Acordarea Unui Credit de Cec Bank
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I – PRINCIPALELE OPERAȚIUNI BANCARE
1.1. Operațiuni bancare privind atragerea de resurse
1.1.1. Contul curent în lei
1.1.2. Contul curent în valută
1.1.3. Contul de depozit la termen în lei
1.1.4. Contul de depozit la termen în valută
1.1.5. Certificatul de depozit la purtător (cu parolă)
1.1.6. Certificatul de depozit cu discont
1.1.7. Depozitul pentru pensii
1.1.8. Depozitul pentru vacanță
1.1.9. Depozitul pentru minori
1.1.10. Cont de depozit escrow
1.2. Operații bancare privind acordarea de credite
1.2.1.Credite pentru clienții din categoria Corporate
1.2.1.1.Credite globale de exploatare
1.2.1.2. Utilizări din deschideri de credite permanente (linii de credite)
1.2.1.3. Credite pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare
1.2.1.4. Credite pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor sezoniere
1.2.1.5.Creditele de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricație
1.2.1.6. Credite pentru prefinanțarea exporturilor
1.2.1.7. Creditele pentru exportul de produse garantate cu creanțe asupra străinătății în lei și în valută
1.2.1.8. Creditele de scont
1.2.1.9.Creditele pe documente de plată aflate în curs de încasare
1.2.1.10. Factoringul
1.2.1.11. Creditele pentru facilități de cont
1.2.1.12. Creditele pe descoperit de cont (OVERDRAFT)
1.2.1.13. Creditele pentru echipament (investiții) în completarea surselor proprii
1.2.1.14. Creditele pentru cumpărarea de acțiuni și active
1.2.1.15. Creditele promotori
1.2.1.16. Creditele ipotecare
1.2.1.17. Creditele pentru activitatea de leasing
1.2.1.18. Creditele de forfetare
1.2.2. Credite pentru clienții din categoria Retail
CAPITOLUL II – LOCUL CEC BANK IN CADRUL SISTEMULUI BANCAR ROMANESC
2.1. Prezentarea generala a cec bank
2.1.1. Baza legala de functionare
2.1.2. Structura organizatorica
2.1.3. Rolul cec bank
2.1.4. Evolutia activitatii cec bank ,in perioada 1991-2011
2.2. Pozitia cec bank in sistemul bancar romanesc
2.3.Organizarea și conducerea contabilității la CEC BANK
2.3.1.obiectivele strategice ale CEC BANK
2.3.2. Cadrul normativ și particularitățile organizării contabilității bancare
2.3.3. Funcționalitatea compartimentului de contabilitate a agentului bancar
2.3.4.Documentația bancară și circuitul documentelor
2.4. Organizarea sistemului de evidență bancară in cadrul CEC BANK
2.5 Implicațiile riscurilor asupra veniturilor și beneficiilor bancare
CAPITOLUL III DELIMITAREA CONCEPTUALA SI APLICATIVA A PRODUSULUI BANCAR IN CADRUL CEC BANK-STUDIU DE CAZ PE CREDIT BANCAR
3.1 Analiza economico-financiară a activității clienților
3.2 STUDIU DE CAZ – ACORDAREA UNUI CREDIT DE CEC BANK
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Sectorul bancar, în manifestarea lui permanentă, este o parte componentă de bază a sistemului economico-financiar. În economia de piață, băncile au un rol major, ele acționând ca ”vârf de lance” în promovarea reformei și manifestarea concretă a mecanismului autoreglării economice. Prima mare restructurare a sectorului bancar românesc a constat în gruparea activității bancare pe două niveluri, și anume Banca Națională a României în calitate de bancă centrală și băncile comerciale.
Lucrarea de față prezintă un segment al activității complexe a băncilor comerciale și anume, elementele de tehnică și evidență bancară cu rol în reflectarea operațiunilor bancare în conexiunea lor. Conceptele de tehnică bancară și evidență bancară nu pot fi abordate și înțelese separat de managementul bancar, ca factor specific de rentabilizare a sectorului bancar. Tehnicile și operațiile bancare se regăsesc cu deosebire în băncile comerciale, de aceea lucrarea are în vedere, aproape în exclusivitate, această componentă a domeniului bancar.
Tehnicile și operațiile bancare s-au îmbunătățit, în primul rând ca urmare a faptului că s-au dezvoltat mult produsele și serviciile bancare. Însăși esența activității bancare s-a îmbunătățit prin organizarea băncilor ca societăți pe acțiuni și prin demararea procesului de privatizare. A crescut foarte mult numărul băncilor comerciale, o mare parte din acestea având capital social privat sau mixt. Au fost elaborate strategii și politici ale băncilor comerciale care să contribuie la dezvoltarea produselor și serviciilor bancare noi, cât și la diminuarea riscului, în special a riscului de creditare, întrucât în cea mai mare parte băncile românești sunt bănci de credit, analizând după ponderea acestui produs în totalul veniturilor.
Activitatea băncilor comerciale este constituită dintr-o multitudine de operațiuni bancare, legate de un anumit produs sau serviciu bancar, care necesită respectarea unor tehnici și metodologii bancare, evidența și controlul bancar propriu. Tehnica și evidența bancară este puternic influențată de strategiile și politicile băncilor comerciale, precum și de politica și normele Băncii Naționale a României; de asemenea, analiza proceselor și fenomenelor bancare influențează foarte mult tehnicile și organizarea evidenței bancare. Rezultă că tehnica bancară înseamnă organizarea și desfășurarea operațiilor bancare, a evidenței bancare și a controlului bancar în concordanță cu strategiile și managementul băncilor comerciale. Se poate aprecia că toate operațiile bancare au caracter tehnic; ca atare, tehnicile și evidența bancară influențează în mare măsura dezvoltarea și modernizarea sectorului bancar.
Trecerea la economia de piața a adus mari modificări în organizarea și funcționarea sistemului financiar-bancar. Marile schimbări intervenite în legislația cu caracter general , dar și în reglementările proprii băncilor, în structura partenerilor de afaceri, în sistemul de produse și servicii bancare, impun ca băncile să-și adapteze tehnicile și evidența bancară, strategiile la provocările noului mediu. Ca orice societate comercială banca trebuie să se întrebe cât cheltuiește, ce venituri realizează, cât de eficientă este activitatea.
Pornind de la aceste premise, preocupările pentru realizarea practică a tehnicii și evidenței operațiunilor privind veniturile și cheltuielile bancare s-au materializat cu suportul CEC BANK, care mi-a oferit cu generozitate baza de date proprie.
Tema propusă spre studiu a fost structurată într-o formulă care să scoată în evidență pentru început necesitatea și importanța tehnicii și evidenței bancare în general, rolul pe care îl îndeplinește în acest context contabilitatea bancară. Prin specificul său, aceasta are ca obiect înregistrarea tuturor operațiilor ce afectează patrimoniul instituției bancare, măsurarea variațiilor la care este supus ca urmare a proceselor economice, calcularea și explicarea rezultatului final, întocmirea documentelor de sinteză, care oferă mediului exterior imaginea sintetică, fidelă și retrospectivă a situației băncii.
Tratarea subiectului propus a fost posibilă numai prin utilizarea unor elemente conceptuale specifice mai multor domenii: analiză economică, contabilitate, statistică, management bancar.
CAPITOLUL I
PRINCIPALELE OPERAȚIUNI BANCARE
Principala activitate a bǎncilor comerciale este aceea de intermediere, respectiv de a pune în legǎturǎ pe deținǎtorii de fonduri temporar disponibile cu cei care au nevoie temporar de resurse financiare suplimentare, pentru realizarea anumitor procese de producție sau investiții.
Pentru realizarea acestor activitǎți principale, de intermediere, bǎncile efectueazǎ o serie întreagǎ de operațiuni, circumscrise activitǎții de comerț cu bani.
Operațiunile bancare se împart în douǎ grupe importante:
operațiuni de atragere de resurse la vedere sau la termen, în moneda naționalǎ sau în valutǎ, ori legate de acestea, numite și operațiuni de pasiv, fiindcǎ se reflectǎ în pasivul bilanțului unei bǎnci;
operațiuni legate de plasarea resurselor în credite, pe piața interbancarǎ sau în valutǎ, pe termen scurt, mediu sau lung, numite și operațiuni de activ, deoarece se reflectǎ în activul bilanțului unei bǎnci.
Pe ansamblu, suma valoricǎ a operațiunilor de activ este egalǎ cu cea a operațiunilor de pasiv care includ și rezultatul activitǎții desfǎșurate(profit/pierdere).
Principalele operațiuni efectuate de băncile comerciale sunt următoarele:
-operațiuni de activ cum ar fi :
A) operațiunile de trezorerie și operațiuni interbancare care cuprind următoarele operații: casa și alte valori, cont curent la banca centrală, depozite la banca centrală, conturi de corespondent la bănci(nostro), credite acordate altor bănci (plasamente), creanțe (îndoielnice, restante și atașate) aferente plasamentelor interbancare;
B) operațiuni cu clientela care cuprind următoarele operații: Credite acordate clientelei persoane fizice și juridice, pentru productie, investiții, export; credite acordate clientelei financiare; conturi curente debitoare;
C) operațiuni cu titluri și operațiuni diverse care cuprind: titluri ( de plasament, de investiții, de tranzacție); decontări privind operațiunile cu titluri; decontări intrabancare; diverse operațiuni (personal, bugetul statului, asigurări sociale); creanțe (restante, îndoielnice, atașate) privind titlurile și operațiunile diverse;
D) valori imobilizate care cuprind urmatoarele operații: credite subordonate, părți de participare; imobilizări dotări; leasing; acționari/asociați; creanțe aferente imobilizărilor.
-operațiuni de pasiv cum ar fi:
A) operațiunile de trezorerie și operațiuni interbancare care cuprind următoarele operații: împrumuturi de la banca centrală; conturi de corespondent ale băncilor; depozite primite de la bănci; împrumuturi primite de la bănci; alte sume datorate; datorii atasate;
B) operațiuni cu clientela care cuprinde următoarele operații: conturi de depozit ale clienților; certificate de depozite ale clienților; carnete și librete de economii ale clienților; conturi curente creditoare; conturi de factoring; valori date în pensiune; împrumuturi primite de la clientela financiară; alte sume datorate; datorii atașate;
C) operațiuni cu titluri și operațiuni diverse care cuprind: titluri; obligațiuni; alte obligațiuni din titluri; decontări privind titlurile; decontări intrabancare; personal, bugetul statului, asigurări sociale; dividende de plată; creditori diverși; datorii atașate;
D) capitaluri proprii, asimilate și provizioane care cuprind: capital, prime, rezerva legată de capital; rezerva generală pentru riscul de credit; diferențe din reevaluare; fonduri; datorii subordonate; provizioane pentru riscuri și cheltuieli; provizioane reglementate; profit (pierdere); repartizarea profitului.
1.1. Operațiuni bancare privind atragerea de resurse
Societățile bancare au mai întâi nevoie de dotări cu capitaluri de către acționari și apoi de atragerea de pe piață de resurse disponibile.
Operațiunile de aceptare de depozite constituie principala categorie de operațiuni prin care societățile bancare își atrag resursele necesare desfășurării activității de intermediere pe piață.
Prin depozite se înțelege o sumă de bani încredințată în următoarele condiții în conformitate cu Legea bancară nr. 58/1998, art3, lit. f :
– să fie rambursată în totalitate, cu sau fără dobândă și orice alte facilități, la cerere sau la un termen convenit de către deponent cu depozitarul;
– să nu se refere la transmiterea proprietății, la furnizarea de servicii sau la acordarea de garanții.
Deci cele două părți ale contractului de depozit sunt deponentul de o parte și depozitarul, respectiv banca, de cealaltă parte.
Principalele categorii de depozite utilizate atât pe plan național, cât și internațional sunt următoarele: contul curent în lei; contul curent în valută; contul de depozit la termen în lei; contul de depozit la termen în valută; certificatul de depozit; certificatul de depozit cu discont; depozitul pentru pensii; depozitul pentru vacanță; depozitul pentru minori; certificatul de depozit escrow.
1.1.1. Contul curent în lei
Contul se adresează clienților băncii, persoane fizice și juridice sau entități fără personalitate ji/asociați; creanțe aferente imobilizărilor.
-operațiuni de pasiv cum ar fi:
A) operațiunile de trezorerie și operațiuni interbancare care cuprind următoarele operații: împrumuturi de la banca centrală; conturi de corespondent ale băncilor; depozite primite de la bănci; împrumuturi primite de la bănci; alte sume datorate; datorii atasate;
B) operațiuni cu clientela care cuprinde următoarele operații: conturi de depozit ale clienților; certificate de depozite ale clienților; carnete și librete de economii ale clienților; conturi curente creditoare; conturi de factoring; valori date în pensiune; împrumuturi primite de la clientela financiară; alte sume datorate; datorii atașate;
C) operațiuni cu titluri și operațiuni diverse care cuprind: titluri; obligațiuni; alte obligațiuni din titluri; decontări privind titlurile; decontări intrabancare; personal, bugetul statului, asigurări sociale; dividende de plată; creditori diverși; datorii atașate;
D) capitaluri proprii, asimilate și provizioane care cuprind: capital, prime, rezerva legată de capital; rezerva generală pentru riscul de credit; diferențe din reevaluare; fonduri; datorii subordonate; provizioane pentru riscuri și cheltuieli; provizioane reglementate; profit (pierdere); repartizarea profitului.
1.1. Operațiuni bancare privind atragerea de resurse
Societățile bancare au mai întâi nevoie de dotări cu capitaluri de către acționari și apoi de atragerea de pe piață de resurse disponibile.
Operațiunile de aceptare de depozite constituie principala categorie de operațiuni prin care societățile bancare își atrag resursele necesare desfășurării activității de intermediere pe piață.
Prin depozite se înțelege o sumă de bani încredințată în următoarele condiții în conformitate cu Legea bancară nr. 58/1998, art3, lit. f :
– să fie rambursată în totalitate, cu sau fără dobândă și orice alte facilități, la cerere sau la un termen convenit de către deponent cu depozitarul;
– să nu se refere la transmiterea proprietății, la furnizarea de servicii sau la acordarea de garanții.
Deci cele două părți ale contractului de depozit sunt deponentul de o parte și depozitarul, respectiv banca, de cealaltă parte.
Principalele categorii de depozite utilizate atât pe plan național, cât și internațional sunt următoarele: contul curent în lei; contul curent în valută; contul de depozit la termen în lei; contul de depozit la termen în valută; certificatul de depozit; certificatul de depozit cu discont; depozitul pentru pensii; depozitul pentru vacanță; depozitul pentru minori; certificatul de depozit escrow.
1.1.1. Contul curent în lei
Contul se adresează clienților băncii, persoane fizice și juridice sau entități fără personalitate juridică rezidente/înregistrate în România.
Caracteristicile principale ale contului curent în lei:
– clientul semnează cu banca un contract în vederea derulării operațiunilor în contul de disponibilități. Elementele principale pe care trebuie să le cuprindă aceste convenții de cont curent, valabile în general în sistemul bancar românesc.
– prin contul curent se pot efectua operațiuni de alimentare în numerar sau prin viramente; eliberarea de sume în numerar la cererea și în favoarea deponentului; operațiuni de plăți prin viramente în limita soldului disponibil;
– pentru disponibilitățile existente în cont, deponentul primește dobânda fixă sau variabilă, în funcție de clauzele înscrise în convenția de cont;
– la deschidera contului curent, deponentul trebuie să depună o sumă minimă stabilită cu banca și să achite un comision al cărui nivel diferă de la o bancă la alta, fiind prevăzute principalele condiții, termene, comisioane, taxe și speze bancare practicate de fiecare societate bancară, societatea bancară fiind obligată să le afișeze și să le pună la dispoziția clientului.
Documentele necesare deschiderii contului curent sunt, după caz: formularul (cererea) de deschidere a contului curent, specimenele de semnături autorizate, copia actelor de înființare a societățiilor (respectiv copia actului de identitate pentru persoane fizice).
Autoritățile naționale au impus restricții suplimentare la deschiderea și efectuarea de operațiuni dispuse prin aceste conturi, titularii trebuie să prezinte băncii următoarele documente: actul de identitate; după caz, declarația privind beneficiarul real al sumei, și informații privind sursa (proveniența) fondurilor.
1.1.2. Contul curent în valută
Contul curent în valută se adresează clienților băncii, persoanelor fizice și juridice sau entități fără presonalitate juridică rezidente/nerezidente înregistrate în România.
Caracteristicile principale ale contului sunt:
– persoanele fizice și juridice pot deschide la bănci conturi în valută numai pentru valutele cotate la Banca Națională a României.
– clientul semnează cu banca o convenție (contract) de cont curent în valută.
Operațiunile care pot fi efectuate prin contul curent în valută sunt: depunerea de numerar sau depuneri prin virament, operațiuni de încasări și plăți comerciale și necomerciale în valută, retrageri de numerar în valută la cerere și pe numele titularului pentru cheltuieli mărunte (deplasări în străinătate).
Documentele necesare deschiderii contului curent în valută cuprind: cererea de deschidere a contului curent în valută, copia actelor de înființare a societății respective, copia actului de identitate în cazul persoanelor fizice, lista specimenelor de semnături, precum și declarația privind beneficiarul real al fondurilor și informații privind sursa fondurilor.
Potrivit reglementărilor în vigoare, conturile curente în lei și în valută nu pot avea decât în mod excepțional solduri debitoare, ele fiind conturi de disponibilități, iar plățile din aceste conturi pot fi admise numai în limita disponibilului existent.
1.1.3. Contul de depozit la termen în lei
Contul de depozit la termen în lei se adresează clienților persoane fizice și juridice ori entităților fără personalitate juridică.
Condițiile sunt:
– semnarea unei convenții de depozit cu banca prin care se stabilesc: suma, dobânda fixă sau variabilă, scadentă și persoanele autorizate/împuternicite să efectueze operațiuni;
– existența unei sume minime pentru constituirea depozitului la termen, care diferă de la o bancă la alta;
– retragerea sumelor se face după expirarea scadenței, în caz contrar clientul putând beneficia doar de dobânda la vedere pe perioada de existență efectivă a depozitului;
– termenele uzuale de constituire a depozitelor în lei sunt de: 1, 3, 6, 9, 12 si 18 luni;
– plata (bonificarea) dobânzii se poate face lunar sau la scadență depozitului, într-un cont separat de unde poate fi retrasă de titularul contului, sau poate fi capitalizată, în sensul că, titularul depozitului poate opta pentru constituirea, la scadență, a unui nou depozit, la o sumă care include depozitul inițial și dobânda aferentă;
– unele societăți bancare au introdus în convențiile de depozit la termen în lei posibilitatea prelungirii automate la scadență a depozitului pe o nouă perioadă similară (1, 3, 6, 9, 12 si 18 luni), capitalizând dobânda, evitând astfel deplasarea repetată la bancă a clienților;
– retragerea depozitului și a dobânzii aferente se efectuează, de regulă, la unitatea bancară la care a fost constituit;
– persoanele fizice și juridice nerezidente pot constitui depozite la termen în lei numai cu acordul Băncii Naționale a României.
1.1.4. Contul de depozit la termen în valută
Contul de depozit la termen în valută se adresează clienților băncii, persoanelor fizice și juridice ori entităților fără personalitate juridică.
Condiții:
– semnarea unei convenții de depozit cu banca, prin care se stabilesc: suma, dobânda, scadențele, persoanele autorizate/împuternicite să efectueze operațiuni;
– existența unei sume minime pentru constituirea de depozite în valută, care diferă de la o bancă la alta pe cele două categorii de clienți (persoane fizice, persoane juridice);
– retragera sumei se poate face numai după expirarea scadenței, în caz contrar, titularul va beneficia de dobânda la vedere pe perioada efectivă de existență a depozitului;
– termenele uzuale de constituire a depozitelor sunt: 3, 6, 12, 18 luni, dar băncile pot accepta în cazul unor sume importante și alte termene de constituire;
– retragerea dobânzii se poate efectua la scadență, din contul separat în care a fost bonificată, sau poate fi capitalizată prin constituirea unui nou depozit care include dobânda bonificată anterior;
– unele societăți bancare au introdus în convențiile de depozit la termen în valută posibilitatea prelungirii automate la scadență a depozitului, pe o nouă perioadă similară (3, 6, 12, 18 luni), capitalizând dobânda, evitând astfel deplasarea repetată la bancă a clienților.
1.1.5. Certificatul de depozit la purtător (cu parolă)
Certificatul de depozit la purtător reprezintă un titlu de credit pe termen emis de o instituție de credit, care atestă depunerea unei sume de bani pe baza căreia, la scadență, se poate încasa suma depusă și dobânda aferentă.
Condiții:
– se adresează persoanelor fizice și juridice care pot obține certificate de depozit contra unor sume de bani reprezentând valoarea nominală a acestora;
– cupiura diferă de la o instituție de credit la alta (100 mii lei, 500 mii lei, 1, 5, 10, 25, 50, 100 milioane lei);
– termenele uzuale sunt de 3 și 6 luni, sau chiar un an;
– dobânda este fixă și se înscrie pe certificat la data cumpărării lui;
– certificatele de depozit pot fi nominale, prin înscrierea pe acestea și pe cotor a datelor de identificare ale cumpărătorului; cu parolă prin înscrierea pe cotor a unei parole alese de cumpărător, formată din cel mult trei cuvinte, ca element de identificare, pe baza căreia la scadență, împreună cu certificatul de depozit se poate răscumpăra valoarea acestuia;
– plata dobânzii se face la scadență. În cazul răscumpărării înainte de scadență, dobânda se bonifică diferențiat: până la 30 de zile de la data cumpărării banca nu bonifică dobânda, iar peste 30 zile dobânda bonificată este jumătate din cea înscrisă prin certfificat cu ocazia cumpărării.
1.1.6. Certificatul de depozit cu discont
Certificatul de depozit cu discont este un instrument bancar ce oferă posibilitatea cumpărătorului să intre în posesia unui astfel de titlu plătind o sumă mai mică decât valoarea lui nominală care se va încasa la scadență. Diferența între suma de cumpărare și valoarea nominală a certificatului de depozit cu discont o reprezintă tocmai „dobânda” care este „avansată” de bancă încă din momentul vânzării către client.
Condiții:
– certificatele de depozit cu discont sunt emise de bănci atât în monedă națională, cât și în valută;
– cupiura: în lei 10 mil. lei; în valută 1000 USD; 1000 EUR;
– cumpărarea: în fiecare zi în perioada de la emitere pâna la scadență;
– răscumpărarea: în oricare zi de la cumpărare pâna la data scadenței, banca bonificând o dobândă corespunzătoare oferită la cumpărare. Deținătorul unui astfel de titlu care dorește să-l răscumpere înainte de scadență primește dobânda aferentă cotației din ziua răscumpărării.
– dobânda este variabilă pe piață, certificatele de depozit cu discont fiind cotate zilnic de banca emitentă
– oferă posibilitatea deținătorilor avizați de a efectua speculații licite pe baza acestui instrument, prin urmărirea cotațiilor zilnice ale băncilor și achiziționarea când dobânda este cât mai mare (cotație joasă) și răscumpărarea când dobânda este mai mică (cotație înaltă).
1.1.7. Depozitul pentru pensii
Depozitele pentru pensii sunt depozite oferite exclusiv persoanelor fizice, în care se pot efectua depuneri pe tot intervalul dintre data deschiderii și cea a scadenței.
Condiții:
– termenul de constituire este de regulă un an cu posibilitatea prelungirii automate la scadență pe aceeași perioadă;
– dobânda este cea aferentă depunerilor la termen de un an, cu avantajul că în cazul acestui tip de depozit se pot efectua depuneri multiple în același cont, fără a fi nevoie de încheierea unei noi convenții cu banca, ca în cazul depozitelor la termen obișnuite;
– calculul dobânzii se face lunar, iar bonificarea se efectuează la scadența depozitului (un an);
– avantajul acestui tip de depozit constă în faptul că banca permite depunerea sumelor în orice moment, anterior scadenței, condițiile de dobândă și termenul rămânând neschimbate.
1.1.8. Depozitul pentru vacanță
Depozitul pentru vacanță se adresează persoanelor fizice, care pot efectua depuneri de sume în cont pe întreaga perioadă de la deschidere până la scadență.
Condiții:
– depozitele pentru vacanță se pot constitui pe perioade de 6, 12 luni, cu posibilitatea prelungirii lor automate la scadență, pe aceași perioadă;
– beneficiază de o dobândă corespunzătoare depozitului la termen de 6, 12 luni, variabilă în funcție de evoluția pieței, care se calculează lunar și se bonifică la scadență (6 sau 12 luni);
– în cazul retragerii sumelor înainte de scadență, banca bonifică dobânda la vedere pe perioada existenței efective a depozitului.
1.1.9. Depozitul pentru minori
Depozitul pentru minori se adresează persoanelor fizice cu vârste cuprinse între 14 – 18 ani. Potrivit legislației române, capacitățile juridice totale se dobândesc la vârsta de 18 ani. Numai de la 18 ani în sus, persoanele fizice au dreptul să constituie la bănci depozite la vedere sau la termen în condițiile legale. Depozitul pentru minori este destinat persoanelor care nu au împlinit încă 18 ani, dar sunt mai mari de 14 ani, respectiv sunt în situația de a avea capacități juridice limitate.
Condiții:
– termenul poate fi de 1, 3, 6, 9, 12 sau 18 luni;
– valuta poate fi cea autohtonă, USD sau EUR;
– valoarea minimă a depozitului este de 500 mii lei și respectiv 500 USD sau EUR;
– depunerile pot fi făcute de minori fără acordul altei persoane (părinte, tutore, curator) dacă suma totală a depozitului se încadrează în plafonul de garantare a depozitelor în sistemul bancar stabilit de Fondul de Garantare a depozitelor în sistermul bancar. În cazul depuneri unor sume mai mari decât plafonul de garantare este necesar acordul scris al acestora;
– retragerile se pot face de minor numai cu acordul parinților (tutorelui, curatorului) dat în scris în fața notarului public;
– avantajul acestui tip de depozit este acela de a antrena, educa tineri în spiritul economisirii și gestionării responsabile a unor sume de bani de care pot beneficia cu ocazia majoratului.
1.1.10. Cont de depozit escrow
Contul de depozit escrow este un cont de depozit temporar, deschis în vederea păstrării/depozitării unor sume de bani în lei sau valută până la încheierea unui contract, livrarea unor mărfuri sau îndeplinirea unor condiții specifice într-un contract/angajament încheiat între două părți. În cadrul acestei operațiuni, banca îndeplinește rolul de agent escrow, iar deponentul sumelor este titularul depozitului.
Condiții:
– deschiderea contului de depozit escrow se efectuează în baza deponentului;
– contractul de depozit escrow se încheie între bancă, pe de o parte și partenerii contractului de vânzare-cumpărare sau angajamentul încheiat, pe de altă parte;
– contractul de depozit escrow cuprinde modul de funcționare a contului de depozit, drepturile și obligațiile părților care au încheiat contractul de vânzare-cumpărare, precum și obligațiile exprese ale băncii în calitate de agent escrow;
– eliberarea de către bancă a sumelor din contul escrow se va efectua în baza certificării îndepliniri condițiilor convenite de către părțile semnatare ale acordului încheiat, conform instrucțiunilor comune ale acestora;
– pentru disponibilitățile existente în contul escrow, banca bonifică dobânda la vedere care se cuvine titularului depozitului, respectiv persoanei care a constituit depozitul escrow;
– în cazul neândeplinirii clauzelor la termenele și în condițiile prevăzute în contractul încheiat, sumele depozitate în contul escrow vor fi restituite depozitarului împreuna cu dobânzile bonificate pe perioada existenței depozitului.
1.2. Operații bancare privind acordarea de credite
Operațiunea de creditare reprezintă actul prin care banca pune sau se obligă să pună la dispoziția clienților, fondurile solicitate sau își ia un angajament prin semnătură, de natura avaului, cauțiunii sau garanției în favoarea acestora.
Operațiile de acordare de credite ocupă un loc important, acestea fiind principalele operațiuni de activ ale băncilor comerciale.
Legea bancară nr. 58/1998 definește creditul ca fiind orice angajament de plată a unei sume de bani în schimbul dreptului la rambursarea sumei plătite, precum și la plata unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de această sumă sau orice prelungire a scadenței unei datorii și orice angajament de achiziționare a unui titlu care încorporează o creanță sau a altui drept la plată unei sume de bani.
Datorită specificului analizei de credit pe care băncile o efectuează în activitatea curentă, activitatea bancară se înparte în două grupe distincte:
creditarea persoanelor juridice ( CORPORATE BANKING )
creditarea persoanelor fizice ( RETAIL BANKING )
Creditele se împart în funcție de durata pe care sunt întocmite:
-creditele pe termen scurt sunt operațiunile de împrumut a unor sume de bani pe o durată ce nu depășește 12 luni, excepție făcând creditele pentru produsele cu ciclu lung de fabricație. Creditele pe termen scurt: credite globale de exploatare; utilizări din deschideri de credite permanente; credite pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare; credite pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor sezoniere; credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricație; credite pentru prefinanțarea exporturilor; credite pentru exportul de produse garantate cu creanțe asupra străinătății; credite de scont; credite pe documente de plată aflate în curs de încasare; factoring; credite pentru facilități de cont; credite pe descoperit de cont.
– creditele a căror durată de rambursare este între un an și cinci ani sunt considerate credite pe termen mediu, iar cele care depășesc durata de cinci ani sunt credite pe termen lung. Creditele pe termen mediu și lung sunt următoarele: credite pentru echipamente (investiții) în completarea surselor proprii: credite pentru cumpărarea de acțiuni și active; credite promotori; credite ipotecare; credite pentru activitatea de leasing; credite de forfetare.
Băncile pot acorda clienților lor și alte categorii de credite pe termen scurt, mediu și lung, în lei și valută.
1.2.1.Credite pentru clienții din categoria Corporate
1.2.1.1.Credite globale de exploatare
Creditele globale de exploatare funcționează după sistemul revolving și se acordă în limita unui nivel global de credit, care acoperă ansamblul nevoilor de exploatare ale clienților: aprovizionări cu materie primă și materiale, mărfuri, subansamble, piese de schimb, energie, combustibil, cheltuieli cu salariile și asimilatele acestora, impozite, taxe și alte cheltuieli aferente perioadei curente, necesare realizării și finalizării producției de mărfuri, executării de lucrări și prestări de servicii, care au consum și desfacere asigurată prin contracte și comenzi ferme de livrare la intern sau export.
Creditele globale de exploatare se acordă prin contul separat de împrumut „Credite globale de exploatare”, de regulă, pe o perioadă de 180 de zile sau de 365 de zile, cu excepția creditelor pentru produse cu ciclu lung de fabricație.
1.2.1.2. Utilizări din deschideri de credite permanente (linii de credite)
Utilizări din deschideri de credite permanente (linii de credite) reprezintă o modalitate de creditare a agenților economici, care funcționează dupa sistemul revolving, în baza unui contract de credit prin care banca se angajează ca pe o anumită perioadă de timp să împrumute clientelei fonduri utilizabile în mod fracționat, în funcție de nevoile acesteia, în limita unui nivel global de credit, cu condiția ca soldul zilnic al angajamentelor să nu depășească volumul liniei de credite aprobat, cu posibilitatea prelungirii în mod repetat pe noi perioade de creditare dacă sunt îndeplinite condițiile stabilite.
Liniile de credite se pot acorda, de regula, pe termen de 180 de zile, iar în cazul agenților economici cu un standing financiar bun se pot acorda pe termen de 365 de zile.
1.2.1.3. Credite pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare
Creditele pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare se acordă clientelei pentru finanțarea operațiunilor cu caracter temporar pe baza documentației prezentate din care să rezulte situația stocurilor și cheltuielilor care fac obiectul creditării și cauzele economice care au determinat formarea stocurilor respective.
Creditele pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare constituite din cauze justificate economic se acordă prin contul separat de împrumut, pe termen de maxim 12 luni.
Termenele de tragere ale creditelor se stabilesc împreuna cu agenții economici și se stipulează în contractele de credite. Dar după expirarea termenului de tragere, creditul nu a fost în întregime consumat, banca poate acorda o perioadă suplimentară de întreținere a plăților, de pâna la 30 de zile.
Creditul pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare se poate acorda și agenților economici din sfera comerțului, care conform specificului activității nu încheie contracte de desfacere a mărfurilor. Aceste credite se acordă agenților economici din sfera comerțului pe termen de cel mult 180 zile.
1.2.1.4. Credite pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor sezoniere
Credite pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor sezoniere de materii prime și produse se acordă agenților economici care constituie astfel de stocuri (produse agricole, agroalimentare, de proveniență vegetală sau animală, precum și orice alte stocuri ce nu sunt de natura celor curente și se consumă într-o perioadă mai mare de un trimestru, fără a depăși 12 luni de la constituire) pe baza cererilor și documentațiilor prezentate de aceștia.
Băncile nu creditează stocurile sezoniere pe perioadă care să depășească intervalul dintre două sezoane de producție naturale.
În vederea acordării creditelor, banca analizează și verifică la fața locului existența stocurilor sezoniere, condițiile de păstrare-însilozare, calitatea acestora, asigurarea desfacerii prin contracte și comenzi ferme.
Rambursarea creditelor se face pe măsura livrării și valorificării stocurilor sezoniere.
1.2.1.5.Creditele de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricație
Produsele cu ciclul lung de fabricație sunt cele ale căror cicluri tehnologice de execuție, de la lansarea în fabricație pâna la obținerea produsului finit, durează mai mult de 12 luni. În această categorie de produse se încadrează construcția și reparațiile de nave maritime și fluviale, aeronave, elicoptere, instalații și utilaje complexe.
Creditele de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricație se acordă agenților economici care execută astfel de produse, pe bază de comenzi și contracte care necesită finanțarea și urmărirea distinctă, în situația agenților economici a căror activitate curentă o reprezintă execuția de produse cu ciclul lung de fabricație.
Creditele de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricație se pot acorda pe termene mai mari de 12 luni, fără a depăși ciclurile tehnologice de execuție stabilite prin documentația tehnică.
1.2.1.6. Credite pentru prefinanțarea exporturilor
Credite pentru prefinanțarea exporturilor au ca destinație satisfacerea necesităților curente sau excepționale ale clienților ocazionate de fabricarea produselor destinate exportului și se aprobă pe baza documentației prezentate de agenții economici, cu condiția existenței contractelor de export sau a comenzilor ferme încheiate direct cu partenerii externi, care fac obiectul creditului solicitat, din care să rezulte: cantitatea și felul mărfii, prețul mărfii în valută la valoarea CIF sau FOB.
Creditele de export se acordă pentru aprovizionări din producția internă (în lei) sau din import (în valută) cu materii prime sau materiale, semifabricate, subansamble, combustibil, energie și alte cheltuieli ocazionate de realizarea producției destinate exportului cu desfacere asigurată, fără a depăși 12 luni de la acordare, cu excepția produselor cu ciclu lung de fabricație.
Acordarea creditelor pentru prefinanțarea exporturilor va fi condiționată de asigurarea acestora împotriva riscului comercial de neplată, atunci când banca consideră necesar.
Asigurarea împotriva riscului de țară este obligatorie pentru contractele de export încheiate cu parteneri din alte țări, cu excepția celor din categoria „A” (sunt țările membre ale Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare) nominalizate de Banca Națională a României.
1.2.1.7. Creditele pentru exportul de produse garantate cu creanțe asupra străinătății în lei și în valută
Creditele pentru exportul de produse garantate cu creanțe asupra străinătății se acordă exploatărilor pentru desfășurarea corespunzătoare a activității curente pe o perioadă, de la livrarea produselor și până la încasarea contravalorii lor de la partenerii externi, fără a depăși 12 luni de la acordarea creditului.
Creditul se acordă pe baza documentației prezentate de agenții economici precum și a documentelor ce atestă livrarea mărfurilor la export (copie după declarația vamală, documentul de transport pe parcurs extern).
Acordarea creditelor pentru exportul de produse garantate cu creanțe asupra străinătății este condiționată de asigurarea acestora împotriva riscului comercial de neplată, atunci când banca consideră necesar, pe toată perioada de creditare, de către EXIMBANK sau orice altă instituție specializată.
Asigurarea împotriva riscului de țară este obligatorie pentru contractele de export încheiate cu parteneri din alte țări, cu excepția celor din categoria „A” (sunt țările membre ale Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare) nominalizate de Banca Națională a României.
1.2.1.8. Creditele de scont
Scontul reprezintă operațiunea prin care, în schimbul unui efect de comerț (cambie sau bilet la ordin), banca pune la dispoziție posesorului creanței, valoarea efectului, mai puțin dobânda și comisioanele aferente, înainte de scadență, efectului respectiv.
Scontarea este o operațiune negociabilă, iar atunci când există cele mai mici dubii asupra certitudinii încasării sumei la scadență, banca are dreptul și obligația de a nu accepta operațiunea de scontare.
În situația în care trasul este client al altei societăți bancare din țară sau străinătate, titlul va putea fi admis la scont numai dacă este avalizat de societatea bancară ce-l deservește pe tras, sau dacă în favoarea trăgătorului există o scrisoare de garanție bancară emisă de o bancă agreată.
1.2.1.9.Creditele pe documente de plată aflate în curs de încasare
Creditele pe documente de plată se împart pe două categorii:
a) Creditele pe cecuri remise spre încasare
Creditele pe cecuri remise spre încasare în lei se acordă pe baza cererilor de credite prezentate de agenții economici la care vor fi anexate borderourile, care fac dovada remiterii cecurilor la plată prin circuitul bancar sau a depunerilor cecurilor spre încasare de către beneficiari direct la băncile plătitorilor.
Pentru a putea fi primite la bancă în vederea analizei de creditare cecurile remise trebuie să fie întocmite cu respectarea tuturor cerințelor de formă și fond prevăzute de Regulamentul Băncii Naționale a României, respectiv în 8 zile dacă cecul este plătibil chiar în localitatea unde a fost emis și în 15 zile dacă cecul este plătibil în altă localitate decât cea în care a fost emis.
b) Creditele pe ordine de plată
Creditele pe ordine de plată aflate în circuitul bancar în vederea decontării se pot acorda pe baza cererilor de credite depuse de clienții băncii, la care vor fi anexate exemplarele nr.3 ale ordinelor de plată, centralizate într-un borderou.
Pentru a putea fi primite la bancă în vederea analizei de creditare ordinele de plată trebuie să fie întocmite cu respectarea tuturor cerințelor de formă și fond prevăzute de Regulamentul Băncii Naționale a României privind ordinul de plată.
1.2.1.10. Factoringul
Potrivit legii române, factoringul este un contract încheiat între o parte denumită „aderent”, furnizoare de mărfuri sau prestatoare de servicii și o societate bancară sau instituție specializată, denumită „factor”, prin care aceasta din urmă asigură finanțarea, urmărirea creanțelor și protecția riscurilor de credit, iar aderentul cedează factorului, cu titlu de vânzare sau de gaj, creanțele născute din vânzare de bunuri sau prestare de servicii pentru terți.
În practica internațională, factoring-ul este definit ca fiind o relație contractuală între un vânzător și un factor prin care:
a) vânzătorul cesionează factorului toate creanțele rezultate din contracte de vânzare/prestări servicii pe care acesta le are cu diverși parteneri și notifică debitorii privind această cesiune;
b) factorul va presta cel putin două dintre următoarele servicii:
– finanțarea pe baza facturilor
– administrarea creanțelor
– colectarea creanțelor
– protecție împotriva riscului de neplată
1.2.1.11. Creditele pentru facilități de cont
Creditele pentru facilități de cont reprezintă credite pe perioade scurte și foarte scurte de timp, pâna la 30 zile calendaristice, acordate agenților economici care din anumite cauze justificate economic nu pot face temporar față plăților.
Această categorie de credite se poate acorda agenților economici cu standing financiar ridicat și serviciul datoriei bun.
Creditele pentru facilități de cont se acordă pentru acoperirea decalajului intervenit în fluxul de lichidități ca urmare a întârzierilor în încasarea mărfurilor livrate, lucrărilor executate sau serviciilor prestate.
1.2.1.12. Creditele pe descoperit de cont (OVERDRAFT)
Creditele pe descoperit de cont (overdraft) se pot acorda de către bancă agenților economici solicitanți pe perioade de timp foarte scurte, care nu vor depăși, de regulă, 7 zile calendaristice, pentru achitarea unor obligații stringente privind aprovizionări cu materii prime, materiale, combustibil, energie, manoperă, impozite, taxe curente și alte obligații curente.
Creditul pe descoperit de cont este un împrumut marginal, acordat în condiții deosebite, pentru care dobânda curentă percepută de bancă este mai mare decât dobânda de bază practicată la creditele pe termen scurt, acordate clienților.
Băncile acordă credite pentru descoperit de cont la cererea clienților care îndeplinesc următoarele condiții:
– au un standing financiar ridicat și un serviciu al datoriei bun față de bancă
– nu înregistrează datorii restante către buget și partenerii de afaceri
– nu au figurat niciodată în evidența Centralei Incidentelor de Plăți cu incidente de plăți majore.
Această categorie de credite este destinată, marilor companii (inter) naționale și firmelor cu prestigiu recunoscut în domeniul afacerilor, al caror flux de lichidități (cash-flow) este cesionat în favoarea băncii.
Creditele pe descoperit de cont se pot acorda integral sau în tranșe, pe măsura apariției necesităților de plată pentru care au fost aprobate, pe baza contractului de credit în asteptare aprobat.
1.2.1.13. Creditele pentru echipament (investiții) în completarea surselor proprii
Creditele pentru echipament (investiții) se acordă în completarea surselor proprii, a surselor din bugetul de stat și/sau bugetele locale și din fonduri speciale, necesare acoperirii cheltuielilor prevăzute în proiectele de investiții aprobate, pentru:
a) realizarea de noi capacități de producție, precum și dezvoltarea celor existente, inclusiv finanțarea cheltuielilor privind efectuarea probelor tehnologice;
b) modernizarea și/sau retehnologizarea capacităților de producție, a utilajelor, a mașinilor, instalațiilor, clădirilor și construcțiilor existente;
c) realizarea de investiții prin:
– procurarea de mașini, utilaje și mașini de transport;
– asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivelor și capacităților noi sau existente;
– cumpărarea de clădiri, construcții, unități de producție;
– cumpărarea de materiale și piese de schimb;
– achiziții de licențe, brevete, programe informatice;
– plantații pomicole, viticole și de alte specii;
– alte investiții.
În vederea obținerii creditelor pentru echipament (investiții) în completarea surselor proprii, clienții vor prezenta băncii, documentele specifice investiției cum ar fi: studiul de fezabilitate, memoriu justificativ, documentația tehnico-economică, autorizația de construcție cu avizele necesare.
1.2.1.14. Creditele pentru cumpărarea de acțiuni și active
Cumpărarea de acțiuni se încadrează în sfera investițiilor financiare în valori mobiliare, ordinare sau preferențiale, emise de societățile comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar, indiferent de numărul acțiunilor pe care le deține, de societățile și companiile naționale și celelalte entități rezultate din reorganizarea regiilor autonome de interes național.
Autoritățile centrale, ministerul de resort, autoritățile administrației publice locale care au atribuții de privatizare a societăților comerciale pot vinde acțiunile acestora prin următoarele metode:
ofertă publică;
metode de vânzare specifice pieței de capital;
negociere;
licitație cu strigare sau în plic;
certificate de depozit emise de bănci de investiții pe piața de capital internațional.
Prin active se ințeleg bunuri sau ansambluri de bunuri din patrimoniul unei societăți comerciale sau regii autonome, care pot fi separate și organizate să funcționeze independent, distinct de restul activității societății sau regiei.
Societățile comerciale la care statul este acționar majoritar pot vinde sau încheia contracte de leasing imobiliar pentru activele aflate în proprietatea lor, cu aprobarea adunării generale a acționarilor (AGA).
Vânzarea activelor se face prin licitație deschisă cu strigare, cu adjudecare la cel mai mare preț obținut pe piață.
1.2.1.15. Creditele promotori
Creditele promotori se acordă de bănci persoanelor juridice specializate și autorizate în construcția și vânzarea de locuințe, ce poartă denumirea de promotori imobiliari, în scopul facilității construirii de locuințe.
Băncile acordă acest tip de credite în completarea surselor proprii a agenților economici, pe obiectiv de investiții sau lista de utilaje și alte dotări, precum și pe grupuri de obiective de investiții similare.
Creditul promotori pentru construcții de locuințe se acordă pentru următoarele destinații:
cumpărarea terenurilor destinate construcției de locuințe din credite;
demararea construcțiilor de locuințe cum ar fi: proiectarea, avizarea, autorizarea și contractarea execuției;
efectuarea lucrărilor de construcții de locuințe;
finanțarea locuințelor construite, aflate în așteptarea vânzării.
În vederea determinării de către bancă a volumului creditului și stabilirii scadențelor ratelor de rambursat, agenții economici care solicită astfel de credite vor prezenta băncii, planul urbanistic de zonă, proiectul tehnic avizat de organele administrației locale și devizul general, indiferent de natura proprietății sau a amplasamentului, conform prevederilor legale.
Banca acordă credite promotori, fără a depăși 15 ani de la acordare și poate stabili termene intermediare de rambursare în cadrul termenelor maxime de creditare.
1.2.1.16. Creditele ipotecare
Creditele ipotecare se pot acorda persoanelor juridice române, care au obiect de activitate construirea, reabilitarea, consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinație locativă, industrială sau comercială, precum și persoanelor juridice române care doresc să construiască locuințe de serviciu sau de intervenție pentru salariații lor, cât și persoanelor fizice care doresc să-și dobândească o locuintă.
Creditele ipotecare se acordă cu respectarea Legii nr.190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare, se acordă pe termen de minim 5 ani. Se garantează cu ipoteca legală de rangul I pe imobilul pentru care se acordă împrumutul, care trebuie să acopere în proporție de 120% creditul ipotecar.
1.2.1.17. Creditele pentru activitatea de leasing
Leasingul este forma specială de închiriere a bunurilor imobile sau mobile de către societăți financiare specializate, care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru desfășurarea acestei activități, către agenții economici, care, în general, nu dispun de suficiente fonduri proprii sau împrumutate pentru a-și achiziționa astfel de bunuri cu plata integral, sau nu doresc să-și achiziționeze aceste bunuri întrucât le sunt necesare numai pentru perioade scurte de timp.
Leasingul reprezintă o convenție prin care locatorul/finanțatorul în calitate de poprietar transmite locatorului/utilizatorului persoana care ia cu chirie, pentru o perioadă determinată, dreptul de posesie sau de folosință a unui bun mobiliar, imobiliar sau a unui activ necorporal destinat desfășurarii activității de exploatare a locatarului/utilizatorului, contra unei chirii (rata de leasing), cu opțiunea de cumpărare la scadență, la un preț convenit prin contractul inițial între părți.
Locator poate fi o societate de leasing, persoană juridică română sau străină, iar utilizatorul orice persoasnă fizică sau juridică, română sau străină.
1.2.1.18. Creditele de forfetare
Forfetarea este operațiunea prin care un vânzător sau prestator de servicii își vinde creanțele în valută, rezultate dintr-un contract de vânzare-cumpărare, pe care le are față de un cumpărător sau un beneficiar, unei societăți bancare sau instituții financiare specializate, contra unui cost de forfetare, înainte de ajungerea acestora la scadență, dar nu cu mai puțin de 30 de zile înainte de termen.
Operațiunea este negociabilă și se derulează între bancă și clientul său exportatorul, creanța valutară fiind cumpărată cu renunțarea la dreptul de regres asupra vânzătorului creanței, excepția cazurilor de fraudă.
Forfetarea permite exportului recuperarea sumelor înaite de scadență sau transformarea unei vânzări pe credit într-o vânzare la vedere, cu plata taxelor respective.
În cadrul operațiunilor de forfetare, creanțele sunt materializate în efecte de comerț (cambii, bilete la ordin și alte titluri de valoare) exprimate în valută, ai căror beneficiari sunt agenții economici cu activitate de export, înregistrați în România.
Titlurile de credit propuse la forfetare sunt emise, de regulă, pe termen mediu sau lung, dar se pot accepta în vederea forfetării și titlurile cu scadență sub 12 luni de la emitere, dar nu mai puțin de 30 zile.
1.2.2. Credite pentru clienții din categoria Retail
Creditele pentru clienții din categoria retail sunt următoarele:
a) Creditele de trezorerie se acordă unui client, proprietarul legal al unei locuințe, care solicită o finanțare temporară, pe cel mult 180 de zile, în scopul achiziționării altei proprietăți imobiliare, procedând apoi la vânzarea celei deținute inițial. Suma astfel obținută din vânzarea locuinței inițiale se va utiliza pentru rambursarea creditului și a dobânzilor aferente. Creditul se acordă în limita a 80% din valoarea de garanție a imobilului deținut inițial, rezultată din raportul de evaluare.
b) Creditele de trezorerie pentru plata unor tratamente medicale, precum și plata unor forme de școlarizare se acordă pe termen de cel mult 1 an persoanelor fizice.
c) Creditele de trezorerie, nenominalizate, se acordă pe termen de maxim 1 an, în limita a 6 salarii/pensii nete lunare justificate prin adeverința de salariu/talon de pensie.
Acordarea creditelor de trezorerie se face fără aport propriu, cu condiția ca solicitantul să aibă cont curent deschis la bancă.
d) Creditele pentru cumpărarea de bunuri, de echipamente menajere noi, se acordă pe termen de maxim 3 ani pentru: bunuri electronice, aparate menajere, mobilă, alte bunuri și echipamente menajere.
e) Creditele pentru cumpărarea de materiale de construcții, obiecte și instalații sanitare se acordă persoanelor fizice care solicită astfel de credite, pentru modernizarea și refacerea locuințelor sau a altor spații, pe termen de până la 2 ani.
f) Creditele pentru cumpărarea de autoturisme, din producția internă sau din import, comercializate în țară de către producători sau prin dealeri autorizați, pe termen de cel mult 5 ani.
Aportul propriu al solicitantului este de minim 25% din prețul de vânzare cuprins în factura proforma.
Acest credit poate fi acordat și pe termen de 12 luni, cumpărătorul poate opta pentru una din cele două posibilități:
– avans cuprins între 0–25% în cazul creditelor pentru cumpărarea de autoturisme, situație în care banca poate percepe o dobânda mai mare decât dobânda curentă cu un punct procentual;
– avans minim 25% în cazul creditelor pentru cumpăraea de autoturisme, din valoarea bunurilor cumpărate.
g) Creditele pentru cumpărarea sau construirea de locuințe și pentru cumpărarea de terenuri aflate în intravilan, pe termen de cel mult 10 ani, la care avansul minim este de 15% din valoarea precontractului de vânzare-cumpărare.
h) Creditele ipotecare în lei se acordă persoanelor fizice cu respectarea prevederilor legale privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare cu precizarea că locuința care se cumpără/construiește din credit constituie garanția creditului (ipoteca legală)
i) Creditele pentru amenajări și reparații de locuințe se acordă pe termen de până la 5 ani, pentru construirea, amenajarea și repararea de locuințe, locuințele vor fi executate de firme de construcție autorizate, care admit ca decontarea să se facă pe bază de „Situație de lucrări”.
j) Creditele pentru producerea de sejururi în străinătate se acordă pentru o perioadă de 12 luni. O parte din credite se acordă prin viramente în contul societății de turism. La cererea solicitantului, o parte din sumă (până la 25%) se acordă prin cec de călătorie, card sau cash. În cazul excursiilor organizate, solicitantul creditului va prezenta o adresă de la societatea de turism.
k) Creditele pentru participarea la simpozioane și conferințe în străinătate se acordă pe o perioadă de 12 luni.
Pentru participarea la simpozioane și conferințe organizate în străinătate solicitantul trebuie să prezinte băncii invitația din partea instituției organizatoare, iar creditul se acordă prin virament.
La cererea solicitantului, o parte din sumă (până la 25%) se acordă prin cec de călătorie, card sau cash.
l) Creditele pentru plata unor forme de școlarizare în străinătate se acordă pe termen de maxim 36 luni.
Solicitantul de credit va prezenta o invitație nominală sau alt act doveditor primit de la instituția de învățământ din străinătate din care să rezulte perioada și costul școlarizării, să prezinte viza de intrare în țara respectivă, precum și o estimare a costurilor de transport și întreținere.
Această categorie de credit se acordă prin virament în contul instituției de învătământ,iar la cererea solicitantului, o parte din sumă (până la 25%) se acordă prin cec de călătorie, card sau cash.
m) Creditele pentru plata unor tratamente medicale în străinătate se acordă pe o perioadă de maxim 36 luni.
Solicitantul trebuie să prezinte băncii o adresă din partea instituției din străinătate în care să se menționeze nivelul estimativ al cheltuielilor cu tratamentul medical și o declarație privind costul transportului și eventual a altor cheltuieli pentru solicitant și însoțitorul său.
n) Creditele pentru cumpărarea de produse tehnico-medicale pentru uz personal se acordă pe maxim 12 luni, solicitantul creditului va prezenta băncii o comandă/factură proforma sau alt act doveditor pentru aparatul ce urmează a fi achiziționat. Creditul se acordă prin virament în contul furnizorului extern.
o) Creditele pentru achiziționarea din import de bunuri noi de folosință îndelungată se acordă pe o perioadă de maxim 36 luni.
În cazul acestor categorii de credite toate taxele legate de import sunt suportate de solicitant din surse proprii, precizare ce va fi menționată în contractul de credit.
Justificarea creditelor se va face prin prezentarea Declarației Vamale de Import și a facturii externe definitive, care dovedesc intrarea mărfii în țară și achitarea taxelor vamale.
Ca și în cazul persoanelor juridice, creditele pentru persoanele fizice se acordă prin conturi separate de împrumut, deschise pentru fiecare tip de credit în parte.
CAPITOLUL II
LOCUL CEC BANK IN CADRUL SISTEMULUI BANCAR ROMANESC
2.1. Prezentarea generala a CEC BANK
2.1.1. Baza legala de functionare
CEC BANK, cea mai “bătrână” bancă din România împlinește anul acesta 142 de ani de continuă activitate și transformări, timp în care și-a câștigat atât un loc de frunte printre primele banci din sistemul bancar romanesc cat si increderea populatiei,acesta reprezentand principalul sector de piata spre care si-a indreptat atentia .
Transformările, reforma și restructurarea sistemului bancar au afectat în mod necesar și activitatea acestei instituții tradiționale prin esență, determinând schimbări importante atât în atitudinea față de realitățile existente în economia românească cât și în deschiderea spre exterior. Astfel CEC BANK a fost nevoită să-și alinieze activitatea atât la condițiile și realitățile unei economii de piață cât și la standardele și practicile bancare recunoscute pe plan european și mondial.
Casa de Economii și Consemnațiuni CEC BANK. funcționează în conformitate cu HG nr. 888/1 octombrie 1996 prin care se aprobă Statutul Casei de Economii și Consemnațiuni, în baza art. 8 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni; cu Legea nr. 66/1996 și cu celelalte dispoziții legale în vigoare.
Cum CEC BANK este considerată prin însăși statutul său o societate bancară, ea se va supune și Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară care este completată cu Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, cu Legea contabilității nr. 82/1991 și cu celelalte prevederi în vigoare. Conform Legii 58/1998 societățile bancare sunt persoane juridice al căror obiect principal de activitate îl constituie atragerea de fonduri de la persoanele juridice și fizice, sub formă de depozite sau instrumente nenegociabile plătibile la vedere sau la termen, precum și acordarea de credite.
Conform art. 2 din HG nr. 888/1 oct.1996, CEC BANK este persoană juridică română, având forma juridică de societate bancară pe acțiuni cu acționar unic statul român. Astfel ea funcționează ca bancă de economii, având ca principal obiect de activitate atragerea, păstrarea și fructificarea economiilor bănești în lei și în valută ale populației, a disponibilităților bănești ale persoanelor juridice, precum și primirea de sume spre consemnare.
2.1.2. Structura organizatorica
Conform statutului de funcționare, structura organizatorică a CEC BANK se prezintă în felul următor:
Centrala CEC BANK;
Sucursale județene;
Sucursale (filiale) orășenești și de sector;
Agenții teritoriale.
2.1.3. Rolul cec bank
Rolul pe care CEC BANK îl îndeplinește în cadrul sistemului bancar din România nu se limitează la cel al unei simple bănci de economii. Astfel, deși este o instituție cu o tradiție în domeniul atragerii și fructificării economiilor de peste 130 ani, în prezent, conducerea acesteia își propune să extindă activitatea băncii și în alte domenii.
Cu toate acestea rolul primordial pe care CEC BANK îl are în cadrul sistemului bancar rămâne deocamdată acela de “bancă a populației”, fiind din acest punct de vedere atât datorită vastei sale rețele teritoriale, serviciilor oferite, cât și tradiției și renumelui banca cea mai apropiată de populație.
Pe altă parte însă pe plan intern, CEC BANK susține și participă la procesele de reformă economică inițiate de Guvernul României. În această direcție CEC BANK și-a propus printre altele sprijinirea procesului de dezvoltare și consolidare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, având în vedere că opinia generală este că sectorul bancar nu a făcut suficient de mult pentru agenții economici și pentru restructurarea economiei reale.
Casa de Economii și Consemnațiuni deține participații la următoarele societăți: Fondul Român de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Privați (FRGC) – 6,40%; Societatea de Asigurare – Reasigurare ASIBAN – 20%; Societatea Națională de Compensare, Decontare și Depozitare pentru Valori Mobiliare (SNCDD) – 3%.
Pentru viitor, conducerea băncii își propune să demareze noi activități care vor lărgi gama de produse și servicii bancare oferite clienților: deschiderea de conturi în valută și operațiuni de schimb valutar pentru persoane fizice, deschiderea de conturi în valută pentru persoane juridice, efectuarea de operațiuni cu carduri, etc. De asemenea, se urmărește și implicarea băncii pe piața de capital de capital din România prin crearea unei societăți proprii de valori mobiliare și prin participarea cu capital la înființarea unui fond privat de pensii.
Apariția unor întârzieri masive în realizarea decontărilor, nivelul ridicat al comisioanelor și al ratei inflației au impus necesitatea reorganizării și modernizării sistemului de plăți și decontări în economia națională, adaptarea lui
la standardele internaționale de eficiență și securitate.
În scopul desfășurării activității de decontare în bune condiții, CEC BANK îi revine ca sarcină de control primordială:
– respectarea și urmărirea disciplinei de decontări, prin aceasta se are în vedere ca debitorul (cumpărătorul) să își achite suma datorată, iar creditorul (furnizorul) să își încaseze la timp și integral drepturile bănești ce i se cuvin. Controlul asupra decontărilor este efectuat de către bancă, începând cu prezentarea documentelor la ghișeu. În ceea ce privește rolul CEC BANK în accelerarea derulării fluxurilor de plăți și a decontării acestora, se evidențiază următoarele sarcini importante ce revin acestora, conform prevederilor legale:
organizarea și efectuarea operațiunilor de decontări fără numerar între conturile clienților, în termenele și condițiile prevăzute de B.N.R. și de titularul de cont plătitor;
exercitarea unui control eficient și permanent asupra documentelor de plată.
2.1.4. Evolutia activitatii CEC BANK ,in perioada 1991-2012
În contextul actualelor realități de pe piața bancară românească, restructurarea și dezvoltarea instituțională a CEC BANK reprezintă principalul obiectiv strategic și, totodată, singura modalitate prin care aceasta va putea face față concurenței crescânde exercitată de celelalte bănci. Din aceste considerente, conducerea băncii a apreciat ca alternativă strategică transformarea CEC BANK într-o bancă de retail, care să efectueze întreaga gamă de operațiuni bancare pentru populație, IMM-uri și administrații publice centrale și locale, în condiții de profitabilitate.
Pe această linie, pentru perioada următoare se impune continuarea amplului proces de restructurare a băncii, demarat în anul 2002, și crearea unei baze fundamentale pentru asigurarea dezvoltării instituționale continue, care să permită CEC BANK alinierea la practicile și standardele bancare consacrate pe plan internațional.
In 2005, strategia de Afaceri are în vedere creșterea volumului de afaceri al băncii, concomitent cu îmbunătățirea și echilibrarea structurii plasamentelor CEC BANK în special prin sporirea volumului activității de creditare în condiții de maximă prudențialitate.
Din 2010 in vederea asigurării unei rețele orientate spre client și spre performanță, sucursalele CEC BANK vor continua să funcționeze ca centre de profit, cu responsabilități directe în dimensionarea veniturilor și cheltuielilor proprii, iar agențiile vor fi transformate în centre de vânzare activă a produselor și serviciilor bancare, diferențiate în funcție de potențialul de piață și segmentele de clienți vizate
De asemenea, se va avea în vedere îmbunătățirea metodologiei de determinare a profitabilitatii și de alocare a costurilor la nivelul centrelor de profit și de cost constituite la nivelul CEC BANK pe baza unor principii utilizate în practica bancară internațională.
În ceea ce privește domeniul tehnico-organizatoric, Strategia de afaceri vizează adoptarea de măsuri legate de organizarea structurală și procesuală, precum și de tehnologia informației. Restructurarea rețelei va avea drept obiective, pe lângă redimensionarea sucursalelor și agențiilor, centralizarea funcțiilor de back-office, simplificarea, reorganizarea, flexibilizarea și standardizarea proceselor de prelucrare a operațiunilor și a documentelor precum și îmbunătățirea Sistemului Informațional de Management.
In anul 2012 un factor determinant pentru realizarea obiectivelor strategice îl constituie dezvoltarea sistemului informatic, prin implementarea în cadrul CEC BANK a unei soluții bancare integrate. În acest sens, sub îndrumarea și cu asistența consultantului Interprojects pe probleme de tehnologie a informației, se va avea în vedere constituirea unei comisii de lucru ce va avea ca obiectiv identificarea cerințelor băncii privind funcționalitățile soluției bancare integrate.
În domeniul resurselor umane se va avea în vedere creșterea nivelului profesional al personalului băncii, prin implicarea unui număr mare de salariați în programe de pregătire profesională, în special a personalului direct implicat în relațiile cu clienții, pentru creșterea performanțelor în vânzare. Prin înființarea Centrului de Pregătire al CEC BANK , pregătirea profesională a salariaților băncii urmează a se desfășura într-un cadru organizat, care se va adresa întregii rețele, va fi uniformă și standardizată, cu accent pe specificul obiectului de activitate al Casei de Economii și Consemnațiuni. De asemenea, se va avea în vedere oferta IBR și a altor furnizori de pregătire profesională pentru specializarea personalului.
Obiectivele strategice și planurile de acțiune stabilite de conducerea băncii vor asigura poziționarea irevocabilă a CEC BANK. pe drumul dezvoltarii sale instituționale, al transformării sale reale într-o bancă de retail competitivă, cu un rol important în sistemul bancar și în economia României și, totodată, capabilă să satisfacă pe deplin cerințele clienților săi actuali cât și ale clienților potențiali, prin oferirea unei game complete de produse și servicii bancare, cu un grad înalt de operativitate și calitate.
2.2. Pozitia CEC BANK in sistemul bancar romanesc
Atuurile pe care le deține CEC BANK: puternica bază de depozite, rețeaua mare de unități proprii, precum și garanția statului asupra depunerilor populației, au ținut banca pe linia de plutire într-o perioadă în care economia românescă în ansamblu și sistemul bancar în particular s-au confruntat cu mari dificultăți. Astfel, în prezent, CEC se află printre primele bănci din România, în pofida atitudinii pasive față de schimbare și care s-a modificat abia în ultimii ani.
Poziția băncii s-a consolidat chiar începând cu 2006, activul bilanțier al acesteia crescând de la 3217,4 miliarde de lei, și ajungând în prezent la 29764,7 miliarde lei. Sigur, creșterea este evidențiată în raport de ponderea pe care o deține banca în cadrul întregului sistem.
Grafic 1.2.1 : Activul bilanțier al Casei de Economii și Consemnațiuni, Evoluția înregistrată în anii 2006-2012, Sursa WWW.BNR:RO
Grafic 1.2.2:Evoluția ponderii activului CEC în sistemul bancar, Sursa WWW.BNR:RO
Ponderea deținută la inceputul anului 2012 așează Casa de Economii și Consemnațiuni pe locul trei în cadrul sistemului bancar, românesc, după cum se poate observa și în tabelul următor:
Grafic 1.2.3 :Structura sistemului bancar la inceputul anului 2012 – bănci persoane juridice române, Sursa WWW.BNR:RO
Sursa: BNR
Grafic 1.2.4:Ponderea activelor primelor 5 bănci din sistemul bancar românesc, Sursa WWW.BNR:RO
Din punct de vedere al rețelei teritoriale, Casa de Economii și Consemnațiuni deține cea mai mare rețea teritorială, este evident că și numărul de salariați care lucrează în aceste unități este de asemenea mare, dar evident în scădere.
2.3. Organizarea și conducerea contabilității la CEC BANK
2.3.1.obiectivele strategice ale CEC BANK
Având în vedere importanța deosebită a segmentului de clienți persoane fizice pentru bancă, rețeaua extinsă de unități, precum și încrederea de care se bucură banca în rândul opiniei publice, atragerea economiilor de la persoane fizice a continuat să constituie activitatea predominantă a CEC BANK, sursele atrase de la acest segment de clienți deținând 92,68% din totalul surselor atrase de bancă la sfârșitul anului 2012. Cele mai atractive instrumente de economisire au fost libretele de economii cu depozite la termen, depozitele cu rata fixă a dobânzii și depozitele cu primă la dobândă pe termen de 1-3 luni, care au înregistrat în cursul anului 2012 o creștere de sold în valoare de 3.861,3 miliarde lei. Rezultatele obținute în anul 2012 confirmă faptul că instituția noastră este prin excelență o bancă care se adresează persoanelor fizice, îmbunătățindu-și continuu relațiile cu clienții săi și oferindu-le instrumente atractive, ce corespund cerințelor acestora.
La data de 31.12.2012 existau un număr de 71.205 conturi active ale clienților persoane juridice deschise la CEC BANK., în creștere cu circa 8.000 conturi față de 31.12.2010. Această creștere a fost realizată în principal pe seama conturilor curente deschise agenților economici, urmărindu-se ca produsul cont curent să devină un produs important în relația cu clienții băncii.
Alături de operațiunile sale tradiționale, banca a efectuat și operațiuni de schimb valutar, prin cele 102 puncte de schimb valutar, din care 17 în București și 85 dispuse în teritoriu, în fiecare județ existând cel puțin un punct de schimb valutar. In anul 2012, prin intermediul acestora au fost derulate operațiuni de vânzare/cumpărare contra lei pentru un număr de 4 valute convertibile (USD, EUR CHF și GBP), care au avut un rulaj de peste 350 miliarde lei.
2.3.2. Cadrul normativ și particularitățile organizării contabilității bancare
Societățile bancare, persoane juridice cu sediul în România, au – potrivit art.1 și art.4 din Legea contabilității nr. 82/1991 – obligația organizării și ținerii contabilității, la sediile declarate de pe teritoriul României, în conformitate cu prevederile Legii contabilității, ale planului de conturi și ale Normelor metodologice de utilizare a acestuia emise de Banca Națională a României.
Credibilitatea, relevanța și comparabilitatea informațiilor contabile sunt deosebit de importante pentru investitori și creditori în interpretarea situațiilor financiare, mai ales în cazul instituțiilor bancare ce operează concomitent în mai multe țări.
În acest context, Ministerul Finanțelor și Guvernatorul B.N.R. au emis Ordinul nr. 1418/344/1997 privind aprobarea planului de conturi pentru societățile bancare și Normele metodologice de utilizare a acestuia și Ordinul nr. 1524/362/1998 pentru aprobarea modelelor situațiilor financiar-contabile pentru bănci și normele metodologice pentru întocmirea și utilizarea acestora.
Dualismul contabilității, ca modalitate specifică de structurare a acesteia, consacrat o dată cu implementarea actualei legi a contabilității, a impus și la bănci organizarea acesteia pe două paliere intercondiționate, astfel:
– contabilitatea financiară (generală) – are la bază norme unitare cu caracter obligatoriu, având ca obiectiv principal furnizarea informațiilor necesare băncilor atât în cadrul intern, cât și în relațiile cu acționarii, clienții, furnizorii, organele fiscale, organisme financiar-bancare și alți utilizatori externi;
– contabilitatea de gestiune (managerială) – se organizează de fiecare bancă în funcție de specificul activității și de necesitățile proprii, oferind informații relevante diferitelor niveluri de conducere din interiorul unității bancare. Asemenea date confidențiale se referă la stabilirea cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor pe fiecare subunitate, determinarea rentabilității produselor și serviciilor bancare, întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli pe activități, urmărirea și controlul execuției acestuia, furnizarea datelor necesare fundamentării deciziilor privind gestiunea băncii și altele.
În funcție de natura operațiilor ce se efectuează, reflectarea în evidența bancară are loc în partidă simplă și în partidă dublă.
O caracteristică a contabilității bancare o constituie aplicarea mai extinsă a contabilității în partidă simplă, metodă cerută de o serie de operații economice, care nu se finalizează imediat, urmând a se încheia la o dată ulterioară, definită sau nu (spre exemplu: plafoanele de credite neutilizate, valoarea garanțiilor etc.)
Contabilitatea în partidă dublă se folosește în bănci pentru reflectarea mijloacelor, resurselor și a rezultatelor financiare ale acestora. În acest scop se recurge la conturile de bilanț. Metoda dublei înregistrări oferă băncilor posibilitatea efectuării unui dublu control asupra operațiilor efectuate în contabilitate, prin urmărirea egalității ce trebuie să existe între debit și credit, între activ și pasiv.
Contabilitatea bancară este organizată atât cu ajutorul conturilor sintetice cât și a celor analitice. În timp ce contabilitatea sintetică înregistrează datele, pe ansamblul băncii, și este reflectată în balanța contabilă lunară, contabilitatea analitică înregistrează cronologic toate operațiile bancare zilnice dispuse de agenți economici, persoane fizice, cât și operațiile care privesc patrimoniul băncii, fiind organizată distinct de societățile bancare în funcție de necesitățile proprii și de performanțele sistemului informațional utilizat.
Regulamentul de aplicare a Legii contabilității impune ca, pentru societățile bancare, B.N.R. să elaboreze, împreună cu acestea și cu aprobarea M.F.P., pe de o parte, planul de conturi și normele metodologice privind utilizarea acestuia și, pe de altă parte, modelele bilanțurilor contabile și formularelor comune folosite în activitatea bancară, precum și instrucțiunile privind întocmirea și utilizarea lor.
Planul de conturi al societăților bancare are structura aliniată la cadrul general al planului de conturi pe economie. Elaborarea actualului plan de conturi bancar a vizat realizarea dezideratului de armonizare la structurilor contabile europene și internaționale. Astfel, Ministerul Finanțelor Publice și guvernatorul B.N.R. au emis Ordinul 1982/5/8.10.2001, pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva Comunităților Economice Europene nr. 86/635/CEE și cu Standardele Internaționale de Contabilitate.
Planul de conturi evidențiază nouă clase, din care primele opt privesc conturile de bilanț, iar ultima clasă conturile în afara bilanțului. Prima categorie de conturi se utilizează de către toate societățile bancare , iar cele din clasa opt numai de băncile mandatate să efectueze operații pentru Trezoreria statului. Conturile prevăzute sunt ordonate în funcție de lichiditatea activelor și de exigibilitatea pasivelor, în corelare cu normele care stau la baza întocmirii bilanțului contabil.
Referitor la codificarea conturilor, aceasta se realizează atât pentru conturile sintetice cât și pentru cele analitice.
Contul sintetic este constituit din sinteticul din planul de conturi, la care se adaugă codul produsului specific băncii comerciale (BC).
Sintetic = Cont B.N.R., Produs BC
Produsul este definit în funcție de necesitățile de informare și raportare având în vedere felul, tipul, destinația, precum și procentul de dobândă, modalitatea de calcul a dobânzii, ținând seama că la produsele destinate clientelei se asociază și procentul de dobândă.
Lungimea conturilor sintetice este variabilă, astfel:
– sinteticul din planul de conturi pentru societățile bancare poate avea 3-5 caractere;
– produsul stabilit de banca comerciala poate avea 1-3 caractere.
Contul analitic este specificat prin codul de identificare atribuit clientului, secvența și valuta.
Codul de identificare al clientului (CIC), respectiv numărul de ordine existent în fișierul de clienți gestionat de fiecare unitate operativă a băncii, este alocat în mod automat și stabilirea acestuia precede orice deschidere de cont. La atribuirea numărului de ordine se va avea în vedere ca numerele mici să se aloce clienților cu un rulaj și număr mare de operații. Pentru conturile proprii ale băncii se poate rezerva numărul 1.
Secvența se generează automat, ținând seama de produsele de care beneficiază clientul respectiv, la baza cărora stau contracte sau convenții. Secvența indică numărul de ordine al conturilor deschise pe numele clientului respectiv. Pentru contul curent se va aloca secvența 1. În cazul conturilor proprii ale băncii secvența permite dezvoltarea acestora în analitice.
Ron(valuta) reprezintă valuta în care este exprimat contul.
Lungimea conturilor analitice este, de asemenea variabilă:
– codul de identificare al clientului poate avea 1-6 caractere;
– secvența corespunzătoare produselor utilizate poate avea 1-3 caractere;
– codul valutei are 3 caractere alfabetice.
În concluzie, structura conturilor bancare poate fi scrisă astfel:
Sintetic BNR . Produs BC – CIC . SECVENȚA . RON(VALUTA)
Pentru dezvoltarea conturilor din planul de conturi pentru societățile bancare corespunzător produselor proprii unei bănci comerciale s-a creat nomenclatorul sintetic, transmis prin modem fiecărei unități teritoriale. Inexistența codului în nomenclator interzice deschiderea unui cont în evidența contabilă. Nomenclatorul se actualizează de Direcția Contabilității Generale, concomitent cu dezvoltarea planului de conturi pentru societățile bancare elaborat de B.N.R. sau a produselor proprii băncii comerciale.
Cheltuielile și veniturile băncii evidențiate în clasele 6 și 7 se dezvoltă unitar, potrivit clasificării din planul de conturi pentru societățile bancare și necesitaților proprii de informare și raportare. Dezvoltarea proprie BC(după punct „.”) cuprinde:
primul caracter: ▪ cheltuieli după destinație;
▪ venituri după sursa de proveniență;
al doilea caracter: ▪ modul de executare
Cheltuieli și venituri din operațiuni în lei
Cheltuieli și venituri din operațiuni în valută
Pentru veniturile și cheltuielile din dobânzi detalierea se realizează și în raport cu clienții rezidenți sau nerezidenți, prin care se efectuează operațiunile, astfel:
1 – clienți rezidenți;
2 – clienți nerezidenți CEE;
3 – clienți nerezidenți în afara CEE.
Exemplu:
Contul care evidențiază cheltuielile cu dobânda bonificată de bancă pentru un depozit în valută este 6 0 2 5 2 . 1 2 2, unde:
6 0 → cheltuieli de exploatare bancara
2 → dobânzi la conturile clientelei
5 → dobânzi la conturile de depozite
2 → dobânzi la depozitele la termen
1 → cheltuieli cu dobânzile la depozitele la termen
2 → cheltuieli din operațiuni in valuta
2 → client nerezident CEE
b) Contul care evidențiază veniturile din dobânzi la creditele de trezorerie în
valută este 7 0 2 1 3 . 1 2 1 , cu următoarele explicații:
7 0 → venituri din activitatea de exploatare
2 → venituri din operațiuni cu clientela
1 → dobânzi la creanțe comerciale și credite acordate clientelei
3 → dobânzi la creditele de trezorerie
1 → venituri din dobânzi la credite de trezorerie
2 → venituri din operațiuni in valuta
1 → client nerezident
Banca Națională a României împreună cu băncile persoane juridice române pot actualiza periodic planul de conturi, modelele bilanțurilor și registrele contabile, formularele comune privind activitatea bancară, precum și normele privind întocmirea și utilizarea acestora, în funcție de reglementările ce se adoptă pe parcurs cu aprobarea Ministerului Finanțelor în vederea perfecționării metodologiei contabile și aplicării acesteia de către bănci. În acest sens, pe lângă Banca Națională a României funcționează Comisia Consultativă a Contabilității Băncilor a cărei competență, atribuții și funcționare se stabilesc prin decizia comună a guvernatorului B.N.R. și președinților băncilor persoane juridice române.
2.3.3. Funcționalitatea compartimentului de contabilitate a agentului bancar
Conform prevederilor legale, „contabilitatea băncilor se organizează în compartimente distincte conduse de directorul financiar-contabil, contabilul-șef sau altă persoană împuternicită. Răspunderea pentru organizarea și ținerea contabilității revine administratorului sau persoanei care are obligația gestionării patrimoniului băncii”. Atribuțiile contabilului-șef sau persoanei împuternicite pentru îndeplinirea acestei funcții și a personalului din subordine se stabilesc de către administrator și fac obiectul regulamentelor privind organizarea și funcționarea unităților bancare.
Întreaga activitate privind organizarea și îndrumarea muncii de evidență contabilă, tehnicile de lucru, circuitul documentelor, controlul bancar etc. revine direcției (departamentului) contabilității generale și de informatică. Funcțional, aceste obiective se realizează prin aparatul propriu din centrală care are și sarcini de coordonare și control în întreaga rețea din subordine prin compartimentele, serviciile sau birourile de contabilitate și informatică ale sucursalelor, agențiilor și punctelor de lucru bancare.
La nivelul centralelor societăților bancare, direcțiile de contabilitate generală funcționează prin intermediul unor servicii specializate (planificare și profitabilitate, bilanț, decontări intrabancare și interbancare, contabilitate proprie, metodologie și îndrumare contabilă).
La nivelul unităților bancare teritoriale, în cadrul serviciilor și birourilor de contabilitate, se înființează grupe operative care în funcție de natura operațiilor reflectate pot fi:
grupe operative de credite și virări de sume prin conturi;
grupe de operații între sedii privind virări de sume între unitățile aceleiași bănci comerciale sau între bănci diferite;
grupe de evidențe contabile necesitate de desfășurarea operațiilor bancare proprii.
Organizarea rațională a unităților bancare operative, inclusiv a serviciilor și a birourilor de contabilitate și informatică, face necesară încadrarea acestora cu personal de specialitate, constituit din administratori de cont, economiști, operatori calculator, informaticieni, toți subordonați șefului serviciului. Administratorii de cont au o dublă calitate: pe de o parte, de operatori executanți, iar pe de altă parte, ca organe de control bancar. Șeful de birou răspunde de efectuarea în timp util și de calitate a tuturor lucrărilor și situațiilor cu caracter contabil și statistic, ce intră în atribuțiile sale.
În toate aceste scopuri, administratorul trebuie să asigure condițiile pentru întocmirea documentelor justificative privind operațiile patrimoniale, organizarea și ținerea corectă și la zi a contabilității, organizarea și efectuarea inventarierii patrimoniului, precum și valorificarea rezultatelor acesteia, respectarea regulilor de întocmire a bilanțului contabil, publicarea lui în Monitorul Oficial și depunerea la termen la organele în drept, păstrarea documentelor justificative, registrelor și bilanțului, asigurarea organizării contabilității de gestiune adaptată la necesitățile și specificul băncii.
2.3.4.Documentația bancară și circuitul documentelor
În vederea îndeplinirii menirii lor în societate, băncile efectuează zilnic, prin intermediul unităților operative, o multitudine de operații care, pentru urmărirea și verificarea lor ulterioară, se înregistrează în contabilitatea bancară pe baza documentelor specifice întocmite în acest scop. Necesitatea înregistrărilor zilnice a unui volum important de operațiuni și imperativul exercitării unui control bancar operativ și eficient au determinat tipizarea, uniformizarea și standardizarea documentelor bancare.
Pentru ca documentele să fie acceptate, ele trebuie să îndeplinească anumite condiții de fond și de formă. Condițiile de fond vizează conținutul economic și financiar, adică legalitatea și realitatea proceselor și fenomenelor reflectate. Din punct de vedere al formei, documentele trebuie să conțină elementele necesare identificării lor, date privind titularii de conturi, unitățile bancare implicate, conturile, sumele în cifre și litere, semnăturile autorizate și amprenta ștampilei.
Documentele se pot clasificadupă mai multe criterii și anume:
după locul unde se întocmesc:
documente interne – întocmite în cadrul băncilor (ordine de plată sau de încasare, note contabile, situații statistice, registrul-jurnal);
documente externe – întocmite în afara sediului băncii, în special de titularii de conturi (documente necesare deschiderii conturilor);
documente inițiate de ambii parteneri – au scopul realizării operativității operațiilor (foi de vărsământ cu chitanță).
după natura operațiilor efectuate se disting:
documente de casă – privesc operațiile de încasări și plăți cu numerar (ordin de încasare, cec de numerar, ordin de plata);
documente de decontare – privesc virările de sume dintr-un cont în altul (cec de decontare, bilet la ordin, cambia, avize privind operații interbancare);
documente diverse – nu servesc direct la înregistrarea în contabilitate, ci constituie suportul anumitor operațiuni (dările de seama).
din punct de vedere al evidenței bancare în care se înscriu, există:
documente utilizate în evidența analitică (extrasul de cont, jurnalele operative)
documente aferente evidenței sintetice (jurnalul contabil, balanța de verificare, situația conturilor, bilanț contabil, fișe centralizatoare);
documente folosite în evidența statistică (structura viramentelor).
Pentru îndeplinirea în cât mai bune condiții a rolului pe care îl au în ansamblul activității bancare se manifestă preocupări pentru raționalizarea și simplificarea evidenței și formularelor, în scopul eliminării paralelismelor, reducerii numărului de exemplare și a formatului documentelor, renunțării la unele elemente inutile și menținerea în documente a datelor și semnăturilor absolut necesare.
Concomitent se are în vedere și circuitul documentelor, care să conducă la maximum de operativitate în activitatea bancară.
În ansamblul său, circuitul documentelor din cadrul unităților bancare operative este reprezentat de mișcarea lor succesivă din momentul întocmirii sau prezentării la ghișeu și până în momentul clasării lor, la sfârșitul fiecărei zile.
Această mișcare succesiva presupune parcurgerea mai multor faze și anume:
primirea sau întocmirea documentelor de către organele bancare și efectuarea asupra lor a controlului din punct de vedere al formei și conținutului;
gruparea documentelor în funcție de unitatea bancară beneficiară, astfel:
documente locale (rămân în cadrul băncii);
documente interbancare (intrajudețene și interjudețene);
documente intrabancare (au ca obiect operațiuni între unitățile aceleiași bănci).
înregistrarea documentelor în contabilitatea analitică și sintetică și confruntarea datelor;
clasarea și păstrarea documentelor la sfârșitul fiecărei zile în locuri special amenajate, separând din totalul documentelor, actele de casierie care au regim special;
remiterea documentelor titularilor de cont.
În activitatea bancară, circuitul documentelor se desfășoară cu respectarea unor principii sau reguli, după cum urmează:
înregistrarea în aceeași zi a tuturor documentelor primite până la sfârșitul zilei;
folosirea în aceeași zi a disponibilităților create în conturile titularilor pentru încasarea cu prioritate a dobânzilor și împrumuturilor scadente și pentru efectuarea plăților dispuse de titularii de cont;
încasările în numerar presupun primirea, mai întâi a sumelor de către casieri și,
apoi, înregistrarea lor în conturile depunătorilor. Se evită astfel riscul înregistrării unor sume nedepuse sau solicitările ulterioare de stornări sau corectări de operații.
plățile in numerar se operează mai întâi în conturile solicitanților în limitele disponibilităților existente și apoi se eliberează sumele de către casieri, înlăturându-se astfel cazurile de efectuare a unor plăți în condiții de incapacitate de plată;
virarea sumelor dintr-un cont în altul se evidențiază cu prioritate în debitul contului plătitorului și apoi în creditul contului beneficiarului, pentru ca operațiunile să se deruleze în limita disponibilităților din conturi ori în limita plafonului de credit aprobat;
toate documentele bancare de încasări și plăți se înregistrează mai întâi în contabilitatea analitică și apoi în cea sintetică, evitându-se astfel corecțiile ulterioare pentru operațiuni ce nu pot fi înregistrate în contabilitatea analitică.
contabilitatea analitică se confruntă cu cea sintetică în aceeași zi cu efectuarea operațiilor iar întocmirea balanței de verificare în vederea sesizării eventualelor erori se face zilnic, de regulă în dimineața zilei următoare.
Organizarea rațională a circuitului documentelor în unitățile bancare operative în cadrul fazelor și pe baza principiilor și regulilor prezentate creează, în primul rând conducerii băncilor posibilitatea cunoașterii în timp util a desfășurării propriei activitați și totodată, a activității titularilor de conturi. De asemenea, se poate proceda la inventarierea documentelor folosite și la analiza lor critică în vederea înlăturării neajunsurilor existente și obținerii de informații multiple pe baza acelorași date și documente.
2.4. Organizarea sistemului de evidență bancară in cadrul CEC BANK
Pornind de la structura organizatorică a băncii, se pot desprinde relațiile care există la nivel de bancă între diferitele trepte ierarhice, începând cu forul superior de conducere, respectiv Adunarea Generală a Acționarilor și până la baza instituției. În acest cadru, pe linia organizării evidenței contabilității bancare, sunt constituite departamente sau direcții de contabilitate generală, în colaborare cu serviciul informatic, având atribuții și sarcini specifice.
În desfășurarea activității sale, CEC BANK urmărește în permanență adaptarea oportună la schimbările inerente unui mediu atât de complex și aflat încă în formare cum este cel bancar; legat de aceasta, modificările în planul legislației bancare și cu precădere cele din domeniul contabilității sunt avute în vedere cu prioritare. Astfel, începând cu anul 2012, CEC BANK utilizează în mod obligatoriu planul de conturi aplicabil instituțiilor de credit prevăzut de Reglementările contabile armonizate cu Directiva Comunității Economice Europene nr. 86/635/CEE șu Standardele Internaționale de Contabilitate.
În mod concret, în cursul procesului contabil, există o succesiune a etapelor de urmat de la analiza operațiunilor până la elaborarea rapoartelor financiare și închiderea conturilor. Organizarea ciclului contabil bancar, în cazul CEC BANK, poate fi schematizat astfel:
Intrări Ieșiri
Schema nr. 2 – Ciclul contabil la CEC BANK
În prezent, gradul de informatizare a băncii este în continuă extindere și perfecționare, afectând și latura organizațională a evidenței bancare, motiv pentru care prezintă interes o caracterizare a sistemului informatic, mai ales prin prisma accesului și a modului în care circulă informația , inclusiv cea contabilă, în interiorul băncii și nu numai.
Astfel, accesul în cadrul sistemului informatic se face pe bază de nume utilizator și parola unică, programele bancare putând fi accesate numai pe bază de dischetă de identificare; fiecare utilizator autorizat are atribuit un număr unic de identificare.
Intrarea în rețeaua informatică se face pe trei nivele de acces: administrator de rețea, utilizator, și „guest”, acesta din urmă fiind permis persoanelor externe (cenzori, audit, control financiar) cu acordul conducerii centralei CEC sau, după caz, al conducerii sucursalei.
Fiecare utilizator sau grup de utilizatori vor primi drepturi și atribute limitate în rețeaua informatică în conformitate cu scopul activității sale și nivelul de competență al postului său. Toate operațiile efectuate de utilizatorii sistemului sunt înregistrate în fișierele de audit pe tipuri de operații.
Fiecare sucursală are rețeaua de date proprie (la fel și centrala), soluția sistemului informatic este distribuită de la nivel central iar actualizarea bazelor de date între sucursale și centrală se face pe linie telefonică cu ajutorul modemurilor. „La stabilirea legăturii de comunicație și legarea a două rețele se vor utiliza procedee de acces în rețea prin autentificare (nume_sucursală și parolă); se vor utiliza login-script-uri care să limiteze accesul din exterior numai la zona de date dedicată acestui utilizator. Pachetele de date care se transmit pe rețeaua telefonică vor fi criptate cu ajutorul algoritmilor de cuplare”.
În cadrul CEC BANK există un cod deontologic al informaticienilor, care are drept obiective orientarea acestora asupra drepturilor și obligațiilor, precum și definirea principalelor aspecte de etică profesională. Codul este un îndrumător profesional și nu se substituie legilor și reglementărilor oficiale.
Noutăți
CEC BANK beneficiază, începând cu luna martie a.c., de un nou sistem informatic, Bank Master, implementat de compania Misys International Banking Systems. Acesta se bazează pe o soluție larg răspândită în domeniul bancar la nivel mondial, Kindle, și are o serie de avantaje, dintre care: facilitează operarea în timp real din orice sucursală CEC, standardizează serviciile și produsele oferite, creează funcții de vânzare pentru clienții strategici.
Unitatea-pilot a fost Sucursala Târgoviste, fiind urmată de cea din Baia Mare, ambele trecând testul cu succes. Directorul Sucursalei Baia Mare, dl. Cornel Alexandru Sabou, afirma că “este foarte important pentru atingerea unei performanțe să spui BUN VENIT schimbărilor, nu să fii panicat de acestea”.
Într-o etapă următoare, programul va fi extins în cadrul filialelor CEC BANK din Brașov, Arad, Deva, Hunedoara.
Unul dintre obiectivele CEC BANK pentru anul 2003 este dezvoltarea unui sistem informatic centralizat, modern. În acest sens, o mare parte dintre investițiile propuse pentru anul în curs – 7,6 mil. EURO – să fie alocate sectorului IT.
Concurența din domeniul bancar impune ca toate componentele unui sistem să fie aliniate noilor standarde. În domeniul informatic, prin Kindle, CEC BANK a făcut acest pas.
2.5 Implicațiile riscurilor asupra veniturilor și beneficiilor bancare
„Supraviețuirea și activitatea curentă a băncilor depind în tot mai mare măsură de asumarea și controlul riscurilor cu tendințe ascendente care condiționează obținerea unor venituri acceptabile.” „Prețul succesului” în activitatea bancară include fără îndoială influența riscurilor depășite. Ar fi de dorit să se poată obține cele mai mari beneficii pentru un nivel determinat al riscurilor sau cele mai mici riscuri pentru un anumit nivel al beneficiilor. Cu privire la aceste proporții, se pot formula aprecieri care să vină în ajutorul preocupărilor legate de indicarea limitei riscului total pe care o bancă ar trebui să-l accepte pentru a-și mări veniturile sau în ce proporții ar fi necesară asumarea unui risc sau altuia și care ar fi tipul de risc implicat.
În acest scop se impune construirea unui sistem de indicatori și comparații sau raționamente de valoare, bazate pe următoarele etape intermediare:
a) examinarea și analiza activității anterioare a băncii rezultată din performanțele în legătură cu beneficiile obținute și riscurile asumate;
b) analiza și evaluarea modului în care alte societăți bancare similare au luat decizii în privința riscului și a beneficiului. În țările cu tradiție și cu responsabilitate față de abordarea activității bancare există numeroase instituții private sau publice care elaborează studii, accesibile circuitului bancar, în funcție de care se pot face diferite comparații;
c) fixarea unor obiective rezonabile – provocatoare dar obtenabile – luând în considerare activitatea anterioară a băncii, evoluția celorlalte bănci și mediul său.
Pentru evaluarea veniturilor societății bancare, demersul teoretic presupune analiza aprofundată a profitabilității, luând în considerare și indicatorii care se vor calcula în ceea ce privește riscul.
Tabelul nr. 1 redă sintetic cele două categorii de indicatori: ai rentabilității și ai riscului – asociere justificată prin aceea că banca trebuie să-și asume riscuri pentru a obține beneficii adecvate.
Indicatori de apreciere ai profitabilității și riscului bancar
Situația principalilor indicatori ai profitabilității și riscului CEC BANK
Tabelul nr. 1.1
– mii lei –
Interdependența care există între beneficii și riscuri este demonstrabilă; urmărind cei patru algoritmi ai indicatorilor de apreciere a riscurilor, se pot desprinde următoarele comentarii:
– trecerea de la plasamentele în titluri pe termen scurt la plasamentele în împrumuturi sau titluri pe termen lung ar mări veniturile băncii, însă totodată ar crește expunerea la riscul de lichiditate. Reversul ar fi adevărat dacă s-ar extinde plasamentele de titluri pe termen scurt. În acest caz, un indice al lichidității mai mare ar indica o bancă mai puțin riscantă și mai puțin profitabilă;
– modificarea ratei dobânzii influențează deopotrivă veniturile din operațiunile active și valoarea operațiunilor pasive ale băncilor; în situația în care proporția va depăși 100%, veniturile vor fi mai mici dacă ratele dobânzii scad sau vor fi mai mari dacă ratele dobânzii cresc.
– riscul de credit este mai mare dacă banca adoptă o strategie agresivă pe piață, acceptând plasamente în credite de calitate medie, dar își creează oportunități și veniturile pot crește; invers, beneficiile tind să scadă dacă se acceptă numai plasamente sigure;
– când o banca alege să-și asume un risc de capital mărit (dacă autoritatea centrală permite) sau se situează la limita inferioară, atunci ratele multiplicatorului de incidență a îndatorării și a rentabilității financiare vor fi mai mari, dacă toți ceilalți factori rămân nealterați.
Variabilele ce determină veniturile bancare pot fi analizate nu numai prin intermediul ratelor eficienței capitalului utilizat – care cuantifică indirect nivelul profitului – dar și în funcție de periodicitatea și sincronizarea veniturilor sau perspectivele unor potențiale venituri.
Analiza calității veniturilor sau intensitatea expunerii la risc, care a caracterizat un anumit nivel al veniturilor realizate, trebuie să fie asociate cu aprecierile legate de mărimea, dimensiunea temporală și viitorul unor venituri profitabile. Încasările pot fi sporite proporțional cu angajarea unor riscuri financiare și de intermediere suplimentare. Ritmicitatea veniturilor și șansele viitoare sunt influențate în mod relevant de riscurile intermedierii și într-un grad mai redus de riscurile financiare. Ultima categorie, riscurile de mediu nu sporesc, în general, beneficiile dar au rolul unor restricții asupra deciziilor privind beneficiul și riscul.
Scopul declarativ al comportamentului bancar este de a maximiza valoarea investiției în bancă a proprietarilor (acționarilor). Această tendință implică deopotrivă venituri și riscuri, precum și echilibrul între cele două.
Într-o perioadă marcată de anomalii și de acțiunea provocatoare a unor factori exteriori, va fi tot mai important pentru bănci să fie în măsură să-și cuantifice riscurile asumate în vederea realizării stării de profitabilitate preconizate; în condițiile actuale, nu există un mecanism eficient de piață care să furnizeze managerului asistența necesară cu privire la adaptarea deciziilor vizând raporturile optime dintre venituri și riscuri.
CAPITOLUL III
DELIMITAREA CONCEPTUALA SI APLICATIVA A PRODUSULUI BANCAR IN CADRUL CEC BANK-STUDIU DE CAZ PE CREDIT BANCAR
3.1 Analiza economico-financiară a activității clienților
Analiza aspectelor economico-financiare are ca obiectiv stabilirea unui diagnostic al situației economico-financiare indispensabil pentru decizia de creditare. Această analiză se bazează pe documente de sinteză contabilă (bilanțul contabil și raportul de gestiune, contul de profit și pierdere, raportări contabile periodice, etc.), pe analiza fluxului de fonduri ale perioadelor expirate, precum și pe analiza fluxului de lichidități (cash – flow- ului) pentru perioada următoare.
Analiza economico-financiară a activități clienților conține:
Analiza bilanțului contabil, care presupune:
examinarea bilanțurilor pe ultimul an încheiat și situațiile financiare cumulate de la începutul anului curent, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Bilanțurile contabile cu o anumită cifră de afaceri anuală, trebuie să fie certificate de comisia de cenzori;
analiza imobilizărilor corporale și necorporale și a surselor de acoperire a acestora;
analiza decontărilor, prelevărilor, vărsămintelor, datoriilor și obligațiunilor față de terți;
analiza costurilor, pentru dimensionarea corectă a volumului de credite pentru activele circulante care fac obiectul creditării.
Analiza veniturilor, a cheltuielilor și contului de profit și pierdere, care are în vedere: analiza rezultatelor activității și a profitului pe ultimul an încheiat și respectiv pe anul curent; analiza repartizării profitului net; analiza pierderilor înregistrate și recuperarea lor.
Analiza fluxurilor de fonduri ale perioadelor expirate, care se bazează pe modul de realizare a producției, vânzarea și încasarea acesteia, acoperirea cheltuielilor din venituri și obținerea de profit, efectuarea la termen a plăților către parteneri, buget, bănci, etc. Această analiză se efectuează atât pentru activitatea de producție, cât și pentru activitatea de investiții, pentru o perioadă anterioară de cel puțin un an.
Analiza fluxului de lichidități, pe perioada următoare, presupune ca pe baza rezultatelor obținute anterior și a portofoliului de contracte de aprovizionare, producție, desfacere, a perspectivei variației stocurilor, etc, să se evalueze și să se prognozeze: posibilitățile clientului de a genera în viitor lichidități; capacitatea clientului de a-și onora obligațiile de plată viitoare;
Analiza structurii și conținutului bilanțului contabil și a contului de profit și pierderi
Cunoașterea și înțelegerea activității clientului este un element fundamental al prudenței bancare. De aceea, cunoașterea activității desfășurată de client în perioada anterioară, precum și a prevederilor pentru anul viitor, dau posibilitatea băncii, pe de o parte, să ofere acestuia serviciile și produsele bancare adecvate, iar, pe de altă parte, să ia măsuri pentru diminuarea și prevenirea riscului de recuperare a creditelor și a încasării dobânzilor.
Ca atare, pentru protejarea fondurilor proprii și a celor atrase, banca are datoria de a-și selecționa, judicios clienții, deoarece performanțele ei depind de eficiența în acordarea creditelor.
Analiza financiară a activității clientului are ca punct de plecare bilanțul contabil, ca document oficial de gestiune al clientului.
El oferă o imagine contabilă asupra patrimoniului, situației financiare și rezultatelor obținute, pe baza unor acte administrative emise la un moment dat. În mod similar se va proceda și cu informațiile furnizate de contul de profit și pierdere, care vor fi regrupate și prelucrate pentru a oferi o imagine mai clară asupra rentabilității și eficienței activității clientului.
Dinamica indicatorilor privind bonitatea clientului “x”
Tabelul 3.1.1
În vederea asigurării compatibilității datelor privind indicatorii de bonitate, ofițerii de credite extrapolează rezultatele în trimestrul I, trimestrul II ș.a.m.d., la nivelul unui an, prin înmulțirea cu 4, cu 2, etc.
Decizia de creditare
Procesul analizei pentru acordarea unui credit este complex și el are specificitate în funcție de natura creditului, obiectul și durata acestuia. Acest proces implică, în mod normal, și decizia de creditare. Ea are la bază o sinteză a rezultatelor analizelor de creditare, efectuate de funcționarii băncii
Aplicarea în practică a deciziei de creditare
Analiza de credit stereotipă are un “cadru C”. cel mai frecvent număr al variabilei C pare să fie cinci ”C”: caracter, capacitate, capital, colateralul și condiții. Caracterul se referă la voința împrumutatului de a rambursa. Capacitatea se referă la cash-flow și la posibilitatea ca acesta să asigure plata datoriei. Capitalul privește la forța bilanțului împrumutatului. Colateralul se referă la valorile care susțin împrumutul (ca în împrumutul bazat pe active). Condițiile au în vedere sensibilitatea împrumutatului față de forțele externe cum ar fi rata dobânzii, ciclul economic și presiunile concurenței. Factorul “condiții” se concentrează asupra vulnerabilității împrumutatului. În mod concret, setul de condiții externe, de exemplu, vor afecta negativ capacitatea împrumutatului de a plăti datoria. Cu excepția rolului colateralului, cei cinci “C” pot fi incluși cu ușurință în modelul riscului de nerambursare care a fost descris anterior. Ca o modalitate de analiză de credit, implementarea celor cinci “C” încearcă să cuantifice fiecare “C” în ideea de a dezvolta un profil al credibilității (bonității) împrumutatului. Cuantificarea implică strângerea, prelucrarea și analiza informațiilor,.
Administrarea creditului
Procesul creditării activității comerciale
În ciuda proliferării serviciilor bancare, procesul de bază al împrumutului comercial și industrial rămâne sângele vital al băncilor comerciale. Procesul de împrumut comercial constă într-o serie de activități relativ directe, implicând două părți principale a căror asociere cuprinde acțiuni de la cererea inițială de împrumut, până la rambursarea în bune condiții a împrumutului. În general, procesul de împrumut – așa cum s-a arătat în acest capitol – implică, în esență, următoarele etape: cererea de împrumut, evaluarea creditului, revizuirea împrumutului și efectuarea rambursării. Dacă rambursarea nu se derulează normal, urmează procedurile de prescriere și rezolvare a creditelor neperformante; dacă se derulează normal, adesea urmează o reînnoire a cererii de împrumut. Mai jos este redat un model sintetic care împarte acest proces în trei etape distincte: procesul de aprobare a împrumutului; procesul de urmărire; procesul de reziliere a împrumutului.
Sintetizarea procesului de împrumut ne permite să evaluăm mai bine complexitatea și importanța acestui proces, dar și o evaluare mai bună a acestuia.
O trecere în revistă a procesului de împrumut bancar, utilizând conceptele de “selecție adversă” și “risc moral”, se impune pentru a explica comportamentul tipic viitor.
Selecție adversă
Cei care au proiecte de investiții foarte riscante au cel mai mult de câștigat dacă proiectele reușesc, astfel că sunt foarte nerăbdători să obțină împrumuturi. Aceia care sunt cei mai susceptibili de a produce un efect negativ prezintă probabilitatea cea mai mare de a fi selectați.
b) Risc moral
Odată ce au primit împrumutul, împrumutații sunt stimulați să se angajeze în activități nedorite (incorecte) din punctul de vedere al împrumutătorului, cum ar fi, de exemplu:
Plata dividendelor. Dacă o firmă contractează o datorie evaluată pornind de la stabilitatea deciziei cu privire la dividende, valoarea creanței este redusă prin majorarea ratei dividendului și finanțarea majorării prin reducerea investiției.
Diluarea debitelor. Dacă o firmă contractează o datorie evaluată pornind de la supoziția că nu va fi angajată o nouă datorie, valoarea creanței debitorului este diminuată printr-o datorie suplimentară de aceeași prioritate sau o prioritate mai mare.
Substituirea activelor. Dacă o firmă contractează o datorie cu scopul declarat de a se angaja în proiecte cu costuri mai scăzute, iar datoria este evaluată cu acest risc scăzut, capitalul acționarului crește și valoarea datoriei este redusă prin proiecte de înlocuire cu risc / costuri de câștig mai ridicate.
Subvențiile. În unele împrejurări, poate exista un stimulent pentru o firmă cu datorii de a respinge proiecte cu valori nete prezente pozitive dacă beneficiul proiectelor revine creditorilor.
Nefurnizarea unor informații prompte și exacte. Această acțiune poate în mod evident să majoreze costurile monitorizării.
Prin urmare, ambele probleme (selecția adversă și riscul moral) majorează probabilitatea unui eșec al împrumutului și trebuie să fie depășite dacă banca vrea să fie profitabilă.
Pentru soluționarea acestor probleme sunt necesare următoarele măsuri: (1) Scanarea, (2) Urmărirea, (3) Stabilirea unor relații cu clienții și liniile de credit pe termen lung, (4) Cerințe de garanție și provizioane, (5) Raționalizarea creditului.
Scanarea – Selecția celor mai bune alternative
Selecția adversă pe piețele de credit cere ca băncile să diferențieze riscurile creditelor bune de cele rele. Aceasta se va realiza prin scanare, care presupune: a) strângerea informațiilor, b) analiza statistică, c)evaluarea și d) specializarea.
a) Strângerea informațiilor
Pentru a realiza o selecție eficientă, băncile trebuie să adune informații serioase despre împrumutătorii potențiali. Informațiile privind trecutul includ informații despre conturi, profit și pierdere, active și pasive. Iar informațiile privind viitorul includ informații despre planurile unei firme și mediul său concurențial.
Datele istorice și cele proiectate vor fi utilizate de bancă pentru a o ajuta să-și formuleze evaluarea, adică:
1 concordarea performanțelor trecute cu proiecțiile;
2. realismul supozițiilor care stau la baza aprecierilor
3. activitatea trecută a managementului (respectiv cum s-au realizat previziunile anterioare) și o opinie privind calitatea și integritatea sa.
Pentru aceasta băncile vor utiliza mai multe surse de informații: economia în ansamblu; industria în ansamblu.
Ca surse specifice, băncile au în vedere: agenții de credit rating, concurența, vizitele în locurile de producție, alți împrumutători, ziare și servicii de selecție a articolelor de presă, interviuri cu conducerea.
În sfârșit, o modalitate de obținere a informațiilor de către bănci constă în relațiile de lungă durată cu clienții. Banca poate să analizeze activitatea trecută și concurența pe bază: altor conturi de împrumut, conturilor curente și a conturilor de și economii/depozite.
Analiza oferă informații privind lichiditatea, sezonalitatea, grupele de contacte de afaceri și performanțele trecute ale firmei client.
În general, relațiile pot reduce în mod semnificativ costurile selecției și fundamentării procedurilor de monitorizare. Pe de altă parte, relațiile pe termen lung pot fi profitabile atât pentru firmă, cât și pentru bancă. Când există o bună relație și un flux informațional, firma bună poate să obțină mai ușor un împrumut cu dobândă scăzută întrucât banca va putea să stabilească mai ușor riscurile de perspectivă și va avea costuri mai reduse de scanare și monitorizare.
Întrucât relația bancă – împrumutat este, de asemenea, importantă și pentru împrumutat, acesta va fi reținut în a o periclita prin acțiuni care sunt în dezavantajul băncii, indiferent dacă sunt sau nu acoperite de clauze restrictive cu privire la împrumut. Mai mult, relația poate fi întărită de:
participarea băncii la capitalul firmei (unde este permis, cum este cazul în Japonia, Germania, România);
reprezentarea băncii în consiliul de administrație (unde este permis);
implicarea băncii în management (dând băncii posibilitatea de a influența firma să acționeze în interesul băncii, neinvestind în proiecte prea riscante);
lansarea unor “linii de credit”, adică angajamentul băncii (pentru o anumită perioadă de timp) de a acorda împrumuturi pe o anumită valoare la rate legate de o anumită rată a dobânzii de piață.
Într-adevăr, cea mai mare parte a împrumuturilor comerciale și industriale se desfășoară în cadrul unor astfel de aranjamente. Astfel, firma se poate baza pe o sursă de credit și banca beneficiază de un sistem îmbunătățit de obținere a informațiilor. Mai concret, aranjamentul va impune firmei să furnizeze băncii informații în mod continuu în legătură cu activele și cu pasivele / veniturile și activitatea de afaceri.
b) Analiza statistică
Analiza statistică a informațiilor poate sprijini detectarea perspectivelor bune față de cele proaste. Analiza indicatorilor și alte modele cantitative pot fi utilizate pentru a prevedea falimentul și, în general, pentru a separa creditele bune de cele proaste. Totuși, modelele cantitative nu înseamnă totul.
c) Evaluarea
Analiza nu poate fi în întregime mecanică. Banca trebuie, de asemenea, să facă o evaluare bună. Modelul descris anterior sugerează că trebuie acordată atenție factorilor care include următoarele:
(i) Valoarea relației cu clienții
În acest caz, banca, în cadrul analizei ce o efectuează, va trebui să identifice:
ce alte afaceri depind de relația cu clienții;
vânzarea de servicii “încrucișate”;
relațiile cu firme înrudite;
cum ar fi afectată reputația băncii (și relația cu alți clienți) de refuzul unui împrumutat sau retragerea creditului de la acest client.
(ii) Reperele situației financiare
În cazul împrumuturilor externe acordate de o bancă, se examinează o serie de indicatori pentru țara respectivă. De exemplu, în cadrul activității Rezervelor Federale ale SUA, de monitorizare a împrumuturilor internaționale ale băncilor americane, Comitetul interdepartamental de analiză a expunerii de țară încearcă să identifice țările cu probleme și să informeze băncile în legătură cu țările care au probleme în prezent sau în mod potențial. Comitetul aplică următorii indicatori statistici fiecărei țări:
balanța de cont curent pentru exportul de bunuri și servicii;
modul de plată a dobânzilor pe seama exportului de bunuri și servicii și a rezervelor internaționale;
plata serviciului datoriei din exportul de bunuri și servicii
(iii) Factorii strategici
Banca va lua în considerare cash –flow-urile previzionate ale împrumutaților și riscurile cărora le sunt supuse acestea (de exemplu, riscurile de afaceri ale împrumutaților). Zonele care trebuie să fie examinate așa cum se arată în acest capitol sunt:
Producția: materii prime, furnizori, tehnologie, combustibil;
Marketing: elasticitatea prețurilor, substituenți;
Personal: disponibilitate, cost, armonie;
Finanțe: vulnerabilitate la majorarea ratelor dobânzii, controlul creditului firmei și situația încasării datoriei;
Concurența: potențialul de schimbare, restricții comerciale;
Alți factori de mediu, de exemplu, posibile acțiuni ale guvernului.
Merită să menționăm din nou că estimarea și monitorizarea cash – flow-ului viitoare este o parte critică a analizei de credit și a evaluării riscului. În plus, față de cash – flow-ul derivat din extrasele financiare, analiza indicatorilor oferă un alt instrument al analizei de credit.
(iv) Reputația managementului
“Reputația” este o zonă de studiu aflată în stadiul incipient. Totuși, în mod clar, stimulentul pentru o firmă, de exemplu, de a subinvesti poate fi redus de un rating corespunzător al obligațiunilor sale pe piață.
(v) Expunerea față de risc
Riscul de credit și probabilitatea de rambursare sunt o funcție comună a atributelor specifice împrumutatului și a parametrilor condițiilor împrumuturilor și anume:
Atribute specifice împrumutatului:
Cash – flow-urile viitoare previzionate și variabilitatea lor: structura capitalului; riscul afacerii; rata de creștere; diversificarea;
Valoarea reală netă a împrumutatului;
Caracterul naturii împrumutatului potențial și natura și severitatea problemelor reziduale ale mandatului:
includerea efectului reputației managementului pe piața datoriilor în problemele mandatului;
calitatea informațiilor disponibile (promptitudinea și acuratețea).
Trăsăturile contractului de împrumut (inclusiv) monitorizarea și aranjamentele de siguranță: privește cerințele privind depozitele de compensare, siguranța, garanțiile și promisiunile contractuale de rambursare acordate de terți; clauze afirmative și negative; rata dobânzii (fixă / variabilă).
(vi) Condiții externe
Gradul de risc al împrumuturilor nu poate fi analizat complet în izolare. Ca atare, diversificarea reprezintă cea mai bună rețea internă de siguranță. Aspectele care trebuie să fie monitorizate sunt următoarele: scopul / tipul de împrumut; tipul de garanție; rata dobânzii flotantă față de cea fixă; credit rating-ul; etc.
(vii) Alți factori
Între alți factori reținem: politica guvernamentală, disponibilitatea fondurilor (suficiența capitalului) și politica instituțională.
d) Specializarea
Problema selecției adverse poate fi depășită dacă băncile se specializează (geografic și / sau pe ramuri) pentru a avea astfel mai multe cunoștințe pe baza acumulării informațiilor relevante care să-i permită să separe firmele bune de cele proaste. Este dificil să se realizeze atât specializarea, cât și diversificare. Totuși, sindicalizarea împrumutului și alte abordări pot face acest lucru posibil.
Urmărirea (și aplicarea clauzelor restrictive)
Pentru a atenua problema riscului moral, care există după ce împrumutul a fost acordat, băncile înscriu adesea clauze restrictive în contractele de împrumut. Aceste clauze sunt menite să asigure că firma nu poate risca prea mult pe socoteala băncii. Dacă convențiile restrictive urmează să aibă putere reală, banca trebuie să urmărească comportamentul firmei. Astfel, auditul strângerii informațiilor și urmările trebuie să fie o activitate permanentă băncii.
Unele clauze tipice pentru împrumut sunt următoarele:
Restricții asupra politicii de investiție / producție a firmei.
restricții asupra investițiilor;
restricții asupra dispoziției privind activele;
titularizarea datoriei asupra anumitor active;
restricții asupra fuziunilor;
cerințe de menținere a anumitor active (de exemplu, anumite niveluri ale fondului de rulment).
Restricții privind plata dividendelor
Restricții privind politica financiară viitoare, constând în:
limitări privind datoria și prioritățile;
limitări privind închirierile, leasingul, vânzările și lease backs-urile;
provizioane de convertibilitate.
Clauze specificând alte activități ale firmei (de exemplu, menite să reducă costurile monitorizării), privesc:
rapoartele cerute;
specificarea tehnicilor contabile.
Costurile directe și cele de oportunitate ale îndeplinii acestor restricții contractuale în clauzele privind datoria sunt considerabile. În plus, existența acestor restricții indică capacitatea clauzelor de datorie de a reduce costurile mandatului asociate conflictului de interese dintre deținătorul datoriei și acționari. Într-adevăr, persistența și ingeniozitatea cu care sunt redactate aceste clauze de datorie indică stimulentele economice puternice ale proprietarilor firmei de a reduce costurile mandatului.
Colaterale și conturi compensatoare
Colateralul, adică valori promise împrumutatorului dacă împrumutatul nu-și îndeplinește obligația, reduce consecințele selecției adverse, întrucât reduce pierderea împrumutatorului în cazul neîndeplinirii obligației de plată.
În unele cazuri banca va cere împrumutatului să mențină depozite de compensare ca o formă de colateral. De exemplu, banca poate să ceară firmei să opereze în contul său curent de cec cu banca, menținând contul la un anumit nivel. În plus față de furnizarea unui anumit colateral, aceasta asigură băncii un bogat flux informațional.
Raționalizarea creditelor
Pentru raționalizarea creditului pot fi utilizate două modalități:
Când o bancă refuză să ofere un împrumut de orice valoare unui împrumutat, chiar dacă acesta este gata să plătească o dobândă mai mare.
În această situație, întrebarea pertinentă este: de ce să nu se acorde împrumutul la o rată a dobânzii mai mare dacă împrumutatul potențial prezintă un risc de credit ridicat? Răspunsul derivă din conceptul de selecție adversă. Selecția adversă înseamnă că firmele cu cele mai riscante proiecte de investiții sunt exact cele care vor să plătească cele mai ridicate rate ale dobânzii. Pretinderea unei rate a dobânzii mai ridicate pur și simplu face problema mai dificilă, respectiv mărește probabilitatea ca banca să împrumute cu un risc de credit ridicat. Banca ar putea atunci să prefere să nu acorde împrumutul la o rată a dobânzii mai mare, ci să se angajeze într-o raționalizare a creditului și să respingă împrumuturile.
Când banca acordă un împrumut, dar restricționează mărimea împrumutului la dimensiuni mai reduse decât ar dori împrumutatul.
Acest tip de raționalizare a creditului este utilizat, întrucât problema riscului moral devine mai gravă în cazul împrumuturilor mai mari. Cu cât este mai mare împrumutul, cu atât este mai mare stimulentul de angajare în activități care fac mai puțin probabilă rambursarea împrumutului.
Structura împrumutului
Odată cu luarea deciziei de acordare a împrumutului trebuie stabiliți termenii concreți, incluzând:
Termenul, prețul și graficul de rambursare a împrumutului. Conform gândirii tradiționale, costul unui împrumut se bazează pe caracteristicile riscului, clienții cu bonitatea mai mare beneficiind de o rată a dobânzii mai scăzută. Această rată “primară” ar trebui, desigur, să acopere costurile fondurilor băncii (de exemplu costul ponderat al capitalurilor), costul administrării creditului și o marjă de profit acceptabilă. Totuși, o abordare directă de tip bonitatea creditului (credit – scoring), nu ia în considerare caracteristici individuale clientului, precum dezvoltarea unui nou produs, mărimea firmei, soldurile medii, frecvența împrumuturilor și relația istorică cu banca. Acestea sunt considerații foarte importante și ar putea influența decizia de creditare într-o manieră diferită de rezultatele metodei credit scoring.
Conturile de compensare, taxa de angajament, dacă există. Aceste conturi permit băncii să realizeze un profit mai mare asupra fondurilor și angajamentelor și să constituie un tampon în perioada de criză, atât pentru bancă cât și pentru client. Este posibil ca aceste conturi să dispară pe măsură ce se intensifică concurența pentru clienți. Dacă marjele asupra împrumuturilor se diminuează datorită împrumuturilor cu dobânda variabilă și conturile de compensare se majorează într-o măsură mai redusă, atunci va fi încurajată tendința către activități din afara bilanțului și veniturile nelegate de dobânda, pe măsură ce băncile se adaptează la nivele mai reduse de dobândă.
Cerințe privind garanțiile. Majoritatea împrumuturilor pe termen lung și multe împrumuturi de la bănci mici sunt asigurate. Într-un împrumut asigurat, clientul acordă băncii dreptul de a vinde colateralul și de a utiliza încasările pentru restituirea împrumutului dacă împrumutatul nu poate să ramburseze.
Cauze de împrumut. Cu cât este mai îndepărtată scadența creditului, cu atât mai mare va fi numărul clauzelor incluse de bancă. Clauzele afirmative stipulează responsabilități ale clientului de a prezenta declarații financiare, de a menține o asigurare adecvată, de a plăti dobânda și ratele conform graficului și de a informa banca asupra activităților majore ale firmei. Clauzele negative cer anumite criterii de performanță ale firmei și interzic anumite activități ale împrumutului.
Revizuirea împrumutului, clasificarea, stornări și activități de soluționare
Natura asumării riscurilor înseamnă că o anumită proporție din portofoliul de împrumuturi nu va fi recuperată și va fi stornată din rezervele stabilite pentru fiecare perioadă în acest scop. Funcția de revizuire a împrumutului după acordare lui, este un proces critic pentru reducerea acestor pierderi și în monitorizarea generală a calității întregului portofoliu de împrumuturi. Personalul specializat în revizuirea împrumutului trebuie să se implice în activitatea de soluționare și recuperare. Revizuirea împrumutului constă în auditul periodic al portofoliului de împrumuturi existent. În plus, față de obiectivul reducerii pierderilor din împrumuturi, procedurile de revizuire încearcă să detecteze împrumuturile cu probleme cât mai devreme posibil, să fundamenteze politica de împrumuturi stabilită și să se asigure ca aceasta este aplicată și să informeze conducerea băncii în legătură cu condițiile generale ale împrumuturilor și calitatea creditelor anumitor unități de împrumut. Odată cu creșterea recentă a eșecurilor în afaceri, în special în cele de mare anvergură, rolul specialiștilor în revizuirea împrumuturilor și găsirea de soluții a crescut foarte mult și valoarea adăugată creată de acești specialiști a devenit potențial semnificativă. Unele proceduri utilizate în decizia de acceptare-respingere sunt aplicabile și procesului de revizuire. Evaluarea generică a solvabilității, este practic mai utilizată în revizuirea împrumutului. Întrucât majoritatea băncilor nu pot să revizuiască toate creditele într-o perioadă scurtă de timp, unul dintre aspectele critice ale funcției de revizuire a împrumutului, în special la o bancă mare, constă în alocarea eficientă a resurselor umane (personalul) în zonele cele mai critice. De aici, o modalitate de avertizare promptă și exactă este vitală în această fază.
3.2 STUDIU DE CAZ – ACORDAREA UNUI CREDIT DE CATRE CEC BANK
Analiza situatiei economice in contextual pietei (evaluarea investitiei)
Informatii privind datele de desfacere si promovarea vanzarilor
Planul de finantare a investitiei si proiectiile financiare pentru perioada de rambursare a creditului
Situatia veniturilor si cheltuielilor aferente proiectului
Graficul de realizare a investitiei
Cerere de credit
Fisa clientului
Monografie credit
Analiza bancii pentru acordarea creditului (date generale, date privind creditul solicitat, documentatia folosita la efectuarea analizei, Indicatorii economici, financiari, garantarea creditului)
Contract de credit
Concluziile analizei privind creditul solicitat
CONCLUZIILE ANALIZEI PRIVIND CREDITUL SOLICITAT
STUDIU DE CAZ
Analiza situatiei economice in contextual pietei (evaluarea investitiei)
Analiza economică se referă la importanța pe care o are societatea și activitatea acesteia pe piața locală.
Societatea ocupă o poziție importantă în contextul economic local. Odată cu preluarea patrimoniului S.C. PRODUCT S.A., S.C. ELA S.R.L. a preluat și cea mai importantă parte a clienților acesteia, numărul de contracte cu beneficiarii determină situarea societății printre cei mai importanți furnizori de produse legumicole pe piața locală, asigurând marfa pentru cei mai importanți agenți importanți din zonă care se ocupă cu industrializarea produselor legumicole.
Analiza financiară urmărește rezultatele economico-financiare a activității firmei pe parcursul ultimului exercițiu financiar. Pentru sintetizare, și pentru o imagine de ansamblu, se folosește o serie de indicatori de performanță, indicatori utilizați de bancă în analiza acordării creditului:
Lichiditate imediată = = 972%
Lichiditate curentă = = 96%
Solvabilitate patrimonială = = 11%
Randamentul capitalului utilizat = = 2%
Randamentul activelor = = 573%
Marja profitului impozabil (rentabilitatea financiară în funcție de C.A.) = = 0,5%
Cheltuieli la 1000 lei C.A. = = 920%
Gradul de acoperire a chelt. din venituri = = 102,7%
Evaluarea investiției
Evaluarea investiției se va realiza pe baza ofertelor de preț primite de la principalii furnizori de produse și utilaje legumicole și de materiale de construcții, firme de proiectare.
Investiția cuprinde:
Proiectul de execuție și planul de detaliu al construcțiilor:
Suma = 32 mil lei
Procent din total investiții = 4%
Clădire:
magazin desfacere
Suma = 520 mil
drumuri de acces
Suma = 200 mil
parcări și alte dotări
Suma = 150 mil
mobilier și accesorii
Suma = 70 mil
utilaje agricole:
tractoare
Suma = 950 mil.
utilaje agricole
Suma = 500 mil.
Total investiție = 2.422 mil.
Informatii privind datele de desfacere si promovarea vanzarilor
Piața de desfacere este asigurată prin sistem en-gros de diverși agenți economici și în viitor prin magazinul propriu de desfacere.
Necesitatea de deschidere a unui magazin propriu este dată de situarea punctului de lucru al societății în zona km 5, zona situată în apropierea unui important cartier din Vaslui, important vad comercial, ceea ce duce la o satisfacere mai bună a cerințelor consumatorilor. Datorită eliminării intermediarilor prețul produselor devine competitiv satisfăcând exigențele consumatorilor.
Poziția și caracteristicile proiectului vor determina o reacție previzibilă a concurenței în ceea ce privește produsele oferite, calitatea și prețurile acestora toate acestea fiind în beneficiul clienților. Strategia de piață se va realiza printr-o politică globală de marketing prin inițierea unui șir de acțiuni practice, un ansamblu coerent pus în mișcare pe baza unor programe care să optimizeze eforturile de marketing necesare pentru promovarea strategiei de piață. Promovarea se va realiza prin departamentul de marketing prin conceptul de marketing-mix prin următoarele poziții:
Dezvoltarea produsului;
Determinarea prețului;
Adoptarea mărcilor;
Vânzarea directă;
Publicitatea;
Promovarea locul vânzării;
Cercetarea și analiza informației.
Planul de finantare a investitiei si proiectiile financiare pentru perioada de rambursare a creditului
Sursele de finanțare ale investiției, se asigură din:
– mil. lei –
Garantarea creditului se va realiza cu clădirile reprezentând sediul societății și două clădiri care reprezintă spații de depozitare a produselor obținute.
Situatia veniturilor si cheltuielilor aferente proiectului
– mil. lei –
SITUAȚIA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR PE TOTAL ACTIVITATE
– mil. lei-
GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTIȚIEI
Analiza bancii pentru acordarea creditului (date generale, date privind creditul solicitat, documentatia folosita la efectuarea analizei, Indicatorii economici, financiari, garantarea creditului)
1. Date generale:
Denumire: SC. ELA SRL
Forma de proprietate: integral privat
Obiectul de activitate: comerț produse legumicole
Capital social: privat românesc
2. Date privind creditul solicitat:
Categoria de credit: pentru dezvoltare, în completarea surselor proprii
Valoarea creditului: 2422 mil
Surse proprii :1017mil
Destinația: investiție magazin propriu, utilaje agricole
Durata de creditare: 2 ani
– din care perioada de gratie: –
3. Documentația folosită la efectuarea analizei:
Pentru efectuarea prezentei analize s-a avut în vedere analiza economico-financiară pe baza bilanțului contabil și a ultimei balanțe de verificare, planul de afaceri al obiectivului;
Activitatea manageriala: după analizarea planului de afaceri înaintat de solicitantul creditului, se poate considera ca echipa de conducere este capabilă sa asigure desfășurarea activității în condiții de eficientă.
Relațiile si reputația pe piața: firma dispune de o marjă considerabilă de piață, și de o reputație bună, având bune relații de colaborare cu toți partenerii.
Indicatorii economici
– mil. lei –
Indicatori financiari (mii lei)
Profit brut – 80,1 mil. lei
Active totale – 27,9 mld. lei
Credite deținute de către client
– mii lei –
Performanța financiară
Garantarea creditului se face cu imobilul ce constituie sediul unității și alte două construcții ce folosesc ca spații de depozitare.
Societatea prezintă credibilitate pentru creditare, având perspective bune pentru rambursarea creditului.
Indicatorii de bonitate recomandă creditarea societății solicitante.
4. Propuneri
Valoarea creditului 1,1mld. lei
Destinația investiție clădire, utilaje agricole
Durata creditului 2 ani
– din care: perioada de gratie: –
Punerea la dispoziție :
eșalonat (conform graficului de realizare a investiției)
Dobândă 67%
Rambursarea ultimei rate la data de:
ÎNTOCMIT, APROBAT / ÎNSUȘIT
DECIZIE: nr…..data……
Nota: Analiza este conformă cu normele de creditare în vigoare ale băncii.
CONCLUZIILE ANALIZEI PRIVIND CREDITUL SOLICITAT
Societatea are contul deschis în data de 31.10.2009 realizând în anul 2009 un rulaj de 548.815 mii lei, pentru care s-au încasat comisioane de 972 mii lei, iar pentru creditele acordate s-au încasat dobânzi de 11.030 mii lei și comisioane aferente creditului de 3.750 mii lei.
Până la data de 23.05.2011, societatea a realizat un rulaj de 5.518 mil.lei, încasându-se comisioane pe operațiuni în suma de 17.378 mii lei, dobânzi de 160.532 mii lei și comisioane aferente creditului în valoare de 38.350 mii lei.
La finele anului 2009, societatea înregistrează o cifră de afaceri de 1.264 mil.lei și un profit de 34 mil. lei, iar la 31.12.2010 înregistrează o cifră de afaceri de 3.073 mil. lei și un profit net de 20 mil.lei. La data de 31.06.2011 societatea realizează o cifră de afaceri de 2.915 mil. lei și un profit net de 18 mil. lei.
Contul de profit și pierderi pe cele trei perioade se prezintă astfel:
– mil. lei –
Din analiza celor mai sus prezentate se observă o evoluție ascendentă a cifrei de afaceri de la un an la altul, cât și faptul că agentul economic desfășoară o activitate de bază rentabilă, exprimată prin profitul obținut la activitatea de bază.
De asemenea, cifra de afaceri la 30.06.2011 este mai mare comparativ cu cea realizată la 30.06.2010, respectiv 1.989 mil. lei față de 1.241 mil. lei.
Menționăm că mobilierul din pal melaminat produs de această firmă este foarte solicitat pe piața mehedințeană, ca urmare a calității produselor, a prețului și a faptului că firma asigură transportul și montajul.
Situația activelor circulante și a datoriilor
– mil. lei –
Analizând activele circulante și datoriile la data de 30.04.2011, comparativ cu data de 31.12.2009, s-a constatat o creștere a activelor circulante cu 814 mil. lei, datorată în principal creșterii de la 449 mil. lei la 862 mil. lei a stocurilor de materii prime și materiale necesare activității curente, care s-a diversificat, cât și a clienților neîncasați de la valoarea de 61 mil. lei la 472 mil. lei cu mențiunea că aceștia, la data de 30.06.2011 au o vechime de până la 30 de zile. Totodată s-a constatat o creștere a datoriilor cu 1.517 mil. lei(2.396 – 803), ponderea deținând-o creșterea volumului de credite angajat (de la 236 mil. lei la 827 mil. Lei) prin utilizarea plafonului liniei de credit și procurarea unui autoturism în leasing – 529 mil. lei, cât și de creșterea volumului furnizorilor neachitați de la 414 mil. lei la 732 mil. lei, cu mențiunea că aceștia au o vechime de până la 60 zile în funcție de termenele contractuale.
Valoarea utilajelor achiziționate din import este de 25.590 EUR conform facturii pro-formă nr. RO001/20.06.2011, din care aportul propriu al agentului economic este de 5.118 EUR, reprezentând 20% din valoarea investiției(disponibil ce se găsește în contul curent al clientului la banca noastră), iar pentru diferența de 20.472 EUR(80%) clientul solicită credit pe termen mediu, de trei ani, cu perioada de grație de 6 luni și rambursarea acestuia în 30 rate lunare.
Achiziționarea utilajelor o considerăm benefică datorită creșterii productivității muncii în condiții de calitate superioare, aspecte reieșite din memoriul tehnic anexat.
În ceea ce privește gradul de risc clientul se încadrează în risc global mediu datorită următoarelor aspecte:
– calitatea conducerii: risc scăzut determinat de reputația bună a conducerii și care nu își asumă riscuri inutile;
– sector economic: risc mediu determinat de economia aflată în tranziție, blocajul financiar;
– stare financiară: risc mediu, fiind în categoria de clasificare – „În observație”;
– garanții: risc excesiv – ipotecă rang I asupra imobilelor cu grad de risc 100%.
Clientul nu se află în relații speciale cu banca și nu se încadrează la expunere mare.
Propuneri: credit de investiții pe obiecte:
Valoarea creditului: 20.472 EUR;
Destinația: achiziționarea de utilaje din import;
Durata creditării: 3 ani din care perioada de grație – 6 luni;
Rambursarea creditului în 30 de rate lunare;
Punerea la dispoziție: după constituirea și înregistrarea garanțiilor la data semnării contractului de credit;
Dobânda: 10,5% pe an;
Rambursarea ultimei rate la 3 ani de la acordarea creditului;
Alte condiții: comision de risc = 2% pe an la creditul aprobat se va încasa anual;
– comision de analiză = 500.000lei;
– comision gestiune = 2% pe an la creditul aprobat;
– comision neutilizare = 1,5% pe an la creditul neutilizat;
– comision de înregistrare ipoteca = 250.000lei.
În concluzie, SC ELA SRL îndeplinește condițiile de formă și fond pentru obținerea unui împrumut pe termen de 3 ani pentru achiziționarea de utilaje din import pentru producția de mobilă.
Documentația care fundamentează acordarea împrumutului este formată din:
Contract de garanție imobiliară;
Contract de credit nr.59/01.07.2011;
Graphic rambursare – credit(19502) ELA SRL;
Extras de carte funciară;
Înscrierea în arhiva electronică de Garanții Reale Imobiliare
Exemple de contabilizare:
Creditarea creantelor comerciale
1. Inregistrarea scontarii:
20121 = 2511
Scont si operatiuni asimilate Cont curent
2. Retinerea scontului:
2511 = 376
Cont curent Venituri inregistrate in avans
3. Retinerea comisionului:
2511 = 7029
Cont curent Comisioane
4. Retinerea garantiei:
2511 = 25336
Cont curent Alte depozite colaterale
5. Restituirea garantiei:
25336 = 2511
Alte depozite colaterale Cont curent
6. Inregistrarea periodica a incasarii scontului
376 = 70211
Venituri inregistrate in avans Dobanzi la operatiuni de scont
7. Incasarea cambiei de la un client al bancii:
2511 = 20121
Cont curent / debitor Scont si operatiuni asimilate
8. Incasarea cambiei de la un client al altei banci:
111 = 20121
Cont curent la BNR Scont si operatiuni asimilate
II) Credite de trezorerie
1. Acordarea creditului:
2021 = 2511
Credite de trezorerie Conturi curente
2. Inregistrarea periodica a dobanzilor:
2027 = 70213
Creante atasate Dobanzi la credite trezorerie
3. Rambursarea creditului:
2511 = 2021
Conturi curente Credite de trezorerie
4. Plata dobanzii:
2511 = 2027
Conturi curente Creante atasate
5. Constituirea de provizioane de risc de credit:
6621 = 2911
Cheltuieli cu provizioane de Provizioane specifice de risc
risc de credit de credit
6. Constituirea de provizioane de risc de dobanda:
6622 = 2912
Cheltuieli cu provizioane Provizioane specifice de risc
specifice de risc de dobanda de dobanda
III) Creditele pentru finantarea de bunuri imobiliare
1. Acordarea unui credit pentru amenajarea locuintei:
2051 = 2511
Credite investitori Conturi curente
2. Acordarea unui credit pentru constructii de locuinte de firme specializate:
2052 = 2511
Credite promotori Conturi curente
3. Inregistrarea periodica a dobanzii:
2057 = 70216
Creante atasate Dobanzi de la credite pentru
bunuri imobiliare
4. Rambursarea creditului:
2511 = 2051
Conturi curente Credite investitori
2511 = 2052
Conturi curente Credite promotori
5. Plata dobanzii:
2511 = 2057
Conturi curente Creante atasate
IV) Contabilizarea operatiunilor cu depozite
1. Depuneri de numerar in contul curent:
101 = 2511
Casa Cont curent
2. Incasare in cont curent de la un client cu contul la aceiasi banca:
2511 = 2511
Cont curent / client Cont curent / furnizor
3. Incasare in cont curent de la un client cu contul la alta banca, prin Casa de compensatie:
111 = 2511
Cont curent la BNR Cont curent
4. Ridicare de numerar din cont:
2511 = 101
Cont curent Casa
5. Plata catre un beneficiar cu contul la alta banca, prin Casa de compensatii:
2511 = 111
Cont curent Cont curent la BNR
6. Plata catre un beneficiar cu contul la alta unitate ale aceleiasi banci:
2511 = 341
Cont curent Decontari intrabancare
Economisirea se poate realiza utilizand un cont de depozit. Acestea se desfasoara ca
analitice ale conturilor 253 – Conturi de depozit sau 254 – Certificate de depozit, carnete si librete de economii. Conturile de depozit sunt conturi de pasiv, creditandu-se cu sumele intrate in cont ca depunere in numerar sau virament si debitandu-se cu iesirele din cont, la lichidarea depozitului. Soldul este creditor reflectand disponibilul existent in cont.
Exemple de contabilizare:
1. Depunere de numerar pentru constituirea unui depozit la termen:
101 = 2532
Casa Depozite la termen
2. Achizitionarea unui certificat de depozit:
101 = 2541
Casa Certificate de depozit
3. Constituirea unui depozit la vedere din contul curent:
2511 = 2531
Cont curent Depozite la vedere
4. Lichidarea unui depozit in numerar:
2532 = 101
Depozite la termen Casa
5. Diminuarea unui depozit la vedere prin transfer in cont curent:
2531 = 2511
Depozit la vedere Cont curent
6. Rambursarea unui certificat de depozit in numerar:
2541 = 101
Certificate de depozit Casa
Dobanzile platite de banca pot fi capitalizate, cand se adauga in cont alaturi de capitalul investit initial, sau necapitalizate, cand dobanda trece intr-un cont adiacent. Din punct
de vedere contabil, dobanzile de incasat sau de platit sunt inregistrate periodic in conturile de
creante atasate sau datorii atasate in corespondenta cu un cont din clasa 7 – venituri sau clasa 6 – cheltuieli ( exemplu: 60251 – Dobanzi la depozitele la vedere ale clientilor).
Exemple de contabilizare:
1. Inregistrarea periodica a dobanzii creditoare la contul curent:
6024 = 25172
Dobanzi la conturi curente Datorii atasate
2. Plata dobanzii creditoare de la contul curent:
25172 = 2511
Datorii atasate Cont curent
3. Inregistrarea periodica a dobanzii la un depozit la termen:
60252 = 2537
Dobanzi la depozit la termen Datorii atasate
4. Plata dobanzii la depozitul la termen:
2537 = 2511
Datorii atasate Cont curent
5. Dobanzi platite anticipat in cont curent:
375 = 2511
Cheltuieli inregistrate in avans Cont curent
6. Dobanzile platite anticipat sunt reluate periodic pe cheltuieli cu dobanzile:
6025 = 375
Dobanzi la conturi de depozit Cheltuieli inregistrate in avans
7. Dobanzi inregistrate de banca pentru soldul debitor al contului curent:
25171 = 7024
Creante atasate Dobanzi de la cont curent
8. Incasarea dobanzilor debitoare:
2511 = 25171
Cont curent Creante atasate
9. Dobanzi neincasate de banca si trecute in categoria dobanzilor restante:
2812 = 25171
Dobanzi restante Creante atasate
10. Dobanzi restante neincasate de banca si trecute in categoria dobanzilor indoielnice:
2822 = 2812
Dobanzi indoielnice Dobanzi restante
V) Contabilizarea operatiunilor
1. Plata unei sume catre un client ce are contul la o alta sucursala bancara:
2511 = 341
Conturi curente / platitor Decontari intrabancare
2. Incasarea unei sume de la un client ce are contul la o alta sucursala bancara:
341 = 2511
Decontari intrabacare Conturi curente / beneficiar
3. Plata unei sume inregistrata la banca platitorului:
2511 = 111
Conturi curente / platitor Cont curent la BNR
4. Incasarea inregistrata la banca beneficiarului:
111 = 2511
Cont curent la BNR Conturi curente / beneficiar
Expedierea avizului de creditare catre subunitatea din judetul unde se va face compensarea in
vederea efectuarii platii:
2511 = 341
Conturi curente / platitor Decontari intrabancare
6. Primirea avizului de creditare de catre subunitatea care va face compensarea si initierea
compensarii:
341 = 111
Decontari intrabancare Cont curent la BNR
7. Incasarea la banca beneficiarului:
111 = 2511
Cont curent la BNR Conturi curente / beneficiar
8. Efectuarea platii prin compensare:
2511 = 111
Conturi curente / platitor Cont curent la BNR
9. Incasarea sumei prin compensare de catre subunitatea bancii beneficiarului, situata in judetul
platitorului si virarea sumei catre subunitatea platitorului:
111 = 341
Cont curent la BNR Decontari intrabancare
10. Incasarea la subunitatea beneficiarului:
341 = 2511
Decontari intrabancare Conturi curente / beneficiar
d) Bancile se afla in judete diferite. Compensarea se face la nivelul centralelor, prin sistemul
BNR. In acest caz apar in plus doua operatiuni intrabancare. In prima operatiune se realizeaza un virament de la subunitatea platitorului catre centrala, iar in a doua operatiune se face un virament de la centrala bancii beneficiarului catre subunitatea unde acesta are contul.
Exemple de contabilizare
1. Subunitatea platitoare expediaza un aviz de creditare catre centrala, in vederea efectuarii
platii:
2511 = 341
Conturi curente / platitor Decontari intrabancare
2. Centrala bancii platitorului initiaza compensarea in vederea efectuarii platii:
341 = 111
Decontari intrabancare Cont curent la BNR
3. Centrala bancii beneficiarului incaseaza prin compensare suma si o deconteaza catre
subunitatea unde beneficiarul are contul:
111 = 341
Cont curent la BNR Decontari intrabancare
4. Incasarea sumei de catre beneficiar la subunitatea unde are contul:
341 = 2511
Decontari intrabancare Conturi curente / beneficiar
Exemple de contabilizare
1. Acordarea unui credit interbancar de pe o zi pe alta:
1411 = 111
Credite de pe o zi pe alta Cont curent la BNR
acordate bancilor
2. Inregistrarea dobanzii:
1417 = 7014
Creante atasate Dobanzi la credite acordate
bancilor
3. Incasarea dobanzii:
111 = 1417
Cont curent la BNR Creante atasate
4. Rambursarea creditului:
111 = 1411
Cont curent la BNR Credite de pe o zi pe alta
acordate bancilor
5. Imprumut la termen primit de la o alta banca:
111 = 1422
Cont curent la BNR Imprumuturi la termen primite
de la alte banci
Exemple de contabilizare
1. Constituirea unui depozit la termen la o alta banca:
1312 = 111
Depozite la termen la banci Cont curent la BNR
2. Inregistrarea periodica a dobanzii de incasat:
1317 = 7013
Creante atasate Dobanzi de la conturile de
depozit la banci
3. Incasarea dobanzilor:
111 = 1317
Cont curent la BNR Creante atasate
4. Lichidarea depozitului:
111 = 1312
Cont curent la BNR Depozite la termen la banci
5. Constituirea unui depozit pentru o alta banca:
111 = 1321
Cont curent la BNR Depozite la vedere ale bancilor
6. Inregistrarea dobanzii de platit:
6013 = 1327
Dobanzi la depozitele bancilor Datorii atasate
7. Plata dobanzilor:
1327 = 111
Datorii atasate Cont curent la BNR
8. Lichidarea depozitului:
1321 = 111
Depozite la vedere ale bancilor Cont curent la BNR
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Fundamentele teoretico-metodologice studiate și aplicate concret la nivelul Băncii Transilvania, cu referire la tehnica și evidența operațiunilor privind veniturile și cheltuielile în sectorul bancar, conferă lucrării structurată pe cele patru capitole următoarele aspecte concluzive:
În structura funcțională a oricărei unități patrimoniale, inclusiv a instituției bancare, sunt delimitate funcțiile de bază ale acestora, între care se detașează ca importanță cea financiar – contabilă. Cadrul de realizare a acestei funcții este asigurat de direcția financiar – contabilă, , condusă de directorul financiar – contabil sau contabilul șef, cu implicarea deopotrivă a direcției informatice. Atribuțiile aferente se realizează pentru cele două activități specifice în cadrul compartimentului sau biroului financiar și al celui de contabilitate.
Informația contabilă în general, este fundamentală în activitatea bancară nu numai pentru cunoașterea unor situații particularizante ale băncii cât și pentru analiza previzională a eficienței bancare. Afirmația poate fi argumentată astfel:
gradul de certitudine și relevanță este cel mai ridicat din cadrul întregului sistem actual de informare economică;
contabilitatea bancară prelucrează zilnic informațiile economice, iar documentele de sinteză sunt utile deopotrivă pentru diagnostic sau prognoză;
informația contabilă zilnică este imperios necesar să fie valorificată la elaborarea deciziei strategice, în măsura în care servește prin intermediul analizei economice previzionale, la fundamentarea științifică a strategiei bancare.
Complexitatea activității bancare, dinamica accentuată a fenomenelor și proceselor economice specifice, face imposibilă exprimarea eficienței și performanțelor bancare printr-un singur indicator; de aici, rezultă utilitatea elaborării unui sistem de indicatori la nivel de bancă, care să cuantifice modul de gestionare a resurselor și riscurilor, a elementelor de cheltuieli și venituri. Faptul că în literatura de specialitate din țară numai câțiva autori români au exemplificat anumiți indicatori susceptibili de aplicare în aprecierea eficienței bancare prin prisma celor două elemente – venituri și cheltuieli – explică probabil inexistența unor reglementări precise privind structura acestora, ca și lipsa unei metodologii de calcul, compatibilă cu standardele țărilor puternic dezvoltate.
Obiectivele intermediare pentru anul 2012, derivate din planul strategic de dezvoltare al băncii pe cinci ani, au fost îndeplinite atât la nivel global cât și la nivelul fiecărei direcții și unități teritoriale. Consiliul de Administrație al băncii a urmărit cu precădere realizarea obiectivelor globale aprobate de Adunarea Generală a Acționarilor, care se referă la consolidarea financiară și de capital, consolidarea instituțională și consolidarea imaginii și a reputației băncii.
Consolidarea financiară și de capital s-a realizat prin creșterea capitalului social și a capitalurilor proprii, precum și prin optimizarea volumului și structurii activelor și pasivelor băncii astfel încât rezultatele impuse de eficiența economică și financiară, de criteriile de management specifice băncilor. Acest ultim aspect a avut în vedere asigurarea unor structuri în bilanțul băncii, în conformitate cu cerințele unui management performant, adaptabil permanent la cerințele pieței. În acest sens, se urmărește lunar, încă din anul 2005, încadrarea indicatorilor de rating ai băncii în sistemul de rating bancar instituit de către BNR: CAMPL (sistem de rating compus: «C» – adecvarea capitalului, «A» – calitatea activelor, «M» – management, «P» – profitabilitate, «L» – lichiditate). Indicatorii CAMPL realizați de bancă la 31 decembrie 2002 se încadrează în nivelele de rating „1” sau „2”. Conform sistemului de rating, instituțiile bancare din această grupă sunt capabile să facă față dificultăților reale și prezintă cele mai puternice performanțe și practici de administrare a riscului.
Periodicitatea de întocmire a bilanțului bancar nu acoperă necesitățile de evidență și analiză a elementelor componente și, mai departe, a eficienței economice pe intervale mai scurte de timp. Trebuie avut în vedere faptul că economia bancară este supusă influenței unor factori care se pot modifica pe termen scurt. De aceea analiza și prognoza veniturilor și cheltuielilor, ca și a indicatorilor de eficiență, luând în considerare variabilitatea pe intervale mai scurte de timp, face necesară prelucrarea balanțelor de verificare ca surse de date suplimentare. Una din particularitățile contabilității bancare, respectiv întocmirea zilnică a balanței de verificare, oferă alternativa unei tehnici și evidențe bancare operative și, pe această bază, dezvoltarea analizei în scopul obținerii unor informații generalizatoare asupra activității și eficienței acesteia. Altfel, s-ar putea completa evidența economică la nivel de bancă cu latura sa statistică, chiar și în lipsa unor norme sau reglementări privind întocmirea raportărilor sau dărilor de seamă statistice, având ca obiectiv un sistem de evidență a eficienței economice.
Referitor la sistemul informațional contabil, consider că amânarea aplicării contabilității analitice și a controlului gestiunii influențează negativ asupra evidenței și, în ultimă instanță asupra eficienței economice bancare. Se au în vedere dificultățile apărute în încercarea de repartiție a cheltuielilor (inclusiv cele de personal) pe mari grupări de utilizări bancare: intermediere, mijloace de plată, servicii cu titluri, operațiuni de piață. Deși ar fi interpretabilă, realizarea viitoare a acestui demers ar putea indica, pe de o parte, asupra căror puncte vor trebui să se susțină eforturile, iar pe de altă parte, ar permite compararea randamentelor diferitelor utilizări, ca și reevaluarea surselor de venituri.
Abordarea analitică în domeniul bancar furnizează informații de tip confidențial privind eficiența principalelor funcții bancare. Ea face posibilă defalcarea planurilor de venituri și cheltuieli pe servicii sau sectoare de activitate, fapt ce ar favoriza folosirea mai rațională a resurselor materiale și umane. De asemenea s-ar crea premisele limitării unor consumuri materiale cu efecte favorabile asupra reducerii costurilor.
În mod evident aceste măsuri se impun corelate cu un comportament bancar prudent, ceea ce înseamnă și faptul că băncile trebuie să se abțină de la anumite practici, incluzând, între altele, manevrarea unor produse și servicii bancare în care banca nu dispune de experiență profesională; sau convingerea că dimensiunea mai mare va asigura profituri suplimentare, deși toate studiile indică substanțiale dezechilibre provocate de extinderea la „scară” a zonelor specifice de activitate bancară.
Pe de altă parte, caracteristic cheltuielilor bancare este aducerea lor la un anumit nivel de compatibilitate și comparabilitate cu veniturile, astfel încât rezultatul exercițiului (profitul sau pierderea) să încorporeze toate eforturile financiare ale instituției bancare, toate efectele exploatării, dar și toate influențele conjuncturale sau accidentale, interne sau externe, în limita unui segment de gestiune foarte clar delimitat.
Se poate afirma că activitatea bancară aparține unui sistem deschis, al căror specific constă în reglarea activității prin conexiune inversă (feed-back), fiind capabile de autoreglare. Fenomenul economic de autoreglare depinde de mărimea efortului comparativ cu valoarea efectului, pe care le armonizează. Pentru ca acest mecanism să fie cât mai eficient sistemul de tehnică și evidență bancar trebuie să dispună de și să ofere informații complete, operative, complexe și de calitate, ceea ce presupune la bază înregistrarea tuturor operațiunilor în concordanță cu conceptul juridico – economic al patrimoniului. În mod practic, un astfel de concept este transpus în realitate prin faptul că orice operațiune este judecată din punct de vedere al aspectului juridic și încadrată în dispozițiile legale în vigoare, verificându-se în prealabil realitatea acestora.
Problema esențială o constituie valorificarea acestor informații, care nu poate fi asigurată decât în cadrul unui sistem informațional bancar, de tehnică și evidență a tuturor operațiunilor, îmbunătățit continuu, pornind de la o premisă fundamentală: orice decizie economică urmărește minimizarea efortului (al cheltuielilor) și maximizarea efectului (a veniturilor).
ANEXE:
ANEXA NR. 1
Cerere de credit
SC ELA S.R.L., cu sediul în Bucuresti, cod 8700, cu număr de înregistrare la Registru Comerțului J40/4827/2006 din Bucuresti, și cod fiscal: RO6776661, având obiect de activitate comercializarea produselor legumicole, prin reprezentanții săi legali și anume: Administrator General și Director economic, vă rugăm să ne aprobați un credit în valoare de 2.422 lei, pe care să-l folosim în completarea surselor proprii, pentru realizarea unei investiții, constând în clădire magazin desfacere și utilaje agricole. Resursele proprii de 1017 mil. lei se asigură potrivit bugetului de venituri și cheltuieli a unității astfel:
surse proprii 1017 mil. lei
alte surse……-…………
Creditul urmează să fie rambursat conform graficului de rambursare stabilit împreună.
Garanțiile asiguratorii urmează să fie constituite în favoarea băncii:
IMOBIL sediu, având valoarea contabilă de …….
Menționăm că societatea noastră nu are în momentul de fată alte credite contractate la și nici la alte bănci.
La prezenta cerere anexăm situația financiar-contabila a societarii noastre prezentată în balanța de verificare și bilanțul contabil pe ultimul an, indicatorii economico-financiari, și planul de afaceri pentru realizarea investiției.
Declarăm pe propria răspundere ca toate datele din prezenta cerere, precum și din declarațiile anexate, sunt reale și corespund cu cele din evidențele noastre, și ne angajăm să respectăm toate obligațiile ce ne revin din contractul de credit.
ANEXA NR. 2
Fisa clientului
SC. ELA SRL, are ca obiect de activitate comerțul cu produse legumicole și o cifră de afaceri de 4 mld. lei;
Sediul societății este în Bucuresti, și este înregistrată la Registrul Comerțului cu numărul de 7939344, și cod fiscal 7293369.
Capitalul social este integral privat, în valoare de 20.000$.
Persoanele autorizate să reprezinte societatea în încheierea de contracte sunt Administratorul și Directorul Economic.
Personalul societății este de 30 angajați, din care 20 cu carte de muncă și 10 cu convenție civilă. Datorită obiectului de activitate, exista personal sezonier angajat pe perioada cu activitate maxima.
Personalul societății este specializat pentru activitatea pe care o desfășoară prin studii de specialitate. Conducerea societății este realizată de către echipa managerială, care este formată din cadre cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol si economic. Acestea contribuie la buna desfășurare a activității societății și asigură o activitate rentabilă, bazată pe eficiență economică.
Echipamentele constau în marea lor majoritate în mijloace de transport, și utilaje agricole.
Capacitățile de producție ale unității sunt folosite la capacitate maxima, pentru a putea permite desfășurarea unei largi activități, în vederea atingerii obiectivelor propuse.
Societatea nu are nici o investiție în curs de execuție în momentul solicitării creditului.
Societatea oferă spre vânzare toata gama de produse legumicole în regim en-gros, către distribuitorii cu amănuntul.
Principalii furnizori de marfă sunt producătorii interni de produse legumicole, dar societatea are contracte și cu furnizori externi.
Poziția pe piața a unității este foarte bună la nivel local și județean, având o pondere pe piață de 10%.
Strategia de dezvoltare, se referă la creșterea ofertei, atât din punct de vedere cantitativ, prin dezvoltarea de noi puncte de desfacere, cât și din punct de vedere calitativ, prin promovarea unor produse cu un înalt nivel calitativ pe piața.
Unitatea dorește sa-și mărească capacitatea de desfacere cu amănuntul, prin construirea unui magazin propriu.
Politica comercială este orientată spre atingerea de noi segmente de piață și contractarea de noi clienți. Serviciul de marketing intern asigură un studiu permanent al pieței și al concurenței.
Pentru promovarea vânzărilor se desfășoară activități de reclamă și publicitate, orientate spre promovarea imaginii firmei.
Principalii concurenți pe piața sunt marii producători de produse legumicole din țară, care desfășoară același tip de activitate, ca și firma analizată.
ANEXA NR. 3
Contract de credit
încheiat astăzi…………
Între:
– CEC BANK societate pe acțiuni, sucursala Bucuresti sector 3, în baza împuternicirii date prin Decizia Consiliului de Administrație al CEC BANK, cu sediul în București, Str. Doamnei 14, denumită în contract BANCĂ, reprezentată prin D-nul Iosif Marian, în calitate de Șef Serviciu Credite, și D-na , în calitate de Director al Sucursalei CEC pe de o parte, și
– S.C. ELA SRL, cu sediul în Bucuresti, B-dul Iuliu Maniu, număr de ordine în Registru Comerțului Cod Fiscal nr. 6776661 denumită în continuare IMPRUMUTAT, reprezentată prin Administratorul societății și Directorul economic, a intervenit prezentul contract:
BANCA acordă IMPRUMUTATULUI un credit în suma de miliarde lei, pe termen mediu, în completarea surselor proprii de finanțare, pentru construirea unui imobil si achiziționarea de utilaje agricole, pe o perioada de 2 ani, începând cu data de 15.05.2011 și până la data de 15.05.2015 (conform graficului anexat)
Creditul acordat se va pune la dispoziția ÎMPRUMUTATULUI eșalonat, conform graficului de utilizare a creditului.
Banca percepe pentru creditul aprobat și acordat următoarele comisioane:
comisionul inițial de angajament de 0,5% la valoarea creditului aprobat – la semnarea contractului de credit;
comisionul de urmărire (gestionare) a respectării condițiilor contractuale de 0,005 % la soldul creditului existent în ziua de 21 a fiecărei luni, calculat lunar pe toata durata de creditare;
comision de neutilizare de 8 % pe trimestru /an, calculat zilnic asupra sumei neutilizate din credit la datele și în valorile stabilite în contract;
Creditul se acordă cu o dobândă de 67% pe an.
Pe parcursul utilizării și rambursării creditului, BANCA poate indexa procentul de dobândă, în conformitate cu costul resurselor de creditare și dobânda de refinanțare practicată de B.N.R. Noul procent de dobândă se va comunica ÎMPRUMUTATULUI în scris, în termen de 10 zile de la aprobare, și se va aplica la soldul creditului existent de la data modificării dobânzii.
În cazul nerambursării ratelor de credit la termenele stabilite prin graficul de rambursare anexat, BANCA este îndreptățită să treacă ratele la restanță în ziua următoare expirării termenului și să încaseze de la ÎMPRUMUTAT o dobândă majorată cu 3% pe an peste dobânda curentă.
Creditul poate fi rambursat, de către ÎMPRUMUTAT, și înainte de scadență în întregime sau parțial, numai cu acordul și condițiile băncii.
5. ÎMPRUMUTATUL se obligă:
să respecte prevederile din prezentul contract și din anexele la acesta;
să asigure și să participe cu resurse proprii la realizarea obiectului creditării, în proporție de 23,1%, respectiv mil. lei;
să folosească creditul primit numai în scopul pentru care a fost solicitat și aprobat, în condițiile stabilite prin contract;
să restituie BANCII creditul potrivit graficului anexa la contract și să plătească dobânzile și comisioanele bancare, la termenele și în sumele convenite în contract;
să reflecte corect, și la zi, în evidentele sale contabile, toate operațiunile legate de utilizarea și rambursarea creditului, în conformitate cu normele în vigoare;
să suporte cheltuielile de urmărire făcute de BANCĂ pentru recuperarea creditelor nerambursate la scadență;
să solicite acordul BĂNCII în cazul modificărilor organizatorice și statutare (divizare, asociere, etc.), care au implicații asupra obligațiilor asumate prin prezentul contract;
să păstreze în bune condiții și să nu înstrăineze garanțiile care au stat la baza acordării creditului;
pe întreaga perioada de derulare a creditului, respectiv până la restituirea acestuia și a dobânzii, să-și deruleze activitatea și să-și păstreze disponibilitățile prin conturi deschise la CEC BANK
să depună și la BANCĂ, balanța de verificare, bilanțul contabil, contul de profit și pierdere, precum și anexele la acestea, împreună cu raportul comisiei de cenzori sau certificarea unui expert contabil autorizat independent, la termenele prevăzute de depunerea acestora la Administrația Financiară;
să emită în favoarea băncii, și să prezinte la semnarea contractului de credit, câte un rând de bilete la ordin valabile “fără protest” de egală valoare cu creditele primite și dobânda aferentă, separat pentru rate din credit și separat pentru dobânda curentă de plătit, ale căror scadențe, la zile fixe stabilite de comun acord, vor fi cele din graficul de rambursare a creditelor și zilele de plată a dobânzilor.
ÎMPRUMUTATUL se obligă să garanteze creditul primit cu:
imobilul pe care îl deține societatea și care este folosit ca sediu, este gajat de drept în favoarea băncii.
Aceste garanții sunt indivizibile până la rambursarea integrală creditului.
Prezentul contract intră în vigoare după înscrierea contractului de ipoteca și/sau de gaj în registru de inscripțiuni și transcripțiuni imobiliare al Judecătoriei, respectiv la mapa de amanet, precum și înregistrarea la societățile de asigurare a cesiunii drepturilor de despăgubire, pentru bunurile ipotecate și gajate în favoarea BĂNCII. Pe toata durata derulării creditului, până la rambursarea integrală a acestuia și plata integrală a datoriilor către bancă, în cazul nereânoirii polițelor de asigurare, împrumutatul se obligă să permită băncii a plătii în continuare cu nota contabilă din contul curent. plata la societatea de asigurare, contravaloarea primei de a asigurare, aferenta dreptului de despăgubire pentru bunurile ipotecate și gajate în favoarea băncii, pentru care se va urmării primirea de la societatea de asigurare a prelungirii poliței de asigurare.
Pe toată perioada derulării creditului și până la rambursarea integrală a acestuia, împrumutatul se obligă să permită băncii verificarea situației economico-financiare proprii, respectarea destinației creditului aprobat, existența, permanența și integralitatea a garanțiilor și asigurarea acestora.
În acest scop, ÎMPRUMUTATUL se obligă să pună la dispoziția BĂNCII documentele necesare, și să permită accesul personalului împuternicit al băncii în incinta firmei și a șantierului pentru efectuarea de verificări pe teren.
Nerespectarea de către ÎMPRUMUTAT a acestor obligații atrage după sine dreptul băncii de a trece la retragerea creditului înainte de scadență.
În cazul nedepunerii în bancă a balanței de verificare, a bilanțului contabil, a contului de profit și pierdere, precum și a anexelor acestora, în 5 zile calendaristice după depunerea la Administrația Finanțelor Publice, BANCA este în drept să sisteze creditarea și să treacă soldul creditului la credite restante.
BANCA este în drept sa anuleze sau să reducă cuantumul creditului acordat, în cazuri justificate, după expirarea unui termen de preaviz de minim 5 zile, care va fi comunicat în scris ÎMPRUMUTATULUI, astfel:
în cazul când indicatorii de performantă financiară înregistrează nivele sub cele avute în vedere în momentul acordării creditului și care pot conduce la nerambursarea creditelor conform prevederilor din contract. BANCA poate decide continuarea creditării, în alte condiții de dobânda și de garantare a creditului, începând cu data de 1 ale lunii următoare celei prevăzute pentru depunerea bilanțului contabil, a situației patrimoniale, sau după caz, a întocmirii balanței de verificare. Dreptul de decizie aparține băncii, iar împrumutatul se obligă să accepte necondiționat noile condiții de creditare.
în cazul înregistrării de PIERDERI, în cazul furnizării, de către IMPRUMUTAT a unor date nereale, BANCA este în drept să întrerupă imediat, fără preaviz, utilizarea de câtre împrumutat a creditului aprobat, în cazul în care acesta a încălcat condițiile contractuale sau în cazul în care situația economica și financiara a acestuia nu mai asigură condițiile de rambursare.
Neplata ratelor și dobânzilor aferente la creditul acordat, precum și nerespectarea vreuneia din clauzele contractuale, dau BĂNCII dreptul să treacă la retragerea imediată a creditului și dobânzilor datorate din contul de disponibilități al împrumutatului, iar când acest lucru nu este posibil, se va trece la recuperarea creditului prin executare silită.
BANCA nu preia riscul politic sau cel determinat de calamitățile naturale, și nu răspunde de autenticitatea documentelor prezentate de ÎMPRUMUTAT.
Prezentul contract și garanțiile reale și personale constituite, reprezintă titlu executoriu, conform art. 56 din Legea bancară nr. 58/1998
Acest contract a fost încheiat în număr de 2 exemplare, din care 1 exemplar rămâne la BANCĂ, și 1 exemplar la ÎMPRUMUTAT
ANEXELE:
Contractul de garanție imobiliara, graficul de utilizare a creditului și graficul de rambursare a creditului fac parte integrantă din contract.
BANCA, ÎMPRUMUTATUL,
BIBLIOGRAFIE
Basno, Cezar, Dardac, Nicolae – Produse, costuri și performanțe bancare, Ed. Economică, București, 2000
Basno, Cezar, Dardac, Nicolae – Sisteme de plăți, compensări și decontări, EDP București, 2012
Gheorghe Manolescu, „Banci si credit“, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, 2006
Gheorghe Manolescu, „Moneda și politicile monetare“, Editura Fundației România de Mâine,
București, 2006
Gheorghe Pistol, Marketing. O abordare din perspectiva financiar-bancar, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, 2009
Ilie Dragos, Moneda si credit, Editura Universitaria, Craiova, 2011
Ilie Mihai, Operatiuni de încasări si plati, EFR,2007
Ilie Mihai, Management financiar bancar – Ed. Fundatia Romania de Maine 2007
Ilie Mihai, Managementul activitatii bancare – Ed. Fundatia Romania de Maine 2010
Madalina Antoaneta Radoi. Marketing financiar-bancar, Editura Economica,2010
Madalina Antoaneta Radoi. Managementul produselor si serviciilor bancare, Editura Economica 2010
Popa Dumitru, Banci si credit, curs
Vasile Dedu, Produse si servicii bancare, Editura ASE, 2010
Legislație
Statutul BNR
Legea nr.312 din 28 iunie 2012
Instituții de credit
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.99 din 6 decembrie 2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului
Legea nr. 227/2007 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului
Ordonanța de urgență nr. 25 din 18 martie 2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului (Monitorul Oficial, Partea I nr. 179 din 23 martie 2010)
Legea nr. 270 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.98/2006 privind supravegherea suplimentară a instituțiilor financiare dintr-un conglomerat financiar
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului și a altor acte normative
Norme de implementare
Ordonanța Guvernului nr.10/2012 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului instituțiilor de credit, cu modificările ulterioare
Legea nr. 83/1997 pentru privatizarea societăților comerciale la care statul este acționar, cu modificările ulterioare
Instituții de plată
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.113/2010 privind serviciile de plată
Legea nr. 197/2011 pentru aprobarea OUG 113/2010
Regulamentul Băncii Naționale a României nr.21/2010 privind instituțiile de plată
Regulamentul BNR nr. 4/2012 pentru modificarea și completarea Reg. 21/2010
Ordinul BNR nr. 27/2012 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
Instituții financiare nebancare
Legea nr. 93/2010 privind institutiile financiare nebancare
Regulament nr. 20/2010 privind institutiile financiare nebancare, cu modificările ulterioare
Regulamentul nr.31/2012 privind raportarea de date și informații statistice la Banca Națională a României, Titlul I, Capitolul I și Capitolul IV
Norme în aplicarea legii
BIBLIOGRAFIE
Basno, Cezar, Dardac, Nicolae – Produse, costuri și performanțe bancare, Ed. Economică, București, 2000
Basno, Cezar, Dardac, Nicolae – Sisteme de plăți, compensări și decontări, EDP București, 2012
Gheorghe Manolescu, „Banci si credit“, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, 2006
Gheorghe Manolescu, „Moneda și politicile monetare“, Editura Fundației România de Mâine,
București, 2006
Gheorghe Pistol, Marketing. O abordare din perspectiva financiar-bancar, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, 2009
Ilie Dragos, Moneda si credit, Editura Universitaria, Craiova, 2011
Ilie Mihai, Operatiuni de încasări si plati, EFR,2007
Ilie Mihai, Management financiar bancar – Ed. Fundatia Romania de Maine 2007
Ilie Mihai, Managementul activitatii bancare – Ed. Fundatia Romania de Maine 2010
Madalina Antoaneta Radoi. Marketing financiar-bancar, Editura Economica,2010
Madalina Antoaneta Radoi. Managementul produselor si serviciilor bancare, Editura Economica 2010
Popa Dumitru, Banci si credit, curs
Vasile Dedu, Produse si servicii bancare, Editura ASE, 2010
Legislație
Statutul BNR
Legea nr.312 din 28 iunie 2012
Instituții de credit
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.99 din 6 decembrie 2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului
Legea nr. 227/2007 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului
Ordonanța de urgență nr. 25 din 18 martie 2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului (Monitorul Oficial, Partea I nr. 179 din 23 martie 2010)
Legea nr. 270 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.98/2006 privind supravegherea suplimentară a instituțiilor financiare dintr-un conglomerat financiar
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului și a altor acte normative
Norme de implementare
Ordonanța Guvernului nr.10/2012 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului instituțiilor de credit, cu modificările ulterioare
Legea nr. 83/1997 pentru privatizarea societăților comerciale la care statul este acționar, cu modificările ulterioare
Instituții de plată
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.113/2010 privind serviciile de plată
Legea nr. 197/2011 pentru aprobarea OUG 113/2010
Regulamentul Băncii Naționale a României nr.21/2010 privind instituțiile de plată
Regulamentul BNR nr. 4/2012 pentru modificarea și completarea Reg. 21/2010
Ordinul BNR nr. 27/2012 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
Instituții financiare nebancare
Legea nr. 93/2010 privind institutiile financiare nebancare
Regulament nr. 20/2010 privind institutiile financiare nebancare, cu modificările ulterioare
Regulamentul nr.31/2012 privind raportarea de date și informații statistice la Banca Națională a României, Titlul I, Capitolul I și Capitolul IV
Norme în aplicarea legii
ANEXE:
ANEXA NR. 1
Cerere de credit
SC ELA S.R.L., cu sediul în Bucuresti, cod 8700, cu număr de înregistrare la Registru Comerțului J40/4827/2006 din Bucuresti, și cod fiscal: RO6776661, având obiect de activitate comercializarea produselor legumicole, prin reprezentanții săi legali și anume: Administrator General și Director economic, vă rugăm să ne aprobați un credit în valoare de 2.422 lei, pe care să-l folosim în completarea surselor proprii, pentru realizarea unei investiții, constând în clădire magazin desfacere și utilaje agricole. Resursele proprii de 1017 mil. lei se asigură potrivit bugetului de venituri și cheltuieli a unității astfel:
surse proprii 1017 mil. lei
alte surse……-…………
Creditul urmează să fie rambursat conform graficului de rambursare stabilit împreună.
Garanțiile asiguratorii urmează să fie constituite în favoarea băncii:
IMOBIL sediu, având valoarea contabilă de …….
Menționăm că societatea noastră nu are în momentul de fată alte credite contractate la și nici la alte bănci.
La prezenta cerere anexăm situația financiar-contabila a societarii noastre prezentată în balanța de verificare și bilanțul contabil pe ultimul an, indicatorii economico-financiari, și planul de afaceri pentru realizarea investiției.
Declarăm pe propria răspundere ca toate datele din prezenta cerere, precum și din declarațiile anexate, sunt reale și corespund cu cele din evidențele noastre, și ne angajăm să respectăm toate obligațiile ce ne revin din contractul de credit.
ANEXA NR. 2
Fisa clientului
SC. ELA SRL, are ca obiect de activitate comerțul cu produse legumicole și o cifră de afaceri de 4 mld. lei;
Sediul societății este în Bucuresti, și este înregistrată la Registrul Comerțului cu numărul de 7939344, și cod fiscal 7293369.
Capitalul social este integral privat, în valoare de 20.000$.
Persoanele autorizate să reprezinte societatea în încheierea de contracte sunt Administratorul și Directorul Economic.
Personalul societății este de 30 angajați, din care 20 cu carte de muncă și 10 cu convenție civilă. Datorită obiectului de activitate, exista personal sezonier angajat pe perioada cu activitate maxima.
Personalul societății este specializat pentru activitatea pe care o desfășoară prin studii de specialitate. Conducerea societății este realizată de către echipa managerială, care este formată din cadre cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol si economic. Acestea contribuie la buna desfășurare a activității societății și asigură o activitate rentabilă, bazată pe eficiență economică.
Echipamentele constau în marea lor majoritate în mijloace de transport, și utilaje agricole.
Capacitățile de producție ale unității sunt folosite la capacitate maxima, pentru a putea permite desfășurarea unei largi activități, în vederea atingerii obiectivelor propuse.
Societatea nu are nici o investiție în curs de execuție în momentul solicitării creditului.
Societatea oferă spre vânzare toata gama de produse legumicole în regim en-gros, către distribuitorii cu amănuntul.
Principalii furnizori de marfă sunt producătorii interni de produse legumicole, dar societatea are contracte și cu furnizori externi.
Poziția pe piața a unității este foarte bună la nivel local și județean, având o pondere pe piață de 10%.
Strategia de dezvoltare, se referă la creșterea ofertei, atât din punct de vedere cantitativ, prin dezvoltarea de noi puncte de desfacere, cât și din punct de vedere calitativ, prin promovarea unor produse cu un înalt nivel calitativ pe piața.
Unitatea dorește sa-și mărească capacitatea de desfacere cu amănuntul, prin construirea unui magazin propriu.
Politica comercială este orientată spre atingerea de noi segmente de piață și contractarea de noi clienți. Serviciul de marketing intern asigură un studiu permanent al pieței și al concurenței.
Pentru promovarea vânzărilor se desfășoară activități de reclamă și publicitate, orientate spre promovarea imaginii firmei.
Principalii concurenți pe piața sunt marii producători de produse legumicole din țară, care desfășoară același tip de activitate, ca și firma analizată.
ANEXA NR. 3
Contract de credit
încheiat astăzi…………
Între:
– CEC BANK societate pe acțiuni, sucursala Bucuresti sector 3, în baza împuternicirii date prin Decizia Consiliului de Administrație al CEC BANK, cu sediul în București, Str. Doamnei 14, denumită în contract BANCĂ, reprezentată prin D-nul Iosif Marian, în calitate de Șef Serviciu Credite, și D-na , în calitate de Director al Sucursalei CEC pe de o parte, și
– S.C. ELA SRL, cu sediul în Bucuresti, B-dul Iuliu Maniu, număr de ordine în Registru Comerțului Cod Fiscal nr. 6776661 denumită în continuare IMPRUMUTAT, reprezentată prin Administratorul societății și Directorul economic, a intervenit prezentul contract:
BANCA acordă IMPRUMUTATULUI un credit în suma de miliarde lei, pe termen mediu, în completarea surselor proprii de finanțare, pentru construirea unui imobil si achiziționarea de utilaje agricole, pe o perioada de 2 ani, începând cu data de 15.05.2011 și până la data de 15.05.2015 (conform graficului anexat)
Creditul acordat se va pune la dispoziția ÎMPRUMUTATULUI eșalonat, conform graficului de utilizare a creditului.
Banca percepe pentru creditul aprobat și acordat următoarele comisioane:
comisionul inițial de angajament de 0,5% la valoarea creditului aprobat – la semnarea contractului de credit;
comisionul de urmărire (gestionare) a respectării condițiilor contractuale de 0,005 % la soldul creditului existent în ziua de 21 a fiecărei luni, calculat lunar pe toata durata de creditare;
comision de neutilizare de 8 % pe trimestru /an, calculat zilnic asupra sumei neutilizate din credit la datele și în valorile stabilite în contract;
Creditul se acordă cu o dobândă de 67% pe an.
Pe parcursul utilizării și rambursării creditului, BANCA poate indexa procentul de dobândă, în conformitate cu costul resurselor de creditare și dobânda de refinanțare practicată de B.N.R. Noul procent de dobândă se va comunica ÎMPRUMUTATULUI în scris, în termen de 10 zile de la aprobare, și se va aplica la soldul creditului existent de la data modificării dobânzii.
În cazul nerambursării ratelor de credit la termenele stabilite prin graficul de rambursare anexat, BANCA este îndreptățită să treacă ratele la restanță în ziua următoare expirării termenului și să încaseze de la ÎMPRUMUTAT o dobândă majorată cu 3% pe an peste dobânda curentă.
Creditul poate fi rambursat, de către ÎMPRUMUTAT, și înainte de scadență în întregime sau parțial, numai cu acordul și condițiile băncii.
5. ÎMPRUMUTATUL se obligă:
să respecte prevederile din prezentul contract și din anexele la acesta;
să asigure și să participe cu resurse proprii la realizarea obiectului creditării, în proporție de 23,1%, respectiv mil. lei;
să folosească creditul primit numai în scopul pentru care a fost solicitat și aprobat, în condițiile stabilite prin contract;
să restituie BANCII creditul potrivit graficului anexa la contract și să plătească dobânzile și comisioanele bancare, la termenele și în sumele convenite în contract;
să reflecte corect, și la zi, în evidentele sale contabile, toate operațiunile legate de utilizarea și rambursarea creditului, în conformitate cu normele în vigoare;
să suporte cheltuielile de urmărire făcute de BANCĂ pentru recuperarea creditelor nerambursate la scadență;
să solicite acordul BĂNCII în cazul modificărilor organizatorice și statutare (divizare, asociere, etc.), care au implicații asupra obligațiilor asumate prin prezentul contract;
să păstreze în bune condiții și să nu înstrăineze garanțiile care au stat la baza acordării creditului;
pe întreaga perioada de derulare a creditului, respectiv până la restituirea acestuia și a dobânzii, să-și deruleze activitatea și să-și păstreze disponibilitățile prin conturi deschise la CEC BANK
să depună și la BANCĂ, balanța de verificare, bilanțul contabil, contul de profit și pierdere, precum și anexele la acestea, împreună cu raportul comisiei de cenzori sau certificarea unui expert contabil autorizat independent, la termenele prevăzute de depunerea acestora la Administrația Financiară;
să emită în favoarea băncii, și să prezinte la semnarea contractului de credit, câte un rând de bilete la ordin valabile “fără protest” de egală valoare cu creditele primite și dobânda aferentă, separat pentru rate din credit și separat pentru dobânda curentă de plătit, ale căror scadențe, la zile fixe stabilite de comun acord, vor fi cele din graficul de rambursare a creditelor și zilele de plată a dobânzilor.
ÎMPRUMUTATUL se obligă să garanteze creditul primit cu:
imobilul pe care îl deține societatea și care este folosit ca sediu, este gajat de drept în favoarea băncii.
Aceste garanții sunt indivizibile până la rambursarea integrală creditului.
Prezentul contract intră în vigoare după înscrierea contractului de ipoteca și/sau de gaj în registru de inscripțiuni și transcripțiuni imobiliare al Judecătoriei, respectiv la mapa de amanet, precum și înregistrarea la societățile de asigurare a cesiunii drepturilor de despăgubire, pentru bunurile ipotecate și gajate în favoarea BĂNCII. Pe toata durata derulării creditului, până la rambursarea integrală a acestuia și plata integrală a datoriilor către bancă, în cazul nereânoirii polițelor de asigurare, împrumutatul se obligă să permită băncii a plătii în continuare cu nota contabilă din contul curent. plata la societatea de asigurare, contravaloarea primei de a asigurare, aferenta dreptului de despăgubire pentru bunurile ipotecate și gajate în favoarea băncii, pentru care se va urmării primirea de la societatea de asigurare a prelungirii poliței de asigurare.
Pe toată perioada derulării creditului și până la rambursarea integrală a acestuia, împrumutatul se obligă să permită băncii verificarea situației economico-financiare proprii, respectarea destinației creditului aprobat, existența, permanența și integralitatea a garanțiilor și asigurarea acestora.
În acest scop, ÎMPRUMUTATUL se obligă să pună la dispoziția BĂNCII documentele necesare, și să permită accesul personalului împuternicit al băncii în incinta firmei și a șantierului pentru efectuarea de verificări pe teren.
Nerespectarea de către ÎMPRUMUTAT a acestor obligații atrage după sine dreptul băncii de a trece la retragerea creditului înainte de scadență.
În cazul nedepunerii în bancă a balanței de verificare, a bilanțului contabil, a contului de profit și pierdere, precum și a anexelor acestora, în 5 zile calendaristice după depunerea la Administrația Finanțelor Publice, BANCA este în drept să sisteze creditarea și să treacă soldul creditului la credite restante.
BANCA este în drept sa anuleze sau să reducă cuantumul creditului acordat, în cazuri justificate, după expirarea unui termen de preaviz de minim 5 zile, care va fi comunicat în scris ÎMPRUMUTATULUI, astfel:
în cazul când indicatorii de performantă financiară înregistrează nivele sub cele avute în vedere în momentul acordării creditului și care pot conduce la nerambursarea creditelor conform prevederilor din contract. BANCA poate decide continuarea creditării, în alte condiții de dobânda și de garantare a creditului, începând cu data de 1 ale lunii următoare celei prevăzute pentru depunerea bilanțului contabil, a situației patrimoniale, sau după caz, a întocmirii balanței de verificare. Dreptul de decizie aparține băncii, iar împrumutatul se obligă să accepte necondiționat noile condiții de creditare.
în cazul înregistrării de PIERDERI, în cazul furnizării, de către IMPRUMUTAT a unor date nereale, BANCA este în drept să întrerupă imediat, fără preaviz, utilizarea de câtre împrumutat a creditului aprobat, în cazul în care acesta a încălcat condițiile contractuale sau în cazul în care situația economica și financiara a acestuia nu mai asigură condițiile de rambursare.
Neplata ratelor și dobânzilor aferente la creditul acordat, precum și nerespectarea vreuneia din clauzele contractuale, dau BĂNCII dreptul să treacă la retragerea imediată a creditului și dobânzilor datorate din contul de disponibilități al împrumutatului, iar când acest lucru nu este posibil, se va trece la recuperarea creditului prin executare silită.
BANCA nu preia riscul politic sau cel determinat de calamitățile naturale, și nu răspunde de autenticitatea documentelor prezentate de ÎMPRUMUTAT.
Prezentul contract și garanțiile reale și personale constituite, reprezintă titlu executoriu, conform art. 56 din Legea bancară nr. 58/1998
Acest contract a fost încheiat în număr de 2 exemplare, din care 1 exemplar rămâne la BANCĂ, și 1 exemplar la ÎMPRUMUTAT
ANEXELE:
Contractul de garanție imobiliara, graficul de utilizare a creditului și graficul de rambursare a creditului fac parte integrantă din contract.
BANCA, ÎMPRUMUTATUL,
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Acordarea Unui Credit de Cec Bank (ID: 134931)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.