Achizitionarea Unor Utilaje Pentru Vegetatia Agricola

CUPRINS

CAP 1 .CONȚINUTUL PLANULUI DE AFACERI

PARTEA I – DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Numele solicitantului:

A.2. Obiectul de activitate.

A.3. Forma juridica a solicitantului

A.4. Structura capitalului social si evoluția acestuia de la înființare

A.5. Administratorii societatii

A.6. Informații referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului :

A.7. Litigii ( in desfășurare )

B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

B.1. Istoricul activitatii

B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului 

B.3. Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicate

B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime

B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuție

PARTEA A II – A – DESCRIEREA PROIECTULUI

C. PREZENTAREA PROIECTULUI

C.1. Obiectivele proiectului.

C.2. Descrierea tehnica a proiectului 

C.3. Managementul proiectului

C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziții

C.5. Personal si instruire

C.6. Graficul estimat al proiectului

C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

D. PROIECȚII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D.1. Bazele de productie

D.2. Contul de profit si pierderi previzionat

D.3. Fluxul de numerar previzionat

D.4. Indicatorii financiari

CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ȘI ÎNTOCMIREA ASOLAMENTULUI

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE AGRICOLĂ

CAPITOLUL IV CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

PROIECT DE AN LA

MANAGEMENT

CUPRINS

CAP 1 .CONȚINUTUL PLANULUI DE AFACERI

PARTEA I – DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Numele solicitantului:

A.2. Obiectul de activitate.

A.3. Forma juridica a solicitantului

A.4. Structura capitalului social si evoluția acestuia de la înființare

A.5. Administratorii societatii

A.6. Informații referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului :

A.7. Litigii ( in desfășurare )

B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

B.1. Istoricul activitatii

B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului 

B.3. Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicate

B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime

B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuție

PARTEA A II – A – DESCRIEREA PROIECTULUI

C. PREZENTAREA PROIECTULUI

C.1. Obiectivele proiectului.

C.2. Descrierea tehnica a proiectului 

C.3. Managementul proiectului

C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziții

C.5. Personal si instruire

C.6. Graficul estimat al proiectului

C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

D. PROIECȚII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D.1. Bazele de productie

D.2. Contul de profit si pierderi previzionat

D.3. Fluxul de numerar previzionat

D.4. Indicatorii financiari

CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ȘI ÎNTOCMIREA ASOLAMENTULUI

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE AGRICOLĂ

CAPITOLUL IV CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI CAP. I PLANUL DE AFACERI

PARTEA I – DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Numele solicitantului:

S.C.FERMA VENUS S.R.L.

A.2. Obiectul de activitate.

Cultivarea legumelor (napi), cod. CAEN – 0113

A.3. Forma juridica a solicitantului

SC [NUME_REDACTAT] SRL cu domiciliul in localitatea [NUME_REDACTAT], jud. Iași inscris la [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] cu nr. 22/915/2008, Cod unic de inregistrare RO27108986, este autorizata sa funcționeze in baza Legii 440/2001 cu activitatea Cultivarea legumelor (napi) prin autorizația nr.7 /01.06.2008 eliberata de [NUME_REDACTAT] , jud. Iași.

A.4. Structura capitalului social si evoluția acestuia de la înființare

Tabel A.4.1

Tabel A.4.2

A.5. Administratorii societatii

Tabel A.5.1

Tabel A.6.1

B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

B.1. Istoricul activității

SC FERMA VENUS SRL s-a înființat ca societate comerciala în luna mai 2010 și a mai desfașurat activitate în acest domeniu, activitate privată patru ani, timp în care s-a ocupat de cultivarea si comercializarea legumelor, într-un sediu de fermă, fost C.A.P., nemodernizat după care s-a axat pe achiziționarea de instalații moderne pentru întregul proces tehnologic de cultivare a legumelor conform standardelor [NUME_REDACTAT] în acest domeniu.

B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului:

Tabel B.2.1

B.3. Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate

B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime

Tabel B.4 .1

Tabel B.4 .1

B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuție

Tabel B.5.1

Tabel B.5.2

PARTEA A II – A – DESCRIEREA PROIECTULUI

C. PREZENTAREA PROIECTULUI

C.1. Obiectivele proiectului.

În acest proiect vom avea în vedere achiziționarea unor utilaje pentru vegetatia agricola care să contribuie la creșterea veniturilor firmei fiind o nouă linie de producție in cadrul acestei unități.

Vizeaza achizitia de utilaje agricole pentru o ferma legumicola, culturi de camp existente, cu

o suprafata de 500ha. Aceasta suprafata cuprinde 215ha grau, 195ha porumb si 90 ha floarea – soarelui.

Se intentioneaza achizitia urmatoarelor bunuri:

2 tractoare FORD 140 cp

1 tractor [NUME_REDACTAT] 6330 105 cp

2 pluguri

2 grape cu discuri

1 cultivator

1 combinator

1 grapa stelata

1 semanatoare

1 masina erbicidat

Caracteristicile principale ale constructiilor intentionate a se realiza prin proiect

Prin proiectul propus se va realiza o hala cu dimensiunile in plan 36,2 x , cu regim de inaltime parter semiingropat, cu pozitionarea in functie de microclimatul zonei. Constructia va fi realizata pe structura metalica (cadre din profile metalice, stalpi metalici, fundatii din beton armat, inchideri din panouri termoizolante sandwich – spuma poliuretanica intre doua foi de tabla aluminiu, acoperis tip copertina, tamplarii din PVC).

Accesele in acest spatiu vor fi diferentiate si amplasate in functie de importanta lor si de functiunile pe care le deservesc. Astfel va fi un acces pe latura sudica a constructiei necesare desfasurarii activitatii.

Constructia se desfasoara numai pe parter si va cuprinde urmatoarele functiuni :

un filtru fitosanitar pe latura sudica

spatiu unde sunt depozitate utilajele agricole

Hala va avea un aspect unitar, estetic, fiind functionala atat din punct de vedere al depozitarii utilajeler cat si pentru servisul acestora .

La interior vor fi utilizate functie de destinatia fiecarei functiuni, placaje de gresie si

Faianta in spatiile in care normele sanitare si de igiena impun astfele de finisaje, varuri lavabile la peretii din panouri de gipscarton, tamplarie din PVC, pardoseli din beton sclivisit.

Structura de rezistenta va fi realizata din profile metalice.

Cu privire la instalatiile electrice acestea vor fi : instalatii iluminat, de protectie si paratrasnet, racord electric.

Sunt necesare urmatoarele instalatii sanitare:

istalatii apa rece si apa calda in incaperile filtrului sanitar

obiecte sanitare

De asemenea, se va construi si un depozit pentru legume cu dimensiunile 30,5 x 10.6 m, dotat cu instalatii de ventilatie si racire pentru pastrarea legumelor.

Parametrii constructivi si de performanta ai masinilor, utilajelor si echipamentelor care se vor achizitiona prin proiect

Utilajele specifice necesare fluxului tehnologic sunt utilaje specializate, achizitionate de la firma FORD si respectiv JOHN DEERE. Utilajele precum grapele si plugurile sunt achizitionate de la firma GASPARDO.

C.3. Managementul proiectului

1. Nume: [NUME_REDACTAT]: Dan – [NUME_REDACTAT] ADMINISTRATOR

Studiile si experiența (relevante pentru proiect) :

C.4. Listă de achiziții și sursele de achiziții pentru: activele ce fac obiectul proiectului/ materiile prime pentru punerea în funcțiune a proiectului

Tabel C.4.1 –

C.5. Personal si instruire

Tabel C.5.1

Avand in vedere numarul de hectare cultivatate si gama de utilajele folosite la culivarea terenurilor, avem nevoie de uramatorul personal calificat pentru diferite activitati:

2 tehnicieni

2 mecanici

1 paznic

3 tractoristi

13 zilieri

1 administrator

1 inginer agronom

1 sef ferma

C.6. Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii.

Lunile I –III se vor realiza fundatiile. Peretii laterali, acoperisul, reteaua de apa, canalizare.

Lunile IV – V – comparimentare spatii si relizarea instalatiiloir sanitare.

Lunile VI –VII – procurare si montare utilaje.

Luna IX – finisaje si probe tehnologice.

Lunile X –XI incheiere contracte si cultivarea terenului cu seminte.

Luna XII – Inceputul activitatii specifice fermei de culturi agricole

[NUME_REDACTAT]

C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

În felul în care a fost conceput, proiectul nu poate avea decât un efect favorabil, atât asupra dezvoltării zonei cât și a mediului de afaceri.

Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri se va concretiza in cresetrea numarului de locuri de munca precum si cresterea veniturilor locuitorilor zonei.

Chiar dacă este o ferma relativ mică, această fermă familială asigură locuri de muncă pentru locuitorii din zona , care realizează însă o productivitate a muncii foarte ridicată. Infiintarea microfermei de culturi vegetale, respectiv grau, porumb si floarea – soarelui, va duce la o mai buna utilizare a potentialului agricol in zona unde isi desfasoara activitatea.

Prin achiziționarea care se va realiza și activitatea ce se va desfășura vor duce la creșterea veniturilor la bugetul local prin taxele și impozitele care se plătesc și desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care în final vor fi în beneficiul cetățenilor. Întrucat se va achiziționa o combina pe șenile în conformitate cu normele și standardele europene va duce o protecție a mediului care să se încadreze în normele stabilite pentru protejarea mediului încojurator.

Pentru toate categoriile de materii prime (combustibil, piese de schimb, îngrășaminte, etc.) se vor încheia contracte în așa fel încat să fie asigurat mersul normal al activității agricole. Deasemeni si producția finita (grau, porumb, floarea – soarelui) care se va realiza va fi livrata in întregime pe baza de contracte încheate.

D. PROIECȚII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D.1. Bazele de productie

D.2. Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

D.3. Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

D.3. Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

D.4. Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) – 652 550 lei

LEI

___________________________________________________________________________

Specificare AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5

___________________________________________________________________________

Veniturile din exploatare* (Ve)

2 859 900 2 942 700 3 377 400

_____________________________________________________________________ _

Cheltuieli de exploatare* (Ce)

84 739 92 703 99 518

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare* (Re) = Se calculeaza: Re = Ve – Ce

2 775 161 2 849 997 3 277 882

___________________________________________________________________________

Profitul net* (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut

impozitul pe profit.

2 677 260 2 735 361 3 146 259

___________________________________________________________________________

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a

investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= Vi/Pn mediu sau

Dr=(Vi – 5 x Pn)/Pn,

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza

Durata de recuperare a investitiei este de 4,37 ani.

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = Pn/Vi x 100 (%), Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate.

410% 419% 482% _________________________________________________________________

Cheltuieli financiare* (Cf) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________

Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri, FNN>=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280.102 331.554 379.748

Valoare actualizata neta (VAN) =FNi/(1+r)I +FN5/r, VAN>0, r=rata de actualizare=8%

CAPITOLUL II

STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ȘI ÎNTOCMIREA ASOLAMENTULUI

2.1. Mărimea și structura categoriilor de folosință a terenului

Tabelul 1

Mărimea și structura categoriilor de folosință a terenului

Condiții naturale

Temperatura medie anuală 10° C

Precipitații medii anuale 30 l/an

Tipul de sol predominant Cernoziom

2.2. Alegerea culturilor

S-au ales soiuri cu rezistență ridicată la iernare, la secetele din timpul formării boabelor, cu un potențial biologic de producție ridicat, rezistente la boli și dăunători.

PORUMB

Importanță:

Porumbul este una din cerealele cele mai importante pentru România. Acesta poate fi cultivat pe soluri diferite ca fertilitate , textura si reacție , dar trebuie evitate solurile extreme. Rotația se face între leguminoase (mazăre, fasole, soia ) dar și între cereale și prășitoare (cartof, sfeclă). Preferă solurile ușoare, în general ( cernoziomurile lutonisipoase) în [NUME_REDACTAT].

Este important în hrana animalelor, în industria alcoolului. Mălaiul este folosit și în alimentație, cocenii tocați, balotați sunt folosiți în hrana animalelor .

Tehnologia:

Dezmiriștirea- în funcție de planta premergătoare, curățarea terenului de resturi vegetale, dacă este după cereale acestea ne permite dezmireștirea;

Arătura- care mobilizează terenul în profunzime, având ca scop încorporarea superfosfatului în teren(simplu, dublu sau triplu concentrat) aceasta se face la adancimea de 25-30 cm. Aratura de primăvară trebuie exclusă putând fi înlocuită prin discuiri și grapări repetate pe terenuri curate de buruieni și terenuri bine aprovizionate cu apă. În situații extreme când se impune arătura de primăvară trebuie efectuată cât mai devreme și de bună calitate;

aratul se realizează cu mașini agricole, plug simplu sau reversibil cu 2-3 brazde sau 12 brazde, dimensiunea brazdei este în funcție de puterea tractorului;

Primăvara se realizează mobilizarea terenului cu grapa cu disc la 8-10 cm ;

pregatirea patului germinativ se face cu ajutorul combinatoarelor de diferite volume, aceasta se realizează la adancime de 1-2 cm mai mare decât adancimea de semanat; pregatirea patului germinativ urmarește nivelarea terenului și realizarea unui strat de sol afânat și mărunțit pe adâncimea de semănat printr-un număr cât mai redus de treceri pe teren;

Aplicarea erbicidelor pentru combaterea buienilor, erbicidatul se face înainte de semănat.

Sămânța – trebuie neapărat certificată și tratată în primul rând cu fungicide iar când cultivăm după altă prașitoare sau porumb în cultura repetată atunci sămânța trebuie tratată și cu insecticide.

Sămânța se tratează în general mecanic asigurând tratarea pe toate boabele și pe întreaga suprafață.

Sămânța trebuie să aibă germinație între 85% cea mai slabă germinație admisă și 90%. Puritatea trebuie să fie de cel puțin 98% , să fie bine calibrate și să aibă putere de germinație corespunzătoare. Sămânța ca să germineze la 8-10 0C trebuie să absoarbă 20-22% apă din greutatea ei; răsărirea are loc în 7-8 zile. Se folosesc numai hibrizi de porumb cu perioada de vegetație de la 81-160-180 zile.

Semănatul- Perioada de semănat corespunde perioadei când în sol la adancimea de 10 cm se stabilizează temperaturi de peste 8-10 0C .

Densitatea de semănat este un factor tehnologic foarte important și se stabileste în funcție de particularitățile hibridului cultivat, de rezerva de apă din sol și de gradul de aprovizionare al solului cu elemente nutritive.Este recomandat 45-50 plante / ha dacă terenul este neirigat și 57-75 plante/ ha dacă ternul este irigat.

Semănatul se realizează pe rânduri cu mașina de precizie SPC-6 cu diferite volume de la 4-16 secții, la distanța dintre rânduri de 70 cm și adancimea de 6-8-9 cm în funcție de umiditatea solului, asigurând 15-25 kg sămânță/ha.

Sămânța trebuie să absoarbă apă o treime din greutatea ei pentru a răsării. Perioada de răsărire este între 20-25 aprilie și 5-10 mai.

Cantitatea de sămânță folosită la hectar variază între 10-20 kg, în funcție de densitatea stabilită și de masa a 1 000 de boabe.

Semanatul se face cu semanatoarea pneumatica combinate SPC -6, SPC -8, SPC -12, cu viteza de lucru de 5-11 km /h

Lucrări de îngrijire:

Combaterea buruienilor – se realizează pe cale chimică cu ajutorul erbicidelor ,administrarea făcându-se cu instalații speciale de diferite volume atât în ceace privește capacitatea rezervorului cât și lățimea de lucru a mașinii.Ele se administrează atât cu pregătirea patului germinativ înainte cu două trei zile de răsărire și dacă este necesar în timpul vegetației în funcție de spectrul de buruieni specific culturilor(erbicide pentru combaterea buruienilor cu frunză lată și erbicide pentru combaterea gramineelor); Erbicidarea se face cu MET-uri sau mașini autopropulsate . Mai există și combaterea buruienilor pe cale mecanică care se face cu ajutorul cultivatoarelor(prășitoare).

Combaterea secetei – se realizează prin mai multe metode: cu ajutorul unor instalații speciale care asigură plantei un anumit volum de apă . Acestea pot fi: instalații de irigat cu aspersoare , rigole controlate (prin sifonare) și motopompe. Combatera secetei cu administrarea apei în vederea răsăririi în anii secetoși, se face atunci când planta are 6-8 frunze , la formarea internodurilor și alungirea tulpinei , la apariția inflorescenței și la umplerea bobului.

Combaterea bolilor și dăunătorilor– se realizează cu insecticid , iar dăunătorii întâlniți la porumb sunt: costrinia, rățișoara porumbului, viermele de sârmă. Bolile întâlnite sunt: putregaiul tăciunele zburător , sfâșierea frunzelor, căderea tulpinilor .

Recoltarea – se realizează în prima și a doua decadă a lunii august până la a treia decadă a lunii septembrie. Porumbul trebuie să fie recoltat cu umiditatea sub 14% la boabe și 18-20% la știuleți . Recoltarea se face în boabe sau știuleți și se realizează cu combine de cereale care au echipament special : freze care permit tăierea tulpinii, tocător pentru coceni.

Transportul – se realizează cu mijloace de transport specifice (bene, remorci);

Depozitarea – se realizează de regulă în magazii, piste, hale, șopronuri, silozuri;Producția 15-16 tone /ha .

 GRAU

Grâul este considerat cultura agricolă cu cea mai mare suprafață cultivată pe plan mondial, aceasta fiind de peste 220 milioane hectare. În țara noastră suprafața cultivată cu grâu este de cca. 25% din suprafața arabilă și 40% din suprafața semănată cu cereale.

1.Importanța economică și furajeră

Grâul este considerat cultura agricolă cu cea mai mare suprafață cultivată pe plan mondial,aceasta fiind de peste 220 milioane hectare. În țara noastră suprafața cultivată cu grâu este de cca. 25% din suprafața arabilă și 40% din suprafața semănată cu cereale.

Importanța ce se acordă acestei culturi constă în următoarele particularități:

● pentru aproape jumătate din populația lumii, pâinea produsă din făină de grâu reprezintă hrana de bază;

● din punct de vedere calitativ, boabele de grâu au un raport echilibrat între conținutul de hidrați de carbon și cel de substanțe proteice, corespunzător cerințelor organismului uman;

● boabele de grâu constituie materia primă pentru producerea sau extragerea de substanțe utile care intră în procesarea unei mari diversități de produse agroalimentare;

● boabele de grâu au o durată mare de păstrare și pot fi transportate la distanțe mari fără riscul degradării calității;

● se poate folosi direct în hrana animalelor, mai ales tărâțele ce rezultă din industria morăritului, deoarece au un conținut ridicat în proteine, grăsimi și substanțe minerale;

● paiele rezultate după recoltarea grâului se pot folosi în hrana animalelor sau ca așternut în grajd, la fabricile de celuloză sau pentru prepararea îngrășământului organic;

● datorită plasticității ecologice ridicate, grâul poate fi cultivat în diferite zone climatice și la altitudini foarte mari;

● din punct de vedere agrotehnic cultura este mecanizată în totalitate, iar grâul intră în aproape toate sistemele de rotație agricolă, fiind considerată o plantă premergătoare foarte bună, deoarece are o perioadă de vegetație relativ scurtă, favorizând realizarea, în condiții optime, a lucrărilor pentru pregătirea patului germinativ a culturii ce urmează.

2. Însușiri morfologice și fiziologice

Înfrățirea constituie particularitatea biologică cea mai importantă a grâului. În cazul grâului de toamnă, această însușire se declanșează la 15-20 zile de la răsărire și continuă până la scăderea temperaturii sub 50C. În timpul unor ierni cu temperaturi mai ridicate , înfrățirea poate continua dar frații formați un ajung la fructificare.

Perioada de timp de la răsărire și până la intrarea în iarnă este considerată o perioadă de adaptare a grâului la temperaturi scăzute, realizându-se, astfel, procesul de călire care constă în acumularea (mai ales în celulele de la baza coletului) de substanțe de rezervă, formate din zaharoză, glucoză și levuloză.

Procesul de acumulare a zaharurilor durează 15-20 zile, influențează creșterea rezistenței grâului la temperaturile scăzute din timpul iernii, care asociat cu mărirea concentrației sucului celular, se poate ajunge până temperaturi de –200C….-230C, la nivelul nodului de înfrățire.

În timpul iernii, numită și perioada de criptovegetație, au loc o serie de procese fiziologice, cum sunt: absorția azotului, transformarea și utilizarea acestuia în procesele morfologice, desfășurarea procesului de fotosinteză prin creșterea conținutului de substanțe organice (acidul ascorbic).

Primăvara, după dezghețarea solului, plantele își intensifică funcțiile vitale și începe procesul de regenerare a grâului, rolul cel mai important în acest proces îl au rezervele de azot acumulate de plantă în timpul iernii.

În cazul grâului de toamnă se disting două perioade: perioada vegetativă și perioada generativă. Trecerea de la perioada vegetativă la cea generativă se realizează în perioada de toamnă-începutul iernii, iar procesul se numește vernalizare sau iarovizare.

Organogeneza la grâul de toamnă cuprinde 12 etape, de la stadiul de apex vegetativ și până la maturizarea deplină.

Înfloritul grâului începe la 3-4 zile după înspicare, iar perioada de înflorire este de 3-5 zile.Numărul de spiculețe într-un spic este determinat atât de factorii genetici și de mediu, cât și de cei tehnologici, mai ales de nivelul de nutriției minerale.Un spic de grâu cuprinde între 15-40 boabe, iar greutatea boabelor într-un spic variază între 0,8-1,3 g.

Sistematica si soiuri

Grâul face parte din ordinul Graminalis, familia Gramineae, genul Triticum. Acest gen cuprinde numeroase specii diploide, tetraploide și hexaploide, din care două sunt mai importante: grâul comun (Triticum aestivum ssp vulgare), care ocupă 90% din suprafața cultivată cu grâu și grâul durum sau arnăut, sau tare (Triticum durum sau Triticum turgidum conv. Durum), care se folosește pentru prepararea pastelor făinoase.

În țara noastră au fost create numeroase soiuri de grâu, cu particularități agrobiologice și tehnologice diferențiate, ceea ce face posibilă extinderea culturii în toate zonele favorabile. Dintre soiurile de grâu de toamnă se pot evidenția: Alex, Apullum, Dropia, Eliana, Magistral, Rapid, Romulus, Rubin, Turda 95, iar din soiurile de grâu durum: Durom, Pandur, Rodur.

Sortimentul de soiuri de grâu comun din lista oficială cuprinde numai forme care aparțin varietății „erythrospermun”, predominând soiurile românești. Aceste soiuri se caracterizează printr-un potențial de producție de 9-10 tone boabe/ha, rezistență la cădere, ger, iernare, secetă și boli, valoare nutritivă și tehnologică a boabelor, stabilitate a recoltelor

Pentru grâul comun de primăvară sunt recomandate soiurile de creație românească Speranța (înregistrat în anul 1987) și Rubin (1998). Pentru grâul „durum” există în cultură soiuri de primăvară (Durom – soi românesc, înregistrat în 1976; Ixos – soi de francez, 1995), și de toamnă (Rodur – românesc, 1984; Pandur – soi de toamnă, 1996).

2.3. Întocmirea asolamentului

Definiție asolament: reprezintă împarțirea terenurilor în sole (tarlale) pe care plantele de cultură se succed în timp și spațiu într-o ordine bine stabilită și pe care se aplică sisteme raționale de lucrare a solului, de fertilizare și de protecție a culturii în vederea creșterii fertilității solului, a sporirii cantitative și calitative a producțiilor agricole.

Tipuri de asolament : Asolament furajer

Asolament agricol

Asolament de livada

Asolament mixt

Asolament legumicol

Tabelul 2

Schema rotației culturilor

CAPITOLUL III

ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE AGRICOLĂ

3.1. Proiectarea producțiilor medii prin metoda bonitării

terenurilor agricole

Tabelul 3

Date inițiale

2) Notele totale de bonitare pentru condițiile ecologice (Ni):

Grau- 215*77= 16 555

Ni = Si x [NUME_REDACTAT] soarelui – 195*85= 16 575

Fasole – 90*97= 8 730

TOTAL = 41 860

3) Nota medie ponderată de bonitare:

GRAU 33.11

PORUMB 33.15

FLOAREA SOARELUI 17.46

Producția ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitar:

GRAU 21.57 kg/pct

PORUMB 34.93 kg/pct

FLOAREA SOARELUI 6.45 kg/pct

5) Corecția totală în funcție de distanță și drumuri: Ct = S x k

Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Total = 41859.48

Notele totale de bonitare potențate (Ntp):

Producția totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt):

Producția medie la hectar: Pmc1

Pm GRAU = 2858.60

Pm PORUMB = 3463.46

Pmc FLOAREA SOARELUI = 3312.38

3.2 STABILIREA CANTITĂȚILOR DE ÎNGRĂȘĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de îngrășăminte s-a efectuat ținându-se cont atât de producțiile medii cât și de existentul de suprafață activă din sol. S-au luat în considerare și pierderile rezultate prin levigare.

În tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de îngrășăminte chimice la ha separat pentru cele 3 culturi în parte.

Tabelul 4

Calculul dozelor de îngrășăminte chimice

3.3 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia, producțiile medii și totale. (tabelul 5)

Tabelul 5

Întocmirea planului de cultură

3.4 FUNDAMENTAREA FIȘELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

În vederea organizării proceselor de muncă și de producție, în etapa pregătitoare, se întocmesc fișele tehnologice pe culturi. Informațiile cuprinse în fișele tehnologice servesc în același timp la stabilirea tehnologiilor, stabilirea destinației producției, determinarea volumului lucrărilor mecanice și manuale, necesarul de forță de muncă, cantitățile de materiale și mijloacele financiare necesare pentru aprovizionare.

DATELE NECESARE:

Culturile incluse în planul de producție al firmei.

Suprafața ocupată de fiecare cultură în parte.

Culturile premergătoare.

Producția medie și totală a fiecărei culturi.

Lucrările tehnologice, în ordinea cronologică a executărilor.

Perioada de executare și data lucrării.

Mijloacele cu care se execută lucrarea.

Tarifele de plată pentru lucrările mecanice.

Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii.

10. Cuantumul taxelor pentru CAS, șomaj, risc, asigurare.

11. Amortismentul specific.

12. Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe UM, prețul unitar și cota pentru cheltuielile de aprovizionare.

13. Cota de cheltuieli indirecte (comune și generale).

MODUL DE LUCRU:

Se înscriu în fișă datele privind suprafața și producția medie. Producția medie se planifică în raport cu fertilitatea solului și cantitatea de îngrășământ aplicată.

Se înscriu lucrările tehnologice, în ordinea executării lor, precizându-se toată perioada optimă de execuție și durata fiecărei lucrări.

Pentru fiecare în parte se determină: volumul lucrărilor, sumele necesare și materiale.

La lucrările manuale, în raport cu volumul lucrării, se calculează numărul de zile om, iar fondul de salarii rezultă înmulțind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu tariful pe zi/om corespunzător.

Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicând cota în proporție de 30% pentru CAS, 5% pentru fondul de șomaj, 1% pentru risc și asigurare, impozit, 15% asupra sumei care reprezintă fondul de salarii.

Amortismentul specific se determină în raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix folosit exclusiv la cultura respectivă și durata de folosire.

Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea materialului folosit.

Din însumarea pentru lucrările mecanice, lucrările manuale, taxe asupra valorilor, materialelor, se obțin cheltuielile de producție.

La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune și prin însumarea lor se determină cheltuielile de producție.

10. După fiecare trimestru se fac totalurile.

11. Se calculează indicatorii: cheltuieli de producție la hectar și costul la tona de produs.

3.5. Organizarea lucrării de semănat la cultura GRAU

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole, de care depinde în ultimă instanță obținerea de producții ridicate. Suprafețele întinse ocupate de culturi precum și termenele restrânse în care trebuie executat, fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important în activitatea de producție a exploatațiilor agricole.

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele:

se stabilește componența agregatului de semănat, potrivit condițiilor existente (tractor plus semănătoare SUP-29).

Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului în termen optim, folosind formula:

N=215/5×13.82=215/69.1=3.11

Așadar, în prealabil, trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat

folosit. Aceasta se calculează după formula:

P=3.6x6000x8x0.8/10000=138240/10000=13.82

Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătorii.

Lungimea marcatoarelor, adică distanța la care trebuie așezată piesa activă a marcatorului față de ultimul brăzdar, se stabilește în funcție de:

lățimea de lucru a semănătorii (B);

distanța între două brăzdare (b 12.5 cm);

distanța între roțile din față sau marginile exterioare ale șenilelor tractorului (c 1,5 m).

=3.6+0.125-1.5/2=1.11

3.6+0.125+1.5/2=2.61

Când tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atât cu roata din dreapta cât și cu roata din stânga, lungimea celor două marcatoare este egală și este dată de relația:

=3.6+0.125+1.5/2=2.61

Stabilirea debitului semănătorii, în funcție de norma de sămânță la hectar. La începutul lucrării, trebuie întotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la însămânțare. Această verificare se face după formula:

G=240×1.74×3.6×20/1000=30067.2/10000=3.0

5.Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat. Lungimea maximă a postatelor la semănat este în funcție de capacitatea cutiei semănătorii. Pentru a ușura organizarea transportului de semințe este indicat ca alimentarea semănătorii cu semințe să se execute la un singur capăt a postatei. In acest caz, lungimea maximă a postatei se calculează după formula:

L=0.5x10000x400x0.70/240×3.6=1400000/864=1620.3

In ce privește lățimea postatei, aceasta se determină în funcție de lățimea totală a parcelei de însămânțat și de metoda de deplasare a agregatului. Ea se calculează așa încât să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru.

Lățimea postatei la semănatul în suveică se calculează după formula:

I=10000×13.82×1/1620.3=85.29

Lățimea zonei de întoarcere a agregatului. Pentru întoarcerea agregatului, la capetele parcelei se delimitează o fâșie de teren denumită „zonă de întoarcere“. Delimitarea acestei zone se face, în cazul deplasărilor în parcursul liniar, cu buclă și fără buclă. Lățimea zonei de întoarcere este dată de relația:

E=3×4+1.5=13.5

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale mașinii agricole pe linia de întoarcere a lucrului.

Stabilirea distanței dintre punctele de alimentare a semănătorii. Distanța dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină în funcție de metoda de deplasare a agregatului la semănat. In cazul semănatului în suveică, lungimea postatei este determinată în funcție de capacitatea cutiei de semințe, în așa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei, distanța dintre punctele de alimentare se află după formula:

D=2×3.6×2.1=15

în cazul când lungimea postatei nu este determinată în funcție de capacitate cutiei de semințe, este necesar ca, în prealabil, să cunoaștem turele pe care le face agregatul până la golirea coșului semănătorii. Aceasta se determină împărțind lungimea drumului pe care îl face semănătoarea până la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus și întors. ~n acest scop, se folosește următoarea formulă:

T=10000x400x0.80/240×3.6x2x85.2=320000/147=2.1

În cazul semănării în „laturi“ sau „pe două jumătăți ale postatei“ distanța dintre punctele de alimentare se calculează după formula:

=98.74×3.6=355.4

(semnificațiile literelor sunt aceleași ca la formulele (10) și (11).

Stabilirea cantităților de semințe ce se pun la punctele de alimentare. Cantitățile de semințe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula:

,=400×1=400

iar cantitatea care se pune la punctele următoare este:

C1=400×0.8×1=320

7Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat și transportat semințele. Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază în raport cu numărul de agregate folosite zilnic și al mașinilor ce compun agregatul.

Necesarul de mijloace de transport se stabilește în funcție de cantitățile de semințe necesare semănătorilor la o încărcare, timpul de golire a semănătorilor, capacitatea mijloacelor de transport, distanța de transport și timpul necesar pentru un ciclu de transport.

In primul rând se determină timpul în care se consumă cantitatea de semințe existentă în cutia semănătorii, folosind relația:

Tgol=10000x240x0.85/3.6x6x240=393.5

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relației:

Nt=1x240x30/393.5×200=1

9.Se determină necesarul de saci pentru transportul semințelor, cunoscând că pentru ușurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Ns= 240×290/40=69600/40=1740

Centralizarea datelor

3.6. Evaluarea producției

Evaluarea producției are ca scop urmărirea și înregistrarea evoluției culturilor, precum și realizarea unor determinări cantitative și calitative a producției.acestora.

Evaluarea se face în două etape:

în prima etapă, se apreciază aspectul vegetativ al culturilor în fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor;

în etapa a doua se face estimarea în câmp a producției agricole după anumite norme standardizate

~n funcție de tipul de cultură, evaluarea se face astfel:

Grâu (grâu – 15 iunie):

se stabilește numărul punctelor de control în funcție de mărimea și uniformitatea parcelelor(în cazul parcele de până la 100 ha – 5 puncte; pe suprafețe mai mari de 100 ha – 10 puncte).

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat).

Metodologie de lucru

se numără spicele din interiorul ramei metrice;

se stabilește numărul mediu de boabe în spic;

se calculează producția medie la hectar, astfel:

Q kg/ha – producția medie kg/ha;

Nsp – număr mediu de spice la m.p. (medie pe toate punctele de control);

Nb – număr mediu de boabe în spice;

MMB – greutatea a 1000 boabe (grame);

10.000 m.p. = 1 ha

1.000 x 1.000 = 1.000 grame x 1.000 boabe

Grâu

Q=600x19x45x10000/1000000=5130

Porumb (1 septembrie):

se stabilește numărul punctelor de control după aceleași criterii ca la grâu;

suprafața unui punct de control este de 28 m.p. (4 rânduri x 0,70 x 10 m lungime; 0,70 (m) – distanța dintre rânduri);

se numără știuleții la fiecare punct de control;

se calculează numărul de știuleți la hectar:

Nst/ha=1800×10000/28×8=80357

Nst/ha – număr de știuleți la ha;

nst – numărul de știuleți numărați la toate punctele de control;

d – suprafața unui punct de control (m.p.);

i – numărul punctelor de control.

se determină apoi numărul de boabe pe știulete;

se calculează apoi producția medie la hectar:

Q=80357x290x350=8156

Q kg/ha – producția medie;

Nst – număr știuleți la hectar;

Nb – număr mediu de boabe pe știulete;

MMB – greutatea a 1000 boabe (grame)

Floarea soarelui (15 august):

se stabilește numărul punctelor de control după aceleași criterii ca la grâu;

suprafața unui punct de control este de 28 m.p. (4 rânduri x 0,70 x 10);

se numără capitulele la fiecare punct de control și se stabilește numărul mediu de capitule la ha, după formula:

Ncp/ha – număr total de capitule la ha;

ncp – număr de capitule numărate la toate punctele de control;

d – suprafața unui punct de control;

i – numărul punctelor de control.

se determină numărul mediu de semințe pe capitul;(Ns)

se calculează producția medie la hectar, astfel:

Q kg/ha – producția medie;

Ncp – număr mediu de capitule la hectar;

Ns – număr semințe pe capitul;

MMB – greutatea a 1000 semințe în grame.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Eficiența economică este un raport dintre efort și efect. Efortul este redat de cheltuieli, iar efectul este volumul veniturilor acumulate.

Organizarea producției, în toate fazele ei, constituie la ora actuală o sursă importantă de profit, fără a investi fonduri suplimentare în afară de inteligență și bunăvoință.

În perioada previzionata s-a înregistrat o evoluție însemnată în ceea ce

privește nivelul tehnic și tehnologic ,care, însă, trebuie să se perfecționeze în

continuare. Retehnologizările s-au efectuat, preponderent cu instalații și

echipamente din import, dorindu-se performanțe în privința calității produselor, dar și consumuri energetice reduse, productivitate mărită, ușurință în exploatare, gabarit redus. Există însă premise ale dezvoltării și modernizării industriei indigene constructoare de utilaje pentru sectorul de morărit panificație.

Asigurarea materiilor prime creează dificultăți numai în privința selectării ofertelor avantajoase pentru societate, având în vedere apariția pe piață a unui număr mai mare de furnizori.

Factorii care asigura susscesul si bunul mers al firmei sunt:

-seriozitatea deosebită;

-calitatea superioară a produsului (clienții pretențioși impun un înalt standard de execuție );

-optimizarea raportului calitate-preț;

-o campanie de promovare eficientă a numelui firmei si a produsului. Clientul trebuie convins că are nevoie de ceea ce producem ;

-diversificarea producției;

-o rezervă de timp de câteva zile până la livrare ;

-dotarea firmei cu utilaje noi, performante.

Respectarea acestora si talentul managerilor de a conduce vor duce la prosperitatea continua a afacerii.