ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA [615401]

Licență

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA [615401]

Byadmin ianuarie 1, 2024

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

1
CUPRINS

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 2
Capitolul I.Activitatea bancară și regle mentarea ………………………….. ………………………….. ……. 3
I.1.Caracteristici și indicatori specifici de apreciere a sistemelor bancare ………………………. 8
I.2.Cadrul general a l gestiunii riscurilor bancare ………………………….. ………………………….. 10
I.3.Digitalizarea sistemelor bancare contemporane ………………………….. ……………………….. 12
I.4.Indicatori de performanță bancară ………………………….. ………………………….. ……………… 14
Capi tolul II.Cadrul de reglementare a sistemului bancar ………………………….. ……………………. 16
II.1. Principii, reglementări privind prevenirea riscului ………………………….. …………………. 18
II.2. Basel ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 19
Capitolul III.Studiu aplicativ – BANCA TRANSILVANIA ………………………….. …………….. 26
III.1. Noul cadru de reglementare a sistemului bancar în România ………………………….. ….. 27
III.2. Banca Transilvania pe traseul Basel ………………………….. ………………………….. ………… 29
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 31
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 33
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 36

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

2
Introducere

Lucrarea de față își propune să prezinte modul în care ne influențează Acordul Basel,
cu actualizările lui (Basel 1, Basel 2, Basel 3, Basel 4) sistemul bancar, atât din punct de
vedere teoretic prin condițiile de adecvare a capitalului băncilor, cât și din punct de vedere
practic cu ajutorul unui studiu de caz, prezentat la Banca Transilvania, fiind o bancă de top în
sistemul bancar românesc.
Am ales această tem ă deoarece domeniul bancar m -a fascinat dintotdeauna, mergând
mai în profunzimea temei, modul în care Acordul Basel ne influențează sistemul bancar și
dacă este acesta suficient sau nu pentru reglementarea sistemului bancar contemporan.
Lucrarea este stru cturată pe trei capitole, în funcție de subiectele dezbătute în fiecare
dintre acestea.

În primul capitol, se prezintă sistemul bancar precum și reglementarea acestuia prin
indicatori specifici de apreciere a sistemelor bancare,cadrul de gestiune al risc urilor bancare și
sunt amintiți indicatorii de performanță bancară.

În următorul capitol, intrăm în detalii foarte importante în ceea ce privește
reglementarea sistemului bancar atât la nivelul Uniunii Europene, cât și a României exprimate
cu ajutorul Ba sel 2, Basel 3 și Basel 4, pentru a analiza plusul de valoare adus de fiecare în
parte dar și modul în care influențează fiecare dintre acestea sistemul bancar și dacă este
suficient sau nu pentru o economie de piață specifică țării noastre.

În ultimul capitol, se prezintă informații generale despre Banca Transilvania, precum
și modul de organizare și evoluția băncii până în prezent.De asemenea tot în acest capitol se
fundamentează poziția acestei bănci în sistemul bancar Românesc, poziție ce s -a îmbună tățit
odată cu fuziunea pe care a realizat -o Banca Transilvania cu băncile Volksbank dar și cu
Bancpost, fuziune care se va finaliza în decembrie 2018.
Tot în acest capitol facem legatura între influența Basel și banca prezentată în studiul
de caz și toto dată dacă acest acord este suficient pentru reglementarea Băncii Transilvania.

Ultima parte a lucrării oferă o imagine de ansamblu asupra acesteia, prezentând
concluziile generale cu privire la analiza realizată.

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

3
Capitolul I.Activitatea bancară și reglem entarea

Economia de piață presupune existența unui sistem bancar care trebuie să asigure
mobilizarea disponibilităților monetare ale economiei și orientarea lor spre desfășurarea unor
activități economice eficiente și rentabile.
“Termenul generic de banc ă se referă la o instituție financiară și de credit, care au, în
esență, indiferent de particularitățile care există de la o țară la alta, acelaș rol economic în
viața economică și care constă în:atragerea de resurse bănești disponibile și acordarea sub
forma împrumuturilor întreprinzătorilor, mobilizarea unei părți însemnate din veniturile și
economiile pe care le dețin diferite categorii ale populției, fie ele persoane fizice sau juridice
și transformarea acestora în resurse de împrumut, emiterea bacn otelor și a titlurilor de credit,
efectuarea viramentelor bancare și prestarea de servicii finaniare atât pentru întreprinzători,
cât și în beneficiul statului.”1
“Etimologic, termenul de „bancă” provine din limba italiană – banca, termen care
derivă la râ ndul lui din limbile de origine germanică, determinând termenul de scaun lung, pe
care pot sta mai multe persoane.Bancherii italieni din nordul Italiei, Lombardia, desfășurau
activități specifice în piețe sau în încaperi ample, utilizând mese proprii, numi te bănci sau
trapeze, stabilimentul activității lor.
Chiar și termenul de faliment din limba engleză – „bankrupt “, care provine de la
termenul de banca rotta, adică scoaterea din activitate a unor personae care realizau
operațiuni financiare, prin dist rugerea fizică a acelor mese la care aceștia lucrau, face referire
la termenul de bancă.
Conform Dicționarului explicative al limbii române (DEX), banca reprezintă o
“întreprindere financiară care efectuează operații de plată și de credit.”2
„Importanța reglementării activității bancare decurge, în primul rând , din nevoia de
protecție a deponenților. Importanța reglementării activității bancare decurge, în al doilea rând
, din necesitatea exercitării de către autoritatea monetară, a unui control strict asupra ofertei de
monedă din economie. După cum se știe, băncile creează monedă prin mecanismul
multiplicării creditului, motiv pentru care volumul acesteia trebuie monitorizat și corelat cu
ritmul creșterii economice. Eventualele eșecuri manifestate în do meniul reglementărilor
prudențiale, corelate cu apetitul crescut față de riscuri al instituțiilor de credit și cu excesul

1 Turliuc, Vasile, Cocri ș, Monedă și credit , Editura ANKAROM, Iași, 1997, p. 102
2 Bogdan Căpraru, Activitatea bancară – Sisteme, operațiuni și practice , Editura C.H.Beck, București, 2010, p. 2

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

4
global de lichiditate pot antrena o creștere galopantă a prețurilor activelor reale, dezechilibrele
majore pe piețele financiare culmi nând cu declanșarea crizelor bancare.
În al treilea rând, importanața reglementării decurge și din necesitatea asigurării
accesului transparent al clienților la credite și la alte produse și servicii oferite de bănci,
legislația în domeniu eliminând orice tip de discriminare în activitatea de promovare către
publicul larg a acestora. Importanța reglementării decurge, în al patrulea rând , din necesitatea
evitării creșterii gradului de concentrare a activelor financiare la nivelul unui număr restrâns
de ins tituții de credit, motiv pentru care normele de prudență bancară limitează participarea
acestora la capitalul altor organizații financiare, nonfinanciare sau, vizând și aspecte privind
fuziunile și achizițiile, care au un impact semnificativ asupra acestui fenomen. În sfârșit,
reglementările bancare sunt importante și din perspectiva rolului pe care instituțiile de credit îl
au în furnizarea de resurse către stat sub forma finanțării acestuia în contrapartida cu titlurile
de stat achiziționate.Trebuie subli niat faptul că reglementările bancare trebuie să fie
permanent adaptate evoluțiilor care au loc în sectorul bancar și care, în principal, se referă la
creșterea gradului de inovare financiară și la menținerea unei competiții puternice, astfel încât
să se ofere clienților produse și servicii la prețuri accesibile”3
„După enunțarea și analizarea tututor legilor și a etapelor ce au stat la evoluția
sistemului bancar românesc vom trece la analiza evoluției pe fiecare an în parte pentru a putea
înțelege și obse rva mai bine sistemul bancar contemporan.
Sistemul bancar a început să se dezvolte după 1990, moment în care produsele și
serviciile bancare au început să se diversifice și să se înmulțească.
În anul 1999, a avut loc o criză sistemică, fapt ce a dus la conceperea unui program de
restrcturare petru a preveni acest risc prin:creșterea calității sistemului bancar și îmbunătățirea
mecanismului de garantare a depozitelor.
Anul 2000, a venit cu soluționarea unor probleme din sistemul bancar, astfel au avut
de suferit bănci cum ar fi Credit Bank care a intrat în faliment, i s -a retras autorizația de
funcționare a băncii Columna iar alte bănci ca Banca Comercială Română, Banca
Internațională a Religiilor au traversat o mare criză de lichidități, fiind un semnal negativ in
partea acestora.
În anul 2001, a avut loc privatizarea anumitor bănci cum ar fi: Banca Comercială
Unirea, Banca Agricolă, Banca Dacia -Felix.De asemenea în acelaș an a avut loc retragerea

3Tudor Andrei, Vivoreanu Marius Petre, Voinea Alexandtu, Voinescu Octavian, Zevedei Marian Eduard,
Reglementarea activității bancare, www.academia.edu

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

5
autorizației de funcționare pentru Banca de Investiții și Dezvoltare dar și falimentul Băncii
Române de rescont.
Anii 2002 și 2003 au adus îmbunătățiri ale sistemului, consolidând astfel sistemul
bancar românesc.
În anul 2004 se poate observa o evoluție a procesului de creditare pentru persoanele
fizice, aducând un plus în procesul de îmbunătățure a sistemului bancar.
Anul 2005 aduce privatizarea Băncii Comerciale Române și cu introducerea cerințelor
pentru Basel II, noul Acord de Capital.
În 2006 au avut loc pregătiri ale aderării României la Uniunea Economică, în sensul
îndeplinirii criteriilor de aderare. ”4
„Severitatea și durata acestei crize, prezentă practic în toată lumea, a determinat
autoritățile de reglementare să elaboreze un nou cadru legislativ, cunoscut sub numele
de „‟ Reglementările Basel III „‟, care a intrat în vigoare în anul 2014.
Amintesc aici :
 Directiva nr.2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din
26.06.2013 ;
 Regulamentul nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din
26.06.2013.
Aceste reglementări europene au fost completate prin Ordonanța de Urgență nr.
113/ 2013 și Regulamentul BNR nr. 5/ 2013.
Pe fond, aceste acte normative prevăd :
 Consolidarea capitalurilor proprii ale instituțiilor de credit și asigurarea
rentabilității activității bancare ;
 Măsurarea mai riguroasa a riscurilor în toate sferele de activitate ale instituțiilor
de credit și acoperirea corespunzătoare cu provizioane a riscurilor asumate ;
 Creșterea responsabilității personalului bancar pe toate palierele de competență,
asfel încât , activitatea bancară sa fie una prudentă și sănătoasă.
În exercitarea atribuțiilor sale de reglemetare și supraveghere, Banca Națională a
întreprins acțiuni ferme în sensul acoperirii cu provizioane a tuturor riscurilor identificate de
bănci, reevaluarea periodică a activelor aduse în garanție și completarea, după caz, a
necesarului de fonduri proprii pentru menținerea indicatorului de solvabilitate în limitele de

4 Andrieș, Alin -Marius, Performanța și eficiența activității bancare , Editura Universității Alexandru Ioan C uza,
Iași, 2010, p.97

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

6
reglementare.În plus, a fost demarată acțiunea de verificare a calității activelor bancare,
potrivit normelor europene în materie.
Toate aceste măsuri au pus presiune pe rezultatele financiare ale băncilor dar, în
același timp, au condus și la o necesară curățire a bilanțurilor de activele neperformante și
deschiderea drumului pentru reluarea c reditării în condiții mai bune.
Am evocat, pe scurt , aceste noi realități pentru a sublinia și cu acest prilej că
activitatea bancară devine din ce în ce mai reglementată, acest fapt reducând, în mod obiectiv,
profitabilitatea băncilor, dar, în același timp se pun bazele evitării unor crize similare în viitor
și a situațiilor când unele state au fost nevoite să preia la datoria publică neperformanța unor
bănci și să asigure evitarea unui risc major în sistemul financiar -bancar.
Totodată, devine din ce în ce mai clar că acționarii, conducerile băncilor , responsabilii
comerciali, de risc și financiari au atribuții sporite în asigurarea unei activități bancare
prudente și sănătoase”5
Aceea și tendință o regăsim și în OUG 99/2006, aprobată prin Legea 227/2 007.
“Adecvarea capitalului
Art. 15. -(1) Fără a se aduce atingere regulilor sectoriale, supravegherea suplimentară a
adecvării capitalului entităților reglementate dintr -un conglomerat financiar se exercită în
conformitate cu regulile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență și în reglementările date
în aplicarea acesteia.
(2) Entitățile reglementate dintr -un conglomerat financiar trebuie să se asigure că, la nivelul
conglomeratului financiar, sunt disponibile în permanență fonduri proprii, cel puțin la nivelul
cerințelor de adecvare a capitalului, calculate în conformitate cu una dintre metodele
enumerate la art. 16 alin. (2) și cu principiile tehnice, prevăzute în reglementările date în
aplicarea prezentei ordonanțe de urgență.
(3) Entități le reglementate trebuie să dispună de politici corespunzătoare de adecvare a
capitalului la nivelul conglomeratului financiar.
(4) Cerințele prevăzute la alin. (2) și (3) fac obiectul supravegherii exercitate de către
coordonator în conformitate cu prev ederile cap. IV.
(5) Coordonatorul trebuie să se asigure că efectuarea calculului prevăzut la alin. (2) se face
cel puțin o dată pe an, dacă prin reglementări nu se prevede o frecvență mai mare, fie de către
entitatea reglementată care este liderul cong lomeratului financiar, fie, în cazul în care
conglomeratul financiar nu are drept lider o entitate reglementată, de către societatea

5 Legea bancar ă nr.58/1998 publicată în Monitorul Oficial nr.121 din 23.03.1998, art. 3 alin. b)

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

7
financiară holding mixtă sau de către entitatea reglementată din conglomeratul financiar
identificată de coordonator după c onsultarea cu celelalte autorități competente relevante și cu
entitățile reglementate din conglomeratul financiar, supuse supravegherii suplimentare.
(6) Rezultatele calculului și datele relevante pentru calcul sunt transmise coordonatorului de
către en titatea reglementată în sensul prevederilor art. 1, care este liderul conglomeratului
financiar sau, în cazul în care conglomeratul financiar nu are drept lider o entitate
reglementată, de către societatea financiară holding mixtă ori de către entitatea re glementată
din conglomeratul financiar, identificată de coordonator după consultarea cu celelalte
autorități competente relevante și cu entitățile reglementate din conglomeratul financiar,
supuse supravegherii suplimentare.
Art. 16. -(1) În vederea calc ulării cerințelor de adecvare a capitalului prevăzute la art. 15
alin. (2), următoarele entități sunt incluse în sfera de aplicare a supravegherii suplimentare, în
măsura și după modalitățile definite în reglementările date în aplicarea prezentei ordonanțe de
urgență:
a) o instituție de credit, o instituție financiară sau o societate prestatoare de servicii auxiliare
în sensul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006;
b) o societate de asigurare, o societate de reasigurare sau o societate holdin g de asigurare în
sensul Legii nr. 32/2000, cu modificările și completările ulterioare;
c) o societate de servicii de investiții financiare, o firmă de investiții, o societate de
administrare a investițiilor sau o instituție financiară;
d) societăți financiare holding mixte.
(2) Cerințele suplimentare de adecvare a capitalului se calculează prin aplicarea, în
conformitate cu decizia coordonatorului luată după consultarea cu celelalte autorități
competente relevante și cu entitățile reglementate din conglomeratul financiar, a uneia dintre
următoarele metode: metoda consolidării contabile, metoda deducerii și agregării sau metoda
deducerii valorii contabile/a cerinței de solvabilitate.
Art. 17. -(1) Coordonatorul poate decide să nu includă o anumit ă entitate în calculul
cerințelor suplimentare de adecvare a capitalului, în următoarele cazuri:
a) dacă entitatea este situată într -un stat terț unde există impedimente de natură juridică
pentru transferul informațiilor necesare, fără a se aduce atingere regulilor sectoriale privind
obligația autorităților competente de a refuza autorizația atunci când exercitarea efectivă a
funcțiilor de supraveghere ale acestora este împiedicată;
b) dacă entitatea prezintă un interes neglijabil în raport cu o biectivele de supraveghere
suplimentară a entităților reglementate dintr -un conglomerat financiar;

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

8
c) dacă includerea unei entități ar fi necorespunzătoare sau ar produce confuzie în raport cu
obiectivele supravegherii suplimentare.
(2) Dacă mai mult e entități urmează să fie excluse potrivit alin. (1) lit. b), cu toate acestea
ele trebuie să fie incluse atunci când împreună prezintă un interes ce nu poate fi neglijat în
raport cu obiectivele supravegherii suplimentare.
(3) În cazul menționat la ali n. (1) lit. c), cu excepția cazurilor de urgență, coordonatorul
consultă celelalte autorități competente relevante înaintea luării unei decizii.
(4) Dacă în unul dintre cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) coordonatorul nu include o
entitate re glementată în sfera de aplicare a supravegherii suplimentare, autoritățile competente
însărcinate cu supravegherea acelei entități pot cere entității care este liderul conglomeratului
financiar informații care pot facilita supravegherea de către acestea a entității reglementate,
chiar dacă respectiva entitate nu este situată în aceeași jurisdicție cu entitatea care este liderul
conglomeratului financiar.”6
Am ales să evidențiez aceea parte din OUG99/2006 care face referire la adecvarea
capitalului, pentru a analiza umpic și din punct de vedere legislative tema lucrării corelată cu
activitatea instituțiilor financiare.
I.1.Caracteristici și indicatori specifici de apreciere a sistemelor bancare
„Bancherii acordă o deosebită atenție mesajului pe care îl tran smite analiza bazată pe
indicatori. De regulă, băncile gestionează profitabilitatea prin încercarea de a „bate” media
pieței și de a menține profitul stabil și previzibil, ceea ce atrage noi investitori în domeniul
bancar. În acest sens indicatorii de prof itabilitate sunt elemente extrem de utile, dar
informațiile furnizate de aceștia trebuie analizate corelat cu alți indicatori de echilibru, de
gestiune și de risc, întrucât numai indicatorii de rentabilitate nu oferă o imagine completă
asupra întregii acti vității bancare.
Managementul datoriilor -activelor a devenit un model universal acceptat pentru
managementul profitabilității pe de -o parte și pentru managementul riscului pe de altă parte.
Obiectivul central al managementului activelor -datoriilor îl con stituie creșterea
susținută a profitului, în vederea majorării rezervelor de capital ale băncii. În acest sens,
punctul forte al oricărei bănci îl reprezintă marjele de dobândă, care pun în evidență pe de -o
parte eficiența intermedierii iar pe de altă part e eficiența rezultatelor obținute de către bancă.
O analiză a marjei de dobândă a unei bănci poate scoate în evidență efectele ratei

6 http://www.bnr.ro/Institutii -de-credit –1965.aspx

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

9
curente a dobânzii în timp ce o analiză a tendințelor pe o perioadă mai lungă de timp poate
arăta efectul politicilor mone tare asupra profitabilității sistemului bancar. În același timp,
analiza marjelor de dobândă poate ilustra măsura în care băncile sunt expuse la modificarea
ratei dobânzii și astfel capacitatea managerială de a gestiona eficient riscul ratei dobânzii. “
Sistemul de indicatori ai performanței bancare trebuie să conțină următorii indicatori:
a) Marja netă a activelor bancare(MA);
b) Marja netă a activelor valorificate, generatoare de câștiguri(MAV);
c) Rata rentabilității activelor(ROA);
d) Rata profitului vâ nzărilor(ROS);
e) Rata rentabilității financiare(ROE);
f) Rata rentabilității generale(RRG).
Problemele de lichiditate bancară se suprapun peste cerințele care vizează rezervele
minime obligatorii, folosite de către BNR pentru realizarea politicii monetar e în funcție de
evoluțiile economice conjuncturale. ”7
„Sistemul de indicatori de lichiditate bancară, prevăzuți de normele BNR
sunt: Indicatorul de lichiditate(RLI) calculat ca un raport între lichiditatea efectivă(LE) și
lichiditatea necesară(LN):
RLI =

RLI>1 excedent de lichidate
RLI=1 lichiditate
RLI<1 ilichiditate
Lichiditatea efectivă se determină prin însumarea, pe fiecare bandă de scadență, a
activelor bilanțiere și a angajamentelor primite evidențiate în afara bilanțului.
Lichiditatea necesară se determină prin însumarea, pe fiecare bandă de scadență, a
obligațiilor bilanțiere și a angajamentelor date evidențiate în afara bilanțului.
Benzile de scadență pentru angajamentele primite și pentru angajamentele date sunt:
1) sub o lună;
2) între o lună și trei luni;
3) între trei și șase luni;
4) între șase și douăsprezece luni;
5) peste douăsprezece luni.

7 Drd.Sorin Borlea – Universitatea “Babeș -Bolyai”Cluj -Napoca, Sistem de indicatori de analiză financiară în bănci,
www.oeconomica.uab.ro

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

10
Normele BNR prevăd că în cazul înregistrării unui excedent de lichiditate în oricare
dintre benzile de scadență de mai sus, cu excepția ultimei benzi, aceasta se va adăuga la
nivelul lichidității efective, aferent benzii de scadență următoare.
Destinațiile lichidității necesare sunt:
 constituirea rezervei minime obligatorii;
 cereri de împrumut ale clienților;
 solicitările clie nților de retragere de fonduri;
 efectuarea decontărilor interbancare;
 plata altor obligații ale băncii(plata dividendelor, plata impozitelor, etc.);
 împrumuturi scadente contractate de bancă.
Principalele surse de lichiditate(efectivă) sunt:
 numerar;
 disponibilități, depozite la vedere, la banca centrală sau la bănci corespondente;
 bonuri de tezaur și certificate de trezorerie;
 dobânzi și rate scadente la creditele acordate;
 depozite atrase;
 împrumuturi de la alte bănci sau de la banca centrală. ”8
I.2.Cadr ul general al gestiunii riscurilor bancare
„Structura organizatorică a unei instituții de credit trebuie să permită:
 informarea structurii de conducere asupra riscurilor aferente activității și funcționării
instituțiilor de credit;
 informarea conducătorilor structurilor asupra strategiilor instituției de credit și a
politicilor și procedurilor stabilite;
 difuzarea informațiilor între structurile instituției de credit pentru care respectivele
informații prezintă relevanță. În același regulament BNR, se prevede la art.78, al.2 că,
instituțiile de credit „trebuie să organizeze o funcție de administrare a riscurilor
cuprinzătoare și independentă, aflată sub directa responsabilitate a organelor cu funcție
de conducere.
De asemenea, în ac elași articol dar al. 4 se menționează că:„personalul funcției de
administrare a riscurilor trebuie să dispună de experiență corespunzătoare profilului de risc al
instituției de credit astfel încât să poată avea un rol semnificativ în procesul de identific are,

8 Normele BNR nr.1 din 9.04.2001, privind lichiditatea băncilor, publicate în M.Of.nr.201 din 20.04.2001

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

11
măsurare și evaluare a riscurilor”. De regulă, instituțiile de credit recurg la înființarea unor
structuri, în scopul gestionării riscului și mai precis în scopul minimizării riscului. Aceste
structuri sunt Comitetul de Administrare a Riscului, Comite tul de Administrare a Activelor și
Pasivelor și Comitetul de Credit.”9
„Banca Națională a României clasifică riscurile în următoarele categorii:
Riscul de credit se referă la incapacitatea sau refuzul debitorului de a îndeplini obligațiile
contractuale.
Riscul de țară este asociat riscului de credit și determinat de condițiile economice, sociale și
politice ale țării de origine a împrumutatului.
Riscul de transfer reprezintă o componentă a riscului de țară, și apare în contextul în care
obligația împru mutatului nu este exprimată în moneda locală a acestuia.
Riscul de piață reprezintă înregistrarea unor pierderi sau nerealizarea profiturilor estimate,
datorită fluctuațiilor de piață ale prețurilor, ratei dobânzii și cursului valutar.
Riscul de preț este componenta riscului de piață și apare datorită fluctuațiilor pe piață ale
prețurilor ratei dobânzii și cursului valutar.
Riscul valutar , reprezintă o componentă a riscului de piață și conduce la incertitudinea
veniturilor viitoare datorită fluctuațiilor pe piață a cursului valutar.
Riscul ratei dobânzii intră în componența riscului de piață și constă în incertitudinea
veniturilor viitoare datorită evoluțiilor impredictibile ale ratei dobânzii.
Riscul de lichiditate reprezintă probabilitatea înregistrări i de pierderi, datorită imposibilității
instituțiilor de credit de a onora în orice moment obligațiile de plată pe termen scurt, fără a
implica costuri sau pierderi ce nu pot fi suportate de instituțiile de credit.
Riscul operațional reprezintă riscul de a suferi pierderi, fiind determinat de factori interni
(derularea inadecvată a unor activități interne de personal și sisteme necorespunzătoare) sau
factori externi (condiții economice, schimbări în mediu bancar, etc.).
Riscul juridic este o componentă a celui operațional, și reprezintă riscul de afectare a
profitabilității băncii ca urmare a neaplicări sau a aplicării incorecte a dispozițiilor legale și
contractuale.
Riscul reputațional constă în, înregistrarea de pierderi sau nerealizarea profiturilor e stimate
ca urmarea a lipsei de încredere a publicului în instituțiile de credit. ”10

9 BNR, Regulam entul nr.18/2009 privind cadrul de administrare a activității instituțiilor de credit, procesul
intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri și condițiile de externalizare activităților acestora, art.7
10 BNR, Norma nr.17 din 2003 privind organizar ea și controlul intern al activității instituțiilor de credit și
administrarea riscurilor semnificative, precum și organizarea și desfășurarea activității de audit intern a
instituțiilor de credit, publ. În M.O. 47/20 ianuarie 2004

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

12

„Și în literatura,străină riscurile sunt departajate ca:
• principale: riscul de credit, riscul ratei dobânzii, riscul de piață, riscul de lichiditate, riscul
operațional , riscul valutar.
• alte riscuri : riscul de țară, riscul suveran, riscul de transfer, etc. În continuare, vom trata
cele mai importante categorii de riscuri sub aspectul definirii, caracteristicilor și modului de
gestionare al acestora. ”11

I.3.Digitalizarea sistemelor bancare contemporane

„Una din principalele funcții a sistemului bancar este de a asigura circulația resurselor
financiare în economia națională și în societate în general.Această funcție are două aspecte
mai importante, care pot fi conturate în dependență de funcțiile monedei. Dacă banii sunt
utilizați ca marfă (capital de împrumut), atunci banca poate fi privită ca o instituție a
sistemului financiar, care acumulează mijloacele temporar libere (economiile) ale unor agenți
economici (deponenți, creditori) și le acordă cu împrumut din numele său altor agenți
economici (debitori), respectând principiile de rambursare ulterioară, de plată a dobânzii, de
scadență etc.
Dacă folosim moneda în calitate de mijloc de circulație și mijl oc de plată, atunci banca
are rolul instituției care facilitează efectuarea decontărilor (în numerar și prin virament) între
agenții economici.În ambele cazuri, banca își asumă rolul de intermediar în circulația
resurselor financiare (în primul caz – de la creditor la debitor, în al doilea – de la plătitor la
beneficiar) și din această cauză, în literatura economică (mai cu seamă occidentală), la nivel
macroeconomic, banca este examinată ca un intermediar financiar.
Pentru realizarea funcțiilor sale, banca efectuează diverse operațiuni, utilizează diferite
instrumente financiare, care se deosebesc unul de altul prin condițiile, forma, cadrul aplicării,
cercul persoanelor implicate etc. De pe poziții de sistem, banca este privită ca verigă a
sistemului finan ciar, fiind parte componentă a acestuia, pe când sistemul financiar este parte
componentă, deosebit de importantă a sistemului economic, iar prin el – a societății în
general. ”12

11 J. Bessis, Risk manage ment in banking, second edition, Ed. John Willey&Sons, ltd, 2002, pag.12
12 Sorin Chiri ță, Tendințe în dezvoltarea sistemului bancar și gestiunea riscului, www.sorinchirita.ro

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

13
„Evoluția activității bancare a înregistrat particularități de -a lungul timp ului.În ultimii
ani se disting o serie de tendințe și mutații în activitatea bancară, cu implicații asupra derulării
relațiilor financiare.
Diminuarea restricțiilor privind intrarea pe piață și căutarea de noi oportunități a
condus la intrarea băncilor pe teritoriul altor state, ducând la apariția unui puternic proces de
internaționalizare bancară .Acest lucru a condus la apariția de instituții noi, privatizarea
băncilor deținute de stat, fuziuni și achiziții, creșterea prezenței băncilor străine în peisaj ele
bancare naționale.
Paralel cu procesul de dereglementare – reglementare, are loc și un proces de
implementare a inovațiilor tehnologice în activitatea bancară.
Universalizarea și specializarea bancară se referă la modul de organizare a activității
bancare și la gradul de specializare al sistemului bancar.
O dată cu dezvoltarea cerlolalte piețe financiare se manifestă și o serie de schimbări în
comportamentul corporatist. Astfel, companiile pot atrage fonduri prin emisiunea de
titluri(acțiuni, obligațiu ni etc.) cu costuri mai reduse decât dacă s -ar împrumuta de la bănci.
Trecerea unor state de la economia centralizată la cea de piață a produs, de
asemenea, o serie de mutațăă în cadrul sistemelor bancare.În primul rând, sistemele bancare
au fost reorgani zate pe două nivele, la primul nivel situându -se banca centrală, iar la nivelul al
doilea celelalte bănci din sistem.
Reorganizarea geopolitică a unor țări a condus la apariția de noi state independente
pe glob sau unificări de state.Aceste fenomene au im plicații asupra mediului economic prin
apariția de noi economii pe harta lumii și, de asemenea, de noi autorități monetare și sisteme
bancare distincte.
Integrarea europeană și adoptarea monedei unice euro are ca principale implicații
deschiderea piețelo r financiar -bancare, prin funcționarea licenței unice bancare (prin care o
bancă europeană poate desfășura activități într -un alt stat membru, doar printr -o simplă
notificare la autoritatea monetară a acestuia, fără a mai fi nevoie de autorizație de
funcți onare), amplificarea concureței, internaționalizarea operațiunilor bancare, reducerea
merjelor de dobândă și scăderea comisioanelor bancare, eliminarea riscului valuatar etc.”13
Băncile, au jucat întotdeauna un rol cheie în economia statelor, prin derularea de
activități de intermediere financiar -bancară, toate dintre aspectele enumerate mai sus conduc
la un sistem bancar contemporan în curs de digitalizare și performanță continuă.

13 Bogdan Căpraru, Activitatea bancară -Sisteme, operațiuni și practici, Editura C.H.Beck, București, 2010, pp.23 –
26

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

14
I.4.Indicatori de performanță bancară
„Sistemele bancare stabile sunt capabile să ofere informații credibile tuturor
participanților pe piața financiară, fiind preocupate și de optimizarea performanțelor bancare.
Unul dintre obiectivele principale ale institu țiilor de credit este optimizarea
profiturilor, performanța băncii reprezentând un indiciu al stabilității și al încrederii
deponenților, astfel că trebuie încurajată obținerea unor performanțe cât mai mari, pentru un
sistem financiar eficient și dinamic.
Performanța poate fi definită ca fiind nivelul măsurabil de stabilitate a activității unei
bănci, caracterizat prin niveluri reduse ale riscurilor de orice natură și un trend normal de
creștere al profiturilor de la o perioadă de analiză la alta. ”14
„Man agementul performanțelor se intersectează cu cel al domeniului de management
bancar, calitatea reflectându -se în performanțele bancare, legate nemijlocit de managementul
activelor și al pasivelor bancare, și care se reflectă în bilanțul propriu și în contu l de profit și
pierdere.
Managementul bancar urmărește îndeosebi obținerea de profit, adică o performanță
bancară superioară. În literatura de specialitate dar și în practica bancară sunt cunoscute
diferite instrumente de măsurare și redare a performanțe i bancare, dar unul dintre cele mai
eficiente îl constituie sistemul de indicatori, utilizat în acest scop.
Indicatorii de apreciere a performanțelor bancare au o mare expresivitate, reflectând o
multitudine de aspecte: gradul de generare a profitului, e ficiența operațională și managerială
etc.
În acest capitol am prezentat teoretic principalii indicatori de evaluare a
performanțelor unei instituții bancare și anume:
Rata rentabilității economice (ROA – return on assets) se determină ca raport între
profitul net și activul total al băncilor și exprimă rentabilitatea utilizării activelor,
adică profitul net obținut de o unitate monetară de activ .
Rata rentabilității financiare (ROE – Return on equity) se determină ca raport între
profitul net și capita lul propriu și oferă informații cu privire la profitul înregistrat pe
unitatea de valoare contabilă a investiției acționarilor în bancă.
Efectul de pârghie (EM – equity multiplier) sau Multiplicarea capitalului este un
indicator sintetic care evidențiază gradul în care utilizarea unor resurse atrase
suplimentar duce la creșterea rentabilității capitalului propriu.

14 I.Bătrâncea, I.Trenca, A.Bejenaru, S.N.Borlea – Analiza performanțelor și riscurilor bancare, Editura Risoprint,
Cluj-Napoca, 2008, p.374

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

15

Rata profitului net (Profit marginal PM) se calculează ca raport procentual între
profitul net și veniturile totale.
Gradul de utilizare a activelor (AU – asset utilisation) este un indicator care depinde
de mărimea dobânzii active pe piață și de structura activelor bancare și se calculează
ca raport procentual între venitul total din operațiile bancare și totalul activ elor și arată
veniturile totale ce se obțin din utilizarea activelor (venituri din dobânzi, comisioane,
taxe și venituri nonprofit).
Ținând cont de concurența instituțiilor bancare atât pe plan intern cât și internațional
am evaluat și analizat rata rent abilității economice și financiare în sistemul bancar românesc,
precum și raportat la cel european pentru a evalua viabilitatea sistemului bancar românesc față
de celelalte țări din Uniunea Europeană. ”15
„Așa cum am arătat în acest capitol, băncile își des fășoară activitatea pe baza
criteriului de profitabilitate, ca oricare societate comercială, urmărind în mod permanent
obținerea de profit net în condiții de riscuri specifice (evoluția economică generală, restricții
impuse de banca centrală, insolvabilita tea, structura financiară a băncii), de care orice bancă
trebuie să țină seama în desfășurarea activității sale. Profitabilitatea este un indicator relevator
al poziției competitive a unei bănci pe piețe bancare și al calității managementului său,
asigurân d sănătatea sistemului bancar.
Practica bancară tradițională – bazată pe constituirea de depozite și acordarea de
credite – reprezintă astăzi doar o parte din activitatea specifică băncilor, fiind adesea și cel
mai puțin profitabilă. Sursele majore de pr ofitabilitate ale băncilor sunt tranzacționarea pe
piețele financiare și generarea veniturilor cu ajutorul comisioanelor.
Față de alte domenii, activitatea bancară este una particulară dacă avem în vedere atât
funcțiile băncii cât și caracteristicile de extremă volatilitate a majorității produselor și
serviciilor bancare și, din această cauză, în managementul bancar o legătură direct
proporțională dintre profit și risc este obligatorie. ”16

15 I. Bătrâncea ș.a., ,,Analiza performanțelor și Riscurilor bancare”, Editura Ri soprint, Cluj -Napoca, 2008,
Op.cit..p.382
16 Prof.univ.dr. Ioan BĂTRÂNCEA, Anca SOCACIU -BINȚINȚAN, Sistem de analiză bancară, doctorat.ubbcluj.ro

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

16
Capitolul II.Cadrul de reglementare a sistemului bancar

„Unificarea monetară europeană a constituit obiectivul principal al tratatului semnat la
Maastricht, în februarie 1992. Acest tratat, de anvergură istorică, este de maximă importanță
deoarece marchează momentul începerii transformării unei forme integrativ e economice în
una de natură politico -economică și monetară complexă.”17
„Tratatul cuprinde, pe lângă realizarea uniunii economice și monetare, și o parte
consacrată uniunii politice. C.E.E. își transformă numele la 1 noiembrie 1993 în Uniunea
Europeană (U .E.).
Uniunea Monetară Europeană (U.E.M.) presupune crearea unei monede unice euro, al
cărei termen de lansare a fost stabilit în 1999, și funcționarea unui Sistem European de Bănci
Centrale (S.E.B.C.) care se substituie băncilor centrale privind politica monetară. S -a stabilit
că pentru a reacționa în același mod la anumite măsuri de politică monetară la nivelul
Uniunii, economiile trebuie să fie suficient de omogene în probleme esențiale ale
eficienței economice și sociale: gradul de control al inflație i, gradul de echilibrare a finanțelor
publice, stabilitatea cursului valutar.
Criteriile de convergență necesare pentru economiile care doresc să participe la
U.E.M. au fost formulate astfel:
1) rata inflației (stabilită pe baza indicelui prețurilor de consu m) să nu depășească cu mai
mult de 1,5%, nivelul mediu al inflației înregistrat în trei țări membre cu rata inflației
cea mai scăzută;
2) rata dobânzii nominale pe termen lung (aferentă obligațiunilor de stat sau alte titluri
comparabile) să nu depășească cu mai mult de 2%, nivelul mediu al ratei dobânzii din
trei țări cu rata inflației cea mai scăzută;
3) deficitul bugetului public să nu depășească 3% din P.I.B. (este vorba de deficitul
consolidat); acesta este deficitul necesar (maxim) pentru a îndeplini următo rul criteriu
și anume
4) datoria publică să nu depășească 60% din P.I.B., adică media raportului între datoria
publică și P.I.B. în Comunitatea Europeană în 1990;
5) respectarea marjelor normale de fluctuație prevăzute de mecanismul valutar al S.M.E.
timp de doi ani cel puțin, fără devalorizări față de monedele altor state membre (15%
începând cu august 1993).

17 Mihaela Luțaș, Integrarea economică europeană, Ed. Economică, București, 1999, p. 77

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

17
Sistemul European al Băncilor Centrale (S.E.B.C.). Politica monetară comună
S.E.B.C. ce cuprinde Banca Centrală Europeană (B.C.E.), instituție nou înființ ată cu
sediul la Frankfurt și Băncile Centrale Naționale are, conform art. 105 din Tratatul de la
Maastricht, următoarele sarcini:
 definirea și implementarea politicii monetare a Comunității;
 conducerea operațiunilor de schimb valutar;
 păstrarea și gestionarea rezervelor valutare ale statelor membre;
 promovarea derulării fluente a operațiunilor în cadrul sistemelor de plăți.”18
„Cadrul unic de reglementare reprezintă piatra de temelie a uniunii bancare și a
reglementării sectorului financiar în UE în general. Acesta este compus din acte juridice care
trebuie respectate de toate instituțiile financiare (inclusiv aproximativ 8 300 de bănci) din UE.
Printre a ltele, cadrul unic de reglementare:
stabilește cerințele de capital pentru bănci
asigură o protecție sporită a deponenților
reglementează prevenirea și gestionarea situațiilor de dificultate ale băncilor
Structură
Pilonii cadrului unic de reglementare – actele juridice care sunt cele mai relevante
pentru uniunea bancară – sunt:
Directiva privind cerințele de capital IV (CRD IV) și Regulamentul privind cerințele
de capital (CRR)
Directiva modificată privind sistemele de garantare a depozitelor (DGS)
Direct iva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare (BRRD)
Cerințele de capital pentru sectorul bancar
Normele UE privind cerințele de capital pentru bănci și firme de investiții sunt
concepute să sporească capacitatea sectorului bancar al UE de a r ezista șocurilor economice,
să îmbunătățească gestionarea riscurilor în cadrul acestuia și să asigure activități de creditare
normale în perioadele de declin economic.
De asemenea, aceste norme pun în aplicare Acordul Basel III – standardele de
adecvare a capitalului bancar convenite la nivel internațional – în legislația UE.
o Normele constau în:
Regulamentul (Regulamentul privind cerințele de capital – CRR)

18Zăpodeanu, Daniela, Monedă și credit , Editura Universității din Oradea, 2015, p34 -36

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

18

Directiva (Directiva privind cerințele de capital – CRD IV)
Acestea se aplică în toate statele membre de la 1 ianuarie 2014 .
Sistemele de garantare a depozitelor
Prin crearea uniunii bancare, normele în vigoare ale UE privind protecția deponenților
au fost îmbunătățite astfel încât să ofere un nivel egal de protecție la nivelul întregii UE și să
prevină retragerile masive de depozite în cazurile în care o bancă devine neviabilă. Acest
lucru a fost necesar pentru stabilitatea financiară generală pe piața unică.
Principalele schimbări introduse de directiva modificată privind sistemele de garantare
a depozitelor:
scurtează termenul de plată din fondul de rezoluție la 7 zile până în 2024;
îmbunătățește informațiile pentru depunători;
introduce mecanisme de finanțare ex ante stabilite, în general, la 0,8% din depozitele
garantate;
asigură faptul că fon durile pentru sistemele de garantare provin din sectorul bancar.
Redresarea și rezoluția bancară
Normele UE pentru redresarea și rezoluția bancară reglementează prevenirea crizelor
bancare și asigură rezoluția ordonată a băncilor în curs de a intra în dif icultate, minimizând
totodată impactul acestora asupra economiei reale și a finanțelor publice.
Aceste norme, printre altele, au instituit mecanismul de recapitalizare internă și
fondurile de rezoluție, care contribuie la asigurarea unei protecții sporite a fondurilor
contribuabililor în cazurile în care băncile se găsesc în situație de dificultate.”19

II.1. Principii, reglementări privind prevenirea riscului

„Riscul bancar nu are o definiție unanim acceptată. Astfel, în lucrarea amplă dedicată
riscului bancar, și intitulată „Gestiunea riscului bancar”, autoarea sugerează că cei mai mulți
specialiști se axează în definirea riscului și gestiunea riscului „asupra funcției clasice a
băncilor, de intermediere în sfera riscurilor financiare prin diviziunea ace stora”…fiind tratată
în special „problema unor pierderi neprevăzute la active bancare, pierderi cauzate de riscuri
de piață, de credit sau de lichiditate”.20

19 http://www.consilium.europa.eu/ro
20 Luminița Roxin, Gestiunea riscurilor bancare, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1997, pag.11

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

19
„Însă în opinia altor autori, noțiunea de risc bancar, este definită strict prin intermediul
costu rilor și se referă la „valoarea actuală a tuturor pierderilor sau cheltuielilor suplimentare
pe care le suportă sau pe care le -ar suporta o instituție bancară.”21
II.2. Basel
Acordul de la Basel privind fondurile proprii ale băncilor, adoptat în 1988, a av ut ca
origine preocupările guvernatorilor băncilor centrale din țările membre ale grupului G10
(G10 reunește în fapt 11 țări puternic industrializate: Belgia, Canada, Elveția, Franța,
Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, Olanda, Suedia și SUA ) care au constatat că
datorită creșterii concurenței între marile bănci, nivelul fondurilor proprii ale acestora atinsese
un nivel scăzut, considerat periculos pentru gradul lor de solvabilitate.
Acordul din 1988 vizează o gestiune prudenă a capitaluril or de așa manieră încât
acestea să poata face față eventualelor pierderi.
Acest Acord Basel a suferit anumite schimbări din anul 1988 până în prezent, din
dorința de a oferi o pr otecție cât mai mare și o adecvare cât mai potrivită a capitalului la
economi a contemporană.

Basel 2
„Procesul de revizuire a Acordului Basel I a început la sfârșitul anilor ‟90, când a
devenit din ce în ce mai clar faptul că Acordul nu mai ținea pasul cu realitățile din sistemul
financiar bancar. În iunie 1999, Comitetul de Supraveghere Bancară de la Basel a formulat o
nouă propunere referitoare la cerințele de capital în cazul băncilor, cunoscut sub denumirea de
Acordul Basel II. Ceea ce îi propune Noul Acord este ca instituțiile financiare să devină mai
conștiente de riscur ile a căror manifestare le poate afecta (și este vorba despre o gamă mai
largă de riscuri decât se prevedea în mai vechiul Acord, incluzând riscul de credit, de piață și
operațional).
Noul Cadru intenționează să crească nivelul de siguranță și robustețe a l sistemului
financiar și să alinieze cerințele de management al riscului adresate băncilor. Basel II are la
bază 3 piloni care îmbină abordarea cantitativă a cerințelor prudențiale cu abordarea calitativă
a acestora și cu supravegherea prudențială:

21 I. Trenca, Simona Mutu, Managementul riscurilor ba ncare – Soluții econometrice -, Ed. Casa Cărții de Știință,
Cluj – Napoca, 2012, pag.10

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

20
Pilonul 1: Cerințele minime de capital. Acestea se dezvoltă pe regulile stabilite în
primul Acord cu privire la nivelul minim de capital pentru acoperirea riscului de credit
(Acordul din 1988), a riscului de piață (Amendamentul din 1996), la care se adaugă ri scul
operațional. Pentru fiecare categorie de risc, Noul Acord de capital oferă reguli flexibile și
avansate de determinare a nivelului minim de capital. Pentru riscul de credit abordarea poate
fi standardizat ă sau poate fi bazat pe modele interne (Interna l Rating Based Approach – IRB)
în forma de bază sau avansată.Opțiunile băncilor în cazul riscului operațional pot viza
adoptarea la nivelul întregului portofoliu de plasamente a indicatorului de bază sau a abordării
standard sau a evaluării avansate pe baz a modelelor interne.
Pilonul 2: Raportul de supraveghere asupra capitalului adecvat al unei bănci și
procesul intern de supraveghere. În cadrul acestui pilon se pune accentul pe activarea rolului
autorității de supraveghere în evaluarea și verificarea pr ocedurilor interne ale băncilor de
adecvare a capitalului la profilul de risc.Se dorește încurajarea comunicării între bănci și
supraveghetori, și se sperăca aceștia din urmă să implementeze mecanisme de intervenție
timpurie pentru a împiedica scăderea sub un anumit nivel a capitalului băncilor.
Pilonul 3: Disciplina de piață.Sunt accentuate cerințele de transparență, de raportare
mai detaliată nu numai către autoritatea de supraveghere, ci și către public a informațiilor cu
privire la structura acționar iatului, a expunerilor la risc sau a adecvării capitalului la profilul
de risc. Aceasta ar conduce la o mai bună înțelegere în rândul participanților la piață a calității
managementului unei bănci și a profilului de risc al acesteia.Aceasta va ajuta la men ținerea
stabilității și a eficienței operațiilor pe piețele de capital.”22
„În prima parte a capitolului am prezentat strategia BNR de implementare a Acordului
Basel II, strategie care presupune parcurgerea mai multor etape: de realizare a schimbului de
informații la nivel național și internațional în toate instituțiile bancare i mplicate în procesul
Basel II; de stabilire a modelelor de urmat pentru calcularea cerințelor de capital aferente
riscurilor bancare; de supraveghere a instituțiilor bancare și, nu în ultimul rând, de verificare a
modului de implementare a Acordului Basel II la nivel bancar. De asemenea, am prezentat
avantajele și dezavantajele aplicării acestui acord în sistemul bancar din țara noastră.
În opinia mea, avantajele aplicării acestui acord sunt mult mai importante, predomină,
deoarece pașii de urmat spre o s tabilitate bancară, spre aplicarea unor metode optime de
diminuare a riscurilor nu se pot realiza în absența acestui Basel II. Dezavantajele datorate

22 LECT.UNIV.DRD. ROXANA DAVIDESCU, IMPLEMENTAREA BASEL II ÎN SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC –
CERINȚĂA ACTIVĂRII COMPETITIVE ÎN SPAȚIUL EUROPEAN,
http://steconomiceuoradea.r o/anale/volume/2006/finante -contabilitate -si-banci/71.pdf

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

21
costurilor suplimentare ridicate (atât cu specializarea personalului, cât și cu stabilirea unui
sistem inf ormatic complex) sunt acoperite în timp datorită creșterii performanțelor bancare ale
băncilor care au aplicat acest acord, și implicit prin stabilirea corectă a cerințelor de capital
aferente riscurilor bancare.
Acest capitol aduce în prim plan și modal itățile de abordare a cerințelor minime de
capital specifice riscurilor bancare, pornind de la prezentarea lor în conformitate cu
standardele Basel II și terminând cu modul în care au fost ele preluate și stabilite la nivel
național. Ținând cont și de fapt ul că România a trecut de curând printr -o perioadă dificilă,
creată de criza economico -financiară recentă și de perioada de recesiune ce a urmat, consider
că o prezentare a acestor abordări de risc este mai mult decât necesară. Cu ajutorul acestor
metode s e creează posibilitatea ca băncile să treacă de la abordările de bază sau standard, care
sunt mult mai simple, spre abordările avansate și mai sofisticate, dar numai cu autorizarea
prealabilă a BNR, ca autoritate de supraveghere la nivel național. Recomand ări din partea
Comitetului de la Basel au existat și pe linia implementării din partea băncilor centrale,
respectiv BNR, a unor controale adecvate pentru toate riscurile bancare, iar prin abordările
specifice riscului prezentate și analizate în acest capit ol, băncile trebuie să fie în măsură să
acopere nivelul de expunere la risc.”23
Aceste abordări practicate de băncile din România, deși sunt încă la început de drum și
majoritatea băncilor aplică abordări de bază sau standard, au toate șansele ca, după sta bilirea
unei baze de date istorice, care trebuie să existe la nivelul fiecărei bănci, să poată trece la
abordări mai complexe aferente riscurilor bancare, mult mai exacte în ce privește stabilirea
cerințelor de capital, iar băncile care le utilizează să di spună de mai multă siguranță și
stabilitate

Basel 3

„Basel III reprezintă o revizuire fundamentală a cadrului de reglementare și supraveghere a
industriei bancare pe viitor, obiectivul fiind consolidarea stabilității sistemului financiar.
Structurat p e două părți, în cadrul acestui articol analizăm impactul introducerii Basel III
asupra sistemului bancar la nivel european și, respectiv, asupra sistemului bancar românesc.

23 Prof. univ. dr. Mihai BERINDE, Daniela Cosma, Abordarea acordurilor Basel în contextul bancar actual,
www.uoradea.ro

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

22
Motivația introducerii Basel III se bazează pe următoarele considerente:
 efectel e negative ale crizelor bancare. Literatura economică arată că rezultatul crizelor
bancare se materializează în pierderi ale producției economice egale cu aproximativ
60% din PIB, în perioada de precriză.
 frecvența crizelor bancare. Din 1985, au existat p este 30 de crize bancare în statele
membre ale Comitetului de la Basel, ceea ce corespunde unei probabilități de 5% ca
un stat membru să se confrunte cu o criză într -un an dat.
 beneficiile Basel III depășesc costurile implementării, deoarece un sistem ban car
stabil este piatra de temelie a dezvoltării durabile, cu efecte benefice pe termen lung.
Noul Acord Basel III are drept obiectiv consolidarea stabilității sistemului bancar, prin
aplicarea unor standarde exigente menite a îmbunătăți a capacitatatea a cestuia de a absorbi
șocurile din sectorul economic și financiar, precum și de reducere a riscului de contagiune
dinspre sectorul financiar spre economia reală (Walter, 2010). ”24 Noile standarde au în
vederea perfecționarea managementului riscurilor, creșt erea cerințelor de transparență și
publicare ale instituțiilor de credit, precum și rezolvarea problemelor băncilor de importanță
sistemică. Măsurile impun, în primul rând, standarde mai exigente pentru bănci referitoare la
adecvarea capitalului, cerințele de lichiditate și efectul de pârghie, principalul scop fiind
diminuarea efectelor negative ale crizelor financiare.
Diferența majoră față de precedentele acorduri este reprezentată de sfera de acoperire
mult extinsă, măsurile fiind deopotrivă microprude nțiale (vizează riscurile individuale ale
bancilor) și macroprudențiale (vizează ansamblul sistemului bancar).
„La nivel macroprudențial, măsurile prezintă caracter anti -ciclic și au în vedere (BNR,
2011, p. 124):
 introducerea unui amortizor de capital anticiclic, pentru protejarea sistemului financiar
de riscurile sistemice asociate creșterii nesustenabile a creditului (reprezintă 2,5 %
peste cerintele minime de capital -fonduri proprii de nivel 1 formate din acțiun i
ordinare, rezultat reportat și rezerve), cât și a unui amortizor fix de conservare a
capitalului cu rolul de a acoperi pierderile în cazul în care banca se confruntă cu
probleme de ordin financiar (variază într -un interval care atinge ca valoare maximă 2 ,5
% în funcție de faza ciclului economic).

24 Walter, S., „Basel III and Financial Stability”, Speech at the 5th Biennial Conference on Risk Management and
Supervision, Financial Stability Institute, Bank for International Settlements, Basel, 2010,
http://www.bis.org/speeches/sp101109a.htm

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

23
 calcularea unui efect de pârghie, scopul fiind limitarea nivelului datoriei la nivelul
sistemului bancar în perioadele de boom;
 băncile de importanță sistemică, preocupările fiind orientate spre reducerea
probab ilității și impactului falimentului acestora, reducerea costurilor intervenției
sectorului public și impunerea unor condiții de concurență egale prin diminuarea
avantajului competitiv pe care îl dețin aceste bănci în sfera finanțării. Comitetul are în
vede re și alte cerințe suplimentare în vederea absorbirii pierderilor, precum și
eventuala introducere de taxe suplimentare de capital (capital surcharges) pentru
aceste bănci. ” 25
„Implementarea completă la nivel mondial, cu respectarea termenelor stricte, a
Acordului Basel III este esențială pentru consolidarea sistemului financiar. Responsabilitatea
implementării cade nu numai în sarcina organismelor de reglementare, ci extinde sfera
specialiștilor la nivelul managerilor de risc ai băncilor și implicit asup ra auditului, care deține
un rol cheie în revizuirea independentă și disciplinată a eforturilor de administrare.
Provocarea este reprezentată de faptul că punerea în aplicare are loc în timpul unei
recuperări postcriză inegale și nesigure a statelor. Per spectivele de creștere au slăbit, iar
datoriile suverane accentuează fragilitatea sistemelor financiare a unor state din zona euro.”26

Basel 4

“Basel IV e termenul folosit să descrie schimbările acceptate în 2016 și 2017 la
standardele băncii internațion ale cunoscute ca și Acordurile Basel. Autoritățile de
reglementare sunt de acord că aceste schimbări pur și simplu completează reformele Basel III
acceptate în principiul 2010 -2011, deși majoritatea reformelor Basel III au fost acceptate în
detaliu în ace l timp. Criticii reformelor, în special cei din industria bancară sunt de acord că
Basel IV are nevoie de o creștere semnificativă a capitalului și ar trebui tratat cu o rundă
distinctă de reforme.

25 Walter, S., „Basel III: Stronger Banks and a More Resilient Financial System”, Confer ence on Basel III, Financial
Stability Institute, Basel, 2011
26Anca Elena Nucu, Provocările basel III pentru sistemul bancar românesc, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”,
Iași

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

24
Basel 4 introduce modificări care limitează reducerea c apitalului, care poate rezulta
din utilizarea de către bănci a modelelor interne în cadrul abordării bazate pe raitingurile
interne. Acesta include:
 un nivel standarizat, astfel încât cerința de capital să fie întotdeauna cel puțin 72.5%
din cerința abordării standarizate;
 reducere simultană a ponderilor de risc standarizate pentru împrumuturile ipotecare cu
risc scăzut;
 solicitarea băncilor să respecte ratele maxime de îndatorare mai ridicate (e posibil ca
un maxim de pondere maximă a efectului de le vier să fie stabilit ca parte a finalizării
pachetului Basel III);
 un indice de îndatorare mai mare pentru băncile globale importante din punct de
vedere sistematic (G -SIBs), cu o creștere egală cu 50% din rata de capital ajustată la
risc;
 difuzarea mai de tailată a rezervelor și a altor statistici financiare.
Normele de la Basel III au mărit valoarea caputalului pe care trebuie să o dețină
băncile si au stabilit un indice de bază de nivel 1 de 27%. Termenul limită e punere în aplicare
tehnică pentru Basel I II este 2019, dar evoluțiile recente de pe piața bancară au sugerat că ar
putea fi aplicate reguli mai stricte de un cadru ulterior, numit Basel IV. Comitetul de la Basel
privin supravegherea bancară a lansat un document consultativ, care a căutat puncte d e vedere
asupra planului Comitetului de modificare a modului în care sunt calculate cerințele de capital
și riscurile de piață.”27
“Comitetul de la Basel privind supravegherea bancară a prezentat astăzi cea mai
recentă rundă a cadrului său de reglementare a capitalului , denumit în mod obișnuit "Basel
IV". Cadrul aduce modificări cadrului de capital inițial introdus ca Basel III în 2010.
Comitetul a vizat 2022 -27 ca interval de timp care noul cadru ar fi pus în aplicare de
autoritățile de reglementare din d iferite țări, adesea adaptate la sistemul financiar al fiecărei
țări.
Noul cadru apare menit să limiteze flexibilitatea instituțiilor financiare prin abordări
avansate de calcul al creditelor și al altor factori de risc. De exemplu, aceasta impune un nive l
de producție revizuit care stabilește niveluri minime de capital pentru băncile care utilizează
modele interne; activele ponderate la risc ale unei bănci, calculate conform unei metode
aprobate de reglementare, nu pot fi mai mici decât 72,5% din activele ponderate la risc în

27 https://en.wikipedia.org/wiki/Basel_IV

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

25
conformitate cu abordările standardizate Basel. Cadrul revizuit face, de asemenea, modificări
semnificative ale abordărilor standardizate privind riscul de credit, riscul de ajustare a
evaluării creditului și riscul operațional.
În timp ce remarcă "rolul important pe care îl joacă standardele globale în promovarea
unei supravegheri comparabile și coordonate în jurisdicțiile internaționale", American Way
Bankers Association EVP Wayne Abernathy a subliniat importanța "faptului că autori tățile de
reglementare din SUA implementează aceste standarde și scriu regulile de punere în aplicare
într- care este în concordanță cu interesele și condițiile financiare ale țării noastre. "Pentru că
există o incertitudine semnificativă cu privire la mod ul în care și cum ar putea fi adoptate
standardele, El a cerut autorităților de reglementare să caute" comentarii publice anticipate
"printr -o notificare prealabilă a reglementărilor propuse, agențiile au în vedere adoptarea
acestor standarde. ”28
“Comitetul de la Basel privind supravegherea bancară permite opțiuni naționale de
implementare în proiectarea și aplicarea multiplicatorului pierderilor:
Pe de o parte, este lăsat în sarcina legiuitorului național să stipuleze, de asemenea,
aplicarea multiplicatoru lui de pierderi pentru băncile din galetul 1 (cu condiția ca băncile să
îndeplinească cerințele pentru colectarea datelor privind pierderile).
Pe de altă parte, legislatorii naționali pot suspenda utilizarea multiplicatorului de
pierderi pentru toate bănc ile, astfel încât și cerințele de capital ale băncilor mai mari cu găleți
2 și 3 să fie determinate numai prin utilizarea componentei indicatorului de afaceri (BIC). Cu
toate acestea, documentul final clarifică faptul că limitarea determinării cerinței de capital
doar la indicatorul de activitate nu exonerează băncile de cerințele de divulgare a datelor
privind pierderile acumulate. Prin urmare, trebuie colectate date privind pierderile provenite
de la băncile "mai mari" (cu un indicator de activitate mai m are de 1 miliard de euro), chiar
dacă aceste date nu sunt utilizate pentru a determina multiplicatorul pierderilor. ”29
Basel IV cuprinde mai mult decât finalizarea Basel III – Potrivit mai multor
reprezentanți ai băncii, cerințele comitetului de la Basel s -au extins atât de mult în ultimii ani
încât trebuie să începem deja să ne referim la Basel IV.

28 https://bankingjournal.aba.com/2017/12/basel -committee -releases -basel -iv-capital -framework/
29 https://www.bankinghub.eu/banking/finance -risk/basel -iv-approach -capital -charges

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

26
Capitolul III.Studiu aplicativ – BANCA TRANSILVANIA

În prezent, activitatea sa este formată din patru linii principale de business și
anume: IMM (întreprinderi mici și mijlocii), corporate, retail și Divizia pentru Medici.Din
dorința de a crește și de a se impune pe piață, și -a consolidate o echipă de specialiști și un
portofoliu stufos de produse și servicii.
Din iunie 2013, directorul general al BT este Ömer Tetik, în vârstă de 40 de ani, fiind
unul dintre cei mai tineri bancheri din România.
Banca Transilvania este una dintre puținele instituții financiare care nu a cunoscut
pierdere în criza financiară.Ba chiar mai mult, în 2018 a înregistrat o creștere a rezultatelor
financiare față de anul precedent.Toate aceste rezultate sunt obținute și cu ajutorul
acționarului cel mai mare, (15% din totalul capital), acesta fiind BERD (Banca Europeană
pentru Reconstrucție și Dezvoltare).
La începutul lunii ianuarie 2016, banca se dezvoltă prin finalizarea integrării cu succes
a băncii Volksbank, urmată de o nouă preluare în anul 2018 a Bancpostului, urmând a se
finaliza procesul de prelua pâna la sfârșitul anului 2018 .
„Banca Transilvania a fost desemnată Banca Anului în piața cardurilor la Gala
NoCash. La același eveniment, BT a primit, de asemenea, Premiul pentru cea mai bună
adopție pe cardurile de business și Premiul pentru Cardul de Cumpărături al Anului – Cardul
de credit STAR Forte, pentru activitate a din 2017.
Numărul de tranzacții realizate cu cardul de cumpărături BT MasterCard Star Forte în
2017 a fost de peste 12.850.000, iar valoarea tranzacțiilor de peste: 1.800 mil. Lei.
În ceea ce privește cardurile de business, BT a avut în 2017 o medie an uală a
numărului de tranzacții/ card de 55,5 și un rulaj mediu anual pe card de peste 17.000 Lei.
Este al 5 -lea an consecutiv și al 9 -lea de -a lungul timpului în care BT a primit premiul
pentru Banca Anului în piața cardurilor. ”30

30 https://www.bancatransilvania.ro/b t-social -media -newsroom/stiri/banca -transilvania -desemnata -banca –
anului -pe-piata -cardurilor -3-premii -la-gala-nocash –

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

27
III.1. Noul cadru de reglementare a sistemului bancar în România

„Sistemul bancar românesc și -a menținut stabilitatea structurală pe parcursul anului
2016, nivelul indicatorilor de solvabilitate și lichiditate fiind la un nivel adecvat, indicatorul
de lichiditate imediată f iind de 40%. Indicatorul de solvabilitate la nivelul sistemului bancar
era de 19,83%, la finele lunii iunie 2017. Menținerea indicatorului de solvabilitate peste
dublul pragului minim stabilit conform cadrului de reglementare european CRD IV/CRR, de
8%, s -a făcut în principal prin raport de capital suplimentar din partea acționarilor.
În perioada crizei economico -financiare, România nu a fost nevoită să sprijine din
bani publici sectorul bancar, iar acționarii băncilor au contribuit cu capital suplimentar. În
perioada 2008 -2016, capitalul social a fost majorat de către bănci cu 3,5 miliarde euro.
Anul 2016 a fost, pentru piața bancară, primul an de revenire la o profitabilitate
operațională reală, pe care nu o mai avusese de câțiva ani, pe fondul reducerii costului
riscului. ROA a ajuns la 1,10% și ROE la 10,42%.
Sectorul bancar a performat corespunzător pe parcursul anului trecut, în condițiile în
care s -a continuat procesul de optimizare a calității portofoliului de active. Rata creditelor
neperformante s-a redus de 2,3 ori față de maximul înregistrat în 2014.
Rata creditelor neperformante potrivit definiției ABE s -a redus la 9,46%, la finele lunii
decembrie 2016 și la 8,32% în iunie 2017. Pentru anul 2017 este foarte posibil să asistăm în
continuare la o reducere a ratei creditelor neperformante, către zona de mijloc a intervalului,
atât prin acțiuni ale sistemului bancar de curățare a bilanțurilor, cât și prin revigorarea pieței
secundare de vânzare a garanțiilor materiale afl ate în diverse faze de exe cutare.
La aproape un deceniu de la debutul crizei financiare mondiale, cerințele de capital au
crescut, au fost introduse noi reguli privind lichiditatea cu impact asupra maturității structurii
de active, iar evaluarea riscului de credit este mult mai st rânsă.
Instituțiile de credit au o contribuție substanțială la creșterea economică și la reducerea
excluziunii sociale și financiare. Trebuie să creștem intermedierea financiară, de la cel mai
scăzut nivel din Uniunea Europeană (29 %) către o zonă mai apr opiată țărilor cu care ne
comparăm, sau măcar la nivelul înregistrat în 2008 acela de 40% credit neguvernamental ca și
procent din PIB. Chiar dacă economisirea internă a crescut cu 60% în perioada 2008 -2016,
până la 61 mld. euro, transferul capitalului nu s-a mai produs la intensitatea de dinainte de
criză. Ponderea activelor totale ale sectorului bancar din PIB s -a redus în ultimii 5 ani cu 14,1
pp, la 54,8 % la finele anului 2016.

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

28
Am asistat practic la o retragere ordonată determinată în principal de abs ența
oportunităților de plasament sau de condiții mai puțin favorabile de rentabilitate a
capitalului..”31
„Cadrul de reglementare prudențială din România evoluează în linie cu regulile
europene de profil , care includ norme de directă aplicare, apoi direct ive care trebuie transpuse
în cadrul legislativ național, cum sunt cele privind cerințele de capital și rezoluția bancară.
Cadrul actual de reglementare prudențială se așează pe fundamente întărite. Exigențele
prudențiale nu se mai concentrează exclusiv pe întărirea rezilienței băncilor la evenimente
extreme, în condițiile în care economia reală și cea financiară au devenit tot mai
interdependente. Politicile micro -prudențiale practicate în trecut vizând consolidarea
rezervelor de capital nu sunt suficien te pentru contracararea acumulării de vulnerabilități
sistemice . Obiectivul, de altfel delicat și ambițios al actualei politici macro -prudențiale,
devine cel al reducerii amplitudinii ciclului de risc financiar. Mai mult, nu se mai acționează
doar indirect prin canalul de capital asupra ofertei de credite, ci și direct asupra cererii de
credite prin instrumente de tipul gradului de îndatorare (DTI) sau gradului de acoperire a
creditului prin garanții (LTV). În noul context normativ, rezervele acumulate în p erioadele de
expansiune prin aplicarea amortizorului variabil de capital vor fi eliberate în perioadele de
declin economic , pentru a preveni declanșarea dezintermedierii bancare și adâncirea
recesiunii.
Împărtășesc pe deplin opinia exprimată recent de Pre ședintele Bundesbank, potrivit
căreia , în prezent, nu se pune problema existenței unei supra -reglementări raportat la
progresele înregistrate în aplicarea agendei de reformare a cadrului de reglementare
financiară. ”32

31 http://www.arb.ro/sistemul -bancar -din-romania/sistemul -bancar -din-romania
32 http:/ /www.bnr.ro/Seminarul -Reglementarea și supravegherea bancară, principii, rol, provocări

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

29
III.2. Banca Transilvania pe traseul Basel
“Banca Transilvania a înregistrat în primele trei luni ale acestui an rezultate financiare
pozitive, a continuat să fie partenerul antreprenorilor români, a susținut creșterea economică și
a investit pentru experiența superioară a celor apro ape 2,5 milioane de clienți activi.
Strategia BT este susținută de acționari internaționali puternici, cum sunt BERD, IFC
– Divizie a Băncii Mondiale și diferite fonduri de investiții. Banca Transilvania are acum
peste 28.000 de acționari români persoane fizice și aproape 55% capital românesc.
Profitul net al Băncii Transilvania este de 366 milioane lei, iar cel al Grupului
Financiar Banca Transilvania, de 389 milioane lei. În primele 3 luni ale acestui an, banca a
acordat 44.000 de credite noi clienților persoane fizice, IMM și Corporate.
“A fost un început de an bun, cu rezultate conform așteptărilor, cu focus pe experiența
pe care o oferim clienților din toate segmentele noastre de business. Am făcut investiții
semnificative în reînnoirea rețelei și p entru digitalizarea serviciilor ” – declară Ömer Tetik,
Director General, Banca Transilvania.(ANEXA 1)

BT, rezultate în primul trimestru:
 Grupul Banca Transilvania a încheiat trimestrul I 2018 cu active de 60,1 miliarde lei,
din care 59,6 miliarde lei sunt aferente băncii, creditele nete reprezentând 50,98% din
activele Grupului;(ANEXA 2)
 Ritmul de creștere a veniturilor din comisioane operaționale: 18,2%;
 Eficiența operațională BT se pastrează la un nivel confortabil, de 47%;(ANEXA 3)
 În perioada ianuarie -martie 2018 au fost acordate 44.000 de credite
noi;
 Raportul credite/depozite este de 65% la sfârșitul trimestrului I 2018.

Tehnologii și digital
 BT a anunțat la începutul acestui an colaborarea cu Personeti cs, lider de piață în
aplicații bancare cognitive, parteneriat prin care va oferi o experiență digitală superioară
clienților, prin includerea inteligenței artificiale în serviciile sale. Aplicația de banking
cognitiv va oferi clienților suport financiar p ersonalizat în timp real, va fi integrată noii
versiuni BT24 Internet Banking și Mobile Banking și va fi lansată la mijlocul acestui
an.
 BT Pay, aplicația de plată la comercianți și transfer de bani cu telefonul, lansată la
finalul lunii ianuarie, a fost d escarcată de peste 90.000 de clienți.

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

30
 Robotul Livia de la BT a oferit în perioada ianuarie – martie peste 200.000 de
răspunsuri prin Facebook Messenger și Skype la intrebări despre conturile, produsele și
serviciile băncii.
 Peste 400.000 de persoane s -au informat, în primele trei luni ale anului, prin
platforma Întreb BT cu privire la servicii, produse și operațiuni bancare. Este cel mai
mare program online de educație financiară al Băncii Transilvania.

Alte informații financiare:
 Banca Transilvania are un portofoliu de 3,08 milioane carduri, care a generat tranzacții
cu aproape 34% mai mari față de perioada similară a anului precedent. Cot a de piață a
băncii în funcție de volumul tranzacțiilor cu cardul este de peste 20%. Prin programul
de loialitate STAR, Banca Transilvania are un portofoliu de 388.000 de carduri de
credit.
 Rata expunerilor neperformante conform EBA este de 6,35% la 31 mar tie 2018.
 Gradul de acoperire cu provizioane totale a expunerilor neperformante conform EBA
este de 71%.
 Solvabilitatea băncii, luănd în considerare profitul pe trimestrul I 2018, este de 19,23%;
fără profit, aceasta este de 18,15%.
 Banca Transilvania a co ntinuat să se implice în viața comunității și in prima parte a
acestui an, prin programe din domenii precum educație financiară și antreprenorială,
sport, cultură și cauze sociale. Câteva exemple în acest sens sunt: aproape 20 de cursuri
pentru antreprenor i organizate în țară de BT Club; susținerea programului „Vreau să fiu
antreprenor” și a unor acceleratoare de business, respectiv acțiuni majore de împădurire
la care au participat peste 2.000 de voluntari. BT este, de asemenea, principalul
susținător al b aschetului românesc.”33

33 https://www.bancatransilvania.ro/bt -social -media -newsroom/stiri/banca -transilvania -un-bun-inceput -de-an-
investitii -in-economia -romaneasca -si-in-tehnologii -rezultat e-financiare -pe-primul -trimestru -2018/

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

31
Concluzii

Având în vedere noul statut al României, de membru cu drepturi depline al Uniunii
Europene, dar și contextul generat de criza financiară internațională, BNR a acționat,
împreună cu alte autorități române, în sensul coordonării și integrării politicilor naționale în
cadrul de lucru european.
Odată cu manifestarea crizei economice mondiale în rândul țărilor europene, sistemul
bancar românesc este expus și el reacțiilor directe sau indirecte ale crizei. Astfel că insti tuțiile
de credit din sistemul bancar românesc nu mai au un rol majoritar în creditarea companiilor,
dar rămân principala sursă în cazul populației. Creditarea s -a orientat către IMM -uri precum și
către companiile care activează în domeniul comerțului și a l serviciilor.
„Regulamentul nr.11 din 2008 al BNR privind creditarea populației a creat condiții
pentru trecerea de la credite cantitative la credite calitative. Nu se mai caută creditarea cu
orice preț, băncile încep să ia în considerare calitatea credi telor și nu volumul creditelor.
Se poate remarca faptul că managementul unor instituții bancare, speriat de ceea ce s -a
întâmplat pe plan mondial și de repercursiunile crizei financiare, a devenit chiar mai exigent
decât recomandările Băncii Naționale. În acest context economic și financiar, în care
produsele bancare cunosc un oarecare regres în ce privește dezvoltarea lor, considerăm că
unul dintre produsele care are șanse să se dezvolte în continuare este cardul.
Putem concluziona că:
o evoluția creditări i interne va depinde tot mai mult de capacitatea băncilor de a
atrage resurse de pe plan intern; procesul de creditare trebuie continuat pe baze
de prudențialitate deoarece riscurile din activitatea de creditare, în aceste
condiții de incertitudine economi că, se pot amplifica de la o perioadă la alta;
o băncile trebuie să descopere noi oportunități de creditare care să funcționeze și
în această perioadă de criză, contribuind la ieșirea din impasul creat.
Pentru asigurarea viabilității unei instituții bancar e, managementul bancar trebuie să
monitorizeze atât performanța instituției bancare, respectiv profitabilitatea bancară, cât și
riscul de lichiditate. Între profitabilitate și lichiditate bancară există o strânsă interdependență,
de capacitatea băncii de a crea lichidități si de capacitatea de plasare a acestora pe piață
depinzând și profitabilitatea instituției bancare.

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

32
Pentru limitarea impactului crizei financiare asupra economiei românești și implicit
asupra sistemului bancar, considerăm că sunt neces are crearea următoarelor premise:
o Luarea constantă a unor măsuri prudențiale și administrative de către BNR
astfel încât să tempereze creșterea creditului neperformant acordat sectorului
privat și susținerea creditării în monedă națională în detrimentul ce lei în valută.
o Situarea rezervelor minime obligatorii la un nivel ridicat permite ajustarea
graduală a lichidității din sistemul bancar, în funcție de evoluția condițiilor de
piață.
o Menținerea raportului creanțe/restante și îndoielnice/capitaluri proprii l a un
nivel redus.
o Menținerea nivelului garantat al depozitelor (pe persoană și pe bancă)
constituite la instituțiile de credit la o valoare care să încurajeze atragerea de
depozite atât de la persoane fizice cât și de la persoane juridice, precum și în
scopul evitării panicii, care odată instalată ar duce la retragerea masivă a
sumelor depozitate în sistemul bancar.
o Modificarea normelor privind provizionarea, pentru a continua procesul de
restructurare sau reeșalonare a creditelor neperformante (în preze nt, potrivit
normelor actuale, nu pot fi ajutați clienții în cazul unor restructurări sau
reeșalonări, fără ca banca să aibă probleme privind profitabilitatea și
solvabilitatea). Păstrarea actualului nivel de provizioane afectează lichiditatea
și profitabi litatea și indicatorii de prudențialitate ai băncii.
o O măsură eficientă anticriză o reprezintă diminuarea ratelor dobânzilor de
politică monetară și contribuirea la creșterea investițiilor.
. O asemenea reechilibrare a pachetului de politici macroeconomic e vizează în primul
rând reducerea treptată a deficitului de cont curent, dezechilibrul extern reprezentând
principala sursă de vulnerabilitate a economiei față de restrângerea lichidității și de
deteriorarea pieței financiare internaționale.”34
România tr ebuie să -și adapteze politicile macroeconomice la noul context creat de
criza financiară internațională, astfel că vulnerabilitatea economiei românești față de
turbulențele financiare internaționale implică necesitatea recalibrării mix -ului de politici
economice în concordanță cu provocările generate de acestea.Putem afirma că o economie
puternică, stabilă și viabilă duce automat la existența unui sistem bancar solid și performant.

34Prof.univ.dr. Ioan BĂTRÂNCEA, Sistem de analiză bancară, http://doctorat.ubbcluj.ro/

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

33

Bibliografie

 Turliuc, Vasile, Cocri ș, Monedă și credit , Editura ANKAROM, I ași, 1997, p.
102
 Bogdan Căpraru, Activitatea bancară – Sisteme, operațiuni și practice , Editura
C.H.Beck, București, 2010, p. 2,pp 23 -26
 Andrieș, Alin -Marius, Performanța și eficiența activității bancare , Editura
Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2010, p.97
 Luminița Roxin, Gestiunea riscurilor bancare, Ed. Didactică și Pedagogică,
București, 1997, pag.11
 I. Trenca, Simona Mutu, Managementul riscurilor bancare – Soluții
econometrice -, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj – Napoca, 2012, pag.10
 J. Bessi s, Risk management in banking, second edition, Ed. John
Willey&Sons, ltd, 2002, pag.12
 I.Bătrâncea, I.Trenca, A.Bejenaru, S.N.Borlea – Analiza performanțelor și
riscurilor bancare, Editura Risoprint, Cluj -Napoca, 2008, p.374
 I. Bătrâncea ș.a., ,,Analiza pe rformanțelor și Riscurilor bancare”, Editura
Risoprint, Cluj -Napoca, 2008, Op.cit..p.382
 Mihaela Luțaș, Integrarea economică europeană, Ed. Economică, București,
1999, p. 77
 Zăpodeanu, Daniela, Monedă și credit , Editura Universității din Oradea, 2015,
p34-36
 http://www.consilium.europa.eu/ro
 Tudor Andrei, Vivoreanu Marius Petre, Voinea Alexandtu, Voinescu Octavian,
Zevedei Marian Eduard, Reglementarea activității bancare,
www.academia.edu
 Legea bancar ă nr.58/1998 publicată în Monitorul Oficial nr.121 din
23.03.1998, art. 3 alin. b)
 Drd.Sorin Borlea – Universitatea “Babeș -Bolyai”Cluj -Napoca, Sistem de
indicatori de analiză financiară în bănci, www.oeconomica.uab.ro

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

34
 Normele BNR nr.1 din 9.04.2001, privind lichiditatea băncilor, publicate în
M.Of.nr.201 din 20.04.2001
 BNR, Regulamentul nr.18/2009 privind cadrul de administrare a activității
instituțiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la
riscuri și condițiile de externalizare activităților acestora, art.7
 BNR, Norma nr.17 din 2 003 privind organizarea și controlul intern al
activității instituțiilor de credit și administrarea riscurilor semnificative,
precum și organizarea și desfășurarea activității de audit intern a instituțiilor de
credit, publ. În M.O. 47/20 ianuarie 2004
 Sorin Chiri ță, Tendințe în dezvoltarea sistemului bancar și gestiunea riscului,
www.sorinchirita.ro
 Prof.univ.dr. Ioan BĂTRÂNCEA, Anca SOCACIU -BINȚINȚAN, Sistem de
analiză bancară, doctorat.ubbcluj.ro
 LECT.UNIV.DRD. ROXANA DAVIDESCU, IMPLEMENTAREA BASEL II
ÎN SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC – CERINȚĂA ACTIVĂRII
COMPETITIVE ÎN SPAȚIUL EUROPEAN,
http://steconomiceuoradea.ro/anale/volume/2006/finante -contabilitate -si-
banci/71.pdf
 Prof. univ. dr. Mihai BERINDE, Daniela Cosma, Abordarea acordurilor Basel
în contextul ba ncar actual, www.uoradea.ro
 Prof.univ.dr. Ioan BĂTRÂNCEA, Sistem de analiză bancară,
http://doctorat.ubbcluj.ro/
 Walter, S., „Basel III: Stronger Banks and a More Resilient Financial System”,
Conference on Basel III, Financial Stability Institute, Basel, 2011
 Anca Elena Nucu, Provocările basel III pentru sistemul bancar românesc,
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași
 Walter, S., „Basel III and Financial Stability”, Speech at the 5th Biennial
Conference on Risk Mana gement and Supervision, Financial Stability Institute,
2010,
 http://www.consilium.europa.eu/ro
 http://www.bis.org/speeches/sp101109a.htm
 https://en.wikipedia.org/wiki/Basel_IV

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

35
 https://b ankingjournal.aba.com/2017/12/basel -committee -releases -basel -iv-
capital -framework/
 https://www.bankinghub.eu/banking/finance -risk/basel -iv-approach -capital –
charges
 https://www.bancatransilvania.ro/bt -social -media -newsroom/stiri/banca –
transilvania -desemnata -banca -anului -pe-piata -cardurilor -3-premii -la-gala-
nocash –
 http://www.arb.ro/sistemul -bancar -din-romania/sistemul -bancar -din-romania
 http://www.bnr.ro/Seminarul -Reglementarea și supravegherea bancară,
principii, rol, provocări
 https://www.bancatransilvania.ro/bt -social -media -newsroom/stiri/banca –
transilvania -un-bun-inceput -de-an-investitii -in-economia -romaneasca -si-in-
tehnologii -rezultate -financiare -pe-primul -trimestru -2018/
 http://www.bnr.ro/Institutii -de-credit –1965.aspx

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA
BASEL, SUFICIENT SAU NU?

36

ANEXE

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA [615401] (ID: 615401)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

ACORDUL DE ADECVARE A CAPITALULUI: GALIȘ DIANA ROXANA [615401]

Copyright Notice

VIOLENȚA DOMESTICĂ ȘI CRIMINALITA TEA FEMININĂ Studiul a fost real izat de D r. Aurora L iiceanu, D r. Doina Șt efana Saucan, D rd. Mi hai Ioan Mi… [612671]

Finala Eugenvaduva 1 [628365]

CAP.1 CAUZELE CARE INLATURA CARACTERUL PENAL AL [603460]

THE COMMON SECURITY AND DEFENCE POLICY POLITICA DE SECURITATE ȘI APĂRARE COMUNĂ A UNIUNII EUROPENE Florian -Șerban VASILE Student , Universitatea… [631823]

Note: Within nine months of the publication of the mention of the grant of the European patent in the European Patent [607253]

Proiectarea unui separator trifazic utilizat în sistemele de colectare a [602438]

Copyright Notice

Similar Posts