. Acreditivul Documentar Si Modalitatile de Utilizare a Acestuia In Operatiunile de Import Export

INTRODUCERE

Modalitatile de plata internationale cuprind totalitatea operatiunilor si a tehnicilor de plata, control bancar, circuitul documentelor prin intermediul carora creditorul incaseaza de la un debitor creanta rezultata din schimburile economice externe.

Modalitatile de plata cuprind urmatoarele forme: creditul documentar (acreditivul documentar si scrisoarea de credit comerciala),incassoul documentar si ordinul de plata.

Pentu derularea corespunzatoare a platilor internationale,un rol important il au reglementarile recunoscute si acceptate in relatiile bancare: Regulile si Uzantele internationale privind creditul documentar, Regulile Uniforme pentru incassouri,elaborate de Camera de Comert International de la Paris. Asemenea reglementari permit desfasurarea platilor internationale in conditii de siguranta sporite si contribuie la dezvoltarea schimburilor economice externe.

Creditul documentar reprezinta angajamentut asumat de o banca pe baza ordinului cumparatorului,de a varsa (vira) o anumita suma vanzatorului (beneficiarului),intr-un interval de timp,contra remiterii documentelor care dovedesc ca o marfa a fost expediata. Prin folosirea creditului documentar ca modalitate de plata, vanzatorul urmareste sa obtina garantia ca va incasa contravaloarea marfii,iar cumparatorul, ca prin plata documentelor va receptiona marfa.

Creditul documentar cunoaste doua variante principale: acreditivul documentar si scrisoarea de credit comerciala.

In cele ce urmeaza vom analiza in detaliu aceste doua variante.

CAPlTOLUL 1

ACREDITIVUL DOCUMENTAR

l.l.DEFINITIE. EVOLUTIE. REGLEMENTARI. STANDARDIZARE

Definitie:

Acreditivul documentar (AD) reprezinta un angajament prin care o banca(emitena, ordonatoare), actionand la cererea si in conformitate cu instructiunile clientului sau (ordonatorul acreditivului, cumparatorul),se obliga sa efectueze o plata catre o terta persoana (beneficiarul acreditivului, vanzatorul) sau sa plateasca, ori sa accepte, ca urmare a ordinului dat de beneficiarul acreditivului, cambii care au fost trase de catre beneficiar, sau sa autorizeze o alta banca sa efectueze o plata catre beneficiar, sa accepte ori sa negocieze cambii.

Evolutie:

Primele atestari documentare privind utilizarea acreditivului dateaza de la lnceputul sec. al XlX-lea si se regasesc in arhivele din centrele comerciale ale lumii financiare de atunci: Paris, Amsterdam, Londra etc., fiind utilizat in negotul cu tari din Extremul Orient. Incepand din sec. a1 XX-lea atestarile sunt mult mai numeroase.

Interesant este faptul ca elementele de structura ale acreditivului, caracterul

documentar, fermitatea angajamentului bancar, siguranta pe care o confera partenerilor si, in buna parte insusi formalismul – imaginat de banci acum doua secole se regasesc si astazi in practicile in materie.Intr-o acceptiune moderna se poate discuta despre acreditivul documentar dupa primul razboi mondial.

In anul 1920, ca rezultat al Hotararii Conferintei Comertului International din 1919,care a avut loc la Atlanta (SUA) a fost creata Camera de Comert International (C.C.I.) cu sediul la Paris.

Intre domeniile prioritare de activitate ale C.C.I. s-a inscris si elaborarea unor norme uniforme aplicabile comertului international pentru facilitarea tranzactiilor, absenta acestora constituind un obstacol major in dezvoltarea schimburilor internationale.

Debutul si elaborarea regulilor uniforme in materie de acreditiv documentar au avut loc in anul 1924.Proiectul a fost prezentat de C.C.I. la Conferinta de 1a Viena din 1938.Documentul,intitulat "Reguli si Uzante Uniforme", nu a retinut atentia decat catorva tari, iar altele printre care SUA si Marea Britanie l-au privit cu reticenta.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial,atitudinea tarilor fata de uniformizarea

regulilor in materie se schimba.SUA,care in anii 50 devin principalul exportator pentru tarile Europei distruse de razboi,au devenit foarte interesate in punerea sistemului de plati internationale pe baze cat mai riguroase si sigure.In aceste conditii se poate spune ca SUA au fost principalul promotor al revizuirii Regulilor si Uzantelor, noul text fiind aprobat in 1951 la Conferinta de la Lisabona.Numarul tarilor interesate si care aderau la aplicarea Regulilor si Uzantelor a crescut foarte mult,iar practica acestora si experienta acumulata au impus o noua revizuire in 1962.Cu aceasta ocazie, toate bancile au aderat la aplicarea Regulilor si Uzantelor.

In acest context, problema realizarii unor reglementari cu adevarat internationale, aplicabile in materie de acreditiv documentar, devenea tot mai necesara, aceasta deoarece in unele tari legislatia bancara nationala ignora existenta acreditivului documentar, iar in alte tari se mentineau si se utilizau propriile reglementari.

Sintetizand practicile si experienta in materie,Comisia de Tehnica si Practica Bancara elaboreaza o noua versiune,cea din 1974-Publicatia nr.274.Textul este din nou imbunatatit si adaptat cerintelor moderne in 1984-Publicalia nr.400 si in 1993-Publicatia nr.500.Aceste revizuiri au fost necesare datorita noilor tehnici de prelucrare si transmitere a datelor cat si mutatiilor din transportul international.

Studiile efectuate de Comisia CCI pentru Practica si Tehnica bancara privind imbunatatirea Regulilor si Uzantelor din 1984,au evidentiat ca aproximativ 50% din documentele prezentate pentru un acreditiv sunt respinse datorita neconcordantei reale sau aparente.Aceste situatii diminueaza eficienta utilizarii acreditivului si implicit au un impact financiar asupra partilor implicate.In acest context s-a constatat cresterea marcanta a litigiilor in care sunt implicate acreditive.

Pentru rezolvarea acestor probleme, grupul de lucru pentru revizuirea Regulilor si Uzantelor nr.400 a fost imputernicit:

-sa simplifice Regulile si Uzantele Uniforme nr.400

-sa cuprinda practicile bancare internationale

-sa faciliteze si standardizeze practicile in evolutie

-sa sporeasca integritatea si siguranta acreditivului prin intermediul prezumtiei de irevocabilitate si clarificarea obligatiilor principale, nu numai pentru banca emitenta dar si pentu banca confirmatoare

-sa rezolve problemele referitoare la conditiile nedocumentare

-sa enumere, in detaliu, elementele necesare pentru acceptarea fiecarui tip de document de transport

Analiza comparata a ultimelor doua reglementari este cuprinsa in Publicatia CCI nr.511-Acreditive Reguli si Uzante Uniforme 500 si 400 Comparate.

Reglementari:

Pentru ca cei implicati sa poata fructifica avantajele oferite de plata prin acreditiv documentar, este necesara cunoasterea regulilor si uzantelor in materie elaborate de CCI-Paris:

Reguli uniforme si practica acreditivelor documentare-CCI Publicatia nr.500 revizuita in 1993 si care a inceput sa fie aplicata de la 1 ianuarie l994.

Formularele standard privind acreditivele documentare-Publicatia nr. 516,in care sunt prezentate formularele recomandate de CCi Paris pentru derularea platilor prin acreditive documentare,modul de completare si intelesul termenilor utilizati, atat de comercianti cat si de banci in spiritul Publicatiei nr.500.

MT 700 Message Formats,elaborate de Society for Worldwide lnterbank Financial Telecommunication (SWIFT) cuprinde formatele de teletransmisie standard pentru acreditivele documentare.

Standardizare:

Referitor la Formularele Standard privind acreditivele documentare se fac urmatoarele recomandari generale:

1. Securitatea formularului:

Individual si prin colaborarea mutuala, bancile trebuie sa continue efortul lor pentru combaterea fraudei in domeniu. Este o obligatie a bancilor avizatoare/notificatoare de a verifica cu o grija rezonabila autenticitatea aparenta a acreditivului. Se recomanda ferm ca originalul AD pentu beneficiar si originalul AD pentru banca notificatoare sa fie tiparite pe hartie ce asigura securitatea inscrisului, iar tehnoredactarea sa fie conforma cu:

-Formular Standard pentru emiterea acreditivului documentar

-Formular Standard de continuare a acreditivului documentar

-Formular Standard pentru amendamente la acreditivul documentar

2. Tehnoredactarea si tiparirea formularelor

Formularele standard au fost elaborate cu scopul de a asigura standardizarea la nivel international precum si o uniforma intelegere, interpretare si procesare.La baza lor sta tehnoredactarea standard a Natiunilor Unite.

3. Limba

Formularele standard au fost elaborate in limba engleza acceasi cu versiunea oficiala a Publicatiei nr.500.La tiparirea Formularelor Standard de catre banci se

recomanda a fi utilizate urmatoarele limbi:

-engleza sau franceza

-engleza si franceza

-engleza sau franceza si o alta limba

-o alta limba daca formularele sunt utilizate numai intr-o zona geografica unde se utilizeaza aceasta limba

Recomandarile de a se utiliza limba engleza sunt destinate pentru a se reduce erorile de traducere si interpretare a termenilor tehnici, asa cum sunt ei prezentati in

Publicatia nr.500, versiunea oficiala.

4. Dimensiunile Formularelor Standard

Formularele vor fi tiparite pe hartie de urmatoarele dimensiuni:

-ISO A4 (210x297mm) sau

-American Standard Document Size(8,5×11 inch)

Imaginea textului formularului este de 182×200 mm, cu un chenar distantat in partea de jos de 10 mm, iar in partea stanga de 17 mm.Spatiile destinate adreselor vor fi scrise cu litere groase si vor fi marcate cu chenar pentru usurarea circulatiei si a transmiterii documentului.

1.2. TIPURI DE ACREDITIV

Acreditivele documentare se clasifica dupa mai multe criterii astfel:

1.2.1. Din punct de vedere al fermitatii angajamentului bancar:

A. Acreditive documentare revocabile

B. Acreditive documentare irevocabile:

a)neconfirmate

b)confirmate

A. Acreditivul documentar revocabil poate fi modificat sau anulat de banca emitenta in orice moment, fara nici o avizare a beneficiarului.Ca urmare a riscurilor pe care le incumba AD revocabil este foarte rar utilizat.Dreptul de revocare,anulare sau modificare se stinge in momentul in care plata a fost facuta.O plata facuta, ramane bun facuta, iar banca emitenta este obligata sa ramburseze banii bancii prin care s-a facut plata.

B. Acreditivul documentar irevocabil presupune angajamentul ferm al bancii emitente de a efectua plata in favoarea beneficiarului,cu conditia ca documentele prezentate de acesta sa fie strict conforme cu termenii si conditiile din AD.Un AD irevocabil nu poate fi modificat sau anulat de ordonator fara acordul bancii emitente, bancii confirmatoare (daca AD este confirmat) si al beneficiarului.AD irevocabil semnifica pentru beneficiar o certitudine privind plata,cu conditia de a prezenta documentele strict conforme cu termenele si conditiile din AD.

AD irevocabil poate fi:

a.Neconfirmat-In principiu, banca emitenta, prin angajamentul luat in deschiderea de AD, isi asuma intreaga responsabilitate privitoare la plata.Banca emitenta este singura angajata ferm la plata, celelalte banci care intervin in relatia de AD actioneaza ca mandatar, in numele bancii emitente si potrivit instructiunilor acesteia, fara a-si asuma vreun angajament ferm de plata.

b.Confrmat-Acest tip de AD este acela in care, la angajamentul ferm al bancii emitente, se adauga un angajament de plata independent si ferm a1 unei terte banci-banca confirmatoare.Confirmarea unui AD de o alta banca se realizeaza pe baza autorizarii sau la cererea bancii emitente, cuprinse in textul AD.Banca solicitata sa adauge confirmarea poate sa nu fie pregatita (in esenta nu este de acord) sa confirme un AD.In acest caz, ea trebuie sa informeze de indata banca emitenta ca nu isi va adauga confirmarea.In caz de modificare a AD, banca confirmatoare poate sa accepte sau nu extinderea confirmarii si asupra modificarii AD.Banca confirmatoare poate fi banca exportatorului sau o banca situata intr-o tara terta.In cazul in care banca emitenta nu plateste documentele conform cu terrnenele si conditiile AD, banca confirmatoare,in virtutea angajamirevocabil semnifica pentru beneficiar o certitudine privind plata,cu conditia de a prezenta documentele strict conforme cu termenele si conditiile din AD.

AD irevocabil poate fi:

a.Neconfirmat-In principiu, banca emitenta, prin angajamentul luat in deschiderea de AD, isi asuma intreaga responsabilitate privitoare la plata.Banca emitenta este singura angajata ferm la plata, celelalte banci care intervin in relatia de AD actioneaza ca mandatar, in numele bancii emitente si potrivit instructiunilor acesteia, fara a-si asuma vreun angajament ferm de plata.

b.Confrmat-Acest tip de AD este acela in care, la angajamentul ferm al bancii emitente, se adauga un angajament de plata independent si ferm a1 unei terte banci-banca confirmatoare.Confirmarea unui AD de o alta banca se realizeaza pe baza autorizarii sau la cererea bancii emitente, cuprinse in textul AD.Banca solicitata sa adauge confirmarea poate sa nu fie pregatita (in esenta nu este de acord) sa confirme un AD.In acest caz, ea trebuie sa informeze de indata banca emitenta ca nu isi va adauga confirmarea.In caz de modificare a AD, banca confirmatoare poate sa accepte sau nu extinderea confirmarii si asupra modificarii AD.Banca confirmatoare poate fi banca exportatorului sau o banca situata intr-o tara terta.In cazul in care banca emitenta nu plateste documentele conform cu terrnenele si conditiile AD, banca confirmatoare,in virtutea angajamentului ferm si independent asumat, va plati documentele.AD irevocabil confirmat ofera un plus de securitate exportatorului privind incasarea contravalorii marfurilor.

1.2.2. Din punct de vedere al momentului efectuarii platii

A. AD cu plata la vedere

B. AD cu plata diferata

C. AD cu plata prin acceptare

D. AD cu plata la vedere si prin acceptare

E. AD cu plata prin negociere

A. AD ca plata la vedere-Sunt acele acreditive care, in momentul prezentarii documentelor de catre exportator la banca platitoare, aceasta plateste imediat.Referitor la plata imediata, de retinut:

plata se face numai dupa ce banca a efectuat controlul documentelor si a constatat concordanta stricta cu conditiile si termenii acreditivului.

daca banca platitoare este situata in alta parte (oras sau tara) decat exportatorul,controlul si plata documentelor se face numai dupa ce acestea au ajuns la ea in cadrul valabilitatii AD.

bancile nu platesc documente neconforme cu termenele si conditiile din AD.In textul AD se regaseste precizarea “p1ata la vedere”, “Payment at sight”.

Utilizarea unui astfel de AD implica:

ordonatorul,importatorul in ordinul de deschidere AD face mentiuenea “plata la vedere”, “plata 100% la vedere”,etc.

mentiunea este preluata de banca emitenta in deschiderea AD.

la primirea AD, exportatorul expediaza marfa si intocmeste documentele conform conditiilor din AD apoi le depune spre incasare.

banca desemnata cu plata, dupa verificarea documentelor si stabilirea concordantei cu AD le plateste, iar documentele sunt remise bancii emitente.

B. AD cu plata diferata (amanata) – Plata documentelor nu se face in momentul prezentarii acestora la banca, ci la o data ulterioara mentionata expres in textul AD.De regula plata diferata se efectueaza la 30-60 zile fata de momentul prezentari documentelor. Importatorul intra in posesia documentelor si isi poate ridica marfa inainte sa o achite,iar exportatorul,care a facut de fapt o vanzare pe credit pe termen scurt (30-60 zile), are certitudinea, prin angajamentul bancar din AD ca va fi platit la termenul diferat.In baza unui astfel de AD bancile adesea, acorda avansuri si/sau credite pe termen scurt exportatorilor, garantia constituind-o angajamentul ferm de plata al bancii emitente a AD.In textul AD se regaseste precizarea: “plata diferata la "x" zile”, “deferred payment at "x" days".

Folosirea AD cu plata diferata:

pentru exportator inseamna o vanzare pe credit pe termen scurt (30-60 zile), deci la negocierea pretului se are in vedere si dobanda sumelor imobilizate in marfa.

importatorul intra in posesia documentelor, deci si a marfii, inainte de plata lor.

In functie de particularitatile tranzactiei,importatorul:

-poate vinde rapid marfa, in cazul in care este intermediar si dupa recuperarea banilor, achita importul.

-daca este producator,prelucreaza marfurile in vederea vanzari pe piata interna sau pentu export (ciclu de fabricatie scurt), recuperand banii pentru plata importului.

bancile, in baza unui AD cu plata diferata, adesea acorda credite sub forma de avans exportatorului in contul incasarii viitoare a AD (AD, dat fiind angajamentul ferm al bancii, confera siguranta incasarii banilor).

C. AD cu plata prin acceptare-Sunt utilizate in cazul exporturilor pe credit. Odata cu documentele, exportatorul, prezinta bancii si o cambie sau un set de cambii trase asupra bancii indicate in textul AD(care pot fi banca emitenta, banca acceptanta, banca trasa expres desemnata) cu anumite scadente.Banca accepta cambiile, devenind debitor cambial principal, le restituie exportatorului, iar documentele le remite importatorului. La scadenta, exportatorul prezinta bancii acceptante cambiile, iar aceasta le achita. Exportatorul poate sa nu astepte scadenta cambiilor, ci sa le vanda (sa le sconteze) unei banci comerciale, platind o taxa de scont.In acest mod, o vanzare pe credit se transforma intr-o vanzare cu plata la vedere, exportatorul recuperandu-si mai devreme banii (mai putin taxa scontului) prin scontarea cambiei.In textul AD se regasesc precizarile: “acceptarea cambiei la [x] zile”, “trasa de beneficiar asupra bancii [y]”, “acceptance of drafts at [x] days”, “Beneficiary’s draft(s) drawn on [y]”.

Mecanismul platii prin AD cu plata prin acceptare este unrmatorul:

in deschiderea AD se mentioneaza expres “plata prin acceptare la x zile”; odata cu depunerea documentelor ce atesta expedierea marfii, exportatorul prezinta la banca platitoare si o cambie cu scadenta corespunzator numarului de zile precizat in AD.

banca platitoare verifica conformitatea documentelor cu AD si daca sunt in buna ordine:

– accepta cambia si o restituie exportatorului.

– documentele le restituie bancii emitente care, la randul ei, le remite importatorului.

la scadenta,exportatorul prezinta cambia bancii, iar aceasta o achita.

Apelul la AD cu plata prin acceptare:

inseamna pentru exportator(o vanzare pe credit a marfii,o facilitate pe care a acordat-o importatorului.

permite exportatorului:

– ca posesor al cambiei, sa o sconteze la banca sa, transformind o vanzare pe credit intr-o vanzare cu plata la vedere, ca metoda de finantare a afacerii.

– in negocierea pretului, exportatorul trebuie sa aiba in vedere atat dobanda aferenta vanzarii pe credit, cat si costul – taxa scontului – refinantarii sale prin scontarea cambiei.

permite importatorului:

-daca este intermediar, sa vanda marfa si sa o achite dupa vanzare,in acest mod neavansind fonduri proprii afaceri.

-daca este producator, sa utilizeze marfa pentru realizarea produselor finite si, dupa vanzarea acestora sa achite importul, desigur, la termenul scadent

-acceptul dat pe cambie la banca (accept bancar) constituie o garantie a platii acesteia la scadenta si, de aici, posibilitatea scontarii cambiei la banca exportatorului.

Cambiile se trag de tragator, exportator, asupra bancii acceptante (trase) sau asupra bancii emitente.Daca sunt trase asupra ordonatorului, bancile le vor trata ca pe simple acte aditionale.

D. AD cu plata la vedere si prin acceptare (AD mixte)-Un AD mixt,de regula prevede utilizarea sa partial la vedere si partial contra cambii trase cu anumite scadente – corespunzator ratelor si dobanzilor de rambursat.

Referitor la cambii,in AD trebuie sa se precizeze:

numarul de cambii si scadenta fiecareia.

valoarea fiecarei cambii.

asupra cui vor fi trase.In cazul AD,asupra bancii emitente sau o alta banca desemnata trasa/acceptanta.

acceptul bancar, dat de o banca,constituie o garantie pentru exportator ca va fi platit la scadenta.

Mecanismul platii prin AD mixt:

importatorul ordona deschiderea unui AD care poate fi partial utilizabil la vedere, partial prin cambii acceptate, cerand in prealabil acordul bancii pentru acceptare.

in urma primirii deschiderii de AD exportatorul procedeaza la:

-expedierea marfii.

-depunerea la banca a documentelor insotite de setul de cambii.

-primeste contravaloarea AD utilizabil la vedere.

banca exportatorului remite documentele bancii emitente care accepta cambiile si le returneaza exportatorului,iar documentele 1e remite importatorului.

la scadenta, banca emitenta (acceptanta) remite sumele aferente fiecarei cambii in contul indicat de banca exportatorului, care isi incaseaza astfel restul de bani.

E. AD cu plata prin negociere – Specific dreptului anglo-saxon, utilizarea AD presupune prezentarea de catre beneficiar a documentelor insotite de una sau mai multe cambii (dupa caz) trase asupra bancii emitente.Potrivit dreptului cambial, locul platii este domiciliul trasului, in cazul dat, al bancii emitente.In acesta situatie, dezavantajoasa pentru exportator, locul platii este intotdeauna in strainatate la banca emitenta.Pentru a elimina acest neajuns, banca emitenta (la instructiunile ordonatorului) poate autoriza o alta banca sa negocieze documentele.Negocierea documentelor sau plata prin negociere semnifica dreptul bancii negociatoare de a “cumpara” documentele (in esenta,de a plati exportatorul) si de a le transmite bancii emitente.Pentru acesta, ea percepe un comision de negociere care este platit de beneficiarul AD.Simpla examinare de documente, fara a le cumpara, nu constituie negociere.

AD cu plata prin negociere este denumit si scrisoare de credit comerciala.

1.2.3. AD dupa clauzele speciale continute

O caracteristica a AD este adaptabilitatea care vizeaza cel putin doua aspecte:

a)-unul care rezulta chiar din definitie, care numeste acreditiv orice angajament de plata asumat de o banca, indiferent de modul in care este definit sau descris (inclusiv scrisoarea de credit comercial, AD stand-by)

b)-al doilea are in vedere faptul ca prin anumite mentiuni trecute in textul AD sau prin modul de utilizare, acesta se poate adapta diferitelor particularitati ale tranzactiilor comerciale.

In acest sens, se disting clauzele:

-AD transferabil

Inserarea acestei clauze in textul AD da dreptul beneficiarului AD sa solicite bancii transferatoare sa faca acreditivul utilizabil (platibil) in totalitate sau partial pentru unul sau mai multi beneficiari secunzi.Un astfel de AD este utilizat in operatiunile de intermediere, beneficiarul AD este un intermediar, iar beneficiarul secund este exportatorul real.In esenta,AD transferabil este un AD obisnuit care insa contine mentiunea ”transferabil” sau “acest acreditiv este transferabil”.Termenul trebuie sa se regaseasca ca atare in textul AD.Bancile nu iau in considerare termeni ca: divizibil, fractionabil, cesionabil, transmisibil, pentru a desemna un AD transferabil.

Mecanismul derularii unui AD transferabil este:

firma intermediara are incheiat un contract de cumparare a unei marfi de pe piata sa sau din strainatate si un alt contract de vanzare a aceleiasi marfi, de regula, la un pret mai mare, unui partener strain, convenind cu acesta ca plata sa se faca prin AD transferabil.

in baza celor convenite prin contractul comercial international, partenerul strain ordona bancii sale sa deschida in favoarea firmei intermediare (beneficiarul principal) un AD transferabil.

in baza AD transferabil deschis, firma intermediara ordona bancii sale sa transfere in favoarea unui exportator real (beneficiarul secund) o parte din valoarea AD.

in baza AD transferat, exportatorul real (beneficiarul secund) expediaza marfa. AD transferabil poate fi transferat numai in termenii si conditiile specificate in AD de baza cu exceptia:

-valorii acreditivului

-pretului unitar precizat

-datei la care expira valabilitatea

-ultimei date de prezentare a documentelor

-perioadei de livrare, oricare dintre acestea putand fi diminuate sau scurtate

Avantajele AD transferabil sunt:

permite unei firme dezvoltarea afacerilor fara sa-si angajeze intr-un fel propriile fonduri.

permite diversificarea operatiunilor de export si in afara specificului de activitate al firmei.

cum pe teritoriul tarii noastre, in prezent, legislatia interzice platile in valuta, AD transferabil permite legal plata in valuta a unui producator intern castigurile din diferentele de plati, dat fiind confidentialitatea operatiunilor efectuate de banca, nu sunt de neglijat

Dezavantajele AD transferabil sunt:

costurile bancare mai mari decat la un AD obisnuit,si suportatea lor in totalitate de beneficiarul AD.

riscul izvorand din relatia cu beneficiarii secunzi in sensul ca acestia pot sa nu livreze marfa de calitate, sa nu respecte termenele si conditiile impuse prin AD emis in favoarea lor, etc., ceea ce viciaza relatia ordonator-benefiaciar principal. Aceasta, deoarece nerespectarea conditiilor si a termenelor din al doilea AD atrage dupa sine imposibilitatea indeplinirii conditiilor si a termenelor din AD transferabil de baza, originar.

nu se poate pastra confidentialitatea totala a operatiunii (ca in cazul back-to-back) caci ordonatorul facand mentiunea “transferabil” stie ca total sau partial marfa este furnizata de altcineva.Desigur, aceasta numai in cazul in care se doreste pastrarea secretului operatiunii.Acelasi aspect si pentru relatia beneficiar principal-beneficiar secund in raport cu importatorul.

implica o pregatire minutioasa a operatiunii in ansamblul ei, rapiditate si coordonarea stricta a conditiilor din cele doua acreditive.

Pentru a surmonta unele dintre aceste dezavantaje, exportatorul intermediar poate sa transfere in totalitate valoarea AD transferabil in favoarea beneficiarului secund, dupa ce, in prealabil a convenit cu acesta comisionul, in valuta,pe care sa-l incaseze pentru mijlocirea intermedierii.

Daca beneficiarul principal doreste sa pastreze confidentialitatea operatiunii in ansamblul ei (inclusiv a importatorului), expeditia marfi precum si toate documentele trebuie sa le efectueze el.

AD transferabil confera o anumita siguranta beneficiarului secund, prin faptul ca daca beneficiarul principal nu a depus documentele spre incasare la banca,banca transferatoare are dreptul sa elibereze bancii emitente documentele depuse de beneficiarul secund, fara nici o responsabilitate fata de beneficiarul principal.De aceea in cazul unui AD beneficiarul secund este direct interesat sa depuna documentele in stricta concordanta cu AD deschis in favoarea sa din cel putin doua puncte de vedere:

-este platit de banca transferatoare direct, deoarece ea, in baza AD transferabil originar, a deschis cel de-al doilea AD.

-in cazul in care beneficiarul principal nu a depus documentele, documentele sale vor fi luate in considerare, aspecte care in cazul cesiunii AD nu apar subfurnizorul fiind platit intotdeauna, dupa incasarea contravalorii documentelor de catre beneficiarul AD.

-AD cesionat

Beneficiarul unui AD are dreptul ca o parte sau in totalitate suma AD deschis in favoarea sa, sa o cesioneze in favoarea unui tert.

Cesiunea AD presupune:

mai simpla utilizare a AD de catre beneficiar, el poate cesiona sume din orice tip de AD (cu plata la vedere, diferata/prin acceptare/prin negociere, etc.) fara ca aceasta sa poarte mentiunea transferabil.

respectarea legilor aplicabile privitoare la actul cesiunii.

posibilitatea cesionarii sumelor o poate face catre unul sau mai multi terti cesiunea putand fi totodata modificata sau anulata.

intocmirea unui document (Declaratia de cesiune) prin care cere bancii platitoare cesiunea unei sume din AD deschis in favoarea sa, in favoarea unui tert numit (sau a mai multora).

posibilitatea utilizarii unui AD atat in operatiunile de intermediere, respectiv beneficiarul AD nu produce marfa, cat si de producatori-exportatori care prin cesionare pot achita subfurnizorii pentru diferite materiale sau subansamble livrate.

Mecanismul cesionarii unui AD este urmatorul:

importatorul ordona deschiderea unui AD obisnuit.

dupa primirea deschiderii AD, beneficiarul AD prezinta bancii sale o declaratie de cesiune prin care solicita ca acesta sa procedeze la cesionarea unor sume in favoarea unui tert numit (sau mai multor subfurnizori).

banca beneficiarului transmite pe canal bancar cesiunea-respectiv anunta subfurnizorul de cesionarea sumei si conditiile cesionarii.

in urma cesiunii,subfurnizorii livreaza marfa; la incasarea AD de beneficiarul AD subfurnizorul este achitat.

-AD revolving (reinnoibil)

In cazul contractelor de valori mari cu livrari esalonate in timp, partenerii pot conveni plata prin AD revolving (reinnoibil).Caracteristicile AD revolving sunt:

toate livrarile sunt acoperite de unul si acelasi AD.

platile se fac dupa fiecare livrare si aceasta este tratata de banci ca o livrare independenta, de regula, plata la vedere.Dupa efectuarea unei plati, valoarea AD se reintregeste automat, de unde si numele de revolving.

valoarea AD este data de valoarea unei livrari si nu de suma tuturor livrarilor la un loc, drept urmare si comisioanele bancare sunt mai mici.

intotdeauna aceste AD prevad livrari si plati partiale permise.

Din punct de vedere al relatiei marfa livrata-plata AD revolving pot fi:

cumulative – in sensul ca valoarea mai mica incasata pentru livrari mai mici poate fi recuperata prin livrari ulterioare mai mari desigur faara a se depasi valoarea de ansamblu a AD.

Necumulative – cand utilizarea AD nu se poate face decat in limita valorica strict stabilita in AD pentru fiecare transa de marfa livrata.

Mecanismul derularii:

ordonatorul solicita deschiderea unui AD revolving mentionand:

-valoarea de revolvare

-numarul revolvarilor corespunzator numarului de livrari

-intervalele de timp la care sa se faca livrarile si timpul de zile de prezentare a documentelor pentru plata si modelul de plata: cumulativ/necumulativ

dupa primirea AD, exportatorul, livreaza loturile de marfa potrivit termenelor din AD.Dupa fiecare livrare incaseaza contravaloarea marfii.De fiecare data, prezinta tot setul de documente cerut prin AD.Nu se poate invoca faptul ca un document a fost prezentat la expedierea trecuta.

Avantajele utilizarii AD revolving:

importatorul are posibilitatea corelarii livrarilor cu cerintele sale de productie si desfacere.

necesarul de valuta pentru deschiderea unui AD revolving de importator se situeaza la nivelul valorii ce se va revolva.

comisioanele bancare sunt mai mici,comaprativ cu un AD obisnuit.

printr-o buna corelare de catre importator a livrarilor, productei si vanzarilor, livrarile urmatoare pot fi achitate din incasarile realizate din marfa produsa ca urmare a importului.

exportatorul este avantajat prin perspectiva sigura a livrarilor si certitudinea incasarii banilor prin angajamentul bancar specific AD.

Dezavantajele privesc:

relatia cu banca emitenta.Dat fiind comisioanele mai mici, bancile au reticente in a accepta deschiderea de AD revolving, adesea insa si din necunoasterea mecanismului, invocandu-se un risc care de fapt nu exista comparativ cu un AD obisnuit.

daca exportatorul, la o livrare nu indeplineste o conditie din AD revolving, acreditivul respectiv devine neutilizabil pentru transa respectiva si pentru toate transele care urmeaza.

fiind un contract de livrari pe timp indelungat (6 luni,un an,etc.),piata marfurilor se poate modifica: daca preturile cresc este dezavantajat exportatorul, iar daca scad, importatorul.Ei ar fi putut comercializa marfa la preturi mai bune in momentele respective.

-AD cu clauza rosie (red clause)

Prin inserarea acestei clauze in textul AD, banca platitoare este autorizata sa faca o plata in favoarea beneficiarului inainte ca acesta sa prezinte documentele privitoare la expedierea marfi.Plata poate fi sub forma unui avans sau poate fi egala cu valoarea AD. Suma astfel obtinuta permite exportatorului sa procure marfa sau unele materii prime.La termenul de expediere a marfii, precizat in AD, beneficiarul AD livreaza marfa si prezinta documentele la banca, incasand diferenta.

Elementele caracteristice ale AD cu clauza rosie sunt:

mentiunea expresa in textul AD “Clauza rosie” sau “plata in avans”.

precizarea de ordonator a sumei (intreaga valoare a AD) sau a procentului din valoarea AD ce va fi data de banca platitoare sub forma de avans exportatorului.

documentele ce se solicita la acordarea avansului,de regula,o scrisoare angajament,prin care beneficiarul AD se angajeaza sa nu utilizeze banii decat pentru procurarea marfii in discutie, si ca va restitui suma si dobanda aferenta in cazul neexpedierii marfii; termenul limita pana la care trebuie sa prezinte bancii documentele de expeditie ale marfii si o chitanta ce atesta ridicarea banilor.

banca platitoare este intotdeauna situata in tara exportatorului.

Acest tip de AD constituie in fond, o modalitate prin care importatorul finanteaza pe exportator fara sa perceapa dobanda.In realitate, dobanda este luata in considerare la negocierea pretului (mai mic).

AD cu clauza rosie se utilizeaza:

in cazul operatiunilor de intermediere, cand exportatorul are mai multi furnizori locali care trebuie platiti imediat ce marfa a fost cumparata.

in activitatea de productie destinata exportului, cand producatorul nu are resurse financiare sa produca marfa, iar importatorul este interesat in produsele respective si il finanteaza in acest mod.Se subintelege ca finantarea, avansul, se da pentru marfa la care se refera AD deschis.

Avantajul AD cu clauza rosie este ca permite exportatorului sa primeasca un avans in raport cu momentul expedierii marfii.

Dezavantajul principal este al importatorului.Desi plata in avans este facuta de banca corespondenta (banca exportatorului), angajamentul de plata este al bancii emitente. In cazul in care exportatorul nu livreaza marfa, dar a luat avansul, banca emitenta trebuie sa ramburseze banii bancii platitoare.La randul ei, banca emitenta cere restituirea platii in avans ordonatorului, importatorului.De aceea, AD cu clauza rosie:

-se utilizeaza intre parteneri intre care exista o deplina incredere,respectiv importatorul are siguranta ca exportatorul va livra marfa in conditiile din AD

-adesea, aceste acreditive sunt dublate de o scrisoare de garantie bancara emisa de banca corespondenta (banca platitoare a avansului) la ordinul exportatorului, prin care se angajeaza ca daca exportatorul nu va livra marfa sau nu va restitui avansul, ea, in calitate de banca garanta, va restitui suma bancii emitente, respectiv importatorului

In trecut, dat fiind plata in avans, banca platitoare era avertizata de clauza respectiva prin utilizarea cernelii rosii.In prezent, se utilizeaza mai putin acest termen “red clause”, in textul AD fiind specificat “conditii speciale de plata”,“plata in avans”, si alte sintagme cu inteles similar.

Un domeniu unde poate fi utilizat AD cu clauza rosie il constituie operatiunile comerciale “lohn”, care, in esenta, constau in furnizarea materialelor si modelelor de catre partenerul extern si producerea lor in tara in vederea exportarii lor.De regula, in astfel de cazuri, partenerii externi deschid AD pentru plata contravalorii manoperei, acreditive incasate dupa ce marfa a fost exportata.Cum adesea producatorii romani sunt nevoiti sa faca si anumite cheltuieli in valuta pentru realizarea corespunzatoare a produsului, negocierea cu partenerul a platii prin AD clauza rosie ar permite incasarea unei parti din contravaloarea manoperei inainte ca produsul sa fie exportat.

In literatura de specialitate, dar mai ales in practica comerciala din tarile Asiei de Sud-Est si a Extremului Orient, notiunea de AD cu clauza rosie este asimilata notiunii de Packing Credit (credit de ambalare – in sensul ca beneficiarul cumpara marfa si o va ambala pentu expediere) sau Anticipatory Credit (credit anticipat – in sensul platii anticipate fata de momentul expedierii marfii).Deoarece in majoritatea acestor tari se foloseste sistemul anglo-saxon al scrisorii de credit, acest tip de AD presupune ca banca din, tara exportatorului este imputernicita de banca emitenta (banca importatorului) sa avanseze exportatorului inainte de livrarea si expedierea marfii, o anumita suma de bani.

Originea AD cu clauza rosie se regaseste in comertul cu China, cand exportatorul din China era de fapt un agent al unei case de import engleze sau americane.Acesti agenti calatoreau in interiorul, tarii si cumparau ceai, portelanuri, blanuri, pe care le plateau direct producatorilor, si apoi le colectau intr-un port de unde le expediau.Similar au evoluat relatiile comerciale si de plati si in alte spatii geografice din zona: Indonezia, Malaezia, Filipine, Australia, agentii cumparand direct de la diversi producatori: lana, vite, piei, etc.

Aceste sume de bani erau destinate pentru plata directa a producatorilor si sa acopere cheltuieli cu ambalarea si expedierea marfii, etc.

Avansul dat de banca exportatorului din contul S/C red clause, in astfel de cazuri se acorda in moneda locala si reprezinta, in fond, un credit acordat de banca pe intervalul dintre momentul acordarii avansului si cel al utilizarii S/C de catre exportator (moment care semnifica rambursarea creditului in moneda locala).De aceea, intotdeauna banca percepe dobanda si bineinteles, daca cursul intre moneda locala si valuta in care a fost deschisa S/C nu s-a modificat, in cazul in care cursul se modifica pe acest interval, se ia in considerare si diferenta de curs valutar.

Pentru a se evita riscul de curs valutar ce poate apare ca rezultat al evolutiei monedei locale in raport cu valuta din S/C, pe intervalul dintre avans si prezentarea documentelor (utilizarea S/C), bancile emitente, la redactarea clauzei rosii, adeseori, acorda bancii negociatoare dreptul de a negocia bilete la ordin nedocumentare, trase in valuta S/C de catre beneficiarul S/C.In aceste conditii se discuta despre “Anticipatory Credit” sau “Anticipatory Drawings”.

In ceea ce priveste garantarea avansului (in sensul garantarii materiale) in practica se utilizeaza:

-Packing Credit (in fapt, S/C red clause) garantat in care caz exportatorul prezinta bancii negociatoare, fie o recipisa de depozit (Warehouse Receipt) ca dovada a faptului ca o marfa in valoare egala este depozitata, fie o recipisa de incredere (Trust Receipt) sau alte forme de garantare (cesiuni de drepturi,drept de gaj,etc.).Indiferent de forma garantarii, suplimentar, exportatorul trebuie, in scris, sa-si asume obligatia de a prezenta documentele de export la timp.

-Packing Credit negarantat in care caz avansul este acordat numai contra obligatiei scrise a exportatorului de a prezenta documentele de export la timp.Acest tip de S/C negarantata, este desemnat prin notiunea “Green clause” (clauza verde).

Pentru a delimita clar obligatiile bancii negociatoare, de a acorda avansul garantat sau negarantat (in functie de gradul de incredere dintre exportator si importator) ordonatorul va preciza expres tipul de Packing Credit: red clause sau green clause.

1.2.4.AD dupa domiciliu

Domicilierea AD este locul, respectiv tara, orasul si in ultima instanta banca la ghiseele careia urmeaza sa aiba loc plata contravalorii marfurilor.Din acest punct de vedere AD pot fi domiciliate in:

tara exportatorului

tara importatorului sau intr-o tara terta

Domicilierea AD este convenita intre parteneri in contractul comercial international si preluata de ordonator ca atare in dispozitia de deschidere a AD. In deschiderea AD mentionarea locului platii se recomanda sa se faca prin termenul “platibil” (pazable at…, available at… etc) si nu, “domiciled,located,lodget,etc.).

AD domiciliat in tara exportatorului inseamna un AD in baza caruia exportatorul prezinta documentele pentru plata la o banca desemnata in AD din tara sa.Locul platii are deosebita importanta din mai multe puncte de vedere:

-apropierea exportatorului de locul platii,deci domicilierea AD in tara sa inseamna pentru acesta o grabire a incasarilor egala cu timpul de curier al documentelor daca domicilierea ar fi in tara importatorului.In cazul exporturilor romanesti, daca domicilierea acreditivelor este in strainatate timpul de curier (circuitul bancar) al documentelor variaza in functie de zona geografica, intre l0 si 40 de zile.

-in cazul in care documentele prezinta elemente specifice interpretabile de banca in limitele “unei griji rezonabile”, cea care decide asupra conformitatii documentelor cu conditiile AD este banca la care este domiciliat, deci platitoare.De mentionat insa ca pentru orice plata facuta de banca platitoare pe documente in neregula,ea raspunde fata de banca emitenta si ca atare poate sa nu i se mai ramburseze plata facuta pe astfel de documente (daca, in baza telexului de ramburs, plata a fost facuta, banca platitoare trebuie sa restituie suma platita plus dobanzile aferente pe intervalul respectiv).Din acest punct de vedere este avantajata partea din contractul de baza la care este domiciliat AD, exportatorul in tara sa, importatorul in tara sa.In cazul domicilierii acreditivelor la banci din Romania exista, in acelasi timp, posibilitatea pentru exportatorii romani ca atunci cand apar anumite neconcordante intre documentele prezentate si conditiile stipulate in AD, in perioada valabilitatii AD, acestea sa fie puse in ordine.

-reglementarea oricaror litigii privind neexecutarea obligatiilor izvorate din derularea AD se face potrivit legislatiei din tara unde este domiciliat acesta.

-domicilierea AD in tara exportatorului prezinta pentru acesta si avantajul evitarii riscului pierderii documentelor pe parcursul postal.In aceasta situatie exportatorul trebuie sa ia legatura direct cu importatorul ca sa dispuna bancii sale ca plata sa se faca pe duplicate etc.Orice actiune intreprinsa in acest sens inseamna o intarziere a incasarilor sau chiar refuzul de plata.

-domicilierea AD in tara exportatorului costituie si o sursa de venit valutar, deoarece,potrivit Publicatiei nr.500, comisioanele si spezele bancare cad in sarcina ordonatorului, daca in AD nu s-a precizat altfel.

Aceste argumente se au in vedere in cadrul contractelor de export ale firmelor romanesti, in care este prevazuta ca modalitate de plata acreditivul, se recomanda ca domicilierea sa fie la o banca din tara noastra.In practica internationala cel mai frecvent se utilizeaza domicilierea AD in tara exportatorului.

AD domiciliat in tara importatorului (sau o tara terta) este acel AD in baza caruia exportatorul poate incasa contravaloarea marfurilor exportate prin prezentarea documentelor solicitate in AD, la ghiseele bancii din tara importatorului sau dintr-o tara terta.In practica, documentele se transmit pe canal bancar, respectiv exportatorul le depune la banca sa, care face doar serviciul de a le transmite bancii platitoare.Dupa ce banca platitoare gaseste documentele in buna regula, efectueaza plata, transmitand, tot pe canal bancar, banii.

In consecinta, dezavantajele pentru exportator sunt:

intarzierea incasarii contravalorii marfurilor,corespunzator intervalului de timp necesar parcursului documentelor si in sens invers a banilor (3-10 zile pentru Europa si intre 20 si 40 de zile pentru alte continente, in functie de zona geografica).

pregatirea si expedierea documentelor cerute in deschiderea AD trebuie sa se realizeze in timp util,astfel incat sa ajunga la banca platitoare in cadrul valabilitatii AD.Aceasta,deoarece valabilitatea AD expira la ghiseele bancii platitoare, deci in strainatate.

in cazul in care documentele nu sunt in buna regula, posibilitatea corectarii lor este practic redusa sau necesita timp si corespondenta suplimentara,ceea ce, inca o data in plus, intarzie incasarea banilor.

In cazul in care valabilitatea AD expira intr-un interval de timp scurt, deci sansa ca documentele sa ajunga in timp la ghiseele bancii platitoare din strainatate este redusa, agentii economici pot folosi serviciile unor companii specializate (de exemplu: DHL, Posta Rapida etc, care, contra unei taxe, prin agentii sai, duc (fizic) documentele la locul indicat, in max. 24 de ore pentru Europa si 48 de ore pe alt continent).Ameliorarea dezavantajelor domicilierii AD in strainatate se poate realiza prin solicitarea rambursului telegrafic.Astfel, in momentul primirii documentelor si gasirii lor in buna ordine, banca notificatoare, in baza telexului de ramburs, poate plati documentele, inainte ca acestea sa ajunga la banca platitoare.La primirea documentelor, banca platitoare efectueaza ea insasi controlul acestora.Daca acestea sunt in buna ordine valideaza plata facuta in baza telexului de ramburs, iar daca nu sunt in regula, banca platitoare este indreptatita sa ceara stornarea platii, inclusiv dobanzile aferente fondurilor avansate, corespunzator intervalului respectiv.

1.3. SCRISOAREA DE CREDIT COMERCIALA

1.3.1 Scrisoarea de credit comerciala – prezentare generala

Scrisoarea de credit comercial (S/C) constituie o forma a AD si este utilizata prioritar ca modalitate de plata in Anglia, SUA, Japonia si alte tari de influenta bancara anglo-saxona.

S/C este adresata de catre banca emitenta direct beneficiarului (exportatorului) care este autorizat cu conditia prezentarii pana la un anumit termen a documentelor prevazute in S/C, dovedind expedierea marfii sa traga cambii, la vedere sau la termen, asupra bancii emitente, aceasta angajandu-se irevocabil fata de beneficiar (sau fata de orice alta banca le-ar negocia) sa le onoreze la prezentare, cu conditia ca documentele sa fie in stricta concordanta cu S/C si prezentate in termenul stabilit.Desi relatia este directa (beneficiar-banca emitenta) in practica derularii mecanismului S/C intervine si o a doua banca notificatoare,in sensul ca face simplul serviciu de transmitere a documentelor de la exportator la banca emitenta, sau la banca negociatoare, in sensul ca “cumpara” documentele de la exportator spre a le “vinde” bancii emitente (negociaza documentele) in orice situatie plata definitiva este realizata de banca emitenta.

Pentru toate partile implicate relatia determinata de S/C confera siguranta.

Astfel:

importatorul este sigur ca plata nu se va face de banca emitenta decat daca exportatorul va dovedi prin documente ca si-a indeplinit intocmai obligatiile asumate.

exportatorul, prin S/C pe care o are “in mana” detine angajamentul irevocabil de plata la care s-a angajat banca emitenta, contra dovezii ca exportatorul si-a insusit si indeplinit intocmai obligatiile.

banca emitenta este sigura ca importatorul ii va da banii pe documentele achitate exportatorului intrucat documentul de transport (conosamentul) este intotdeauna emis la ordinul ei si ca atare acesta constituie pentru banca un gaj asupra marfurilor importatorului.

S/C insereaza toate conditiile comerciale,de plata si de documente,pe care trebuie sa le indeplineasca exportatorul pentru a incasa contravaloarea marfurlor exportate.Astfel, sunt mentionate: cantitatea, pretul, calitatea, valoarea S/C, termenul de valabilitate, termenul de livrare, documentele (factura, documentul de transport, certificat de asigurare etc.) cu toate detaliile corespunzatoare. Intotdeauna, in S/C se precizeaza numarul cambiilor ce vor fi emise de exportator, valoarea si scadenta fiecareia.

S/C este intotdeauna irevocabila; ca atare, cand in textul ei apare termenul “confirmat” singur, izolat, semnifica in acest caz caracterul irevocabil al S/C si faptul ca a fost confirmata de o terta banca.Daca in S/C nu se fac precizari, potrivit uzantei, cheltuielile bancare, se subintelege ,ca sunt suportate de importator, iar cele de negociere, in cazul in care documentele vor fi negociate de o terta banca, de exportator.In cazul in care in contractul de baza nu s-a convenit altfel, aceste clauze trebuie preluate ca atare in S/C, in cazul in care plata se face prin negociere, in S/C se indica si banca negociatoare.De regula dupa utilizare S/C se restituie bancii emitente odata cu documentele pentru prima plata.

S/C prezinta unele particularitati:

a) S/C este intotdeauna adresata exportatorului, ceea ce determina o relatie obligationala directa banca emitenta-exportator. In tara noastra, si firmele exportatoare sunt datoare ca deindata (in cateva zile) ce primesc S/C sa le depuna la banca romana care le deserveste pentru: verificarea autenticitatii (controlul semnaturilor); verificarea bonitatii bancii emitente, iar in cazul in care aceasta nu este banca corespondenta a unei banci romanesti se cere confirmarea S/C de o terta banca, corespondenta a acesteia; luarea S/C in evidenta bancii comerciale romanesti etc.Deseori, bancile straine cunoscand practica din tara noastra, trimit S/C in doua exemplare (original si copie) bancii comerciale romanesti care, la randul ei, remite originalul firmei exportatoare romane.In mod similar dupa expedierea marfurilor, exportatorul roman expediaza documentele bancii emitente, prin intermediul bancii comerciale romane care il deserveste.

b) S/C este intotdeauna utilizabila prin cambii trase de exportator asupra bancii emitente.In consecinta, S/C cuprinde precizari privind numarul, valoarea si scadenta cambiilor pe care exportatorul le trage asupra bancii emitente, aceasta angajandu-se irevocabil sa le plateasca sau sa le accepte daca exportatorul indeplineste intocmai obligatiile.Dupa expedierea marfurilor odata cu celelalte documente ce atesta indeplinirea obligatiilor exportatorul trimite cambii trase asupra bancii emitente, completate corespunzator instructiunilor din S/C. Documentele sosite la banca emitenta sunt verificate si daca ele corespund clauzelor din S/C, se procedeaza astfel:

daca plata este integral la vedere, banca, fara sa mai accepte cambia, efectueaza plata in favoarea exportatorului.

daca plata este pe credit, banca accepta cambiile si le remite exportatorului (sau bancii care il deserveste), acesta urmand sa incaseze contravaloarea lor de la banca emitenta la scadenta.Din acest moment, circulatia cambiilor se rupe de relatia care le-a generat, fiind supusa dreptului cambial, iar exportatorul poate astepta scadenta sau in cazul in care doreste recuperarea banilor mai devreme, le poate sconta sau forfeta.

daca prin S/C au fost prevazute livrari etalonate, cu documentele atestand fiecare livrare, se emite o cambie care este, dupa caz, platita sau acceptata. Cambiile emise de exportatorii romani pot indica o banca comerciala romana care-i deserveste.Cambiile sunt emise cu clauza “fara recurs” tragatorul nemaifiind obligat solidar in cazul initierii unei actiuni de plata prin regres.

daca plata are loc prin negociere la o terta banca, relatiile cambiale nu sufera modificari, banca emitenta ramanand obligata cambial.

c) S/C este intotdeauna domiciliata in strainatate.De aici apar ca efecte:

plata si acceptarea cambiilor se face numai de catre banca emitenta.

comisioanele si spezele bancare fiind suportate de importator.

Deoarece plata se face numai in strainatate, apare inconvenientul, pentru exportator, ca incasarea sumei este intarziata de timpul necesar transmiterii documentelor si verificarii lor de banca din strainatate. Acest neajuns poate fi atenuat de exportatori pe doua cai:

la incheierea contractului comercial, in pretul marfii sa se includa si o marja care sa cuprinda dobanda la contravaloarea marfii pe intervalul dintre momentul remiterii documentelor si al incasarii sumei.

obtinerea dreptului de ramburs telegrafic, care permite exportatorului sa incaseze contravaloarea marfurilor exportate, de la banca emitenta, deindata ce aceasta a primit telegrama bancii exportatorului prin care se confirma ca documentele depuse de exportator sunt conforrne cu acreditivul.In acest mod, incasarea are loc la 2-5 zile de la expedierea telegramei (si a documentelor), echivaland in fond cu o “domiciliere” a S/C in tara exportatorului.

1.4. ACREDITIVUL DOCUMENTAR si operatiunile de compensare

Cel mai adesea, esenta tranzactiei prin compensatie-marfa contra marfa-este asociata cu o tehnica comercial bancara care sa protejeze pe unul sau pe ambii parteneri impotriva eventualelor riscuri.Intr-o operatiune de compensatie ambii parteneri au dubla calitate de importator si de exportator.Ei convin sa faca un schimb de marfuri intr-un anumit termen,marfuri determinate calitativ, cantitativ, sortimental, echivalente valoric.

In derularea unei opertiuni de compensatie apar urmatoarele riscuri:

1.Riscul primului exportator.

Intotdeauna unul dintre parteneri va fi primul care va exporta marfa, el are riscul ca partenerul de compensatie sa nu mai livreze marfa sau sa o livreze cu intarziere, partial,etc

2.Riscul comercial al ambilor parteneri.

Are in vedere eventualitatea ca marfurile reciproc livrate sa nu corespunda calitativ, cantitativ, sortimental si termenelor de livrare convenite anterior

3.P1ata comisioanelor bancare si a penalizarilor de intarziere a livrarilor.

Compensatia exclude plata in valuta,dar aceasta se refera numai la marfurile reciproc livrate, partenerii trebuie sa aiba in vedere comisioanele bancare si modul de stingere a platii despagubirilor legate de intarzierea livrarilor.Acestea din urma pot fi stinse prin livrari suplimentare de marfuri de partea datoare sau prin plata lor in valuta.

4.Pozitia pe care se face negocierea.

De regula, oferta de a plati un import in compensatie este facuta de firme fara disponibilitati valutare.Acest aspect este fructificat de partenerul strain de regula, prin pretul la care se negociaza marfurile – “plata in avans”, respectiv prima livrare sa fie facuta de firma fara disponibilitati financiare, de unde si pozitia “slaba” in negociere in contrast cu a partenerului “tare”.

Desigur compensatia se poate realiza prin schimb direct de documente direct firma-firma sau direct prin canal bancar, bancile percepand doar comision de manipulare a documentelor dar riscurile amintite mai sus nu sunt excluse.Riscurile cele mai mari sunt determinate de faptul ca marfa a fost expediata, iar plata, compensatia in marfuri este la latitudinea celui de-al doilea exportator.

Surmontarea acestor riscuri se poate realiza prin utilizarea AD sub forma:

-AD reciproce

-AD stand-by

1.4.1. AD reciproce

Operatiunile de compensatie derulate prin AD reciproce se particularizeaza prin:

cei doi parteneri isi deschid cate un AD-astfel,fiecare dintre ei este:

-ordonator: pentru AD deschis de el in favoarea partenerului de compensatie.

-beneficiar: pentru AD deschis de partenerul de compensatie in favoarea sa.

Aceasta dubla calitate ordonator/beneficiar de AD rezulta din insasi esenta compensatiei, fiecare partener avand dubla ipostaza de exportator/importator.

“cheia” AD reciproce este determinata de clauzele speciale cuprinse in textul AD si este rezultatul negocierilor comerciale.Dupa cum s-a prezentat, partenerul solicitat sa accepte “plata” marfii sale printr-o alta marfa si nu in bani,este cel care dicteaza conditiile operatiunii de compensatie,in general, si a derularii AD reciproce, in particular.Aceste conditii se materializeaza, de regula prin:

-va cere “plata inainte” in sensul ca partenerul va livra marfurile primul iar el le va livra al doilea.

-intotdeauna el este primul care ordona deschiderea AD.

-in deschiderea de AD, pe care o va realiza in acest scop, precizeaza clauzele speciale care definesc gradul de protectie impotriva riscurilor amintite, si in mod special pentru primul exportator.

-in acest context, acreditivul al doilea, deschis la primul exportator, in baza AD primit, de fapt se conformeaza instructiunilor primite, si cel mai adesea este un AD obisnuit, in sensul ca cel mult preia instructiunile primite.

intotdeauna AD reciproce sunt irevocabile si corelate:

-valoric: respectiv valoarea unui AD este egala cu valoarea celuilalt AD. In cazurile in care compensatia nu este integrala, diferenta se acorda prin plata in valuta, mentiune ce trebuie sa se regaseasca in textul AD.

-in timp: AD se deschide aproape simultan, stabilind termenele de livrare, prezentare de documente cat mai aproape, astfel ca perioada de “creditare” acordata de primul exportator sa fie cat mai mica.

elementul specific AD reciproce il consituie clauzele speciale.De retinut,ca acest aspect nu limiteaza diferitele moduri de utilizare a AD:plata la vedere, diferata,la un numar de zile,prin acceptare sau inserarea altor mentiuni specifice oricarui AD:livrari partiale admise,expedierea marfii altor destinatari,folosirea lor in operatiunile de intermediere etc.

In functie de clauzele speciale AD reciproce, in practica se cunosc mai multe forme, care, in esenta, ofera un grad de protectie mai mare sau mai mic partenerilor de compensatie. AD reciproce sunt denumite in functie de clauza speciala pe care o contin, astfel:

-AD reciproce cu clauza “de intrare in vigoare”

-AD reciproce cu clauza “de valoare”

-AD reciproce “escrow”

1.4.1.1. AD reciproce cu clauza “intrarea in vigoare”

Utilizarea AD cu o astfel de clauza in operatiunile de intermediere se caracterizeaza prin:

utilizarea primului AD deschis in favoarea partenerului este conditionata de deschiderea de catre acesta a celui de-al doilea AD.O astfel de clauza speciala poate fi formulata astfel: “acest AD devine operabil la primirea AD deschis de firma X (beneficiarul AD) in favoarea firmei Y (ordonatorul primului AD) in valoare de z unitati monetare”.

dupa ce a fost deschis al doilea AD, cele doua AD devin independente, respectiv utilizarea lor de catre partenerii de compensatie este similara unei plati obisnuite prin AD, si anume:

– fiecare partener expediaza marfa.

– intocmeste si depune setul de documente corespunzator conditiilor din AD.

– incaseza banii pe documente.

Operatiunea de compensatie este subinteleasa, in sensul ca partenerul care incaseaza primul banii pe exportul sau ii foloseste pentru plata marfurlor importate in compensatie.Din acest considerent aceste AD se mai numesc si “cu miscare de valuta”.

Pentru firma care nu are resurse financiare si ofera drept plata livrare de marfuri in compensatie, AD reciproc cu clauza intrarii in vigoare prezinta:

avantajul ca suma incasata o poate utiliza cu alta destinatie pana la plata importului (intotdeauna el exportand primul, va incasa banii mai repede).

dezavantajul ca desi a deschis AD in favoarea partenerului, acesta poate sa livreze marfa cu intarziere (cerand prelungirea valabilittii, etc.) sau pur si simplu sa nu livreze marfa.Desi financiar este acoperit, in sensul ca suma incasata ii permite procurarea importului din alta parte, el are riscul dereglarii procesului de productie si a afacerilor.

1.4.1.2. AD reciproce cu clauza de valoare

Acest tip de AD se apropie mai mult de esenta compensatiei (marfa contra marfa) fiind exclusa miscarea banilor.

Se caracterizeaza prin:

cele doua AD sunt legate in utilizarea lor de catre cei doi parteneri.

valoarea primului AD deschis nu este pusa efectiv la dispozitia beneficiarului, ci plata se considera facuta cand insusi ordonatorul primului AD a depus documentele privind exportul sau in compensatie.

clauza “de valoare” cuprinsa in textul primului AD deschis poate avea urmatoarea formulare:

-“suma constituita in contul nostru (bancii emitente) va fi utilizata pentru acoperirea exportului firmei X (ordonatorul AD) de Y marfa livrata in compensatie cu marfa Z livrata de Dvs. (beneficiarul AD).

ambele AD sunt domiciliate, de regula, la banca emitenta a partenerului ce deschide AD cu clauza de valoare.

bancile deschid pentru astfel de AD conturi speciale in care evidentiaza (prin debitare sau creditare,dupa caz) primul export (pe baza de documente) si sunt balansate, inchise in momentul in care s-a realizat exportul in compensatie, al doilea, si au primit documentele de transport.In esenta ,totul este scriptic, beneficiarii celor doua acreditive nefiind platiti efectiv ca in cazul AD reciproce cu clauza de intrare in vigoare.

AD reciproce cu clauza de valoare prezinta pentru exportator anumite dezavantaje:

partenerul poate tergiversa deschiderea AD sau chiar sa nu-l mai deschida deloc.Rezolvarea conflictului pe cale comerciala si anumite despagubiri nu rezolva, in fond,problema importului.

are riscul ca desi deschide AD de import de indata dupa primirea AD de export,partenerul strain sa nu expedieze marfa la termenele precizate, cerand modificari privind valabilitatea, termenelor, etc.

Adesea, in practica, clauza de intrare in vigoare se asociaza clauzei de valoare, cele doua acreditive fiind legate si prin intrarerea in vigoare si prin utilizare.

1.4.1.3. AD escrow

Din punctul de vedere al interesului primului exportator, acest tip de AD ofera cea mai mare siguranta.

Se caracterizeaza prin:

cuprinde clauza de valoare,prin care banca emitenta, tine evidenta fondurilor, pentru acoperirea livrarilor in compensatie.

mai cuprinde o clauza, cu valoare de garantie, prin care banca emitenta se angajeaza ca daca fondurile astfel evidentiate, in contul denumit escrow, nu vor fi utilizate pentru acoperirea exportului in compensatie, va efectua plata in valuta in favoarea beneficiarului AD.

adesea, plata din contul escrow este asociata platii dobanzii pe intervalul de timp dintre momentul prezentarii documentelor de beneficiarul AD si al platii in valuta a contravalorii exportului neacoperit de livrarea marfii in compensatie.

Principalul avantaj al AD escrow este determinat de faptul ca daca partenerul de contract, ordonatorul AD, nu livreaza marfa in compensatie intr-un interval de timp dat, precizat ca atare in AD, banca emitenta se angajeaza ferm sa plateasca contravaloarea documentelor prezentate de beneficiarul AD (primul exportator) si adesea, si o dobanda pe perioada de la prezentarea documentelor pana la plata efectiva.

1.4.2. AD “stand-by”

In timp ce AD obisnuit este utilizat pentru a asigura miscarea pe canal bancar a documentelor comerciale si financiare de la exportator la importator si a banilor, in sens invers, AD stand-by are o functie diferita, de garantare.

Banca emite un AD stand-by la solicitarea unui client (ordonatorul), care trebuie sa ofere partenerului de contract (beneficiarul), o garantie ca daca el nu-si va ndeplini obligatia asumata prin contractul comercial, ea, banca il va plati, despagubindu-l baneste.

Astfel, AD stand-by difera de un AD prin aceea ca beneficiarul lui nu apeleaza la utilizarea AD decat in masura in care ordonatorul nu si-a indeplinit obligatia asumata prin contract.De exemplu:

restituirea avansului de catre exportator importatorului in cazul rezilierii contractului.Prin contractul comercial exportatorul este obligat sa restituie avansul, iar daca nu o face, importatorul, in favoarea caruia a fost emis AD stand-by, va cere bancii suma respectiva.

plata contravalorii marfurilor livrate, daca importatorul nu plateste marfurile cumparate, banca emitenta de AD stand-by va plati in locul sau.

plata ratelor scadente la un credit, garantarea participarii la licitatii, buna executare a contractului sunt alte situatii in care se utilizeaza AD stand-by.

In cazul operatiunilor de compensatie, cel care exporta primul marfa poate solicita partenerului de contract, sa-i ofere drept garantie un AD stand-by. Astfel, daca acesta nu-si va indeplini obligatia asumata prin contract de a livra marfa in compensatie, primul exportator, in baza dovezii ca el a exportat marfa, poate cere bancii emitente a AD stand-by sa ii plateasca contravaloarea marfurilor ce ar fi trebuit sa i le livreze partenerul.

Locul unui AD stand-by in ansamblul unei afaceri de compensatie este:

partenerii convin sa deruleze compensatia prin schimb de documente pe canal bancar.

primul exportator, care nu are incredere in partenerul sau, solicita acestuia sa-i ofere drept garantie a livrarii sale un AD stand-by.

dupa ce primul exportator este notificat de banca asupra deschiderii in favoarea sa a unui AD stand-by,livreaza marfa si transmite documentele pe canal bancar.

dupa expedierea marfii primul exportator, beneficiarul AD stand-by, asteapta, in primul rand, ca in intervalul de timp convenit cu partenerul, acesta sa-i livreze marfa.

in functie de comportamentul partenerului, din acest moment, pot apare doua situatii:

– partenerul, in perioada convenita, livreaza marfa. Drept urmare, operatiunea de compensatie s-a incheiat, iar AD stand-by ramane fara obiect.

– partenerul nu livreaza marfa in perioada convenita.In acest caz, primul exportator, beneficiarul AD stand-by, solicita bancii utilizarea acestuia. Astfel, contra documentelor ce atesta ca el si-a indeplinit obligatia de livrare a marfii si in baza declaratiei scrise ca partenerul nu si-a indeplinit obligatia, banca ii da banii, contravaloarea marfurilor ce ar fi trebuit sa le primeasca in compensatie.

– cu banii astfel obtinuti, primul exportator poate procura marfa din alta parte, cu plata in valuta.

– banca emitanta a AD stand-by isi recupereaza banii de la al doilea exportator, care este ordonatorul AD stand-by, dar care nu si-a indeplinit obligatia asumata prin contractul comercial de a livra marfa in compensatie

Sintetizand cele de mai sus,rezulta:

beneficiarul unui AD stand-by poate fi oricare dintre partenerii de contract in masura in care unul nu are incredere in celalalt, ca acesta isi va indeplini obligatia principala asumata prin contract.In practica, in cazul compensatiilor, de regula, beneficiarul AD stand-by este primul exportator.

data fiind supletea AD, in general, de a se adapta oricarei situatii, AD stand-by pot fi utilizate eficient in cazul:

compensatiilor realizate partial in marfuri, partial in valuta cand, al doilea exportator poate solicita un AD stand-by pentru suma in valuta pe care se obliga sa o plateasca primul exportator.

compensatiilor cu mai multe livrari esalonate in timp, si care, in final pot sa nu fie echilibrate perfect.Diferenta, neacoperita prin livrari de marfuri in compensatie, poate fi acoperita printr-un AD stand-by.

Deoarece AD stand-by au fost utilizate pentru prima data in spatiul dreptului bancar anglo-saxon ca instrument de garantare, cel mai adesea ele se intalnesc sub denumirea de “Letter of Credit”, iar denumirea le defineste functia “de rezerva”, “in asteptare” (stand-by).

AD stand-by este supus Publicatiei nr. 500 si ca atare toate elementele specifice AD sunt aplicabile si in acest caz.Astfel, ele pot fi modificate, in cazul in care beneficiarul nu accepta anumite clauze inserate in text; pot fi confirmate, daca banca emitenta nu prezinta anumite garantii; pot contine si alte clauze, iar regimul comisioanelor in anumite limite este acelasi cu al oricarui AD.

In cazul compensatiei inegale, deci, cand unul din parteneri se anticipeaza ca nu va livra marfa, valoric egala, se poate negocia formularea: “ne angajam sa platim suma maxima de …. sau orice suma pana la aceasta in baza declaratiei scrise ca ….”.

Avantajele AD stand-by sunt legate de:

posibilitatea garantarii independente a unei plati prin angajamentul ferm de plata al unei banci.

adaptabilitatea la diferite obligatii de plata ale exportatorului sau importatorului altele decat cele ce privesc compensatiile.

este reglementat de Publicatia 500 cunoscuta tuturor partilor implicate in afacere, depasind dificultatea cunoasterii regimului (legislatiei) garantiilor bancare din diferite tari.

Dezavantajele utilizarii AD stand-by sunt determinate de:

atitudinea bancilor, care sunt prudente in emiterea AD stand-by, tratandu-le ca pe garantii si selecteaza atent pentru cine si in favoarea cui garanteaza, respectiv le emite.

mareste costul operatiunii de compensatie, comparativ cu, de exemplu, schimbul direct de documente.

CAPITOLUL 2

MECANISMUL DERULARII ACREDITIVULUI DOCUMENTAR

2.1.DESCHIDEREA ACREDITIVULUI DOCUMENTAR

2.1.1. Ordinul de deschidere a AD

Ordinul de deschidere dat de importator bancii sale (in calitate de banca emitenta) se poate realiza:

sub forma unei simple scrisori (letric sau telex) in cuprinsul careia sunt precizate conditii, termene si documente, precum si informatiile necesare bancii sa deschida AD.

prin completarea unui formular tipizat, pus la dispozitie de banci clientilor lor.

Luand in considerare problema standardizarii formularisticii referitoare la AD, in spiritul Publicatiei nr 500 si a Publicatiei nr.516, in continuare este prezentat modul de completare a unui formular standard de cerere de dechidere AD.

Prezentam in cotinuare mentiunile AD insotite de scurte comentarii:

1. Ordonatorul

– termenul adoptat in Formularele Standard pentru desemnarea ordonatorului AD este “aplicant”.

– ordonatorul este importatorul, cumparatorul la cererea caruia si pe baza instructiunilor primite de la acesta, banca emitenta emite AD.

– in spatiul rezervat,ordonatorul trebuie sa aiba grija sa includa corect toate detaliile referitoare la adresa sa:

numele patronimic al firmei

adresa completa

telefon, fax

– numele si adresa ordonatorului sunt necesare exportatorului pentru a sti pe numele cui intocmeste factura si ce destinatie are marfa.Sunt cazuri cand factura se intocmeste pe numele unei persoane, iar marfa are alta destinatie.Aceste precizari se fac in spatiul destinat documentelor (factura emisa de…pe numele…) si respectiv la detaliile privind transportul.

– numarul telefonului si faxului esunt necesare atat bancii, cat si exportatorului, in eventualitatea unor clarificari de probleme.

2. Banca emitenta

In practica,formularele puse la dispozitie de banci au pretiparit numele bancii. Banca emitenta este cea care,in baza ordinului dat de importator, isi va asuma angajamentul de plata in favoarea exportatorului.

3. Data ordinului de deschidere

Este data la care ordonatorul a completat si depus la banca ordinul de deschidere a

AD.Ordinul de deschidere trebuie dat in stransa corelatie cu partenerul de contract:

– prin contract, partenerii au convenit ca AD sa fie deschis cu un anumit numar de zile inainte de data expedierii marfii.In acest caz, ordonatorul va lua in considerare acest interval.

– daca partenerii nu au convenit date precise cu privire la data deschiderii AD,se subintelege ca ordonatorul, cu un anumit numar de zile inainte de data expedierii marfii, va ordona deschiderea AD (15-20 de zile).

– in orice situatie, ordonatorul va avea in vedere valabilitatea de ansamblu a AD si comisioanele bancare.

4. Valabilitatea AD si locul prezentarii documentelor

Toate AD trebuie sa stipuleze o data la care expira valabilitatea si un loc unde trebuie prezentate documentele pentru plata, acceptare,negociere:

– data la care expira valabilitatea.Valabilitatea AD este intervalul de timp in cadrul caruia exportatorul trebuie sa prezinte documentele la ghiseele bancii desemnate. Angajamentul ferm al bancii emitente se refera la acest interval.Data emiterii AD este data de la care intra in vigoare angajamentul de plata, iar data expirarii este data la care acest angajament inceteaza si numai pana la aceasta data pot fi prezentate documentele. Expirarea valabilitatii se poate trece in doua moduri:

data certa (de exemplu 21 iulie 1999)

o perioada de timp (de exemplu o luna), in acest caz banca emitenta va considera data emiterii AD ca prima zi de la care curge valabilitatea AD.

Data expirarii valabilitatii AD este suverana in raport cu toate celelelte termene precizate in AD.Valabilitatea AD trebuie stabilita in functie de particularitatile tranzactiei.Daca este prea mare, determina costuri bancare suplimentare, iar daca este prea mica, nu permite exportatorului sa faca toate demersurile necesare expedierii si intocmirii documentelor si, adesea,apare necesitatea solicitarii unei prelungiri a valabilitatii AD (deci costuri suplimentare).

– locul prezentarii documentelor (denumit si domicilierea AD).De regula, se trece orasul si tara unde documentele trebuie prezentate pentru plata, acceptare, negociere. Exceptie este in cazul AD liber negociabile, cand nu este necesara precizarea locului sau tarii.In aceasta situatie beneficiarul AD poate prezenta documentele pentru negociere la orice banca.Adesea, in practica se utilizeaza sintagma “negocierea la orice banca din tara importatorului (exportatorului)”.

5. Beneficiarul

Este partea, in relatia de AD, in favoarea careia se va emite AD si care, indeplinind conditiile si termenele din AD urmeaza sa fie platita.Din ratiuni de prudenta financiara, ordonatorul nu va incheia contracte sau intelegeri cu parteneri a caror buna credinta, standing financiar si performante tehnice si comerciale nu le cunoaste.In fapt, acestia sunt viitorii beneficiari ai AD ordonat de el.In general, beneficiarul AD este exportatorul marfii.

Se poate ca, in baza acordului dintre parti, AD sa fie deschis in favoarea unei terte parti, in calitate de beneficiar (o companie sau filiala care face parte din structura firmei vanzatoare, un asociat in vanzari al exportatorului, etc).

In spatiul rezervat beneficiarului, ordonatorul trebuie sa treaca clar si precis:

numele intreg al beneficiarului

adresa completa

telefon, fax

Aceste date sunt necesare bancilor pentru a sti pe cine si unde sa anunte de deschiderea AD.Orice rezerva din partea exportatorului de a da detalii complete privind adresa sa completa va fi interpretata de beneficiar ca un semnal de alarma si nu va ordona deschiderea pana nu se va edifica asupra calitatii exportatorului.

6. Transmiterea prin avion/posta (transmitere letrica)

Mentiunile 6, 7 si 8 fac parte din precizarile privind modul de transmitere a AD de banca emitenta bancii exportatorului ca banca notificatoare.In prezent, factorii de cost, timp si dotare tehnica determina ca transmiterea prin (avion) posta sa detina inca o pondere insemnata.Adesea, transmiterea prin posta este precedata de o scurta avizare a beneficiarului printr-un sistem de teletransmisie.

7. Scurta avizare prin teletransmisie (preavizare)

Rolul avizarii (preavizare) prin teletransmisie este de a anunta beneficiarul de principalele clauze ale AD si de faptul ca acesta urmeaza a fi deschis.Dupa o astfel de preavizare, urmeaza transmiterea letrica, sau tot prin teletransmisie a AD ca document operativ de lucru.Avizarea, respectiv preavizarea prin teletransmisie si apoi transmiterea letrica a documentului operativ se face de banca emitenta X prin serviciile aceleiasi banci notificatoare.

8. Transmiterea AD prin sisteme de teletransmisie

Termenul de teletransmisie include:

transmisia prin cablu, telegrama, telex, telefax, etc.

transmisia prin sisteme integrate de comunicatie, de exemplu SWIFT.

Daca in textul transmis nu se precizeaza altfel, AD teletransmise astfel sunt considerate documente operative de lucru. Daca in textul AD teletransmis se regaseste expresia “urmeaza detalii suplimentare”, sau altele similare, sau se specifica ca urmeaza confirmarea letrica, atunci documentul teletransmis nu va fi considerat instrument operativ al AD.AD este considerat instrument operativ atunci cand beneficiarul, prin textul dat:

permite bancii desemnate sa plateasca, sa accepte sau sa negocieze contra documentele stipulate

si

precizeaza ca teletransmisia nu va fi urmata de confirmarea letrica sau alta teletransmisie.De regula, banca emitenta este cea care decide ce metoda de teletransmisie va utiliza.Daca beneficiarul nu doreste ca teletransmisia AD sa fie document operativ de lucru, el va specifica acest lucru in spatiul “instructiuni suplimentare”.

9. AD este transferabil

Pentru ca un AD sa fie transferabil, aceasta mentiune trebuie precizata expres in ordinul de deschidere a AD, dat bancii emitente.In lipsa acestei mentiuni, un AD este considerat netransferabil.Instructiunile privind caracterul transferabil al unui AD sunt rezultatul intelegerii dintre beneficiar si ordonatorul AD, intelegere ce a avut loc inainte de emiterea AD si este legata direct de specificul tranzactiei comerciale.

10. Confirmarea

In mod similar, mentiunea privind “confirmarea” unui AD este rezultatul intelegerii prealabile dintre beneficiar si ordonatorul AD.Daca ordonatorul cere confirmarea, aceasta inseamna ca el doreste ca banca emitenta sa autorizeze sau sa solicite bancii desemnate (cu plata, acceptarea, etc.) sa confirme AD pentru beneficiar.Daca ordonatorul bifeaza casuta prin care “autorizeaza daca cere beneficiarul”, aceasta inseamna ca el doreste ca banca emitenta sa instructeze banca desemnata sa notifice beneficiarul fara confirmarea sa, dar daca beneficiarul doreste ca AD sa fie confirmat, atunci banca desemnata este autorizata sa-si adauge confirmarea sa.Daca partenerii au convenit ca o confirmare de AD sa se faca de o alta banca decat banca desemnata sa plateasca (de regula,banca exportatorului) atunci se marcheza casuta prin care se cere confirmarea, iar terta banca confirmatoare este specificata la casuta “instructiuni suplimentare”.

ll. Suma/valoarea AD

Denumita si valoarea AD,reprezinta suma de bani pe care banca emitenta se va angaja sa o plateasca beneficiarului AD.Aceasta suma poate fi precizata:

simplu (de exemplu: USD 50,000)

prin indicarea unei limite superioare (de exemplu: maximum USD 50,000)

suma poate fi precedata de cuvantul aproximativ, circa (aboutt) (de exemplu: “about USD 50,000”).

Daca suma este precedata de expresia “aproximativ” sau “circa”, aceasta inseamna ca ordonatorul permite bancii sa efectueze o plata cu o toleranta de +/-10% fata de suma precizata.Daca in AD se stipuleaza ca, cantitatea specificata a marfurilor nu poate fi nici mai mare nici mai mica, banca poate efectua plati cu o toleranta de +/-5% cu conditia ca valoarea AD (suma) sa nu fie depasita.Aceasta toleranta nu se aplica in cazurile in care in AD cantitatea este exprimata in unitati individuale, numar de pachete,colete, etc.Daca in AD nu sunt interzise expedierile partiale si nici nu se precizeaza altfel, o plata cu o toleranta de minus 5% fata de valoarea AD este admisa.Conditia de a face o plata cu o toleranta de minus 5% este ca intreaga cantitate de marfuri sa fi fost expediata, iar daca in AD se specifica si pretul unitar al marfii, acesta sa nu fi fost redus.Desigur, aceasta prevedere nu se aplica in cazul in care suma este precedata de termenul circa, aproximativ. Marimea sumei, valorii AD este in stransa corelatie cu conditia de livrare, in esenta, cu ansamblul obligatiilor asumate de exportator privind marfa si livrarea ei.Suma trebuie scrisa in cifre si litere si indicata moneda in care se va face plata.Simbolul monedei va fi potrivit codului ISO.De regula, moneda in care se ordona deschiderea AD este si moneda de contract.Sunt situatii in care partenerii convin ca plata sa se faca in alta moneda decat cea din contractul comercial.Dat fiind ca AD este un contract independent de orice alt contract, bancile nu platesc decat in moneda precizata in AD.

l2. AD platibil la Banca desemnata

-Banca desemnata

Exceptand AD care sunt platibile (domiciliate) la banca emitenta, orice AD trebuie sa specifice expres care este banca desemnata, autorizata sa plateasca, sa efectueze plata diferata, sa accepte cambii si apoi sa le plateasca sau sa plateasca prin negociere.Referitor la desemnarea bancii pot apare trei situatii:

ordonatorul trece numele bancii care urmeaza sa efectueze plata. Anterior, el a convenit cu beneficiarul AD unde va fi domiciliat acesta.

ordonatorul nu cunoste numele bancii din tara exportatorului, dar a convenit cu aceasta ca plata sa se faca la o banca din tara exportatorului.In acest caz va face mentiunea “banca la alegerea bancii emitente”.

ordonatorul poate lasa spatiu liber si banca va decide ce banca va desemna pentru plata (de regula, o banca din, tara exportatorului, cu care are relatii de corespondent bancar).

De regula, exportatorii doresc ca domicilierea platii sa fie la o anumita banca din tara lor.Daca unor exportatori le este indiferent locul platii si banca desemnata, acest fapt constituie un semn de alarma pentru ordonator.

-Platibil:

la vedere

prin plata diferata

prin acceptare

prin negociere

Mentionarea oricareia dintre aceste forme de plata trebuie sa aiba in vedere:

aceasta a fost in prealabil determinata de constructia financiara a afacerii.

fiecarui tip de plata ii corespund anumite precizari adiacente de termene si/sau documente.

Astfel:

Plata la vedere prin AD se poate face contra documente fara a fi insotite de cambii sau contra documente insotite de cambie.In acest ultim caz, cambiile sunt trase de beneficiar’la vedere, asupra bancii desemnate (banca platitoare).In unele tari, ca urmare a taxelor de timbru, este preferabil sa se utilizeze AD cu plata la vedere fara sa se solicite si cambii.

Plata diferata se poate realiza contra documente insotite sau nu de cambii.In cazul in care sunt insotite de cambii, cambia este trasa de beneficiar, la vedere, asupra bancii desemnate.Ea va fi achitata insa la termenul diferat precizat in AD de catre banca acceptanta (desemnata).

Plata prin acceptare se realizeaza intotdeauna contra documente insotite de o cambie.Cambia este trasa asupra bancii desemnate sau bancii emitente.Dupa acceptare, banca restituie cambia tragatorului (exportatorul), iar documentele le remite importatorului.Cambia va fi achitata la scadenta precizata in textul ei.

Plata prin negociere se poate realiza in doua moduri:

– prin precizarea expresa a bancii desemnate sa negocieze.In acest caz, ordonatorul numeste banca negociatoare

sau

– in cazul AD,asa-numite liber negociabile, plata prin negociere se face la orice banca.In acesta situatie se mentioneaza “freely negociable by any bank” sau “freely negociable credit”.Aceasta permite negocierea documentelor la orice banca din lume.In practica, este de dorit ca ordonatorul sa limiteze libera negociere a AD la o tara sau un oras (de exemplu “liber negociabil in Elvetia” sau “liber negociabil la Zurich”.

De retinut ca banca emitenta poate autoriza ea insasi o alta banca sa negocieze documentele.Intotdeauna in cazul AD care prevede negocierea,cambiile care insotesc documentele trebuie sa fie trase asupra bancii emitente sau bancii confirmatoare.In nici un caz nu se va cere prin ordinul de deschidere al AD, cambii trase asupra ordonatorului.Daca in AD se precizeaza cambii trase asupra ordonatorului, bancile considera aceste cambii ca documente aditionale.

13. Livrari partiale

Livrarile partiale sunt permise daca in AD nu se specifica altfel.De aceea, ordonatorul trebuie sa specifice clar in deschiderea AD:

-”livrari partiale permise” – (partial shipments allowed)

sau

-“livrari partiale nepermise – (partial shipments not allowed).

In lipsa oricarei mentiuni se interpreteaza ca sunt permise.Nu se considera livrari partiale atunci cand din documentul de transport rezulta ca marfurile au fost transportate cu acelasi mijloc de transport, pe aceiasi ruta si cu aceiasi destinatie, chiar daca in documentul de transport se indica:

-date diferite de livrare

-porturi diferite de incarcare sau locuri diferite de preluare/expediere a marfii.

Livrarile esalonate.

Ordonatorul, in cazul livrarilor esalonate, trebuie sa precizeze perioada sau perioadele livrarilor esalonate.In cazul in care perioadele de livrare partiale sunt diferite, acestea trebuie precizate clar fie in textul AD, fie la instructiuni suplimentare.Livrarile partiale pot fi urmate sau nu de plati (trageri) partiale.Daca prin AD nu se stipuleaza altfel, platile partiale sunt permise.Astfel, dupa fiecare livrare, beneficiarul AD va fi platit in baza documentelor prezentate privitor la livrarea respectiva.Daca ordonatorul doreste (accepta) livrari partiale, dar plata se face o singura data dupa ultima livrare, in acest caz va marca prin bifare mentiunea: ”Livrari partiale permise” iar la conditii de plata va preciza “plata 100% la vedere dupa ultima livrare”. Perioadele de livrare trebuie strict convenite cu exportatorul, pentru ca aceasta sa fie in masura sa expedieze marfa la intervalele mentionate in AD.Daca o livrare/tragere (plata) nu respecta termenele din AD, acreditivul inceteaza sa mai fie valabil pentru beneficiar, atat pentru transa respectiva, cat si pentru toate transele ulterioare.In acest mod, ordonatorul risca sa nu mai primeasca marfa iar beneficiarul risca sa nu primeasca banii.

14. Transbordari

Inainte de a decide, transbordari permise/nepermise, ordonatorul trebuie sa stabileasca care este modalitatea cea mai avantajoasa pentru livrare si transport a marfii la destinatie.Interzicerea transbordarilor, cel mai adesea, este determinata de riscul de pierdere sau deteriorare a marfurilor prin repetate incarcari/descarcari de pe un mijloc de transport pe altul.Ordonatorul poate stipula “transbordari permise numai…”, mentionand un port care din punctul sau de vedere confera securitate in manipularea marfurilor.Chiar daca prin AD transbordarile sunt interzise, bancile accepta documente de transport care indica ca transbordarea va avea loc atata timp cat marfa este transportata in container, trailer, barje sau documentul de transport cuprinde clauze prin care transportatorul isi rezerva dreptul de a transborda.

15. Asigurarea acoperita de ordonator

Aceasta informatie este utila bancii emitente, beneficiarului si bancii desemnate (sa plateasca, sa accepte, sa negocieze) in cazul in care la livrarea marfii de catre beneficiarul AD aceasta nu trebuie sa precizeze si un document de asigurare a marfii in trafic international. In mod particular, banca emitenta este interesata in acest aspect inainte de a emite AD.

16. Detalii cu privire la transportul marfii

Aceste detalii au in vedere:

locul expedierii – de la… (from…)

locul de destinatie – pentru a fi transportat la… (for transportation to…)

data expedierii – nu mai tarziu de… (not later than…)

care trebuie precizate cu claritate si potrivit terminologiei din Publicatia nr.500. Astfel, este de retinut:

– Expediere (shipment).Daca in AD nu se precizeaza altfel, acest termen este inteles ca incluzind expresiile:

incarcare la bord (loading on board)

incarcare (dispatch)

acceptare pentru transport (accepted for carriage)

data recipisei postale (date of post reecipt)

data ridicarii (date of pick-up)

preluarea spre incarcare (taking in charge)-in cazul documentului de transport combinat.

– Locul de expediere si locul de destinatie se indica sub forma unei denumiri exprese a: portului, aeroportului, garii, orasului, tarii sau, daca este cazul, grupei de tari.Nu se utilizeaza expresii generale, vagi, pentru a preciza punctul de incarcare si descarcare, de exemplu: port important, un port din Golful Mexic, un port din Orientul Mijlociu, etc. Cand se apeleaza la o modalitate de transport combinat,multimodal,organizat intr-o structura moderna se poate indica doar tara.Nu se utilizeaza abrevieri,de exemplu:UK (Marea Britanie),CEE (Comunitatea Economica Europeana),UE (Uniunea Europeana) etc., deoarece nu toata lumea cunoaste sensul acestora,mai ales cand sunt exprimate in alta limba.Nu se indica un port maritim cand marfurile care urmeaza a fi livrate au drept loc al expedierii un oras situat in interiorul tarii si cand documentul de transport solicitat este: document de transport combinat,aerian,rutier,feroviar,fluvial intern sau recipise postale si de curier.

– Data livrarii trebuie sa fie situata in cadrul perioadei de valabilitate a AD.Daca se prelungeste valabilitatea AD,nu se subintelege ca automat se prelungeste/decaleaza si termenele de livrare.Data livrarii poate fi mentionata prin expresiile:

nu mai tarziu de… (not later than…) data fixa

in perioada… (during…)

in… (in…),de ex.:prima jumatate a lunii iulie 1999

pe… (on…)

nu inainte de… (not before…)

nu inainte de (data) si nu dupa(data),(not before… and not after…)

Daca se utilizeaza expresia “in x zile de la…”,in mod obligatoriu se precizeaza si evenimentul economic fata de care se calculeaza acest numar de zile.Daca in AD nu s-a prevazut altfel,bancile accepta un document de transport care are o data de emitere anterioara deschiderii AD.Termenii privind livrarea sunt interpretati astfel:

cuvintele la… (to…),pina la… (until…),de la… (from…) se inteleg ca incluzand data mentionata.

cuvantul dupa… (after…) este inteles ca excluzand data mentionata.

termenii “prima jumatate” (first half),”a doua jumatate” (second half) a lunii sunt interpretati 1-l5 si respectiv 16-ultima zi a lunii,inclusiv.

termenul “inceputu1” (begining),”mijlocul” (middle),”sfarsitul”(end) lunii se inteleg:1-10 inclusiv,11-20 inclusiv,21-ultima zi a lunii inclusiv.

Nu se utilizeaza pentru a preciza data livrarii termeni ca:

prompt (prompt),imediat (imediatly),cat de curand (as soon as posible) si altele asemanatoare-bancile nu le iau in considerare.

daca data livrarii este precedata de cuvintele “pe sau in jur de” (on or about), bancile vor interpreta aceasta precizare ce permite ca livrares sa fie facuta cu 5 zile inainte si 5 zile dupa data mentionata,incluzand ambele zile extreme.

17. Descrierea marfurilor

– Denumirea si descrierea marfii:

sa fie cat mai scurta posibil si fara sa contina detalii excesive.

sa reflecte termenii conveniti cu partenerul (exportatorul) prin contractul comercial international.

sa fie suficient de clara pentru ca ordonatorul sa aiba certitudinea ca exportatorul ii va trimite marfa in conditiile anterior convenite.

sa permita bancii,ca in baza instructiunilor date,sa poata efectua confruntarea elementelor ce privesc descrierea marfii cu cele ce se vor regasi in documentele prezentate de exportator.

Cantitatea si pretul.Cand se indica cantitatea si/sau pretul unitar al marfii, ordonatorul trebuie sa aiba in vedere ca:

se admite o toleranta de plus/minus 10% daca expresii ca “aproximativ” (approximately),”in jur de…” (about),”circa” (circa) sau altele similare,preced cantitatea sau pretul,sau pe ambele.In acest caz,astfel de termeni este necesar a fi utilizati si in legatura cu valoarea AD.

se admite o toleranta de plus/minus 5% referitor la cantitatea marfurilor livrate numai daca in AD nu se specifica altfel,daca cantitatea nu este precizata in numar de pachete,unitati individuale si daca nu se depaseste valoarea AD.Daca ordonatorul accepta livrarea unei cantitati de marfa cu o abatere de pana la plus/minus 5%,el trebuie sa aiba in vedere ca valoarea AD care va fi,nu este si ea marita pana la,sau cu 5%.

18. Conditia de livrare

Desemneaza ansamblul activitatilor legate de transportul marfurilor,iar in sens restrans,defineste obligatiile vanzatorului de a prelua marfa in vederea transportarii ei de un caraus.Aceasta clauza este precizata in termeni comerciali abreviati care regasesc in doua documente utilizate pe plan intemational:INCOTERMS si RAFTD.Conditia de livrare abreviata trebuie sa fie urmata de locul numit,unde marfa trece de la vanzator la cumparator.Pentru ordonator,conditia de livrare are importanta din doua puncte de vedere:

determina valoarea AD,in sensul ca alaturi de valoarea marfii trebuie luate in considerare si cheltuielile pe care le face vanzatorul pentru asigurarea ,incarcarea, transportul etc. marfii-potrivit conditiei de livrare convenite.

in functie de conditia de livrare,se solicita anumite documente de transport pe care trebuie sa le prezinte exportatorul la banca (conosament, scrisoare de trasura-rutiera,feroviara etc.).

19. Precizarea documentelor

Cerinte generale privitoare la documente:

– Precizarea documentelor.Orice AD trebuie sa precizeze clar documentele contra carora se va face plata,acceptarea,negocierea.

– Denumirea documentelor.Fiecare document solicitat va fi denumit clar.De ex.: certificat de origine,factura,document de transport combinat,conosament, etc.

– Numarul documentelor.Documentele cerute de ordonator sunt in stransa corelatie cu specificul tranzactiei in ansamblu.De ex.:la plata prin acceptare se solicita si o cambie;in functie de conditia de livrare se pot cere:document de transport si polita/certificat de asigurare;in functie de specificul marfii se poate solicita buletin de analiza,certificat fitosanitar,etc.Uneori,datorita reglementarilor in materie din tara exportatorului si/sau tara importatorului se pot solicita anumite documente specifice: certificat EUR 1 pentru exportul in tarile din comunitatea Europeana.Ordonatorul,in principiu,va solicita astfel de documente care sa il asigure ca marfa livrata corespunde cantitativ,calitativ,sortimental,etc. celor convenite prin contractul comercial.Drept urmare,numarul documentelor cerute poate fi mai mic (de ex.:factura,document de transport,polita de asigurare),sau mai mare,celor prezentate adauganduli-se si altele cum ar fi:certificate,buletine de analiza,etc.

– Numarul de exemplare cerut.Pentru fiecare tip de document,ordonatorul poate specifica numarul de originale si copii (de ex.:Conosament maritim original (Sole original Marine Bill of Loading),set complet 3/3 conosament maritim (Full set of 3/3 Marine Bill of Loading),3 copii nenegociabile (3 non-negociable copies of Marine Bill of Loading), factura in 2 originale si 4 (patru) copii,etc.).Daca nu se specifica altfel,bancile accepta ca originale documentele intocmite prin sisteme computerizate,automate,etc. si marcate ca originale.Daca nu se specifica altfel in AD,bancile accepta drept copii documentele etichetate drept copii sau nemarcate ca originale.

– Emitentul si continutul documentelor.Exceptand documentul de transport,polita de asigurare si factura,ordonatorul pentru oricare act,document cerut trebuie sa specifice de cine va fi emis si ce informatii sa contina.Desemnarea emitentului unui document se va face prin trimitere la o institutie,departament,persoana fizica-juridica,etc.(de ex.:emis de producator,emis de oficiul pentru controlul marfurilor,etc.),evitandu-se termeni ca: binecunoscut,calificat,independent,oficial,etc.

– Ordinea trecerii documentelor.In principiu,este de dorit ca documentele cerute sa fie trecute in urmatoarea ordine:

factura comerciala

documentul de transport

documentul de asigurare

Apoi alte documente cum ar fi:

certificatul de origine

certificatul de calitate/analiza

lista pachetelorde greutate

cambia sau/si numarul de cambii cerut

20. Termenul de prezentare a documentelor

Orice AD prin care se solicita prezentarea unui document de transport trebuie sa precizeze intervalul de timp de la expedierea marfi,in care documentele trebuie prezentate la banca.In stabilirea intervalului de prezentare a documentelor, ordonatorul trebuie sa acorde atentie faptului ca beneficiarul,dupa expeditia marfii,aduna documentele de la diferiti emitenti,pregateste documentele pentru a le prezenta la banca si daca domicilierea (plata) este situata la o banca aflata in alta tara,trebuie luat in calcul timpul de transmitere a documentelor prin posta.

Daca in AD nu se precizeaza o perioada de timp,documentele trebuie prezentate la banca in 21 de zile de la data expedierii marfii,atestata prin data de pe documentul de transport fara insa a depasi valabilitatea AD.Daca documentele pot fi prezentate independent de data livrarii,acest lucru trebuie precizat in textul formularului la Instructiuni Suplimentare.

Legat de expedierea marfii,circuitul documentelor si incasarea contravalorii marfii, se intalnesc trei termeni:

termenul de valabilitate

termenul de livrare

termenul de prezentare a documentelor

Termenul de livrare

Orice AD trebuie sa stipuleze o data de valabilitate pentru prezentarea documentelor pentru plata, acceptare, negociere.Denumit si valabilitatea AD, termenul de valabilitate semnifica data limita pana la care ordonatorul poate prezenta documentele la banca platitoare/acceptanta/negociatoare.Documentele trebuie prezentate de beneficiarul AD la ghiseele bancii la care expira valabilitatea la/sau inaintea datei de valabilitate.Valabilitatea,uzual,poate fi mentionata in doua moduri:

– precizarea unei date,de ex.”valabilitate:21 iulie 1999”,sau pana la o data: “valabilitatea pana la 21 iulie 1999”.Ambele formulari au aceiasi semnificatie. Termenul de “pana la” sau altul asemanator este interpretat ca incluzand si ziua respectiva (de ex.: si pe data de 21 iulie 1999 pot fi prezentate documentele).

– precizarea unui anumit interval,de exemplu: “valabilitatea de o luna”, “valabilitatea sase luni”,si acest caz,daca nu se specifica in AD data de la care curge perioada indicata(de exemplu,valabilitatea de o luna,incepand cu 21 iulie 1999),data emiterii AD se considera data de la care incepe valabiliatatea si se calculeaza corespunzator,adaugandu-se perioada mentionata si astfel se obtine data la care expira valabilitatea.

De regula,se mentioneaza si banca la ghiseele careia expira valabilitatea.In cazul in care precizarea nu este facuta,se considera ca valabilitatea AD expira la ghiseele bancii platitoare.

Luarea in considerare a acestui termen este foarte importanta pentru exportator, deoarece numai pina la aceasta data banca este ferm angajata sa faca plata.Daca banca platitoare este in alta tara,exportatorul,in calculul timpului de prezentare a documentelor, trebuie sa aiba in vedere si timpul necesar remiterii acestora.Data valabilitatii este pentru documentele prezentate,nu expediate.Dupa aceasta data banca refuza plata,iar prelungirea valabilitatii AD nu se face decat din ordinul ordonatorului.

Termenul de livrare,de expediere a marfurilor,este stabilit in contractul comercial international si trebuie sa se regaseasca in documentul de transport care atesta expedierea marfurilor.Clauza privind termenele de livrare,convenita in contractut comercial international,de regula,circumscrie perioada in interiorul careia trebuie efectuata livrarea marfurilor.Ea poate fi formulata in mai multe moduri:

cel mai adesea direct,”expedierea pana pe data de…”,ceea ce semnifica si data precizata

data expeditiei precedata de cuvantul “in jur de” semnifica ca livrarea poate fi facuta in timpul perioadei de 5 zile inainte si 5 zile dupa data specificata, ambele extreme fiind incluse.

“prompta expeditie”,prin care se intelege ca expedierea marfurilor se va realiza in primele 30 de zile de la deschiderea AD.

"livrarea la inceputul lunii…”,”livrarea la sfarsitul lunii…” se interpreteaza ca fiind in prima,a doua si respectiv a treia decada a lunii mentionate.

Uneori se mai utilizeaza si mentiuni ca:

“livrarea marfii de indata ce este gata si este posibil”,text ce se utilizeaza in cazul in care marfa nu este gata,care urmeaza a fi produsa,fara insa ca acest termen sa depaseasca 40 de zile de la semnarea contractului.

“livrarea marfii in termen de…” sau “de la…”,partile implicate convenind o perioada determinata fata de un eveniment economic ales.De exemplu: in termen de trei luni de la plata avansului,in termen de patru luni de la semnarea contractului,etc.

Publicatia nr.500 nu recomanda utilizarea acestor termeni,cu toate acestea in practica ei se utilizeaza.In acest caz sensul atribuit este: poate fi facuta in timpul unei perioade de 5 zile inainte si 5 zile dupa data specificata,ambele extreme fiind incluse.

De mentionat ca acelasi contract poate sa stabileasca mai multe termene de livrare cum ar fi cazul expedierii in transe.

Termenul de livrarare convenit constituie,atat pentru exportator cat si pentru importator,un element de referinta in derularea mecanismului AD:

luand in considerare acest termen,exportatorul va avea grija ca marfa sa fie gata,astfel incat la primirea notificarii de deschidere a AD,sa fie in masura sa respecte conditiile de livrare la timp.

in functie de acest termen,ordonatorul va da dispozitie bancii sale de deschidere a AD in favoarea exportatorului.

In practica,termenul de livrarea poate sa apara direct sau indirect ca mentiune in textul AD.Astfel:

termenul de livrare sau intervalul in care trebuie sa aiba loc livrarea va fi precizat intotdeauna in cazul AD care prevede plati/livrari in transe.

el poate,cel mai adesea,sa apara prezentat implicit,prin termenul de prezentare a documentelor de expeditie a marfurilor (de exemplu: prezentarea documentelor 21 iulie 1999,documentele vor fi prezentate la banca in 15 zile de la data expedierii marfii.

Depasirea termenului de livrare inseamna neindeplinirea conditiilor stipulate in AD si,deci,incetarea obligatiei de plata din partea bancii.

Termenul de prezentare a documentelor la banca

In conditiile AD trebuie sa se prevada o perioada expres definita dupa data emiterii conosamentului (sau a altor documente de expeditie),in timpul carora documentele trebuie prezentate la banca.Marimea acestui interval se stabileste astfel ca documentele sa ajunga inaintea marfii (daca ajunge marfa inainte se platesc penalizari pentru neridicarea ei).Daca in AD nu este precizat termenul de prezentare a documentelor,acesta este considerat 21 de zile de la data emiterii documentului de transport.

De mentionat ca termenul de 21 de zile nu este orientativ,ci imperativ.Daca un AD prevede un termen de valabilitate pana la 31 iulie,iar termenul de livrare a marfii este 1 iulie,nu inseamna ca prezentarea documentetor se poate face oricand in acest interval,ci numai intre 1-21 iulie.Aceasta este valabilitatea reala a AD.Perioada 22-3l iulie este valabilitatea inoperanta.Dovada datei livrarii (incarcare si expediere) o face documentul de transport sau daca este indicata in adeverinta eliberata de casa de expeditie care a preluat si expediat marfa.

De retinut,ca prelungirea valabilitatii AD nu atrage automat dupa sine prelungirea termenului de incarcare/expediere.Marfa trebuie expediata in perioada precizata in AD.Pentru modificarea datei de expeditie este necesara modificarea AD de catre ordonator prin banca emitenta.Daca termenul de incarcare expira intr-o zi de sarbatoare legala,acest termen nu se prelungeste automat (ca in cazul valabilitatii AD) in prima zi lucratoare.

21. Instructiuni suplimentare

Spatiul este destinat pentru detalieri suplimentare sau mentiuni speciale,comisioane si cine le suporta.

22. Reglementarea platii

Ordonatorul trebuie sa precizeze contul din debitul caruia se va face plata la sosirea documentelor,daca acesta nu a fost precizat in casuta 1 (ordonator).

23. Semnatura

Orice ordin de deschidere trebuie sa fie semnat de ordonator si datat.Daca ordinul de deschidere contine mai multe pagini este de dorit ca toate sa fie semnate si datate de ordonator.In baza acestui ordin:

banca emitenta deschide AD.

exportatorul este notificat de deschiderea AD.

exportatorul expediaza marfa si intocmeate setul de documente.

contra documentelor prezentate,exportatorul utilizeaza AD dupa ce banca a efectuat controlul documentelor.

Luand in considerare elementele standard privind deschiderea unui AD,bancile isi elaboreaza adesea propriile formulare.In tara noastra bancile utilizeaza “Cererea de Deschidere de Acreditiv”,care potrivit reglementarilor in materie de plati cu strainatatea ale BNR are ca scop:

evidentierea tuturor platilor catre strainatate ale agentiilor economici,fiind utilizata nu numai pentru deschiderea de AD,ci si pentru:ordin de plata, incasso documentar sau numerar.

uniformizarea la nivelul bancilor comerciale a documentelor privind platile cu strainatatea.

asigurarea controlului platilor efectuate de agentii economici.

2.2. UTILIZAREA ACREDITIVULUI DOCUMENTAR

In ansambul mecanismului derularii AD,exportatorul este beneficiarul acreditivului:

cel in favoarea caruia a fost deschis AD.

cel care,in masura in care indeplineste toate conditiile de termene si documente stipulate in textul AD,incaseaza contravaloarea marfurilor exportate/serviciilor prestate,respectiv utilizarea AD.

2.2.1. Optiunea exportatorului pentru plata prin AD

In decizia sa,exportatorul trebuie sa aiba in vedere avantajele si dezavantajele pe care le prezinta aceasta tehnica de plata pentru el.Sintagma “utilizarea AD” semnifica ansamblul activitatilor intreprinse de beneficiarul AD,exportatorul,pentru a incasa de la banca contravaloarea marfurilor expediate contra documentelor stipulate in AD.

Alegerea de catre exportator a AD ca modalitate de plata implica luarea in considerare a cel putin doua aspecte:

cresterea rapiditatii si sigurantei platii

Privitor la aspectele referitoare la siguranta platii,exportatorul va opta pentru:

AD irevocabil,intrucat orice modificare,anulare,etc. a unui astfel de angajament nu poate fi efectuat de banca emitenta fara acordul sau.

AD irevocabil si confirmat,in cazul in care are anumite indoieli privid tara importatorului,banca emitenta.Confirmarea data de o terta banca este,de asemenea un angajament ferm de plata.Astfel,in cazul in care nu este platit de banca emitenta,va fi platit de banca confirmatoare.

Referitor la rapiditatea platii, va opta pentru:

– domicilierea AD la banca din tara sa in cazul platii la vedere,plata diferata, plata prin acceptare.

– in cazul de plata prin negociere,va solicita autorizarea prin AD a unei banci din tara sa (care sa apara ca mentiune in AD) pentru negocierea documentelor.

Aceste optiuni au ca efect grabirea incasarii banilor cu timpul de curier pentru ca documentele sa ajunga la o banca din strainatate (in cazul domicilierii in strainatate) si in caz de anumite nereguli la documente,acestea pot fi corectate rapid in timp util.

Corelatia acreditivului cu constructia financiara a afacerii in ansamblul ei.

Referitor la constructia financiara a afacerii,si AD,exportatorul trebuie sa cunoasca modalitatile prin care sa fructifice una din caracteristicile fundamentale ale AD,adaptabilitatea:

prin includerea in AD a unor clauze,acesta poate fi adaptat diferitelor situatii,sa gandeasca constructia financiara a afacerii inainte de a negocia clauzele contractuale pentru a sti clar ce sa solicite sau sa ofere cumparatorului.Acesta este cel care va ordona deschiderea AD si,ca atare,el va specifica clauzele dorite de exportator.De exemplu:

– poate oferi,pentru a patrunde pe o piata,AD irevocabil cu plata diferata la 60 de zile sau AD irevocabil cu plata prin acceptare la 180 de zile.

– poate solicita,pentru a intermedia o afacere,AD irevocabil transferabil, pentru a-si finanta propria productie un AD irevocabil clauza rosie,etc.

2.2.2 AD si clauzele contractului comercial international

a) Informatii precontractuale

Decizia exportatorului privind forma si tipul de AD trebuie sa se bazeze pe anumite informatii obtinute inainte de inceperea negocierilor sau a incheierii contractului:

solvabilitatea si buna credinta/seriozitatea a importatorului-informatii ce se pot obtine de la banca care il deserveste pe cumparator,de la alti parteneri sau alte banci (de pe piata sa) care au avut afaceri cu firma respectiva.

comportamentul bancii sau a bancilor din tara importatorului fata de importator in cazul in care bancile din tara exportatorului au relatii de corespondent cu banci din tara importatorului.

uzantele si reglementarile in vigoare privitoare la plati,garantii si transferul valutar al fondurilor din tara importatorului,adesea acestea au incidenta directa asupra formei AD si rapiditatii incasarii sumei de la banca din tara sa sau de la institutii/organisme cum sunt: Ministerul Comertului si Industiei,institutii de cercetare privind pietele externe,alti agenti economici care au mai derulat afaceri cu tara respectiva.

pozitia bancii confirmatoare sau a bancii transferatoare daca se doreste AD confirmat sau AD transferabil.In prealabil este necesar sa se discute cu banca solicitata daca aceasta este pregatita sa isi adauge confirmarea sa,dupa caz,sa gazduiasca transferul.In principiu,aceste banci au dreptul sa refuze o astfel de cerere.

b) Clauze contractuale privind p1ata prin AD de luat in considerare

sa fie formulate intr-o maniera ferma,clara,care sa evite posibilitatea unei alte interpretari nedorite de exportator.

sa nu fie acceptate conditii pe care exportatorul ulterior sa nu le poata indeplini.

valabilitatea AD si alte termene privind livrarile sa fie suficient de mari ca sa-i permita exportatorului sa expedieze marfa si sa intocmeasca setul de documente in mod corespunzator.

este de dorit sa se opteze pentru documente semnate de exportator (factura, certificat calitate,greutate) sau un tert independent (caraus, institut de calitate specializat, asigurator, etc.) si nu se vor accepta documente semnate de importator.De exemplu: plata contra certificat de receptie semnat de exportator si importator,importatorul oricand poate refuza intemeiat sau nu o astfel de semnatura,iar exportatorul neputand obtine documentul nu va putea incasa banii de la banca,desi toate celelalte documente,cerute prin AD,le are in buna ordine.

se va negocia modul de distributie a platii,comisioanelor si taxelor bancare.

negocierea si incheierea contractului trebuie sa fie in concordanta cu cerintele importatorului.Respectarea acestei reguli de aur este esentiala in plata prin AD, deoarece AD este un contract independent de contractul comercial international.Deci daca importatorul este nemultumit de rezultatul negocierilor va ordona deschiderea unui AD care sa faca dificila sau chiar imposibila indeplinirea cerintelor cuprinse in el si,deci,imposibiliatea utilizarii lui de catre exportator.

Litigiul rezultat dint-o astfel de situatie nu poate fi rezolvat decat pe cale comerciala.Bancile nu actioneaza decat in conformitate cu instructiunile primite de la ordonator si angajamentul de plata luat.

2.2.3. Comportamentul exportatorului la primirea AD

La primirea AD,exportatorul,de indata,verifica continutul AD si il compara cu cele convenite anterior prin contract (sau intelegere) cu importatorul.Din aceasta comparatie pot rezulta urmatoarele situatii:

a) Conditiile si termenii din AD corespund celor convenite anterior prin contract. Drept urmare,exportatorul va face toate demersurile necesare pentru expedierea marfii, intocmirea setului de documente,prezentarea lor la banca pentru plata.

b) Conditiile si termenele din AD nu corespund celor convenite prin contract,dar nu afecteaza fondul comercial al afacerii,iar exportatorul le poate indeplini fara dificultate. In acest caz,intrucat conditiile din AD prevaleaza,fara nici o alta formalitate,exportatorul va expedia marfa si va intocmi si depune setul de documente corespunzator celor trecute in AD.De exemplu,este modificat termenul de livrare,se cer cantitati mai mari sau mai mici (dar si valoarea AD mai mare sau mai mica),se cer alte game sortimentale,coloristice, tipodimensiuni,etc.,iar pentru exportator nu este o dificultate sa le indeplineasca.

c) Conditiile si termenele din AD nu corespund celor convenite anterior,iar exportatorul nu le poate indeplini.In acest caz,prima regula este sa nu expedieze marfa. Actiunile de urmat de catre exportator in acest caz sunt:

contacteaza importatorul si discuta problema modificarii AD,corespunzator celor convenite anterior.Din modul in care se poarta discutia cu importatorul, exportatorul poate identifica intentia reala a acestuia.Astfel importatorul:

– in mod deliberat a introdus o clauza greu sau de neindeplinit de exportator.De exemplu: piata s-a contractat si nu mai sunt cerute produsele respective,la negocieri importatorul a fost nemultumit de clauzele contractuale,etc. Prin clauze de nerealizat,in mod constient,el obstructioneaza afacerea.

– din dorinta de a renegocia,de regula,pretul marfii.De exemplu: pe piata sa au aparut intre timp mai multi ofertanti de aceiasi marfa cu preturi mai joase.

– din neglijenta sau necunoasterea practicilor in materie de AD.

indiferent de motiv,exportatorul va negocia (telefonic) clauza care trebuie modificata pentru ca sa o poata indeplini.

asteapta sosirea modificarii AD pe canal bancar.

la primirea modificarii trebuie sa anunte expres banca notificatoare ca accepta modificarea comunicata.De retinut ca nu se pot accepta doar partial modificari si daca exportatorul nu accepta modificarea,dar prezinta documentele la banca, se interpreteaza de banci ca a acceptat modificarea si din acel moment AD va fi modificat.

dupa ce accepta modificarea,exportatorul expediaza marfa si intocmeste documentele corespunzator AD original,modificat.

in cazul neacceptarii AD original,neacceptarii modificarilor primite:

– exportatorul nu va expedia marfa.

– daca exportatorul expediaza marfa,o face pe raspunderea sa.

– operatiunea se transforma din AD in incasso documentar.

– banca nu il plateste,in baza AD deschis pe documentele neconforme cu AD.

– plata ramane la latitudinea importatorului.

Solutiile in acest caz pot fi:

– continuarea discutiilor cu importatorul pana la gasirea unei solutii de compromis (renegociere de pret,de cantitate,etc.).

– cautarea unui alt partener potential interesat de marfa respectiva.

– rezilierea contractului si solicitarea de despagubiri,daca astfel de clauze au fost trecute in contract.

Exportatorul nu poate reprosa bancii emitente/platitoare conditiile din AD.Acestea actioneaza numai la cererea si dupa instructiunile date de importator,ordonatorul AD.

Pentru a se proteja impotriva riscului producerii marfii si nevanzarii ei,adesea, exportatorii,prin contract,convin cu importatorii ca deschiderea AD sa aiba loc cu un numar de zile fata de momentul expedierii marfii,suficient de mare, care sa le permita,ca in acest interval sa produca marfa.De exemplu: deschiderea AD cu 45 de zile inainte de livrarea marfii,orice intarziere in deschiderea AD de cumparator va atrage automat decalarea corespunzatoare a celorlalte obligatii privind livrarea marfi de catre vanzator.

In citirea si interpretarea continutului AD,exportatorul,in aceiasi masura ca si importatorul,trebuie sa cunoasca sensul clauzelor,notiunilor utilizate in lumina terminologiei precizate in:

– Reguli Uniforme si Practica Acreditivelor Documentare,Publicatia nr.500.

– The New Standard Documentary Credit Forms,For The UCP 500, Publicatia nr. 516.

2.3. DOCUMENTE IN BAZA CARORA SE FACE PLATA CATRE BENEFICIAR

Orice ordin de deschidere de AD,acreditivul insusi,iar cand este cazul si instructiunile de modificare,trebuie sa precizeze clar documentele in baza carora sa se faca plata/acceptarea/negocierea de catre banca desemnata in favoarea beneficiarului.

Este foarte important ca partile implicate in derularea AD-ordonator,bancile si beneficiarul sa acorde acelasi inteles termenilor folositi pentru a desemna documentele, continutul lor si cine le va semna.

Enumerarea documentelor,obligatoriu de prezentat,pentru efectuarea platii este la latitudinea importatorului.

Documentele pot fi grupate in doua grupe:

prima grupa formata din: factura,documentul de transport si certificatul de asigurare,documente pentru care Publicatia nr.500 stabileste un cadru riguros.

alte documente in care pot fi cuprinse: certificatul de origine,lista de colete/greutate,de calitate,fitosanitare,buletinul de analize etc.,al caror numar si continut sunt in masura sa asigure ordonatorul ca beneficiarul si-a indeplinit obligatiile asumate.

Pentu aceste “alte documente”,ordonatorul in cererea de deschidere trebuie sa precizeze ce informatii si ce date sa contina si cine sa le semneze.In caz contrar, bancile vor accepta documentele asa cum sunt prezentate cu conditia sa nu fie in neconcordanta cu alte documente prezentate.

Referitor la documente:

documentele trebuie emise pe numele ordonatorului sau pe numele persoanei care este precizata in AD.

toate documentele cerute trebuie prezentate in numarul de originale si copii specificat in AD

descrierea marfii,marcarea coletelor,numarul lor,precizarile privind greutatea trebuie sa fie identice in toate documentele.

documentele trebuie prezentate toate in cadrul termenului de prezentare a documentelor,specificat in AD,iar daca nu este precizat,in 21 de zile de la data expedierii marfii,fara a depasi insa valabilitatea AD.

documentele sunt prezentate la ghiseele bancii desemnate sa plateasca/accepte/ negocieze,in acest loc expira termenul de prezentare si de valabilitate a AD.In cazul in care prezentarea documentelor se face la o banca iar valabilitatea AD expira la o alta banca,in AD trebuie sa se specifice acest lucru.

daca nu se mentioneaza in alt mod in AD,bancile accepta documente emise inainte de deschiderea AD.

2.3.1. Factura

Factura este un document comercial contabil,de regula,sub forma unui document tipizat,ale carui rubrici trebuie completate in totalitate.

In practica,factura este emisa de exportator imediat dupa expedierea marfurilor,in baza documentelor de transport si a celorlalte documente privind expeditia.

Factura este un document de sinteza intrucat:

este actul primar in baza caruia opereaza in evidenta sa atat exportatorul cat si importatorul iar bancile il au ca element de referinta la controlul documentelor.

permite identificarea valorii de ansamblu a marfurilor vandute,intrucat cuprinde,de regula,toate precizarile privitoare la: denumirea marfii, sortiment, calitate, cantitate, pret unitar, valoare totala a marfurilor, cheltuieli determinate de conditiile de livrare (FCA,FOB,etc.) respectiv costul transportului, asigurarii, etc.,dupa caz.

este documntentul comercial cel mai important in cazul unei plati documentare:

– in cazul incassoului documentar se controleaza daca au fost respectate prevederile contractuale.

– in cazul acreditivului documentar sa corespunda instructiunilor de ansamblu privitoare la marfa din deschiderea AD.

Referitor la intocmirea facturii (inclusiv controlul acesteia) se are in vedere:

se emite (si semneaza) de beneficiarul AD pe numele ordonatorului AD.Daca in deschiderea AD se precizeaza altfel,se emite pe numele persoanei indicate.

se emite in limba in care este deschis AD,potrivit uzantelor internationale.

denumirea marfii este absolut necesar sa corespunda exact descrierii marfii din AD,inclusiv din punct de vedere lingvistic si al fiecarei litere sau cifre folosite in AD.Pe celelalte documente marfurile pot fi descrise in termeni generali.

numarul si cantitatea unitatilor ambalate,sau dupa caz,numai cantitatea, descrierea ambalajului (saci de hartie,cutii) si marcajul trebuie sa concorde strict cu cele ce figureaza in documentele de expeditie (documente de transport) si cu celelalte documente,daca se cer prin AD,cum ar fi: lista de colete,lista de greutate,etc.Deoarece banca nu vede marfa,ci ea lucreaza, respectiv plateste numai documente,aceste elemente sunt necesare pentru a asigura identitatea marfii cu descrierea ei din AD.

pretul unitar si valoarea totala a marfii (ca rezultat aritmetic al elementelor pe baza carora s-a calculat) trebuie exprimate in moneda in care s-a convenit plata,cea precizata in AD;aceste precizari trebuie sa concorde cu documentul de transport si polita de asigurare.Modificari de suma ca rezultat al unor dobanzi,comisioane,taxe nu pot figura in factura.

pretul total trecut in factura trebuie sa fie in stricta concordanta cu conditia de livrare.Din acest punct de vedere,cand beneficiarul AD primeste acreditivul, este in interesul sau sa verifice in ce masura conditia de livrare din AD coincide cu cea din factura,stiut fiind ca,dupa caz, exportatorul efectueaza mai multe sau mai putine cheltuieli in functie de conditia de livrare la care s-a angajat (transport,asigurare).

Deci,valoarea facturii trebuie sa coincida cu ansamblul obligatiilor asumate de exportator privind marfa si conditia de livrare si pentru care este ndreptatit sa primeasca contravaloarea lor (desigur,respectand conditiile de termene si documentele din AD).

Daca in AD nu se precizeaza altfel,bancile accepta facturi:

emise de beneficiarul acreditivului.

pe numele ordonatorului.

si nu trebuie semnate.

Sunt cazuri cand prin AD se cere si o factura consulara.Acestea sunt formulare tipizate,cu un continut similar unei facturi comerciale,puse la dispozitie de consulatul tarii importatoare aflat in tara exportatorului.Alteori,se solicita ca factura comerciala sa fie certificata,semnata sau legalizata de un consulat desemnat.Adesea,consulatele au un anumit program de lucru cu publicul,de aceea,pentru a nu se intarzia depunerea documentelor la banca,aceste informatii trebuie obtinute de indata ce s-a primit AD si in cadrul acestuia este o astfel de cerinta.

Sintetizand,prin factura se dau toate detaliile privind tranzactia:

numele si adresa exportatorului.

numele si adresa importatorului.

locul si data emiterii.

descrierea marfii.

pretul unitar si/sau total al marfii.

costul transportului si al asigurarii.

conditia de livrare.

totalul sumei de incasat de exportator.

numarul si tipul coletelor.

continutul unui pachet/colet.

numarul licentei de export sau import (daca s-a cerut).

marcajul si numerotarea coletelor.

semnatura exportatorului.

2.3.2. Documentele de transport

Documentul de transport este un inscris prin care vanzatorul face dovada expedierii sau preluarii spre expediere a marfii la o anumita data cu o anumita destinatie.In general,documentele de transport sunt:

documente tipizate

si

diferentiate pe tipuri de transport (maritim, multimodal, aerian,feroviar,rutier, fluvial, postal, curier, fiecaruia fiindu-i specific un anumit document de transport).

Referitor la cerintele de ansamblu privind documentele de transport si mecanismul AD de retinut sunt:

documentul de transport solicitat este in dependenta directa cu modalitatea de transport aleasa.De exemplu: conosament maritim pentru transport maritim, scrisoare de trasura rutiera (CMR) pentru transport rutier,recipisa postala pentru expediere prin posta etc.

pentru fiecare tip de document de transport Publicatia nr.500 prezinta cerintele de indeplinit spre a fi acceptat de banci.

orice alternativa legata de transportul marfii trebuie precizata expres,de exemplu: livrari partiale permise/nepermise, transbordari permise / nepermise, etc.,iar daca ordonatorul doreste ca marfurile sa fie transportate o parte printr-un mijloc de transport si o alta parte prin alt mijloc de transport,trebuie sa mentioneze “sau” (or), “si/sau” (and/or) intre cele doua documente de transport.De exemplu: conosament maritim sau/si document aerian.

toate documentele de transport trebuie sa fie semnate,indicand numele carausului.Acesta poate fi:

– operatorul tansportului multimodal

– capitanul sau agentul lui

– armatorul sau agentul lui

– seful garii de cale ferata

– autoritatile postale,etc.

Ele pot fi semnate chiar de caraus sau de agentul numit care actioneaza pentru si in contul carausului.Aceasta nu inseamna ca ordonatorul in deschiderea de AD trebuie sa treaca numele unui caraus,ci faptul ca pe documentul de transport trebuie sa se specifice numele carausului si sa poarte semnatura acestuia sau a agentului sau.

daca transportul urmeaza a fi efectuat cu un vapor de o anumita nationalitate sau sub un anumit pavilion,acest aspect trebuie precizat expres in AD,iar beneficiarul va fi obligat sa aiba grja ca pe documentul de transport sa apara aceasta mentiune.

daca ordonatorul doreste sa precizeze anumite cerinte legate de transport,dar acestea nu sunt uzuale in spatiul transportului international sau nu pot fi trecute pe documentul de transport,atunci se solicita un document separat,respectiv trebuie sa precizeze ce informatii sa contina si cine sa-l semneze.

in cazul in care ordonatorul,din diferite considerente,nu doreste ca documentul de transport sa fie emis de un caraus numit,operator multimodal sau curier ori de agentii actionand in numele lor,atunci se pot specifica documente care pot fi procurate de beneficiar si acceptate de banci.De exemplu,certificate emise de navlositori sau casele de expeditie cum sunt:

– Forwarder's Certificate of Receipt (FCR)

– Forwarder's Certificate of Transport (FCT)

– Warehouse Receipt (issued by…)

– Warehouse Warrant (issued by…)

– documente care indica ca expeditor o alta parte decat beneficiarul AD.

documentul de transport trebuie sa fie curat (clean),respectiv sa nu poarte mentiuni referitoare la starea proasta a marfii si/sau a ambalajului.De exemplu: sacii rupti si marfa curge,marfa incarcata uda/incinsa,etc.

Documentele cu astfel de mentiuni sunt denumite “murdare” (foul) si nu sunt acceptate de banci.Anumite mentiuni pot fi anticipat acceptate de ordonator, in acest caz ele trebuie sa se regaseasca in textul AD.De exemplu: in comertul cu tabla,tevi,clauza “ruginit”este acceptata si ca atare,este precizata in AD,“ralst clauses are acceptable” (clauza ruginii se accepta).

un document de transport maritim sau un document care include si transportul maritim trebuie sa poarte mentiunea “on board” (pe vas,in sensul de-in cala vasului).Nu sunt acceptate de banci documentele cu mentiunea “on deck” (pe punte) decat daca in AD s-a stipulat astfel.Cel mai adesea se utilizeaza sintagma “clean on board” (curat la bord).

2.3.2.1. Conosamentul Maritim (Marine/Ocean Bill of Lading-B/L)

Este un document,de regula,tipizat,redactat in limba engleza,care se elibereaza de capitanul vasului,certificand ca a preluat marfa de la expeditor spre a fi predata,in anumite conditii stabilite de parti,destinatarului.

Referitor la conosament,se impune a fi luate in considerare doua aspecte:

a) Modul in care bancile trateaza acest document,criterii stabilite in Publicatia nr.500. Dintre documentele prezentate la plata de exportator, conosamentul, din punctul de vedere al bancii, are cea mai mare insemnatate, intrucat,in primul rand,constituie dovada ca imtre caraus(armator) si expeditor a intervenit un contract de transport, document prin care carausul:

confirma primirea marfii

se obliga sa le elibereze la destinatie,in anumite conditii de termene si timp.

In al doilea rand,conosamentul reprezinta o hartie de valoare,un titlu reprezentativ prin care se considera ca simpla posesiune a conosamentului da dreptul de posesiune asupra marfii.

b) Mentiunile care pot fi solicitate a fi trecute pe un conosament:

1) Ca principiu de baza,daca intr-un AD nu s-a precizat altfel,bancile accepta un conosament acoperind un transport din port in port,daca indeplineste urmatoarele conditii:

indica numele carausului (compania de transport) si a fost semnat sau autentificat de:

– caraus sau un agent desemnat

– capitanul vasului sau un agent desemnat

cuprinde mentiunea expresa ca marfurile au fost incarcate pe vas (on board), inserata in textul tiparit sau adaugata aditional.

data emiterii conosamentului este interpretata de banci ca data expedierii marfurilor.

Daca mentiunea “on board” este trecuta aditional,ea trebuie completata si cu data cand a fost trecuta pe conosament, aceasta fiind data luata in considerare de banci ca data de expediere a marfii.Aceasta data are importanta pentru:

– indeplinirea conditiei din AD privind data livrarii marfii (nu mai tarziu de…).

– calcularea numarului de zile pentru prezentarea documentelor la banca pentru plata de export (cea indicata in AD,iar daca nu este specificata,in 21 de zile).

– data emiterii politei de asigurare care trebuie sa nu depaseasca aceasta data; indica portul de incarcare si portul de destinatie [de la (from) … la(to)…]; consta intru-un original,iar daca a fost emis in mai multe originale,trebuie prezentate toate la banca.

– contine mentiunea: navlu platit sau navlu urmeaza a fi platit.

cuprinde numele vasului pe care s-a incarcat marfa,chiar daca conosamentul contine mentiunea “vas prevazut”.

daca in AD nu se stipuleaza aftfel,bancile accepta un conosament care indica drept expeditor o alta persoana decat beneficiarul AD.

este un document “curat” (clean).

nu este un contract “charter-party” si vasul nu este propulsat cu panze.

respecta toate conditiile si mentiunile din AD.

In masura in care prin AD se solicita doar “conosament set complet”,exportatorul/ beneficiarul AD poate prezenta un conosament care indeplineste conditiile de mai sus.

1) De regula,insa,ordonatorii dupa sintagma “conosament complet” mai fac anumite precizari privitoare la mentiunile pe care sa le poarte un conosament.Cel mai frecvent intalnite mentiuni sunt:

“set complet”: aceasta precizare este urmata de o fractie care semnifica numarul de originale si copii (de ex. 3/3,respectiv 3 originale si 3 copii).

“curat” (“clean”) priveste lipsa mentiunilor referitoare la starea defectuoasa a marfurilor si/sau ambalajului precum si lipsa unor stersaturi,adaugiri,rectificari nesemnate si nestampilate a doua oara.

“pe bord” (“on board”) cerinta ca marfa sa fie incarcata in vas in opozitie cu “pe vas” (“on deck”).De regula,se utilizeaza sintagma “clean on board”.

“la ordin”,mentiunea poate fi urmata sau nu de precizarea persoanei la ordinul careia se va elibera marfa.De regula:

– la ordinul bancii …

– la ordin (simplu,fara a preciza in favoarea cui).

– notificati pe…: este urmata de precizarea numelui si a adresei persoanei pe care carausul,la destinatie,o va anunta ca a sosit marfa (“notify Mr. X, London”).

– transbordarea: este urmata de precizarea:

permisa …

nepermisa

permisa numai prin…(loc numit)

Alteori apare cerinta mentiunii:

transport direct (direct sipment) ce are intelesul de transbordari nepermise.

Chiar daca prin AD se specifica transbordarea interzisa,bancile accepta documente care precizeaza ca marfurile vor fi transbordate in urmatoarele cazuri:

pe conosament se specifica ca transbordarea va avea loc in perioada in care marfa se afla in container,trailer,barje,etc.,iar transportul este acoperit de unul si acelasi conosament.

conosamentul cuprinde clauze prin care transportatorul isi rezerva dreptul de a transborda marfa.

transportul maritim este acoperit de un document de transport combinat.

Navlu (freigt) reprezinta pretul transportului pe mare al marfii.Precizarile privind plata navlului sunt in concordanta cu conditia de livrare.Bancile accepta doua tipuri de precizari privind navlu:

“navlu platit” (freigt paid) sau “navlu platit anticipat” (freigt prepaid) semnifica ca transportul a fost platit inainte de expeditia marfii si cade in sarcina exportatorului pentru conditiile de livrare CIF sau CFR.

“navlu platibil la destinatie” (freight payable at destination) sau “navlu platibil la … loc numit/port de descarcare” (freight payable at …) semnifica plata acestuia de catre importator (conditia de livrare FOB).

Alaturi de aceste modalitati de plata a navlului se mai intalnesc si alte categorii de plata care,in general,le completeaza pe acestea.Asfel:

“la valoarea marfii” (ad valorem).Este practicat in cazul transportului marfurilor scumpe,potivit principiului ca marfurilor trebuie sa li se perceapa un navlu proportional cu valoarea (pretul) lor.

“navlu global” (lump sum freight).In acest caz navlu este calculat pentru intreaga nava,indiferent de cantitatea de marfa incarcata.

“navlu de intoarcere” (back freigt).Se plateste pentru marfurile neacceptate in portul de destinatie si returnate in portul de incarcare.

“navlu mort” (dead freigt).Se plateste pentru spatiul inchiriat sau rezervat pe bordul vasului,dar neutilizat.

Termenii “navlu platibil in avans” (freight prepayable) sau “navlu care urmeaza sa fie platitt” (freigt to be prepaid) sunt interpretati de banci ca nefacand dovada platii transportului,deci nu se vor utiliza.

Un conosament contine,de regula,urmatoarele precizari:

numele companiei de transport.

numele exportatorului (expeditorului).

numele si adresa importatorului (destinatarului) sau la ordinul acestuia,al unei banci numite sau in alb.

numele si adresa celui ce urmeaza a fi notificat,importatorul sau un tert,de sosirea marfii.Aceasta mentiune nu este necesara cand conosamentul este emis la ordin.

numele vasului/vaporului pe care s-a imbarcat marfa.

denumirea portului. de incarcare si de destinatie.

locul unde se plateste navlu (la locul expeditiei sau la destinatie)

numarul de originale in care a fost emis conosamentul.

marcajul coletelor si numerotarea acestora pentru identificarea marfii.

descrierea succinta a marfii (se poate preciza si greutatea si dimensiunea).

numarul coletelor expediate,in litere.

semnatura capitanului sau a agentului sau.

data cand marfurile au fost preluate spre incarcare pe vas.Intotdeauna nu se depaseste data mentionata in AD (data emiterii conosamentului).

2.3.2.2. Document de transport maritim nenegociabil-(Non Negotiable Sea Way Bill)

Este denumit in practica si scrisoarea de trasura maritima nenegociabila sau conosament maritim nenegociabil.Aceasta se poate prezenta ca un document de transport numai cand,prin AD,se prevede expres un astfel de document.

Conosamentul nenegociabil este un document:

in care carausul declara ca a primit maririle spre a le transporta.

nenegociabil si,drept urmare,nu poate fi emis sau andosat “la ordin”.

nefiind negociabil,nu trebuie prezentat la portul de destinatie,ca o conditie ce precede primirea marfurilor.

in cazul utilizarii unui astfel de document,el trebuie sa fie emis potrivit cerintelor Publicatiei nr.500,spre a fi acceptat de banci,care,in principiu,sunt similare conosamentului maritim.

2.3.2.3. Conosamentul maritim “Charter-party”

Daca in AD nu este mentionat expres ca se admite un conosament “Charter-party”, bancile nu accepta un astfel de document de transport.Deci,daca in AD este mentionat conosament “Charter-party”,documentul prezentat de exportator trebuie sa poarte o astfel de mentiune,iar cerintele sunt,in principiu,asemanatoare conosamentului.

Daca ordonatorul va indica un document de transport multimodal,care include si transportul pe mare,iar acest transport se va face prin sistem “Charter-party”,mentiunea trebuie sa existe si in AD.

2.3.2.4. Documente de transport combinat-(Multimodal Transport Document)

Atunci cand transportul marfii urmeaza a fi facut prin doua sau mai multe mijloace de transport diferite (rutier-maritim-feroviar,de exemplu),ordonatorul va stipula in AD un document de transport combinat.De luat in considerare in utilizarea acestuia:

sa indice numele carausului sau al operatorului de transport combinat si sa fie semnat de acesta sau de agentii sai.

sa indice ca marfurile au fost expediate,preluate sau incarcate.

sa indice locul de preluare si destinatie din AD care insa pot fi diferite de locurile de preluare si descarcare in care s-au facut operatiunile.

daca transportul pe mare va fi in sistem “Charter-party”,acest aspect trebuie mentionat expres in AD,deoarece bancile nu accepta documente multimodale prin “Charter-party” si/sau utilizandu-se vase,vapoare cu panze.

sa corespunda cerintelor din AD.

daca in AD este interzisa transbordarea,in cazul documentului de transport combinat,aceasta este acceptata de banci cu conditia ca intreg transportul sa fie acoperit de unul si acelasi document de transport.

2.3.2.5. Documente de transport aerian

Transportul marfurilor in trafic aerian se efectueaza in baza unui contract de trransport specific denumit dupa caz:

scrisoare de transport aerian (Air Waybill-abreviat AWB).

nota de expeditie aeriana (Air Consignment Note).

fracht aerian,etc.

Daca prin AD se precizeaza un document de transport aerian,bancile accepta un astfel de document oricum s-ar numi el daca cuprinde anumite elemente:

indica numele transportatorului si poarta semnatura sa sau a unui agent ce actioneaza in numele sau.

indica faptul ca marfurile au fost acceptate pentru transport.

daca prin AD se cere data reala a expedierii marfii,aceasta trebuie mentionata expres pe document,respectiv data predarii marfii carausului.Data zborului avionului,pentru uzul transportatorului,nu este considerata de banci ca data expedierii marfi (de exemplu marfa a fost predata,si deci s-a respectat conditia de termen din AD,dar ca urrnare a vremii nefavorabile zborul a avut loc peste 5 zile,etc.).

indica aeroportul de plecare si de destinatie.

s-au respectat toate conditiile din AD.

In cazul transportului aerian,corespunzator normelor IATA,se emit trei originale cu destinatii precise:

Originalul 1-pentru transportator (ramane la caraus).

Originalul 2-pentru destinatar,insoteste marfa).

Originalul 3-pentru expeditor,si mai multe copii,fiecare de asemenea,cu o destinatie precisa.

Drept urmare:

Ordonatorul nu va cere set complet,intrucat beneficiarul AD nu va prezenta decat originalul nr.3 la banca.

bancile,chiar daca in AD se stipuleaza set complet,vor accepta originalul nr.3 pentru expeditor,ca document de transport.

Conditia de livrare specifica transportului aerian este FCA (franco transportator… loc numit).

Documentul de transport nu este un document negociabil,drept urmare,nu se va solicita sa fie emis “la ordin” sau “andosat”.

2.3.2.6. Document de transport rutier,feroviar,fluvial intern

Daca prin AD se solicita un document de transport rutier sau feroviar sau fluvial intern,bancile accepta un astfel de document oricum ar fi.In transportul international se utilizeaza,de regula:

pentru transport rutier:

– Scrisoarea de trasura rutiera-CMR (Truck Bill of Lading sau Waybill).

pentru transport feroviar:

– Scrisoarea de trasura feroviara-COTIF (Railway Consignment Note sau Rail Waybill).

pentru transportul fluvial intern:

– Conosament fluvial (Inland Waterway Bill of Lading sau Waybill sau Consignment Note).

De regula,acestea sunt documente tipizate conform conventiilor intenationale in materie si redactate in limbi straine.

Daca prin AD nu se cere altfel,aceste documente trebuie sa contina urmatoarele elemente pentru a fi acceptate de banci:

numele si semnatura carausului sau a agentului sau.

precizarea ca marfurile au fost primite spre livrare/expediere/transport.

indica locul de incarcare si de destinatie.

data emiterii este socotita data livrarii precizata pe documentul de transport respectiv.Aceasta este luata in considerare de banci in corelatie cu cerintele din AD.

Referitor la numarul de exemplare cerut de ordonator: set complet sau expresii similare nu vor fi folosite deoarece:

Scrisoarea de trasura feroviara (model COTIF) cuprinde urmatoarele file:

Originalul,care insoteste marfa si se elibereaza destinatarului odata cu marfa.

Foaia de expeditie,care se intocmeste intr-un numar egal cu cel al cailor ferate din diferitele tari participante la transport,serveste la decontarea transportului de catre caraus

Avizul si adeverintele de primire,care insotesc marfa constituie documentul doveditor de primire a marfii de destinatar.

Duplicatul Scrisorii de trasura,care se elibereaza predatorului constituie dovada expedierii marfii si este documentul prezentat la banca de catre exportator.

Copia Scrisorii de trasura,care ramane la statia de expediere a marfii.

Scrisoarea de trasura feroviara este contractul de transport pe calea ferata.El se socoteste incheiat in momentul in care statia de cale ferata de expeditie a marfii a primit marfa pentru transport,moment confirmat de stampila cu data a statiei respective,si aplicata pe scrisoarea de trasura.Aceasta stampila cu data este data pe care bancile o iau in considerare pentru:

– identificarea corectitudinii locului de expediere precizat in AD.

– data livrarii marfii ca o conditie a AD.

Scrisoarea de trasura rutiera-CMR.Se intocmeste in trei exemplare:

Originalul 1,care ramane expeditorului la predarea marfii si constituie dovada expedierii marfii,este documentul prezentat de exportator la banca.

Originalul 2,care insoteste transportul si este eliberat destinatarului odata cu marfa.

Originalul 3,care este retinut de caraus.

In vederea efectuarii diferitelor formalitati,expeditorul (exportatorul) poate intocmi mai multe copii,care nu au valoare comerciala,dupa originalul aflat in posesia sa.

Scrisoarea de trasura rutiera constituie proba materiala a incheierii contractului de transport in trafic international si dovada primirii marfii de catre caraus.

In principiu,dirijarea la incarcare,derularea si decontarea transportului rutier la export se face intre caraus,transportator si solicitantul prestatiei pe baza notelor de comanda prin care s-a solicitat transportul marfii.Fata de tariful de transport calculat in functie de marfa,distanta,etc.,in sarcina expeditorul-ui cad si taxele accesorii care se platesc in afara granitelor tarii si care privesc: folosirea drumurilor,taxele de supragreutate, traversarile cu ferr-boat-urile sau cu nave “Ro-Ro”, etc.

2.3.3. Certificatul/polita de asigurare

Certificatul/polita de asigurare este un document ce atesta intelegerea prin care asiguratul se angajeaza sa plateasca o anumita suma de bani asiguratorului,numita prima de asigurare,in schimbul careia acesta isi asuma anumite riscuri si se obliga sa il despagubeasca pe asigurat pentru daunele pentru care s-a convenit asigurarea.

Certificatul/polita de asigurare este un document negociabil si poate fi emis nominal si la ordin,iar prin andosare in alb devine document la purtator.

In legatura cu documentul de asigurare si mecanismul derulari AD,de retinut:

pentru conditia de livrare CIF sau CIP,obtinerea de asigurare cade in obligatia beneficiarului AD.Ordonatorul,in deschiderea AD va cere un document de asigurare care sa acopere marfa,emis de o companie si semnat de aceasta sau de agentii sai.

pentru celelalte conditii de livrare,documentul de asigurare cade in sarcina ordonatorului,dar in deschiderea AD el poate solicita beneficiarului un document cu privire la asigurare.Un astfel de document poate fi,de exemplu:

– copia textului trimis ordonatorului,din care sa rezulte ca au fost transmise toate detaliile privitoare la marfa si expeditie pentru a permite ordonatorului sa prezinte o declaratie completa companiei de asigurare.

– declaratia unei companii de asigurare (denumita expres in AD),care sa ateste ca asigurarea a fost acoperita de ordonator.

daca ordonatorul doreste ca asigurarea marfii sa se realizeze prin note de acoperire emise de brokeri,trebuie specificat acest lucru expres in AD,altfel, bancile nu accepta astfel de documente (si beneficiarul nu poate utiliza AD).

daca ordonatorul doreste o anumita data referitoare la emiterea politei de asigurare,acest aspect trebuie precizat expres in AD.Daca nu se precizeaza nimic,bancile nu accepta documente de asigurare datate dupa data livrarii/preluarii marfii de catre caraus.Intotdeauna,pentru siguranta operatiunii, data emiterii documentului deasigurare trebuie sa preceada data expedierii marfii,intrucat intre momentul incarcarii pe vas sau al expedierii si momentul asigurarii ulterioare se poate produce un eveniment care sa pericliteze marfa, ea nefiind asigurata in acest interval de timp.

moneda in care este exprimat documentul de asigurare trebuie sa fie aceiasi cu cea utilizata in AD.Daca ordonatorul doreste o alta moneda,el trebuie sa specifice expres in AD,iar beneficiarul se va conforma acestei cerinte.

in AD trebuie sa se precizeze expres valoarea asigurarii.Daca nu se specifica in AD,suma minima indicata in documentul de asigurare trebuie sa fie:

– valoarea CIF sau CIP a marfurilor,plus 100%,cand aceste valori pot fi determinate din documente (factura,document de transport,asigurare).

– altfel,bancile accepta polite de asigurare cu suma minima de 110% din valoarea facturii sau valoarea acreditivului,oricare dintre ele,care este mai mare.

suma de asigurat poate fi precizata diferit,de exemplu:

– un procent minim de asigurat (… acoperind cel putin 110% din valoarea facturata a marfurilor).

– un procent fix (acoperand l10% din valoarea facturata a marfurilor).

– limita minima si maxima a asigurarii (acoperind minim 110% dar nu mai mult de 130%).

in AD trebuie sa se specifice clar tipul de asigurare cerut si,eventual,ce riscuri aditionale se mai doresc a fi asigurate.De exemplu:

– toate riscurile (all riscks).

– toate riscurile,inclusiv riscul de razboi,greve,tulburari si miscari civile (all riscks include:war riscks and strike,riots and civil commotions).

Aceste mentiuni trebuie sa se regaseasca expres precizate in documentul de asigurare prezentat de beneficiarul AD.

nu se recomanda utilizarea unor termeni imprecisi ca: “riscuri obisnuite” (usual riscks) sau “riscuri normale” (customary riscks).

daca ordonatorul este un intermediar,poate cere ca polita de asigurare sa fie emisa la ordinul bancii emitente,andosata in alb,etc.,pentru a avea libertata in utilizarea ei in continuare.

Riscurile reprezinta anumite evenimente probabile care pot surveni pe parcursul transportului marfurilor si care pot avea ca urmare pierderea sau avarierea totala sau partiala a marfurilor,cat si a mijloacelor de transport.

Pagubele astfel aparute nu se acopera in totalitate,ci numai acelea care se datoresc unor riscuri probabile si care sunt asigurate.In practica internationala a asigurarilor, riscurile se impart in:

riscuri asigurabile,care la randul lor pot fi:

obisnuite cum sunt: furtuna, naufragiul,esuarea,colizitmea,aruncarea marfurilor peste bord, incendiul, furtuna,jaful.

Speciale cum sunt: transformari fizice (autoaprinderea,scurgerea lichidelor, spargerea sticlariei),transformari chimice (incingerea cerealelor,ruginirea marfurilor din fier,otetirea vinului,alterarea carnii) sau razboaie,greve, inundatii,cutremure.

riscuri excluse sunt cele pentru care,in cazul cand apar in timpul transportului, asiguratorul nu poarta nici o raspundere: nerespectarea regulilor de transport a marfii respective,viciul propriu marfii,contrastaliile,intarzierile in livrare, capturarea,confiscarea,etc.

Un certificat de asigurare,de regula,cuprinde urmatoarele elemente:

numele si semnatura companiei de asigurare.

numele asiguratului (beneficiarul AD,de ex. pentru conditia de livrare CIFsau ordonatorul pentu conditia de livrare FOB).

descrierea tipurilor de asigurare acoperite prin certificatul respectiv, corespunzator celor cerute prin AD.

suma asigurata scrisa in cifre si litere si exprimata in aceiasi moneda cu AD.

descrierea marfurilor asigurate trebuie sa fie identica cu cea din factura si din AD.

locul unde se solicita incasarea aigurarii in caz de producere a riscurilor acoperite.

declaratia sub semnatura a asiguratorului.

data emiterii.Aceasta trebuie sa fie aceeasi cu/sau anterioara datei de expeditie a marfii si de aici concordanta cu documentul de transport.

Adesea,prin AD se stipuleaza prezentarea unei cambii (sau mai multe).Emitentul cambiei-exportatorul,beneficiarul AD,trebuie sa aiba in vedere doua aspecte:

intocmirea cambiei corespunzator dreptului cambial,respectiv ea trebuie sa contina toate elementele esentiale de fond si forma,pentru a fi un document valid,potrivit legislatiei in materie.Orice inscris care contine elementele esentiale stipulate de legislatie este o cambie.Drept urmare,in practica exista o mare diversitate in redactarea textului,ceea ce este comun insa tuturor acestor inscrisuri sunt elementele esentiale pe care le compun.

intocmirea cambiei corespunzator cerintelor specifice si de ansamblu privind derularea AD.Astfel:

– limba in care este redactata cambia trebuie sa fie aceiasi cu cea in care a fost emis AD; valoarea nominala a cambiei si moneda trebuie sa corespunda celor precizate in AD,in nici un caz valoarea nominala a cambiei nu poate depasi valoarea AD.

– cambiile legate de utilizarea AD se trag intotdeauna asupra bancii emitente sau a bancii trase/acceptante.Daca cambiile se trag asupra ordonatorului, bancile le trateaza ca pe simple documente aditonale.

– daca exportatorul,tragatorul se identifica pe el insusi ca beneficiar al cambiei,de regula,trebuie sa andoseze cambia in alb sau la ordinul bancii prin iscalitura autografa pe verso-ul cambiei.

– daca prin AD se cere sa fie trecute anumite mentiuni pe cambie,acestea vor fi trecute,dar rolul lor este de a usura identificarea utilizarii.De exemplu: numarul AD,numarul contractului comercial,etc.Acestea nu au legatura cu elementele esentiale ale cambiei.Cambia este un ordin de plata neconditionat,orice conditie inserata in textul ei atrage nulitatea inscridului, de exemplu: plata numai dupa sosirea vasului.

– scadenta sa corespunda celor precizate in AD.De exemplu: la vedere,la x zile.

– cambiile trase in cadrul AD asupra bancii indicate sunt:

platite la prezentarea documentelor,daca prin AD s-a precizat “plata la vedere” (pe insasi cambia emisa se va mentiona plata la vedere).

acceptate de banca la prezentarea documentelor,in cazul AD cu plata prin acceptare,caz in care banca le restituie beneficiarului,iar plata lor se va face la scadenta precizata in AD si preluata in textul cambiei (180 de zile de la vedere,de exemplu).

Acceptul bancar este un angajament neconditionat de plata la termenul precizat,scadenta cambiei.Cerintele prezentate pentru cambie sunt valabile si pentru biletul la ordin.

Elementele legate de utilizarea acestor titluri in relatiile de plata sunt:

locul si data emiterii

suma de plata scrisa in cifre,si indicarea monedei

Scadenta

ordinul de plata neconditionat si denumirea de cambie

beneficiarul cambiei (la ordinul cui a fost emisa cambia V1 a unei banci,V2 in favoarea tragatorului insusi)

referire la acreditivul documentar in cadrul caruia a fost trasa cambia

Trasul

Tragatorul

andosarea cambiei

2.3.4.Certificatul de origine

Este un document comercial care atesta originea marfii,respectiv faptul ca este produsa sau fabricata n intregime sau intr-o anumita proportie in tara exportatoare.In baza certificatului de origine,importatorii,in tara lor beneficiaza de un anumit tratament vamal, respectiv pentru acel import li se aplica anumite taxe vamale.Acest tratament vamal poate fi rezultatul unor intelegeri internationale (GATT/IMC) sau a unor intelegeri bi sau multilaterale intre doua. sau mai multe tari.

Solicitarea certificatului de origine se face,de regula,cand tara exportatoare beneficiaza in raport cu tara importatoare de taxe vamale mai reduse.De aceea:

importatorul va solicita certificat de origine,pentru ca taxele vamale platite de el vor fi mai mici.

exportatorul va fructifica acest aspect,intrucat poate negocia un pret mai mare pentru marfa exportata intr-o tara in care marfurile sale se bucura de preferinte vamale.

Certificatul de origine,ca formular,difera de la tara la tara,dar in toate cazurile el trebuie sa cuprinda toate datele si informatiile care sa faca posibila constatarea originii marfii,sa fie semnat de exportator/producator si de autoritatea care l-a eliberat.

In tara noastra,autoritatea care este abilitata sa elibereze certificate de origine este Camera de Comert si Industrie a Romaniei.Aceasta elibereaza certificate de origine in doua variante:

certificat de origine cu valoare generala,prin care se atesta ca marfa este de origine romaneasca.

certificate de origine speciale:

in sistem SGP (Sistem generalizat de preferinte vamale).

in sistem EUR 1 (preferinte vamale acordate Romaniei in relatiile cu tarile Comunitatii Europene).

Acest document nu este intotdeauna solicitat de importator.Exportatorul roman este dator sa se informeze exact asupra regimului vamal din tara importatorului si in cazul in care taxa vamala aplicata marfii exportate este diferentiata in functie de tara de origine a marfii se impune ca absolut necesara si includerea lui in setul de documente convenite cu exportatorul.

Romania beneficiaza de trei sisteme de preferinte vamale:

Sistemul generalizat de preferinle (S.G.P.) in 21 de tari donatoare (12 din Comunitatea Europeana si Austria,Elvetia,Suedia,Norvegia,Finlanda,Canada, Japonia,Australia si Noua Zeelanda).Unele din aceste tari aplica restrictii cantitative la importuri sub forrna de contingente si plafoane (tarile din Comunitatea Europeana si Japonia).Referitor la problema certificatului de origine si a relatiilor cu aceste tari se pun doua probleme:

cunoasterea existentei S.G.P. de care beneficiaza Romania si fructificarea, prin pret,a avantajelor care decurg de aici.Astfel,potrivit statisticii Comunitatii Europene,in 1988 importurile din Romania ale acestei grupari,care puteau beneficia de preferinte,se ridicau la 1,8 mld $,dar au obtinut tratament preferential doar marfuri in valoare de 970 mil. $ (53,7%). Potrivit statisticilor Elvetiei,au beneficiat de tratament preferential marfuri in valoare de 5,5 mil. franci elvetieni, comparativ cu 7,5 mil. franci elvetieni cat au reprezentat toate importurile Elvetiei din Romania care ar fi putut beneficia de tratament preferential.

utilizarea integrala a contingentelor si plafoanelor pe grupe de marfuri,in cadrul carora tara noastra beneficiaza de S.G.P.; peste aceste nivele se aplica taxele vamale automate.

Sistemul de preferinte comerciale intre tarile in curs de dezvoltare ratificat de 36 de tari,inclusiv Romania.In esenta,acordul comporta acordarea reciproca de reduceri si consolidari preferentiale de taxe vamale.Romania beneficiaza in relatiile cu tarile participante la acest acord de reduceri de taxe vamale intre 10% si 75%,in special pentru produse chimice,petrochimie,masini si utilaje.

Protocolul privind negocierile intre tarile in curs de dezvoltare cunoscut sub denumirea de “Protocolul celor 16”.La acest protocol participa 15 tari,inclusiv Romania.Protocolul prevede acordarea reciproca de concesii preferentiale, reduceri si consolidari de taxe vamale intre tarile participante pe baza unei liste de concesii anexate la protocol.Romania,ca exportatoare,beneficiaza de reduceri vamale de 20-25% la importul din diferite tari membre ale Protocolului celor 16,mai ridicate de masini unelte,produse siderurgice, produse chimice,lemn,etc.

Cunoasterea acestor aspecte este deosebit de importanta pentru agentul economic roman,deoarece in cazul exporturilor,preturile obtenabile pot fi sensibil marite,daca pe parcursul negocierilor se mentioneaza ca exporturile romanesti beneficiaza de o scutire sau reducere de taxa vamala.Aceasta constituie totodata un element favorizant pentru partea romana in competitia cu alti concurenti care nu beneficiaza de avantaje similare.

2.3.5. Certificate

Prin AD se pot solicita diferite tipuri de certificate,documente care sa ateste anumite caracteristici privitoare la marfa.Astfel,sunt: certificatul de calitate,de greutate, certificat fitosanitar,veterinar,buletinul de analize chimice,fizice,etc.

Pentru toate aceste documente exista cerinta ca in AD sa se specifice ce date si ce informatii sa contina si de cine sa fie semnate.Daca astfel de precizari nu se fac,bancile vor accepta aceste documente asa cum sunt prezentate,cu conditia sa concorde cu celelalte documente prezentate de exportator,beneficiarul AD.In practica,potrivit specificului marfii,astfel de documente se emit pe formulare tipizate de producator/exportator sau de o institutie specializata terta,de exemplu in tara noastra de Romcontrol S.A.

Daca ordonatorul doreste ca astfel de certificate sa fie semnate si de un agent al sau in tara exportatoare sau de alte persoane in numele sau,va trebui,pe canal bancar,sa transmita si specimenele de semnatura.Acestea sunt necesare bancii pentru a verifica autenticitatea semnaturilor,la prezentarea documentelor de catre beneficiarul AD.

Pentru protectia sa,exportatorul va negocia cu importatorul ca diferitele documente solicitate suplimentar sa fie emise si semnate de exportator sau o terta parte autorizata si nu de importator sau de reprezentantii sai.In momentul in care documentele trebuie depuse la banca,acesta (importatorul sau un reprezentant al sau) pot intarzia acordarea semnaturii (din neglijenta sau din rea vointa).Indiferent de motiv,exista riscul depasirii termenelor de prezentare a documentelor la banca.Daca se insista pentru un document semnat de reprezentantul importatorului,atunci se solicita introducerea in textul AD a “clauzei de ultima data” (lates date clause),prin care se stipuleaza data limita la care va fi platita de banca,independent de prezentarea certificatului respectiv.

Ca urrnare a cresterii operatiunilor de intermediere,o tot mai larga utilizare o au asa-numitele “work progress certificates” prin care importatorul confirma ca o parte din marfa aflata in fabricatie este corespunzatoare (de regula,vazuta si controlata de importator.Deseori,astfel de certificate sunt cerute in AD,dar importatorii “uita” sa le semneze.

2.4. PREZENTAREA DOCUMENTELOR LA BANCA

Conditia esentiala,ca exportatorul sa beneficieze de avantajele platii prin AD,este sa respecte cu strictete conditiile de termene si documente din AD.

Este util ca,inainte de prezentarea documentelor la banca exportatorul singur sa fie atent ca:

sa prezinte toate documentele cerute prin AD in numarul de originale si copii precizat.

fiecare document in parte sa fie complet,respectiv sa contina elementele specifice lui,mentiunile aditionale cerute prin AD sa fie semnate de persoana autorizata sau ceruta prin AD.

toate documentele sa fie “curate”,sa nu poarte mentiuni cu privire la starea defectuoasa a marfurilor si/sau ambalajelor si sa nu aiba stersaturi,rectificari vizibile.

orice modificare,rectificare trebuie din nou stampilata si semnata de emitent.

continutul unui document sa nu contrazica altui document (in documentul de transport,de exemplu,este precizat “marfa ambalata in saci de iuta”, iar in lista de colete “marfa ambalata in saci de hartie”.

toate documentele sa fie conforme cu conditiile din AD.

Prezentarea documentelor la banca trebuie sa se faca:

in interiorul valabilitatii AD.

in intervalul de zile mentionat in AD de la data expedierii marfii,iar daca nu este precizat,in maximum 21 de zile de la expediere,fara a depasi insa valabilitatea AD.

la ghiseele bancii sale,in calitate de banca:

notificatoare,in cazul in care domicilierea AD este in strainatate.

platitoare/acceptante/negociatoareo,daca AD este domiciliat la ea.

daca AD este domiciliat in strainatate,se va lua in calcul timpul de transmitere a documentelor de la banca notificatoare la banca platitoare. Valabilitatea expira la ghiseele bancii platitoare/acceptante/negociatoare.

Preluarea documentelor de banca.

Comportamentul bancii de la primirea documentelor de exportator este diferit in functie de rolul ei in mecenismul platii,respectiv cum a fost emis AD si ce instructiuni au fost date in acest sens.Astfel daca:

banca notificatoare,preia documentele,efectueaza un control sumar privind autenticitatea,etc. si le remite la incasare la banca desemnata cu plata (AD domiciliat in strainatate) incasarea AD se face dupa ce documentele ajung la banca platitoare,aceasta le-a gasit in buna ordine si in urma acestei constatari remite bani bancii notificatoare.

banca platitoare/acceptanta/negociatoare/confirmatoare preia documentele pentru a le face plata.

Plata documentelor se face numai dupa verificarea lor la banca.In urma verificarii documentelor si a concordantei acestora cu termenii si conditiile din AD pot rezulta urmatoarele situatii:

documente conforme cu conditiile din AD.Dupa verificarea,intr-un interval de 7 zile,exportatorul este platit sau dupa caz,i se returneaza cambia acceptata pentru incasarea la scadenta sau i se retine comisionul de negociere a documentelor si este platit (in functie de tipul de utilizare a AD).

documente neconforme cu conditiile din AD.Banca platitoare /acceptanta /negociatoare nu plateste documente neconforme cu termenii si conditiile din AD,deoarece pe astfel de documente ea nu va fi rambursata de banca emitenta.Aceasta este cea angajata ferm la plata,banca platitoare actionand doar la instructiunile bancii emitente.

Problema discrepantelor la documente este tratata diferit,in functie de gravitatea neconcordantelor:

neconcordante minore,care pot fi modificate pe loc sau in timp scurt, respectandu-se termenele din AD.De regula,bancile inapoiaza documentele, exportatorii le pun in buna ordine,iar in cazul documentelor corectate se stampileaza si se semneaza inca o data de emitentul lor.

neconcordante minore,dar care nu mai pot fi rectificate.Banca poate face plata sub rezerva.Plata sub rezerva,in esenta,este o facilitate acordata de banca (deci, decizia este a bancii platitoare) de a plati exportatorul,cu rezerva ca daca banca emitenta nu accepta neconcordantele semnalate de banca platitoare,aceasta va cere inapoi banii platiti exportatorului,inclusiv dobanda pe intervalul dintre momentul platii si solicitarii rambursarii ei.Datorita acestei practici,adesea,in deschiderea de AD,bancile emitente precizeaza “plata sub rezerva interzisa”.

neconcordante majore,care nu mai pot fi corectate si care afecteaza fondul comercial al afacerii.Banca nu onoreaza documentele la plata,restituindu-le exportatorului.

Atat in cazul platii sub rezerva,neacceptata de banca emitenta,cat si a refuzului de plata a bancii platitoare,problema este grava,intrucat:

marfa a fost expediata.

operatiunea s-a transformat automat in plata la incasso.

plata este la latitudinea importatorului.

Posibilele directii de actiune ale exportatorului sunt:

urmareste marfa pe tot parcursul extern (nu a incasat inca banii).

contacteaza importatorul sa accepte plata,respectiv sa ordone bancii emitente sa faca plata pe documentele prezentate,asa cum sunt.Aceasta situatie este mai rara,de regula,importatorul “speculeaza” situatia si renegociaza pretul sau plateste dupa un numar de luni,transformand o livrare cu plata la vedere intr-o livrare cu plata pe credit fara dobanda.

cauta un alt partener in zona,pentru redirijarea marfii.

dispune aducerea marfii inapoi acasa (cheltuieli de transport).

CAPITOLUL 3

BANCILE SI ACREDITIVUL DOCUMENTAR

3.1.Responsabilitati si limite

In relatia de AD bancile isi asuma o functie deosebit de importanta in raport cu interesele partenerilor de contract:

vanzatorul (exportatorul) doreste sa fie sigur ca va incasa suma ce i se cuvine ca urrnare a livrarii marfurilor.

cumparatorul (importatorul) doreste sa nu fie platite marfurile inainte ca acestea sa fi fost expediate potrivit celor stabilite cu partenerul de contract.

Aceste cerinte sunt indeplinite de banci in sensul ca:

angajamentul ferm de plata asumat de banca constituie o garantie pentru exportator ca va fi platit dupa ce face dovada livrarii marfurilor.

prin termenii si conditiile precizate de importator in cererea sa de deschidere a AD,acesta are siguranta ca banca nu va plati contravaloarea marfurilor, decat daca sunt respectate aceste precizari,in documentele prezentate de exportator.

In relatiile importatorului (ordonatorului) si ale exportatorului (beneficiarului) cu bancile acestia trebuie sa ia in considerare:acreditivul documentar este un contract independent de contractul comercial,care sta la baza lui,sau alte intelegeri existente intre importator si exportator.Drept urmare:

– includerea in AD a oricarei trimiteri la contractul comercial nu are nici un efect si nu determina nici o obligatie pentru banci.

– exportatorul nu poate trage banca la raspundere de faptul ca prin contract s-a convenit intr-un fel,iar in AD cerintele sunt altele.Textul AD este realizat din ordinul ordonatorului,iar diferendul astfel aparut se rezolva direct intre partenerii de contract.

– pentru incasarea banilor (utilizarea AD),suveran este AD si nu cele convenite prin contract.In masura in care exportatorul doreste ceea ce se cere prin AD,in mod ferm,este platit de banca.

in toate etapele derularii AD,toate partile (exportator,banci,importator) iau in considerare numai documentele si nu marfurile la care documentele se refera:

– bancile examineaza numai documentele (si nu marfa) pentru a efectua plata,in masura in care acestea corespund termenilor si conditiilor din AD,bancile efectuaeaza plata.

– daca marfurile primite de importator nu corespund celor precizate in documente,bancile nu au nici o responsabilititate,diferendul se rezolva direct intre partenerii de contract.

– daca in textul AD se precizeaza anumite conditii fara a se preciza documentele ce trebuie prezentate in conformitate cu acestea,bancile vor considera aceste conditii ca nefiind precizate si le vor ignora.

– toate instructiunile de emitere si/sau modificari de AD,trebuie sa precizeze clar documentele contra carora se va face plata.

bancile nu isi asuma nici o responsabilitate cu privire la forma,autenticitatea, legalitatea etc. a documentelor:

– daca unul dintre documentele prezentate de exemplu,de exportator,nu este un document autentic (este un fals) bancile nu au nici o responsabilitate.

– bancile nu au nici o responsabilitate pentru descrierea marfurilor, cantitatea declarata etc. in documente sau pentru insasi existenta marfurilor.

– bancile nu au nici o obligatie sau responsabilitate privind buna credinta a carausilor,agentilor,brokerilor,asiguratorilor.

Deci,orice problema privind documentele care s-au dovedit a fi false, neautentice,nelegale sau al caror continut este nereal (se declara,de exemplu,alte cantitati,calitati decat cele expediate,etc.) se rezolva direct intre cei doi parteneri.

bancile examineaza documentele cu o grija rezonabila pentru a se asigura ca par a fi in conformitate sau nu cu terrnenii si conditiile din AD.

bancile nu isi asuma nici o responsabilitate pentru consecintele ce decurg din:

– intarzierea transmiterii mesajelor sau documentelor.

– pierderea pe parcursul transportului/transmiterii mesajelor sau a documentelor.

– deteriorarea sau aparitia unor erori in timpul transportului/transmiterii mesajelor.

– traducerea incorecta a unor termeni sau interpretarea lor gresita, rezervandu-si dreptul de a transmite termeni netradusi.

– intreruperea activitatilor (bancare) ca urmare a fortei majore,calamitati naturale,greve,revolte etc.,interval in care nu vor plati AD a caror valabilitate expira in astfel de perioade.

bancile care utilizeaza serviciile altei banci o fac pe contul si riscul ordonatorului (importatorului).Drept urmare,nu au nici o responsabiiitate daca:

– instructiunile transmise nu sunt indeplinite de cealalta banca.

– legile si uzantele din tarile straine impun anumite cerinte,obligatiile si responsabilitatile,in acest caz sunt ale ordonatorului.

3.2. COMISIOANE BANCARE

Pentru toate serviciile efectuate de banci,legate de derularea unei plati prin AD acestea percep taxe si comisioane.

Privit in ansamblu,costul platii prin AD este mai mare comparativ cu cel pentru alte modalitati de plata (incasso,transfer bancar direct din cont.etc.) aceasta deoarece:

banca isi angajeaza propriile fonduri prin angajament ferm de plata asumat.

este responsabilitatea bancii de a controla documentele si a urmarii corectitudinea derularii operatiuniiin ansamblu.

In principiu,costurile platii prin AD sunt determinate de:

valoarea AD (se calculeaza asupra valorii AD).

gradul de siguranta al platii (revocabil,irevocabil,irevocabil confirmat).

durata valabilitapi AD.

numarul solicitarilor suplimentare (preavizare,modificare,etc.) fiecare platindu-se separat.

Referitor la comisioane:

potrivit Publicatiei nr.500,daca partenerii nu au convenit altfel,plata comisioanelor este in obligatia ordonatorului AD.

in practica,partenerii pot conveni ca plata comisioanelor sa fie suportata de fiecare in tara lui (cel mai adesea) sau de beneficiarul AD (mai rar).

Exceptie de la aceste reguli fac:

AD cu plata prin negociere,comisionul de negociere cade in obligatia beneficiarului,care negociaza la banca sa.

AD transferabil,comisionul pentru transferul AD cade in sarcina beneficiarului principal.Acest comision (al beneficiarului principal),poate sa i1 suporte in totalitate sau,dupa caz,sa fie acoperit si de beneficiarul (beneficiarii) secund.

Comisioanele principale se calculeaza pe trimestru sau fractiune de trimestru. Pentru fractiune de timestru se calculeaza ca si pentru un intreg trimestru (de retinut pentru ordonatori la stabilirea valabilitatii AD).Daca AD este utilizat numai partial sau nu este incasata intreaga lui valoare,comisioanele se calculeaza tinand cont de aceste sume. De regula,comisioanele se calculeaza procentual asupra unei sume,dar per operatie, adesea,bancile stipuleaza un prag sub care valoarea comisionului nu poate fi stabilita (de retinut la decizia privind modalitatea de plata in raport cu suma de plata).

Comisioanele pentru servicii suplimentare: preavizare,modificari de AD,se platesc separat de fiecare data,marind costul platii prin AD.

Dat fiind costul relativ ridicat al comisioanelor bancare,in perioada negocierilor, partenerii trebuie sa convina clar distributia acestora intre ei,iar ordonatorul sa precizeze in cererea de deschidere in sarcina cui cad comisioanele bancare:

Ordonatorului.

beneficiarului.

fiecaruia pentru bancile din tara sa.

La acreditive,comisioanele practicate de bancile comerciale romanesti,desi difera in anumite limite intre ele,sunt sensibil egale cu cele practicate de bancile earopene,si sunt mai mari cu 25-75% fata de bancile din Asia si Africa,cu 50-100% la emitere/confirmare si cu 25-50% la negociere/plata fata de bancile din SUA si Canada si cu circa 25% fata de bancile din America Latina.

Dat fiind,pe de o parte,nivelul relativ ridicat al comisioanelor specifice derularii AD,iar pe de alta parte,importantele diferente de nivel la comisioane percepute de banci din diferite zone geografice,problema aceasta trebuie avuta in vedere atat in perioada precontractuala,cat si pe parcursul negocierii contractului comercial international.Astfel, din timp,orice agent economic trebuie ca in etapa precontractuala sa ia in considerare urmatoarele elemente:

tarifele practicate de banca romaneasca care il deserveste.

tariful bancii corespondente a bancii romanesti care il deserveste.

marja suplimentara de acoperire a costului altor servicii minore,imprevizibile legate de operatiunile bancare respective,costurile de posta,telegraf,telex,etc. Practica arata ca per operatiune,acestea se ridica la l0-20% fata de totalul comisioanelor de baza ale celor doua banci.

Referitor la modul de repartizare a comisionelor functioneaza doua reguli:

in materie de costuri bancare,vointa partilor manifestata in contractul comercial international este cea care impune modul de care bancile vor solicita comisionul.Pentru aplicarea acestei reguli este necesar ca:

– intelegerea contractuala sa prevada expres proportiile in care fiecare dintre parti va suporta costurile bancare.

– partea de contract (ordonatorul) care se adreseaza bancii pentru un serviciu,sa faca cunoscuta bancii intelegerea contractuala,dandu-i instructiuni precise asupra modului de percepere a spezelor si comisioanelor bancare.

in lipsa unei intelegeri exprese,sau in lipsa unor instructiuni clare date bancii in aceasta materie,bancile aplica automat regula potrivit careia plata serviciilor se face de catre solicitatorul de servicii.Deci,in cazul AD,daca in deschidere nu se precizeaza cine suporta comisioanele,se subintelege ca acestea sunt suportate de importator (ordonator),el fiind cel care a cerut serviciul bancar de deschidere a AD.Cel mai adesea,in practica comertului international, comisioanele bancare sunt suportate de ambii parteneri,fiecare in tara lui.

In principiu,ca moment in timp,comisioanele bancare se percep inainte de plata/incasarea pretului de contract.

Referitor la comisioanele bancare,este util ca agentii economici sa aiba in vedere:

totalul spezelor si comisioanelor bancare trebuie luate in calcul in momentul formarii pretului de oferta,la nivelul lor maxim.

repartizarea comisioanelor intre parteneri nu este o problema de uzanta,ci un element de negociere si orice concesie in acest domeniu trebuie privita in raport cu pretul contractului.

volumul total al costurilor bancare,in esenta,este problema ambilor parteneri, drept urrnare trebuie sa conlucreze pentru a gasi solutia cea mai avantajoasa pentru servicii bancare in conditii de cost cat mai reduse.

3.3. DESCHIDEREA AD DE CATRE BANCI

Un loc important in preocuparile specialistilor CCI-Paris il ocupa standardizarea terminologiei in deschiderea si utilizarea AD.Mai mult decat atat,se recomanda bancilor din cadrul unei tari sa coopereze in a defini in limba tarii respective sensul termenilor in engleza,utilizati in versiunea oficiala a Publicatiei nr.500 (engleza).Cu scopul de a oferi un indrumar in acest sens,Publicatia nr.516,detaliaza modul in care bancile tebuie sa preia informatiile precizate de ordonator in cererea de deschidere si sa le transmita prin traducere si precum si alte precizari pe care sa le obtina in insusi acreditivul documentar.

AD,ca document in sine,poate imbraca forma unui document letric,telex sau a unui document teletransmis prin sistem SWIFT.Indiferent de modul de transmitere,termenii si sensul atribuit acestora este acelasi.Utilizandu-se ca model Formularul Standard pentru deschiderea acreditivului documentar si Formularul Standard pentru confirmarea acreditivului documentar,in continuare sunt prezentate,sintetic,comentariile aferente numerotarilor existente pe aceste formulare standard:

1) Irevocabil

dat fiind larga utilizare a AD irevocabil,Formularul Standard se recomanda sa aiba preimprimat “acreditiv documentar irevocabil”.

in cazul unei solicitari pentru un AD revocabil termenul “irevocabil” este inlocuit prin stergere cu “revocabil”.

2) Numar

orice AD deschis are un numar al bancii emitente.

3) Locul si data emiterii

locul emiterii este intotdeauna orasul unde este situata banca emitenta.

cand AD este emis letric (air mail) data emiterii,de regula,este aceiasi cu data transmiterii letrice a acreditivului.

daca AD este instrument operativ de lucru,iar emiterea sa a fost preavizata printr-un sistem de teletransmisie,data emiterii AD este data intocmirii sale efective si nu data preavizarii prin teletransmisie.

daca un AD este emis si transmis printr-un sistem de teletransmisie,data emiterii este cea imprimata prin sistemul de teletransmisie.

daca un AD este instrument de lucru in urma unei preavizari prin teletransmisie,pentru a nu se produce confuzii privind data emiterii,este util ca bancile emitente sa mentioneze “acest AD este instrument operativ de lucru in conformitate cu teletansmisia noastra din …” (“operative credit instrument in conformation of our teletransmission of …”).

4) Data si locul unde expira valabilitatea AD

toate AD trebuie sa specifice clar o data la care expira valabilitatea pentru prezentarea documentelor pentru plata/acceptare/negociere.

se trece o data si nu o perioada de timp.

locul unde trebuie sa fie prezentate inainte de a expira valabilitatea AD,de regula,se mentioneaza orasul sau tara dupa ce a fost trecuta data: an,luna,zi, oras,tara.

locul unde expira valabilitatea AD trebuie sa fie corelat cu locul (oras,tara) unde se afla banca desemnata spre a-i fi prezentate documentele.O atentie deosebita trebuie acordata AD care au mentiunea “liber negociabil”,(“free negociable”).

5) Ordonator

numele si adresa completa a ordonatorului.

6) Beneficiar

numele si adresa partii in favoarea careia AD a fost emis.

7) Banca avizatoare

se trece numele si adresa bancii care va aviza beneficiarul de deschiderea AD.

nu se va include “referinta nr….”,aceasta mentiune este utilizata doar de banca avizatoare cand notifica beneficiarul.

daca banca avizatoare este si banca desemnata (sa plateasca /accepte /negocieze),numele si adresa bancii vor fi precedate de precizarea: “acreditivul este platibil la …” (“credit available with …”).

8) Suma-valoarea AD

suma trebuie exprimata in cifre si litere,ca masura de protectie impotriva modificarii de suma neautorizate.

daca suma este precedata de termenii “about”, “aproximately” sau “circa” acreditivul permite o toleranta de 10%.

moneda de plata trebuie indicata in abrevierea standardizata-ISO.

9) Banca desemnata si modul de utilizare a AD

in acest spatiu se precizeaza banca desemnata si detaliile privind modul de utilizare a AD. “Acreditivul platibil la …” (“Credit available with …”).

numele si localitatea bancii desemnate.

daca banca avizatoare este si banca desemnata,numele si localitatea bancii avizatoare se vor repeta.

daca AD este cu plata prin negociere-liber negociabil se mentioneaza “orice banca din oras/tara” (“any bank in …”).

banca emitenta in desemnarea altei banci sa plateasca/accepte/negocieze,sa aiba in vedere ca in viitor va trebui sa ramburseze sumele platite in conformitate cu conditiile din AD.

pentru desemnarea platii la ghiasele unei banci se va utiliza particula “with” evitandu-se termenul “you(r)”.Prin-by-se va marca plin “X” casuta corespunzatoare modului in care se va utiliza AD.Astfel:

– Plata la vedere-“Payment at sight” daca ordonatorul a precizat ca plata este prin cambii la vedere,atunci se marcheaza “plata la vedere” si casuta pentru “cambii trase de beneficiar”; daca ordonatorul a cerut cambii trase la vedere,aceste cambii vor fi trase asupra bancii desemnate sa plateasca/accepte/negocieze.

– Plata amanata-“Differed payment” in afara de marcarea casutei prin semnul “X” este necesara trecerea numarului de zile la care plata este amanata si evenimentul economic de la care se calculeaza acest interval.

– Plata prin acceptare-“Acceptance” o data cu marcarea casutei trebuie trecuta data scadentei cambiei si a evenimentului economic de la care se calculeaza.

– Plata prin negociere-“Negotiation” in cazul acreditivelor negociabile, intotdeauna casuta pentru cambii va fi marcata; trebuie sa se precizeze asupra cui vor fi trase cambiile: bancii emitente sau asupra bancii desemnate.

si cambiile beneficiarului-and beneficiary draft(s) aceasta casuta se marcheaza numai cand AD este utilizabil prin acceptare sau prin negociere.

trase asupra-drown on se indica asupra cui trebuie trase cambiile de beneficiar: banca emitenta sau alta banca desemnata;un acreditiv nu va fi emis utilizabil prin cambii trase asupra ordonatorului.

10) Livrari partiale

daca nu se specifica nimic,sau altfel in AD livrarile partiale sunt permise (“allowed”).

in cazul in care nu sunt permise se marcheaza casuta “not allowed”.

ll) Transbordari

termenii de transbordare ca inteles sunt precizati in art. 23,24,25,26,27 si 28 din Publicatia nr.500 si este definit a fi aplicabil diferit in raport cu specificul modalitatii de transport.

in concordanta cu aceste precizari si modalitatea de transport a marfii se marcheaza,dupa caz,casuta “permise” sau “nepermise” (“allowed/not allowed”).

12) Asigurarea acoperita de cumparator

aceasta casuta se marcheaza numai in cazul in care prin AD nu se cere certificat/polita de asigurare si ordonatorul precizeaza in cererea de deschidere ca asigurarea este sau va fi facuta de el.

13) Expeditia

“de la…”,(“from…”)

“pentru transport la…”,(“for transportation to…”)

“nu mai tarziu de…”,(“not later than…”)

expresia “expediere” este interpretata in raport cu modalitatea de transport si ea poate fi inteleasa ca incluzand expresiile: incarcare la bord (loading on board),expediere (dispatch.),acceptate pentru transport (acceptand for carrige), data recipisei postale (date of post receipt),data ridicarii (date of pick-up),iar pentru transport combinat “preluat spre incarcare'” (“taking in charge”).

in precizarea locului de expeditie de la … si a celui de destinatie la .. se vor utiliza denumiri complete de port,aeroport,oras,tara (nu se accepta abrevieri) si nu se vor utiliza expresii generale ca port important,un port vest european,un port din Orientul Apropiat,etc.

in cazul modalitatilor moderne de transport,adesea,se indica tara si mai rar locul sau portul de incarcare.

nu se indica port maritim,cand marfurile sunt preluate dintr-un loc situat in interiorul unei tari,nu se indica port maritim cand documentul de transport cerut este document de transport combinat,de transport aerian,transport rutier, feroviar,fluvial intern sau prin posta sau curier.

data limita a expeditiei se trece sub forma unei date calendaristice si aceasta poate fi precedata de expresia “on or about” (“pe sau in jur de”),ceea ce semnifica ca livrarea se poate realiza in timpul unei perioade de cinci zile inainte si cinci zile dupa data specifilcata,ambele extreme fiind incluse.

nu se vor utiliza expresii vagi,de exemplu:prompte,cat de repede posibil,etc.

14-20) Spatiul alb din centrul formularului standard

este desemnat prezentarii diferitelor detalii legate de AD.

daca nu este suficient,textul se continua pe un alt Formular Standard de Continuare.

detaliile din spatiul alb se trec,intr-o anumita succesiune astfel:

descrierea marfii si/sau serviciului

enumerarea documentelor

conditii speciale cum ar fi: acest AD este transferabil; 90% din valoarea acestui AD se poate face sub forma de avans in urmatoarele conditii …; incarcarea pe punte este permisa,etc.

Nu se vor indica drept “conditii speciale” cerinte pentru care nu se solicita documente ce trebuie prezentate in conformitate cu aceste cerinte.Orice cerinta din AD trebuie sa specifice documentul prin care se atesta indeplinirea ei.

Descrierea marfii trebuie:

sa fie cat mai scurta posibil.

sa nu contina detalii excesive-includerea multor detalii nu inseamna protectie, ci adesea creste posibilitatea interpretarilor gresite.

pentru definirea marfii si a altor cerinte legate de aceasta,bancile trebuie sa colaboreze cu ordonatorii pentru utilizarea sensului comun/obisnuit si sa nu puna beneficiarul AD in situatia de a nu putea obtine documente cu astfel de denumiri sau detalii care nu pot fi obtinute spre a fi trecute pe documente.

cand banca emitenta trece cantitatea si pretul sa aiba in vedere ca:

– utilizarea termenului “in jur de …” in legatura cu cantitatea sau pretul unitar determina o toleranta de 10% pentru una dintre ele sau pentru amandoua.

– aceasta face necesar ca termenul “in jur de …” sa fie utilizat i in legatura cu suma acreditivului documentar.

toleranta de 5% privind cantitatea marfurilor va fi permisa daca:

– in acreditiv nu se specifica altfel.

– daca cantitatea nu este specificata in numar de pachete sau unitati individuale,fara insa ca totalul tragerilor sa depaseasca valoarea acreditivului.

Conditia de livrare

este recomandat sa fie trecuta alaturi de descrierea documentelor.

se vor utiliza termenii INCOTERMS 1990 (ICC Publicatia nr.460),iar pentru lamuriri suplimentare Ghid INCOTERMS 1990 (Publicatia nr.416).

conditia de livrare va fi intotdeauna urmata de loc numit,de exemplu: FOB Constanta,etc.

Documente

banca emitenta trebuie sa precizeze clar documentele contra carora urmeaza sa se faca plata/acceptarea/negocierea in cadrul acreditivului respectiv.

pentru fiecare document se specifica denumirea sa,de exemplu: factura comerciala,certificat EUR 1,recipisa postala,etc.

deseori documentele cerute depind si de reglementarile nationale ale tarilor exportatoare si importatoare,de aceea banca emitenta va contacta ordonatorul pentru a fi sigura ca documentele cerute pot fi obtinute cu toate detaliile mentionate de catre beneficiarul AD

numarul exemplarelor cerut este la libera alegere a ordonatorului,dar trebuie acordata atentie documentelor de transport care pot fi sau nu emise in mai multe originale sau copii,corespunzator mijlocului de transport,de exemplu:

un conosament maritim original.

set complet 3/3 conosament maritim.

3 copii nenegociabile conosament maritim.

scrisoare de transport rutier CMR.

recipisa postala,etc.

in problema-originale sau copii-banca emitenta va lua in considerare dreptul de a accepta drept originale documente intocmite prin:

sisteme de reproducere grafica,automata sau computerizata.

copii la indigo.

Daca prin AD se prevede altfel,banca va cere originalele si copiile asa cum se regasesc in cererea de deschidere.

Problemele legate de diferentierea originalelor de copii devine tot mai dificila ca urmare a generalizarii metodelor de realizare a documentelor prin sisteme automate.Un astfel de document trebuie sa fie marcat ca original,si unde este necesar sa fie semnat.

exceptand factura,documentul de transport si polita de asigurare,banca emitenta va avea grija ca ordonatorul,pentru orice document cerut,sa specifice:

de cine va fi emis.

ce informatii si date sa contina.

referitor la documente,banca emitenta nu va utiliza termeni ca “de prima clasa”, “bine cunoscut”,etc.

daca primeste documente utilizand astfel de termeni le va accepta asa cum sunt,cu conditia sa fie in conformitate cu termenii si cerintele din AD.

ordonarea documentelor solicitate prin AD:

factura comerciala

documentul de transport

polita de asigurare

alte documente cum ar fi:

certificat de origine

certificat/buletin de calitate,analize,etc.

lista de pachete/colete

certificatul de greutate

21) Termenul de prezentare a documentelor

toate AD trebuie sa specifice intervalul de timp,de la data documentului de transport,in care beneficiarul trebuie sa prezinte documentele la banca.

in stabilirea acestui interval banca emitenta va atentiona ordonatorul sa acorde grija faptului ca in acest interval beneficiarul AD trebuie sa aiba timp:

sa adune documentele de la diferiti emitenti.

sa le pregateasca pentru prezentarea la banca.

sa prezinte documentele in timp si (prin posta) la banca.

daca in AD nu se specifica termenul de prezentare a documentelor,automat,se subintelege ca este 21 de zile de la data expedierii,fara a se depasi insa valabilitatea AD.

daca documentele pot fi prezentate independent de data expedierii marfii atunci acest lucru trebuie mentionat expres in textul AD.

22) Instructiunile de avizare (pentru banca avizatoare/notificatoare)

banca emitenta obligatoriu va bifa cu “X” una din cele trei casute privind confirmarea:

fara sa adaugati confirmarea Dvs.

adaugati confirmarea Dvs.

sunteti autorizati sa adaugati confirmarea Dvs. la cererea beneficiarului

exista posibilitatea ca banca avizatoare sa nu fie pregatita sa-si adauge confirmarea acreditivului.In acest caz,banca emitenta o poate autoriza sa avizeze beneficiarul fara sa-si adauge confirmarea.

23) Instructiuni de la banca la banca(numai pentru banca avizatoare)

Acest spatiu este utilizat de banca emitenta pentu a preciza:

unde,cum,cand se va face rambursarea banilor bancii care a fost desemnata sa plateasca/accepte/negocieze.

daca plata/acceptarea/negocierea se solicita prin rambursare de la o alta banca decat banca emitenta,banca emitenta este datoare sa transmita in timp util acestei banci instructiunile corespunzatoare si/sau autorizarea de a onora cererile de ramburs.

24) Numarul de pagini al AD emis

pentru securitatea operatiunii banca emitenta tebuie sa specifice numarul de pagini al AD emis.

25) Semnatura

semnatura autorizata a bancii emitente va fi trecuta atat pe exemplarul destinat bancii avizatoare cat si pe cel destinat beneficiarului.

Alte precizari pentru banci privind utilizarea Formularelor Standard:

se recomanda utilizarea Formularului Standard Continuarea Acreditivului in cazul in care textul AD este mai mare de o pagina.

experienta arata ca bancile emitente prefera sa prezinte lista documentelor separat,pe Formularul Standard Continuarea Acreditivului,la care textul din Formularul Standard pentru emiterea acreditivului se refera.

alte banci emitente utilizeaza Formularul Standard Continuarea Acreditivului pretipizat cu lista documentelor in variante ale caror casute se marcheaza prin “X”.

Indiferent de solutia aleasa de banca emitenta,pentru a evita orice confuzie, in Formularul Standard de Continuare a deschiderii acreditivului,trebuie sa se reia anumite informatii.Acestea sunt:

numarul paginii

precizarea ca este in continuarea acreditivului deschis

numarul AD identic cu cel de pe prima pagina a Formularului Standard de Deschidere

locul si data emiterii,identice cu cele de pe prima pagina

ordonatorul,identic cu datele de pe prima pagina

beneficiarul,identic cu cel mentionat pe prima pagina

spatiul alb va cuprinde continuarea textului din prima pagina sau asa cum practica unele banci,lista pretipizata a documentelor

semnatura autorizata a bancii emitente.

3.4. MODIFICAREA AD.TRANSMITEREA AMENDAMENTELOR LA AD DE CATRE BANCI

Modificarea unui AD irevocabil poate avea loc dupa ce a fost deschis ca rezultat al initiativei:

beneficiarului,care primind AD constata ca anumite cerinte nu le poate indeplini,mentiunile din text nu corespund cu cele convenite anterior deschiderii cu partenerul sau,ordonatorul.Drept urmare,contacteaza partenerul (ordonatorul) si ii solicita modificarea AD;de exemplu prelungirea termenului de prezentare a documentelor;modificarea datelor de expediere a marfii sau renuntarea la anumite documente pe care nu le poate procura.

ordonatorul,care,dupa ce a deschis AD,constata ca trebuia sa mai faca anumite precizari,de exemplu: conditiile de pe piata sa s-au schimbat si doreste expedierea mai rapida a unei cantitati mai mari sau mai mici de marfa,ceea ce implica modificarea valorii AD,valabilitatii,termenelor de livrare,etc.

Indiferent din initiativa cui s-a ajuns la necesitatea modificarii unui AD, modificarea unui AD presupune:

cererea de modificare a AD prezentata de ordonator la banca care a emis AD.

modificarea AD este transmisa de banca emitenta prin serviciile aceleiasi banci prin care s-a avizat deschiderea AD.

modificarea AD nu intra in vigoare decat dupa ce a fost acceptata de beneficiar si de banca confirmatoare,daca exista.

beneficiarul este dator sa-si dea sau nu acordul privind modificarea,notificand expres in acest sens banca prin care a primit modificarea.

daca banca beneficiarului nu-si da acordul,modificarea nu intra in vigoare, ramanand valabil AD original.

daca beneficiarul accepta partial modificarile,acest lucru nu este permis si drept urmare nu are nici un efect,si astfel ramane valabil AD original.

banca confirmatoare are dreptul sa-si extinda sau nu confirmarea si asupra modificarii AD; modificarea emisa de banca emitenta o obliga irevocabil cu privire la aceasta modificate.

daca beneficiarul nu notifica banca privind refuzul modificarilor,dar prezinta documentele la banca,fara a fi acceptat modificarile,prezentarea documentelor este considerata o acceptare a modificarilor si din acel moment AD se considera modificat.Pentru exportator,in tratarea problemelor privind modificarea unui AD functioneaza doua reguli de baza:

nu expediaza marfa pana nu poate indeplini intocmai cerintele din AD si cu modificarile aduse acestuia.

“cheia” modificarii unui AD ca sa-1 faca utilizabil pentru exportator se afla in mana ordonatorului,numai el poate solicita bancii emitente modificarea corespunzatoarea a AD.

Modificarile de AD,ca si acreditivul insusi,pot fi transmise:

letric (prin posta) in care caz se recomanda utilizarea de catre banci a Formularelor Standard pentru Amendamente aduse AD.

prin teletransmisie.

sau combinat cu preavizare prin teletransmisie si ca “amendament instrument operativ”,letric,prin utilizarea Formularelor Standard.

Orice modificare a unui acreditiv trebuie sa contina:

1.-numarul AD care urmeaza a fi modificat (AD original).

2.-data modificarii:

aceasta este,de regula,data emiterii documentului de banca emitenta.

daca urmeaza unei precizari teletransmise,trebuie sa precizeze acest lucru

“Amendament operativ in confirmarea teletransmiterii din data …”.

3.-locul si data emiterii:

acelasi ca in acreditivul ce va fi modificat.

4.-ordonatorul:

acelasi cu cel din acreditivul ce va fi modificat.

5. beneficiarul:

acelasi cu cel din acreditivul ce va fi modificat.

6. numele bancii avizatoare:

modificarea unui AD nu poate fi transmisa decat apeland la serviciile bancii prin care s-a transmis acreditivul ce urmeaza a fi modificat.

7. in spatiul alb:

se trec: continutul modificarilor si toate detaliile pentru intelegerea lor clara de catre beneficiar.

8. semnatura bancii emitente.

9. notificarea bancii avizatoare:

in spatiul destinat in scopul de a fi utilizat de banca avizatoare a amendamentului fara sa mai transmita si propria sa scrisoare sau avizare.

3.5. AVIZAREA BENEFICIARULUI DE DESCHIDEREA AD

In mod obisnuit,un beneficiar este notificat de deschiderea unui AD printr-o banca- banca avizatoare/notificatoare.

Acest aspect este in avantajul beneficiarului,deoarece banca avizatoare este obligata sa verifice autenticitatea aparenta a acreditivului primit spre a fi notificat.

Pentru bancile avizatoare se recomanda utilizarea Formularului Standard de Notificare a AD care este conceput in corelatie cu:

Formularul. Standard pentru solicitarea deschiderii AD si utilizat de ordonatori.

Formularul Standard privind deschiderea de AD utilizat de banca emitenta.

Aceasta corelare permite pentru partile implicate identificarea rapida si interpretarea similara a termenilor specifici documentului reglementat de Publicatia 500 si detaliat de Publicatia 516.

Banca avizatoare,indiferent daca confirma sau nu acreditivul,va semna formularul de notificare transmis beneficiarului.

Banca exportatorului,in momentul in care primeste AD,emis de banca importatorului,procedeaza la informarea beneftciarului AD de acest eveniment.

In practica,banca exportatorului transmite exportatorului o scrisoare proprie de notificare,avizare,insotita de originalul sau copia AD deschis.In paralel,banca notificatoare transmite un astfel de document si bancii emitente,prin care o informeaza ca a notificat beneficiarul AD de deschiderea acreditivului in favoarea sa.

Din momentul primirii acestor documente,beneficiarul AD poate proceda la utilizarea AD.Anticipand etapele utilizarii AD este de retinut,pentru agentii economici importatori (deci cei ce au ordonat deschiderea AD) in favoarea exportatorilor straini,ca tot prin banca la care au ordonat deschiderea AD primesc si documentele cerute prin AD deschis,insotite de o scrisoare din partea bancii (pe un formular tipizat sau nu)) in care sunt prezentate rezultatele controlului bancar respectiv eventualele rezerve la documente.

3.6. UTILIZAREA AD SI CONTROLUL DOCUMENTELOR

Utilizarea AD,indiferent de forma sa,se face prin depunerea de catre exportator (beneficiarul AD) a documentelor stipulate in deschiderea AD,la ghiseele bancii platitoare, negociatoare sau acceptante.

In cazul in care AD este domiciliat in strainatate,utilizarea AD se face prin expedierea documentelor,pe canal bancar sau direct la ghiseele bancii platitoare din strainatate.In tara noastra,documentele se expediaza pe canal bancar,respectiv sunt depuse la banca care il deserveste pe exportator pentru a fi remise in strainatate.

In cazul in care documentele prezentate la banca platitoare sunt in buna regula si toate conditiile din deschiderea de AD au fost respectate intocmai, exportatorul isi incaseaza banii.

Practica a demonstrat ca desi,in principiu,acreditivul ar trebui sa reia in continutul sau conditiile comerciale si pe cele privitoare la documentele din contractul de baza,se intalnesc deseori abateri,de cele mai multe ori formale, care, fara sa modifice in esenta relatia comerciala de baza,sunt impuse de banci pentru protejarea propriilor interese, avand in vedere esenta AD,care este socotit o tranzactie distincta de contractul comercial.

Plata contravalorii marfii se face prin strictul control al documentelor: exportator-banca platitoare; banca platitoare-banca emitenta; banca emitenta-ordonator,nici. una din parti neputand sa primeasca banii pe documente daca nu au fost respectate intocmai conditiile in deschiderea operatiunii.Din acest considerent un alt moment cheie de care depinde functionarea mecanismului de derulare a AD este cel in care exportatorul este notificat de deschiderea AD si,in consecinta trebuie sa prezinte documentele la banca pentru incasarea contravalorii lor,respectiv utilizarea acreditivului.

Formalismul prezentat in Publicatia 500,potrivit caruia “in operatiunile de acreditive,toate partile interesate iau in considerare documentele si nu marfurile,serviciile si/sau prestatiile la care documentele se refera” au valoare egala atat pentru importator si banci,cat si pentru exportator,iar banca sa,la randul ei,isi poate recupera banii de la importator.In aceasta succesiune,apar doua momente cheie:

analiza documentelor de catre exportator.

analiza documentelor de banca.

a) analiza documentelor de catre exportator

In momentul notificarii exportatorul ca beneficiar al AD este interesat sa indeplineasca toate conditiile cerute pentru a-si putea incasa contravaloarea marfurilor.

1) se considera deschis si in regula,din punct de vedere al exportatorului,in momentul in care a primit documentul letric al AD (anexat la scrisoarea de notificare emisa de banca comerciala din Romania care il deserveste,sau copia deschiderii telegrafice (de asemenea anexata la scrisoarea de insotire emisa de banca),daca din textul acestei copii nu reiese ca urmeaza confirmarea letrica sau alte detalii.Numai pe baza acestor doua documente isi va putea pregati documentele pentru plata si poate exporta marfa.

Beneficiarul AD nu va exporta marfa pe baza:

unor mesaje telegrafice sau copii (fotocopii) ale AD trimise direct de catre importator.

unor copii de deschidere telegrafica a AD primite prin banca sa,daca din text rezulta ca urmeaza documentul letric sau detalii suplimentare.

documentelor originale (copii ale acestora) daca in scrisoarea de insotire se mentioneaza ca:

semnaturile nu au fost identificate,urmand sa se procedeze la identificarea lor.

banca emitenta nu este banca corespondenta a bancii exportatorului sau are plafonul depasit,fiind necesara confirmarea de o terta banca.

exista alte probleme semnalate de banca sa in legatura cu continutul sau forma AD.

simplei notificari (avizari) de catre banca a deschiderii AD.Aceasta notificare nu are valoare daca nu cuprinde conditiile de AD.

simplelor mesaje de tipul “s-a deschis AD nr….”.Aceste mesaje potrivit Publicatiei 500 sunt socotite simple anunturi.

mesajului “s-a modificat AD nr…” fara existenta documentului letric original care sa cuprinda toate modificarile convenite.Din diferite motive,ordonatorul poate sa uite sa notifice AD,iar daca marfurile sunt exportate,plata ramane la latitudinea importatorului,operatiunea devenind un incasso.

Orice abatere de la aceste cerinte poate conduce la pierderea avantajelor ce decurg din utilizarea AD,pentru exportator privind angajamentul de plata al bancii.Exportatorul, dupa ce s-a convenit ca documentul letric al AD sau copia deschiderii telegrafice teletransmise,etc. sunt corespunzatoare,procedeaza la controlul acestuia din punctul sau de vedere.

2) De regula,intre momentul primirii notificarii si utilizarea AD exista un anumit interval de timp pe care exportatorul este dator sa-l foloseasca pentru a asigura concordanta intre documente si conditiile stipulate.Un prim obiectiv in aceasta etapa,este controlul continutului AD,in sensul de a stabili daca acesta nu contine conditii neuzuale ,imposibil de indeplinit sau clauze contradictorii car il pot pune pe exportator in imposibilitatea de a intocmi documentele comerciale corecte si in concordanta cu AD.De asemenea,se urmareste,in aceasta etapa,concordanta intre conditiile din AD si conditiile comerciale si de plata stabilite in contractul comercial international.In urma acestei comparatii se poate constata ca AD contine elemente noi sau suplimentare fata de contract.In acest caz,exportatorul va verifica in ce masura poate indeplini aceste cerinte noi,stiind ca plata nu se face decat pe baza unor documente in stricta concordanta cu conditiile mentionate in AD,el fiind considerat independent de contract.Daca neconcordantele constatate sau elementele noi cerute nu pot fi indeplinite,exportatorul trebuie sa ia legatura direct cu importatorul si sa solicite modificarea conditiilor AD potrivit contractului intr-o forma convenabila ambelor parti.Numai dupa primirea celei de-a doua notificari privind modificarea conditiilor AD,din partea importatorului, exportatorul va proceda mai departe.

3) Etapa urmatoare o constituie pregatirea documentelor pentru depunerea la banca in vederea platii lor.Potrivit indicatiilor cuprinse in documentul letric al AD exportatorul va transmite la randul sau aceste indicatii celor antrenati in realizarea exportului respectiv: intreprinderii producatoare a marfii,tranzitarului,carausului, asiguratorului,etc.In acest mod,documentele intocmite se pot realiza corespunzator conditiilor cerute.Numai dupa primirea notificarii privind deschiderea si dupa punerea de acord a exportatorului cu importatorul privind anumite nereguli vor fi expediate marfurile.

4) Dupa expedierea marfurilor,exportatorul intocmeste setul de documente in vederea depunerii lui la banca pentru plata.In. acest scop,exportatorul verifica concordanta fiecarui document cu conditiile AD si concordanta stricta intre elementele corespondente inscrise pe documentele aceluiasi set.Prin rigurozitatea controlului asupra documentelor si a concordantei lor cu acreditivul,exportatorul preintampina eventualul refuz al documentelor la banca.In acelasi timp,exportatorii trebuie sa fie preocupati de scurtarea la maximum a perioadei de depunere a documentelor la banca,in vederea accelerarii incasarilor si de respectarea termenului limita de prezentare a documentelor care,asa cum s-a prezentat,nu poate fi depasit.

Depunerea documentelor la banca se realizeaza printr-o scrisoare insotitoare (formular tipizat sau un simplu text).Exportatorul roman in favoarea caruia a fost deschis AD va depune toate documentele cerute prin AD la banca sa insotite de o scrisoare de remitere.Scrisoarea de remitere poate fi un document tipizat pus la dispozitie de banci sau poate lua forma unei scrisori intocmite de beneficiarul AD.

b) analiza documentelor la banca.controlul bancar.

Controlul bancar asupra documentelor are in vedere urmatoarele aspecte:

concordanta documentelor cu conditiile AD,din doua puncte de vedere:

conformitatea fiecarui document in parte cu conditiile AD.

concordanta intre documentele care compun setul,in sensul ca datele inscrise in fiecare document in parte sa se regaseasca sau sa concorde cu datele cuprinse in celelalte documente,in nici un caz datele cuprinse intr-un document nu trebuie sa contrazica datele cuprinse in altul.

desi “bancile nu-si asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru forma, suficienta,exactitatea,autenticitatea,falsul …” privind documentele,ele au totusi obligatia de a manifesta “o grija rezonabila” in controlul documentelor.Astfel, bancile urmaresc la controlul documentelor si urmatoarele aspecte:

daca sunt complete,respectiv daca contin toate datele si elementele pe care fiecare document trebuie sa le contina in mod uzual si daca fiecare document este ntocmit in numarul de exemplare cerut.

daca,aparent,sunt regulamentare,respectiv nu sunt vizibil false sau contin falsuri evdente.

daca fiecare document in parte emana de la o persoana desemnata sau autorizata in AD sa il emita.

daca documentele sunt semnate de emitentul lor conform uzantei,de exemplu conosamentul trebuie sa fie semnat de capitanul vasului sau de agentii acestuia etc.

daca datele trecute in documente sunt lizibile,clare si nu pot produce confuzii in interpretare si citire.

Oricare dintre elementele prezentate poate conduce la respingerea documentelor de banca,chiar daca aparent neconcordanta este minora.In urma controlului efectuat de banca,pot rezulta in principal doua situatii:

documentele sunt in regula si ca atare,are loc plata acestora.

documentele nu sunt conforme cu conditiile din AD.

Neconcordantele constatate de banca pot fi grupate in trei categorii:

1) nereguli care pot fi corectate imediat sau intr-un interval relativ scurt.

2) nereguli care nu pot fi corectate,dar care nu afecteaza interesele partilor angajate in operatiune.

3) nereguli care nu pot fi corectate si care afecteaza direct interesele partilor angajate in operatiune.

Solutionarea acestor aspecte este diferentiata in functie de rolul bancii din tara exportatorului,iar etapele rezolvarii (sau nerezolvarii) lor sunt diferite.Daca banca din tara exportatorului este si banca platitoare,atunci pentru fiecare dintre cele trei situatii se procedeaza diferit:

1) Neconcordantele care pot fi corectate imediat sau intr-un interval scurt se pot referi la documente ce au fost intocmite de exportatorul insusi sau de o alta organizatie (caraus,asigurator,etc.).Corectarea documentelor de exportator va fi astfel facuta incat modificarile sa nu fie vizibile,iar atunci cand nu se poate in acest fel,se reface documentul. Modificarile aduse documentelor,ce emana de la o alta organizatie,nu se pot face decat cu acordul emitentului,aceste modificari (daca sunt vizibile) trebuie semnate si parafate din nou de emitent.

2) Neconcordantele care nu mai pot fi corectate,dar care nu afecteaza fondul operatiunii comerciale sunt analizate de cate banca platitoare “cu o grija rezonabila”, ramanand la latitudinea ei hotararea pe care sa o ia – respingerea documentelor sau nu.De regula,in astfel de situatii,banca platitoare nu respinge documentele la plata ci le trece in categoria asa-numita – documente “cu rezerve interne” facand plata “sub rezerva”. Deoarece banca platitoare este angajata in relatia de acreditiv la indicatia bancii emitente documentele aflate in aceasta situatie nu pot fi considerate ca acceptate definitiv. Acceptarea definitiva pentru plata o face banca emitenta,atunci cand primeste documentele de la banca platitoare.Desigur,ea poate respinge documentele si ca atare acestea sunt trecute la incasso.

3) In cazul in care neconcordantele constatate modifica direct continutul comercial al anumitor clauze din AD,afectand interesele partilor,aceste documente sunt trecute in categoria asa-numita “cu rezerve externe”.Banca platitoare este obligata sa semnaleze bancii emitente discrepantele constatate.Potrivit Publicatiei 500,in aceasta situatie banca platitoare are doua alternative:

sa trimita documentele la incasso si astfel sunt anulate,pentru exportator, efectele AD plata ramanand la latitudinea importatorului.

sa procedeze la efecuarea platii “sub rezerva”,asumindu-si astfel riscul ca,in cazul in care banca emitenta nu valideaza plata,aceasta sa solicite bancii platitoare restituirea sumei si a dobanzilor aferente acesteia pe perioada cat suma a fost in posesia exportatorului.

Daca insa banca din tara importatorului este doar banca notificatoare,ea nu poate face plata sub rezerva (indiferent de tipul rezervelor),ci este datoare,dat fiind simplul rol de intermediar pe care il are,de a transmite documentele bancii insarcinate cu plata sau,dupa caz,bancii emitente.Astfel,toate tipurile de nereguli ramin la aprecierea ei pentru a putea fi acceptate documentele la plata sau nu.

Adesea,in practica,bancile emitente,in deschiderea AD includ si clauza “plata (negocierea) sub rezerva nu se admite”.In acest caz banca platitoare sau,dupa caz, negociatoare,nu poate plati documentele decat daca sunt in perfecta concordanta cu termenii si conditiile din AD.Un AD cu o astfel de mentiune este frecvent utilizat in practica internationala.

Orice respingere de documente din partea bancii emitente,indiferent ca plata a fost efectuata sub rezerva de banca platitoare sau ea insasi a respins documentele,are acelasi efect: trecerea documentelor la incasso.In contextul instabilitatii economice caracteristic pietei internationale in etapa actuala,nu o data nereguli formale pot constitui un motiv indreptatit de regulile care guverneaza AD care cer indeplinirea intocmai a conditiilor de respingere a documentelor,dar care in fond ascund intentia cumparatorului de a nu mai cumpara marfa,deoarece pe piata,de exemplu pretul ei a scazut mult,etc.

Singura solutie de a evita astfel de situatii este,in primul rand,indeplinirea intocmai a conditiilor din AD.Dupa ce banca exportatorului a verificat documentele si le-a gasit in buna regula (le plateste in cazul ca este banca platitoare) le remite la banca emitenta, insotite de Scrisoarea de remitere internationala in care prezinta (daca este cazul) si propriile rezerve (remarci).

Din punct de vedere al exportatorului operatiunea se considera incheiata in momentul in care valuta,contravaloarea marfii,a fost virata in contul sau,fiind anuntat de acest eveniment economic de banca prin nota contabila.De regula,bancile din tara noastra procedeaza la virarea banilor in contul exportatorilor romani,numai dupa sosirea acestora de la banca emitenta.Aceasta practica este izvorata din prudenta,deoarece banca emitenta (sau importatorul) din diferite considerente amana plata,desi angajamentul de plata al bancii emitente este ferm.

De retinut,corespondentul bancar comunica bancii emitente toate divergentele de documente constatate,odata cu transmiterea documentelor pentru plata.Ramane la latitudinea bancii emitente si in ultima instanta,a importatorului sa ridice rezervele si sa efectueze plata.Indiferent de motive,regula de baza in utilizarea cu eficienta a acreditivului este respectarea intocmai a tuturor termenelor si conditiilor din deschiderea AD.

CAPITOLUL 4

STUDIU DE CAZ

Intre societatile comerciale OLTCHIM S.A. din Ramnicul Vilcea,Romania si EAST WORLD TRADING SPOL. S.R.O. din Bratislava,Slovacia a fost incheiat,la data de 15.01.1999,un contract de import-export avand ca obiect livrarea,de catre OLTCHIM S.A.,a unei cantitati de 100 tone de clor lichid (concentratie min.99,7%) la pretul de 90 USD per tona,in termen de maximum 60 de zile calendaristice.

Transportul se va efectua pe calea ferata,in cisterne de 50 tone,apartinand exportatorului.

Conditia de livrare este DAF Romania-Ungaria (via Curtici) coform INCOTERMS 1990.

Asigurarea si Taxa pe Valoarea Adaugata sunt neplatite.

Ca modalitate de plata,in contractul mai sus mentionat,partile de comun acord au stabilit ca plata sa se efectueze prin Acreditiv Documentar.

Astfel,EAST WORLD TRADING SPOL. S.R.O.,in calitate de importator-ordonator da ordin bancii sale,CESKOSLOVENSKA OBCHODNI BANKA A.S.-MAIN BRANCH BRATISLAVA,sa deschida un AD in valoare de 9000 USD,pe baza disponibilului pe care il are in aceasta banca,in favoarea OLTCHIM S.A. in calitate de beneficiar.

CESKOSLOVENSKA OBCHODNI BANKA A.S.-FILIALA BRATISLAVA ,banca ordonatorului,instiinteaza banca beneficiarului BANCA ROMANA DE COMERT EXTERIOR S.A.-FILIALA VICTORIA de deschiderea acestui AD.

La rindul sau BANCA ROMANA DE COMERT EXTERIOR S.A.-FILIALA VICTORIA,in calitate de banca a beneficiarului,avizeaza OLTCHIM S.A. de deschiderea acreditivului de catre partenerul sau din Slovacia in urmatoarele conditii:

Tipul AD-irevocabil (domiciliat in Bucuresti-cu nr.KCB 0076 emis in data de 10.02.1999.

Data si locul expirarii-14.03.1999,Bucuresti.

Moneda de exprimare-USD

Suma -9000 USD

Plata marfurilor se va efectua in maximum 40 de zile de la expedierea marfii.

Incarcarile partiale-sunt permise.

Transbordarile-nu sunt permise.

Perioada de incarcare:

pentru prima cisterna:14-16.02.1999

pentru a doua cisterna:25-27.02.1999

Taxe si comisioane-toate spezele si comisionele bancare din afara Slovaciei sunt in contul beneficiarului.

Descrierea marfii-100 tone (toleranta +/-2% permisa) clor lichid avand concentratia minima de 99,7% ,in doua cisterne.

Ambalajul-in vrac,in cisterne pe patru osii,ale exportatorului,nu mai mult de 50 tone fiecare.

Pretul-90 USD pe tona neta.

Conditia de livrare-livrare la frontiera,DAF,Romania-Ungaria (via Curtici-Loekoeshaza) in conformitate cu INCOTERMS 1990,fara plata asigurarii si TVA.

Documentele cerute ,pe baza carora banca emitenta va dispune plata marfurilor:

Factura comerciala semnata (1 original si 2 copii).

Certificat de calitate emis de producator (1 original si 2 copii) care va evidentia analiza rezultatelor in felul urmator:

Continut clor minimum 99,7% (amestec apa maximum 0,04%)

Duplicatul documentului de transport pe calea ferata (FRACHT) stampilat de statia de expeditie Raureni care evidentiaza data de expeditie a marfii.

Pe parcurs extern marfa se va afla in custodia CHEMODANZAS.

Specificatia de greutate emisa de exportator care evidentiaza greutatea neta/bruta a marfii.

Certificat EUR 1 aratind tara de destinatie (1 fotocopie).

Conditii aditionale:

Greselile de ortografie si dactilografie vor fi acceptate si nu sunt considerate ca discrepante.

Toate documentele cerute de AD in conformitate cu Normele si Uzantele Internationale – Publicatia 500 vor fi emise curat si vor fi specificate documentele originale si copiile.

Toate corecturile care vor fi facute ,daca va fi necesar,vor fi aprobate de emitentul documentului.

In cazul in care documentele prezentate beneficiarului marfii nu vor fi conforme cu conditiile din AD se va percepe o taxa de 50 USD pentru fiecare discrepanta.

Perioada de prezentare a documentelor la banca emitenta a AD va fi de 15 zile de la livrarea marfii.

Instructiuni de confirmare-fara.

Instructiuni de plata/acceptare/negociere-

Dupa ce exportatorul a confruntat datele din acreditiv cu cele din contractul comercial si nu a descoperit discrepante a confirmat bancii sale concordanta datelor precum si ca este este de acord cu celelalte clauze indicate de importator si care nu sunt incluse in contract si a executat livrarea marfii respectand intocmai datele,cantitatile si termenele din AD.Imediat dupa ce a efectuat livrarea marfurilor,exportatorul,a remis bancii sale toate documentele cerute in acreditiv si in numarul de exemplare cerut (originale si copii).

Datorita faptului ca acreditivul era domiciliat in tara exportatorului acesta a primit contravaloarea marfurilor imediat ce banca a verificat documentele si conditiile din AD si nu a descoperit discrepante.

Mai departe,banca exportatorului, BANCA ROMANA DE COMERT EXTERIOR S.A.-FILIALA VICTORIA a remis documentele bancii importatorului, CESKOSLOVENSKA OBCHODNI BANKA A.S.-FILIALA BRATISLAVA,debitand-o in valuta prevazuta in acreditiv.

La rindul ei banca importatorului, CESKOSLOVENSKA OBCHODNI BANKA A.S.-FILIALA BRATISLAVA a verificat documentele primite de la banca exportatorului negasind discrepante si a efectuat plata,creditand banca exportatorului.

Pasul urmator a fost,firesc,transmiterea documentelor primite de la exportator,de catre banca importatorului clientului sau EAST WORLD TRADING SPOL. S.R.O. din Bratislava pentru ca acesta sa poata ridica marfa.

Din informatiile pe care le-am avut tranzactia efectuata de cei doi parteneri a dacurs normal neexistand probleme majore si multumind ambele parti.La scurt timp dupa desfasurarea acestei tranzactii s-a semnat un contract intre cei doi parteneri pe o perioada mai lunga si pentru o gama mai variata de produse.

CAPITOLUL 5

CONCLUZII

Acreditivul documentar este modalitatea de plata cel mai frecvent utilizata in tranzactiile comerciale internationale,cel mai adesea in cazul contractelor de valoare ridicata sau atunci cand exista suspiciuni referitoare la capacitatea de plata a partenerului.

Principalul avantaj al utilizarii AD il reprezinta garantia pe care o ofera celor implicati in derularea unui contract international (exportator,importator banci) in legatura cu apararea intereselor acestora in procesul de efectuare a platii.Siguranta pe care o confera utilizarea AD partilor implicate in derularea lui rezulta din caracteristicile acestuia si anume:

Formalismul sau caracterul documentar pentru ca exportatorul nu poate pretinde plata contravalorii marfurilor decat pe baza prezentarii unor documente care fac dovada indeplinirii stricte a anumitor conditii trecute in acreditiv.Bancile angajate in relatia de acreditiv nu trateaza si nu iau in considerare decat documentele,si nu marfurile sau serviciile la care se refera documentele.

Independenta fata de relatia contractuala de baza,AD fiind considerat o tranzactie independenta fata de orice contract comercial sau intelegere dintre partile care au initiat relatia (chiar daca in textul sau se face referire la un contract),ceea ce inseamna ca exportatorul,beneficiarul AD,nu poate invoca bancii plata documentelor prezentate, un element stipulat in contractul comercial international,dar care nu se regaseste si in deschiderea de AD.

Fermitatea angajamentului bancar este criteriul decisiv al utilizarii de AD,indiferent de tipul acestuia,irevocabil sau revocabil,banca actioneaza la cererea si in conformitate cu instructiunile ordonatorului,fata de care se angajeaza sa efectueze o plata,acest angajament ramanand ferm pana la primirea altor instructiuni.

Adaptabilitatea este o alta caracteristica a AD care reiese chiar din definitie,care denumeste acreditiv orice angajament ferm de plata ,indiferent de modul in care este definit sau descris.Astfel in functie de anumite mentiuni facute in textul AD sau prin diferitele moduri de utilizare,acesta a cunoscut in practica internationala o permanenta diversificare: transferabil,clauza rosie,subsidiar,reanoibil,stand-by etc.In functie de modul in care orice operatiune comerciala sau necomerciala poate sa imbrace o forma documentara,acreditivul are supletea necesara adaptarii si la alte operatiuni decat la cele de import-export.

Foarte important este ca acreditivul confera siguranta tuturor partilor implicate in derularea lui:

Exportatorul – are siguranta incasarii contravalorii marfii, in conditiile respectarii intocmai a obligatiilor sale,de la o banca angajata ferm sa faca aceasta plata,aspect foarte important daca tinem seama de faptul ca de multe ori bonitatea importatorului este putin cunoscuta sau de loc.

Importatorul – are siguranta ca plata marfii nu se va face decat contra documente care atesta,pe de o parte,expedierea marfii,iar pe de alta parte,prin confruntarea lor cu instructiunile date bancii emitente,ca au fost indeplinite intocmai conditiile convenite.

pentru banca emitenta,angajata ferm sa plateasca exportatoruluidin ordinul importatorului,siguranta operatiunii izvoraste din gajul asupra documentelor de expeditie.In practica se observa ca cea mai mare parte a acreditivelor impun ca documentele de expeditie sa sa fie emise pe numele sau la la ordinul bancii emitente.Banca avand astfel documentele de proprietate a marfii isi creeaza posibilitatea de a dispune de ele,daca ordonatorul nu-si va onora obligatiile de plata fata de ea.

Trebuie precizat,ca totusi,fata de alte alte modalitati de plata,buna executare a acreditivului documentar cere din partea exportatorului o munca administrativa riguroasa,prin derularea relativ mai complicata,iar din partea importatorului suportarea unor costuri specifice.

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

ALEXANDRU PUIU – Management in Afacerile Economice Internationale, Tratat , Editura Independenta Economica – 1997

BASNO CEZAR, DARDAC NICOLAE – Operatiuni Bancare – Instrumente si Tehnici de Plata, Editura Didactica si Pedagogica,R.A. ,Bucuresti – 1996

BASNO CEZAR,DARDAC NICOLAE – Moneda,Credit,Banci, Editura Didactica si Pedagogica,R.A. ,Bucuresti – 1994

BRAN PAUL ,coordonator – Relatii Valutar Financiare Internationale,Editura Didactica si Pedagogica,R.A. ,Bucuresti – 1996

BRAN PAUL – Relatii Financiare si Monetare Internationale,Editura Economica – 1996

CONSTANTIN FLORICEL – Relatii Valutar Financiare Internationale,Editura Didactica si Pedagogica,R.A. ,Bucuresti – 1996

GAFTONIUC SIMONA – Finante Internationale,Editura Economica, Bucuresti -1997

GAFTONIUC SIMONA – Practici Bancare Internationale, Editura Economica,Bucuresti – 1995

NEGRUS MARIANA – Decontarea Tranzactiilor Internationale,supliment la Tribuna Economica – 1993

NEGRUS MARIANA – Plati si Garantii Internationale, Editura All, Bucuresti – 1997

POPA IOAN – Tranzactii Comerciale Internationale, Editura Economica – 1997

SUTA NICOLAE – Comert International,Editura All – 1997

Formularele Standard privind Acreditivele Documentare – Publicatia 516

Manual de Operatiuni Documentare in Comertul International,Union de Banques Suisses,editat de Economistul si Marketat s.r.l.-Geneva

MT 700 Message Formats elaborate de Society for Worldwide Interbank Financial

Publicatia CCI nr. 511 Acreditive Reguli si Uzante Uniforme 500 si 400 Comparate

=== Anexa1 ===

MECANISMUL DERULARII ACREDITIVULUI DOCUMENTAR

(1). Incheierea contractului international de vanzare-cumparare si includerea modalitatii de plata prin acreditiv documentar.

(2). Importatorul-ordonator ordona bancii sale deschiderea acreditivului,pe baza disponibilului pe care il are deja in contul sau,sau pe baza unui credit pe care banca il acorda in acest scop.

(3). Deschiderea acreditivului si instiintarea bancii exportatorului.

(4). Avizarea exportatorului cu privire la deschiderea acreditivului.

(5). Confirmarea de catre exportator a concordantei datelor din acreditiv cu clauzele din contractul incheiat,precum si alte clauze indicate de importatorul-ordonator,dar care nu contravin spiritului contractului.

(6). Livrarea marfurilor,conform conditiilor contractului incheiat si a clauzelor convenite in acreditiv.

(7). Remiterea de catre exportator,la banca,a documentelor care dovedesc expedierea marfii,documente care au fost indicate in mod expres in acreditiv,in numarul de exemplare solicitat.

(8). Plata contravalorii marfii pe baza documentelor (in cazul in care acreditivul este domiciliat in tara exportatorului.

(9). Banca exportatorului remite documentele bancii importatorului,debitand-o in valuta prevazuta in acreditiv.

(10). Banca importatorului,pe baza documentelor primite si verificate drept corespunzatoare cu conditiile din acreditiv,efectueaza plata,creditand banca exportatorului.

(11). Banca importatorului transmite documentele catre acesta,care,pe baza lor,va intra in posesia marfii.

=== Anexa2 ===

MECANISMUL DERULARII ACREDITIVULUI TRANSFERABIL

(1). Contract comercial international.

(2). Ordin de deschidere a acreditivului.

(3). Deschidere acreditiv.

(4). Notificare deschidere acreditiv.

(5). Transfer acreditiv asupra beneficiar 2.

(6). Notificare deschidere acreditiv.

(7). Expediere marfa.

(8). Depunere documente si incasare plata.

(9). Depunere documente si incasare plata.

=== Anexa3 ===

MECANISMUL DERULARII ACREDITIVULUI DOCUMENTAR ACCEPTAT

(1). Incheierea contractului de import-export.

(2). Exportatorul remite bancii notificatoare documentele de expeditie impreuna cu o trata trasa asupra bancii.

(3). Banca notificatoare transmite bancii emitente documentele si trata.

(4). Dupa verificarea documentelor banca emitenta accepta trata.

(5). Banca notificatoare remite exportatorului trata acceptata de catre banca emitenta.

=== Anexa5 ===

MECANISMUL DERULARII ACREDITIVULUI DOCUMENTAR CU PLATA PRIN NEGOCIERE

(1). Exportatorul remite bancii notificatoare documentele de expeditie si cambiile.

(2). Banca negociatoare efectueaza plata.

(3). Remiterea documentelor de expeditie si a cambiilor bancii emitente.

(4). Banca emitenta efectueaza plata in favoarea bancii negociatoare.

=== Anexa6 ===

MECANISMUL DERULARII ACREDITIVULUI BACK-TO-BACK

A 1. Acreditiv originar de import.

A 2. Acreditiv subsidiar deschis pe baza acreditivului originar.

(1). Ordin de deschidere a acreditivului A 1.

(2). Deschiderea acreditiv A 1.

(3). Notificare deschidere acreditiv A 1.

(4). Ordin de deschidere a acreditivului A 2.

(5). Deschiderea acreditiv A 2.

(6). Notificare deschidere acreditiv A 2.

(7). Expediere marfa (direct sau prin intermediar).

(8)-(9). Plata contra documente.

=== Anexa7 ===

MECANISMUL DERULARII SCRISORII DE CREDIT COMERCIALE

(1). Incheierea contractului de import-export cu plata prin scrisoare de credit comerciala.

(2). Importatorul incheie cu banca sa un contract prin care aceasta este autorizata sa emita scrisoarea de credit,angajand-se fata de exportator sa onoreze cambiile trase asupra sa .Banca va face plata din contul importatorului sau dintr-un credit acordat acestuia.

(3). Banca importatorului trimite scrisoarea de credit comerciala direct exportatorului autorizandu-l sa traga cambii asupra sa.

(4). La primirea scrisorii de credit,exportatorul expediaza marfa si obtine documentele necesare incasarii pretului.

(5). Exportatorul trimite documentele insotite de cambii la banca emitenta a scrisorii de credit,la primirea carora,aceasta face plata imediat (cazul cambiilor la vedere) la ordinul bancii indicate de catre exportator ca beneficiar,sau le va accepta prin semnare (cazul cambiilor la termen),urmand ca acestea sa devina liber negociabile ,conform dreptului cambial.

(6), Banca emitenta remite importatorului documentele de expeditie a marfii pentru ca acesta sa intre in posesia marfurilor ajunse la destinatie.

=== Anexa8 ===

MECANISMUL DERULARII SCRISORII DE CREDIT STAND-BY

(1). Incheierea contractului de import-export in care se prevede plata la termen,aceasta fiind garantata prin scrisoarea de credit stand-by.

(2). Importatorul da ordin bancii sale (banca emitenta) sa deschida scrisoarea de credit stand-by.

(3). Banca emitenta remite bancii exportatorului scrisoarea de credit stand-by.

(4). Banca exportatorului remite exportatorului scrisoarea de credi stand-by.

=== cap 3 ===

CAPITOLUL 3

BANCILE SI ACREDITIVUL DOCUMENTAR

3.1.Responsabilitati si limite

In relatia de AD bancile isi asuma o functie deosebit de importanta in raport cu interesele partenerilor de contract:

vanzatorul (exportatorul) doreste sa fie sigur ca va incasa suma ce i se cuvine ca urrnare a livrarii marfurilor.

cumparatorul (importatorul) doreste sa nu fie platite marfurile inainte ca acestea sa fi fost expediate potrivit celor stabilite cu partenerul de contract.

Aceste cerinte sunt indeplinite de banci in sensul ca:

angajamentul ferm de plata asumat de banca constituie o garantie pentru exportator ca va fi platit dupa ce face dovada livrarii marfurilor.

prin termenii si conditiile precizate de importator in cererea sa de deschidere a AD,acesta are siguranta ca banca nu va plati contravaloarea marfurilor, decat daca sunt respectate aceste precizari,in documentele prezentate de exportator.

In relatiile importatorului (ordonatorului) si ale exportatorului (beneficiarului) cu bancile acestia trebuie sa ia in considerare:acreditivul documentar este un contract independent de contractul comercial,care sta la baza lui,sau alte intelegeri existente intre importator si exportator.Drept urmare:

– includerea in AD a oricarei trimiteri la contractul comercial nu are nici un efect si nu determina nici o obligatie pentru banci.

– exportatorul nu poate trage banca la raspundere de faptul ca prin contract s-a convenit intr-un fel,iar in AD cerintele sunt altele.Textul AD este realizat din ordinul ordonatorului,iar diferendul astfel aparut se rezolva direct intre partenerii de contract.

– pentru incasarea banilor (utilizarea AD),suveran este AD si nu cele convenite prin contract.In masura in care exportatorul doreste ceea ce se cere prin AD,in mod ferm,este platit de banca.

in toate etapele derularii AD,toate partile (exportator,banci,importator) iau in considerare numai documentele si nu marfurile la care documentele se refera:

– bancile examineaza numai documentele (si nu marfa) pentru a efectua plata,in masura in care acestea corespund termenilor si conditiilor din AD,bancile efectuaeaza plata.

– daca marfurile primite de importator nu corespund celor precizate in documente,bancile nu au nici o responsabilititate,diferendul se rezolva direct intre partenerii de contract.

– daca in textul AD se precizeaza anumite conditii fara a se preciza documentele ce trebuie prezentate in conformitate cu acestea,bancile vor considera aceste conditii ca nefiind precizate si le vor ignora.

– toate instructiunile de emitere si/sau modificari de AD,trebuie sa precizeze clar documentele contra carora se va face plata.

bancile nu isi asuma nici o responsabilitate cu privire la forma,autenticitatea, legalitatea etc. a documentelor:

– daca unul dintre documentele prezentate de exemplu,de exportator,nu este un document autentic (este un fals) bancile nu au nici o responsabilitate.

– bancile nu au nici o responsabilitate pentru descrierea marfurilor, cantitatea declarata etc. in documente sau pentru insasi existenta marfurilor.

– bancile nu au nici o obligatie sau responsabilitate privind buna credinta a carausilor,agentilor,brokerilor,asiguratorilor.

Deci,orice problema privind documentele care s-au dovedit a fi false, neautentice,nelegale sau al caror continut este nereal (se declara,de exemplu,alte cantitati,calitati decat cele expediate,etc.) se rezolva direct intre cei doi parteneri.

bancile examineaza documentele cu o grija rezonabila pentru a se asigura ca par a fi in conformitate sau nu cu terrnenii si conditiile din AD.

bancile nu isi asuma nici o responsabilitate pentru consecintele ce decurg din:

– intarzierea transmiterii mesajelor sau documentelor.

– pierderea pe parcursul transportului/transmiterii mesajelor sau a documentelor.

– deteriorarea sau aparitia unor erori in timpul transportului/transmiterii mesajelor.

– traducerea incorecta a unor termeni sau interpretarea lor gresita, rezervandu-si dreptul de a transmite termeni netradusi.

– intreruperea activitatilor (bancare) ca urmare a fortei majore,calamitati naturale,greve,revolte etc.,interval in care nu vor plati AD a caror valabilitate expira in astfel de perioade.

bancile care utilizeaza serviciile altei banci o fac pe contul si riscul ordonatorului (importatorului).Drept urmare,nu au nici o responsabiiitate daca:

– instructiunile transmise nu sunt indeplinite de cealalta banca.

– legile si uzantele din tarile straine impun anumite cerinte,obligatiile si responsabilitatile,in acest caz sunt ale ordonatorului.

3.2. COMISIOANE BANCARE

Pentru toate serviciile efectuate de banci,legate de derularea unei plati prin AD acestea percep taxe si comisioane.

Privit in ansamblu,costul platii prin AD este mai mare comparativ cu cel pentru alte modalitati de plata (incasso,transfer bancar direct din cont.etc.) aceasta deoarece:

banca isi angajeaza propriile fonduri prin angajament ferm de plata asumat.

este responsabilitatea bancii de a controla documentele si a urmarii corectitudinea derularii operatiuniiin ansamblu.

In principiu,costurile platii prin AD sunt determinate de:

valoarea AD (se calculeaza asupra valorii AD).

gradul de siguranta al platii (revocabil,irevocabil,irevocabil confirmat).

durata valabilitapi AD.

numarul solicitarilor suplimentare (preavizare,modificare,etc.) fiecare platindu-se separat.

Referitor la comisioane:

potrivit Publicatiei nr.500,daca partenerii nu au convenit altfel,plata comisioanelor este in obligatia ordonatorului AD.

in practica,partenerii pot conveni ca plata comisioanelor sa fie suportata de fiecare in tara lui (cel mai adesea) sau de beneficiarul AD (mai rar).

Exceptie de la aceste reguli fac:

AD cu plata prin negociere,comisionul de negociere cade in obligatia beneficiarului,care negociaza la banca sa.

AD transferabil,comisionul pentru transferul AD cade in sarcina beneficiarului principal.Acest comision (al beneficiarului principal),poate sa i1 suporte in totalitate sau,dupa caz,sa fie acoperit si de beneficiarul (beneficiarii) secund.

Comisioanele principale se calculeaza pe trimestru sau fractiune de trimestru. Pentru fractiune de timestru se calculeaza ca si pentru un intreg trimestru (de retinut pentru ordonatori la stabilirea valabilitatii AD).Daca AD este utilizat numai partial sau nu este incasata intreaga lui valoare,comisioanele se calculeaza tinand cont de aceste sume. De regula,comisioanele se calculeaza procentual asupra unei sume,dar per operatie, adesea,bancile stipuleaza un prag sub care valoarea comisionului nu poate fi stabilita (de retinut la decizia privind modalitatea de plata in raport cu suma de plata).

Comisioanele pentru servicii suplimentare: preavizare,modificari de AD,se platesc separat de fiecare data,marind costul platii prin AD.

Dat fiind costul relativ ridicat al comisioanelor bancare,in perioada negocierilor, partenerii trebuie sa convina clar distributia acestora intre ei,iar ordonatorul sa precizeze in cererea de deschidere in sarcina cui cad comisioanele bancare:

Ordonatorului.

beneficiarului.

fiecaruia pentru bancile din tara sa.

La acreditive,comisioanele practicate de bancile comerciale romanesti,desi difera in anumite limite intre ele,sunt sensibil egale cu cele practicate de bancile earopene,si sunt mai mari cu 25-75% fata de bancile din Asia si Africa,cu 50-100% la emitere/confirmare si cu 25-50% la negociere/plata fata de bancile din SUA si Canada si cu circa 25% fata de bancile din America Latina.

Dat fiind,pe de o parte,nivelul relativ ridicat al comisioanelor specifice derularii AD,iar pe de alta parte,importantele diferente de nivel la comisioane percepute de banci din diferite zone geografice,problema aceasta trebuie avuta in vedere atat in perioada precontractuala,cat si pe parcursul negocierii contractului comercial international.Astfel, din timp,orice agent economic trebuie ca in etapa precontractuala sa ia in considerare urmatoarele elemente:

tarifele practicate de banca romaneasca care il deserveste.

tariful bancii corespondente a bancii romanesti care il deserveste.

marja suplimentara de acoperire a costului altor servicii minore,imprevizibile legate de operatiunile bancare respective,costurile de posta,telegraf,telex,etc. Practica arata ca per operatiune,acestea se ridica la l0-20% fata de totalul comisioanelor de baza ale celor doua banci.

Referitor la modul de repartizare a comisionelor functioneaza doua reguli:

in materie de costuri bancare,vointa partilor manifestata in contractul comercial international este cea care impune modul de care bancile vor solicita comisionul.Pentru aplicarea acestei reguli este necesar ca:

– intelegerea contractuala sa prevada expres proportiile in care fiecare dintre parti va suporta costurile bancare.

– partea de contract (ordonatorul) care se adreseaza bancii pentru un serviciu,sa faca cunoscuta bancii intelegerea contractuala,dandu-i instructiuni precise asupra modului de percepere a spezelor si comisioanelor bancare.

in lipsa unei intelegeri exprese,sau in lipsa unor instructiuni clare date bancii in aceasta materie,bancile aplica automat regula potrivit careia plata serviciilor se face de catre solicitatorul de servicii.Deci,in cazul AD,daca in deschidere nu se precizeaza cine suporta comisioanele,se subintelege ca acestea sunt suportate de importator (ordonator),el fiind cel care a cerut serviciul bancar de deschidere a AD.Cel mai adesea,in practica comertului international, comisioanele bancare sunt suportate de ambii parteneri,fiecare in tara lui.

In principiu,ca moment in timp,comisioanele bancare se percep inainte de plata/incasarea pretului de contract.

Referitor la comisioanele bancare,este util ca agentii economici sa aiba in vedere:

totalul spezelor si comisioanelor bancare trebuie luate in calcul in momentul formarii pretului de oferta,la nivelul lor maxim.

repartizarea comisioanelor intre parteneri nu este o problema de uzanta,ci un element de negociere si orice concesie in acest domeniu trebuie privita in raport cu pretul contractului.

volumul total al costurilor bancare,in esenta,este problema ambilor parteneri, drept urrnare trebuie sa conlucreze pentru a gasi solutia cea mai avantajoasa pentru servicii bancare in conditii de cost cat mai reduse.

3.3. DESCHIDEREA AD DE CATRE BANCI

Un loc important in preocuparile specialistilor CCI-Paris il ocupa standardizarea terminologiei in deschiderea si utilizarea AD.Mai mult decat atat,se recomanda bancilor din cadrul unei tari sa coopereze in a defini in limba tarii respective sensul termenilor in engleza,utilizati in versiunea oficiala a Publicatiei nr.500 (engleza).Cu scopul de a oferi un indrumar in acest sens,Publicatia nr.516,detaliaza modul in care bancile tebuie sa preia informatiile precizate de ordonator in cererea de deschidere si sa le transmita prin traducere si precum si alte precizari pe care sa le obtina in insusi acreditivul documentar.

AD,ca document in sine,poate imbraca forma unui document letric,telex sau a unui document teletransmis prin sistem SWIFT.Indiferent de modul de transmitere,termenii si sensul atribuit acestora este acelasi.Utilizandu-se ca model Formularul Standard pentru deschiderea acreditivului documentar si Formularul Standard pentru confirmarea acreditivului documentar,in continuare sunt prezentate,sintetic,comentariile aferente numerotarilor existente pe aceste formulare standard:

1) Irevocabil

dat fiind larga utilizare a AD irevocabil,Formularul Standard se recomanda sa aiba preimprimat “acreditiv documentar irevocabil”.

in cazul unei solicitari pentru un AD revocabil termenul “irevocabil” este inlocuit prin stergere cu “revocabil”.

2) Numar

orice AD deschis are un numar al bancii emitente.

3) Locul si data emiterii

locul emiterii este intotdeauna orasul unde este situata banca emitenta.

cand AD este emis letric (air mail) data emiterii,de regula,este aceiasi cu data transmiterii letrice a acreditivului.

daca AD este instrument operativ de lucru,iar emiterea sa a fost preavizata printr-un sistem de teletransmisie,data emiterii AD este data intocmirii sale efective si nu data preavizarii prin teletransmisie.

daca un AD este emis si transmis printr-un sistem de teletransmisie,data emiterii este cea imprimata prin sistemul de teletransmisie.

daca un AD este instrument de lucru in urma unei preavizari prin teletransmisie,pentru a nu se produce confuzii privind data emiterii,este util ca bancile emitente sa mentioneze “acest AD este instrument operativ de lucru in conformitate cu teletansmisia noastra din …” (“operative credit instrument in conformation of our teletransmission of …”).

4) Data si locul unde expira valabilitatea AD

toate AD trebuie sa specifice clar o data la care expira valabilitatea pentru prezentarea documentelor pentru plata/acceptare/negociere.

se trece o data si nu o perioada de timp.

locul unde trebuie sa fie prezentate inainte de a expira valabilitatea AD,de regula,se mentioneaza orasul sau tara dupa ce a fost trecuta data: an,luna,zi, oras,tara.

locul unde expira valabilitatea AD trebuie sa fie corelat cu locul (oras,tara) unde se afla banca desemnata spre a-i fi prezentate documentele.O atentie deosebita trebuie acordata AD care au mentiunea “liber negociabil”,(“free negociable”).

5) Ordonator

numele si adresa completa a ordonatorului.

6) Beneficiar

numele si adresa partii in favoarea careia AD a fost emis.

7) Banca avizatoare

se trece numele si adresa bancii care va aviza beneficiarul de deschiderea AD.

nu se va include “referinta nr….”,aceasta mentiune este utilizata doar de banca avizatoare cand notifica beneficiarul.

daca banca avizatoare este si banca desemnata (sa plateasca /accepte /negocieze),numele si adresa bancii vor fi precedate de precizarea: “acreditivul este platibil la …” (“credit available with …”).

8) Suma-valoarea AD

suma trebuie exprimata in cifre si litere,ca masura de protectie impotriva modificarii de suma neautorizate.

daca suma este precedata de termenii “about”, “aproximately” sau “circa” acreditivul permite o toleranta de 10%.

moneda de plata trebuie indicata in abrevierea standardizata-ISO.

9) Banca desemnata si modul de utilizare a AD

in acest spatiu se precizeaza banca desemnata si detaliile privind modul de utilizare a AD. “Acreditivul platibil la …” (“Credit available with …”).

numele si localitatea bancii desemnate.

daca banca avizatoare este si banca desemnata,numele si localitatea bancii avizatoare se vor repeta.

daca AD este cu plata prin negociere-liber negociabil se mentioneaza “orice banca din oras/tara” (“any bank in …”).

banca emitenta in desemnarea altei banci sa plateasca/accepte/negocieze,sa aiba in vedere ca in viitor va trebui sa ramburseze sumele platite in conformitate cu conditiile din AD.

pentru desemnarea platii la ghiasele unei banci se va utiliza particula “with” evitandu-se termenul “you(r)”.Prin-by-se va marca plin “X” casuta corespunzatoare modului in care se va utiliza AD.Astfel:

– Plata la vedere-“Payment at sight” daca ordonatorul a precizat ca plata este prin cambii la vedere,atunci se marcheaza “plata la vedere” si casuta pentru “cambii trase de beneficiar”; daca ordonatorul a cerut cambii trase la vedere,aceste cambii vor fi trase asupra bancii desemnate sa plateasca/accepte/negocieze.

– Plata amanata-“Differed payment” in afara de marcarea casutei prin semnul “X” este necesara trecerea numarului de zile la care plata este amanata si evenimentul economic de la care se calculeaza acest interval.

– Plata prin acceptare-“Acceptance” o data cu marcarea casutei trebuie trecuta data scadentei cambiei si a evenimentului economic de la care se calculeaza.

– Plata prin negociere-“Negotiation” in cazul acreditivelor negociabile, intotdeauna casuta pentru cambii va fi marcata; trebuie sa se precizeze asupra cui vor fi trase cambiile: bancii emitente sau asupra bancii desemnate.

si cambiile beneficiarului-and beneficiary draft(s) aceasta casuta se marcheaza numai cand AD este utilizabil prin acceptare sau prin negociere.

trase asupra-drown on se indica asupra cui trebuie trase cambiile de beneficiar: banca emitenta sau alta banca desemnata;un acreditiv nu va fi emis utilizabil prin cambii trase asupra ordonatorului.

10) Livrari partiale

daca nu se specifica nimic,sau altfel in AD livrarile partiale sunt permise (“allowed”).

in cazul in care nu sunt permise se marcheaza casuta “not allowed”.

ll) Transbordari

termenii de transbordare ca inteles sunt precizati in art. 23,24,25,26,27 si 28 din Publicatia nr.500 si este definit a fi aplicabil diferit in raport cu specificul modalitatii de transport.

in concordanta cu aceste precizari si modalitatea de transport a marfii se marcheaza,dupa caz,casuta “permise” sau “nepermise” (“allowed/not allowed”).

12) Asigurarea acoperita de cumparator

aceasta casuta se marcheaza numai in cazul in care prin AD nu se cere certificat/polita de asigurare si ordonatorul precizeaza in cererea de deschidere ca asigurarea este sau va fi facuta de el.

13) Expeditia

“de la…”,(“from…”)

“pentru transport la…”,(“for transportation to…”)

“nu mai tarziu de…”,(“not later than…”)

expresia “expediere” este interpretata in raport cu modalitatea de transport si ea poate fi inteleasa ca incluzand expresiile: incarcare la bord (loading on board),expediere (dispatch.),acceptate pentru transport (acceptand for carrige), data recipisei postale (date of post receipt),data ridicarii (date of pick-up),iar pentru transport combinat “preluat spre incarcare'” (“taking in charge”).

in precizarea locului de expeditie de la … si a celui de destinatie la .. se vor utiliza denumiri complete de port,aeroport,oras,tara (nu se accepta abrevieri) si nu se vor utiliza expresii generale ca port important,un port vest european,un port din Orientul Apropiat,etc.

in cazul modalitatilor moderne de transport,adesea,se indica tara si mai rar locul sau portul de incarcare.

nu se indica port maritim,cand marfurile sunt preluate dintr-un loc situat in interiorul unei tari,nu se indica port maritim cand documentul de transport cerut este document de transport combinat,de transport aerian,transport rutier, feroviar,fluvial intern sau prin posta sau curier.

data limita a expeditiei se trece sub forma unei date calendaristice si aceasta poate fi precedata de expresia “on or about” (“pe sau in jur de”),ceea ce semnifica ca livrarea se poate realiza in timpul unei perioade de cinci zile inainte si cinci zile dupa data specifilcata,ambele extreme fiind incluse.

nu se vor utiliza expresii vagi,de exemplu:prompte,cat de repede posibil,etc.

14-20) Spatiul alb din centrul formularului standard

este desemnat prezentarii diferitelor detalii legate de AD.

daca nu este suficient,textul se continua pe un alt Formular Standard de Continuare.

detaliile din spatiul alb se trec,intr-o anumita succesiune astfel:

descrierea marfii si/sau serviciului

enumerarea documentelor

conditii speciale cum ar fi: acest AD este transferabil; 90% din valoarea acestui AD se poate face sub forma de avans in urmatoarele conditii …; incarcarea pe punte este permisa,etc.

Nu se vor indica drept “conditii speciale” cerinte pentru care nu se solicita documente ce trebuie prezentate in conformitate cu aceste cerinte.Orice cerinta din AD trebuie sa specifice documentul prin care se atesta indeplinirea ei.

Descrierea marfii trebuie:

sa fie cat mai scurta posibil.

sa nu contina detalii excesive-includerea multor detalii nu inseamna protectie, ci adesea creste posibilitatea interpretarilor gresite.

pentru definirea marfii si a altor cerinte legate de aceasta,bancile trebuie sa colaboreze cu ordonatorii pentru utilizarea sensului comun/obisnuit si sa nu puna beneficiarul AD in situatia de a nu putea obtine documente cu astfel de denumiri sau detalii care nu pot fi obtinute spre a fi trecute pe documente.

cand banca emitenta trece cantitatea si pretul sa aiba in vedere ca:

– utilizarea termenului “in jur de …” in legatura cu cantitatea sau pretul unitar determina o toleranta de 10% pentru una dintre ele sau pentru amandoua.

– aceasta face necesar ca termenul “in jur de …” sa fie utilizat i in legatura cu suma acreditivului documentar.

toleranta de 5% privind cantitatea marfurilor va fi permisa daca:

– in acreditiv nu se specifica altfel.

– daca cantitatea nu este specificata in numar de pachete sau unitati individuale,fara insa ca totalul tragerilor sa depaseasca valoarea acreditivului.

Conditia de livrare

este recomandat sa fie trecuta alaturi de descrierea documentelor.

se vor utiliza termenii INCOTERMS 1990 (ICC Publicatia nr.460),iar pentru lamuriri suplimentare Ghid INCOTERMS 1990 (Publicatia nr.416).

conditia de livrare va fi intotdeauna urmata de loc numit,de exemplu: FOB Constanta,etc.

Documente

banca emitenta trebuie sa precizeze clar documentele contra carora urmeaza sa se faca plata/acceptarea/negocierea in cadrul acreditivului respectiv.

pentru fiecare document se specifica denumirea sa,de exemplu: factura comerciala,certificat EUR 1,recipisa postala,etc.

deseori documentele cerute depind si de reglementarile nationale ale tarilor exportatoare si importatoare,de aceea banca emitenta va contacta ordonatorul pentru a fi sigura ca documentele cerute pot fi obtinute cu toate detaliile mentionate de catre beneficiarul AD

numarul exemplarelor cerut este la libera alegere a ordonatorului,dar trebuie acordata atentie documentelor de transport care pot fi sau nu emise in mai multe originale sau copii,corespunzator mijlocului de transport,de exemplu:

un conosament maritim original.

set complet 3/3 conosament maritim.

3 copii nenegociabile conosament maritim.

scrisoare de transport rutier CMR.

recipisa postala,etc.

in problema-originale sau copii-banca emitenta va lua in considerare dreptul de a accepta drept originale documente intocmite prin:

sisteme de reproducere grafica,automata sau computerizata.

copii la indigo.

Daca prin AD se prevede altfel,banca va cere originalele si copiile asa cum se regasesc in cererea de deschidere.

Problemele legate de diferentierea originalelor de copii devine tot mai dificila ca urmare a generalizarii metodelor de realizare a documentelor prin sisteme automate.Un astfel de document trebuie sa fie marcat ca original,si unde este necesar sa fie semnat.

exceptand factura,documentul de transport si polita de asigurare,banca emitenta va avea grija ca ordonatorul,pentru orice document cerut,sa specifice:

de cine va fi emis.

ce informatii si date sa contina.

referitor la documente,banca emitenta nu va utiliza termeni ca “de prima clasa”, “bine cunoscut”,etc.

daca primeste documente utilizand astfel de termeni le va accepta asa cum sunt,cu conditia sa fie in conformitate cu termenii si cerintele din AD.

ordonarea documentelor solicitate prin AD:

factura comerciala

documentul de transport

polita de asigurare

alte documente cum ar fi:

certificat de origine

certificat/buletin de calitate,analize,etc.

lista de pachete/colete

certificatul de greutate

21) Termenul de prezentare a documentelor

toate AD trebuie sa specifice intervalul de timp,de la data documentului de transport,in care beneficiarul trebuie sa prezinte documentele la banca.

in stabilirea acestui interval banca emitenta va atentiona ordonatorul sa acorde grija faptului ca in acest interval beneficiarul AD trebuie sa aiba timp:

sa adune documentele de la diferiti emitenti.

sa le pregateasca pentru prezentarea la banca.

sa prezinte documentele in timp si (prin posta) la banca.

daca in AD nu se specifica termenul de prezentare a documentelor,automat,se subintelege ca este 21 de zile de la data expedierii,fara a se depasi insa valabilitatea AD.

daca documentele pot fi prezentate independent de data expedierii marfii atunci acest lucru trebuie mentionat expres in textul AD.

22) Instructiunile de avizare (pentru banca avizatoare/notificatoare)

banca emitenta obligatoriu va bifa cu “X” una din cele trei casute privind confirmarea:

fara sa adaugati confirmarea Dvs.

adaugati confirmarea Dvs.

sunteti autorizati sa adaugati confirmarea Dvs. la cererea beneficiarului

exista posibilitatea ca banca avizatoare sa nu fie pregatita sa-si adauge confirmarea acreditivului.In acest caz,banca emitenta o poate autoriza sa avizeze beneficiarul fara sa-si adauge confirmarea.

23) Instructiuni de la banca la banca(numai pentru banca avizatoare)

Acest spatiu este utilizat de banca emitenta pentu a preciza:

unde,cum,cand se va face rambursarea banilor bancii care a fost desemnata sa plateasca/accepte/negocieze.

daca plata/acceptarea/negocierea se solicita prin rambursare de la o alta banca decat banca emitenta,banca emitenta este datoare sa transmita in timp util acestei banci instructiunile corespunzatoare si/sau autorizarea de a onora cererile de ramburs.

24) Numarul de pagini al AD emis

pentru securitatea operatiunii banca emitenta tebuie sa specifice numarul de pagini al AD emis.

25) Semnatura

semnatura autorizata a bancii emitente va fi trecuta atat pe exemplarul destinat bancii avizatoare cat si pe cel destinat beneficiarului.

Alte precizari pentru banci privind utilizarea Formularelor Standard:

se recomanda utilizarea Formularului Standard Continuarea Acreditivului in cazul in care textul AD este mai mare de o pagina.

experienta arata ca bancile emitente prefera sa prezinte lista documentelor separat,pe Formularul Standard Continuarea Acreditivului,la care textul din Formularul Standard pentru emiterea acreditivului se refera.

alte banci emitente utilizeaza Formularul Standard Continuarea Acreditivului pretipizat cu lista documentelor in variante ale caror casute se marcheaza prin “X”.

Indiferent de solutia aleasa de banca emitenta,pentru a evita orice confuzie, in Formularul Standard de Continuare a deschiderii acreditivului,trebuie sa se reia anumite informatii.Acestea sunt:

numarul paginii

precizarea ca este in continuarea acreditivului deschis

numarul AD identic cu cel de pe prima pagina a Formularului Standard de Deschidere

locul si data emiterii,identice cu cele de pe prima pagina

ordonatorul,identic cu datele de pe prima pagina

beneficiarul,identic cu cel mentionat pe prima pagina

spatiul alb va cuprinde continuarea textului din prima pagina sau asa cum practica unele banci,lista pretipizata a documentelor

semnatura autorizata a bancii emitente.

3.4. MODIFICAREA AD.TRANSMITEREA AMENDAMENTELOR LA AD DE CATRE BANCI

Modificarea unui AD irevocabil poate avea loc dupa ce a fost deschis ca rezultat al initiativei:

beneficiarului,care primind AD constata ca anumite cerinte nu le poate indeplini,mentiunile din text nu corespund cu cele convenite anterior deschiderii cu partenerul sau,ordonatorul.Drept urmare,contacteaza partenerul (ordonatorul) si ii solicita modificarea AD;de exemplu prelungirea termenului de prezentare a documentelor;modificarea datelor de expediere a marfii sau renuntarea la anumite documente pe care nu le poate procura.

ordonatorul,care,dupa ce a deschis AD,constata ca trebuia sa mai faca anumite precizari,de exemplu: conditiile de pe piata sa s-au schimbat si doreste expedierea mai rapida a unei cantitati mai mari sau mai mici de marfa,ceea ce implica modificarea valorii AD,valabilitatii,termenelor de livrare,etc.

Indiferent din initiativa cui s-a ajuns la necesitatea modificarii unui AD, modificarea unui AD presupune:

cererea de modificare a AD prezentata de ordonator la banca care a emis AD.

modificarea AD este transmisa de banca emitenta prin serviciile aceleiasi banci prin care s-a avizat deschiderea AD.

modificarea AD nu intra in vigoare decat dupa ce a fost acceptata de beneficiar si de banca confirmatoare,daca exista.

beneficiarul este dator sa-si dea sau nu acordul privind modificarea,notificand expres in acest sens banca prin care a primit modificarea.

daca banca beneficiarului nu-si da acordul,modificarea nu intra in vigoare, ramanand valabil AD original.

daca beneficiarul accepta partial modificarile,acest lucru nu este permis si drept urmare nu are nici un efect,si astfel ramane valabil AD original.

banca confirmatoare are dreptul sa-si extinda sau nu confirmarea si asupra modificarii AD; modificarea emisa de banca emitenta o obliga irevocabil cu privire la aceasta modificate.

daca beneficiarul nu notifica banca privind refuzul modificarilor,dar prezinta documentele la banca,fara a fi acceptat modificarile,prezentarea documentelor este considerata o acceptare a modificarilor si din acel moment AD se considera modificat.Pentru exportator,in tratarea problemelor privind modificarea unui AD functioneaza doua reguli de baza:

nu expediaza marfa pana nu poate indeplini intocmai cerintele din AD si cu modificarile aduse acestuia.

“cheia” modificarii unui AD ca sa-1 faca utilizabil pentru exportator se afla in mana ordonatorului,numai el poate solicita bancii emitente modificarea corespunzatoarea a AD.

Modificarile de AD,ca si acreditivul insusi,pot fi transmise:

letric (prin posta) in care caz se recomanda utilizarea de catre banci a Formularelor Standard pentru Amendamente aduse AD.

prin teletransmisie.

sau combinat cu preavizare prin teletransmisie si ca “amendament instrument operativ”,letric,prin utilizarea Formularelor Standard.

Orice modificare a unui acreditiv trebuie sa contina:

1.-numarul AD care urmeaza a fi modificat (AD original).

2.-data modificarii:

aceasta este,de regula,data emiterii documentului de banca emitenta.

daca urmeaza unei precizari teletransmise,trebuie sa precizeze acest lucru

“Amendament operativ in confirmarea teletransmiterii din data …”.

3.-locul si data emiterii:

acelasi ca in acreditivul ce va fi modificat.

4.-ordonatorul:

acelasi cu cel din acreditivul ce va fi modificat.

5. beneficiarul:

acelasi cu cel din acreditivul ce va fi modificat.

6. numele bancii avizatoare:

modificarea unui AD nu poate fi transmisa decat apeland la serviciile bancii prin care s-a transmis acreditivul ce urmeaza a fi modificat.

7. in spatiul alb:

se trec: continutul modificarilor si toate detaliile pentru intelegerea lor clara de catre beneficiar.

8. semnatura bancii emitente.

9. notificarea bancii avizatoare:

in spatiul destinat in scopul de a fi utilizat de banca avizatoare a amendamentului fara sa mai transmita si propria sa scrisoare sau avizare.

3.5. AVIZAREA BENEFICIARULUI DE DESCHIDEREA AD

In mod obisnuit,un beneficiar este notificat de deschiderea unui AD printr-o banca- banca avizatoare/notificatoare.

Acest aspect este in avantajul beneficiarului,deoarece banca avizatoare este obligata sa verifice autenticitatea aparenta a acreditivului primit spre a fi notificat.

Pentru bancile avizatoare se recomanda utilizarea Formularului Standard de Notificare a AD care este conceput in corelatie cu:

Formularul. Standard pentru solicitarea deschiderii AD si utilizat de ordonatori.

Formularul Standard privind deschiderea de AD utilizat de banca emitenta.

Aceasta corelare permite pentru partile implicate identificarea rapida si interpretarea similara a termenilor specifici documentului reglementat de Publicatia 500 si detaliat de Publicatia 516.

Banca avizatoare,indiferent daca confirma sau nu acreditivul,va semna formularul de notificare transmis beneficiarului.

Banca exportatorului,in momentul in care primeste AD,emis de banca importatorului,procedeaza la informarea beneftciarului AD de acest eveniment.

In practica,banca exportatorului transmite exportatorului o scrisoare proprie de notificare,avizare,insotita de originalul sau copia AD deschis.In paralel,banca notificatoare transmite un astfel de document si bancii emitente,prin care o informeaza ca a notificat beneficiarul AD de deschiderea acreditivului in favoarea sa.

Din momentul primirii acestor documente,beneficiarul AD poate proceda la utilizarea AD.Anticipand etapele utilizarii AD este de retinut,pentru agentii economici importatori (deci cei ce au ordonat deschiderea AD) in favoarea exportatorilor straini,ca tot prin banca la care au ordonat deschiderea AD primesc si documentele cerute prin AD deschis,insotite de o scrisoare din partea bancii (pe un formular tipizat sau nu)) in care sunt prezentate rezultatele controlului bancar respectiv eventualele rezerve la documente.

3.6. UTILIZAREA AD SI CONTROLUL DOCUMENTELOR

Utilizarea AD,indiferent de forma sa,se face prin depunerea de catre exportator (beneficiarul AD) a documentelor stipulate in deschiderea AD,la ghiseele bancii platitoare, negociatoare sau acceptante.

In cazul in care AD este domiciliat in strainatate,utilizarea AD se face prin expedierea documentelor,pe canal bancar sau direct la ghiseele bancii platitoare din strainatate.In tara noastra,documentele se expediaza pe canal bancar,respectiv sunt depuse la banca care il deserveste pe exportator pentru a fi remise in strainatate.

In cazul in care documentele prezentate la banca platitoare sunt in buna regula si toate conditiile din deschiderea de AD au fost respectate intocmai, exportatorul isi incaseaza banii.

Practica a demonstrat ca desi,in principiu,acreditivul ar trebui sa reia in continutul sau conditiile comerciale si pe cele privitoare la documentele din contractul de baza,se intalnesc deseori abateri,de cele mai multe ori formale, care, fara sa modifice in esenta relatia comerciala de baza,sunt impuse de banci pentru protejarea propriilor interese, avand in vedere esenta AD,care este socotit o tranzactie distincta de contractul comercial.

Plata contravalorii marfii se face prin strictul control al documentelor: exportator-banca platitoare; banca platitoare-banca emitenta; banca emitenta-ordonator,nici. una din parti neputand sa primeasca banii pe documente daca nu au fost respectate intocmai conditiile in deschiderea operatiunii.Din acest considerent un alt moment cheie de care depinde functionarea mecanismului de derulare a AD este cel in care exportatorul este notificat de deschiderea AD si,in consecinta trebuie sa prezinte documentele la banca pentru incasarea contravalorii lor,respectiv utilizarea acreditivului.

Formalismul prezentat in Publicatia 500,potrivit caruia “in operatiunile de acreditive,toate partile interesate iau in considerare documentele si nu marfurile,serviciile si/sau prestatiile la care documentele se refera” au valoare egala atat pentru importator si banci,cat si pentru exportator,iar banca sa,la randul ei,isi poate recupera banii de la importator.In aceasta succesiune,apar doua momente cheie:

analiza documentelor de catre exportator.

analiza documentelor de banca.

a) analiza documentelor de catre exportator

In momentul notificarii exportatorul ca beneficiar al AD este interesat sa indeplineasca toate conditiile cerute pentru a-si putea incasa contravaloarea marfurilor.

1) se considera deschis si in regula,din punct de vedere al exportatorului,in momentul in care a primit documentul letric al AD (anexat la scrisoarea de notificare emisa de banca comerciala din Romania care il deserveste,sau copia deschiderii telegrafice (de asemenea anexata la scrisoarea de insotire emisa de banca),daca din textul acestei copii nu reiese ca urmeaza confirmarea letrica sau alte detalii.Numai pe baza acestor doua documente isi va putea pregati documentele pentru plata si poate exporta marfa.

Beneficiarul AD nu va exporta marfa pe baza:

unor mesaje telegrafice sau copii (fotocopii) ale AD trimise direct de catre importator.

unor copii de deschidere telegrafica a AD primite prin banca sa,daca din text rezulta ca urmeaza documentul letric sau detalii suplimentare.

documentelor originale (copii ale acestora) daca in scrisoarea de insotire se mentioneaza ca:

semnaturile nu au fost identificate,urmand sa se procedeze la identificarea lor.

banca emitenta nu este banca corespondenta a bancii exportatorului sau are plafonul depasit,fiind necesara confirmarea de o terta banca.

exista alte probleme semnalate de banca sa in legatura cu continutul sau forma AD.

simplei notificari (avizari) de catre banca a deschiderii AD.Aceasta notificare nu are valoare daca nu cuprinde conditiile de AD.

simplelor mesaje de tipul “s-a deschis AD nr….”.Aceste mesaje potrivit Publicatiei 500 sunt socotite simple anunturi.

mesajului “s-a modificat AD nr…” fara existenta documentului letric original care sa cuprinda toate modificarile convenite.Din diferite motive,ordonatorul poate sa uite sa notifice AD,iar daca marfurile sunt exportate,plata ramane la latitudinea importatorului,operatiunea devenind un incasso.

Orice abatere de la aceste cerinte poate conduce la pierderea avantajelor ce decurg din utilizarea AD,pentru exportator privind angajamentul de plata al bancii.Exportatorul, dupa ce s-a convenit ca documentul letric al AD sau copia deschiderii telegrafice teletransmise,etc. sunt corespunzatoare,procedeaza la controlul acestuia din punctul sau de vedere.

2) De regula,intre momentul primirii notificarii si utilizarea AD exista un anumit interval de timp pe care exportatorul este dator sa-l foloseasca pentru a asigura concordanta intre documente si conditiile stipulate.Un prim obiectiv in aceasta etapa,este controlul continutului AD,in sensul de a stabili daca acesta nu contine conditii neuzuale ,imposibil de indeplinit sau clauze contradictorii car il pot pune pe exportator in imposibilitatea de a intocmi documentele comerciale corecte si in concordanta cu AD.De asemenea,se urmareste,in aceasta etapa,concordanta intre conditiile din AD si conditiile comerciale si de plata stabilite in contractul comercial international.In urma acestei comparatii se poate constata ca AD contine elemente noi sau suplimentare fata de contract.In acest caz,exportatorul va verifica in ce masura poate indeplini aceste cerinte noi,stiind ca plata nu se face decat pe baza unor documente in stricta concordanta cu conditiile mentionate in AD,el fiind considerat independent de contract.Daca neconcordantele constatate sau elementele noi cerute nu pot fi indeplinite,exportatorul trebuie sa ia legatura direct cu importatorul si sa solicite modificarea conditiilor AD potrivit contractului intr-o forma convenabila ambelor parti.Numai dupa primirea celei de-a doua notificari privind modificarea conditiilor AD,din partea importatorului, exportatorul va proceda mai departe.

3) Etapa urmatoare o constituie pregatirea documentelor pentru depunerea la banca in vederea platii lor.Potrivit indicatiilor cuprinse in documentul letric al AD exportatorul va transmite la randul sau aceste indicatii celor antrenati in realizarea exportului respectiv: intreprinderii producatoare a marfii,tranzitarului,carausului, asiguratorului,etc.In acest mod,documentele intocmite se pot realiza corespunzator conditiilor cerute.Numai dupa primirea notificarii privind deschiderea si dupa punerea de acord a exportatorului cu importatorul privind anumite nereguli vor fi expediate marfurile.

4) Dupa expedierea marfurilor,exportatorul intocmeste setul de documente in vederea depunerii lui la banca pentru plata.In. acest scop,exportatorul verifica concordanta fiecarui document cu conditiile AD si concordanta stricta intre elementele corespondente inscrise pe documentele aceluiasi set.Prin rigurozitatea controlului asupra documentelor si a concordantei lor cu acreditivul,exportatorul preintampina eventualul refuz al documentelor la banca.In acelasi timp,exportatorii trebuie sa fie preocupati de scurtarea la maximum a perioadei de depunere a documentelor la banca,in vederea accelerarii incasarilor si de respectarea termenului limita de prezentare a documentelor care,asa cum s-a prezentat,nu poate fi depasit.

Depunerea documentelor la banca se realizeaza printr-o scrisoare insotitoare (formular tipizat sau un simplu text).Exportatorul roman in favoarea caruia a fost deschis AD va depune toate documentele cerute prin AD la banca sa insotite de o scrisoare de remitere.Scrisoarea de remitere poate fi un document tipizat pus la dispozitie de banci sau poate lua forma unei scrisori intocmite de beneficiarul AD.

b) analiza documentelor la banca.controlul bancar.

Controlul bancar asupra documentelor are in vedere urmatoarele aspecte:

concordanta documentelor cu conditiile AD,din doua puncte de vedere:

conformitatea fiecarui document in parte cu conditiile AD.

concordanta intre documentele care compun setul,in sensul ca datele inscrise in fiecare document in parte sa se regaseasca sau sa concorde cu datele cuprinse in celelalte documente,in nici un caz datele cuprinse intr-un document nu trebuie sa contrazica datele cuprinse in altul.

desi “bancile nu-si asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru forma, suficienta,exactitatea,autenticitatea,falsul …” privind documentele,ele au totusi obligatia de a manifesta “o grija rezonabila” in controlul documentelor.Astfel, bancile urmaresc la controlul documentelor si urmatoarele aspecte:

daca sunt complete,respectiv daca contin toate datele si elementele pe care fiecare document trebuie sa le contina in mod uzual si daca fiecare document este ntocmit in numarul de exemplare cerut.

daca,aparent,sunt regulamentare,respectiv nu sunt vizibil false sau contin falsuri evdente.

daca fiecare document in parte emana de la o persoana desemnata sau autorizata in AD sa il emita.

daca documentele sunt semnate de emitentul lor conform uzantei,de exemplu conosamentul trebuie sa fie semnat de capitanul vasului sau de agentii acestuia etc.

daca datele trecute in documente sunt lizibile,clare si nu pot produce confuzii in interpretare si citire.

Oricare dintre elementele prezentate poate conduce la respingerea documentelor de banca,chiar daca aparent neconcordanta este minora.In urma controlului efectuat de banca,pot rezulta in principal doua situatii:

documentele sunt in regula si ca atare,are loc plata acestora.

documentele nu sunt conforme cu conditiile din AD.

Neconcordantele constatate de banca pot fi grupate in trei categorii:

1) nereguli care pot fi corectate imediat sau intr-un interval relativ scurt.

2) nereguli care nu pot fi corectate,dar care nu afecteaza interesele partilor angajate in operatiune.

3) nereguli care nu pot fi corectate si care afecteaza direct interesele partilor angajate in operatiune.

Solutionarea acestor aspecte este diferentiata in functie de rolul bancii din tara exportatorului,iar etapele rezolvarii (sau nerezolvarii) lor sunt diferite.Daca banca din tara exportatorului este si banca platitoare,atunci pentru fiecare dintre cele trei situatii se procedeaza diferit:

1) Neconcordantele care pot fi corectate imediat sau intr-un interval scurt se pot referi la documente ce au fost intocmite de exportatorul insusi sau de o alta organizatie (caraus,asigurator,etc.).Corectarea documentelor de exportator va fi astfel facuta incat modificarile sa nu fie vizibile,iar atunci cand nu se poate in acest fel,se reface documentul. Modificarile aduse documentelor,ce emana de la o alta organizatie,nu se pot face decat cu acordul emitentului,aceste modificari (daca sunt vizibile) trebuie semnate si parafate din nou de emitent.

2) Neconcordantele care nu mai pot fi corectate,dar care nu afecteaza fondul operatiunii comerciale sunt analizate de cate banca platitoare “cu o grija rezonabila”, ramanand la latitudinea ei hotararea pe care sa o ia – respingerea documentelor sau nu.De regula,in astfel de situatii,banca platitoare nu respinge documentele la plata ci le trece in categoria asa-numita – documente “cu rezerve interne” facand plata “sub rezerva”. Deoarece banca platitoare este angajata in relatia de acreditiv la indicatia bancii emitente documentele aflate in aceasta situatie nu pot fi considerate ca acceptate definitiv. Acceptarea definitiva pentru plata o face banca emitenta,atunci cand primeste documentele de la banca platitoare.Desigur,ea poate respinge documentele si ca atare acestea sunt trecute la incasso.

3) In cazul in care neconcordantele constatate modifica direct continutul comercial al anumitor clauze din AD,afectand interesele partilor,aceste documente sunt trecute in categoria asa-numita “cu rezerve externe”.Banca platitoare este obligata sa semnaleze bancii emitente discrepantele constatate.Potrivit Publicatiei 500,in aceasta situatie banca platitoare are doua alternative:

sa trimita documentele la incasso si astfel sunt anulate,pentru exportator, efectele AD plata ramanand la latitudinea importatorului.

sa procedeze la efecuarea platii “sub rezerva”,asumindu-si astfel riscul ca,in cazul in care banca emitenta nu valideaza plata,aceasta sa solicite bancii platitoare restituirea sumei si a dobanzilor aferente acesteia pe perioada cat suma a fost in posesia exportatorului.

Daca insa banca din tara importatorului este doar banca notificatoare,ea nu poate face plata sub rezerva (indiferent de tipul rezervelor),ci este datoare,dat fiind simplul rol de intermediar pe care il are,de a transmite documentele bancii insarcinate cu plata sau,dupa caz,bancii emitente.Astfel,toate tipurile de nereguli ramin la aprecierea ei pentru a putea fi acceptate documentele la plata sau nu.

Adesea,in practica,bancile emitente,in deschiderea AD includ si clauza “plata (negocierea) sub rezerva nu se admite”.In acest caz banca platitoare sau,dupa caz, negociatoare,nu poate plati documentele decat daca sunt in perfecta concordanta cu termenii si conditiile din AD.Un AD cu o astfel de mentiune este frecvent utilizat in practica internationala.

Orice respingere de documente din partea bancii emitente,indiferent ca plata a fost efectuata sub rezerva de banca platitoare sau ea insasi a respins documentele,are acelasi efect: trecerea documentelor la incasso.In contextul instabilitatii economice caracteristic pietei internationale in etapa actuala,nu o data nereguli formale pot constitui un motiv indreptatit de regulile care guverneaza AD care cer indeplinirea intocmai a conditiilor de respingere a documentelor,dar care in fond ascund intentia cumparatorului de a nu mai cumpara marfa,deoarece pe piata,de exemplu pretul ei a scazut mult,etc.

Singura solutie de a evita astfel de situatii este,in primul rand,indeplinirea intocmai a conditiilor din AD.Dupa ce banca exportatorului a verificat documentele si le-a gasit in buna regula (le plateste in cazul ca este banca platitoare) le remite la banca emitenta, insotite de Scrisoarea de remitere internationala in care prezinta (daca este cazul) si propriile rezerve (remarci).

Din punct de vedere al exportatorului operatiunea se considera incheiata in momentul in care valuta,contravaloarea marfii,a fost virata in contul sau,fiind anuntat de acest eveniment economic de banca prin nota contabila.De regula,bancile din tara noastra procedeaza la virarea banilor in contul exportatorilor romani,numai dupa sosirea acestora de la banca emitenta.Aceasta practica este izvorata din prudenta,deoarece banca emitenta (sau importatorul) din diferite considerente amana plata,desi angajamentul de plata al bancii emitente este ferm.

De retinut,corespondentul bancar comunica bancii emitente toate divergentele de documente constatate,odata cu transmiterea documentelor pentru plata.Ramane la latitudinea bancii emitente si in ultima instanta,a importatorului sa ridice rezervele si sa efectueze plata.Indiferent de motive,regula de baza in utilizarea cu eficienta a acreditivului este respectarea intocmai a tuturor termenelor si conditiilor din deschiderea AD.