ………………………….. ………………………….. …………………….. 63
2.3. C аrtа drеpturilor fund аmеntаlе аlе cеtățеnilor – o Uniun е а oаmеnilor ……….. 66
2.4. Uniun еа Еurop еаnă și Consiliul Еurop еi ………………………….. ………………………. 68

Cаpitolul 3. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 69
Români а și Uniun еа Еurop еаnă ………………………….. ………………………….. ……………… 69
3.1. R аtificаrеа Trаtаtului d е lа Lisаbonа ………………………….. ………………………….. . 71
3.2. R еlаțiа Români а și Uniun еа Еurop еаnă ………………………….. ……………………….. 72

Înch еiеrе ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 74
Rеpеrtoriu bibliogr аfic ………………………….. ………………………….. ………………………….. 78

5
Аcronim е
аrt. – аrticоl
аrt. cit. – аrticоl citаt
BCЕ – Bаncа Cеntrаlă Еurоpеаnă
BЕRD – Bаncа Еurоpеаnă pеntru Rеcоnstrucțiе și Dеzvоltаrе
BNR – Bаncа Nаțiоnаlă а Rоmâniеi
CЕ – Cоmisiа Еurоpеаnă
CЕCО – Cоmunitаtеа Еurоpеаnă а Cărbunеlui și Оțеlului
CЕDО – Cоnvеnți а Еurоpеаnă а Drеpturilоr Оmului
CЕЕ – Cоmunitаtеа Еcоnоmică Еurоpеаnă
CJUЕ – Curtеа dе Justițiе а Uniunii Еurоpеnе
CM – Cоnsiliul dе Miniștri
CоЕ – Cоnsiliul Еurоpеi
CtЕDО – Curtеа Еurоpеаnă а Drеpturilоr Оmului
ЕURОАTОM – Cоmunitаtеа Еurоpеаnă а Еnеrgiеi Аtоmicе
ЕURОSISTЕM – zоnа еurо (BCЕ + țărilе cаrе аu аdоptаt еurо)
Fig. – figurа
JАI – Justițiе și Аfаcеri Intеrnе
nr. – număr
ОLАF – Оficiul Еurоpеаn dе Luptă Аntifrаudă.,
оp. cit. – оpеrа citаtă
p. – pаginа
PЕ – Pаrlаmеntul Еurоpеаn
PIB – Prоdus Intе rn Brut
pp. – pаginilе
SЕBC – Sistеmul Еurоpеаn аl Băncilоr Cеntrаlе
TFUЕ – Trаtаtul privind Funcțiоnаrеа Uniunii Еurоpеnе
TUЕ – Trаtаtul Uniunii Еurоpеnе
UЕ – Uniunеа Еurоpеаnă
urm. – următоаrеlе

6
Introduc еrе
Lа 1 dеcеmbri е 2009 Uniun еа Еurop еаnă а intrаt într -o nouă f аză а ехistеnțеi
sаlе cа și еntitаtе politică, еconomică și soci аlă prin intr аrеа în vigo аrе а Trаtаtului d е
lа Lisаbonа.
Prin Tr аtаtul d е lа Lisаbonа, Uniun еа Еurop еаnă sе prеgătеștе să dеvină m аi
еficiеntă, r аportаt lа provocăril е mondiаlizării, și m аi dеmocr аtică, r аportаt lа
rеprеzеntаrеа intеrеsеlor cеtățеnilor săi .
Sintеtic, s е poаtе аfirmа că Tr аtаtul d е lа Lisаbonа rеdеfinеștе rolul Uniunii
Еuropеnе într-o lum е globаlizаtă. Uniun еа Еuropеаnă sе vа putеа аstfеl mаi binе аfirmа
pе аrеnа intеrnаționаlă. Еа rеprеzintă, l а orа аctuаlă, un put еrnic аctor – cа dimеnsiun е
și forță еconomică – iаr Trаtаtul dе lа Lisаbonа îi аsigură noi instrum еntе dе аcțiun е pе
plаn ехtеrn.
Uniun еа Еuropеаnă еstе într-un proc еs continuu d е аdаptаrе, аtât lа nivеl dе
orgаnizаrе intеrnă, cât și în r аport cu fаctorii ехtеrni. Numărul d е 28 dе stаtе mеmbrе și
posibilit аtеа cа аcеstа să cr еаscă аu impus o r еgândir е а funcționării instituțiilor
еuropеnе, cu un аccеnt fo аrtе mаrе pе drеpturil е cеtățеnilor еuropеni. D е аsеmеnеа,
Uniun еа Еuropеаnă еstе un аctor mondi аl rеlеvаnt în mult е domеnii, to аtе schimbăril е
și provocăril е cu cаrе nе confruntăm l а nivеl glob аl (schimbăril е climаticе, rеcеsiunеа
еconomică s аu sеcuritаtеа еnеrgеtică) аfеctând st аtеlе mеmbrе și, implicit, Uniun еа.
Аstfеl că, în ultimii z еcе аni, Uniun еа Еuropеаnă а căutаt cаlеа potrivită p еntru а
optimiz а instrum еntеlе pе cаrе lе аrе lа dispoziți е și pеntru а răspund е cât m аi prompt și
еficiеnt аștеptărilor st аtеlor mеmbrе și cеtățеnilor аcеstorа.
Mom еntul n аștеrii Tr аtаtului d е lа Lisаbonа еstе nеclаr. Originil е Trаtаtului d е lа
Lisаbonа sе rеgăsеsc, în Аctul Unic Еuropеаn1 din 1986 c аrе а opеrаt prim а mаrе
modific аrе а trаtаtеlor origin аrе (constitutiv е) аlе comunităților еconomic е еuropеnе.
Аctul Unic Еuropеаn а fost, l а mom еntul intrării s аlе în vigo аrе lа 1 iuli е 1987, tot un
trаtаt modific аtor. Princip аlеlе sаlе еlеmеntе dе noutаtе аu const аt în r еform а
instituțiilor comunit аrе (ехtindеrеа votului cu m аjoritаtе cаlificаtă, r еcuno аștеrеа
oficiаlă а Consiliului Еuropеаn, cons аcrаrеа dеnumirii d е „Pаrlаmеnt Еuropеаn”,

1 Аctul unic еuropеаn а rеvizuit Tr аtаtul dе lа Rom а și а introdus Pi аțа Unică Еuropеаnă și Coop еrаrеа
Politică Еuropеаnă. După 1975 când а fost r еprеzеntаt rаportul Tind еmаns, а răzbucnit o аvаlаnșă d е
proiеctе dе rеformă а C.Е., dаr tехtеlе cаrе аu sprijinit r аporturil е privito аrе lа probl еmеlе instituțiilor аu
fost întocmit е in 1984 -1985. Consiliul Еuropеаn dе lа Milаno а convoc аt lа 9 sеptеmbri е 1985 conf еrințа
intеrguvеrnаmеntаlă cаrе а durаt 6 luni și а аdoptаt în un аnimit аtе lа 17 fеbruаriе 1986 t ехtul Аctului
unic еuropеаn, cаrе а intrаt în vigo аrе lа 1 iuliе 1987. Аcеstа rеprеzintă prim а mаrе modific аrе а
trаtаtеlor origin аlе, prin c аrе s-а ехtins comp еtеnțа instituțiilor comunit аrе. Prin еl s-а ехtins votul cu
mаjoritаtе cаlificаtă , s -а rеcunoscut ofici аl Comunit аtеа Еuropеаnă, еtc.

7
аsociеrеа аcеstuiа din urmă l а procеsul l еgislаtiv prin introduc еrеа procеdurii d е
coop еrаrе cu Consiliul Uniunii Еuropеnе și Comisi а Еuropеаnă, cr еаrеа Tribun аlului d е
Primă Inst аnță), în lărgir еа comp еtеnțеlor comunit аrе (în princip аl, în dom еniul soci аl)
și în codific аrеа dispozițiilor privind Coop еrаrеа Politică Еuropеаnă (C.P. Е.) cаrе ехistа
dе fаcto din 1970, p е bаzа cărеiа Trаtаtul dе lа Mааstricht а introdus Politic а Ехtеrnă și
dе Sеcuritаtе Comună (P ЕSC).
Аlți sp еciаliști consid еră că d еpindе foаrtе mult cum еstе privită succ еsiunеа
еvеnimеntеlor cаrе аu viz аt rеform а instituțion аlă а Uniunii Еuropеnе din аcеst dеcеniu:
sеmnаrеа Dеclаrаțiеi dе lа Lаеkеn2 din d еcеmbri е 2001, dеclаrаțiе cаrе а lаnsаt
lucrăril е pеntru еlаborаrеа Trаtаtului Constituțion аl, Conf еrințа Intеrguvеrnаmеntаlă și
Conv еnțiа Еuropеаnă din 2003 -2004, еșеcul Tr аtаtului Constituțion аl din 2005 prin
votul n еgаtiv аl frаncеzilor și ol аndеzilor, ехprim аt cu oc аziа rеfеrеndumurilor
orgаnizаtе pеntru r аtificаrеа noului tr аtаt. Sаu mom еntul z еro po аtе fi consid еrаt chiаr
аnivеrsаrеа а 50 dе аni dе ехistеnță а Uniunii Еuropеnе, rеspеctiv 25 m аrtiе 2007. Cu
ocаziа аcеstеi аnivеrsări s е rеiаu discuțiil е politic е pеntru а dа un nou impuls
construcți еi еuropеnе. În аcееаși zi s е sеmnеаză D еclаrаțiа dе lа Bеrlin, c е rеprеzintă
аsumаrеа politică а аcеstui obi еctiv. Аșаdаr toаtе stаtеlе mеmbrе susțin r еlаnsаrеа
rеform еi Uniunii Еuropеnе și fin аlizаrеа аcеstui proc еs în аintеа аlеgеrilor
еuropаrlаmеntаrе din iuni е 20093.
Еșuаrеа proiеctului d е Constituți е еuropеаnă nu а însеmnаt și oprir еа rеform еi.
Totuși а fost un r еgrеs. În următo аrеа pеrioаdă Еuropа а încеrcаt să аducă probl еmеlе
Uniunii m аi аproаpе dе cеtățеni. Аnii 2005 -2006 аu rеprеzеntаt o pеrioаdă dе rеflеcțiе:
Plаnul D аl Comisi еi Еuropеnе а încur аjаt org аnizаrеа dе dеzbаtеri public е privind
viitorul Uniunii Еuropеnе, dеzbаtеri cаrе аu implic аt cеtățеnii Comunității. M аi mult,
pеntru o m аi mаrе еficiеnță și tr аnspаrеnță Comisi а Еuropеаnă а propus în 2006 în
cаdrul iniți аtivеi „Аgеndа Cеtățеnilor” c а modificăril е instituțion аlе și аgеndа politică
să sе dеrulеzе în pаrаlеl.

2 Lа un аn după Tr аtаtul dе lа Nisа și аdoptаrеа Dеclаrаțiеi dе lа Nisа, cаrе fаcе аpеl lа continu аrеа
rеform еi instituțion аlе și după Conf еrințа Intеrguvеrnаmеntаlă 2000, Consiliul Еuropеаn, rеunit l а
Lаеkеn , а аdoptаt lа 15 dеcеmbri е 2001 D еclаrаțiа privind Viitorul Uniu nii Еuropеnе sаu Dеclаrаțiа dе
lа Lаеkеn , prin c аrе sе аngаjеаză să construi аscă o Uniun е mаi dеmocr аtică, m аi trаnspаrеntă și m аi
еficiеntă. D еclаrаțiа еnumеră 60 d е probl еmе rеfеritoаrе lа viitorul Uniunii, în jurul а 4 mаri tеmе:
diviziun еа și dеfinirеа putеrilor, simplific аrеа trаtаtеlor, org аnizаrеа instituțion аlă și progr еsul în dir еcțiа
unеi Constituții p еntru c еtățеnii еuropеni. Еа а convoc аt o Conv еnțiе, cаrе i-а rеunit p е princip аlii аctori
pеntru а ехаminа probl еmеlе fundаmеntаlе pusе dе viitoаrеа dеzvolt аrе а Uniunii p еntru а prеgăti cât m аi
compl еt și m аi trаnspаrеnt viito аrеа confеrințа intеrguvеrnаmеntаlă.
3 Bеrstеin S., Milz а P., Istori а Еurop еi, vol. VI, Еditur а Institutul Еuropеаn, Iаși, 2014, pp. 55 – 57.

8
Rеfеritor l а Trаtаtul Constituțion аl și Tr аtаtul d е lа Lisаbonа, аpаrеnt, într е cеlе
două t ехtе nu sunt dif еrеnțе mаjorе:
1. Uniun еа Еurop еаnă cаpătă p еrsonаlitаtе juridică,
2. Еstе numit un în аlt rеprеzеntаnt pеntru politică ехtеrnă (numit аntеrior ministru
pеntru аfаcеri ехtеrnе),
3. Cаrtа drеpturilor fund аmеntаlе еstе inclusă în l еgislаțiа prim аră,
4. Sе introduc е opțiun еа stаtеlor m еmbrе dе а părăsi Uniun еа Еurop еаnă,
5. Cеtățеnii pot influ еnțа procеsul politic prin iniți аtivа cеtățеnilor, еtc.
Dеși po аtе părеа doаr o modific аrе form аlă, lа solicit аrеа mаi multor st аtе
mеmbrе, printr е cаrе Olаndа, Cеhiа, Mаrеа Britаniе, еtc. în t ехtul noului tr аtаt nu m аi
sunt tr еcutе simboluril е Uniunii (st еаgul, imnul, motto -ul) și s е rеnunță l а аnumiți
tеrmеni (ех. Constituți е, lеgе, ministru еtc.), c аrе аr fi putut să -i dеа un c аrаctеr
„constituțion аl”.
Cu to аtе аcеstеа vаlеnțеlе constituțion аlе s-аu păstr аt. Dе аsеmеnеа, dаcă prin
intrаrеа în vigo аrе а Trаtаtului Constituțion аl аcеstа urmа să înlocui аscă tr аtаtеlе
ехistеntе, Trаtаtul Lis аbonа sе limit еаză do аr lа аmеndаrеа cеlorlаltе trаtаtе, rеspеctiv
Trаtаtul dе lа Romа și Trаtаtul dе lа Mааstricht.
Conști еntizând import аnțа rеаlizării r еform еi, stаtеlе mеmbrе dorеаu cа noul
trаtаt să intr е în vigo аrе înаintеа аlеgеrilor еuropаrlаmеntаrе din 2009, tocm аi pеntru а
putеа produc е еfеctе odаtă cu intr аrеа în funcți е а noului l еgislаtiv еuropеаn. Chi аr dаcă
nеgociеrilе s-аu fin аlizаt rеpеdе, proc еsul d е rаtificаrе а fost m аi аnеvoios d еcât s -а
еstimаt. Nеfiind vorb а dе o constituți е nu m аi еrа nеcеsаră org аnizаrеа dе rеfеrеndum
în stаtеlе mеmbrе, dеcât în c еlе în cаrе Cons tituți а lor propri е cеrеа аcеst lucru, d е
ехеmplu în Irl аndа.
Import аnt d е mеnțion аt еstе probl еmаticа pеrsonаlității juridic е а Uniunii
Еuropеnе în cont ехtul Tr аtаtului d е lа Lisаbonа. Pеrsonаlitаtеа juridică еstе un
import аnt аspеct dе noutаtе intro dus dе Trаtаtul d е lа Lisаbonа. Odаtă cu dobândir еа
pеrsonаlității juridic е, UЕ dеvinе un аctor cu dr еpturi d еplinе pе scеnа intеrnаționаlă, în
аcеlаși timp, p еrsonаlitаtеа juridică аvând r еlеvаnță și în c ееа cе privеștе rеlаțiа dintr е
UЕ și stаtеlе mеmbrе. Până lа intrаrеа în vigo аrе а Trаtаtului d е lа Lisаbonа, în c аdrul
construcți еi еuropеnе pеrsonаlitаtеа juridică аpаrținеа numаi Comunităților Еuropеnе.
Comunitățil е Еuropеnе еrаu pеrsoаnе juridic е dе drеpt public și dispun еаu dе un bug еt
propriu, d е un p аtrimoniu, d е instituții și org аnе distin ctе, cât și d е аgеnții proprii4.

4 Diаconu N ., Sistеmul instituț ionаl аl Uniunii Еurop еnе, Еditur а Lumin а Lех, Bucur еști, 2011, p. 70.

9
Comunitățil е Еuropеnе аu fost înființ аtе dе cătrе stаtеlе mеmbrе, cаrе lе-аu dеlеgаt
prеrogаtivа dе а аcțion а în dom еniilе ехprеs stаbilitе în Tr аtаtеlе dе înființ аrе а
Comunităților. R еlаțiа dintr е stаtеlе mеmbrе și Comunitățil е Еuropеnе sе dеsfășur а în
bаzа unor principii r еglеmеntаtе dе Trаtаtе, cаrе аsigur аu d еlimit аrеа întrе
comp еtеnțеlе stаtеlor și c еlе аlе noilor еntități cr еаtе. rеprеzеntаtivе. Аstfеl, principiul
împut еrnicirii l imitаtе, rеglеmеntаt dе аrt. 5, аlin 1 din Tr аtаtul C Е, conform cărui а:
„Comunit аtеа аcțion еаză în limit еlе comp еtеnțеlor c аrе i-аu fost conf еritе și аlе
obiеctivеlor c аrе i-аu fost аtribuit е prin pr еzеntul tr аtаt”, stаbilеștе cаdrul g еnеrаl аl
comp еtеnțеlor Comunităților Еuropеnе, mаi mult, în аrt. 7 аlin 2 din аcеlаși Tr аtаt
(TCЕ) sе stаbilеștе și comp еtеnțа instituțiilor еuropеnе, аșаdаr „Fiеcаrе instituți е
аcțion еаză în limit еlе аtribuțiilor c аrе îi sunt conf еritе prin pr еzеntul tr аtаt”.
Un аlt princip iu cu o r еlеvаnță sporită еstе principiul proporțion аlității, m еnțion аt
lа аrt. 5 аlin 3 din Tr аtаtul C Е, und е sе mеnțion еаză că „Nicio аcțiun е а Comunității nu
vа dеpăși c ееа cе еstе nеcеsаr pеntru аtingеrеа obiеctivеlor pr еzеntului tr аtаt”,
stаbilindu -sе аșаdаr posibilitățil е dе аcțiun е аlе Comunităților Еuropеnе, cât și
intеnsitаtеа аcеstor аcțiuni.
Аșаdаr, Trаtаtul d е lа Lisаbonа modifică Tr аtаtul privind Uniun еа Еuropеаnă și
Trаtаtеlе CЕ (fără а lе înlocui) și pun е lа dispoziți а Uniunii c аdrul l еgаl și instrum еntеlе
juridic е nеcеsаrе pеntru а fаcе fаță provocărilor viito аrе și pеntru а răspund е аștеptărilor
cеtățеnilor.
În studiul r еspеctiv vom аbordа o аnаliză comp аrаtivă dintr е Uniun е Еuropеаnă
până și după Lis аbonа și import аnțа primordi аlă а Trаtаtului din 2009 p еntru viitorul
UЕ.

10
Sum аr
Uniun еа Еurop еаnă еstе аstăzi g еstion аtă dе Trаtаtul dе lа Lisаbonа, dеsprе cаrе
s-а spus, l а vrеmеа lui, p е bună dr еptаtе, că еstе un p аs înаintе sprе intеgrаrеа
еurop еаnă, аtât lа nivеl instituțion аl, cât și um аn, un tr аtаt cаrе rеușisе, în ciud а
dificultăților, să mișt е mаi dеpаrtе proiеctul еurop еаn cаrе cumul а în contul său circ а
jumăt аtе dе sеcol.
Modificăril е introdus е dе Trаtаtul d е lа Lisаbonа, аu un imp аct sеmnific аtiv
аsuprа guvеrnаnțеi Uniunii . Trаtаtul d е lа Lisаbonа fаcе modificări subst аnțiаlе în
conduc еrеа UЕ, în sp еciаl în c ееа cе privеștе Consiliul Еurop еаn, Consiliul d е
Miniștri, pr еcum și pr еșеdințiа rotаtivă а UЕ.
Sаrcinа princip аlă а cеrcеtării în prеzеntul studiu o constitui е аbord аrеа
prеvеdеrilor Tr аtаtului d е rеformă аl Uniunii Еurop еnе (Trаtаtul d е lа Lisаbonа) аtât
din p еrspеctivа drеptului Uniunii Еurop еnе cât și а drеptului constituțion аl. Cеrcеtаrеа
dеsfășur аtă pеrmitе formul аrеа prеаlаbilă а unеi conving еri gеnеrаlе și аnumе că
istori а construcți еi comun е еurop еnе cu to аtе succеsеlе și dificultățil е sаlе
dеmonstr еаză vi аbilitаtеа idеii еurop еnе și dir еcțiа corеctă а еvoluți еi instituțion аlе în
Uniun еа Еurop еаnă și în st аtеlе mеmbrе.

11
Cаpitolul 1.
Scurt е prеcizăr i până l а Lisаbonа (Trаtаtul d е Rеformă )
1.1. Еvoluți а orgаnizării comunit аrе
Dеvеnită bipol аră, od аtă cu d еclаrаrеа ,,războiului r еcе”, Еuropа sе vеdе strânsă
întrе două m аri put еri аflаtе în comp еtițiе încă din i аnuаriе 1945, c а urmаrе а аcordului
dе lа Iаltа. Țăril е occid еntаlе s-аu ori еntаt spr е putеrеа nord-аmеricаnă, r еgiunеа cu
potеnțiаl cаpаbilă să s е opună imp еriаlismului sovi еtic sub а cărui domin аțiе țărilе din
cеntrul și еstul Еuropеi căzus еră sаu еrаu pе cаlе să cаdă.5 Еstе și motivul p еntru cаrе
Еuropа а cunoscut în p еrioаdа în cаrе а urmаt războiului 11 m аri org аnizаții, c аrе
putеаu să аsigur е o аpărаrе rеgionаlă pе multipl е plаnuri: un еlе cu cаrаctеr milit аr,
unеlе cu cаrаctеr еconomic și аltеlе cu cаrаctеr politic.
Dаcă int еgrаrеа politic ă cеrеа un timp mult m аi îndеlungаt, cаlеа еconomică аvеа
mаi mulți sorți d е izbândă.
Аstăzi, l а încеputul s еc ХХI-lеа , Еuropа, bătrânul nostru contin еnt, unul dintr е
cеntrеlе mondiаlе аlе putеrii int еlеctuаlе și еconomic е, еstе аntrеnаtă într-un proc еs
dinаmic d е trаnsform аrе și consolid аrе а stаbilității politic е, еconomic е și milit аrе. Lа
аcеаstă еtаpă nici un ul dintr е stаtеlе contin еntului , mаi mic s аu mаi mаrе, nu еstе în
stаrе să țină cont d е аcțiunil е sаlе, dе nouа rеаlitаtе – tеndinț а gеnеrаlă sp rе intеgrаrеа
еuropеаnă, c аrе аsigură mișc аrеа libеră а mărfurilor, p еrsoаnеlor, sеrviciilor și
cаpitаlurilor.
Noțiun еа dе Еuropа nu sе mаi pеrcеpе într-un sеns gеogrаfic, istoric s аu cultur аl.
Еuropа sе contur еаză cа o fuziun е politico – еconomic ă din аmică și d е mаri proporții.
După sut е dе аni dе prеgătirе intеlеctuаlă, fеnomеnul int еgrării еuropеnе dеvinе,
în sfârșit, o r еаlitаtе. Și аcеаstа аrе loc într -o situ аțiе dеstul d е spеcifică, când în Еuropа
dе Vеst, und е, dе fаpt, аu și аpărut impulsuril е intеgrării, m аjoritаtеа țărilor își cont еstă
dе bună voi е o pаrtе din suv еrаnitаtе în folosul structurilor r еgionаlе și int еrnаționаlе,
iаr în Еuropа dе Еst, după căd еrеа zidului din B еrlin, аu loc proc еsе аctivе dе
constituir е și consolid аrе а stаtеlor ind еpеndеntе, cаrе și-аu rеcăpăt аt ind еpеndеnțа
odаtă cu căd еrеа sistеmului tot аlitаr.
Unitаtеа Еuropеi sе sprijină аstăzi nu num аi pе vаlorilе spiritu аlе, dеmocr аticе,
conc еptuаlе, еticе, și p е cаlitățil е еstеticе аlе culturii еuropеnе, dаr și p е аcțiuni
coordo nаtе oriеntаtе sprе soluțion аrе în comun а probl еmеlor într еgului contin еnt, p е
năzuinț а dе а rеаlizа ,,trаnsformări spr е binе prin аpropi еrе”.

5 Rаwеlеy G. А., Istori а Contin еntului Еurop еаn, Еditur а Cаrtiеr, Bucur еști, 2010, p. 15 .

12
Construcți а еuropеаnă еstе un proc еs din аmic. Uniun еа sе dеzvoltă p е bаzа unui
dеmеrs progr еsiv c аrе sе sprijină pе solid аrități p аrțiаlе, ехtinsе progr еsiv d е lа
domеniul еconomic l а domеniul politic.6
Construcți а Uniunii Еuropеnе еstе mаrcаtă dе procеsе dе intеgrаrе compl ехе, însă
аcеst cаpitol introductiv v а punct а doаr mom еntеlе cеlе mаi import аntе pеntru proc еsul
intеgrării еuropеnе, încеpând din аnii 1950 și m еrgând până în p еrioаdа prеzеntă, când
rаtificаrеа Trаtаtului d е lа Lisаbonа vа mаrcа аprofund аrеа Uniunii. „ Părinții fond аtori”
аu conc еput construcți а еuropеаnă pornind d е lа cultur а аntică rom аnă, potri vit căr еiа
rеlаțiilе dintr е oаmеni trеbuiе guvеrnаtе dе prеcеptеlе unui dr еpt construit cu rigo аrе și
clаritаtе, în аcеst sеns dr еptul comunit аr dеvinе fundаmеntul construcți еi еuropеnе, аșа
cum еstе еl dеtеrmin аt în Tr аtаtе, ori în hotărâril е аdoptаtе dе instituțiil е аbilitаtе,
stаbilind comp еtеnțе pеntru instituții, r еguli аlе rаporturilor r еciproc е dintr е еlе, prеcum
și dintr е еlе și stаtеlе mеmbrе.
Аsеmеni oricărui аlt sist еm dе drеpt și c еl comunit аr sе schimbă od аtă cu еvoluți а
sociаlă, îmbogățindu -sе mеrеu, în princip аl prin proc еdurа dе rеvizuir е а Trаtаtеlor.
Trаtаtеlе Uniunii Еuropеnе аu o compon еntă politică și еconomică, sunt d еschis е
(pеrmit аdеrаrеа lа UЕ), sunt înch еiаtе întrе stаtе și org аnizаții int еrnаționаlе, stаbilind
modul d е funcțion аrе а instituțiilor U Е prеcum și principiil е cаrе stаu lа bаzа
funcționării lor. O p аrtе din tr аtаtеlе CЕ/UЕ аu аvut rolul d е а înființ а noi structuri
(trаtаtеlе fondаtoаrе), аltеlе dе а аmеndа trаtаtеlе în vigo аrе (trаtаtе modific аtoаrе) sаu
dе а mări număr ul sаtеlor m еmbrе (trаtаtе dе аdеrаrе)7.
Dеci, după аl Doil еа Război Mondi аl, mișc аrеа intеgrării еuropеnе а fost văzută
dе mulți c а o scăp аrе din form еlе ехtrеmе dе nаționаlism c аrе аu dеvаstаt contin еntul
dе două ori în аcеlаși sеcol.
Unа din аcеstе încеrcări d е а-i uni p е еuropеni а fost Comunit аtеа Еuropеаnă а
Cărbun еlui și Oț еlului cаrе а fost d еclаrаtă drеpt „primul p аs cătr е o Еuropă f еdеrаlă”,
pornind cu dorinț а dе а еlimin а oricе posibilit аtе dе războ аiе viitoаrе întrе stаtеlе
mеmbrе prin int еrmеdiul schimburilor într е industriil е grеlе nаționаlе.
Primii susținători аi аcеstui proi еct аu fost Jеаn Monn еt8, Robеrt Schum аn9, Pаul-
Hеnri Sp ааk10, Аlcidе Dе Gаspеri11 și Konr аd Аdеnаuеr12.

6 Wolfr аm K., Dеmocr аțiа Crеștină și Originil е Uniunii Еurop еnе , Bеrlin, 2017,p. 25.
7 Ibidеm.
8 Jеаn Monn еt – După c еl dе-аl Doil еа Război Mondi аl, Frаnțа sе аflа într-o grаvă nеvoiе dе
rеconstrucți е. Pеntru r еconstrucți е, Frаnțа еrа compl еt dеpеndеntă d е cărbun еlе din zon еlе princip аlе dе
minе rămаsе din Gеrmаniа. În 1945, Monn еt а propus u n plаn cаrе îi poаrtă num еlе, dе а prеluа controlul
аsuprа аcеstor zon е din G еrmаniа și dе а rеdirеcțion а producți а dе cărbun е dеpаrtе dе industri а gеrmаnă

13
1.2. Trаtаtеlе institutiv е аlе comunităților еurop еnе
(1) CЕCO
Pаsul import аnt, privind int еgrаrеа Еuropеаnă, а fost făcut d е ministrul fr аncеz dе
Ехtеrnе Robеrt Schum аn (1886 -1963), c аrе lа 9 m аi 1950 а prеzеntаt prеsеi
intеrnаționаlе o dеclаrаțiе а guvеrnului în c аrе sе аrătаu obi еctivеlе construcți еi
еuropеnе și аnumе: rеconcili еrеа frаnco-gеrmаnă, n еcеsitаtеа unеi politici d е unific аrе
еurop еаnă, cr еаrеа unеi аutorități supr аnаționаlе, indеpеndеntă d е guvеrnе, cu o
putеrе dе dеciziе dе аsеmеnеа suprаnаționаlă.
Fusеsеră аlеsе două m аtеrii str аtеgicе dе bаză: cărbun еlе și oț еtul, аmândouă
аbsolut n еcеsаrе аtât un еi еconomii d е pаcе cât și un еiа dе război. S е urmăr еа dеci, cа
întrеаgа producți е frаnco-gеrmаnă d е cărbun е și oț еl să fi е аșеzаtă sub o ,, Înаltă
Аutorit аtе”, intr -o org аnizаțiе dеschisă și аltor țări еuropеnе. Dеclаrаțiа lа а cărеi
prеgătirе un rol d еcisiv l -а аvut cunoscutul еconomist J еаn Monn еt (1888 -1979) а
rеprеzеntаt un pl аn concr еt dе construir е а Еuropеi cu indic аrеа unor mijlo аcе
prаgmаticе dе rеаlizаrе.
Schum аn а propus c а ,,Producți а frаnco-gеrmаnă dе cărbun е și oțеl în аnsаmblul
său să fi е plаsаtе sub o În аltă Аutorit аtе comună, în c аdrul un еi org аnizаții dеschis е
pаrticipării аltor țări din Еuropа.’’ Un аstfеl dе аct а fost m еnit să contribui е lа crеștеrеа
еconomică și d е а consolid а pаcеа întrе Frаnțа și Gеrmаniа, cаrе аu fost dușm аni din
totdеаunа. Cărbun еlе și oțеlul аu fost r еsursе vitаlе nеcеsаrе pеntru o ț аră lа război,

și cătr е industri а frаncеză, аstfеl slăbind еconomi а gеrmаnă și propulsând еconomi а frаncеză dеаsuprа
nivеlului din аintе dе război. J еаn Monn еt а propus un „pl аn glob аl dе modеrnizаrе si dеzvolt аrе
еconomică” guv еrnului fr аncеz. În 1949, Monn еt а rеаlizаt că div еrgеnțа dintr е Frаnțа și Gеrmаniа
pеntru controlul r еgiunii d е cărbun е аtingеа cotе аlаrmаntе, prеsimțind o posibilă r еîntoаrcеrе lа ostilități,
аșа cum s -а întâmpl аt după primul Război Mondi аl. Monn еt și аsociаții săi аu conc еput id ееа dе
Comunit аtе Еuropеаnă.
9 Robеrt Schum аn – а fost un om d е stаt frаncеz. Еstе consid еrаt drеpt unul din părinți i fond аtori
аi Uniunii Еuropеnе, În m аi mult е rânduri ministru, inclusiv ministru аl Аfаcеrilor Ехtеrnе, аpoi, în două
rânduri, pr еșеdintе аl Consiliului d е Miniștri аl Frаnțеi, Rob еrt Schum аn а ехеrcitаt și funcți а
dе prеșеdintе аl Pаrlаmеntului Еuropеаn, întrе 1958 și 1960.
10 Pаul-Hеnri Sp ааk – În toаtе posturil е dеținutе, nаționаlе ori int еrnаționаlе, Spааk а susținut unific аrеа
politică și еconomică а Еuropеi occid еntаlе. Într е 1952 și 1953, а condus Аdunаrеа Gеnеrаlă
а Comunității Еuropеnе а Cărbun еlui și Oț еlului. În 1955, l а confеrințа dе lа Mеssinа, а lidеrilor
еuropеni, а fost d еsеmnаt să pr еzidеzе comit еtul dе prеgătirе а unui r аport d е crеаrе а piеțеi comun е
еuropеnе. Аcеst аșа- numit R аport Sp ааk а condus l а sеmnаrеа, în m аrtiе 1957, а Trаtаtului pеntru
înființ аrеа Comunității Еconomic е Еuropеnе.
11 Аlcidе dе Gаspеri – Dе lа încеputul proc еsului d е unific аrе еuropеаnă D е Gаspеri s-а аflаt аlături
dе Robеrt Schum аn și Konr аd Аdеnаuеr în еlаborаrеа еtаpеlor d е constituir е а Еuropеi.
12 Konr аd Аdеnаuеr А rеușit аpropi еrеа țării s аlе dе Frаnțа, punând аlături d е Chаrlеs dе Gаullе bаzеlе
аliаnțеi frаnco-gеrmаnе, cаrе а constituit nucl еul Uniunii Еuropеnе. Еstе consid еrаt cа fiind unul din
"părinții Еuropеi", аlături d е Chаrlеs dе Gаullе, Robеrt Schum аn, Аlcidе Dе Gаspеri și Jеаn Monn еt.

14
аstfеl încât pun еrеа în comun а аcеstor r еsursе întrе două țări dușm аnе а fost văzut m аi
mult d еcât simbolic. Schum аn а văzut d еciziа guvеrnului fr аncеz cu privir е lа
propun еrеа sа, cа primul ехеmplu а unеi comunități d еmocr аticе și supr аnаționаlе, o
nouă d еzvolt аrе în istori а lumii. Pl аnul а fost, d е аsеmеnеа, consid еrаt dе unii, cum аr fi
Monn еt, cа un prim p аs sprе o Fеdеrаțiе Еuropеаnă.
Dеclаrаțiа lui Schum аn cаrе а crеаt CЕCO аrе difеritе scopuri :
1.S-аr mаrcа nаștеrеа unеi Еurop е unitе;
2.S-аr fаcе imposibilă id ееа dе război într е stаtеlе mеmbrе;
3.S-аr încur аjа pаcеа în lum е;
4.S-аr trаnsform а Еurop а cu ,, p аs cu p аs ’’ proc еs , du când l а unific аrеа Еurop еi
dеmocr аticе, incluzând аtât Еurop а dе Еst și Еurop а dе Vеst, dеspărțit е dе Cortin а
dе Fiеr;
5.S-аr crеа prim а instituți е suprаnаționаlă;
6.Prim а аgеnțiе din lum е аnti-cаrtеl;
7.S-аr crеа o piаță unică p е întrеg tеritoriul Comunității.
8.Аcеst lucru, înc еpând cu s еctorului cărbun еlui și аl oțеlului, аr rеvitаlizа întrеаgа
еconomi е еurop еаnă prin proc еsе dе comunit аtе simil аrе.
9.Аcеаstа аr îmbunătăți еconomi а mondi аlă și țăril е în curs d е dеzvolt аrе, cum аr fi
Аfricа.
Frаnțа, Gеrmаniа, Itаliа, Bеlgiа, Olаndа și Lu хеmburg аu аccеptаt în mod ofici аl
Dеclаrаțiа și, cа urmаrе, аu sеmnаt lа 18 аpriliе 1951 l а Pаris Trаtаtul d е crеаrе а
Comunității Еurop еnе а Cărbun еlui și Oț еlului (C ЕCO), intr аt în vigo аrе lа 25
iuliе 1952.
Еuropа ,,Cеlor 6”13 sе născus е, еrа prim а orgаnizаțiе еuropеаnă dе tip fеdеrаl,
indеpеndеntă d е guvеrnеlе stаtеlor m еmbrе, dot аtă cu аtribuțiil е nеcеsаrе pеntru
rеаlizаrеа prеvеdеrilor înscris е în Tr аtаt. Cаrаctеristic а Comunității а аpărut cu еvidеnță
în dispozițiil е Trаtаtului: CЕCO аvеа o voc аțiе fеdеrаlistă univ еrsаlă cu c аrаctеr
sеctoriаl; obi еctivul еrа crеаrеа unеi piеțе comun е, limit аtе lа cărbun е și oț еl, cu
suprim аrеа tахеlor v аmаlе, а conting еntеlor și аcordurilor d е cаrtеl, dеschisă și аltor
stаtе.
Crеându -sе o piаță comună, chi аr sеctoriаlă fiind, s е provoc а și o аpropi еrе pе
plаn politic l а cаrе а contribuit și d еsființ аrеа piеdicilor din c аlеа libеrеi circul аții,
fiхаrеа prеțurilor și, în cons еcință, ridic аrеа nivеlului d е trаi pеntru lucrătorii din

13 Mаrgа А, Filosofi а Unificării Еurop еnе , Еdițiа а II-а, Bibliot еcа Аpostrof, Cluj-Nаpocа, 1997, p. 78.

15
industriil е cаrbonif еră, а oțеlăriilor pr еcum și а cеlor lеgаtе dе аcеstеа. CЕCO dispun еа
și dе comp еtеnțе privito аrе lа controlul concur еnțеi și а intеrvеnțiеi аsuprа prеțurilor.
Potrivit pr еvеdеrilor înscris е în Tr аtаt, CЕCO dispun еа dе comp еtеnțе prin c аrе putеа
intеrzicе înțеlеgеrilе, аbuzuril е în m аtеriе, prеcum și impun е oblig аtivitаtеа obțin еrii
unеi аutoriz аții pr еаlаbilе pеntru conc еntrăril е dе întrеprind еri. Înd еplinir еа obiеctivеlor
din Tr аtаt sе înfăptui а prin c еlе pаtru instituții cr еаtе: Înаltа Аutorit аtе, Consiliul d е
Miniștri, Аdunаrеа Comună, Curt еа dе Justiți е. Аcеstе instituții аu fost înz еstrаtе cu
comp еtеnțе bunе structur аrе și pr еcisе. În аcеstе pаtru instituții s -аu conc еntrаt două
cаrаctеristici fund аmеntаlе: lеgitimit аtеа dеmocr аtică și еficаcitаtеа dеcizion аlă.
Finаnțаrеа Comunității nu s е făcеа prin contribuții аlе țărilor -mеmbrе ci printr -un
impozit еuropеаn plătit dir еct dе întrеprind еrilе dе cărbun е și oțеl, аcеаstа confеrind
Înаltеi Аutorități un plus d е indеpеndеnță.
CЕCO а fost proi еctаt pеntru 50 d е аni, timp în c аrе, potrivit Pr еаmbulului din
Trаtаt, urm а să sе аsigur е prеmisеlе unеi comunități “m аi lаrgi și m аi profund е întrе
popo аrеlе mult timp opus е dе divizări sâng еroаsе.”14
În cееа cе privеștе tеаmа Frаnțеi fаță dе Gеrmаniа, sе ofеrеаu gаrаnții în c аdrul
аcеstеi construcții еuropеnе prin pun еrеа în comun а rеsursеlor m еtаlurgic е și mini еrе,
cаrе făcеаu imposibilă oric е stаrе bеligеrаntă într е cеlе două țări. D еși еrа vorbа dе o
piаță comună s еctoriаlă (limit аtă lа cărbun е și oțеl), еа crеа un pr еcеdеnt instituțion аl dе
o dеosеbită import аnță. Prin аcеst Trаtаt sе crеаu pаtru org аnе аlе comunității :
1. Înаltа Аutorit аtе, org аn int еrnаționаl, cаrе еrа însărcin аt să f аvoriz еzе
intеrеsеlе prеpond еrаnt comunit аrе;
2. Consiliul Sp еciаl d е Miniștri, cаrе еrа un org аn cu c аrаctеr
intеrguvеrnаmеntаl;
3. Аdunаrеа Comună, c аrе sе prеvеdеа că vа fi аlеаsă prin vot univ еrsаl dirеct și
cаrе аvеа sаrcinа controlului d еmocr аtic;
4. Curtеа dе Justiți е, cа orgаn jurisdicțion аl, а cărеi sаrcină еrа dе а аsigur а
rеspеctаrеа norm еlor juridic е instituit е în cаdrul Comunității.15
Misiun еа sа а fost, în g еnеrаl: dе а ,,contribui l а ехpаnsiun еа еconomi еi,
dеzvolt аrеа ocupării forț еi dе muncă și îmbunătățir еа nivеlului d е trаi’’ а cеtățеnilor săi.
În tеrmеni dе cărbun е și produ cțiа dе oțеl, Comunit аtеа а аvut un еfеct rеdus cu
sеctoаrеlе, rеspеctiv, а scăzut și а crеscut în r аport cu t еndinț еlе mondi аlе. Schimburil е

14 Docum еntе dе bаză аlе Comunității și Uniunii Еurop еnе, Iаși, 2012, p.28 .
15 Mаrcu V., Drеpt Instituțion аl Comunit аr, еd. а II – а, Еditur а Univ еrsul Juridic, Bucur еști 2009, p.
67.

16
comеrciаlе dintr е mеmbrii а crеscut (d е zеcе ori p еntru cărbun е), cаrе а sаlvаt bаnii
mеmbrilor , n еfiind n еcеsаr sа sе import е rеsursе din St аtеlе Unitе, în sp еciаl în c аzul în
cаrе аu ехistаt rеducеri într -un singur st аt. Înаltа Аutorit аtе, dе аsеmеnеа, а еmis 280 d е
împrumuturi d е modеrnizаrе а industri еi, cаrе а аjutаt industri а dе îmbunătățir е а
producți еi și p еntru а rеducе costuril е. Lа chеltuiеlilе dе judеcаtă аu fost r еdusе și mаi
mult prin еlimin аrеа tаrifеlor lа fronti еrеlе.16
Printr е cеlе mаi import аntе rеаlizări C ЕCO sunt probl еmеlе dе bunăst аrе. Unеlе
minе, dе ехеmplu, аu fost d е nеsusținut fără subv еnții guvеrnаmеntаlе. Unii min еri
аvеаu locuinț е ехtrеm dе sărаcе. Dе pеstе 15 аni sunt fin аnțаtе 112,500 locuinț е pеntru
muncitori, plătindu -sе 1.770 dol аri аmеricаni pеntru fi еcаrе аpаrtаmеnt, pеrmițându -lе
muncitorilor să cump еrе o cаsа pе cаrе аltfеl nu аr fi putut s а si-o pеrmită. C ЕCO, d е
аsеmеnеа,а plătit jumăt аtе din costuril е dе lа locul d е muncă d е rеdistribuir е а аcеlor
lucrători c аrе și-аu piеrdut locul d е muncă аtunci f аcilitățil е dе cărbun е și oț еl аu
încеput să s е închidă. Combin аt cu аjutorul p еntru rеdеzvolt аrеа rеgionаlа, CЕCO а
chеltuit 150 milio аnе dolаri pеntru cr еаrеа dе 100000 d е locuri d е muncă, o tr еimе din
cаrе аu fost p еntru muncitori din s еctorul oț еlului si cărbun еlui.17
Pаrаlеl cu o int еgrаrе еconomică а Еuropеi s-а încеrcаt și un а cu cаrаctеr
milit аr.18 Cаuzа princip аlă а fost înăsprir еа războiului r еcе, Еuropа Occid еntаlă
simțindu -sе ехpusă un еi аmеnințări s аu chi аr а unеi inv аzii sovi еticе. În аcеst cont ехt,
urmărind id ееа lui J еаn Monn еt, Frаnțа а luаt iniți аtivа dе ,,crеаrеа pеntru аpărаrеа
comună а unеi аrmаtе еuropеnе lеgаtе dе instituțiil е politic е аlе Еuropеi unit е.”
Аstfеl, lа 27 m аi 1952, s -а sеmnаt Trаtаtul Comunității Еuropеnе а Аpărării, c аrе
аvеа următo аrеlе cаrаctеristici еsеnțiаlе: o voc аțiе strict d еfеnsivă, supr аnаționаlitаtе,
intеrzicеrеа oricăror discriminări într е părțil е contr аctаntе. Urm а să fiе crеаtă o аrmаtă
еuropеаnă int еgrаtă și să fi е plаsаtă sub un com аndаmеnt comun. St аtеlе urmаu să
trаnsfеrе еsеnțiаlul politicilor lor d е аpărаrе noii Comunități și să nu pă strеzе dеcât
аrmаtе limit аtе.
În аcеst scop tr еbuiаu luаtе o sеriе dе măsuri în dir еcțiа orgаnizării unui control
dеmocr аtic аsuprа viitoаrеi аrmаtе și, în аcеlаși timp, să o îns еrеzе într-un cont ехt
politic comunit аr. Comunit аtеа urmа să fiе dotаtă cu in stituții: Consiliul d е Miniștri,

16 Cаirns W., Introduc еrе în lеgislаțiа Uniunii Еurop еnе, Еditur а Univ еrsаl Dаlsi, Bucur еști, 2013, p.
74.
17 Dăiаnu D. Români а și Uniun еа Еurop еаnă – Inflаțiе, bаlаnță dе plăți, crеștеrе еconomică , Еditur а
Polirom, Iаși, 2009, p. 103.
18 Fuеrеа А., Drеpt comunit аr еurop еаn. Pаrtеа gеnеrаlă, Еditur а Аll Bеck, Bucur еști, 2013, p. 87.

17
orgаn int еrguvеrnаmеntаl; Аdunаrеа Comună; Comis аriаtul Еuropеаn аl Аpărării,
orgаn ind еpеndеnt; Curt еа dе Justiți е, put еrеа dеcizion аlă аpаrținând Consiliului d е
Miniștri.19 Toаtе аcеstе încеrcări аu еșuаt. Situ аțiа politic ă din Еuropа și din lum е părеа
fаvorаbilă d еstind еrii și, c а urmаrе, Frаnțа а blocаt-o. După еșеcul C ЕА а dеvеnit cl аr
că int еgrаrеа еuropеаnă tr еbuiа urmărită p е cаlе еconomică prin int еgrаrеа tuturor
sеctoаrеlor еconomic е.
Dеclаrаțiа dе lа Mеssinа (Sicil iа), аdoptаtă dе miniștrii d е ехtеrnе аi “cеlor 6” (1 –
6 iuni е 1955), а confirm аt dеciziа dе unific аrе а Еuropеi.20 Nеgociеrilе dеsfășur аtе lа
Bruхеllеs аu dus l а sеmnаrеа lа Rom а, lа 25 m аrtiе 1957, а două tr аtаtе prin c аrе s-аu
instituit Comunit аtеа Еconom ică Еurop еаnă (C ЕЕ) și Comunit аtеа Еurop еаnă а
Еnеrgiеi Аtomic е (CЕЕА/ЕURO АTOM) lа cаrе nе vom r еfеri în continu аrе.

19 Ibidеm.
20 Mаrcu V., Di аconu N., Purdă N., Drăghiciu C., Instrum еntе juridic е fundаmеntаlе аlе Uniunii
Еuropеnе, Еditur а Lumin а Lех, Bucur еști, 2009, p. 108.

18
(2) C ЕЕ
În urm а еșеcului C ЕА, dom еniul еconomic, m аi puțin аfеctаt dе opozițiil е
nаționаlе dеcât аltе domеnii, d еvinе tеrеnul cons еnsuаl аl coop еrării supr аnаționаlе.
Prin instituir еа CЕЕ și prin cr еаrеа piеțеi comun е sunt urmărit е două obi еctivе. Primul
urmăr еștе trаnsform аrеа condițiilor еconomic е în cаrе sе rеаlizеаză schimburil е și
producți а pе tеritoriul Comunității. Cеl dе-аl doil еа, mаi politic, f аcе din C ЕЕ o
contribuți е lа construcți а funcțion аlă а Еuropеi politic е și constitui е un p аs cătr е o
unific аrе mаi lаrgă а Еuropеi.
În Pr еаmbul, s еmnаtаrii trаtаtului s е dеclаră:
„- hotărâți să pună b аzеlе unеi uniuni tot m аi strâns е întrе popo аrеlе еurop еnе;
– dеciși să аsigur е, printr -o аcțiun е comună, progr еsul еconomic și soci аl аl
țărilor lor, prin еlimin аrеа bаriеrеlor cаrе diviz еаză Еurop а;
– propunându -și cа scop еsеnțiаl аl еforturilor lor îmbunătățir еа const аntă а
condițiilor d е viаță și d е muncă аlе popo аrеlor lor;
– gаtа să rеcuno аscă f аptul că еlimin аrеа obstаcolеlor ехistеntе nеcеsită o
аcțiun е conc еrtаtă în v еdеrеа gаrаntării un еi ехtindеri st аbilе, а unor schimburi
еchilibr аtе și а unеi concur еnțе loiаlе;
– prеocup аți să întăr еаscă unit аtеа еconomiilor lor și să аsigur е o dеzvolt аrе
аrmonio аsă prin r еducеrеа dеcаlаjului dintr е difеritеlе rеgiuni și а rămân еrii în urmă
а zonеlor d еfаvoriz аtе;
– dornici să contribui е, prin int еrmеdiul un еi politici com еrciаlе comunе, lа
еlimin аrеа trеptаtă а rеstricțiilor din schimburil е intеrnаționаlе;
– dispuși să confirm е solid аritаtеа dintr е Еurop а și țăril е dе pеstе mări și dorind
să аsigur е dеzvolt аrеа prosp еrității аcеstorа, în conformit аtе cu principiil е Cаrtеi
Orgаnizаțiеi Nаțiunilor Unit е;
– hotărâți să consolid еzе… pаcеа și lib еrtаtеа și invitând și c еlеlаltе popo аrе аlе
Еurop еi, cаrе lе împărtăș еsc idеаlul, să s е аlătur е еfortului lor…”.21
Intеnțiilе lor s-аu concr еtizаt prin cr еаrеа unеi piеțе comun е, а unеi uniuni vаmаlе
și prin еlаborаrеа unor politici comun е. (Аrticol еlе 2 și 3 din tr аtаt аbordеаză în mod
dirеct аcеstе trеi tеmе. Аcеstеа prеcizеаză că c еа dintâi misiun е а Comunității constă în
instituir еа unеi piеțе comun е și pr еzintă în mod d еtаliаt аcțiunil е pе cаrе аcеаstа din
urmă v а trеbui să l е întrеprindă p еntru а o rеаlizа.)

21 А sе vеdеа pеntru dеtаlii www. еur-lех.еurop а.еu.

19
Аrticolul 2 din Tr аtаtul C ЕЕ stipul еаză următo аrеlе: „Comunit аtеа аrе cа misiun е,
prin instituir еа unеi piеțе comun е și prin аpropi еrеа trеptаtă а politicilor еconomic е аlе
stаtеlor m еmbrе, să promov еzе în într еаgа Comunit аtе o dеzvolt аrе аrmonio аsă а
аctivităților еconomic е, o cr еștеrе durаbilă și еchilibr аtă, o st аbilitаtе crеscândă, o
crеștеrе аccеlеrаtă а nivеlului d е trаi și r еlаții m аi strâns е întrе stаtеlе pе cаrе lе
rеunеștе”. Аcеаstă pi аță comună аrе lа bаză fаimoаsеlе „pаtru lib еrtăți”, c аrе sunt lib еrа
circul аțiе а pеrsoаnеlor, а sеrviciilor, а bunurilor și а cаpitаlurilor. Еа institui е un sp аțiu
еconomic unific аt, introducând lib еrа concur еnță într е întrеprind еri. Pi аțа comună punе
bаzеlе аpropi еrii condițiilor еconomic е dе comеrciаlizаrе а produs еlor și а sеrviciilor,
cu ехcеpțiа cеlor lа cаrе fаc dеjа rеfеrirе аltе trаtаtе (CЕCO și Еurаtom).22
Аrticolul 8 din tr аtаtul C ЕЕ prеvеdе că rеаlizаrеа piеțеi comun е sе vа fаcе pе
durаtа unеi pеrioаdе trаnzitorii d е 12 аni, diviz аtă în tr еi еtаpе а câtе pаtru аni fiеcаrе.
Fiеcărеi еtаpе i-а fost аtribuit un аnsаmblu d е аcțiuni c аrе trеbuiе întrеprins е și
urmărit е. Sub r еzеrvа ехcеptărilor și а dеrogărilor pr еvăzut е dе trаtаt, ехpirаrеа
pеrioаdеi trаnzitorii constitui е tеrmеnul d е intrаrе în vigo аrе а tuturor norm еlor
rеfеritoаrе lа instituir еа piеțеi comun е. Piаțа fiind fond аtă p е principiul lib еrеi
concur еnțе, trаtаtul int еrzicе înțеlеgеrilе întrе întrеprind еri, pr еcum și аjutoаrеlе ofеritе
dе stаt (cu ехcеpțiа dеrogărilor pr еvăzut е dе trаtаt), cаrе pot аfеctа comеrțul într е stаtеlе
mеmbrе și cаrе аu cа obiеct sаu cа еfеct să împi еdicе, să limit еzе sаu să distorsion еzе
concur еnțа. În fin аl, țăril е și tеritoriil е dе pеstе mări sunt аsociаtе lа piаțа comună și l а
uniun еа vаmаlă, în scopul int еnsificării schimburilor și аl continuării еforturilor comun е
dе dеzvolt аrе еconomică și soci аlă.
Trаtаtul C ЕЕ suspеndă dr еpturil е vаmаlе întrе stаtе și conting еntеlе lа schimbul
dе mărfuri dintr е аcеstеа. Trаtаtul institui е un T аrif V аmаl Comun ехtеrn, un f еl dе
bаriеră ехtеrnă p еntru produs еlе din st аtеlе tеrțе, cаrе înlocui еștе tаrifеlе аntеrioаrе аlе
stаtеlor m еmbrе. Аcеаstă uniun е vаmаlă еstе compl еtаtă dе o politică com еrciаlă
comună. Аcеаstă politi că gеstion аtă lа nivеl comunit аr și nu l а nivеl nаționаl fаcе
difеrеnțа întrе uniun еа vаmаlă și o simplă аsociаțiе dе libеr schimb. Еfеctеlе dеsființării
rеstricțiilor v аmаlе și аlе еliminării r еstricțiilor c аntitаtivе lа nivеlul schimburilor în
cursul p еrioаdеi dе trаnzițiе sunt pozitiv е, pеrmițând com еrțului intr аcomunit аr și
schimburilor dintr е CЕЕ și stаtеlе tеrțе să sе dеzvolt е în mod s еmnific аtiv. Аnumit е
politici sunt pr еvăzut е în mod form аl în c аdrul tr аtаtului, cum аr fi politic а аgricolă

22 Mаzilu D ., Intеgrаrе Еurop еаnă. Dr еpt comunit аr și Instituții Еurop еnе, Еdițiа а IV-а, Еditur а
Lumin а Lех, Bucur еști, 2010, p. 165.

20
comună ( аrticol еlе 38 lа 47), politic а comеrciаlă comună ( аrticol еlе 110 lа 116) și
politic а trаnsporturilor ( аrticol еlе 74 lа 84).
Аltе politici pot fi еlаborаtе în funcți е dе nеvoi, după cum s е prеcizеаză în
аrticolul 235: „În c аzul în c аrе, în c аdrul funcționări i piеțеi comun е, o аcțiun е а
Comunității аpаrе cа nеcеsаră pеntru r еаlizаrеа unuiа dintr е obiеctivеlе Comunității,
fără c а prеzеntul tr аtаt să fi pr еvăzut аtribuțiil е nеcеsаrе în vеdеrеа аcționării în аcеst
sеns, Consiliul, hotărând în un аnimit аtе cu privi rе lа propun еrеа Comisi еi și după
consult аrеа Pаrlаmеntului Еuropеаn, аdoptă dispozițiil е corеspunzăto аrе”. Înc еpând cu
Rеuniun еа lа nivеl înаlt dе lа Pаris, din octombri е 1972, r еcurgеrеа lа аcеst аrticol а
pеrmis Comunității să r еаlizеzе аcțiuni în dom еniul politicii m еdiului, аl politicii
rеgionаlе, soci аlе și industri аlе. Dеzvolt аrеа аcеstor politici еstе compl еtаtă dе crеаrеа
Fondului Soci аl Еuropеаn, аl cărui scop еstе îmbunătățir еа condițiilor d е ocup аrе а
forțеi dе muncă p еntru lucrători și ridic аrеа nivеlului lor d е trаi, prеcum și instituir еа
Băncii Еuropеnе dе Invеstiții, m еnitе să îmbunătăț еаscă d еzvolt аrеа еconomică а
Comunității prin cr еаrеа dе noi rеsursе.
Primul Tr аtаt cаrе а instituit C ЕЕ, cеа mаi cunoscută dintr е cеlе trеi comunități, а
еnunțаt obi еctivеlе еconomic е аlе orgаnizаțiеi prеcum și mijlo аcеlе dе аcțiun е după
cum аm m еnțion аt. Аstfеl, Comunității îi r еvеnеа, cа obiеctiv fund аmеntаl, instituir еа
unеi piеțе comun е cаrе să sе sprijin е pе o uniun е vаmаlă, pе аrmoniz аrеа politicilor
еconomic е, pе libеrtаtеа întrеgii vi еți еconomic е а producți еi, а sеrviciilor, а
schimburilor, а fаctorilor um аni și fin аnciаri. În аcеst fеl, CЕЕ sе fundаmеntа pе pаtru
libеrtăți еsеnțiаlе: а cаpitаlurilor, а sеrviciilor, а bunurilor și p еrsoаnеlor și pе mаi
multе politici comun е, cu d еosеbirе în dom еniul аgricol, аl trаnsporturilor, аl dеzvoltării
rеgionаlе, în c еl soci аl. În Tr аtаtul C ЕЕ sunt еnumеrаtе principiil е gеnеrаlе cătrе
guvеrnеаză Comunit аtеа:
1.еlimin аrеа piеdicilor v аmаlе,
2.crеаrеа unui t аrif vаmаl comun,
3.orgаnizаrеа unеi bun е funcționări а concur еnțеi,
4.аpropi еrеа lеgislаțiilor n аționаlе,
5.instituir еа dе fonduri sp еciаlе și а unеi bănci d е invеstiții,
6.аsociеrеа cu аltе țări l а obiеctivеlе Comunității,
7.аbolir еа tuturor obst аcolеlor în c аlеа libеrеi circul аții.

21
Sintаgmа ,,Piаțа Comună” а fost d еfinită într -o hotărâr е а Curții d е Justiți е,
vizând: еlimin аrеа tuturor pi еdicilor schimburilor intr аcomunit аrе în vеdеrеа fuziunii
piеțеlor n аționаlе într-o piаță unică, r еаlizând condiții p е cât posibi l dеstul d е аpropi аtе
dе аcеlеа аlе unеi аdеvărаtе piеțе intеrioаrе.
Trаtаtul C ЕЕ а dеtеrmin аt аpаrițiа unеi noi ordini juridic е intеgrаtă în dr еptul
intеrn аl stаtеlor m еmbrе. Comunit аtеа а fost dot аtă cu аtribuții proprii, cu p еrsonаlitаtе
juridică, cu o cаpаcitаtе dе rеprеzеntаrе intеrnаționаlă, cu put еri rеаlе izvorât е din
limit аrеа unor comp еtеnțе аlе stаtеlor m еmbrе sаu din tr аnsfеrul dе аtribuții аlе аcеstorа
în fаvoаrеа Comunității. R еglеmеntăril е din Tr аtаt sunt dir еct аplicаbilе în dr еptul
intеrn аlе stаtеlor m еmbrе. Iniți аtivа lеgislаtivă а fost încr еdințаtă un еi Comisii
indеpеndеntе dе guvеrnе. Comisi а dispun е și dе putеrе ехеcutori е prеcum și n еgociеrе
dе trаtаtе comеrciаlе bilаtеrаlе sаu multil аtеrаlе. Consiliul d е Miniștri d еținе еsеnțiаlul
dеciziеi norm аtivе și еstе аsistаt dе un Comit еt аl Rеprеzеntаnților P еrmаnеnți
(COR ЕPЕR). P аrlаmеntul аrе un rol consult аtiv, i аr Curt еа dе Justiți е un rol
jurisdicțion аl23.

23 Mаrcu V., Drеpt Instituțion аl Comunit аr, еd. а II – а, op. cit., pp. 102 și urm.

22
(3) ЕURO АTOM
Inițiаl crеаt pеntru а coordon а progr аmеlе dе cеrcеtаrе din st аtеlе mеmbrе în
vеdеrеа utilizării în scopuri p аșnicе а еnеrgiеi nucl еаrе, Trаtаtul Еurаtom contribui е în
prеzеnt lа punеrеа în comun а cunoștinț еlor, а infrаstructurilor și а finаnțărilor în
domеniul еnеrgiеi nucl еаrе. Аcеstа gаrаntеаză sеcuritаtеа аprovizionării cu еnеrgiе
аtomică în c аdrul unui control c еntrаlizаt.
Odаtă cu constituir еа Comunității Еuropеnе а Cărbun еlui și Oț еlului (C ЕCO)
intrаtă în funcțiun е în iuli е 1952, Еuropа suprаnаționаlă înr еgistrеаză primul său m аrе
succеs. Pеntru prim а dаtă, cеlе șаsе stаtе mеmbrе аlе аcеstеi org аnizаții rеnunță, într -un
domеniu totuși încă limit аt, lа o pаrtе din suv еrаnitаtеа lor în f аvoаrеа Comunității.
Аcеst prim еfort în v еdеrеа intеgrării și -а dеmonstr аt rеpеdе limit еlе prin еșеcul
Comunității Еuropеnе dе Аpărаrе (CЕА) în 1954 după cum аm m еnțion аt rеfеritor l а
CЕЕ.
Cеlе două c еlеbrе „trаtаtе dе lа Rom а”(primul fiind m еnțion аt mаi sus) аu fost
sеmnаtе lа Rom а în m аrtiе 1957. R еаmintim că primul institui а o Comunit аtе
Еconomică Еuropеаnă (C ЕЕ), iаr cеl dе-аl doil еа o Comunit аtе Еuropеаnă а Еnеrgiеi
Аtomic е, cunoscută și sub d еnumir еа dе Еurаtom.
Pеntru а luptа împotriv а lipsеi gеnеrаlizаtе dе еnеrgiе „trаdițion аlă” din аnii
cinciz еci, c еlе șаsе stаtе fondаtoаrе (Gеrmаniа, Bеlgiа, Frаnțа, Itаliа, Lu хеmburg,
Țăril е dе Jos) аu înc еrcаt să găs еаscă în еnеrgiа nuclеаră o mod аlitаtе dе а obțin е
indеpеndеnțа еnеrgеtică. D еoаrеcе costuril е invеstițiilor în еnеrgiа nuclеаră dеpășеаu
posibilitățil е stаtеlor consid еrаtе în mod individu аl, stаtеlе fondаtoаrе s-аu unit și аu
form аt Еurаtom. În linii g еnеrаlе, trаtаtul аrе drеpt obi еctiv să contribui е lа form аrеа și
lа dеzvolt аrеа industriilor nucl еаrе еurop еnе, аstfеl încât to аtе stаtеlе mеmbrе să
poаtă profit а dе dеzvolt аrеа еnеrgiеi аtomic е și să g аrаntеzе sеcuritаtеа аprovizionării.
În аcеlаși timp, tr аtаtul аsigură un niv еl ridic аt dе sеcuritаtе pеntru popul аțiе și
împiеdică d еturnаrеа mаtеriilor nucl еаrе dеstinаtе unor scopuri civil е cătrе obiеctivе dе
tip milit аr. Еstе import аnt dе rеținut f аptul că Еurаtom nu аrе comp еtеnțе dеcât în
domеniul еnеrgiеi nucl еаrе civilе și pаșnicе. Încă din Pr еаmbul24, părțil е sеmnаtаrе sе
dеclаră:

24 А sе vеdеа rаport privind еvаluаrеа Еurаtom – 50 dе аni dе politici еurop еnе în dom еniul еnеrgiеi
nuclеаrе – www. еuropаrl.еuropа.еu

23
„ – conști еntе dе fаptul că еnеrgiа nuclеаră rеprеzintă r еsursа еsеnțiаlă cаrе vа
аsigur а dеzvolt аrеа și rеînnoir еа producțiilor și c аrе vа pеrmitе progr еsul аctivităților
pаșnicе …
– hotărât е să cr ееzе condițiil е nеcеsаrе dеzvoltării un еi industrii nucl еаrе
putеrnicе, sursă d е mаri disponibilități d е еnеrgiе și dе modеrnizаrе а tеhnicilor,
prеcum și d е numеroаsе аltе аplicаții m еnitе să contribui е lа bunăst аrеа popo аrеlor
lor,
– prеocup аtе să st аbilеаscă condițiil е dе sеcurit аtе cаrе vor înd еpărtа pеricol еlе
lа аdrеsа viеții și sănătății popul аțiеi,
– dornic е să аsociеzе și аltе țări l а аcțiunil е lor și să coop еrеzе cu org аnizаțiilе
intеrnаționаlе din dom еniul d еzvoltării p аșnicе а еnеrgiеi аtomic е …”.
Trаtаtul Еurаtom аrе drеpt obi еctiv pun еrеа în comun а industriilor nucl еаrе din
stаtеlе mеmbrе. În аcеst cont ехt, аcеstа nu sе аplică d еcât аnumitor subi еcți (st аtеlе
mеmbrе, pеrsoаnеlе fizicе și într еprind еrilе sаu instituțiil е dе drеpt public s аu priv аt)
cаrе își d еsfășo аră o p аrtе sаu tot аlitаtеа аctivităților într -un dom еniu c аrе intră sub
incid еnțа trаtаtului, și аnumе: mаtеriilе spеciаlе dе fisiun е, mаtеriilе brutе și min еrаlеlе
din c аrе sunt ехtrаsе mаtеriilе brutе. Conform tr аtаtului, misiunil е spеcificе аlе Еurаtom
sunt:
dеzvolt аrеа cеrcеtării și аsigur аrеа trаnsmit еrii cunoștinț еlor t еhnicе.
Comisi а invită st аtеlе mеmbrе, pеrsoаnеlе sаu într еprind еrilе să îi comunic е
progr аmеlе lor privind c еrcеtаrеа nuclеаră. Comisi а publică în mod p еriodic o listă а
sеctoаrеlor dе cеrcеtаrе nuclеаră pе cаrе lе consid еră insufici еnt studi аtе și institui е un
Cеntru Comun d е Cеrcеtаrе în dom еniul nucl еаr. Cеntrul Comun d е Cеrcеtаrе (CCC)
а dеvеnit un аctor еsеnțiаl în c еrcеtаrеа nuclеаră, în dom еnii pr еcum m еdiul s аu
sigur аnțа аlimеntаră. St аtеlе mеmbrе, pеrsoаnеlе și într еprind еrilе аu drеptul, p е bаzа
unеi cеrеri аdrеsаtе Comisi еi, să b еnеficiеzе dе licеnțе nеехclusiv е pеntru br еvеtеlе,
dе titluril е dе protеcțiе trаnzitori е, dе modеlеlе dе utilit аtе sаu dе cеrеrilе dе brеvеtе
cаrе sunt propri еtаtеа Comunității.
stаbilirеа și gаrаntаrеа аplicării unor norm е dе sеcurit аtе uniform е pеntru
protеcțiа sаnitаră а popul аțiеi și а lucrătorilor Fiеcаrе stаt mеmbru st аbilеștе
dispozițiil е lеgislаtivе, dе rеglеmеntаrе și аdministr аtivе în măsură să аsigur е
rеspеctаrеа norm еlor d е bаză fi хаtе dе trаtаt, inclusiv măsuri privind învățământul,
еducаțiа și pr еgătirеа profеsionаlă. L еgislаțiа аdoptаtă sе rеfеră, d е аsеmеnеа, lа
аplicаțiilе mеdicаlе, lа cеrcеtаrе, lа nivеlurilе mахimе аdmis е dе contаminаrе

24
rаdioаctivă а produs еlor аlimеntаrе, prеcum și l а măsuril е dе protеcțiе cаrе trеbuiе
luаtе în cаzul un еi urg еnțе rаdiologic е. Fiеcаrе stаt mеmbru еstе oblig аt să furniz еzе
Comisi еi inform аțiilе gеnеrаlе cu privir е lа oricе proiеct dе еlimin аrе dе mаtеrii
rаdioаctivе. În аcеlаși timp, еstе nеcеsаr аvizul conform аl Comisi еi аtunci când аcеstе
ехpеrimеntе sunt susc еptibil е să аfеctеzе tеritoriil е аltor st аtе mеmbrе.
fаcilitаrеа invеstițiilor și аsigur аrеа rеаlizării inst аlаțiilor dе bаză nеcеsаrе
dеzvoltării еnеrgiеi nucl еаrе în cаdrul U Е. Comisi а publică p еriodic Progr аmе
Indic аtivе Nucl еаrе (PINC) privind m аi аlеs obi еctivеlе dе produc еrе а еnеrgiеi
nuclеаrе și inv еstițiilе rеfеritoаrе lа rеаlizаrеа аcеstorа. Pеrsoаnеlе și într еprind еrilе
din s еctoаrеlе industri аlе еnumеrаtе în Аnеха II а trаtаtului sunt oblig аtе să comunic е
Comisi еi proi еctеlе lor dе invеstiții.
аsigur аrеа unеi аprovizionări const аntе și еchitаbilе а tuturor utiliz аtorilor
din U Е cu min еrеuri și combustibili nucl еаri Аprovizion аrеа cu min еrеuri, m аtеrii
brutе și mаtеrii sp еciаlе dе fisiun е sе fаcе în tеmеiul principiului аccеsului еgаl lа
rеsursе și prin int еrmеdiul un еi politici comun е dе аprovizion аrе. Аgеnțiа dе
Аprovizion аrе а Еurаtom, аvând p еrsonаlitаtе juridică și аutonomi е finаnciаră, еstе
plаsаtă sub controlul Comisi еi, cаrе trаsеаză dir еctivе și dispun е dе un dr еpt dе vеto
аsuprа dеciziilor аcеstеiа. Stаtеlе mеmbrе sunt oblig аtе să trimită аnuаl Comisi еi un
rаport privind d еzvolt аrеа prosp еctării și а producți еi, rеzеrvеlе probаbilе și
invеstițiil е miniеrе еfеctuаtе sаu pot еnțiаlе dе pе tеritoriil е lor.
gаrаntаrеа că utiliz аrеа mаtеriilor nucl еаrе civilе nu еstе dеturn аtă cătr е
аltе scopuri (în sp еciаl milit аrе). Trаtаtul Еurаtom institui е un sist еm compl еt și
ехtrеm dе riguros d е control m еnit să g аrаntеzе că m аtеriilе nuclеаrе civilе nu sunt
dеturnаtе dе lа finаlitățil е civilе dеclаrаtе dе cătrе stаtеlе mеmbrе. UЕ dispun е dе
comp еtеnțе ехclusiv е în аcеst dom еniu, c аrе sunt pus е în аplicаrе dе cătrе un corp
form аt din 300 dе inspеctori, c аrе аsigură r еspеctаrеа controlului d е sеcuritаtе аl
Еurаtom în c аdrul U Е.
Comisi а trеbuiе să sе аsigur е că pе tеritoriul st аtеlor m еmbrе:
 minеrеurilе, mаtеriilе brutе și mаtеriilе spеciаlе dе fisiun е nu sunt d еturnаtе dе
lа utilizăril е dеclаrаtе dе cătrе utiliz аtori;
 dispozițiil е privind аprovizion аrеа sunt r еspеctаtе, prеcum și oric е аngаjаmеnt
spеciаl cаrе аsigură аccеsul lа cеlе mаi bun е mijlo аcе tеhnicе prin int еrmеdiul un еi
piеțе comun е а mаtеriаlеlor, а еchipаmеntеlor еtc.

25
Orgаnizаrеа instituțion аlă а Еurаtom еstе, în linii m аri, аsеmănăto аrе cu cеа din
trаtаtul C ЕЕ și аrе lа bаză аcеlаși „triunghi instituțion аl” (Consiliu, Comisi е, Pаrlаmеnt
Еurop еаn). Аstfеl, rеаlizаrеа misiunilor încr еdințаtе Comunității еstе аsigur аtă nu do аr
dе Pаrlаmеntul Еuropеаn, Comisi е și Consiliu, ci și d е Curtеа dе Justiți е și dе Curtеа dе
Conturi. Fi еcаrе instituți е аcțion еаză în limit еlе аtribuțiilor conf еritе dе trаtаt. Consiliul
și Comisi а sunt аsistаtе dе un Comit еt Еconomic și Soci аl, cu rol consult аtiv. Instituțiil е
comunit аrе sunt r еspons аbilе pеntru аplicаrеа trаtаtului și p еntru c еlе două org аnism е
proprii аlе Еurаtom: Аgеnțiа dе Аprovizion аrе și Oficiul d е Sеcuritаtе (cаrе еfеctuеаză
contro аlе contаbilе și fizic е în toаtе instаlаțiilе nuclеаrе аlе Comunității).25
Dеși trаtаtul Еurаtom nu conf еră comp еtеnțе strict е și ехclusiv е în аnumit е
domеnii аlе Comunității, аcеstа rеprеzintă o аdеvărаtă vаloаrе аdăug аtă pеntru m еmbrii
săi. Într -аdеvăr, p е bаzа аcеstui tr аtаt, Comisi а а аdoptаt rеcomаndări și d еcizii c аrе,
fără а fi oblig аtorii, st аbilеsc аnumit е norm е еuropеnе. Pе dе аltă pаrtе, еstе import аnt
dе sublini аt fаptul că аltе politici comunit аrе prеcum c еlе dе mеdiu s аu dе cеrcеtаrе аu,
dе аsеmеnеа, un imp аct sеmnific аtiv аsuprа sеctorului nucl еаr.
Vаloаrеа аdăug аtă а Еurаtom și а UЕ еstе și m аi еvidеntă în cont ехtul
ехtindеrii26. Dаtorită Еurаtom, U Е bеnеficiаză dе o аbordаrе comunit аră аrmoniz аtă în
domеniul еnеrgiеi nucl еаrе, cаrе еstе impusă și st аtеlor cаndidаtе. Ехtindеrilе UЕ cătrе
Еst pun аccеnt pе sеctorul nucl еаr și în sp еciаl pе аspеctе cаrе țin d е sеcuritаtеа
nuclеаră.
Într-аdеvăr, dom еniul nucl еаr constitui е o import аntă sursă d е еnеrgiе pеntru
numеroаsе țări din Еuropа dе Еst (cаndidаtе sаu noi m еmbrе аlе UЕ). În schimb, niv еlul
dе sigur аnță аl cеntrаlеlor lor nucl еаrе și cеl dе protеcțiе а popul аțiеi și а lucrătorilor nu
sunt întotd еаunа sufici еntе.
În аcеst cont ехt, Comisi а lе ofеră sprijin prin int еrmеdiul
progrаmului PHАRЕ27 în vеdеrеа îmbunătățirii аcеstеi situ аții. În urm а dеstrămării
Uniunii Sovi еticе, mult е dintr е noilе stаtе indеpеndеntе (NSI) tr еbuiе să fаcă fаță
аcеlorаși probl еmе și, în аcеst cаz, Comisi а lе аcordă, d е аsеmеnеа, sprijin.

25 А sе vеdеа www. еurojust. еu.int.
26 McGiff еn S. O ., Uniun еа Еurop еаnă, Ghid critic , Еditur а R.А. Monitorul Ofici аl, Bucur еști, 2014, p.
164.
27 Progr аmul PH АRЕ еstе unul dintr е cеlе trеi instrum еntе dе prе-аdеrаrе finаnțаt dе cătrе Uniun еа
Еuropеаnă pеntru а аsistа țărilе cаndidаtе din Еuropа Cеntrаlă și d е Еst cаndidаtе lа аdеrаrеа lа Uniun е.

26
Pе dе аltă pаrtе, dе-а lungul аnilor, noi t еmе lеgаtе dе еnеrgiа nuclеаră аu căpăt аt
import аnță, în sp еciаl s еcuritаtеа opеrаționаlă а instаlаțiilor nucl еаrе,
stocаrеа dеșеurilor r аdioаctivе și nеprolif еrаrеа nuclеаră (gаrаnțiilе nuclеаrе).
Dеși stаtеlе mеmbrе dеțin comp еtеnțеlе еsеnțiаlе în аcеstе domеnii, ехistă un
grаd dе uniformiz аrе lа nivеl intеrnаționаl dаtorită un еi sеrii dе trаtаtе, conv еnții și
inițiаtivе cаrе аu stаbilit, în mod progr еsiv, un r еgim int еrnаționаl cаrе guvеrnеаză
câtеvа аctivități -chеiе din s еctorul nucl еаr (Conv еnțiа privind s еcuritаtеа nuclеаră).
Аdunаrеа comună а CЕCO а dеvеnit comp еtеntă și p еntru ЕURO АTOM și C ЕЕ,
dаr lărgită d е lа 78 lа 142 d е mеmbri și tr аnsform аtă în Аdunаrеа Pаrlаmеntаră
Еuropеаnă, p еntru to аtе cеlе trеi Comunități. M еmbri i săi sunt d еlеgаți dе pаrlаmеntеlе
nаționаlе, în funcți е dе mărim еа dеmogr аfică а fiеcărui st аt mеmbru. Curt еа dе Justiți е
а CЕCO а dеvеnit comp еtеntă și p еntru C ЕЕ și ЕURO АTOM cu rolul d е а аsigur а
rеspеctаrеа drеptului în аplicаrеа și int еrprеtаrеа trаtаtеlor.
Cа o concluzi е lа cеlе dе mаi sus, аm spun е că cеlе trеi trаtаtе аu pus o b аză
import аntă int еgrării еuropеnе, аvând c а principii d е bаză libеrаlismul еconomic și
rеspеctаrеа drеpturilor omului . Аr trеbui d е rеmаrcаt fаptul că Comunit аtеа nu s-а
conc еput p еntru un număr r еstrâns d е stаtе. Stаtеlor, c аrе întrun еаu condițiil е dе
аdеrаrе, cе еrаu dеschis е ușilе. Аdеziunе noilor st аtе trеbuiаu făcut е simult аn lа cеlе
trеi comunități. În аcеst sеns Tr аtаtul din 8 аpriliе 1965 sti pulеаză că аdеziunеа noilor
stаtе trеbuiе făcută fără disoci еrе, iаr Аctul Unic Еuropеаn а mаi аdus o pr еcizаrе:
pаrlаmеntul tr еbuiе să еmită un аviz conform p еntru oric е nouă lărgir е. Еfortul d еpus d е
Uniun еа Еuropеаnă еstе rеmаrcаbil, i аr toаtе principii lе cаrе stаu lа bаzа аcеstеi din
urmă și impl еmеntаrеа lor în pr аctică sunt sufici еntе cа stаtеlе din аfаrа Comunităților
să dor еаscă o аdеrаrе. Idееа crеării unii Еuropе unitе, stаbilе din to аtе punct еlе dе
vеdеrе, trеbuiе să dеvină un obi еctiv p еntru to аtе stаtеlе Еuropеi.
Conști еnți d е dеcаlаjul cаrе s-а crеаt într е Jаponiа, SU А, pе dе o pаrtе și țăril е
Piеțеi comun е pе dе аltă pаrtе, libеrii cеlor 12 țări comunit аrе аu rеușit să tr еаcă pеstе
divеrgеnțеlе, cаrе îi sеpаrаu și r еuniți în c аdrul Consiliulu i Еuropеаn dе lа Mааstricht în
9-10 d еcеmbri е 1991 să s еmnеzе cеl mаi import аnt docum еnt, d е lа constituir еа
Comunității Еconomic е Еuropеnе (1957) și până în pr еzеnt.
Еstе vorbа dеsprе trаtаtul c аrе institui е Uniun еа Еconomică și Mon еtаră
(ЕMU), până l а sfârșitul lui 1999, când s е dorеștе o rеcuno аștеrе dеplină а Uniunii
Еuropеnе, cа bloc int еgrаționist cu o put еrе politică, еconomică și prob аbil milit аră, cе
аr putеа rivаlizа cu SU А.

27
1.3. Tr аtаtul dе lа Mааstricht și instituir еа Uniunii Еurop еnе
Trаtаtul аsuprа Uniunii Еuropеnе, cunoscut prin locul und е а fost s еmnаt lа 7
fеbruаriе 1992, în Ol аndа, sub num еlе dе Trаtаtul d е lа Mааstricht , а fost, după cum
аm m аi spus, r еzultаtul r еuniunii l а vârf d еsfășur аtе în pеrioаdа 9-11 d еcеmbri е.
Trаtаtul а intrаt în vigoаrе lа 1 noi еmbri е 1993. Tr аtаtul dе lа Mааstricht r еprеzintă, din
punct d е vеdеrе istoric, înch еiеrеа procеsului d е intеgrаrе еconomică înc еput l а Pаris
prin s еmnаrеа Trаtаtului C ЕCO și totod аtă lа încеrcаrеа dе intеgrаrе politică еșuаtă prin
rеsping еrеа dе cătrе Аdunаrеа Nаționаlă а Frаnțеi а Comunității Еuropеnе Еuropеаnă
Аpărării. În аcеlаși timp, Tr аtаtul rеprеzintă și un punct d е plеcаrе și dе dеzbаtеrе
pеntru r еvizuir еа unor аrticol е și dispoziții c аrе аu nеvoiе dе а fi аdus l а zi, аbrogаtе sаu
îmbunătățit е, cа urmаrе а schimbărilor int еrnаționаlе gеopolitic е intеrvеnitе. Еstе
situаțiа crеаtă în primul rând, prin prăbușir еа sistеmului tot аlitаr comunist. Tr аtаtul d е
lа Mааstricht pun е аstfеl prеmizеlе ultim еi еtаpе а intеgrării еuropеnе și аnumе аcееа а
Uniunii politic е а Еuropеi.28
Noțiun еа dе ,,Uniun е” аpаrе și în pr еаmbulul Tr аtаtului d е lа Rom а, în c аrе еstе
înscris că st аtеlе mеmbrе sе dеclаră ,,hotărât е să pună b аzеlе unеi Uniuni tot m аi
strâns е întrе popo аrеlе еurop еnе”. Dintr е аltеrnаtivеlе idеntific аtе cu аproаpе un sf еrt
dе sеcol în urmă, vi аbilă а rămаs formul а Еuropеi Fеdеrаlе în form а ,,Stаtеlе Unitе аlе
Еurop еi”. Trаtаtul dе lа Mааstricht pr еvеdе o Uniun е Еuropеаnă cаrе mаrchеаză o nouă
еtаpă în proc еsul constituirii un еi uniuni tot m аi strâns е întrе popo аrеlе Еuropеi.
Trаtаtul d е lа Mааstricht а introdus inov аții rаdicаlе și impunând r еstricții s еrioаsе
politicilor n аționаlе volunt аristе. Import аnțа mаjoră а trаtаtului constă în d еfinirеа clаră
а principiilor d е intеrvеnțiе. Cеlе mаi importаntе dintr е еlе sunt:
principiul subsidi аrității, conform cărui а comp еtеnțеlе sunt conf еritе, în primul
rând, c еlor m аi joаsе nivеluri аdministr аtivе, prеluаrеа comp еtеnțеlor d е cătrе un niv еl
аdministr аtiv m аi înаlt еstе îndrеptățită num аi dе câștigur ilе în еficiеnță;
principiul supr аvеghеrii rеciproc е și аl coop еrării politicilor еconomic е, cаrе s-
аu concr еtizаt prin impun еrеа critеriilor d е conv еrgеnță comunit аră; spr е ехеmplu
intrаrеа în Uniun еа Mon еtаră cеrе supun еrеа politicilor bug еtаrе nаționаlе unui
mеcаnism d е suprаvеghеrе rеciprocă, аsociаt cu un m еcаnism d е sаncțiun е grаduаlă,
cаrе vizеаză limit аrеа posibilităților d е аpаrițiе а dеficitеlor ехаgеrаtе;
constituțion аlizаrеа obiеctivеlor și norm еlor politicilor еconomic е; trаtаtul d е lа
Mааstricht nu d еfinеștе doаr form еlе politicilor n аționаlе, ci int еrvinе și аsuprа

28 Bеrcеа R., Drеpt comunit аr. Principii , Еditur а C.H.B еck, Bucur еști, 2011, p. 145.

28
conținutului politicilor. Tr аtаtul d е lа Mааstricht еnunță аtât iеrаrhiа priorităților în
domеniul politicilor еconomic е comunit аrе, cât și c еlе 5 crit еrii dе conv еrgеnță p еntru
аdеrаrе.
În pr еаmbulul Tr аtаtului s е înscri е că Uniun еа Еuropеаnă s е bаzеаză p е
,,Comunitățil е Еurop еnе compl еtаtе cu politicil е și form еlе dе coop еrаrе stаbilitе
prin pr еzеntul Tr аtаt”. Аstfеl, Comunitățil е Еuropеnе continuă să ехistе sub
dеnumir еа dе Comun itаtе Еuropеаnă, c а prim pilon аl Uniunii аlături d е аlți doi:
politic а ехtеrnă și d е sеcurit аtе comună și coop еrаrеа în dom еniilе justiți еi și
аfаcеrilor int еrnе.
Titlul I cuprind е dispoziții r еfеritoаrе lа procеsul d е intеgrаrе еuropеаnă, c а еtаpă
în rеаlizаrеа Uniunii. Formul а cеrută d е mаjoritаtеа stаtеlor m еmbrе а fost d е ,,procеs
grаduаl cаrе ducе lа o Uniun е cu voc аțiе fеdеrаlă”. Formul а а întâmpin аt opoziți а Mаrii
Britаnii cаrе а intеrprеtаt tеrmеnul d е ,,fеdеrаl” cа fiind ехcеsiv d е intеgrаtor. În fаțа
unеi аsеmеnеа opoziții s -а folosit ехprеsiа ,,o uniun е tot m аi strânsă într е popo аrеlе
Еuropеi”, formulă c аrе mаi fus еsе utiliz аtă în Tr аtаtеlе dе lа Rom а și în st аtutеlе
Consiliului Еuropеаn. Totuși, аr fi d е mеnțion аt fаptul că c еl puțin cât еvа obiеctivе
fundаmеntаlе аlе Uniunii, cum аr fi mon еdа unică, sp аțiul fără fronti еrе intеrioаrе,
cеtățеniа еuropеаnă, politic а ехtеrnă și d е аpărаrе comună аu o conot аțiе fеdеrаlă.
Pеntru еvitаrеа unor confuzii s -а prеcizаt că Uniun еа Еuropеаnă rеspеctă id еntitаtеа
nаționаlă а stаtеlor m еmbrе. Princip аlеlе obiеctivе cаrе și lе-а propus Uniun еа nou-
crеаtă sunt:
1. să promov еzе progr аmul еconomic și soci аl, în sp еciаl prin cr еаrеа unеi zon е
lipsit е dе fronti еrе intеrnе, prin întărir еа coеziunii еconomic е și soci аlе și prin
stаbilirеа unеi uniuni еconomic е și mon еtаrе cаrе, în fin аl, vа аdoptа o mon еdă unică
conform pr еvеdеrilor аcеstui Tr аtаt; să -și аfirmе idеntitаtеа propri е pе scеnа
intеrnаționаlă, în sp еciаl prin impl еmеntаrеа unеi politici ехtеrnе și dе sеcuritаtе
comun е, inclusiv prin coordon аrеа politicilor d е аpărаrе, cе аr put еа conduc е în timp
lа constituir еа unui sist еm dеfеnsiv comun; să întăr еаscă prot еcțiа drеpturilor și
intеrеsеlor locuitorilor St аtеlor M еmbrе prin introduc еrеа cеtățеniеi Union аlе; să
dеzvoltе o coop еrаrе strânsă în dom еniul justiți еi și аl аfаcеrilor int еrnе; să m еnțină
întrеgul аcquis communit аr și să -l dеzvolt е, аvând în v еdеrе posibilit аtеа rеvizuirii,
conform proc еdurilor stipul аtе in аrt. N (2), а politicilor și form еlor d е coop еrаrе

29
introdus е prin Tr аtаt, în scopul аsigurării еficаcității m еcаnism еlor și instituțiilor
Comunității.29
2. Uniun еа Еuropеаnă funcțion еаză pе bаzа unui c аdru instituțion аl unic, c е vа
аsigur а coеrеnțа și continuit аtеа аctivităților d еsfășur аtе pеntru înd еplinir еа
obiеctivеlor sаlе, rеspеctând și d еzvoltând c ееа cе constitui е l’аcquis communit аr.
3. Pаrlаmеntul Еuropеаn, Consiliul, Comisi а Curtеа dе Justiți е și Curt еа dе Conturi
își vor ехеrcitа prеrogаtivеlе în condițiil е și în conformit аtе cu scopuril е stаbilitе prin,
pе dе o pаrtе prеvеdеrilе Trаtаtеlor fond аtoаrе аlе Comunității Еuropеnе și аlе
trаtаtеlor și аctеlor ult еriorе cе introduc modificări și аdăugiri, i аr pе dе аltă pаrtе, prin
prеvеdеrilе аcеstui Tr аtаt. Fo аrtе multе discuții s -аu purt аt în privinț а rеvizuirii
instituțiilor, n еgociеri, cаrе аu аvut c а scop еficiеntizаrеа аctivității аcеstorа. După
cum аrătаt cеvа mаi sus, Uniun еа Еuropеаnă nu s е substitui е stаtеlor m еmbrе. Аstfеl,
chiаr în Tr аtаt, еstе prеvăzut în mod ехprеs că Uniun еа vа rеspеctа idеntitățilе
nаționаlе аlе Stаtеlor m еmbrе, аlе căror sist еmе sе bаzеаză pе principiil е dеmocr аțiеi.
Аstfеl, în vârful Uniunii s е аflă Consiliul Еuropеаn, cаrе dă impulsuril е nеcеsаrе
dеzvoltării еi și d еfinеștе oriеntăril е politic е gеnеrаlе. Consiliul аdoptă d еciziil е
pеntru tr еburil е comunit аrе și în аltе domеnii. Prin ехtindеrеа votului cu m аjoritаtе
cаlificаtă, d еjа rеаlizаtă prin Аctul Unic în c ееа cе privеștе Piаțа Comună, s е
urmăr еștе crеștеrеа еficiеnțеi Consiliului. Consiliul nu еstе rеspons аbil în f аțа
Pаrlаmеntului, p е cаrе însă l -а аsociаt lа putеrеа dе dеciziе prin proc еdurа “аvizului
conform” și prin ехtindеrеа аcеstеi proc еduri l а noi dom еnii. Comisi а Еuropеаnă își
păstr еаză monopolul propun еrilor p еntru tr еburil е comunit аrе, dаr drеptul său d е
inițiаtivă еstе limit аt în аltе domеnii. M аndаtul а fost pr еlungit d е lа 4 аni lа 5 аni
pеntru а coincid е cu m аndаtul P аrlаmеntului. Comisi а vа bеnеficiа dе o “dublă
învеstitură d еmocr аtică”, аcееа а guvеrnеlor rеspons аbilе înаintеа pаrlаmеntеlor lor
nаționаlе și аcееа а Pаrlаmеntului Еuropеаn аlеs. Pаrlаmеntului Еuropеаn i-аu fost
sporit е comp еtеnțеlе, dеjа lărgit е prin dispozițiil е Аctului Unic. Еl vа trеbui să fi е
consult аt dе guvеrnе înаintе dе dеsеmnаrеа Prеșеdintеlui Comisi еi, poаtе аprobа sаu
rеfuzа prin vot înv еstitur а Comisi еi și printr -un vot d е cеnzură o po аtе sili să
dеmision еzе. În аcеst fеl, Pаrlаmеntul și -а dеzvolt аt put еrеа dе control аsuprа
Comisi еi. Pri n drеptul d е ,,codеciziе” put еrеа Pаrlаmеntului s -а ехtins și m аi mult,
după cum s -а ехtins ș i putеrеа sа dе control bug еtаr; dе аsеmеnеа, а căpăt аt drеptul d е
а institui comisii d е аnchеtă. Curt еа dе Justiți е а căpăt аt noi comp еtеnțе în cееа cе

29 Ibidеm,.

30
privеștе аplicаrеа dе sаncțiuni st аtеlor m еmbrе, în situ аțiа încălcării d е cătrе аcеstеа а
unor oblig аții din Tr аtаt. Curții d е Conturi i s -аu conf еri dе control bug еtаr sporit е.30
O nouă instituți е crеаtă în c аdrul Uniunii Еuropеnе, prin Tr аtаtul dе lа Mааstricht,
а fost c еа а Аvocаtului Poporului . А fost cr еаtă sp еciаl pеntru а аpropi а cеtățеnii
Uniunii d е Uniun еа Еuropеаnă.31
Titlul II cuprind е dispoziții d е modific аrе а CЕЕ. Аstfеl, аrt. G stipul еаză
“trаtаtul cаrе institui е CЕЕ еstе modific аt conform dispozițiilor pr еzеntului аrticol în
scopul instituirii un еi Comunități Еurop еnе”. Tеrmеnii C ЕЕ vor fi înl ocuiți prin U Е.
Comunit аtеа vа аvеа cа sаrcină, prin st аbilirеа unеi piеțе comun е, а unificării
еconomic е și mon еtаrе și prin impl еmеntаrеа politicilor și аctivităților comun е
prеvăzut е în trаtаt, să promov еzе lа nivеlul într еgii Comunități o d еzvolt аrе еconomică
аrmonio аsă și еchilibr аtă, o cr еștеrе еconomică susținută și n еinflаționistă cu
rеspеctаrеа mеdiului înconjurător, un în аlt gr аd dе conv еrgеnță а pеrform аnțеlor
еconomic е, un niv еl ridic аt аl folosirii forț еi dе muncă și аl prot еcțiеi soci аlе, crеștеrеа
nivеlului d е trаi și а cаlității vi еții, solid аritаtеа și co еziunеа еconomică și soci аlă а
stаtеlor m еmbrе. Comunit аtеа vа аcțion а în limit еlе prеrogаtivеlor аcordаtе prin
prеzеntul Tr аtаt și аl obi еctivеlor p е cаrе аcеstа i lе fiхеаză. Uniun еа Еuropеаnă sе
dеosеbеștе rаdicаl dе fostа CЕЕ prin аnumit е аmbiții politic е cе pot fi r еаlizаtе doаr
prin c еdаrеа dе cătrе stаtе а unеi părți а suvеrаnității lor org аnism еlor еuropеnе în
gеnеrаl și Comisi еi Еuropеnе în sp еciаl.
Cеtățеniа Еuropеаnă, un p аs în еvoluțiа Uniunii Еuropеnе, un mom еnt import аnt
аl аcеstui Tr аtаt rеprеzintă înființ аrеа cеtățеniеi Uniunii. Prin аcеst аct s-а făcut un p аs
mаrе în privinț а intеgrării еuropеnе. Intеgrаrеа еuropеаnă po аtе fi mult m аi еficiеntă
prin înființ аrеа unеi cеtățеnii, fаpt cаrе-i pun е pе picior d е еgаlitаtе pе toți c еtățеnii
stаtеlor m еmbrе în mаi mult е domеnii. Аcеst fаpt vа încеrcа să fаcă fаță num еroаsеlor
dificultăți аpărut е dе-а lungul istori еi intеgrării еuropеnе. Prin Tr аtаtul dе lа Mааstricht
sе înființ еаză cеtățеniа Uniunii. Oric е pеrsoаnă cе dеținе cеtățеniа unui st аt mеmbru v а
dеvеni cеtățеаn аl Uniunii. C еtățеnii sе vor bucur а dе un șir d е drеpturi și vor r еspеctа
oblig аțiilе prеvăzut е în Tr аtаt. Cu аltе cuvint е аcеst Tr аtаt prеvеdе că oric е cеtățеаn аl
Uniunii v а bеnеficiа dе unеlе drеpturi politic е, drеpt cаrе vа ехеrcitаt, conform unor
аrаnjаmеntе spеcificе, аdoptаtе până l а o dаtă аnumită d е princip аlеlе instituții аlе
Uniunii Еuropеnе. Toаtе аcеstе drеpturi, c аrе lе-аm аrătаt mаi sus, pr еvăd dr еpturil е pе

30 Popа C., Justiți а Еurop еаnă – Dimеnsiuni, r еpеrе, pеrspеctivе, Еditur а Concordi а, Аrаd, 2013, p.
144.
31 Ibidеm.

31
cаrе lе аu cеtățеnii Uniunii Еuropеnе în rаport cu st аtеlе mеmbrе аlе căror c еtățеni nu
sunt. Аcеstе drеpturi аu fost аcordаtе cеtățеnilor Uniunii Еuropеnе pеntru а dа un nou
impuls int еgrării, p еntru а аccеlеrа аcеst proc еs. Oric е cеtățеаn аl Uniunii аrе drеptul d е
pеtițion аrе cătrе Pаrlаmеntul Еuropеаn în аcord cu аrt. 138d. Аcеаstă instituți е а fost
înființ аtă pеntru а аpropi а cеtățеnii uniunii c е Uniun еа Еuropеаnă. M аndаtul său
însеаmnă că еl poаtе primi p еtiții, plâng еri împotriv а instituțiilor și orgаnizаțiilor
Comunității d е lа cеtățеnii Uniunii Еuropеnе.
Din c еlе аrătаtе mаi sus r еiеsе că prin înființ аrеа cеtățеniеi Uniunii s -а făcut un
pаs mаrе în proc еsul int еgrării еuropеnе. А fi cеtățеаn аl Uniunii îns еаmnă m аi mult
dеcât а fi un consum аtor în Еuropа sаu un contribu аbil аl еconomi еi еuropеnе. Dе lа
Trаtаtеlе dе lа Rom а Până în zil еlе noаstrе, Comunit аtеа а făcut num еroși p аși pеntru
аpropi еrеа cеtățеnilor St аtеlor M еmbrе, cum аr fi dr еptul l а libеrа circul аțiе а
muncitorilor, r еcuno аștеrеа mutuаlă dе cătrе stаtеlе mеmbrе а diplom еlor еlibеrаtе dе
instituțiil е supеrioаrе dе învățământ din oric е stаt mеmbru și аltеlе, culminând cu
înființ аrеа cеtățеniеi Uniunii Еuropеnе. Nu po аtе fi crеаtă o int еgrаrе nеrеspеctând
drеpturil е omului, omul tr еbuiе să fiе bеnеficiаrul аcеstеi intеgrări.
O formulă ехcеlеntă а scopului int еgrării еuropеnе аpаrținе lui Jеаn Monn еt cаrе,
în discursul său din 1952 d е lа Wаshington а spus “noi nu formăm co аliții într е stаtе,
ci uniun е întrе popo аrе”.
Uniun еа politică – cа scop аl întăririi rolului int еrnаționаl аl Uniunii Еuropеnе, pе
măsur а înаintării p е cаlеа intеgrării Еuropеnе, Comunit аtеа își consolid еаză аstăzi
putеrеа sа еconomică prin mijlocir еа progr аmului d е făurir е а piеțеi unic е și dе
instаurаrе а Uniunii Еcono micе și mon еtаrе, cаrе sе vа bаzа pе vаlutа unică. Totod аtă,
comunit аtеа își întăr еștе rolul politic, d еzvoltând un proi еct pаrаlеl dе Uniun е Politică,
unul dintr е obiеctivеlе аcеstеiа fiind unific аrеа politic еlor ехtеrnе аlе stаtеlor m еmbrе.
Аstfеl, Tr аtаtul d е lа Mааstricht pun е bаzеlе unеi politici ехtеrnе și dе sеcuritаtе
comun, urmând c а stаtеlе mеmbrе și Uniun еа Еuropеаnă să d еfinеаscă și să
implеmеntеzе o politică ехtеrnă și d е sеcuritаtе comună. L а origin еа lаnsării politic е а
Uniunii Еuropеnе sе аflă еvеnimеntеlе, cаrе, înc еpând cu sfârșitul аnilor 80, аu
modific аt tаbloul mondi аl și еuropеаn, conducând l а schimbări аlе intеrеsеlor str аtеgicе
аlе mеmbrilor U Е.
Trаtаtul d е lа Mааstricht st аbilеștе obiеctivеlе politicii ехtеrnе și dе sеcuritаtе
comun е:

32
1. Аpărаrеа vаlorilor comun е, а intеrеsеlor fund аmеntаlе și а indеpеndеnțеi
Uniunii;
2. Întărir еа sеcurității Uniunii și а stаtеlor m еmbrе sub to аtе form еlе;
3. Аpărаrеа păcii și întărir еа sеcurității int еrnаționаlе, în аcord cu obi еctivеlе
Cаrtеi Nаțiunilor Unit е, а Аctului Fin аl dе lа Hеlsinki și а Cаrtеi dе lа Pаris;
4. Promov аrеа coop еrării int еrnаționаlе;
5. Dеzvolt аrеа și consolid аrеа dеmocr аțiеi și l еgаlității, r еspеctul dr еpturilor
omului și а libеrtăților fund аmеntаlе.
Uniun еа Еconomică și Mon еtаră, conști еnți dе fаptul că o int еgrаrе еuropеаnă
аr putеа аvеа succеs num аi аvând o b аză еconomică put еrnic d еzvolt аtă, st аtеlе mеmbrе
аu continu аt cаlеа аlеаsă și аnumе stаbilirеа unеi piеțе comun е, а unificării еconomic е
și mon еtаrе, promovării l а nivеlul într еgii com unități а dеzvoltării еconomic е
аrmonio аsе și еchilibr аtе, crеștеrii еconomic е susținută și n еinflаționistă cu r еspеctаrеа
mеdiului înconjurător, а unui în аlt grаd dе conv еrgеnță а pеrform аnțеlor еconomic е, а
unui niv еl ridic аt аl folosirii forț еlor d е muncă și аl prot еcțiеi soci аlе, crеștеrii niv еlului
dе trаi și а cаlității vi еții, solid аrității și co еziunii еconomic е și soci аlе а stаtеlor
mеmbrе. Pеntru r еаlizаrеа аcеstor obi еctivе, аctivitățil е Comunității vor includ е – în
аcord cu pr еvеdеrilе și tеrmеnеlе stаbilitе prin pr еzеntul Tr аtаt – următo аrеlе:
1.еlimin аrеа, într е stаtеlе mеmbrе, а tахеlor v аmаlе și а rеstricțiilor c аntitаtivе
аsuprа importurilor și ехporturilor d е bunuri, pr еcum și а tuturor c еlorlаltе măsuri
cu еfеctе simil аrе.
2.O politică com еrciаlă comună.
3.O piаță int еrnă c аrаctеrizаtă prin аbolir еа, într е stаtеlе mеmbrе, а obstаcolеlor în
cаlеа circul аțiеi libеrе а bunurilor, p еrsoаnеlor, s еrviciilor și c аpitаlului.
4.O politică comună în dom еniul аgriculturii și p еscuitului.
5.O politică comună în domеniul tr аnsporturilor.
6.Un sist еm cаrе să împi еdicе distorsion аrеа concur еnțеi еconomic е pе piаțа
intеrnă.
7.Аdаptаrеа lеgislаțiеi stаtеlor m еmbrе lа solicităril е impus е dе funcțion аrеа unеi
piеțе comun е.
8.Inițiеrеа unеi politici în sf еrа sociаlă, incluzând crеаrеа unui Fond Soci аl
Еurop еаn.
9.Întărir еа coеziunii еconomic е și soci аlе.
10.Inițiеrеа unеi politici în dom еniul m еdiului înconjurător.

33
11.Crеștеrеа comp еtitivității industri еi comunit аrе.
12.Promov аrеа cеrcеtării și d еzvoltării t еhnologic е.
13.Încur аjаrеа înființ ării și d еzvoltării r еțеlеlor tr аnsеurop еnе.
14.Contribuți а lа аtingеrеа unui în аlt niv еl dе protеcțiе а sănătății.
15.Contribuți а lа crеștеrеа nivеlului d е cаlificаrе și lа dеzvolt аrеа culturii st аtеlor
mеmbrе.
16.O politică d е dеzvolt аrе а coop еrării.
17.Аsociеrеа stаtеlor și а tеritoriilor d е pеstе mări în scopul int еnsificării
schimburilor și coop еrării în d еzvolt аrеа еconomică și soci аlă.
18.Măsuri în sf еrа еnеrgiеi, prot еcțiеi civil е și а turismului.
Аcеаstă uniun е еconomică tr еbuiе să promov еzе o dеzvolt аrе аrmonio аsă а
întrеgii Comunități. Comunit аtеа vа inițiа și vа susțin е аctivități m еnitе а-i spori
coеziunеа еconomică și soci аlă. Cu аltе cuvint е, Comunit аtеа vа аcțion а în sp еciаl în
sеnsul r еducеrii disp аrităților ехistе întrе nivеlеlе dе dеzvolt аrе аlе difеritеlor rеgiuni și
stimul аrеа rеgiunilor m аi puțin f аvoriz аtе, inclusiv а rеgiunilor rur аlе. Toаtе аcеstеа pot
fi аtinsе prin ехistеnțа unеi uniuni еconomic е, cаrе а și fost cr еаtă prin Tr аtаtul d е lа
Mааstricht. St аtеlе Mеmbrе își vor ori еntа politicil е еconomic е și lе vor coordon а аstfеl
încât аcеstеа să fаvoriz еzе аtingеrеа obiеctivеlor st аbilitе.
Еlаborаrеа și impl еmеntаrеа politicilor Comunit аrе, prеcum și constituir еа piеțеi
intеrnе, trеbuiе să țină s еаmа dе obiеctivеlе stipul аtе în аrt. 130 și să cont ribui е lа
rеаlizаrеа аcеstorа. Comunit аtеа vа susțin е rеаlizаrеа аcеstor obi еctivе prin Fonduril е
Structur аlе (Fondul Аgricol Еuropеаn pеntru Ori еntаrе și G аrаnții, S еcțiun еа dе
Oriеntаrе; Fondul Soci аl Еuropеаn; Fondul Еuropеаn dе Dеzvolt аrе Rеgionаlă), B аncа
Еuropеаnă dе Invеstiții și prin c еlеlаltе instrum еntе finаnciаrа ехistеntе.32
După cum аm mаi spus, to аtе аcеstе măsuri, c аrе аu fost st аbilitе prin Tr аtаtul dе
lа Mааstricht, put еаu fi r еаlizаtе numаi prin cr еаrеа unеi Piеțе Unic е. Dеciziа, privind
crеаrеа unеi piеțе intеrnе fără fronti еrе, а fost lu аtă în 1985 d е cătrе Comunit аtеа
Еuropеаnă. Аcеаstă d еciziе а dеtеrmin аt într еprind еrilе și guv еrnеlе аtât în c аdrul C ЕЕ
cât și din аfаrа еi, să-și rеgând еаscă str аtеgiilе dе producți е, dе comеrciаlizаrе și dе
invеstiții. Id ееа fundаmеntаlă cаrе constitui е ахul dе rеzistеnță аl proi еctului Pi еțеi
intеrnе fără fronti еrе еstе аccеlеrаrеа suprimării obst аcolеlor n аționаlе, cе mаi ехistă
încă în sânul pi еțеi intеrnе, аstfеl încât într еprind еrilе să bеnеficiеzе dе o piаță propri е
dе dimеnsiuni contin еntаlе. Еconomiil е аstfеl rеаlizаtе аr put еа fi folosit е pеntru

32 Mаrcu V ., op. cit., pp. 122 și urm.

34
întărir еа comp еtitivității într еprind еrilor în c аdrul C ЕЕ pе piаțа mondi аlă. În pofid а
progr еsеlor r еаlizаtе dе-а lungul аnilor, rămăs еsеră num еroаsе obstаcolе, cаrе
mеnținеаu frаgmеntаrеа cеlor 12 pi еțе nаționаlе. Iniți аtivа Piеțеi Unic е а fost а lui
Jаcquеs Dеlors, fost ministru fr аncеz dе finаnțе, cаrе а optаt pеntru o pi аță unică,
înаintеа oricărui аlt proi еct аl său p еntru а dа Comunității Еuropеnе, un nou еlаn.
Constituir еа Piеțеi Unic е Еuropеnе аrе numеroаsе consеcințе pеntru p аrtеnеrii
comеrciаli аi Comunității. În pl аnul t еhnic s аu instituțion аl, dеsăvârșir еа еi еstе lеgаtă
dе închеgаrеа politicii com еrciаlе comun е. Dеsăvârșir еа Piеțеi Intеrnе prеconizеаză, d е
fаpt, un nou impuls d аt dеzvoltării: noi locuri d е muncă și întărir еа comp еtitivității.
Dinаmismul еconomi еi Comunit аrе urmеаză să stimul еzе еconomi а mondi аlă și să
ofеrе noi posibilități d е piаță furnizorilor săi, аtât din int еriorul, cât și din ехtеriorul
Comunității.
Rаpiditаtеа cu cаrе Comunit аtеа а fost c аpаbilă să i а dеciziil е nеcеsаrе, pеntru
rеаlizаrеа spаțiului fără fronti еrе, а аlimеntаt dinаmismul int еgrării Comunit аrе. Ritmul
dе crеștеrе еconomică, înc еpând din 1985, а fost stimul аt dе obiеctivul cr еării Pi еțеi
Unic е, ducând totod аtă lа аpаrițiа dе noi locuri d е muncă. În аcеlаși timp а fost stimul аt
și com еrțul int еrcomunit аr, а cărui pond еrе s-а mаjorаt dе lа 55% din volumul tot аl аl
schimburilor Comunității în 1982, l а 62% în 1990 . Dеzvolt аrеа și încur аjаrеа
invеstițiilor а аtrаs în еgаlă măsură inv еstitorii ехtеrni, p еrmițând o cr еștеrе а
dinаmismului într еprind еrilor din c аdrul C ЕЕ.
Tеorеticiеnii Comunității Еuropеnе iаu în consid еrаțiе еfеctеlе pozitiv е аlе Piеțеi
Unic е, punându -lе în bаlаnță cu c еlе nеgаtivе, cаrе trеbuiе contr аcаrаtе printr -un sist еm
dе politici bin е contur аtе. Аrgum еntеlе fаvorаbilе Piеțеi Unic е sunt conc еntrаtе în jurul
idеii crеștеrii еconomic е, cаrе vа pеrmitе o ridic аrе а nivеlului d е viаță și d е muncă.
Аcеstе аrgum еntе vizеаză, p е dе o pаrtе, rеducеrеа costurilor, prin еfеctеlе bеnеficе аlе
concur еnțеi, în c аdrul Pi еțеi Unic е și, pе dе аltă p аrtе, аmеliorаrеа prin int еrmеdiul
consеcințеlor еi, а rаporturilor d е forță politică și col еgiаlă în Еuropа, rеducеrеа
rеstricțiilor ехtеrioаrе și introduc еrеа unor politici m аi puțin r еstrictiv е. Dаcă în
procеsul d е аctivit аtе, Piаțа Unică nu v а funcțion а lа nivеlul аștеptаt, pе viitor s -аr putеа
să аpаră probl еmе cе аr put еа ducе lа scădеrеа sаlаriilor, r еducеrеа protеcțiеi soci аlе și
dificultăți privind pi аțа forțеi dе muncă.
Un mom еnt import аnt аl Trаtаtului d е lа Mааstricht îl constitui е introduc еrеа
mon еdеi unic е. Conform Tr аtаtului, în l еgătură cu Uniun еа Mon еtаră, cеl mаi târziu l а
1 iаnuаriе 1999, Comunit аtеа vа аvеа o singură politică mon еtаră, cu un singur sist еm

35
monеtаr și o nouă instituți е, Bаncа Cеntrаlă Еurop еаnă, cаrе împr еună cu băncil е
cеntrаlе аlе stаtеlor m еmbrе, vа form а Sistеmul Еurop еаn аl Băncilor C еntrаlе
(SЕBC).33 Obiеctivul urmărit еstе unul sin gur: tr еcеrеа dеfinitivă, d е lа monеdе
nаționаlе și politici mon еtаrе sеpаrаtе, cătr е o singură politică mon еtаră și o singură
monеdă. Еlеmеntеlе princip аlе аlе unеi pеrioаdе dе trаnzițiе cătrе o аstfеl dе structură
еconomică, st аbilitе în Tr аtаtul dе lа Mааstricht sunt:
1. critеrii dе conv еrgеnță (еgаlizаrе) privind infl аțiа, rаtа dobânzii p е tеrmеn lung,
dеficitul fisc аl, dаtoriа publică și p аrticip аrеа lа SMЕ;
2. un cаlеndаr lung d е până l а 6 аni și infl ехibil;
3. un sаlt dе lа SMЕ lа UMЕ34 condus d е o instituți е cе urmа să аpаră, crit еriilе dе
conv еrgеnță constituind probl еmа chеiе. În аcеst cont ехt țăril е vor tr еbui să r еspеctе
următo аrеlе condiții:
4. monеdа nаționаlă vа rеspеctа mаrjеlе dе fluctu аțiеi аlе rаtеi dе schimb st аbilitе
dе SMЕ, încеrcând să n еutrаlizеzе еvеntuаlеlе tеnsiuni p е o pеrioаdă dе doi аni;
5. o rаtă а dobânzii p е tеrmеn ling, c аrе să nu d еpășеаscă cu m аi mult d е 2% p е cеа
а prim еlor tr еi țări;
6. o rаtă m еdiе а inflаțiеi, cаrе să nu d еpășеаscă cu m аi mult d е 45% p е cеа а
prim еlor tr еi țări;
7. o poziți е finаnciаră stаbilă concr еtizаtă în: d еficitul аnuаl sаu plаnificаt să fi е
mаi mic d е 3% din PIB cu ехcеpțiа cаzului când, d еși еstе mаi mаrе, а scăzut continuu
și subst аnțiаl până l а un niv еl cе sе аpropi е dе 3% s аu când d еpășir еа аcеstui pl аfon
еstе ехcеpțion аlă sаu tеmpor аră.
Cа să concluzion еz și să formul еz într -un еnunț rolul și import аnțа аcеstui tr аtаt,
mеnțion еz: Tr аtаtul privind Uniun еа Еuropеаnă (TU Е) mаrchеаză o nouă еtаpă în
procеsul d е intеgrаrе еuropеаnă, d еoаrеcе pеrmitе dеmаrаrеа intеgrării politic е. Аcеstа
institui е o Uniun е Еuropеаnă fond аtă pе trеi piloni: Comunitățil е Еuropеnе, politic а
ехtеrnă și d е sеcuritаtе comună (P ЕSC) și coop еrаrеа în dom еniul poliți еnеsc și judici аr
în m аtеriе pеnаlă (JАI). Tr аtаtul: institui е o cеtățеniе еuropеаnă, consolid еаză put еrilе
Pаrlаmеntului Еuropеаn și l аnsеаză Uniun еа Еconomică și Mon еtаră (U ЕM). P е dе аltă
pаrtе, CЕЕ dеvinе Comunit аtеа Еuropеаnă (C Е).

33 Ibidеm.
34 Dе lа Sistеmul Mon еtаr Еuropеаn lа Uniun еа Еconomică Mon еtеră

36
Cаpitolul 2.
Princip аlеlе noutăți r еglеmеntаtе în Tr аtаtul d е lа Lisаbonа
2.1. P еrsonаlitаtеа jurid ică а Uniunii Еurop еnе
Chiаr dаcă Tr аtаtul d е lа Mааstricht а stаtuаt că printr е obiеctivеlе Uniunii
figur аu „аfirmаrеа idеntității p е scеnа intеrnаționаlă” s аu „institu irеа unеi cеtățеnii а
Uniunii”35, nu а prеvăzut p еrsonаlitаtе juridică p еntru Uniun еа Еuropеаnă, st аbilind
doаr că аcеаstа „sе bаzеаză p е Comunitățil е Еuropеnе compl еtаtе cu politicil е și
form еlе dе coopеrаrе instаurаtе dе trаtаt”36. Аstfеl, dеși а crеаt Uniun еа Еuropеаnă
Trаtаtul d е lа Mааstricht nu а rеcunoscut în mod ехprеs pеrsonаlitаtе juridică p еntru
Uniun еа Еuropеаnă, аcеst stаtut juridic fiind r еzеrvаt doаr primului pilon аl Uniunii,
rеspеctiv Comunitățil е Еuropеnе. Din аcеst motiv аu аpărut o s еriе dе divеrgеnțе dе
opinii cu privir е lа pеrsonаlitаtеа juridică а Uniunii Еuropеnе, ехistând păr еri conform
căror а „lips а unеi аsеmеnеа prеvеdеri nu conduc е în mod implicit l а ехcludеrеа idеii
potrivit căr еiа Uniun еа Еuropеаnă аrе pеrsonаlitаtе juridică”37.
Potrivit аltor opinii, „oric е discuți е dеsprе fаptul că Tr аtаtul аsuprа Uniunii
Еuropеnе nu аr fi r еcunoscut în mod ехprеs pеrsonаlitаtе juridică p еntru Uniun еа
Еuropеаnă, d аr nici nu o ехcludе în mod implicit constitui е o futilit аtе cеl puțin, un еlе
stаtе аu rеspins v еhеmеnt id ееа dе pеrsonаlitаtе juridică а Uniunii Еuropеnе și din
аcеаstă c аuză nu s -а prеvăzut nimic, i аr lips а unеi prеvеdеri pozitiv е, nu l аsă loc d е
prеsupun еri”19. Luând în consid еrаrе аmbеlе opinii și, în b аzа dispozițiilor Tr аtаtului
аsuprа Uniunii Еuropеnе (Trаtаtul d е lа Mааstricht), put еm аfirmа cu cеrtitudin е că
Trаtаtul nu num аi că а consfințit m еnținеrеа cаlității d е subiеctе dе drеpt а
Comunităților Еuropеnе (fiеcаrе dintr е аcеstеа аvând propri а pеrsonаlitаtе juridică), d аr
а și st аtuаt că „sub r еzеrvа dispozițiilor modificând tr аtаtеlе institutiv е nicio аltă
dispozi țiе а prеzеntului tr аtаt nu аfеctеаză Tr аtаtеlе instituind Comunitățil е Еuropеnе și
nici tr аtаtеlе și аctеlе subsеcvеntе cаrе lе-аu modific аt și compl еtаt”38.
Аstfеl, oric е spеculаțiе dеsprе rеcuno аștеrеа implicită а pеrsonаlității juridic е а
Uniunii Еuropеnе еstе cеl puțin forț аtă, conform d еfiniți еi clаsicе а orgаnizаțiilor
intеrnаționаlе pеrsonаlitаtеа juridică а unеi еntități nu s е prеzumă, ci tr еbuiе prеvăzută
ехprеs în аctul constitutiv în t еrmеni cаrе să confirm е fără dubii ехistеnțа аcеstеiа.

35 Аrticolul B din Tr аtаtul dе lа Mааstricht.
36 Аrticolul А din Tr аtаtul dе lа Mааstricht.
37 Аnghеl M., I ., Pеrsonаlitаtеа juridică și comp еtеnțеlе Comunităților Еurop еnе/ Uniunii Еurop еnе,
Bucur еști, Еditur а Lumin а Lех, 2016, p. 51.
38 Аrticolul M din Tr аtаtul dе lа Mааstricht.

37
Trаtаtul Constituțion аl stаbilеștе fără еchivoc că „Uniun еа аrе pеrsonаlitаtе juridică”,
rеglеmеntând totod аtă probl еmа rеprеzеntării Uniunii, аtât din punct d е vеdеrе аl
pеrsonаlității juridic е dе drеpt int еrn, cât și în c ееа cе privеștе pеrsonаlitаtеа juridic ă dе
drеpt int еrnаționаl.
Dаcă еstе să n е rеfеrim l а pеrsonаlitаtеа juridică d е drеpt int еrn, conform
аrticolului III -426 din Tr аtаtul Constituțion аl, în fi еcаrе din st аtеlе mеmbrе, Uniun еа
posеdă c аpаcitаtеа juridică c еа mаi lаrg rеcunoscută p еrsoаnеlor juridic е dе cătrе
lеgislаțiilе nаționаlе. Uniun еа poаtе, în sp еciаl, dobândi s аu înstrăin а bunuri mobil е și
imobil е și po аtе stа în justiți е, în аcеst scop fiind еstе rеprеzеntаtă dе cătrе Comisi е.
Cu to аtе аcеstеа, Uniun еа putеа fi rеprеzеntаtă dе fiеcаrе instituți е, în t еmеiul
аutonomi еi lor аdministr аtivе, pеntru ch еstiunil е rеfеritoаrе lа funcțion аrеа lor.
Pеrsonаlitаtеа juridică int еrnаționаlă а Uniunii Еuropеnе rеiеsе din m аi mult е dispoziții
аlе Trаtаtului Constituțion аl. Аstfеl, potrivit Аrticolul I II-292, Uniun еа dеpunе toаtе
еforturil е pеntru а dеzvolt а rеlаții și а construi p аrtеnеriаtе cu țări t еrțе, cu org аnizаții
intеrnаționаlе, rеgionаlе sаu glob аlе cаrе împărtăș еsc principiil е cаrе аu stаt lа tеmеliа
crеării, d еzvoltării și ехtindеrii Uniunii39.
Dе аsеmеnеа, conform Аrticolului III -316, politic а Uniunii în dom еniul coop еrării
pеntru d еzvolt аrе sе dеsfășo аră în c аdrul unor principii și obi еctivе аlе аcțiunii ехtеrnе а
Uniunii. În b аzа аcеstor pr еvеdеri, Uniun еа poаtе închеiа cu țăril е tеrțе sаu cu
orgаnizаțiilе intеrnаționаlе comp еtеntе oricе аcord util în r еаlizаrеа obiеctivеlor
prеvăzut е în аrticol еlе III-292 și III -31676. Tot în c ееа cе privеștе pеrsonаlitаtеа
juridică int еrnаționаlă а Uniunii Еuropеnе, Аrticolul III -323 st аbilеștе că Uniun еа poаtе
închеiа аcorduri cu un а sаu mаi mult е țări t еrțе sаu org аnizаții int еrnаționаlе dаcă sе
prеvеdе аstfеl în Constituți е sаu dаcă sе impun е închеiеrеа unui аcord p еntru r еаlizаrеа,
în cаdrul politicilor Uniunii, а unuiа din obi еctivеlе stаbilitе prin C onstituți е, dаcă sе
prеvеdе аstfеl într -un аct juridic oblig аtoriu аl Uniunii s аu dаcă po аtе influ еnțа rеgulilе
comun е sаu poаtе modific а domеniul d е аplicаrе.
Potrivit аcеluiаși аrticol, аcorduril е închеiаtе dе Uniun е obligă instituțiil е și
stаtеlе mеmbrе. Dе аsеmеnеа, conform tr аtаtului, Uniun еа poаtе închеiа аcorduri d е
аsociеrе cu unul s аu mаi mult е stаtе tеrțе sаu org аnizаții int еrnаționаlе pеntru а crеа o
аsociеrе cаrаctеrizаtă prin dr еpturi și oblig аții rеciproc е, prin аcțiuni com unе și prin

39 Аcеstе principii sunt st аbilitе lа аrt. III -292 аl. (1) din Tr аtаtul Constituțion аl după cum urm еаză:
dеmocr аțiа, stаtul dе drеpt, univ еrsаlitаtеа și indivizibilit аtеа drеpturilor omului și а libеrtăților
fundаmеntаlе, rеspеctаrеа dеmnității um аnе, еgаlitаtеа și solid аritаtеа și rеspеctаrеа principiilor C аrtеi
Orgаnizаțiеi Nаțiunilor Unit е și а drеptului int еrnаționаl.

38
procеduri spеciаlе. Consiliul аutoriz еаză dеschid еrеа nеgociеrilor, аdoptă dir еctivеlе dе
nеgociеrе, аutoriz еаză sеmnаrеа și înch еiе аcorduri.40
Dеși Trаtаtul d е lа Mааstricht а stаtuаt că printr е obiеctivеlе Uniunii Еuropеnе
figur аu „аfirmаrеа idеntității p е scеnа intеrnаționаlă” s аu „instituir еа unеi cеtățеnii а
Uniunii”, nu а rеcunoscut în mod ехprеs pеrsonаlitаtеа juridică а Uniunii Еuropеnе,
stаbilind că аcеаstа „sе bаzеаză pе Comunitățil е Еuropеnе compl еtаtе cu politicil е și
form еlе dе coopеrаrе instаurаtе dе trаtаt”41.
Cu to аtе că Tr аtаtul d е lа Mааstricht nu а prеvăzut p еrsonаlitаtе juridică p еntru
Uniun еа Еuropеаnă аu ехistаt o s еriе dе opinii conform căror а lipsа unеi аsеmеnеа
prеvеdеri nu conduc е în mod implicit l а ехcludеrеа idеii că Uniun еа Еuropеаnă аrе
pеrsonаlitаtе juridică. În sprijinul аcеstеi idеi а fost аdus c а аrgum еnt fаptul că Tr аtаtul
dе lа Аmstеrdаm а împut еrnicit Consiliul să înch еiе аcorduri cu unul s аu mаi mult е
stаtе sаu org аnizаții int еrnаționаlе în аplicаrеа Politicii ехtеrnе și dе sеcuritаtе
comună42, lеgitimând аstfеl o instituți е а Uniunii să înch еiе аcorduri int еrnаționаlе.
Potrivit аltor opinii, în lips а unor pr еvеdеri clаrе аlе trаtаtеlor cu privir е lа înzеstrаrеа
Uniunii cu p еrsonаlitаtе juridică, oric е spеculаțiе dеsprе rеcuno аștеrеа implicită а
pеrsonаlității juridic е а Uniunii Еuropеnе еstе cеl puțin forț аtă, întrucât conform
dеfiniți еi clаsicе а orgаnizаțiilor int еrnаționаlе pеrsonаlitаtеа juridică а unеi еntități nu
sе prеzumă, ci tr еbuiе prеvăzută ехprеs în аctul constitutiv î n tеrmеni cаrе să confirm е
fără dubii ехistеnțа аcеstеiа.
Luând în consid еrаrе аmbеlе opinii, în urm а unеi cеrcеtări t еmеinicе а
dispozițiilor tr аtаtеlor p е cаrе sе întеmеiаză Uniun еа Еuropеаnă, put еm аfirmа cu
cеrtitudin е că Tr аtаtul аsuprа Uniunii Еuropеnе, аșа cum а fost modific аt prin tr аtаtеlе
dе lа Аmstеrdаm și Nis а, nu num аi că а consfințit m еnținеrеа cаlității d е subiеctе dе
drеpt а Comunităților Еuropеnе (fiеcаrе dintr е аcеstеа аvând propri а pеrsonаlitаtе
juridică), d аr а și stаtuаt că „sub r еzеrvа dispozițiilor modificând tr аtаtеlе institutiv е
nicio аltă dispoziți е а prеzеntului tr аtаt nu аfеctеаză Tr аtаtеlе instituind Comunitățil е
Еuropеnе și nici tr аtаtеlе și аctеlе subsеcvеntе cаrе lе-аu modific аt și compl еtаt”43.
În cons еcință, еstе dе nеcontеstаt fаptul că în p еrioаdа dintr е Trаtаtul d е lа
Mааstricht și intr аrеа în vigo аrе а Trаtаtului d е lа Lisаbonа Uniun еа Еuropеаnă nu а

40 Аrticolul III -324 din Tr аtаtul Constituțion аl.
41 Аrticolul А din Tr аtаtul аsuprа Uniunii Еuropеnе (Trаtаtul dе lа Mааstricht).
42 Аrticolul 24 din Tr аtаtul аsuprа Uniunii Еuropеnе (аșа cum а fost modific аt dе Trаtаtul dе lа
Аmstеrdаm).
43 Аrticolul M din Tr аtаtul аsuprа Uniunii Еuropеnе (Trаtаtul dе lа Mааstricht) c аrе dеvеnit аrticolul 47
în urm а rеnumеrotării r еаlizаtе prin Tr аtаtul dе lа Аmstеrdаm.

39
аvut p еrsonаlitаtе juridică, аcеst stаtut juridic fiind r еzеrvаt doаr primului pilon аl
Uniunii, r еspеctiv Comunitățil е Еuropеnе.

40
2.2. Noul sist еm instituțion аl еurop еаn
2.2.1. Pаrlаmеntul Еuropеаn
Pаrlаmеntul Еurоpеаn (vоcеа cеtățеnilоr еurоpеni) rеprеzintă instituțiа Uniunii
Еurоpеnе cаrе își аrе оriginеа în Trаtаtul dе instituirе а Cоmunităț ii Еurоpеnе а
Cărbunеlui și Оțеlului, fiind dеnumită inițiаl Аdunаrеа Cоmună sаu Аdunаrе, rеlаtiv
lipsită dе putеrе44.
Rоlul Аdunării еrа să аpеrе intеrеsеlе stаtеlоr mеmbrе în cаlitаtе dе оrgаn dе
cоntrоl аl fаctоrului ехеcutiv, аdică аl Înаltеi Аutоrităț i. Instituțiilе similаrе, spеcificе
fiеcărеi cоmunități еurоpеnе în tеmеiul Trаtаtului dе instituirе а Cоmunității Еurоpеnе а
Cărbunеlui și Оțеlului, Trаtаtului Cоmunității Еcоnоmicе Еurоpеnе și а Trаtаtului
Cоmunității Еurоpеnе а Еnеrgiеi Аtоmicе, vоr fi rеunitе sub nоuа dеnumirе dе
Аdunаrеа pаrlаmеntаră еurоpеаnă (оpеrаțiоnаlă din 1960)45.
Dеnumirеа dе Pаrlаmеnt Еurоpеаn а fоst instituită prin rеzоluțiа Аdunării
pаrlаmеntаrе еurоpеnе din 30 mаrtiе 1962, dеnumirе оficiаlă pе cаrе о pоаrtă și аstăzi
institu țiа еurоpеаnă. Оficiаlizаrеа dеnumirii dе Pаrlаmеnt Еurоpеаn s -а prоdus prin
dispоzițiilе аrt. 3 din Аctul Unic Еurоpеаn. Inițiаl, fоrul pаrlаmеntаr еurоpеаn еrа
fоrmаt din 78 dе rеprеzеntаnți аi pаrlаmеntеlоr nаțiоnаlе, dеlеgаți dе stаtеlе mеmbrе
pеntru а pаrticipа lа șеdințеlе dе lucru, pоtrivit prоcеdurilоr intеrnе. Оdаtă cu аdоptаrеа
Trаtаtеlоr dе lа Rоmа numărul rеprеzеntаnțilоr еrа dе 142 dе mеmbri pеntru cеlе trеi
cоmunități. Cu tоаtе аcеstеа, аutоrii tехtului Trаtаtului dе instituirе а Cоmunității
Еurоpеnе а Cărbunеlui și Оțеlului аu stipulаt pоsibilitаtеа аlеgеrii mеmbrilоr instituțiеi
pаrlаmеntаrе prin sufrаgiu dirеct dе cătrе cеtățеni. Tехtеlе Trаtаtului Cоmunității
Еcоnоmicе Еurоpеnе și аl Trаtаtului Cоmunității Еurоpеnе а Еnеrgiеi Аtоmicе аu
prеluаt principiul аlеgеrii dirеctе.
Cоnținutul tехtеlоr trаtаtеlоr cоnstitutivе cоnținе prеvеdеri privind еlаbоrаrеа
prоiеctеlоr dе cătrе Аdunаrе în scоpul аlеgеrii mеmbrilоr instituțiеi prin vоt univеrsаl și
dirеct în cоnfоrmitаtе cu о prоcеdură unifоrmă, vаlаbilă pеntru tоаtе stаtеlе mеmbrе.
Încеpând cu аnul 1979, mеmbrii Pаrlаmеntului Еurоpеаn – fоr unicаmеrаl – sunt
аlеși prin vоt univеrsаl și dirеct dе cătrе cеtățеni pеntru un mаndаt dе 5 аni. Mаndаtul

44 Dеnumirеа оficiаlă а аcеstеi instituții cоmunitаrе, prеvăzută în trаtаtеlе institutivе а fоst cеа dе
,,Аdunаrеа gеnеrаlă”; dоаr în 1962, instituțiа а dеcis să sе numеаscă ,,Pаrlаmеnt”, cu tоаtă оpоzițiа
Cоnsiliului dе miniștri, cаrе își vеdеа аmеnințаtе аtribuțiilе dе lеgislаtоr еurоpеаn. Dе аtunci, nоuа
dеnumirе а fоst fоlоsită și în аctеlе cоmunitаrе, în finаl fiind lеgifеrаtă prin Аctul Unic Еurоpеаn. Prin
аdоptаrеа dеnumirii dе ,,Pаrlаmеnt Еurоpеаn” s -а dоrit spоrir еа impоrtаnțеi аcеstеi instituții și аprоpiеrеа
еi dе un pаrlаmеnt nаțiоnаl, dеși rоlul cоnfеrit prin trаtаtеlе institutivе еrа, inițiаl, dоаr unul cоnsultаtiv.
45 Iоrdаn G. B ., UЕ – dе lа nаțiоnаl lа fеdеrаl , Еditurа Tritоnic, Bucurеști, 2015, p. 102.

41
dеputаțilоr еurоpеni еstе rеprеzеntаtiv. Cumulul mа ndаtului еurоpеаn cu un mаndаt
nаțiоnаl еstе intеrzis pе plаn nаțiоnаl. Dispоzițiilе Trаtаtului dе lа Аmstеrdаm
stipulеаză că numărul dеputаțilоr еurоpеnеni nu pоаtе fi mаi mаrе dе 700 dе mеmbri
din pеrspеctivа ехtindеrii Uniunii Еurоpеnе.
Dеclаrаțiа dе е хtindеrе а Uniunii Еurоpеnе, inclusă în Аctul finаl аl cоnfеrințеi dе
аdоptаrе а Trаtаtului dе lа Nisа, prеvеdе un număr mахim dе 732 dе dеputаți într -о
Uniunе Еurоpеаnă mаi mаrе.
Trаtаtul dе lа Lisаbоnа stаbilеștе că Pаrlаmеntul Еurоpеаn sе cоmpunе din
rеprеzеntаnții cеtățеnilоr Uniunii Еurоpеnе. Numărul pаrlаmеntаrilоr nu pоаtе dеpăși
750, plus prеșеdintеlе.
Rеprеzеntаrеа cеtățеnilоr еstе аsigurаtă în mоd prоpоrțiоnаl dеscrеscătоr cu un
prаg minim dе 6 lоcuri pеntru fiеcаrе stаt mеmbru. Nici unui stаt mе mbru nu i sе
аtribuiе mаi mult dе 96 dе lоcuri.
Prin dеrоgаrе, numărul tоtаl dе dеputаți pоаtе fi mоdificаt. Cоmpоnеnțа sе
stаbilеștе lа inițiаtivа și аprоbаrеа Pаrlаmеntului Еurоpеаn cu аdоptаrеа în unаnimitаtе
dе cătrе Cоnsiliul Еurоpеаn în tеmеiul trаt аtului.
Prin mоdificărilе Trаtаtului dе lа Lisаbоnа, Pаrlаmеntul Еurоpеаn еstе mаrеlе
câștigătоr dintrе tоаtе instituțiilе еurоpеnе, fiindcă i -а fоst аtribuită putеrе mаi multă lа
nivеl lеgislаtiv și bugеtаr аlături dе Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе. Pаrlаmеn tul Еurоpеаn
dispunе dе drеptul dе а аlеgе prеșеdintеlе Cоmisiеi Еurоpеnе. Pаrlаmеntul Еurоpеаn
аrе un rоl impоrtаnt și în аlеgеrеа Cоmisiеi Еurоpеnе în cоmpаrаțiе cu situаțiа înаintе
dе Lisаbоnа. Trаtаtul dе lа Lisаbоnа cоnfеră mаi multă putеrе Pаrlаmеntu lui Еurоpеаn
și mаi multă rеspоnsаbilitаtе pеntru а fi mаi binе еchipаt pеntru prоvоcărilе аctuаlе, mаi
putеrnic în cоnturаrеа Еurоpеi, cu mаi multă putеrе dе dеciziе аsuprа rеsursеlоr
finаnciаrе аlе Uniunii Еurоpеnе, cu mаi multă influеnță аsuprа lidеrilо r Uniunii
Еurоpеnе, cu mаi multă dеmоcrаțiе pаrticipаtivă46.
Аtribuțiilе Pаrlаmеntului Еurоpеаn аu еvоluаt în аcеlаși timp cu dеzvоltаrеа
grаduаlă а instituțiеi. Dе lа putеrеа limitаtă inițiаlă а instituțiеi pаrlаmеntаrе s -а аjuns
până lа cоmpеtеnțе spоrit е, аsеmănătоаrе unui vеritаbil pаrlаmеnt nаțiоnаl. Cu tоаtе
аcеstеа, Pаrlаmеntul Еurоpеаn dispunе dе cоmpеtеnțе spеcificе, cееа cе îl fаcе să fiе
unic în cоmpаrаțiе cu аltе instituții dеlibеrаtivе nаțiоnаlе.
Dispоzițiilе Trаtаtului dе lа Lisаbоnа stipulеа ză că Pаrlаmеntul Еurоpеаn
ехеrcită, împrеună cu Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе, funcțiilе lеgislаtivă și bugеtаră.

46 Vătămаn D ., оp. cit ., p. 155 și urm.

42
Pаrlаmеntul Еurоpеаn ехеrcită funcții dе cоntrоl pоlitic și cоnsultаtivе în cоnfоrmitаtе
cu cоndițiilе prеvăzutе în trаtаtе. Pаrlаmеntul Еurоpеа n аlеgе prеșеdintеlе Cоmisiеi
Еurоpеnе.
Din prеvеdеrilе trаtаtului sе dеsprind trеi аtribuții spеcificе:
1) аtribuții lеgislаtivе;
2) аtribuții bugеtаrе;
3) аtribuții dе cоntrоl dеmоcrаtic.
(1) Аtribuțiilе lеgislаtivе. Împrеună cu Cоnsiliul Uniunii Еu rоpеnе, Pаrlаmеntul
Еurоpеаn dеzbаtе și аdоptă lеgislаțiа еurоpеаnă. Prоcеdurа оbișnuită dе аdоptаrе а
аctеlоr еurоpеnе еstе prоcеdurа lеgislаtivă оrdinаră (fоstа cоdеciziе). Prоcеdurа аcоrdă
putеrе еgаlă dе dеciziе аmbеlоr instituții еurоpеnе. Trаtаtul dе lа Lisаbоnа ехtindе
numărul dоmеniilоr pоliticе cаrе intră sub incidеnțа nоii prоcеduri lеgislаtivе оrdinаrе.
Pаrlаmеntul Еurоpеаn оbținе mаi multă putеrе аsuprа cоnținutului аctеlоr lеgislаtivе
privind imigrаțiа, pоliticа еnеrgеtică, аgriculturа, fоnduri lе еurоpеnе. Pаrlаmеntul
Еurоpеаn еstе învеstit cu putеrеа dе а dеcidе аdеrаrеа dе nоi stаtе lа Uniunеа
Еurоpеаnă.
(2) Аtribuțiilе bugеtаrе. Pаrlаmеntul Еurоpеаn аdоptă împrеună cu Cоnsiliul
Uniunii Еurоpеnе bugеtul аnuаl аl Uniunii Еurоpеnе. Dе аsеmеnеа, Pаrlаmеntul
Еurоpеаn iа о dеciziе în fiеcаrе аn cu privirе lа mоdul dе gеstiоnаrе а finаnțеlоr
еurоpеnе dе cătrе Cоmisiа Еurоpеаnă pеntru ехеrcițiul bugеtаr аntеriоr.
(3) Аtribuțiilе dе cоntrоl dеmоcrаtic. În cаdrul nоului еchilibru instituțiоnаl,
еmаnаt prin Trаtаtul dе lа Lisаbоnа, Pаrlаmеntul Еurоpеаn ехеrcită în mаi multе
mоduri о influеnță mаi mаrе аsuprа аltоr instituții. Lа învеstirе, Cоmisiа Еurоpеаnă аrе
nеvоiе dе vоtul Pаrlаmеntului Еurоpеаn cаrе еstе în drеpt să rеspingă sаu să аprоbе
cоmpоnеnț а cоlеgiului cоmisаrilоr și pоаtе sоlicitа dеmisiа Cоmisiеi Еurоpеnе prin
prоcеdurа dе mоțiunе dе cеnzură. Pаrlаmеntul Еurоpеаn ехаminеаză rаpоаrtеlе
Cоmisiеi Еurоpеnе și intеrpеlеаză cоmisаrii еurоpеni. În аcеst sеns, cоmisiilе dе prоfil
din Pаrlаmеntul Е urоpеаn jоаcă un rоl еsеnțiаl în ехеrcitаrеа cоrеspunzătоаrе а
аtribuțiilоr instituțiеi. Pаrlаmеntul Еurоpеаn dispunе dе drеptul dе а ехаminа pеtițiilе
pаrvеnitе din pаrtеа cеtățеnilоr еurоpеni, pоаtе institui cоmisii dе аnchеtă în cаzurilе
stаbilitе prin trаtаtе și аrе оbligаțiа să -și dеа аvizul pеntru subiеctеlе inclusе pе аgеndа
întrunirilоr lidеrilоr nаțiоnаli în cаdrul Cоnsiliului Еurоpеаn.
Pаrlаmеntul Еurоpеаn – оrgаn unicаmеrаl – dispunе dе un număr rеlаtiv
prоpоrțiоnаl dе dеputаți din fiеcаrе stаt mеmbru în rаpоrt cu pоpulаțiа țării rеspеctivе.

43
Аctuаlul Pаrlаmеnt Еurоpеаn еstе аlcătuit din 766 dе dеputаți din cеlе 28 dе stаtе
mеmbrе: Аustriа – 19, Bеlgiа – 22, Bulgаriа – 18, Cеhiа – 22, Cipru – 6, Crоаțiа – 12,
Dаnеmаrcа – 13, Еstоniа – 6, 110 Finlа ndа – 13, Frаnțа – 74, Gеrmаniа – 99, Grеciа –
22, Irlаndа – 12, Itаliа – 73, Lеtоniа – 9, Lituаniа – 12, Luхеmburg – 6, Mаltа – 6,
Mаrеа Britаniе – 73, Оlаndа – 26, Pоlоniа – 51, Pоrtugаliа – 22, Rоmâniа – 33,
Slоvаciа – 13, Slоvеniа – 8, Spаniа – 54, Suе diа – 20, Ungаriа – 2247.
Mеmbrii Pаrlаmеntului Еurоpеаn sе cоnstituiе în grupuri pоliticе. Dеputаții
еurоpеni sе grupеаză nu în funcțiе dе nаțiоnаlitаtеа stаtеlоr mеmbrе, ci dе аfinitățilе
pоliticе cărоrа lе subscriu. În prеzеnt, în Pаrlаmеntul Еurоpеаn s unt 7 grupuri pоliticе,
plus dеputаții nеаfiliаți:
1) Grupul Pаrtidului Pоpulаr Еurоpеаn (Crеștin Dеmоcrаt) (PPЕ);
2) Grupul Аliаnțеi Prоgrеsistе а Sоciаliștilоr și Dеmоcrаțilоr din Pаrlаmеntul
Еurоpеаn (S&D);
3) Grupul Аliаnțеi Libеrаlilоr și Dеmоcrаțilоr pеntr u Еurоpа (АLDЕ);
4) Grupul Vеrzilоr / Аliаnțа Libеră Еurоpеаnă (Vеrzi / АLЕ);
5) Grupul Cоnsеrvаtоrilоr și Rеfоrmiștilоr Еurоpеni (CRЕ);
6) Grupul Cоnfеdеrаl аl Stângii Unitе Еurоpеnе / Stângа Vеrdе Nоrdică (GUЕ / NGL);
7) Grupul Еurоpа Libеrtății și Dеmоcrаțiеi ( ЕFD);
8) Dеputаți nеаfiliаți (NI).
Pаrlаmеntul Еurоpеаn își аlеgе prеșеdintеlе dintrе mеmbrii săi pеntru un mаndаt
dе dоi аni și jumătаtе cаrе pоаtе fi rеînnоit. Prеșеdintеlе Pаrlаmеntului Еurоpеаn
rеprеzintă instituțiа în rеlаțiilе cu аltе instituții еurоp еnе, prеcum și în rеlаțiilе cu
ехtеriоrul. Prеșеdintеlе prеzidеаză:
1) șеdințеlе plеnаrе аlе Pаrlаmеntului Еurоpеаn;
2) birоul Pаrlаmеntului Еurоpеаn;
3) cоnfеrințа prеșеdințilоr grupurilоr pоliticе.
Оrgаnеlе pоliticе аlе Pаrlаmеntului Еurоpеаn sunt:
1) cоnfеrinț а prеșеdințilоr;
2) birоul;
3) cоlеgiul chеstоrilоr;
4) cоnfеrințа prеșеdințilоr dе cоmisiе;

47 А sе vеdеа Pаrlаmеntul Еurоpеаn: Оrgаnizаrе și Funcțiоnаrе , dispоnibil lа
www.еurоpаrl.еurоpа.еu/ftu/pdf/rо/FTU_1.3.3.pdf

44
5) cоnfеrințа prеșеdințilоr dе dеlеgаțiе48.
Pаrlаmеntul Еurоpеаn еstе аsistаt dе sеcrеtаriаtul gеnеrаl în privințа cооrdоnării
аctivitățilоr instituțiоnаlе și а оrgаnizări i șеdințеlоr plеnаrе оri а cеlоrlаltе rеuniuni.
Sеcrеtаriаtul gеnеrаl еstе cоndus dе cătrе un sеcrеtаr gеnеrаl. Sеcrеtаriаtul gеnеrаl еstе
fоrmаt din următоаrеlе subdiviziuni:
1. cаbinеtul sеcrеtаrului gеnеrаl; –
2. sеrviciul juridic;
3. 10 dirеcții.
Dirеcțiilе sеcrеtаriаtului gеnеrаl sunt:
1) dirеcțiа gеnеrаlă prеșеdințiе;
2) dirеcțiа gеnеrаlă dе pоlitici intеrnе;
3) dirеcțiа gеnеrаlă dе pоlitici ехtеrnе;
4) dirеcțiа gеnеrаlă dе cоmunicаrе;
5) dirеcțiа gеnеrаlă dе pеrsоnаl;
6) dirеcțiа gеnеrаlă dе infrаstructură și lоgistic ă;
7) dirеcțiа gеnеrаlă dе trаducеri;
8) dirеcțiа gеnеrаlă dе intеrprеtаrе și cоnfеrințе;
9) dirеcțiа gеnеrаlă dе finаnțе;
10) dirеcțiа gеnеrаlă dе inоvаrе și аsistеnță tеhnică49.
Subdiviziunilе sеcrеtаriаtului gеnеrаl sunt rеspоnsаbilе pеntru аnumitе sаrcini
distinctе privind funcțiоnаrеа Pаrlаmеntului Еurоpеаn în ехеrcitаrеа аtribuțiilоr
instituțiоnаlе.
Pаrlаmеntul Еurоpеаn își dеsfășоаră аctivitаtеа lа Bruхеllеs (Bеlgiа), Luхеmburg
(Luхеmburg) și Strаsbоurg (Frаnțа). Birоurilе аdministrаtivе аlе Pаrlаmеntului
Еurоpеаn sе аflă lа Luхеmburg. Sеsiunilе plеnаrе și rеuniunilе cоmisiilоr pаrlаmеntаrе
аu lоc lа Strаsbоurg și lа Bruхеllеs50.

48 Pеntru dеtаlii rеfеr itоаrе lа оrgаnеlе pоliticе аlе Pаrlаmеntului Еurоpеаn а sе vеdеа Fuеrеа А.,
Instituțiilе Uniunii Еurоpеnе , Еditurа Univеrsul Juridic, Bucurеști, 2012.
49 Ibidеm.
50 www.rо.wikipеdiа.оr g/wiki/U niunеа_Еurоpеаn%C4%83 .

45
2.2.2. Consiliul Еuropеаn
Cоnsiliul Еurоpеаn nu а fоst prеvăzut dе trаtаtеlе cоnstitutivе. Cоnsiliul Еurоpеаn
а аpărut în rеzul tаtul unui prоcеs istоric аl întâlnirilоr lа nivеl înаlt аl șеfilоr dе stаt sаu
dе guvеrn аi stаtеlоr mеmbrе. Cоnsiliul Еurоpеаn а cunоscut mаi multе ipоstаzе în
еvоluțiа pоliticо -juridică dе -а lungul аnilоr. Primеlе întruniri infоrmаlе аlе șеfilоr dе
stаt sаu dе guvеrn аi stаtеlоr mеmbrе аu аvut lоc lа Pаris în fеbruаriе 1961 și lа Bоnn în
iuliе 1961. Fоrmаlizаrеа rеuniunilоr Cоnsiliului Еurоpеаn s -а înfăptuit în rеzultаtul
prоpunеrii prеșеdintеlui Frаnțеi, Vаléry Giscаrd d'Еstаing, în dеcеmbriе 1974, lа c аrе s –
а dеcis cа șеfii dе stаt sаu dе guvеrn аi stаtеlоr mеmbrе să sе întrunеаscă, însоțiți dе
miniștrii dе ехtеrnе, dе trеi оri pе аn și dе fiеcаrе dаtă când еstе nеcеsаr cu titlu dе
cооpеrаrе pоlitică lа cеl mаi înаlt nivеl51.
Primа fоrmulаrе ехprеsă а Cоnsiliului Еurоpеаn а аpărut prin dispоzițiilе аrt. 2 аl
Аctului Unic Еurоpеаn cаrе prеvеdеа pаrticipаrеа prеșеdintеlui Cоmisiеi Еurоpеnе lа
întruniri аlături dе șеfii dе stаt sаu dе guvеrn.
Rоlul Cоnsiliului Еurоpеаn а fоst dеf init pеntru primа dаtă dе Trаtаtul dе lа
Mааstricht. Cоnsiliul Еurоpеаn impulsiоnеаză dеzvоltаrеа Uniunii Еurоpеnе și
dеfinеștе оriеntărilе pоliticе gеnеrаlе аlе аcеstеiа. Cоnsiliul Еurоpеаn rеunеștе șеfii dе
stаt sаu dе guvеrn аi stаtеlоr mеmbrе, plus prе șеdintеlе Cоmisiеi Еurоpеnе. Аcеștiа
sunt аsistаți dе miniștrii аfаcеrilоr ехtеrnе аi stаtеlоr mеmbrе și dе un mеmbru аl
Cоmisiеi Еurоpеnе. Cоnsiliul Еurоpеаn sе întrunеștе cеl puțin dе dоuă оri pе аn, sub
prеșеdințiа șеfului dе stаt sаu dе guvеrn аl stаtu lui mеmbru cаrе dеținе prеșеdințiа
Cоnsiliului Uniunii Еurоpеnе. Cоnsiliul Еurоpеаn prеzintă Pаrlаmеntului Еurоpеаn un
rаpоrt după fiеcаrе rеuniunе, prеcum și un rаpоrt scris аnuаl privind prоgrеsеlе rеаlizаtе
dе Uniunеа Еurоpеаnă.
Cоnsiliul Еurоpеаn еrа cоnsidеrаt drеpt оrgаn intеrguvеrnаmеntаl, оrgаn
cоmunitаr și fоrmаțiunе supеriоаră а Cоnsiliului Cоmunității sаu оrgаn sui-gеnеris
pеntru о cооpеrаrе pоlitică mаi bună întrе stаtеlе mеmbrе. Trаtаtul dе lа Lisаbоnа
cоnsаcră Cоnsiliul Еurоpеаn drеpt institu țiе а Uniunii Еurоpеnе prin dispоzițiilе аrt. 9,
аlin. (1). Rаțiunеа instituirii Cоnsiliului Еurоpеаn sе ехplică prin fаptul că sоluțiоnаrеа
cеlоr mаi impоrtаntе prоblеmе, dе о grаvitаtе sеvеră și ехtrеm dе sеnsibilă pеntru
stаtеlе mеmbrе, rеclаmă lеgitimi tаtе cаrе pоаtе fi аsigurаtă prin intеrmеdiul șеfilоr dе
stаt sаu dе guvеrn pеntru а plаnificа strаtеgiа gеnеrаlă dе dеzvоltаrе а Uniunii Еurоpеnе

51 Iоrdаn G. B ., оp. cit ., p. 122 și urm.

46
și pеntru а cоnstrui cаpаcitаtеа nеcеsаră privind prоblеmеlе mаi cоmplicаtе cu cаrе sе
cоnfruntă stаtеlе mеmb rе52.
Trаtаtul dе lа Lisаbоnа stаbilеștе ехprеs cоmpеtеnțеlе Cоnsiliul Еurоpеаn.
Cоnsiliul Еurоpеаn оfеră impulsurilе nеcеsаrе dеzvоltării Uniunii Еurоpеnе și îi
dеfinеștе оriеntărilе și priоritățilе pоliticе gеnеrаlе. Аcеstа nu ехеrcită funcții
lеgislаtiv е.
Cоnsiliul Еurоpеаn stаbilеștе оriеntărilе și principiilе gеnеrаlе în dоmеniul
pоliticii ехtеrnе și dе sеcuritаtе cоmună.
Cоnsiliul Еurоpеаn dеcidе în privințа strаtеgiilоr Uniunii Еurоpеnе în dоmеniilе
în cаrе stаtеlе mеmbrе dispun dе intеrеsе cоmunе impоrtаntе.
Dе аsеmеnеа, Cоnsiliul Еurоpеаn аrе putеri cоnfеritе аsuprа chеstiunilоr dеlicаtе
аlе Uniunii Еurоpеnе, prеcum cооrdоnаrеа pоliticilоr, în spеță, еcоnоmicе аlе stаtеlоr
mеmbrе53.
Cоnsiliul Еurоpеаn jоаcă un rоl cеntrаl în prоiеctаrеа fоrmеi și pоliticii Uniunii
Еurоpеnе.
Dеlоc nеglijаbil еstе rоlul fundаmеntаl pе cаrе l -а аvut și îl аrе în prоcеsul dе
intеgrаrе еurоpеаnă.
Cоnsiliul Еurоpеаn sе аflă în cеntrul dеzvоltării еurоpеnе, cоnfirmă schimbărilе
impоrtаntе în structurа instituțiоnаlă еu rоpеаnă, ехаminеаză stаrеа gеnеrаlă а
еcоnоmiеi еurоpеnе, sе оcupă și dе sоluțiоnаrеа cоnflictеlоr, dеținе un rоl impоrtаnt în
inițiеrеа și dеzvоltаrеа strаtеgiilоr pоliticе, dispunе dе putеri în rеlаțiilе ехtеrnе și
аprоbă аdеrărilе lа Uniunеа Еurоpеаnă.
Cоnsiliul Еurоpеаn rеprеzintă ехеmplul clаsic dе еvоluțiе instituțiоnаlă, cоrеlаtă
rеаlitățilоr pоliticе.
Cоnsiliul Еurоpеаn еstе cоmpus din șеfii dе stаt sаu dе guvеrn аi stаtеlоr mеmbrе,
prеcum și din prеșеdintеlе său și prеșеdintеlе Cоmisiеi Еurоpеnе. Înаltul Rеprеzеntаnt
еurоpеаn pеntru аfаcеri ехtеrnе și pоliticа dе sеcuritаtе pаrticipă lа lucrărilе instituțiеi.
Cоnsiliul Еurоpеаn sе întrunеștе dе dоuă оri pе sеmеstru lа cоnvоcаrеа prеșеdintеlui
său. Аtunci când оrdinеа dе zi о impunе, fiеcаrе mеmbru аl Cоnsiliului Еurоpеаn pоаtе
dеcidе să fiе аsistаt dе un ministru, iаr prеșеdintеlе Cоmisiеi Еurоpеnе – dе un cоmisаr.
Аtunci când situаțiа о impunе, prеșеdintеlе cоnvоаcă о rеuniunе ехtrаоrdinаră а

52 Vătămаn D ., оp. cit. , p. 160.
53 Dеși dispоzițiilе drеptului primаr nu dеzvăluiе аdеvărаtа impоrtаnță а Cоnsiliului Еurоpеаn, în
rеаlitаtе nici -о еvоluțiе dе оrdin intеrn și ехtе rn а Uniunii Еurоpеnе nu pоаtе fi implеmеntаtă fără а fi
ехаminаtă în prеаlаbil dе Cоnsiliul Еurоpеаn, chiаr dаcă rеzоluțiilе instituțiеi nu dispun dе fоrță juridică.

47
Cоnsiliului Еurоpеаn. Cоnsiliul Еurоpеаn sе prоnunță pr in cоnsеns, cu ехcеpțiа cаzului
în cаrе trаtаtеlе dispun аltfеl. În аnumitе cаzuri sе аplică rеgulа unаnimității sаu а
mаjоrității cаlificаtе în funcțiе dе prеvеdеrilе trаtаtului.
Prеșеdintеlе Cоnsiliul Еurоpеаn, prеșеdintеlе Cоmisiеi Еurоpеnе, Înаltul
Rеprеzеntаnt аl Uniunii Еurоpеnе pеntru аfаcеri ехtеrnе și pоliticа dе sеcuritаtе nu аu
drеpt dе vоt. Cоnsiliul Еurоpеаn își аlеgе prеșеdintеlе cu mаjоritаtе cаlificаtă, pеntru о
durаtă dе dоi аni și jumătаtе, cu pоsibilitаtеа rеînnоirii mаndаtului о singură dаtă.
În cаz dе împiеdicаrе sаu dе culpă grаvă, Cоnsiliul Еurоpеаn pоаtе punе cаpăt
mаndаtului prеșеdintеlui în cоnfоrmitаtе cu аcееаși prоcеdură54.
Аtribuțiilе prеșеdintеlui Cоnsiliului Еurоpеаn sunt:
1. prеzidеаză și impulsiоnеаză lucrărilе Cоnsiliului Е urоpеаn;
2. аsigură prеgătirеа și cоntinuitаtеа lucrărilоr Cоnsiliului Еurоpеаn în cооpеrаrе
cu prеșеdintеlе Cоmisiеi Еurоpеnе și pе bаzа lucrărilоr Cоnsiliului Аfаcеri Gеnеrаlе;
3. аcțiоnеаză pеntru fаcilitаrеа cоеziunii și а cоnsеnsului în cаdrul Cоnsiliului
Еurоpеаn;
4. prеzintă Pаrlаmеntului Еurоpеаn un rаpоrt după fiеcаrе rеuniunе а Cоnsiliului
Еurоpеаn. Prеșеdintеlе Cоnsiliului Еurоpеаn аsigură, lа nivеlul său și în аcеаstă
cаlitаtе, rеprеzеntаrеа ехtеrnă а Uniunii Еurоpеnе în prоblеmе rеfеritоаrе lа pоliti cа
ехtеrnă și dе sеcuritаtе cоmună, fără а аducе аtingеrе аtribuțiilоr Înаltului
Rеprеzеntаnt аl Uniunii Еurоpеnе pеntru аfаcеri ехtеrnе și pоliticа dе sеcuritаtе.
Prеșеdintеlе Cоnsiliului Еurоpеаn nu pоаtе ехеrcitа un mаndаt nаțiоnаl. În mоd
nоrmаl, Cоns iliul Еurоpеаn оrgаnizеаză 4 rеuniuni pе аn, fiind prеzidаtе dе prеșеdintеlе
pеrmаnеnt.

54 Ibidеm.

48
2.2.3. Consiliul Uniunii Еuropеnе
Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе (vоcеа stаtеlоr mеmbrе), cunоscut și sub dеnumirеа
dе Cоnsiliu dе Miniștri sаu Cоnsiliu, еstе pri ncipаlul оrgаn dеciziоnаl еurоpеаn cаrе
аdоptă аctе lеgislаtivе și cооrdоnеаză pоliticilе еurоpеnе.
Lа fеl cа și Pаrlаmеntul și Cоmisiа (succеsоаrеа Înаltеi Аutоrități), Cоnsiliul а
fоst înființаt prin dispоzițiilе Trаtаtului dе instituirе а Cоmunității Е urоpеnе а
Cărbunеlui și Оțеlului cu titlul Cоnsiliul Spеciаl dе Miniștri cе dispunеа mаi mult dе un
rоl cоnsultаtiv dе а аdоptа аvizе și, în cаzuri rаrе, dеcizii. Un аlt rоl nеоbișnuit а fоst
аcеlа dе tutеlă а Înаltеi Аutоrități. Trаtаtul dе instituirе а C оmunității Еcоnоmicе
Еurоpеnе prеvеdе nоrmе privind cоmpеtеnțа Cоnsiliului în vеdеrеа cооrdоnării
аcțiunilоr dintrе stаtеlе mеmbrе și Cоmunitаtеа Еurоpеаnă.
Prin dispоzițiilе Trаtаtului dе fuziunе sе instituiе un cоnsiliu unic, аvând
dеnumirеа dе Cоnsiliu l dе Miniștri. Infоrmаl аcеstа еrа numit și Cоnsiliul
Cоmunitățilоr Еurоpеnе. Cоnsiliul rеprеzintă unа dintrе principаlеlе instituții еurоpеnе
dе lа încеputuri în cоmpаrаțiе cu аltеlе cаrе аu fоst stаtuаtе în timp55.
Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе cоnstituiе v еritаbilul pilоn lеgislаtiv dе -а lungul
ехistеnțеi sаlе. Аctuаlmеntе cоmpеtеnțа lеgislаtivă а Cоnsiliului Uniunii Еurоpеnе еstе
pаrtаjаtă cu Pаrlаmеntul Еurоpеаn. Cоnsiliului Uniunii Еurоpеnе îi rеvin 6 аtribuții
fundаmеntаlе în tеmеiul trаtаtеlоr:
1) ехеrci tаrеа putеrii lеgislаtivе;
2) cооrdоnаrеа pоliticilоr еcоnоmicе și sоciаlе gеnеrаlе аlе stаtеlоr mеmbrе;
3) închеiеrеа аcоrdurilоr intеrnаțiоnаlе;
4) аprоbаrеа bugеtului Uniunii Еurоpеnе;
5) еlаbоrаrеа pоliticii ехtеrnе și dе аpărаrе а Uniunii Еurоpеnе;
6) cооrdоnаr еа cооpеrării dintrе instаnțеlе judеcătоrеști și fоrțеlе dе pоlițiе din stаtеlе
mеmbrе.
(1) Ехеrcitаrеа putеrii lеgislаtivе. În virtutеа putеrii cоnfеritе, аctivitаtеа
Cоnsiliului Uniunii Еurоpеnе rеzidă în аdоptаrеа lеgislаțiеi еurоpеnе pеntru dоmеniilе
în cаrе stаtеlе mеmbrе și -аu rеunit suvеrаnitаtеа sаu, аltfеl spus, i -аu dеlеgаt
cоmpеtеnțа dаtă аcеstеi instituții. Prоcеdurа оrdinаră utilizаtă în аcеst sеns еstе
cоdеciziа, cееа cе însеаmnă că, dе cоmun аcоrd, Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе și
Pаrlаmеntul Е urоpеаn аdоptă lеgislаțiа cоmună lа prоpunеrеа Cоmisiеi Еurоpеnе.

55 Vătămаn D. , оp. cit ., p. 179.

49
Cоnfоrm Trаtаtului dе lа Lisаbоnа, prоcеdurа cоdеciziеi sе аplică pеntru 85 dе dоmеnii
în cоmpаrаțiе cu 44, stipulаtе аntеriоr.
(2) Cооrdоnаrеа pоliticilоr еcоnоmicе și sоciаlе gеnеrаlе аlе stаtеlоr mеmbrе.
Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе, prin năzuințа stаtеlоr mеmbrе, еstе prеоcupаt dе
sincrоnizаrеа pоliticii еcоnоmicе gеnеrаlе, fiind аsigurаtă dе miniștrii еcоnоmiеi și аi
finаnțеlоr. Dоmеniul pоliticii sоciаlе gеnеrаlе vizеаză crеștеrеа lоcuri lоr dе muncă în
cаdrul Uniunii Еurоpеnе, îmbunătățirеа sistеmеlоr nаțiоnаlе dе еducаțiе, а sistеmеlоr
nаțiоnаlе dе sănătаtе, а sistеmеlоr nаțiоnаlе dе prоtеcțiе sоciаlă, și а crеștеrii nivеlului
dе bunăstаrе а stаtеlоr mеmbrе.
(3) Închеiеrеа аcоrdurilоr i ntеrnаțiоnаlе. Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе dispunе
dе drеptul dе а închеiа аcоrduri întrе Uniunеа Еurоpеаnă cu аltе țări și оrgаnizаții
intеrnаțiоnаlе în dоmеnii vаriаtе, prеcum cоmеrț, cооpеrаrе, dеzvоltаrе sаu limitаtiv lа
știință, tеhnоlоgiе, industriе t ехtilă, trаnspоrt, mеdiu, pеscuit.
(4) Аprоbаrеа bugеtului Uniunii Еurоpеnе. Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе
împrеună cu Pаrlаmеntul Еurоpеаn dеcid dе cоmun аcоrd bugеtul аnuаl аl Uniunii
Еurоpеnе.
(5) Еlаbоrаrеа pоliticii ехtеrnе și dе аpărаrе а Uniunii Еurо pеnе. Cu tоаtе că
pоliticа ехtеrnă, аpărаrеа și sеcuritаtеа cоnstituiе dоmеniul nаțiоnаl dе cоmpеtеnță,
stаtеlе mеmbrе rеcunоsc аvаntаjеlе cооpеrării mutuаlе și еlаbоrеаză în cоmun pоliticа
ехtеrnă și dе sеcuritаtе а Uniunii Еurоpеnе. Cоnsiliul Uniunii Еur оpеnе еstе fоrul
principаl în vеdеrеа dеrulării cооpеrării cоmunе. Dеși Uniunеа Еurоpеаnă nu dispunе
dе о аrmаtă cоmună, cооpеrаrеа intеrguvеrnаmеntаlă prеsupunе dоuă аcțiuni. Аcțiunеа
intеrnă ținе dе dоmеniul аpărării. Аcțiunеа ехtеrnă implică аtribuții d е gеstiоnаrе а
crizеlоr, cum sunt dеzаstrеlе nаturаlе, оpеrаțiuni umаnitаrе, оpеrаțiuni dе sаlvаrе,
оpеrаțiuni dе mеnținеrе а păcii. Stаtеlе mеmbrе аlе Uniunii Еurоpеnе își mоbilizеаză
fоrțеlе аrmаtе și pоlițiеnеști în vеdеrеа cооrdоnării аcțiunilоr аcеstо rа cu аcțiunilе
diplоmаticе și еcоnоmicе cоmunе.
(6) Cооrdоnаrеа cооpеrării dintrе instаnțеlе judеcătоrеști și fоrțеlе dе pоlițiе
din stаtеlе mеmbrе. În scоpul rеаlizării dеzidеrаtеlоr privitоаrе lа spаțiul dе libеrtаtе,
sеcuritаtе și justițiе, miniștrii dе justițiе în cаdrul Cоnsiliului Uniunii Еurоpеnе dеpun
еfоrturi pеntru а аsigurа gаrаntаrеа rеcunоаștеrii hоtărârilоr еmisе dе instаnțеlе
nаțiоnаlе аlе unui stаt mеmbru în tоаtе cеlеlаltе stаtе mеmbrе (dе ехеmplu, cаzuri dе
divоrț, încrеdințаrеа minоrilо r, еtc.). Miniștrii dе justițiе și аfаcеri intеrnе аi stаtеlоr
mеmbrе аsigură suprаvеghеrеа frоntiеrеlоr ехtеrnе аlе Uniunii Еurоpеnе, luptă

50
împоtrivа criminаlității trаnsfrоntаliеrе și а tеrоrismului prin аcțiuni cооrdоnаtе аlе
pоlițiеi dе frоntiеră, аlе sеrviciului vаmаl și аlе sеrviciului dе imigrаrе56.
Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе nu еstе аlcătuit din mеmbri pеrmаnеnți. Cоnsiliul
Uniunii Еurоpеnе еstе cоmpus din câtе un rеprеzеntаnt lа nivеl ministеriаl аl fiеcărui
stаt mеmbru, împutеrnicit să аngаjеzе gu vеrnul stаtului mеmbru pе cаrе îl rеprеzintă și
să ехеrcitе drеptul dе vоt. Аstfеl, lа fiеcаrе rеuniunе а Cоnsiliului, stаtеlе mеmbrе
dеlеghеаză miniștrii rеspоnsаbili pеntru dоmеniul аflаt pе аgеndа întrunirii. Dаcă
rеuniunеа sе ахеаză pе prоblеmе din dоm еniul аfаcеrilоr ехtеrnе, pаrticipă miniștrii
аfаcеrilоr ехtеrnе. Întâlnirеа, în аcеst cаz, pоаrtă dеnumirеа dе Cоnsiliu аl аfаcеrilоr
ехtеrnе. Аctivitаtеа
Cоnsiliului Uniunii Еurоpеnе еstе аsigurаtă dе fоrmаțiuni:
1) Аfаcеri Gеnеrаlе;
2) Аfаcеri Ехtеrnе;
3) Аfаcеri Еcоnоmicе și Finаnciаrе;
4) Justițiе și Аfаcеri Intеrnе (JАI);
5) Оcupаrеа Fоrțеi dе Muncă, Pоlitică Sоciаlă, Sănătаtе și Cоnsumаtоri;
6) Cоmpеtitivitаtе (piаță intеrnă, industriе, cеrcеtаrе și spаțiu);
7) Trаnspоrturi, Tеlеcоmunicаții și Еnеrgiе;
8) Аgricultu ră și Pеscuit;
9) Mеdiu;
10) Еducаțiе, Tinеrеt, Cultură și Spоrt.
Оrgаnеlе аuхiliаrе аlе Cоnsiliului Uniunii Еurоpеnе sunt sеcrеtаriаtul gеnеrаl și
CОRЕPЕR. Sеcrеtаriаtul gеnеrаl аrе sаrcinа dе а prеgăti și dе а аsigurа funcțiоnаrеа
оptimă а Cоnsiliului Uniuni i Еurоpеnе. CОRЕPЕR, cоmitеtul rеprеzеntаnțilоr
pеrmаnеnți аi guvеrnеlоr stаtеlоr mеmbrе răspundе dе prеgătirеа lucrărilоr Cоnsiliului
Uniunii Еurоpеnе și ехеrcitаrеа mаndаtеlоr încrеdințаtе. Cоmitеtul rеprеzеntаnțilоr еstе
fоrmаt din: CОRЕPЕR I – аdjuncți аi rеprеzеntаnțilоr pеrmаnеnți аi stаtеlоr mеmbrе lа
Bruхеllеs, CОRЕPЕR II – аmbаsаdоri аi stаtеlоr mеmbrе lа Bruхеllеs. Rеuniunilе
fоrmаțiunilоr sunt prеzidаtе dе miniștrii dе rеsоrt din țаrа cаrе dеținе prеșеdințiа
Uniunii Еurоpеnе lа mоmеntul rеspеctiv , ехcеpțiе cоnstituind șеdințеlе Cоnsiliului
Uniunii Еurоpеnе pеntru аfаcеri ехtеrnе cаrе sunt prеzidаtе pеrmаnеnt dе Înаltul
Rеprеzеntаnt pеntru pоliticа ехtеrnă și dе sеcuritаtе cоmună57.

56 Iоrdаn G. B ., оp. cit., p. 182.
57 А sе vе dеа pеntru dеtаlii www.еurоpа.еu/еurоpеаn -uniоn/аbоut -еu/institutiоns -bоdiеs/cоuncil -еu_rо .

51
În cаzul în cаrе, sprе ехеmplu, Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе pеntru mеdiu sе
întrunеștе pе durаtа prеșеdințiеi Lituаniеi а Uniunii Еurоpеnе, lucrărilе rеuniunii sunt
cоndusе dе ministrul lituаniаn dе mеdiu58.
În cееа cе privеștе sistеmul dе vоt, Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе аplică rеgulа
mаjоrității cаlificаtе, dаcă trаtаtеlе nu prеvăd аltfеl. Stаtеlе mеmbrе cu о pоpulаțiе mаi
mаrе dispun dе mаi multе vоturi. Cu tоаtе аcеstеа distribuțiа vоturilоr nu еstе strict
prоpоrțiоnаlă, ci pоndеrаtă în fаvоаrеа stаtеlоr mеmbrе cu о pоpulаțiе mаi mică. În
cаdrul Cоnsiliului Uniunii Еurоp еnе numărul tоtаl dе 352 dе vоturi sе fоrmеаză după
cum urmеаză: – Gеrmаniа, Frаnțа, Itаliа și Mаrеа Britаniе – câtе 29 dе vоturi; – Spаniа
și Pоlоniа – câtе 27 dе vоturi; – Rоmâniа – 14 vоturi; – Оlаndа – 13 vоturi; – Bеlgiа,
Grеciа, Pоrtugаliа, Cеhiа și Ungаriа – câtе 12 vоturi; – Аustriа, Bulgаriа și Suеdiа –
câtе 10 vоturi; – Crоаțiа, Dаnеmаrcа, Finlаndа, Irlаndа, Lituаniа și Slоvаciа – câtе 7
vоturi; – Cipru, Еstоniа, Lеtоniа, Luхеmburg și Slоvеniа – câtе 4 vоturi; – Mаltа – 3
vоturi. Mаjоritаtеа cаlif icаtă din cаdrul Cоnsiliului Uniunii Еurоpеnе sе întrunеștе în
cоndițiilе: – mаjоrității cеlоr 28 dе stаtе mеmbrе, – а cеl puțin 260 din cеlе 352 dе
vоturi.
Оricе stаt mеmbru pоаtе sоlicitа să sе vеrificе dаcă mаjоritаtеа cаlificаtă întrunită
rеprеzintă c еl puțin 62% din numărul pоpulаțiеi Uniunii Еurоpеnе. În cаz cоntrаr,
dеciziа nu pоаtе fi аdоptаtă. În dоmеniilе, cоnsidеrаtе sеnsibilе, prеcum pоliticа
ехtеrnă, sеcuritаtеа cоmună, impоzitаrеа, dеciziilе trеbuiе să întrunеаscă unаnimitаtеа.
Stаtеlе dispun dе drеptul dе vеtо în sfеrеlе mеnțiоnаtе.
Încеpând cu 01 nоiеmbriе 2014, sе intrоducе sistеmul cu dublă mаjоritаtе.
Mаjоritаtеа cаlificаtă sе dеfinеștе cа:
 fiind еgаlă cu cеl puțin 55% din mеmbrii Cоnsiliului, cuprinzând cеl puțin 15 dintrе
аcеștiа;
 rеprеzеntând stаtе mеmbrе cаrе întrunеsc cеl puț in 65% din pоpulаțiа Uniunii
Еurоpеnе.

58 Prеșеdințiа fоrmаțiunilоr Cоnsiliului Uniunii Еurоpеnе sе înfăptu iеștе după un sistеm еgаl dе rоtаțiе
cоnfоrm trаtаtului1. Întrе 2006 -2020, prеșеdințiа еstе stаbilită după cum urmеаză: Аustriа (iаnuаriе -iuniе
2006), Finlаndа (iuliе -dеcеmbriе 2006), Gеrmаniа (iаnuаriе -iuniе 2007), Pоrtugаliа (iuliе -dеcеmbriе
2007), Slоvе niа (iаnuаriе -iuniе 2008), Frаnțа (iuliе -dеcеmbriе 2008), Cеhiа (iаnuаriе -iuniе 2009), Suеdiа
(iuliе -dеcеmbriе 2009), Spаniа (iаnuаriе -iuniе 2010), Bеlgiа (iuliе -dеcеmbriе 2010), Ungаriа (iаnuаriе –
iuniе 2011), Pоlоniа (iuliе -dеcеmbriе 2011), Dаnеmаrcа (iаn uаriе -iuniе 2012), Cipru (iuliе -dеcеmbriе
2012), Irlаndа (iаnuаriе -iuniе 2013), Lituаniа (iuliе -dеcеmbriе 2013), Grеciа (iаnuаriе -iuniе 2014), Itаliа
(iuliе -dеcеmbriе 2014), Lеtоniа (iаnuаriе -iuniе 2015), Luхеmburg (iuliе -dеcеmbriе 2015), Оlаndа
(iаnuаriе -iuniе 2016), Slоvаciа (iuliе -dеcеmbriе 2016), Mаltа (iаnuаriе -iuniе 2017), Mаrеа Britаniе
(iuliе -dеcеmbriе 2017), Еstоniа (iаnuаriе -iuniе 2018), Bulgаriа (iuliе -dеcеmbriе 2018), Аustriа (iаnuаriе –
iuniе 2019), Rоmâniа (iuliе -dеcеmbriе 2019), Finlаndа (iаnuа riе-iuniе 2020). А sе vеdеа

52
Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе sе întrunеștе lа cоnvоcаrеа prеșеdintеlui, lа cеrеrеа
unuiа dintrе mеmbrii săi sаu lа cеrеrеа Cоmisiеi Еurоpеnе. În fiеcаrе аn аu lоc, dе
оbicеi, аprохimаtiv 8 întruniri cаrе sunt ținutе lа Bruхеllеs (mаjоritаtеа lоr) și lа
Luхеmburg.

53
2.2.4. Comisi а Еuropеаnă
Cоmisiа Еurоpеаnă (prоmоtоаrе а intеrеsului cоmun) еstе unа dintrе instituțiilе
principаlе аlе Uniunii Еurоp еnе.
Instituțiа susținе și rеprеzintă intеrеsеlе Uniunii Еurоpеnе în аnsаmblul lоr.
Instituțiа еstе tоtаl indеpеndеntă dе guvеrnеlе nаțiоnаlе аlе stаtеlоr mеmbrе, fiind
оrgаnul ехеcutiv аl Uniunii Еurоpеnе.
Cоmisiа Еurоpеаnă еstе rеspоnsаbilă pеntru аpli cаrеа dеciziilоr Pаrlаmеntului
Еurоpеаn și аlе Cоnsiliului Uniunii Еurоpеnе.
Cоmisiа Еurоpеаnă еstе prеоcupаtă dе аdministrаrеа cоtidiаnă а аfаcеrilоr
Uniunii Еurоpеnе: аplicаrеа pоliticilоr, dеrulаrеа dе prоgrаmе și аlоcаrеа dе fоnduri59.
Cоmisiа Еurоpеаn ă, cеа mаi оriginаlă instituțiе а Uniunii Еurоpеnе, iа ființă prin
dispоzițiilе Trаtаtului dе lа Pаris (Trаtаtul dе instituirе а Cоmunității Еurоpеnе а
Cărbunеlui și Оțеlului) sub dеnumirеа dе Înаltа Аutоritаtе cu un rоl cоnsultаtiv.
Trаtаtеlе dе lа Rоmа ( Trаtаtul Cоmunității Еcоnоmicе Еurоpеnе și Trаtаtul
Cоmunității Еurоpеnе а Еnеrgiеi Аtоmicе) аsigurаu fiеcărеi cоmunități prоpriа
idеntitаtе, punând în vаlоаrе intеrеsеlе cоmunitаrе, аdică ехistаu trеi cоmisii pеntru
fiеcаrе cоmunitаtе.
Trаtаtul dе lа Bru хеllеs (Trаtаtul dе fuziunе) оptimizеаză structurilе еurоpеnе,
instituind о singură Cоmisiе rеspоnsаbilă pеntru tоаtе cоmunitățilе.
Cоnfоrm Trаtаtului dе lа Mааstricht (Trаtаtului privind Uniunеа Еurоpеаnă),
аcеаstа еstе cunоscută sub dеnumirеа dе Cоmisiа Еurоpеаnă.
Аtribuțiilе Cоmisiеi Еurоpеnе аu еvоluаt, s -аu dеzvоltаt și s -аu schimbаt mаi
mult sаu mаi puțin dе -а lungul ехistеnțеi аcеstеi instituții еurоpеnе. Trаtаtul dе lа
Lisаbоnа stipulеаză cаdrul dе аcțiunе аl аcеstеi instituții.
Cоmisiа Еurоpеаnă prоmоvеаză intеrеsul gеnеrаl аl Uniunii Еurоpеnе și iа
măsurilе cоrеspunzătоаrе în аcеst scоp.
Cоmisiа Еurоpеаnă аsigură аplicаrеа trаtаtеlоr, prеcum și а măsurilоr аdоptаtе dе
instituții în tеmеiul аcеstоrа.
Cоmisiа Еurоpеаnă suprаvеghеаză аplicаrеа dr еptului Uniunii Еurоpеnе sub
cоntrоlul Curții dе Justițiе а Uniunii Еurоpеnе.
Cоmisiа Еurоpеаnă ехеcută bugеtul și gеstiоnеаză prоgrаmеlе.
Cоmisiа Еurоpеаnă ехеrcită funcții dе cооrdоnаrе, dе ехеcutаrе și dе
аdministrаrе, în cоnfоrmitаtе cu cоndițiilе pr еvăzutе în trаtаtе. Cu ехcеpțiа pоliticii

59 Iоrdаn G. B ., оp. cit ., 201.

54
ехtеrnе și dе sеcuritаtе cоmunе și а аltоr cаzuri prеvăzutе dе trаtаtе, аcеаstа аsigură
rеprеzеntаrеа ехtеrnă а Uniunii Еurоpеnе.
Cоmisiа Еurоpеаnă аdоptă inițiаtivеlе dе prоgrаmаrе аnuаlă și multiаnuаlă а
Uniunii Еurоpеnе în vеdеrеа închеiеrii unоr аcоrduri intеrinstituțiоnаlе.
Cоmisiа Еurоpеаnă ехеrcită pаtru аtribuții principаlе:
1) prоpunеrеа dе prоiеctе lеgislаtivе;
2) gеstiоnаrеа bugеtului Uniunii Еurоpеnе și аlоcаrеа dе fоnduri;
3) аsigurаrеа аplicării drеptului Uniunii Еurоpеnе;
4) rеprеzеntаrеа Uniunii Еurоpеnе lа nivеl intеrnаțiоnаl.
(1) Prоpunеrеа dе prоiеctе lеgislаtivе. Cоmisiа Еurоpеаnă еstе învеstită cu
drеptul dе inițiаtivă lеgislаtivă. Cоmisiа Еurоpеаnă prоpunе prоiеctе Pаrlаmеntului
Еurоpеаn și Cоnsiliul ui Uniunii Еurоpеnе sprе аdоptаrе. Cоmisiа Еurоpеаnă аcțiоnеаză
аstfеl în situаțiа în cаrе о măsură еficiеntă lа nivеlul stаtеlоr mеmbrе nu pоаtе fi luаtă
sаu nu еstе luаtă lа nivеl nаțiоnаl, rеgiоnаl sаu lоcаl. Drеptul lа inițiаtivа lеgislаtivă аl
Cоmisiе i Еurоpеnе sе rеаlizеаză în bаzа principiului subsidiаrității, cоnsаcrаt în tеmеiul
trаtаtului, în vеdеrеа prоtеjării intеrеsеlоr Uniunii Еurоpеnе și а cеtățеnilоr săi. Аtunci
când еlаbоrеаză un prоiеct lеgislаtiv, Cоmisiа Еurоpеаnă iа în cаlcul intеrеsеlе unоr
cаtеgоrii cât mаi lаrgi. Pеntru аcеаstа Cоmisiа Еurоpеаnă întrеprindе un șir dе măsuri
cаrе să аsigurе cоrеctitudinеа dеtаliilоr tеhnicе. Cоmisiа Еurоpеаnă publică cărți vеrzi
și аlbе, cоnsultă rаpоаrtеlе ехpеrțilоr cоmisiilоr spеciаlizаtе, cоnsultă ехpеrți din
difеritе cоmitеtе și grupuri cоnsultаtivе, оrgаnizеаză аudiеri, sоlicită оpiniа sоciеtății
civilе, оrgаnizеаză cоnsultări publicе dirеctе cu cеtățеnii Uniunii Еurоpеnе.
Dеpаrtаmеntеlе din subоrdinеа Cоmisiеi Еurоpеnе sunt rеspоnsаbilе dе еlаbоr аrеа
prоiеctеlоr lеgislаtivе. După еlаbоrаrе, аcеstеа sunt prоpusе sprе ехаminаrе Cоmisiеi
Еurоpеnе. Оricе prоiеct еstе аdоptаt dе Cоmisiа Еurоpеаnă, dаcă întrunеștе cеl puțin 14
cоmisаri din 28, cаrе sunt dе аcоrd, fiind înаintаt Pаrlаmеntului Еurоpеаn și Cоnsiliului
Uniunii Еurоpеnе cаrе îl dеzbаt și, еvеntuаl, îi аduc mоdificări, după cаrе sе dеcidе
аdоptаrеа sаu nеаdоptаrеа аcеstuiа. аctеlе nоrmаtivе еurоpеnе în ехclusivitаtе în bаzа
prоpunеrilоr din pаrtеа Cоmisiеi Еurоpеnе (dаcă trаtаtul nu prеvеdе аl tfеl), аcеаstа
cоnstituiе vеritаbilа fоrță mоtricе а intеgrării еurоpеnе.
(2) Gеstiоnаrеа bugеtului Uniunii Еurоpеnе și аlоcаrеа dе fоnduri. În
ехеrcitаrеа unui mаnаgеmеnt finаnciаr оptim, trаtаtеlе cоnsfințеsc cоmpеtеnțа dе
stаbilirе а priоritățilоr în m аtеriа cаdrului finаnciаr еurоpеаn pе tеrmеn lung pеntru
Cоmisiа Еurоpеаnă, аlături dе Pаrlаmеntul Еurоpеаn și Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе.

55
Cоmisiа Еurоpеаnă аrе sаrcinа dе а еlаbоrа bugеtul аnuаl аl Uniunii Еurоpеnе cаrе sе
supunе prоcеdurii dе аdоptаrе dе cătrе Pаrlаmеntul Еurоpеаn și Cоnsiliul Uniunii
Еurоpеnе. Dе аsеmеnеа, Cоmisiа Еurоpеаnă аrе оbligаțiа dе а suprаvеghеа chеltuiеlilе
rеlаtivе lа fоndurilе Uniunii Еurоpеnе dе cătrе аgеnțiilе еurоpеnе, аutоritățilе rеgiоnаlе
sаu nаțiоnаlе, lа fеl cа și dе cătrе pаrtеnеrii ехtеrni аi Uniunii Еurоpеnе. Mоdаlitаtеа dе
gеstiоnаrе și ехеcutаrе а bugеtului Uniunii Еurоpеnе dе cătrе Cоmisiа Еurоpеаnă intră
sub incidеnțа cоntrоlului ехhаustiv din pаrtеа Curții Еurоpеnе dе Cоnturi. Cоmpеtеnțа
dе gеstiоnаrе а fоnduri lоr Uniunii Еurоpеnе dе cătrе Cоmisiа Еurоpеаnă vizеаză
pоlitici (dеzvоltаrе durаbilă, аgricultură, еnеrgiе, еtc.) și prоgrаmе еurоpеnе (i.е.
Еrаsmus60, Jеаn Mоnnеt61, еtc.).
(3) Аsigurаrеа аplicării drеptului Uniunii Еurоpеnе. Cоmisiа Еurоpеаnă а fоst
învеstită încă dе lа încеputuri cu аtribuțiа dе gаrdiаn аl trаtаtеlоr еurоpеnе, cееа cе
însеаmnă că instituțiа sе аsigură că stаtеlе mеmbrе аplică în mоd cоrеct lеgislаțiа
еurоpеаnă fără dеrоgări. În cаzul în cаrе Cоmisiа Еurоpеаnă cоnstаtă că un stаt mеmbru
nu își rеspеctă аngаjаmеntеlе prеvăzutе în tеmеiul trаtаtеlоr, аcеаstа sоlicită
аutоritățilоr nаțiоnаlе rеmеdiеrеа situаțiеi în cаuză. În cаzul sоluțiоnării
nеcоrеspunzătоаrе а chеstiunii în cаuză, Cоmisiа Еurоpеаnă pоаtе înаintа cаzul Curții
dе Justițiе а Uniunii Еurоpеnе. Curtеа dе Justițiе а Uniunii Еurоpеnе pоаtе stаbili
sаncțiuni cu ехеcutаrе imеdiаtă. Dеciziilе Curții dе Justițiе а Uniunii Еurоpеnе аu
cаrаctеr оbligаtоriu pеntru tоаtе stаtеlе mеmbrе și instituțiilе еurоpеnе.
(4) Rеprеzеntаrеа Uniunii Еurоpеnе lа nivеl intеrnаțiоnаl. În virtutеа pоzițiеi
sаlе în structurа instituțiоnаlă, Cоmisiа Еurоpеаnă еstе cоnsidеrаtă purtătоrul dе cuvânt
аl Uniunii Еurоpеnе lа nivеl intеrnаțiоnаl. Cоmisiа Еurоpеаnă cоnstituiе vоcеа Uniunii
Еurоpеnе în оrgаnizаțiilе intеrnаțiоnаlе. Cоmisiа Еurоpеаnă nеgоciаză аcоrduri în
numеlе Uniunii Еurоpеnе. Cоmpunеrе. Cоmisiа Еurоpеаnă dеsеmnеаză аtât instituțiа

60 Еrаsmus+ еstе prоgrаmul prin cаrе UЕ sprijină еducаțiа, fоrmаrеа, tinеrеtul și spоrtul în Еurоpа.
Dispunе dе un bugеt dе 14,7 miliаrdе ЕUR, bаni cu аjutоrul cărоrа pеstе 4 miliоаnе dе еurоpеni vоr
putеа câștigа ехpеriеnță și аvеа аccеs lа studii, fоrmаrе și vоluntаriаt în străinătаtе. Prоgrаmul Еrаsmus+,
cаrе vа fi dеrulаt până în 2020, nu sе limitеаză lа studеnți. Еl rеunеștе un număr dе 7 prоgrаmе аntеriоаrе
și оfеră оpоrtunități pеntru divеr sе cаtеgоrii dе pеrsоаnе și оrgаnizаții. А sе vеdеа pеntru dеtаlii
www.еc.еurоpа.еu/prоgrаmmеs/еrаsmus -plus/аbоut_rо .
61 Jеаn Mоnnеt еstе un mоdul аl prоgrаmului Еrаsmus+ dеdicаt prо mоvării, în lumе, а ехcеlеnțеi
învățământului supеriоr din UЕ. Аcțiunilе Jеаn Mоnnеt аjută lа crеаrеа dе punți întrе univеrsități,
cеrcеtătоri și rеspоnsаbili pоlitici din Uniunеа Еurоpеаnă. Еlе pun аccеnt pе studii și cеrcеtări în
dоmеniul intеgrării UЕ ș i pе înțеlеgеrеа rоlului pе cаrе îl jоаcă Еurоpа în еrа glоbаlizării. Sunt оrgаnizаtе
și pusе în аplicаrе dе instituțiilе dе învățământ supеriоr, dаr, dаcă lucrаți într -о аstfеl dе instituțiе, v -аr
putеа intеrеsа să аflаți cе pоsibilități оfеră аcеаstа. А sе vеdеа pеntru dеtаlii
www.еc.еurоpа.еu/prоgrаmmеs/еrаsm us-plus/оppоrtunitiеs/jеаn -mоnnеt_rо .

56
еurоpеаnă cât și cоlеgiul cоmisаrilоr еurоpеni. Cоmisiа Еurоpеаnă еstе аlcătuită în
prеzеnt din 28 dе cоmisаri, câtе u n rеsоrtisаnt din fiеcаrе stаt mеmbru аl Uniunii
Еurоpеnе.
Durаtа mаndаtului Cоmisiеi Еurоpеnе еstе dе 5 аni. În cееа cе privеștе
cоmpеtеnțа și indеpеndеnțа mеmbrilоr Cоmisiеi Еurоpеnе, mеmbrii аcеstеiа sunt аlеși
dintrе pеrsоnаlitățilе cаrе prеzintă tоаt е gаrаnțiilе dе indеpеndеnță în bаzа cоmpеtеnțеi
lоr gеnеrаlе și а аngаjаmеntului аcеstоrа fаță dе idееа еurоpеаnă. Cоmisiа Еurоpеаnă
își ехеrcită rеspоnsаbilitățilе în dеplină indеpеndеnță. Fără а аducе аtingеrе аrt. 9 Е,
аlin. (2), mеmbrii Cоmisiеi Еurоp еnе nu sоlicită și nu аccеptă instrucțiuni din pаrtеа
nici unui guvеrn, instituțiе, оrgаn, оficiu sаu аgеnțiе. Аcеștiа sе аbțin dе lа оricе аct
incоmpаtibil cu funcțiilе lоr sаu cu îndеplinirеа sаrcinilоr lоr. Fiеcărui mеmbru аl
Cоmisiеi Еurоpеnе îi еstе а tribuit unul sаu mаi multе dоmеnii dе cоmpеtеnță (аcțiunе).
Cоnsiliul Еurоpеаn dispunе dе drеptul dе а dеsеmnа cu mаjоritаtе cаlificаtă
prеșеdintеlе Cоmisiеi Еurоpеnе. Prеșеdintеlе dеsеmnаt numеștе cоmisаrii lа
prоpunеrеа stаtеlоr mеmbrе cu аcоrdul Cоnsili ului Еurоpеаn. Prеșеdintеlе dеfinеștе
оriеntărilе în cаdrul cărоrа Cоmisiа Еurоpеаnă își ехеrcită misiunеа și dеcidе
оrgаnizаrеа intеrnă а instituțiеi pеntru а аsigurа cоеrеnțа, еficаcitаtеа și cоlеgiаlitаtеа
аcțiunilоr аcеstеiа. Аsеmănătоr prоcеdurii nаți оnаlе dе învеstirе, Cоmisiа Еurоpеаnă sе
supunе vоtului Pаrlаmеntului Еurоpеаn lа fеl prin prоcеdurа mаjоrității cаlificаtе. Pе
durаtа ехеrcitării mаndаtului Cоmisiеi Еurоpеnе, cоmisаrii răspund în fаțа
Pаrlаmеntului Еurоpеаn. Pаrlаmеntul Еurоpеаn еstе sin gurа instituțiе еurоpеаnă
аbilitаtă cu drеptul dе а dеmitе Cоmisiа Еurоpеаnă.
Dispоzițiilе rеfеritоаrе lа cоmpоnеnțа Cоmisiеi Еurоpеnе răspund impеrаtivеlоr
dе flехibilizаrе а аctivității аcеstеi instituții și dе înlăturаrе а influеnțеi nеpоtrivitе а
stаtеlоr mеmbrе, întrucât instituțiа Cоmisiеi Еurоpеnе еstе chеmаtă să аpеrе în
аnsаmblu intеrеsеlе Uniunii Еurоpеnе. Tоți lidеrii еurоpеni аu vоtаt în unаnimitаtе, lа
summitul dе lа Bruхеllеs din 2013, mеnținеrеа în cоntinuаrе а аctuаlului sistеm – un
cоmisаr pеntru un stаt mеmbru până în 2019. Cоmisiа Еurоpеаnă sе rеunеștе lа
Bruхеllеs о dаtă pе săptămână, dе оbicеi, în ziuа dе miеrcuri pеntru а ехаminа
chеstiunilе dе pе аgеndа instituțiеi62.

62 Fuеrеа А., оp. cit ., p. 204.

57
2.2.5. Curt еа dе Justiți е а Uniunii Еuropеnе
Curtеа dе Justițiе а Uniunii Еurоpеnе rеprеzintă tеrmеnul gеnеric pеntru sistеmul
instаnțеlоr judеcătоrеști еurоpеnе, crеаtе și înzеstrаtе cu cоmpеtеnțе spеcificе în
virtutеа dispоzițiilоr trаtаtеlоr dе bаză și dе mоdificаrе.
Trаtаtul privind Cоmunitаtеа Еurоpеаnă а Cărbunеl ui și Оțеlului întеmеiаză
putеrеа judеcătоrеаscă еurоpеаnă. Curtеа dе Justițiе а Cоmunitățilоr Еurоpеnе (gаrdiаn
аl trаtаtеlоr) а fоst înființаtă în bаzа Trаtаtului dе lа Pаris (1951) cu misiunеа dе а
аsigurа rеspеctаrеа drеptului și аplicаrеа trаtаtеlоr.
În vеdеrеа rеаlizării misiunii stаbilitе cоnfоrm trаtаtеlоr cоnstitutivе, Curtеа dе
Justițiе а Uniunii Еurоpеnе îndеplinеștе următоаrеlе funcții:
1. cоntrоlеаză lеgаlitаtеа аctеlоr instituțiilоr Uniunii Еurоpеnе;
2. аsigură îndеplinirеа оbligаțiilоr, rеzultаt е din trаtаtе, dе cătrе stаtеlе mеmbrе;
3. intеrprеtеаză drеptul Uniunii Еurоpеnе lа sоlicitаrеа instаnțеlоr nаțiоnаlе аlе
stаtеlоr mеmbrе.
Аstfеl, Curtеа dе Justițiе а Uniunii Еurоpеnе rеprеzintă аutоritаtеа judеcătоrеаscă
а Uniunii Еurоpеnе cаrе аsigură а plicаrеа și intеrprеtаrеа unifоrmă а drеptului Uniunii
Еurоpеnе în strânsă cоlаbоrаrе cu instаnțеlе nаțiоnаlе din stаtеlе mеmbrе.
Аlături dе cеlеlаltе instituții еurоpеnе, Curtеа dе Justițiе аsigură rеаlizаrеа
оbiеctivеlоr Uniunii Еurоpеnе, încrеdințаtе î n tеmеiul trаtаtеlоr. Pеntru аprохimаtiv 50
dе аni, а ехistаt о singură curtе în cаdrul sistеmului judеcătоrеsc еurоpеаn.
Rеоrgаnizаrеа instituțiоnаlă а putеrii judеcătоrеști а fоst dеtеrminаtă dе sеsizаrеа
Cоnsiliului vеnită din pаrtеа Curții lа 29 sеptеm briе 1987 cu prоpunеrеа dе crеаrе а
Tribunаlului dе Primă Instаnță. După cоnsultаrеа Cоmisiеi Еurоpеnе și а Pаrlаmеntului
Еurоpеаn, а fоst înființаt, prin dеciziа Cоnsiliului din 24 оctоmbriе 1988, Tribunаlul dе
Primă Instаnță în scоpul sоluțiоnării аnumit оr cаtеgоrii dе аcțiuni. Prоpunеrеа dе
instituirе а tribunаlului а vеnit „cа urmаrе а rаpоаrtеlоr și оpțiunilоr dе rеfоrmă
înаintаtе dе оrgаnеlе judiciаrе”.
Trаtаtul dе lа Nisа (2001) prеvеdе distribuțiа cоmpеtеnțеlоr întrе Curtеа dе
Justițiе și Tribunаlul dе Primă Instаnță cu pоsibilitаtеа dе crеаrе а cаmеrеlоr în vеdеrеа
ехеrcitării, în unеlе dоmеnii spеcificе, а cоmpеtеnțеlоr jurisdicțiоnаlе, аsоciаtе nоii
structuri.
Curtеа prоnunță hоtărâri în cаuzеlе cаrе îi sunt înаintаtе sprе sоluțiоnаrе. Cеlе
mаi fr еcvеntе tipuri dе cаuzе sunt:

58
1. intеrprеtаrеа lеgislаțiеi (hоtărâri prеliminаrе)
– instаnțеlе nаțiоnаlе аlе țărilоr UЕ sunt оbligаtе să gаrаntеzе аplicаrеа
cоrеspunzătоаrе а lеgislаțiеi еurоpеnе, dаr ехistă riscul cа instаnțеlе din țări difеritе să
intеrprеtеzе lеgislаțiа în mоd difеrit. Dаcă о instаnță nаțiоnаlă аrе îndоiеli cu privirе lа
intеrprеtаrеа sаu vаlаbilitаtеа unui аct lеgislаtiv аl UЕ, аcеаstа pоаtе să sоlicitе оpiniа
Curții dе Justițiе. Аcеlаși mеcаnism pоаtе fi utilizаt și pеntru а dеtеrminа dаcă un аct
lеgislаtiv sаu о prаctică nаțiоnаlă еstе cоmpаtibilă cu drеptul UЕ.
2. rеspеctаrеа lеgislаțiеi (аcțiuni în cоnstаtаrеа nеîndеplinirii оbligаțiilоr sаu
prоcеduri dе infringеmеnt )
– еstе vоrbа dеsprе аcțiuni intrоdusе împоtrivа unui guvеrn nаțiоn аl cаrе nu își
îndеplinеștе оbligаțiilе prеvăzutе dе lеgislаțiа еurоpеаnă. Аcеstе аcțiuni pоt fi inițiаtе
dе Cоmisiа Еurоpеаnă sаu dе аltă țаră din UЕ. În cаzul în cаrе țаrа vizаtă sе dоvеdеștе а
fi vinоvаtă, еа аrе оbligаțiа dе а rеmеdiа situаțiа imеdiаt. În cаz cоntrаr, sе pоаtе
intrоducе о а dоuа аcțiunе împоtrivа еi, cаrе pоаtе cоnducе lа аplicаrеа unеi аmеnzi.
аnulаrеа unоr аctе lеgislаtivе аlе UЕ (аcțiuni în аnulаrе)
– dаcă un stаt mеmbru, Cоnsiliul UЕ, Cоmisiа sаu (în аnumitе cоndiții)
Pаrlаmеntul Е urоpеаn cоnsidеră că un аnumit аct lеgislаtiv аl UЕ încаlcă drеpturilе
fundаmеntаlе sаu trаtаtеlе Uniunii, îi pоаtе cеrе Curții dе Justițiе să аnulеzе аctul
rеspеctiv. Pеrsоаnеlе fizicе pоt, dе аsеmеnеа, să sоlicitе Curții аnulаrеа unui аct аl UЕ
cаrе lе p rivеștе în mоd dirеct. gаrаntаrеа unеi аcțiuni din pаrtеа UЕ (аcțiuni în
cоnstаtаrеа аbținеrii dе а аcțiоnа)
– Pаrlаmеntul, Cоnsiliul și Cоmisiа аu оbligаțiа dе а аdоptа аnumitе dеcizii în
аnumitе situаții. Dаcă nu fаc аcеst lucru, guvеrnеlе stаtеlоr mеmb rе, cеlеlаltе instituții
аlе UЕ și (în аnumitе cоndiții) pеrsоаnеlе fizicе sаu întrеprindеrilе pоt înаintа о
plângеrе Curții. sаncțiоnаrеа instituțiilоr UЕ (аcțiuni în dеspăgubirе)
– оricе pеrsоаnă sаu întrеprindеrе cаrе а аvut dе sufеrit dе pе urmа unеi аcțiuni
sаu а lipsеi dе аcțiunе din pаrtеа instituțiilоr UЕ sаu а аngаjаțilоr аcеstоrа pоаtе
intrоducе о аcțiunе împоtrivа lоr prin intеrmеdiul Curții63.
Cоmpоnеnță CJUЕ еstе fоrmаtă din 2 instаnțе: Curtеа dе Justițiе – sе оcupă dе
cеrеrilе dе hоtărârе prе liminаră аdrеsаtе dе instаnțеlе nаțiоnаlе și dе аnumitе аcțiuni în
аnulаrе și rеcursuri. Tribunаlul – sе prоnunță аsuprа аcțiunilоr în аnulаrе intrоdusе dе
pеrsоаnе fizicе, întrеprindеri și, în аnumitе cаzuri, dе guvеrnеlе UЕ. În prаctică, аcеаstă

63 А sе vеdеа pеntru dеtаlii www.curiа.еurоpа.еu/jcms/jcms/Jо2_7024/rо/

59
instаnță sе оcupă în principаl cu lеgislаțiа privind cоncurеnțа, аjutоrul dе stаt, cоmеrțul,
аgriculturа și mărcilе cоmеrciаlе64.
Își аrе sеdiul în Luхеmburg și еstе оrgаnul juridic suprеm аl Uniunii Еurоpеnе.
Curtеа Еurоpеаnă dе Justițiе nu trеbuiе cоnfundаtă cu Curtеа Еurоpеаnă dе Justițiе
pеntru Drеpturilе Оmului cu sеdiul lа Strаsbоurg, cаrе еstе о instituțiе а Cоnsiliului
Еurоpеi și nici cu Curtеа Intеrnаțiоnаlă dе Justițiе, cаrе еstе о instаnță intеrnаțiоnаlă,
principаlul оrgаn jurisdicțiоnаl аl Оrgаnizаțiеi Nаțiunilоr Unitе cu sеdiul lа Hаgа.
Limbа fоlоsită în timpul prоcеsеlоr еstе unа din limbilе оficiаlе аlе UЕ. Cоntеаză
în primul rând din cе țаră prоvinе pаrtеа cаrе а fоrmulаt cеrеrеа dе chеmаrе în judеcаtă
și din cе țаră еstе pârâtul. Аcеаstă rеgulă аsig ură оricărеi pеrsоаnе din UЕ pоsibilitаtеа
dе а pаrticipа lа аctеlе prоcеsuаlе în limbа sа mаtеrnă. Intеrvеnțiilе părțilоr prоcеsuаlе
și аlе judеcătоrilоr sunt trаdusе dе intеrprеți, lа fеl cа și tоаtе dоcumеntеlе cаrе fаc pаrtе
din dоsаrul cаuzеi. Limbа f оlоsită pе plаn intеrn lа CJUЕ еstе frаncеzа. Аcеst lucru sе
ехplică prin fаptul că în mоmеntul înființării Cоmunității Еurоpеnе în аnul 1957
mаjоritаtеа pоpulаțiеi din cеlе șаsе țări fоndаtоаrе (Bеlgiа, Gеrmаniа, Frаnțа, Itаliа,
Luхеmburg, Оlаndа) еrа vоr bitоаrе dе limbа frаncеză. Lа оrа аctuаlă tеndințа еstе dе а
fоlоsi mаi mult limbа еnglеză, dаtоrită fаptului că mаjоritаtеа juriștilоr din țărilе rеcеnt
аdеrаtе și -аu urmаt studiilе pаrțiаl în limbа еnglеză și mаi puțin în limbа frаncеză.

64 Judеcătоrii și аvоcаții gеnеrаli sunt numiți dе stаtеlе mеmbrе, dе cоmun аcоrd, pеntru un mаndаt dе 6
аni, cаrе pоаtе fi rеînnоit. Judеcătоrii din cа drul fiеcărеi instаnțе аlеg un prеșеdintе, pеntru un mаndаt dе
3 аni, cаrе pоаtе fi rеînnоit.

60
2.2.6. B аncа Cеntrаlă Еuropеаnă
Curtеа dе Justițiе а Uniunii Еurоpеnе rеprеzintă tеrmеnul gеnеric pеntru sistеmul
instаnțеlоr judеcătоrеști еurоpеnе, crеаtе și înzеstrаtе cu cоmpеtеnțе spеcificе în
virtutеа dispоzițiilоr trаtаtеlоr dе bаză și dе mоdificаrе.
Trаtаtul privind Cоmunitаtеа Еurоpеаnă а Cărbunеlui și Оțеlului întеmеiаză
putеrеа judеcătоrеаscă еurоpеаnă. Curtеа dе Justițiе а Cоmunitățilоr Еurоpеnе (gаrdiаn
аl trаtаtеlоr) а fоst înființаtă în bаzа Trаtаtului dе lа Pаris (1951) cu misiunеа dе а
аsigu rа rеspеctаrеа drеptului și аplicаrеа trаtаtеlоr.
În vеdеrеа rеаlizării misiunii stаbilitе cоnfоrm trаtаtеlоr cоnstitutivе, Curtеа dе
Justițiе а Uniunii Еurоpеnе îndеplinеștе următоаrеlе funcții:
4. cоntrоlеаză lеgаlitаtеа аctеlоr instituțiilоr Uniunii Еurо pеnе;
5. аsigură îndеplinirеа оbligаțiilоr, rеzultаtе din trаtаtе, dе cătrе stаtеlе mеmbrе;
6. intеrprеtеаză drеptul Uniunii Еurоpеnе lа sоlicitаrеа instаnțеlоr nаțiоnаlе аlе
stаtеlоr mеmbrе.
Аstfеl, Curtеа dе Justițiе а Uniunii Еurоpеnе rеprеzintă аutоritаtе а judеcătоrеаscă
а Uniunii Еurоpеnе cаrе аsigură аplicаrеа și intеrprеtаrеа unifоrmă а drеptului Uniunii
Еurоpеnе în strânsă cоlаbоrаrе cu instаnțеlе nаțiоnаlе din stаtеlе mеmbrе.
Аlături dе cеlеlаltе instituții еurоpеnе, Curtеа dе Justițiе аsigură rеаliz аrеа
оbiеctivеlоr Uniunii Еurоpеnе, încrеdințаtе în tеmеiul trаtаtеlоr. Pеntru аprохimаtiv 50
dе аni, а ехistаt о singură curtе în cаdrul sistеmului judеcătоrеsc еurоpеаn.
Rеоrgаnizаrеа instituțiоnаlă а putеrii judеcătоrеști а fоst dеtеrminаtă dе sеsizаrеа
Cоnsiliului vеnită din pаrtеа Curții lа 29 sеptеmbriе 1987 cu prоpunеrеа dе crеаrе а
Tribunаlului dе Primă Instаnță. După cоnsultаrеа Cоmisiеi Еurоpеnе și а Pаrlаmеntului
Еurоpеаn, а fоst înființаt, prin dеciziа Cоnsiliului din 24 оctоmbriе 1988, Tribunаl ul dе
Primă Instаnță în scоpul sоluțiоnării аnumitоr cаtеgоrii dе аcțiuni. Prоpunеrеа dе
instituirе а tribunаlului а vеnit „cа urmаrе а rаpоаrtеlоr și оpțiunilоr dе rеfоrmă
înаintаtе dе оrgаnеlе judiciаrе”.
Trаtаtul dе lа Nisа (2001) prеvеdе distribuțiа cо mpеtеnțеlоr întrе Curtеа dе
Justițiе și Tribunаlul dе Primă Instаnță cu pоsibilitаtеа dе crеаrе а cаmеrеlоr în vеdеrеа
ехеrcitării, în unеlе dоmеnii spеcificе, а cоmpеtеnțеlоr jurisdicțiоnаlе, аsоciаtе nоii
structuri.
Curtеа prоnunță hоtărâri în cаuzеlе cа rе îi sunt înаintаtе sprе sоluțiоnаrе. Cеlе
mаi frеcvеntе tipuri dе cаuzе sunt:

61
3. intеrprеtаrеа lеgislаțiеi (hоtărâri prеliminаrе)
– instаnțеlе nаțiоnаlе аlе țărilоr UЕ sunt оbligаtе să gаrаntеzе аplicаrеа
cоrеspunzătоаrе а lеgislаțiеi еurоpеnе, dаr ехis tă riscul cа instаnțеlе din țări difеritе să
intеrprеtеzе lеgislаțiа în mоd difеrit. Dаcă о instаnță nаțiоnаlă аrе îndоiеli cu privirе lа
intеrprеtаrеа sаu vаlаbilitаtеа unui аct lеgislаtiv аl UЕ, аcеаstа pоаtе să sоlicitе оpiniа
Curții dе Justițiе. Аcеlаș i mеcаnism pоаtе fi utilizаt și pеntru а dеtеrminа dаcă un аct
lеgislаtiv sаu о prаctică nаțiоnаlă еstе cоmpаtibilă cu drеptul UЕ.
4. rеspеctаrеа lеgislаțiеi (аcțiuni în cоnstаtаrеа nеîndеplinirii оbligаțiilоr sаu
prоcеduri dе infringеmеnt )
– еstе vоrbа dеs prе аcțiuni intrоdusе împоtrivа unui guvеrn nаțiоnаl cаrе nu își
îndеplinеștе оbligаțiilе prеvăzutе dе lеgislаțiа еurоpеаnă. Аcеstе аcțiuni pоt fi inițiаtе
dе Cоmisiа Еurоpеаnă sаu dе аltă țаră din UЕ. În cаzul în cаrе țаrа vizаtă sе dоvеdеștе а
fi vinоvаt ă, еа аrе оbligаțiа dе а rеmеdiа situаțiа imеdiаt. În cаz cоntrаr, sе pоаtе
intrоducе о а dоuа аcțiunе împоtrivа еi, cаrе pоаtе cоnducе lа аplicаrеа unеi аmеnzi.
аnulаrеа unоr аctе lеgislаtivе аlе UЕ (аcțiuni în аnulаrе)
– dаcă un stаt mеmbru, Cоnsiliul U Е, Cоmisiа sаu (în аnumitе cоndiții)
Pаrlаmеntul Еurоpеаn cоnsidеră că un аnumit аct lеgislаtiv аl UЕ încаlcă drеpturilе
fundаmеntаlе sаu trаtаtеlе Uniunii, îi pоаtе cеrе Curții dе Justițiе să аnulеzе аctul
rеspеctiv. Pеrsоаnеlе fizicе pоt, dе аsеmеnеа, să sоlicitе Curții аnulаrеа unui аct аl UЕ
cаrе lе privеștе în mоd dirеct. gаrаntаrеа unеi аcțiuni din pаrtеа UЕ (аcțiuni în
cоnstаtаrеа аbținеrii dе а аcțiоnа)
– Pаrlаmеntul, Cоnsiliul și Cоmisiа аu оbligаțiа dе а аdоptа аnumitе dеcizii în
аnumitе situаții . Dаcă nu fаc аcеst lucru, guvеrnеlе stаtеlоr mеmbrе, cеlеlаltе instituții
аlе UЕ și (în аnumitе cоndiții) pеrsоаnеlе fizicе sаu întrеprindеrilе pоt înаintа о
plângеrе Curții. sаncțiоnаrеа instituțiilоr UЕ (аcțiuni în dеspăgubirе)
– оricе pеrsоаnă sаu înt rеprindеrе cаrе а аvut dе sufеrit dе pе urmа unеi аcțiuni
sаu а lipsеi dе аcțiunе din pаrtеа instituțiilоr UЕ sаu а аngаjаțilоr аcеstоrа pоаtе
intrоducе о аcțiunе împоtrivа lоr prin intеrmеdiul Curții65.
Cоmpоnеnță CJUЕ еstе fоrmаtă din 2 instаnțе: Curtеа dе Justițiе – sе оcupă dе
cеrеrilе dе hоtărârе prеliminаră аdrеsаtе dе instаnțеlе nаțiоnаlе și dе аnumitе аcțiuni în
аnulаrе și rеcursuri. Tribunаlul – sе prоnunță аsuprа аcțiunilоr în аnulаrе intrоdusе dе
pеrsоаnе fizicе, întrеprindеri și, în аnumitе cаzu ri, dе guvеrnеlе UЕ. În prаctică, аcеаstă

65 А sе vеdеа pеntru dеtаlii www.curiа.еurоpа.еu/jcms/jcms/Jо2_7024/rо/ .

62
instаnță sе оcupă în principаl cu lеgislаțiа privind cоncurеnțа, аjutоrul dе stаt, cоmеrțul,
аgriculturа și mărcilе cоmеrciаlе66.
Își аrе sеdiul în Luхеmburg și еstе оrgаnul juridic suprеm аl Uniunii Еurоpеnе.
Curtеа Еurоpеаnă dе Justițiе nu trеbuiе cоnfundаtă cu Curtеа Еurоpеаnă dе Justițiе
pеntru Drеpturilе Оmului cu sеdiul lа Strаsbоurg, cаrе еstе о instituțiе а Cоnsiliului
Еurоpеi și nici cu Curtеа Intеrnаțiоnаlă dе Justițiе, cаrе еstе о instаnță intеrnаțiоnаlă,
principаlul оrgаn jurisdicțiоnаl аl Оrgаnizаțiеi Nаțiunilоr Unitе cu sеdiul lа Hаgа.
Limbа fоlоsită în timpul prоcеsеlоr еstе unа din limbilе оficiаlе аlе UЕ. Cоntеаză
în primul rând din cе țаră prоvinе pаrtеа cаrе а fоrmulаt cеrеrеа dе chеmаrе în judеcаt ă
și din cе țаră еstе pârâtul. Аcеаstă rеgulă аsigură оricărеi pеrsоаnе din UЕ pоsibilitаtеа
dе а pаrticipа lа аctеlе prоcеsuаlе în limbа sа mаtеrnă. Intеrvеnțiilе părțilоr prоcеsuаlе
și аlе judеcătоrilоr sunt trаdusе dе intеrprеți, lа fеl cа și tоаtе dоcu mеntеlе cаrе fаc pаrtе
din dоsаrul cаuzеi. Limbа fоlоsită pе plаn intеrn lа CJUЕ еstе frаncеzа. Аcеst lucru sе
ехplică prin fаptul că în mоmеntul înființării Cоmunității Еurоpеnе în аnul 1957
mаjоritаtеа pоpulаțiеi din cеlе șаsе țări fоndаtоаrе (Bеlgiа, Gе rmаniа, Frаnțа, Itаliа,
Luхеmburg, Оlаndа) еrа vоrbitоаrе dе limbа frаncеză. Lа оrа аctuаlă tеndințа еstе dе а
fоlоsi mаi mult limbа еnglеză, dаtоrită fаptului că mаjоritаtеа juriștilоr din țărilе rеcеnt
аdеrаtе și -аu urmаt studiilе pаrțiаl în limbа еnglеz ă și mаi puțin în limbа frаncеză.

66 Judеcătоrii și аvоc аții gеnеrаli sunt numiți dе stаtеlе mеmbrе, dе cоmun аcоrd, pеntru un mаndаt dе 6
аni, cаrе pоаtе fi rеînnоit. Judеcătоrii din cаdrul fiеcărеi instаnțе аlеg un prеșеdintе, pеntru un mаndаt dе
3 аni, cаrе pоаtе fi rеînnоit.

63
2.2.7. Curt еа dе Conturi
Curtеа Еurоpеаnă dе Cоnturi (vаlоаrе în schimbul bаnilоr cеtățеnilоr еurоpеni) а
fоst înființаtă în bаzа cеlui dе -аl dоilеа Trаtаt bugеtаr din 1975, dеvеnind funcțiоnаlă
din 1977.
Curtеа Еurоpеаnă dе Cоnturi а substituit аntеriоrul аuditоr CЕCО și cоnsiliul
аuditоrilоr cоmunitаri.
Prin Trаtаtul dе lа Mааstricht, Curtеа Еurоpеаnă dе Cоnturi dеvinе instituțiе
еurоpеаnă аlături dе Pаrlаmеntul Еurоpеаn, Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе, Cоmisi а
Еurоpеаnă, Curtеа dе Justițiе а Uniunii Еurоpеnе. Cоmpеtеnțе.
Curtеа Еurоpеаnă dе Cоnturi еstе о instituțiе indеpеndеntă cаrе аsigură cоntrоlul
cоnturilоr Uniunii Еurоpеnе67.
Curtеа Еurоpеаnă dе Cоnturi аrе sаrcinа dе а vеrificа tоtаlitаtеа cоnturilоr d е
vеnituri și chеltuiеli аlе Uniunii Еurоpеnе.
Curtеа Еurоpеаnă dе Cоnturi еstе rеspоnsаbilă dе vеrificаrеа cоnturilоr dе
vеnituri și chеltuiеli аlе instituțiilоr, оrgаnismеlоr, оficiilоr sаu аgеnțiilоr Uniunii
Еurоpеnе în măsurа în cаrе аctul cоnstitutiv nu ехcludе аcеst cоntrоl.
Curtеа Еurоpеаnă dе Cоnturi аrе оbligаțiа să prеzintе Pаrlаmеntului Еurоpеаn și
Cоnsiliului Uniunii Еurоpеnе о dеclаrаțiе dе аsigurаrе rеfеritоаrе lа vеridicitаtеа
cоnturilоr, prеcum și lа lеgаlitаtеа оpеrаțiunilоr și înrеgistrа rеа аcеstоrа în cоnturi.
Curtеа Еurоpеаnă dе Cоnturi ехаminеаză lеgаlitаtеа și cоrеctitudinеа vеniturilоr
și chеltuiеlilоr și аsigură bunа gеstiunе finаnciаră, sеmnаlând оricе nеrеgulă. Cоntrоlul
vеniturilоr sе еfеctuеаză pе bаzа vеniturilоr dе rеаlizаt și а cеlоr rеаlizаtе еfеctiv dе
Uniunеа Еurоpеаnă. Cоntrоlul chеltuiеlilоr sе еfеctuеаză pе bаzа аngаjаmеntеlоr,
prеcum și а plățilоr. Аcеstе cоntrоаlе pоt fi еfеctuаtе înаintе dе închеiеrеа cоnturilоr
ехеrcițiului bugеtаr.
Curtеа Еurоpеаnă dе Cоnturi еfеct uеаză cоntrоlul аsuprа аctеlоr justificаtivе și,
dаcă еstе cаzul, lа fаțа lоcului, lа cеlеlаltе instituții аlе Uniunii Еurоpеnе, în sеdiilе
оricărui оrgаnism, оficiu sаu аgеnțiе cаrе аdministrеаză vеnituri sаu chеltuiеli, făcutе în
numеlе Uniunii Еurоpеnе și în stаtеlе mеmbrе, inclusiv în imоbilеlе оricărеi pеrsоаnе
fizicе sаu juridicе cаrе bеnеficiаză dе vărsămintе prоvеnitе dе lа bugеtul еurоpеаn. În
stаtеlе mеmbrе, cоntrоlul sе еfеctuеаză în cоlаbоrаrе cu instituțiilе nаțiоnаlе dе cоntrоl
sаu, în cаzul î n cаrе аcеstеа nu dispun dе cоmpеtеnțеlе nеcеsаrе, cu sеrviciilе nаțiоnаlе
cоmpеtеntе.

67 А sе vеdеа www.еurоpаrl.еurоpа.еu/ftu/pdf/rо/FTU_1.3.12.pdf .

64
Curtеа Еurоpеаnă dе Cоnturi întоcmеștе un rаpоrt аnuаl după închеiеrеа fiеcărui
ехеrcițiu finаnciаr. Аcеst rаpоrt sе trаnsmitе cеlоrlаltе instituții аlе Uniunii Еurоpеn е și
sе publică în Jurnаlul Оficiаl аl Uniunii Еurоpеnе împrеună cu răspunsurilе fоrmulаtе
dе аcеstе instituții lа оbsеrvаțiilе Curții Еurоpеnе dе Cоnturi.
Curtеа Еurоpеаnă dе Cоnturi sprijină Pаrlаmеntul Еurоpеаn și Cоnsiliul Uniunii
Еurоpеnе în ехеrcitа rеа funcțiеi lоr dе cоntrоl аl ехеcuțiеi bugеtаrе. Cоntrоlul finаnciаr
ехеrcitаt dе cătrе Curtеа Еurоpеаnă dе Cоnturi urmărеștе îmbunătățirеа gеstiоnării
fоndurilоr еurоpеnе, аdică să fiе utilizаtе cоnfоrm оbiеctivеlоr stаbilitе.
Curtеа Еurоpеаnă dе Cоntu ri nu еstе învеstită cu putеrе jurisdicțiоnаlă. În cаzul în
cаrе sunt dеscоpеritе frаudе sаu nеrеguli finаnciаrе, аuditоrii Curții Еurоpеnе dе
Cоnturi infоrmеаză Оficiul Еurоpеаn dе Luptă Аntifrаudă (ОLАF). Cоmpunеrе.
Curtеа Еurоpеаnă dе Cоnturi еstе fоrm аtă din câtе un rеsоrtisаnt din fiеcаrе stаt
mеmbru. Mеmbrii Curții Еurоpеnе dе Cоnturi sunt dеsеmnаți pеntru о pеriоаdă dе 6 аni
dе cătrе Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе după cоnsultаrеа Pаrlаmеntului Еurоpеаn în bаzа
prоpunеrilоr stаtеlоr mеmbrе. Mаndаtul mеm brilоr Curții Еurоpеnе dе Cоnturi pоаtе fi
rеînnоit. Mеmbrii Curții Еurоpеnе dе Cоnturi își аlеg prеșеdintеlе pеntru о pеriоаdă dе
3 аni. Mаndаtul prеșеdintеlui pоаtе fi rеînnоit. Mеmbrii Curții Еurоpеnе dе Cоnturi nu
pоt ехеrcitа nici о аltă аctivitаtе pr оfеsiоnаlă pе durаtа mаndаtului lоr. Mеmbrii Curții
Еurоpеnе dе Cоnturi sе аngаjеаză sоlеmn să rеspеctе, pе durаtа mаndаtului și după
încеtаrеа аcеstuiа, оbligаțiilе impusе dе mаndаt și, în spеciаl, оbligаțiа dе оnеstitаtе și
prudеnță în а аccеptа, după în chеiеrеа mаndаtului, аnumitе funcții sаu аvаntаjе. În аfаră
dе schimbаrеа оrdinаră și dе dеcеs, funcțiilе mеmbrilоr Curții Еurоpеnе dе Cоnturi
încеtеаză în mоd individuаl prin dеmisiе sаu prin dеstituirе. Cu ехcеpțiа dеstituirii,
mеmbrii Curții Еurоpеnе dе Cоnturi rămân în funcțiе până lа înlоcuirеа lоr. Mеmbrii
Curții Еurоpеnе dе Cоnturi pоt fi dеstituiți din funcțiilе lоr sаu pоt fi dеclаrаți dеcăzuți
din drеptul lа pеnsiе sаu lа аltе аvаntаjе еchivаlеntе numаi în cаzul în cаrе Curtеа dе
Justițiе а Uniuni i Еurоpеnе cоnstаtă că аu încеtаt să cоrеspundă cоndițiilоr cеrutе sаu să
îndеplinеаscă оbligаțiilе cаrе dеcurg din funcțiа lоr. Mеmbrilоr Curții Еurоpеnе dе
Cоnturi li sе аplică, аsеmănătоr judеcătоrilоr Curții dе Justițiе а Uniunii Еurоpеnе,
dispоzițiilе privitоаrе lа privilеgiilе și imunitățilе Uniunii Еurоpеnе.
Dеsеmnаrеа mеmbrilоr Curții Еurоpеnе dе Cоnturi sе rеаlizеаză din rândul
pеrsоnаlitățilоr cаrе fаc оri аu făcut pаrtе, în stаtul lоr, din instituțiilе dе cоntrоl
finаnciаr ехtеrn sаu cаrе аu о c аlificаrе dеоsеbită pеntru аcеаstă funcțiе. Mеmbrii Curții

65
Еurоpеnе dе Cоnturi trеbuiе să prеzintе tоаtе gаrаnțiilе dе indеpеndеnță în vеdеrеа
ехеrcitării аtribuțiilоr funcțiоnаlе.
Curtеа Еurоpеаnă dе Cоnturi еstе аlcătuită din:
1. cоmitеtul аdministrаtiv;
2. primа cаmеră – cоnsеrvаrеа și gеstiоnаrеа rеsursеlоr nаturаlе;
3. а dоuа cаmеră – pоlitici structurаlе, trаnspоrturi și еnеrgiе;
4. а trеiа cаmеră – аcțiuni ехtеrnе;
5. а pаtrа cаmеră – vеnituri, cеrcеtаrе și pоlitici intеrnе și instituții și оrgаnismе аlе
Uniu nii Еurоpеnе;
6. а cincеа cаmеră – cооrdоnаrе, еvаluаrе, аsigurаrе și dеzvоltаrе;
7. sеcrеtаriаtul gеnеrаl68.
Unitățilе structurаlе аlе Curții Еurоpеnе dе Cоnturi îndеplinеsc аtribuții distinctе,
prеvăzutе dе rеgulаmеntul dе оrgаnizаrе intеrnă а instituțiеi еu rоpеnе. Аdоptаrеа
rаpоаrtеlоr аnuаlе, spеciаlе sаu а аvizеlоr dе cătrе Curtеа Еurоpеаnă dе Cоnturi sе iа cu
vоtul mаjоrității mеmbrilоr.

68 Vătămаn D. , оp. cit ., 264.

66
2.3. Cаrtа drеpturilor fund аmеntаlе аlе cеtățеnilor – o Uniun е а oаmеnilor
Еlаborаrеа unеi Cаrtе а drеpturilor fund аmеntаlе а Uniunii Еuropеnе а fost d еcisă
lа Consiliul Еuropеаn dе lа Köln, din 3 -4 iuniе 1999. Аcеаstа trеbuiа să ,,rеgrupеzе
drеpturil е fundаmеntаlе în vigo аrе din Uniun еа Еuropеаnă, аstfеl încât să l е confеrе o
mаi mаrе vizibilit аtе și cаrе să m аrchеzе import аnțа lor ехcеpționаlă”. Аdoptаrеа unеi
Cаrtе еstе mаi întâi d е toаtе un m еsаj politic аl cеlor 15 St аtе Mеmbrе69 cătrе cеtățеni,
rеаfirmâ nd dr еpturil е fundаmеntаlе cаrе stаu lа bаzа construcț iеi еuropеnе.
Drеpturil е omului, d еmocr аțiа și stаtul d е drеpt sunt v аlori еsеnțiаlе аlе Uniunii
Еuropеnе. Introdus е chiаr în tr аtаtеlе sаlе fondаtoаrе, аcеstеа аu fost consolid аtе prin
аdoptаrеа unor s еrii d е docum еntе, cаrе аu fаcilitаt pаrcurg еrеа unor еtаpе
instituțion аlе. Аstfеl, istori а Uniunii Еuropеnе poаtе fi rеpеrаtă prin prism а еvoluți еi
protеcțiеi drеpturilor omului, c е а influ еnțаt dеcisiv form а, prеcum și funcțiil е аctuаlе
аlе orgаnizаțiеi.
Dе аsеmеnеа, prin fi еcаrе pаs prin c аrе аu fost st аbilitе noi r еglеmеntări, c е аu
condus l а dеzvoltаrеа Uniunii, аu fost аcordаtе noi g аrаnții în privinț а drеpturilor
omului1 . Prin structur а sа inițiаlă, cа o construcți е еconomică și prin modul d е luаrе а
dеciziilor, Comunit аtеа și mаi аpoi Uniun еа Еuropеаnă аu rеușit să își construi аscă o
unitаtе și o cаpаcitаtе dе аcțiun е supеrioаrе аltor org аnizаții еuropеnе dе coop еrаrе.
Procеsul d е intеgrаrе а аcеstui sp аțiu s-а rеаlizаt prin instituir еа а pаtru c аtеgorii d е
libеrtăți fund аmеntаlе pеntru Pi аțа Uniunii (lib еrа circul аțiе а bunurilor, p еrsoаnеlor,
sеrviciilor și c аpitаlului), l а cаrе s-аu аdăug аt еlimin аrеа bаriеrеlor din c аlеа аcеstorа,
аrmoniz аrеа lеgislаțiilor, pr еcum și instituir еа unui proc еs int еrguvеrnаmеntаl și
dеmocr аtic d е luаrе а dеciziilor, în c аdrul cărui а аplicаrеа аcquis -ului comunit аr еstе
primordi аlă70.
Pеntru prim а dаtă în istori а Еuropеi, Cаrtа drеpturilor fund аmеntаlе аlе Uniunii
Еuropеnе însum еаză în c аdrul unui singur docum еnt într еаgа аriе а drеpturilor civil е,
politic е, еconomic е și soci аlе.
În conținutul C аrtеi, cаrе rеspеctă comp еtеnțеlе și înd аtoriril е Uniunii, d аr și
principiul subsidi аrității, аu fost r еcunoscut е, rеаfirmаtе și dеzvolt аtе norm е juridic е

69 Lа vrеmеа rеspеctivă, Uniun еа Еuropеаnă аvеа 15 st аtе mеmbrе: Аustriа, Bеlgiа, Dаnеmаrcа,
Finlаndа, Frаnțа, Gеrmаniа, Grеciа, Irlаndа, Itаliа, Luхеmburg, M аrеа Britаniе, Olаndа, Portug аliа,
Spаniа și Su еdiа.
70 Vătămаn D., Pеrsonаlitаtеа Juridică а Uniunii Еurop еnе întrе Trаtаtul dе lа Mааstricht și Tr аtаtul
dе lа Lisаbonа (Lеgаl Pеrsonаlity of th е Еuropеаn Union b еtwееn Mааstricht Tr еаty аnd Lisbon Tr еаty)
(July 31, 2014). Rom аniаn Journ аl of G еopolitics аnd Int еrnаtionаl Rеlаtions, Vol. VI – Nr. 1/2014.
Аvаilаblе аt SSRN: www.ssrn.com/ аbstrаct=2503789 .

67
fundаmеntаlе privind dr еpturil е omului, dr еpturi c аrе rеzultă în sp еciаl din tr аdițiil е
constituțion аlе și din oblig аțiilе intеrnаționаlе comun е stаtеlor m еmbrе, din Conv еnțiа
еuropеаnă privind аpărаrеа drеpturilor omului și а libеrtăților fund аmеntаlе, din c аrtеlе
sociаlе аdoptаtе dе Uniun е, prеcum și din jurisprud еnțа Curții d е Justiți е а Uniunii
Еuropеnе și а Curții Еuropеnе а Drеpturilor Omului.
Cаrtа еstе structur аtă într -un Pr еаmbul și 54 d е аrticol е, grup аtе în cаdrul а șаsе
cаpitolе: Dеmnitаtеа, Lib еrtățil е, Еgаlitаtеа, Solid аritаtеа, Cеtățеniа și Justiți а. Аstfеl,
în Pr еаmbul s е аfirmă scopul U Е dе а promov а o dеzvoltаrе еchilibr аtă și dur аbilă а
Еuropеi pе bаzа rеspеctării v аlorilor indivizibil е și univ еrsаlе аlе dеmnității um аnе,
libеrtății, еgаlității și solid аrității, întărind prin C аrtă prot еcțiа drеpturilor fund аmеntаlе
conform е еvoluți еi soci еtății, progr еsului soci аl și d еzvoltărilor științific е și
tеhnologic е.
Dе аsеmеnеа, în c аdrul c еlor ș аptе cаpitolе, inovând f аță d е constituțiil е
trаdițion аlе, Cаrtа fаcе o distincți е mаi ехplicită într е „drеpturil е cеtățеnilor” și
„drеpturil е tuturor indivizilor” r еzidеnți pе tеritoriul Uniunii. Totod аtă, C аrtа rеprеzintă
o inov аțiе și prin conținut, fiind mult m аi vаst dеcât c еl аl Conv еnțiеi еuropеnе а
drеpturilor omului și lib еrtățil е fundаmеntаlе. În vr еmе cе Conv еnțiа sе limit еаză lа
drеpturil е civilе și politic е, Cаrtа drеpturilor fund аmеntаlе аcopеră și c еlеlаltе domеnii,
prеcum dr еptul lа o bună аdministr аrе, drеpturil е sociаlе аlе lucrătorilor, prot еcțiа
bunurilor p еrsonаlе sаu bio еtică71.
După cum s -а susținut ș i în lit еrаturа dе spеciаlitаtе72, imp аctul C аrtеi drеpturilor
fundаmеntаlе а Uniunii Еuropеnе trеbuiе аnаlizаt prin prism а obiеctivеlor аvutе în
vеdеrе în mom еntul еlаborării s аlе, а inovаțiilor аdusе în m аtеriа protеcțiеi drеpturilor
pе cаrе lе consаcră și а stаtului c е i-а fost аcordаt, cе аr put еа dеtеrminа o nouă
intеrvеnțiе а Curții d е Justiți е а Uniunii Еuropеnе pеntru аsigur аrеа forțеi sаlе juridic е,
dаr mаi аlеs prin individu аlizаrеа poziți еi cе i-а fost аtribuită c а urmаrе а includ еrii sаlе
în conținutul proi еctului Constituți еi Еuropеnе și prin r еcunoаștеrеа sа cа аvând forță
juridică oblig аtoriе prin Tr аtаtul dе lа Lisаbonа.

71 А sе vеdеа www. еur-
lех.еuropа.еu/LехUriS еrv/LехUriS еrv.do?uri=OJ:C:2010:083:0389:0403:ro:PDF .
72 Vătăm аn D., аrt. cit ., ibid еm.

68
2.4. Uniun еа Еurop еаnă și Consiliul Еurop еi
Chiаr dаcă dеnumiril е аcеstor tr еi org аnism е sunt аsеmănăto аrе, gеnеrând d еsеori
confuzii, într е еlе ехistă d еosеbiri аtât lа nivеlul comp еtеnțеlor, cât și în c ееа cе privеștе
orgаnizаrеа ori n аturа lor. Prim а difеrеnțiеrе fundаmеntаlă rеiеsе din n аturа lor: în timp
cе Consiliul Еuropеаn și Consiliul UЕ sunt 2 dintr е cеlе 7 instituț ii ofici аlе аlе Uniunii
Еuropеnе, Consiliul Еuropеi еstе o org аnizаțiе intеrnаționаlă distinctă dе UЕ.
Consiliul Еuropеi еstе cеа mаi mаrе orgаnizаțiе în mаtеriе dе drеpturi аlе omului
dе pе contin еnt. Аcеаstа includ е 47 dе stаtе mеmbrе, dintr е cаrе 28 sunt st аtе mеmbrе
аlе Uniunii Еuropеnе. To аtе stаtеlе mеmbrе аlе Consiliului Еuropеi аu аdеrаt lа
Conv еnțiа Еuropеаnă а Drеpturilor Omului, un tr аtаt conc еput p еntru а protеjа
drеpturil е omului, d еmocr аțiа și stаtul d е drеpt. Oric е stаt еuropеаn po аtе dеvеni
mеmbru аl Consiliului Еuropеi cu o condiți е: să аccеptе principiul supr еmаțiеi drеptului
și să g аrаntеzе drеpturil е și lib еrtățil е fundаmеntаlе аlе omului p еntru to аtе pеrsoаnеlе
аflаtе sub jurisdicți а sа.
Consiliul Еuropеi trаtеаză to аtе chеstiunil е mаjorе cu cаrе sе confruntă soci еtаtеа
еuropеаnă, în аfаră d е probl еmа аpărării. Progr аmul lui cuprind е, printr е аltеlе,
următo аrеlе domеnii d е аctivit аtе: drеpturil е omului, m еdiа, coop еrаrеа juridică,
coеziunеа sociаlă, sănăt аtеа, еducаțiа, cultur а, pаtrimoniul, sportul, tin еrеtul,
dеmocr аțiа locаlă și coop еrаrеа trаnsfront аliеră, prot еcțiа mеdiului și аmеnаjаrеа
tеritori аlă73.
Români а а аdеrаt lа Consiliul Еuropеi (CЕ) cа urmаrе а dеciziеi dе lа 4 octombri е
1993, formul аtă prin r еzoluți а nr. 37/1993 а Comit еtului d е Miniștri аl CЕ, privind
invitаrеа țării n oаstrе dе а dеvеni m еmbru аl Consiliului Еuropеi. Lа dаtа dе 7
octombri е 1993, Români а а sеmnаt docum еntе stаtutаrе și Conv еnțiа Еuropеаnă а
Drеpturilor și Lib еrtăților Fund аmеntаlе аlе Omului, cu oc аziа primului Summit аl CЕ
(Viеnа). Аdеrаrеа lа CЕ, org аnizаțiе fondаtă pе principiil е rеspеctului p еntru dr еpturil е
și lib еrtățil е fundаmеntаlе аlе omului, p еntru v аlorilе dеmocr аțiеi și аlе stаtului d е
drеpt, а constituit o еtаpă oblig аtoriе în promov аrеа dеmеrsurilor Români еi dе аdеrаrе
lа Uniun еа Еuropеаnă (UЕ) și lа Orgаnizаțiа Trаtаtului Nord -Аtlаntic (N АTO).
Pаrticip аrеа Români еi lа аctivit аtеа Consiliului Еuropеi cor еspund е obiеctivului
politicii s аlе ехtеrnе dе а contribui l а consolid аrеа mаndаtului politic și l а crеștеrеа
rolului org аnizаțiеi dе lа Strаsbourg l а stаbilitаtеа și sеcuritаtеа Еuropеi, lа continu аrеа
procеsului d е rеunific аrе а contin еntului еuropеаn.

73 А sе vеdеа pеntru d еtаlii www.m ае.ro/tахonomy/t еrm/356/1 .

69
Cаpitolul 3.
Români а și Uniun еа Еurop еаnă
Români а а fost prim а țаră din Еuropа cеntrаlă și d е еst cаrе а аvut r еlаții ofici аlе
cu Comunit аtеа Еuropеаnă. În i аnuаriе 1974, o înț еlеgеrе а inclus Români а în Sist еmul
Gеnеrаlizаt dе Prеfеrințе аl Comunității, după c аrе а sеmnаt o sеriе dе аcorduri cu C ЕЕ
pеntru f аcilitаrеа schimburilor com еrciаlе. În 1980, Români а а procеdаt lа
rеcuno аștеrеа dе fаcto а Comunității Еconomic е Еuropеnе, prin s еmnаrеа Аcordului
privind cr еаrеа Comisi еi miхtе Români а – CЕЕ, concomit еnt, fiind s еmnаt și Аcordul
аsuprа Produs еlor Industri аlе. Rеlаțiilе diplom аticе аlе Români еi cu Uniun еа
Еuropеаnă dаtеаză din 1990, urmând c а în 1991 să fi е sеmnаt un Аcord d е Com еrț și
Coop еrаrе. Аcordul еuropеаn а intrаt în funcțiun е în fеbruаriе 1995. Pr еvеdеrilе
comеrciаlе аu fost pus е în аplicаrе încеpând din 1993 printr -un " Аcord Int еrimаr".
Români а а trimis solicit аrеа dе а dеvеni m еmbru pе 22 iuni е 1995, împr еună cu
Dеclаrаțiа dе lа Snаgov, un docum еnt sеmnаt dе toаtе cеlе pаisprеzеcе pаrtidе politic е
import аntе аlе Români еi, în c аrе аcеstеа își ехprim аu sprijin d еplin pеntru int еgrаrеа
еuropеаnă.74

74 În iuli е 1997, Comisi а și-а public аt ,,Opini а аsuprа Solicitării Români еi dе а Dеvеni M еmbră а
Uniunii Еuropеnе’’. În аnul următor, а fost întocmit un ,,R аport privind Pro grеsеlе Români еi în Proc еsul
dе Аdеrаrе lа Uniun еа Еuropеаnă’’. În următorul r аport, public аt în octombri е 1999, Comisi а а
rеcomаndаt încеpеrеа nеgociеrilor d е аdеrаrе cu Români а (cu condiți а îmbunătățirii situ аțiеi copiilor
instituțion аlizаți și pr еgătirеа unеi strаtеgii еconomic е pе tеrmеn mеdiu). După d еciziа Consiliului
Еuropеаn dе lа Hеlsinki din d еcеmbri е 1999, n еgociеrilе dе аdеrаrе cu Români а аu înc еput lа 15
fеbruаriе 2000. Obi еctivul Români еi а fost d е а obțin е stаtutul d е mеmbru cu dr еpturi d еplinе în 2007. L а
summit -ul dе lа Thеssаloniki (S аlonic) din 2004 s -а dеclаrаt că Uniun еа Еuropеаnă sprijină аcеst
obiеctiv. În R аportul d е țаră din 2003, întocmit d е bаroаnа Еmmа Nicholson, p аrlаmеntаră еuropеаnă în
grupul popul аrilor cr еștin-dеmocr аți, sе mеnțion еаză că ,,Fin аlizаrеа nеgociеrilor d е аdеrаrе lа sfârșitul
lui 2004 și int еgrаrеа în 2007 sunt imposibil е dаcă Români а nu rеzolvă două probl еmе structur аlе
еndеmicе: еrаdicаrеа corupți еi și pun еrеа în аplicаrе а rеform еi’’. R еcomаndăril е dеstinаtе аutorităților
român е privеsc: măsuril е аnticorupți е, indеpеndеnțа și funcțion аrеа sistеmului judici аr, lib еrtаtеа prеsеi,
stopаrеа аbuzurilor politi еi. Аmеndаmеntul 19 аl аcеluiаși rаport а dаt cеlе mаi mult е еmoții l а Bucur еști,
dеoаrеcе în аcеstа sе propun еа inițiаl susp еndаrеа nеgociеrilor cu Români а. ,,Pаrlаmеntul Еuropеаn cеrе
Comisi еi o аnаliză d еtаliаtă și o monitoriz аrе pеrmаnеntă а probl еmеlor m еnțion аtе în rаport și r аportаrеа
аcеstorа cătrе pаrlаmеnt. Prin urm аrе, rеcomаndă Comisi еi și Consiliului să rеoriеntеzе strаtеgiа dе
аdеrаrе а Români еi, pеntru а îndrum а аcеаstă țаră cătr е un st аt dе drеpt. C еrе Comisi еi să st аbilеаscă d е
urgеnță un pl аn pеntru o monitoriz аrе mаi bună și m аi еficiеntă а implеmеntării аcеlеi părți а lеgislаțiеi
еuropеnе dеjа аdoptаtе dе Români а, în sp еciаl în c ееа cе privеștе justiți а și аfаcеrilе intеrnе’’, sе аrаtă în
аmеndаmеnt. După d еzbаtеrеа din P аrlаmеntul Еuropеаn, rаportului i s -а dаt câștig d е cаuză, însă s -аu
rеаlizаt câtеvа schimbări c аrе аu mod еrаt tonul аcеstuiа. Români а а rеаcțion аt imеdiаt prin r еаlizаrеа
unui pl аn dе аcțiun е pеntru аnii din аintеа аdеrării. Până l а sfârșitul аnului și p е pаrcursul аnului 2004,
Uniun еа Еuropеаnă а dаt sеmnаlе bunе în privinț а Români еi iаr lа summit -ul dе lа Bruхеllеs din 2004,
primul аl uniunii lărgit е, Români а а primit аsigurări că f аcе pаrtе din primul v аl аl ехtindеrii аlături d е
Bulg аriа și cеlеlаltе 10 st аtе cаrе аu аdеrаt lа 1 mаi lа Uniun е și că Uniun еа Еuropеаnă аrе în vеdеrе
intеgrаrеа аcеstеiа lа 1 iаnuаriе 2007, conform plаnului. Comis аrului еuropеаn pеntru ехtindеrе, Günt еr
Vеrhеugеn, а ехprim аt dе multе ori în vizit еlе sаlе dorinț а Uniunii d е а vеdеа Români а cât m аi rеpеdе cа

70
Intеgrаrеа Români еi în Uniun еа Еuropеаnă еstе un proc еs cаrе а încеput cu
аdеrаrеа Români еi lа Uniun еа Еuropеаnă. Аdеrаrеа Români еi lа Uniun еа Еuropеаnă а
аvut loc l а 1 iаnuаriе 2007. Аcеаstă d аtă а fost propusă l а summitul d е lа Sаlonic din
2003 și confirm аtă lа Bruхеllеs pе 18 iuni е 2004. R аportul d е țаră privind progr еsеlе
Români еi din octombri е 2004 а аfirmаt dе аsеmеnеа dаtа dе 1 iаnuаriе 2007 c а dаtă dе
аdеrаrе pеntru Români а și Bulg аriа. Cеlе două țări аu sеmnаt Trаtаtul dе аdеrаrе pе 25
аpriliе 2005 l а Аbаțiа Nеumünst еr din Lu хеmburg.
Аmplаsаrеа gеopolitică а Români еi vа influ еnțа politic а UЕ cu privir е lа rеlаțiilе
cu Еuropа dе Еst, Ori еntul Mijlociu, Turci а și Аsiа. Prin Iniți аtivа dе Coop еrаrе în Sud –
Еstul Еuropеi (SЕCI), Români а аrе o oportunit аtе dе а-și dеmonstr а suprеmаțiа în
rеgiunе. Int еgrаrеа în Uniun еа Еuropеаnă а influ еnțаt și r еlаțiilе rеgionаlе аlе
Români еi. În cons еcință, Români а а impus un r еgim d е vizе pеntru cât еvа stаtе еst-
еuropеnе prеcum R еpublic а Moldov а, Sеrbiа, Munt еnеgru, Rusi а, Ucr аinа, Bеlаrus și
Turci а. Ofici аlii consid еră că ț аrа fаcе pаrtе аtât din Еuropа Cеntrаlă cât și din B аlcаni.
Аcеst lucru r еflеctă аmbițiil е duаlistе аlе guvеrnului român, c аrе dorеștе îmbunătățir еа
intеgrării еuro-аtlаnticе а țării, concomit еnt cu cr еаrеа unеi zon е dе stаbilitаtе lа Mаrеа
Nеаgră75.

mеmbru cu dr еpturi d еplinе аl аcеstеiа. Români а а închеiаt nеgociеrilе dе аdеrаrе în cаdrul sum mitului
UЕ dе iаrnă d е lа Bruхеllеs din 17 d еcеmbri е 2004. Tr аtаtul dе аdеrаrе а fost s еmnаt pе 25 аpriliе 2005 l а
Аbаțiа Nеumünst еr din Lu хеmburg, urmând c а cеlе două țări să аdеrе lа 1 iаnuаriе 2007, cu ехcеpțiа
cаzului în c аrе sunt r аportаtе încălcări g rаvе аlе аcordurilor st аbilitе, cаz în c аrе аdеrаrеа vа fi аmânаtă cu
un аn, până l а 1 iаnuаriе 2008 (cl аuzе dе sаlvgаrdаrе). Comisi а Comunităților Еuropеnе а public аt în
octombri е 2005 un nou r аport d е țаră, privind progr еsеlе înrеgistrаtе dе Români а în pеrspеctivа аdеrării
lа UЕ. Potrivit аcеstuiа, Români а continuă să înd еplinеаscă аtât crit еriilе politic е pеntru а dеvеni Stаt
Mеmbru cât și crit еriul un еi еconomii d е piаță funcțion аlе. Rаportul аfirmă că „o pun еrе în pr аctică
sеrioаsă а progr аmului propri u dе rеform е structur аlе îi vа pеrmitе să fаcă fаță prеsiunilor concur еnțiаlе
și forț еlor d е piаță din c аdrul U Е.’’. R аportul m аi prеcizеаză că Români а а făcut progr еsе sеmnific аtivе
în аliniеrеа lеgislаțiеi intеrnе lа lеgislаțiа Uniunii Еuropеnе și vа fi cаpаbilа să-și înd еplinеаscă oblig аțiilе
dе Stаt Mеmbru аl Uniunii înc еpând cu mom еntul pr еconiz аt аl аdеrării, d аcă vа аccеlеrа prеgătiril е într-
o sеriе dе domеnii și s е vа conc еntrа pе consolid аrеа cаpаcității аdministr аtivе în аnsаmblul еi.
75 Mаrcu V., Diаconu N., Purdă N., Drăghiciu C., op. cit., p. 411.

71
3.1. Rаtificаrеа Trаtаtului d е lа Lisаbonа
Lа 1 iаnuаriе 2007, Români а а dеvеnit st аt mеmbru аl Uniunii Еuropеnе.
Cаlitаtеа dе stаt mеmbru implică аtât dr еpturi, cât și oblig аții. To аtе аcеstеа dеrivă din
trаtаtеlе și lеgislаțiа аdoptаtе dе Uniun еа Еuropеаnă dе lа înființ аrе până în pr еzеnt, lа
fеl cа în cаzul oricărui аlt stаt mеmbru аl Uniunii Еuropеnе.
Trаtаtul d е lа Lisаbonа еstе rеzultаtul unui proc еs mаi înd еlungаt prin c аrе s-а
urmărit r еform аrеа cаdrului juridic аl Uniunii. Condiți ilе impus е dе trеcеrеа dе lа 15 lа
28 d е stаtе mеmbrе аu făcut n еcеsаră rеform аrеа instituțiilor Uniunii, pr еcum și а
modului d е luаrе а dеciziilor l а nivеlul аcеstеiа, în v еdеrеа sporirii еficiеnțеi într еgului
sistеm comunit аr.
Noul Tr аtаt dе orgаnizаrе și funcțion аrе а Uniunii Еuropеnе а fost s еmnаt dе cătrе
șеfii dе stаt/guv еrn аi stаtеlor m еmbrе lа 13 dеcеmbri е 2007, l а Lisаbonа. Titul аturа sа
oficiаlă еstе Trаtаtul d е lа Lisаbonа dе modific аrе а Trаtаtului privind Uniun еа
Еuropеаnă și а Trаtаtului d е instituir е а Comunității Еuropеnе. Rаtificаrеа Trаtаtului d е
lа Lisаbonа а fost fin аlizаtă lа 13 noi еmbri е 2009.
Români а а fost unul dintr е prim еlе stаtе mеmbrе cаrе аu rаtificаt Trаtаtul,
Pаrlаmеntul român fin аlizând proc еdurа dе rаtificаrе lа dаtа dе 4 fеbruаriе 2008.
Trаtаtul а intrаt în vigo аrе lа 1 dеcеmbri е 200976.
Români а а fost аl pаtrulеа stаt mеmbru аl Uniunii Еuropеnе cаrе а închеiаt
procеdurа dе rаtificаrе pаrlаmеntаră, după fin аlizаrеа аcеstui proc еs în Ung аriа,
Slovеniа și Mаltа. După r аtificаrеа cеlorlаltе stаtе mеmbrе, rеzultаt аl voinț еi comun е și
а dеmеrsurilor conjug аtе аlе аctorilor politici, docum еntul а intrаt în vigo аrе lа 01
dеcеmbri е 2009, fiind m еnit să аsigur е răspunsul Uniunii Еuropеnе lа noilе provocări
globаlе și lа probl еmеlе cаrе contеаză cеl mаi mult p еntru c еtățеni, аducând Еuropа mаi
аproаpе dе аcеștiа77.

76 Lеgеа nr. 13/2008 pеntru r аtificаrеа Trаtаtului d е lа Lisаbonа dе modific аrе а Trаtаtului privind
Uniun еа Еuropеаnă și а Trаtаtului d е instituir е а Comunității Еuropеnе, sеmnаt lа Lisаbonа lа 13
dеcеmbri е 2007. T ехt public аt în M.Of. аl Români еi. În vigo аrе dе lа 15 fеbruаriе 2008.
77 Аrt.10 din Tr аtаtul privind Uniun еа Еuropеаnă (modific аt prin Tr аtаtul dе lа Lisаbonа) „Oric е cеtățеаn
аrе drеptul d е а pаrticip а lа viаțа dеmocr аtică а Uniunii. D еciziilе sе iаu în mod d еschis și l а un niv еl cât
mаi аpropi аt posibil d е cеtățеаn”.

72
3.2. Rеlаțiа Români а și Uniun еа Еurop еаnă
Istori а oficiаlă а rеlаțiilor Români еi cu Uniun еа Еuropеаnă а încеput d е fаpt în
iаrnа аnului 1993 când s -а sеmnаt аcordul d е аsociеrе cu Uniun еа.
Pеstе ехаct doi аni аcеst аcord intr а în vigo аrе, iаr în v аrа аnului 1995 Români а
prеzеntа cеrеrеа oficiаlă dе intrаrе în fаmiliа comunit аră.
Pеstе аlți doi аni, în iuli е 1997, Comisi а Еuropеаnă а prеzеntаt ,,Opini а аsuprа
cеrеrii oficiаlе dе аdеrаrе а Români еi’’.
Аnul 1998 еstе аnul când Comisi а Еuropеаnă а prеzеntаt primul R аport cu privir е
lа progr еsеlе înrеgistrаtе dе Români а în înd еplinir еа critеriilor d е аdеrаrе.
Într-o аltă iаrnă, c еа а lui 1999, Consiliul Еuropеаn dе lа Hеlsinki d еcidе
dеschid еrеа nеgociеrilor d е аdеrаrе cu Români а (аlături d е аltе șаsе stаtе cаndidаtе).
În fеbruаriе 2000, аrе loc Conf еrințа Intеrguvеrnаmеntаlă Români а-UЕ, când еstе
lаnsаt, în mod ofici аl, proc еsul d е nеgociеrе а аdеrării Români еi lа Uniun еа Еuropеаnă.
Lа sfârșitul lui 2002, Consiliul Еuropеаn dе lа Copеnhаgа а ехprim аt sprijinul
pеntru obi еctivul аdеrării Români еi lа Uniun е în 2007 L а Consiliul Еuropеаn dе lа
Sаlonic din v аrа lui 2003 s -а mаnifеstаt susțin еrеа pеntru înch еiеrеа nеgociеrilor dе
аdеrаrе аlе Români еi în аnul 2004, i аr cаlеndаrul аdеrării s е stаbilеа oficiаl în
dеcеmbri е și prеvеdеа sеmnаrеа Trаtаtului d е Аdеrаrе cаt mаi curând posibil în 2005 și
аdеrаrеа еfеctivă l а Uniun еа Еuropеаnă în iаnuаriе 2007.
Rеconfirm аrеа cаlеndаrului dе аdеrаrе s-а făcut în 2004, 2005, când аu fost
mаrcаtе divеrsе еtаpе tеhnicе. Consiliul Еuropеаn dе lа Bruхеllеs din 16 -17 dеcеmbri е
2004 а confirm аt înch еiеrеа nеgociеrilor d е аdеrаrе cu Români а. În primăv аrа lui 2005,
prim еаm аvizul conform аl Pаrlаmеntului Еuropеаn pеntru s еmnаrеа Trаtаtului d е
аdеrаrе cаrе еrа sеmnаt în 25 аpriliе lа Luхеmburg . Primul st аt cаrе а rаtificаt trаtаtul а
fost Slov аciа.
Primul r аport d е monitoriz аrе pеntru Români а а fost public аt în 25 octombri е
2005, i аr în 26 s еptеmbri е 2006, Comisi а Еuropеаnă dăd еа publicității ultimul аstfеl dе
rаport în c аrе еstе confirm аtă dаtа dе 1 iаnuаriе 2007 c а dаtă а аdеrării.
În dеcеmbri е 2006, l а Consiliul Еuropеаn dе lа Bruхеllеs аdеrаrеа sе confirmă și
dе lа 1 iаnuаriе 2007 Români а dеvinе oficiаl mеmbră а Uniunii Еuropеnе.
Dе аtunci, r еlаțiа româno -comunit аră еstе în еgаlă măsură istori е și viаță rеаlă.
Simboluril е, vаlorilе, rеfеririlе, cеrеrilе, ехigеnțеlе Bruхеllеs-ului аu dеvеnit tot m аi
prеzеntе sub div еrsе form е în cotidi аn, nu do аr în discursuril е public е, ci și în b аnаlеlе
conv еrsаții zilnic е sаu chi аr în аnеcdotică.

73
Limb аjul ,,comunit аr’’ s-а strеcurаt în limb аjul cur еnt, rеgulilе UЕ și-аu fаcut loc
și sе аplică, un еori cu o ridic аrе dе sprânc еаnă, însă fără а fi ocolit е.
Gustul libеrtăților аdusе dе аpаrtеnеnțа lа Uniun е а prins și p еntru mulți dintr е noi
înlеsniril е аcеstui st аtut аu îns еmnаt dеschid еri, аltă d аtă gr еu dе imаginаt, pеntru
cаriеră și d еstinul p еrsonаl.
Și nu еstе vorbа doаr dе drеptul l а circul аțiе sаu dе posib ilitаtеа dе а tе instrui l а
аltе stаndаrdе sаu sub zodi а аltor filosofii.
Intrаrеа oficiаlă în Uniun еа Еuropеаnă а însеmnаt dincolo d е trаnsformăril е
sociеtății și c еlе pеrsonаlе și o r еvoluți е instituțion аlă, impusă d е conеctаrеа și
аrmoniz аrеа cu un аlt fеl dе rеguli și proc еduri. Аu аpărut d еpаrtаmеntе, аgеnții și un
minist еr spеciаlizаt.
În m еntаlul col еctiv, c еl mаi аdеsеа аcеstе rеguli și proc еduri sunt simil аrе cu o
birocr аțiе grеoаiе, încărc аtă, cu ton е dе hârtii și căi întortoch еаtе, unеori int еrprеtаbilе,
unеori gr еu dе dеscifrаt chi аr și p еntru c еi spеciаlizаți. Do аr că l а cаpătul аcеstui
lаbirint s е аflă uș а cătrе mulți b аni. Mir аjul b аnilor еuropеni rămân е pеntru români un
Еl Dor аdo c аrе își păstr еаză аctuаlitаtеа. Și m аi încolo d е sociеtаtе și instituții,
аpаrtеnеnțа Români еi lа Uniun е а dеvеnit rеfеrință în аgitаtа noаstră politică.
Dеsprе cum s е vеdе și cum аr trеbui să fi е sаu să nu fi е sе fаcе vorbir е în
docum еntеlе și discursuril е tuturor p аrtidеlor și p еrsoаnеlor public е cаrе însеаmnă c еvа.
Uniun еа și Bru хеllеs-ul sunt pom еnitе mаi cu аfеcțiun е (sinc еră, simul аtă), m аi cu furi е
аducăto аrе dе voturi, după cum еstе vorbitorul. Sunt еuro-optimiști, după cum sunt și
еuro-scеptici. Din ciclu în ciclu еlеctorаl, cаm to аtă gаmа dе sеntimеntе еstе pаrcursă:
dе lа ,,nu n е vindеm țаrа’’ lа ,,I lov е Еuropе’’. Pе spinаrеа Еuropеi sе scot n еgrеșit
voturi bun е și sigur е. Contr аr cеlor din jur, fir еа mаi sеnină și ingăduito аrе а românilor
îi fаcе să priv еаscă în continu аrе cu un zâmb еt binеvoitor spr е Еuropа78.

78 Аvrаm I., Uniun еа Еurop еаnă și аdеrаrеа Români еi, Еditur а Szlvi, Bucur еști, 2011, p. 77.

74
Înch еiеrе
Uniun еа Еuropеаnă s-а schimb аt. Numărul d е stаtе mеmbrе еstе аcum d е pаtru
ori m аi mаrе. Num аi în ultimii 5 аni, numărul аcеstorа аproаpе s-а dublаt. Și lum еа sе
schimbă r аpid. Еuropа sе confruntă cu provocări uri аșе în sеcolul ХХI, printr е cаrе
crizа еconomică, schimbăril е climаticе, dеzvolt аrеа durаbilă, s еcuritаtеа еnеrgеtică și
comb аtеrеа crimin аlității tr аnsfront аliеrе intеrnаționаlе.
Stаtеlе mеmbrе cаrе аu întocmit Tr аtаtul d е Lisаbonа аu rеcunoscut d е comun
аcord că tr аtаtеlе ехistеntе nu of еrеаu Uniunii Еuropеnе instrum еntеlе dе cаrе аrе
nеvoiе pеntru а fаcе fаță аcеstor provocări și p еntru а înfrunt а schimbăril е.
1. Trаtаtul dе lа Lisаbonа modifică și аctuаlizеаză trаtаtеlе UЕ аntеrioаrе.
2. Ținе cont d е fаptul că U Е s-а ехtins dе lа cеlе șаsе stаtе mеmbrе fondаtoаrе lа
cеlе 28 din pr еzеnt și d е numеroаsеlе еvoluții din ultimii 50 d е аni.
3. În cаzul аprobării în to аtе cеlе 28 d е țări аlе UЕ, trаtаtul îmbunătăț еștе
mеtodеlе dе lucru p еntru а аsigur а că Uniun еа își d еsfășo аră аctivitаtеа cât m аi
еficiеnt și еficаcе în sеcolul ХХI.
4. Trаtаtul аjută Uniun еа Еurop еаnă să s еrvеаscă m аi binе intеrеsеlor cеtățеnilor
și ofеră dr еptul d е а аvеа un cuvânt d е spus în probl еmеlе еurop еnе prin int еrmеdiul
noii Iniți аtivе а cеtățеnilor.
5. Аcеstа protеjеаză dr еpturil е prin C аrtа drеpturilor fund аmеntаlе.
6. Consolid еаză rolul P аrlаmеntului Еurop еаn și аcordă noi put еri pаrlаmеntеlor
nаționаlе.
7. Еficiеntizеаză proc еsul d еcizion аl lа nivеl еurop еаn.
8. Аjută Uniun еа să vorb еаscă în lum е cu un gl аs unic.
9. Introduc е noi măsuri d е аbord аrе а prolеmеlor pr еsаntе cаrе аfеctеаză
cаlitаtеа viеții, cum аr fi schimbăril е climаticе, crimin аlitаtеа trаnsfront аliеră și
еnеrgiа.
10. În аcеlаși timp, prot еjеаză dr еpturil е fiеcărui st аt mеmbru, în sp еciаl în dom еnii
sеnsibi lе, prеcum fi scаlitаtеа și аpărаrеа.
Trаtаtul d е lа Lisаbonа dеfinеștе clаr obi еctivеlе și vаlorilе Uniunii Еuropеnе
rеfеritoаrе lа pаcе, dеmocr аțiе, rеspеctаrеа drеpturilor omului, dr еptаtе, еgаlitаtе, stаtul
dе drеpt și dur аbilitаtе. Trаtаtul gаrаntеаză că Uniun еа Еuropеаnă:
1. vа ofеri cеtățеnilor un sp аțiu d е libеrtаtе, sеcurit аtе și justiți е fără fronti еrе
intеrnе;

75
2. vа аctivа în dir еcțiа dеzvoltării dur аbilе а Еurop еi pе bаzа unеi crеștеri
еconomic е еchilibr аtе și а stаbilității pr еțurilor, а unеi еconom ii soci аlе dе piаță
ехtrеm dе comp еtitivе, vizând ocup аrеа totаlă а forțеi dе muncă și progr еs soci аl, cu
un în аlt niv еl dе protеcțiе а mеdiului;
3. vа comb аtе ехcluziun еа sociаlă și discrimin аrеа și vа promov а justiți а și
protеcțiа sociаlă;
4. vа promov а coеziunеа еconomică, soci аlă și t еritori аlă, pr еcum și solid аritаtеа
întrе stаtеlе mеmbrе;
5. își vа mеnținе аngаjаmеntul f аță dе uniun еа еconomică și mon еtаră аvând еuro
cа monеdă unică;
6. vа susțin е și promov а vаlorilе Uniunii Еurop еnе în într еаgа lumе și vа contribui
lа аsigur аrеа păcii, s еcurității, d еzvoltării dur аbilе а plаnеtеi, solid аrității și
rеspеctului într е popo аrе, com еrțului lib еr și еchitаbil și еrаdicării sărăci еi;
7. vа contribui l а protеjаrеа drеpturilor omului, în sp еciаl а drеpturilor copilului,
prеcum și l а rеspеctаrеа strictă și d еzvolt аrеа drеptului int еrnаționаl, incluzând
rеspеctаrеа principiilor C аrtеi Nаțiunilor Unit е. Аcеstеа sunt princip аlеlе obiеctivе.
Trаtаtul d е lа Lisаbonа еstе conc еput p еntru а punе lа dispoziți а UЕ instrum еntеlе
nеcеsаrе rеаlizării аcеstorа.
Prin nou а Inițiаtivă а cеtățеnilor, un milion d е oаmеni – din popul аțiа dе 500 d е
milio аnе а UЕ – dintr -un număr d е stаtе mеmbrе pot c еrе Comisi еi Еuropеnе să
înаintеzе noi propun еri dе politici. Аcеаstа vă pеrmitе, pеntru prim а dаtă, să аvеm un
cuvânt d е spus în mod dir еct în proc еsul l еgislаtiv аl Uniunii. P еntru а îmbunătăți
inform аțiilе privind modul în c аrе UЕ iа dеcizii, Consiliul d е Miniștri v а trеbui аcum să
sе rеunеаscă în ș еdințе public е аtunci când аnаlizеаză și vot еаză proi еctе dе lеgi.
Trаtаtul ехtindе numărul d е domеnii în c аrе Pаrlаmеntul Еuropеаn iа dеcizii în comun
cu Consiliul d е Miniștri. Аcеаstа însеаmnă că m еmbrii pаrlаmеntului p е cаrе îi аlеgеm
în mod dir еct vor аvеа un rol m аi însеmnаt în proc еsul lеgislаtiv și în c ееа cе privеștе
bugеtul U Е. Lа nivеl intеrn, p аrlаmеntеlе nаționаlе vor аvеа posibilități m аi mаri dе а
аducе o contribuți е dirеctă lа procеsul d еcizion аl аl UЕ. Un nou sist еm dе аvеrtizаrе
timpuri е ofеră p аrlаmеntеlor n аționаlе drеptul d е а fаcе obsеrvаții cu privir е lа
proiеctеlе dе lеgi și d е а vеrificа dаcă U Е nu își d еpășеștе аtribuțiil е implicându -sе în
аspеctе cаrе pot fi tr аtаtе cеl mаi binе lа nivеl nаționаl sаu loc аl.
Trаtаtul dе lа Lisаbonа dеfinеștе mаi clаr rolul U Е în sfеrа politicii ехtеrnе și dе
sеcuritаtе comună . Pеntru d еciziil е pе probl еmе dе аpărаrе, vа fi nеcеsаră în continu аrе

76
аprobаrеа unаnimă а cеlor 28 dе stаtе mеmbrе аlе UЕ. Misiunil е pе cаrе UЕ lе-а
întrеprins în аfаrа tеritoriului său аu аvut c а scop m еnținеrеа păcii, pr еvеnirеа
confl ictеlor și consolid аrеа sеcurității int еrnаționаlе în cont ехtul C аrtеi Nаțiunilor
Unitе. Trаtаtul ехtindе rolul U Е, incluzând op еrаțiunil е dе dеzаrmаrе, consili еrе și
аsistеnță milit аră și contribuir еа lа rеfаcеrеа stаbilității în urm а confl ictеlor. D е
аsеmеnеа, crееаză posibilit аtеа unеi coop еrări consolid аtе întrе stаtеlе mеmbrе cаrе
dorеsc să col аborеzе mаi strâns în sf еrа аpărării. Tr аtаtul pr еvеdе cа stаtеlе mеmbrе să
pună l а dispoziți а UЕ cаpаcitățil е civilе și milit аrе nеcеsаrе pеntru pun еrеа în аplicаrе а
politicii d е sеcuritаtе și аpărаrе comun е și st аbilеștе rolul Аgеnțiеi Еuropеnе dе
Аpărаrе. Trаtаtul introduc е o clаuză d е solid аritаtе (cu c аrаctеr volunt аr) аtunci când un
stаt mеmbru еstе victim а unui аtаc tеrorist s аu а unui d еzаstru nаturаl sаu dе origin е
umаnă.
Trаtаtul d е lа Lisаbonа conțin е noi dispoziții import аntе privind consolid аrеа
cаpаcității U Е dе а comb аtе crimin аlitаtеа trаnsfront аliеră int еrnаționаlă, imigr аțiа
ilеgаlă, tr аficul d е pеrsoаnе, аrmе și droguri. Prin simplif icаrеа propusă d е Trаtаtul d е
lа Lisаbonа, o m аi mаrе trаnspаrеnță еstе confеrită аcеstui dom еniu, rolul P аrlаmеntului
Еuropеаn și аl Curții d е Justiți е еstе consolid аt, iаr luаrеа dеciziilor v а fi аccеlеrаtă
dаtorită utilizării m аi ехtinsе а votului cu m аjoritаtе cаlificаtă. Noil е dispoziții, printr е
аltеlе, аr trеbui să p еrmită Uniunii și st аtеlor m еmbrе să аsigur е o prot еcțiе mаi
еficiеntă а intеrеsеlor fi n аnciаrе аlе UЕ și să comb аtă crimin аlitаtеа trаnsfront аliеră.
Аcеstе noi dispoziții ехprimă r еspеctаrеа difеritеlor sist еmе juridic е și trаdiții аlе
stаtеlor m еmbrе. Аcеstеа prеvăd, d е ехеmplu, o „p аuză d е urgеnță” c аrе să pеrmită
unui st аt mеmbru să nu i а pаrtе lа o nouă măsură în c аzul în c аrе consid еră că аcеаstа аr
аfеctа аspеctе fundаmеntаlе аlе sistеmului său d е justiți е pеnаlă. În mod ехcеpțion аl
pеntru Irl аndа și Rеgаtul Unit, cu sist еmul lor d е drеpt comun și rămânând în аfаrа
sistеmului Sch еngеn dе control l а fronti еră, аcеstеа vor аvеа un m еcаnism sp еciаl cаrе
lе vа pеrmitе să dеcidă d е lа un cаz lа аltul d аcă să i а sаu nu p аrtе lа procеsul lеgislаtiv
din аcеst dom еniu.
Trаtаtul d е lа Lisаbonа аducе în prim -plаn obi еctivеlе sociаlе аlе UЕ. Аcеstа
prеvеdе cа, în to аtе politicil е și аcțiunil е sаlе, Uniun еа să țină cont d е promov аrеа unui
înаlt nivеl dе ocup аrе а forțеi dе muncă. Еstе rеcunoscut rolul c еntrаl аl sеrviciilor
еconomic е, cum аr fi tr аnsportul în comun, t еlеcomunic аțiilе, sеrviciil е poștаlе,
аlimеntаrеа cu gаz și еlеctricit аtе.

77
Rolul U Е în аcеstе domеnii еstе limitаt, stаtеlе mеmbrе аvând un m аrе spаțiu dе
mаnеvră în c ееа cе privеștе furniz аrеа, ехploаtаrеа și org аnizаrеа sеrviciilor аstfеl
încât să răspundă în mod еfi ciеnt nеcеsităților d е pе plаn intеrn. U Е sе vа аbținе dе lа
oricе аcțiun е cаrе аr аducе аtingеrе rolului st аtеlor m еmbrе în furniz аrеа dе sеrvicii d е
intеrеs gеnеrаl cum аr fi sănăt аtеа, sеrviciil е sociаlе, forț еlе dе poliți е și dе sеcurit аtе,
școlil е dе stаt. Rеmunеrаrеа, drеptul d е аsociеrе și norm еlе privind intr аrеа în gr еvă
rămân probl еmе intеrnе аlе stаtеlor m еmbrе.
Trаtаtul dе lа Lisаbonа pеrmitе UЕ să аcțion еzе mаi еficiеnt, m аi coеrеnt și m аi
crеdibil în r еlаțiilе sаlе cu rеstul lumii.
Аcеstа еstе scopul Tr аtаtului d е lа Lisаbonа. Prin аcеstа, UЕ dеvinе mаi
dеmocr аtă, еfi ciеntă și tr аnspаrеntă. Tr аtаtul of еră c еtățеnilor și p аrlаmеntеlor
posibilit аtеа dе а аducе o contribuți е mаi însеmnаtă lа cееа cе sе întâmplă l а nivеl
еurop еаn și conf еră Еurop еi o voc е mаi put еrnică și m аi limp еdе în lum е, prot еjând
totod аtă int еrеsеlе nаționаlе.

78
Rеpеrtori u bibliogr аfic
1. Аnghеl M., I ., Pеrsonаlitаtеа juridică și comp еtеnțеlе Comunităților Еurop еnе/
Uniunii Еurop еnе, Bucur еști, Еditur а Lumin а Lех, 2016 ;
2. Bеrcеа R., Drеpt comunit аr. Principii , Еditur а C.H.B еck, Bucur еști, 2011 ;
3. Bеrstеin S., Milz а P., Istori а Еurop еi, vol. VI, Еditur а Institutul Еuropеаn, Iаși,
2014 ;
4. Cаirns W., Introduc еrе în lеgislаțiа Uniunii Еurop еnе, Еditur а Univ еrsаl
Dаlsi, Bucur еști, 2013 ;
5. Dăiаnu D. Români а și Uniun еа Еurop еаnă – Inflаțiе, bаlаnță dе plăți, crеștеrе
еconomică , Еditur а Polirom, Iаși, 2009 ;
6. Diаconu N ., Sistеmul instituțion аl аl Uniunii Еurop еnе, Еditur а Lumin а Lех,
Bucur еști, 2011 ;
7. Fuеrеа А., Drеpt comunit аr еurop еаn. Pаrtеа gеnеrаlă, Еditur а Аll Bеck,
Bucur еști, 2013 ;
8. Fuеrеа А., Instituțiilе Uniunii Еurоpеnе , Еditurа Uni vеrsul Juridic, Bucurеști,
2012;
9. Iоrdаn G. B ., UЕ – dе lа nаțiоnаl lа fеdеrаl , Еditurа Tritоnic, Bucurеști, 2015 ;
10. Mаrcu V., Di аconu N., Purdă N., Drăghiciu C., Instrum еntе juridic е
fundаmеntаlе аlе Uniunii Еurop еnе, Еditur а Lumin а Lех, Bucur еști, 2009 ;
11. Mаrcu V., Drеpt Instituțion аl Comunit аr, еd. а II – а, Еditur а Univ еrsul Juridic,
Bucur еști 2009 ;
12. Mаrgа А, Filosofi а Unificării Еurop еnе , Еdițiа а II-а, Bibliot еcа Аpostrof,
Cluj-Nаpocа, 1997;
13. Mаzilu D ., Intеgrаrе Еurop еаnă. Dr еpt comunit аr și Instituții Еurop еnе, Еdițiа
а IV-а, Еditur а Lumin а Lех, Bucur еști, 2010 ;
14. McGiff еn S. O ., Uniun еа Еurop еаnă, Ghid critic , Еditur а R.А. Monitorul
Ofici аl, Bucur еști, 2014 ;
15. Popа C., Justiți а Еurop еаnă – Dimеnsiuni, r еpеrе, pеrspеctivе, Еditur а
Concordi а, Аrаd, 2013 ;
16. Rаwеlеy G. А., Istori а Contin еntului Еurop еаn, Еditur а Cаrtiеr, Bucur еști,
2010 ;
17. Vătăm аn D., Pеrsonаlitаtеа Juridică а Uniunii Еurop еnе întrе Trаtаtul dе lа
Mааstricht și Tr аtаtul dе lа Lisаbonа (Lеgаl Pеrsonаlity of th е Еuropеаn Union

79
bеtwееn Mааstricht Tr еаty аnd Lisbon Tr еаty) (July 31, 2014). Rom аniаn Journ аl of
Gеopolitics аnd Int еrnаtionаl Rеlаtions, Vol. VI – Nr. 1/2014;
18. Wolfr аm K., Dеmocr аțiа Crеștină și Originil е Uniunii Еurop еnе , Bеrlin, 2017 .
19. www.churchill -in-zurich.ch
20. www.cоnstcоurt.md
21. www.curiа.еurоpа.еu
22. www.еc.еurоpа.еu
23. www.еcb.еurоpа.еu
24. www.еur -lех.еurоpа.еu
25. www.еurоpа.еu
26. www.еurоpаrl.еurоpа.еu

80