Acţionăm pentru a stopa [310326]

“ACȚIONĂM PENTRU A STOPA

EMIGRAREA TINERETULUI CU ÎNALTĂ CALIFICARE”

declară Gabriel I. NĂSTASE,

director general în Ministerul Educației și Cercetării

Conf.univ.dr. Gabriel I. NĂSTASE

În perioada 2001-2003 în calitatea pe care am avut-o de director general al Direcției de Dezvoltare Instituțională în cadrul Departamentului Cercetare al Ministerului Educației și Cercetării (MEdC), m-[anonimizat] „Fundației Naționale pentru Sprijinirea Tinerilor Supradotați” [anonimizat], prof. univ. [anonimizat], [anonimizat]-inovare (C-D-I) din subordinea și coordonarea MEdC. [anonimizat] (fondator prof.univ.dr. [anonimizat]. 6, decembrie 2001 – ianuarie 2002, p. 4-5).

Acțiunea „Aveți grijă de viitorul acestei țări” a vizat cultivarea elitei tinerilor și promovarea acestora în activități de CDI care să contribuie la progresul economiei românești.

În continuare voi prezenta articolul care a apărut la acea dată în revista GENIUS și care a [anonimizat] „Henry Coandă”.

[anonimizat], [anonimizat], politic și economic pe care-l definește.

[anonimizat], privează numeroase popoare de posibilitatea afirmării depline a [anonimizat]-socială.

[anonimizat] 1989-1994, prin emigrarea oficială a 232 [anonimizat] a înregistrat o pierdere estimată la 1000 [anonimizat] 5% [anonimizat] 1993. [anonimizat], [anonimizat]. Nu s-au luat în calcul pierderile provocate de potențialul inovațional productiv al acestor persoane în funcție de nivelul de calificare și pregătire profesională. [anonimizat] a stării de subdezvoltarea a României, [anonimizat].

Realitatea dură a fenomenului emigrației este extrem de complexă și ea comportă o mulțime de aspecte menite să evite „explozia” distructivă a „bombei” emigrației. Las la o [anonimizat]. [anonimizat], a condus la numeroase conflicte în lume și în special în Europa.

Procesul de creștere economică are la bază inclusiv factorul de emigrație. [anonimizat] o pierdere mai mare sau mai mică a statului în raport cu posibilitățile profesionale ale emigrantului.

În această situație avem de regulă mai multe tipuri profesionale de emigranți. Emigrantul de înaltă pregătire profesională, creator și utilizator de tehnologii și emigrantul utilizator de tehnologii. În aprecierile făcute, nu am luat în considerare emigrantul fără calificare profesională, întrucât el nu este o „piesă” importantă în problematica pe care am abordat-o.

Eliminarea decalajelor și apropierea relativă a nivelelor de dezvoltare economică a statelor revin politicii externe și internaționale pe care o aplică statul respectiv față de resursele umane și față de preocuparea de a-și dezvolta un sistem de cercetare dezvoltare capabil să producă tehnologii viabile pentru a contribui efectiv la realizarea de venit național, deci, de PROGRES.

În plus, colaborarea dintre state, indiferent de nivelul lor de dezvoltare, trebuie să asigure acel flux informațional capabil să promoveze un transfer de tehnologie menit să modernizeze structurile economice ale țărilor implicate în aceste forme de colaborare.

Emigrația acestor categorii de oameni, denumită în literatura de specialitate și „brain-drain”, este o realitate. Practica în domeniul încurajării emigrației specialiștilor se face, de regulă, de către marile firme și monopoluri din țările dezvoltate din punct de vedere economic. Preluarea acestor specialiști în care investiția de informație aparține statului care l-a format, este bussines pentru firma care-l folosește fără a mai investi în pregătirea respectivului emigrant, iar pierderile sunt trecute în contul țării de unde a emigrat specialistul.

Se poate spune că decalajele tehnico-științifice sunt și efect și cauză în decalajele economice. Lipsa unei politici privind dezvoltarea științei și tehnicii conduce la accentuarea decalajelor față de țările industrializate, iar specialiștii deja formați preferă o implicare profesională de anvergură și în condiții materiale bune în țara care-i poate oferi aceste avantaje.

În sensul celor prezentate, în calitate de Director General al Direcției de Dezvoltare Instituțională în cadrul Departamentului de Cercetare al MEdC am inițiat împreună cu Fundația Națională „Henry Coandă” pentru Sprijinirea Tinerilor Supradotați o acțiune de integrare în activitatea de cercetare-dezvoltare a 84 de tineri, membri ai fundației amintite, care au împlinit vârsta de 25 de ani și sunt absolvenți ai unor institute de învățământ superior (artă, știință, medicină, filologie, jurnalism), cursuri de specialitate (masterate și doctorate) în țară sau în străinătate. Ca urmare a acestor acțiuni, până în prezent, au fost angajați 42% dintre tineri.

În perspectivă, pentru a stimula activitatea de cercetare a tinerilor, Direcția de Dezvoltare Instituțională din cadrul MEdC, a inițiat 3 legi: Legea Cercetării Științifice și Dezvoltării Tehnologice, Legea privind Statutul Personalului din Cercetare-Dezvoltare și Legea Consiliului Național de Atestare a Cercetării. Aceste legi, printre alte măsuri propuse, vor crea condiții de creștere salarială în domeniul cercetării științifice și facilități fiscale pentru institutele care cooptează tineri.

Totodată se va încerca majorarea de la 0,5% la 1% din buget a sumelor alocate Fondului de conducere a programului de cercetare. Ca urmare, banii vor putea fi astfel folosiți pentru retribuirea tinerilor angajați și pentru majorarea valorii proiectelor la care participă institutele respective.

Pentru a pune în operă ideile și proiectele generoase ale fundației, este necesară colaborarea cu personalități, oameni politici, de știință, artiști care să acționeze dezinteresat, în spiritul moralei, al dragostei de oameni și de țară.

În acest sens s-au strâns ca un scut în jurul tinerilor supradotați, oameni de suflet, înalte conștiințe, care au constituit în cadrul Fundației Henry Coandă, „Clubul visătorilor”.

Aceste personalități „visează” un viitor al României bazat pe un tineret care se instruiește la cele mai înalte cote pentru a prelua bogata moștenire în creatori și creații, pentru care noi, românii, din modestie am făcut prea puțin pentru a fi cunoscuți în lume.

Idealurile nu se realizează cu mercenari, ci numai cu visători pragmatici.