Achizitiile Publice Electronice 2 [608022]

ACHIZIȚIILE PUBLICE ELECTRONICE Coordonator științific: Prof. univ. dr. Lucian Chiriac Masterandă: Vodă Bianca-Nicoleta Târgu Mureș 2020

2 CUPRINS 1. CAPITOLUL I – NIVELUL IMPLEMENTĂRII E-GUVERNĂRII …………………………….. 3 1.1. E-Government Development Index (EGDI) …………………………………………………………………. 3 E-Guvernare ………………………………………………………………………………………………………………………….. 3 1.2. E-Participation Index …………………………………………………………………………………………………. 4 1.3. E-guvernarea pe plan mondial ……………………………………………………………………………………. 5 1.4. E-guvernarea Europeană ……………………………………………………………………………………………. 5 1.5. E-guvernarea în Estul Europei ……………………………………………………………………………………. 6 1.6. E-guvernarea în România spre deosebire de Bulgaria, Polonia, Ungaria, Slovacia. ………. 6 1.7. E-participarea în România spre deosebire de Bulgaria, Polonia, Ungaria, Slovacia ………. 7 2. CAPITOLUL II – ACHIZIȚIILE PUBLIE ELECTRONICE …………………………………….. 8 2.1. Achiziții electronice – legislație ……………………………………………………………………………………. 8 2.1.1. Legislația la nivel național ………………………………………………………………………………………………….. 8 2.1.2. Legislația europeană ………………………………………………………………………………………………………….. 9 2.2. Despre achizițiile publice în România ………………………………………………………………………… 10 2.2.1. Supraveghetorii sistemului de achiziții publice ……………………………………………………………………. 11 2.2.2. Autoritățile contractante …………………………………………………………………………………………………… 14 2.2.3. Operatorii economici ……………………………………………………………………………………………………….. 15 2.2.4. Procesul de achiziție publică …………………………………………………………………………………………….. 15 2.3. Sistemul național de achiziții publice electronice ……………………………………………………….. 18 2.4. Sisteme de guvernare electronică pentru procedura de achiziție în UE ……………………….. 19 3. CAPITOLUL III – CONCLUZII …………………………………………………………………………….. 21 Bibliografie ………………………………………………………………………………………………………………….. 23

3 1. CAPITOLUL I – NIVELUL IMPLEMENTĂRII E-GUVERNĂRII 1.1.E-Government Development Index (EGDI) E-Guvernare
(Nations, UN E-Government Knowledgebase, 2020) Indicele de dezvoltare a guvernării electronice prezintă starea dezvoltării guvernării electronice a statelor membre ale Națiunilor Unite. Împreună cu o evaluare a modelelor de dezvoltare a site-urilor web într-o țară, indicele de dezvoltare a guvernării electronice încorporează caracteristicile de acces, precum infrastructura și nivelurile educaționale, pentru a reflecta modul în care o țară folosește tehnologiile informaționale pentru a promova accesul și incluziunea oamenilor săi. EGDI este o măsură compusă din trei dimensiuni importante ale e-guvernării, și anume: furnizarea de servicii online, conectivitatea de telecomunicații și capacitatea umană. EGDI nu este conceput pentru a surprinde dezvoltarea e-guvernării într-un sens absolut; mai degrabă, își propune să ofere un rating de performanță al guvernelor naționale unul față de celălalt.

4 1.2.E-Participation Index E-Participare
(Nations, UN E-Government Knowledgebase, 2020) Promovarea participării cetățenilor este piatra de temelie a guvernanței incluzive social. Scopul inițiativelor de e-participare ar trebui să fie îmbunătățirea accesului cetățeanului la informații și servicii publice; și să promoveze participarea la luarea deciziilor publice care afectează bunăstarea societății, în general, și a individului, în special. Indicele de e-participare (EPI) este derivat ca un index suplimentar la sondajul ONU privind guvernarea electronică. Extinde dimensiunea anchetei concentrându-se pe utilizarea serviciilor online pentru a facilita furnizarea de informații de către guverne cetățenilor („schimbul de informații electronice”), interacțiunea cu părțile interesate („consultare electronică”) și implicarea în luarea deciziilor proceselor („luarea deciziilor electronice”). Cadrul de participare electronică: a. Informații electronice: permiterea participării prin furnizarea de informații publice cetățenilor și acces la informații fără sau la cerere b. E-consultare: implicarea cetățenilor în contribuții și deliberări cu privire la politicile și serviciile publice c. Luarea deciziilor electronice: abilitarea cetățenilor prin co-proiectarea opțiunii de politică și coproducția componentelor serviciilor și modalitățile de livrare.

5 1.3. E-guvernarea pe plan mondial
(Nations, UN E-Government Knowledgebase, 2020) La nivel mondial, prin acest indicator se poate observa că Europa este lider. 1.4.E-guvernarea Europeană
(Nations, UN E-Government Knowledgebase, 2020) Potrivit graficului de mai sus putem observa că Estul Europei se află pe penultimul loc, potrivit indexului de e-guvernare, iar Europa de Nord se află pe primul loc

6 1.5. E-guvernarea în Estul Europei
(Nations, UN E-Government Knowledgebase, 2020) La nivelul Europei de Est, în graficul de mai sus putem observa că pe România se află printre ultimele locuri spre deosebire de Polonia care se află pe primul loc. 1.6.E-guvernarea în România spre deosebire de Bulgaria, Polonia, Ungaria, Slovacia. 2003 2004 2005 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 RO 50 38 44 51 47 62 64 75 67 55 BG 35 41 45 43 44 60 73 52 47 44 PL 32 29 38 33 45 47 42 36 33 24 HU 44 33 27 30 27 31 39 46 45 52 SK 40 37 36 38 43 53 51 67 49 48

7 1.7.E-participarea în România spre deosebire de Bulgaria, Polonia, Ungaria, Slovacia
9141311356410971606946614142135391341224335232425295551756514319372127603636759169755353521161178940825070020406080100120140160
2003200420052008201020122014201620182020E-GOVERNMENT DEVELOPMENT INDEX
ROBGPLHUSK
9141311356410971606946614142135391341224335232425295551756514319372127603636759169755353521161178940825070020406080100120140160
2003200420052008201020122014201620182020E-PARTICIPATION INDEX
ROBGPLHUSK 2003 2004 2005 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 RO 91 41 31 135 64 109 71 60 69 46 BG 61 41 42 135 39 134 122 43 35 23 PL 24 25 29 55 51 75 65 14 31 9 HU 37 21 27 60 36 36 75 91 69 75 SK 53 53 52 116 117 89 40 82 50 70

8 2. CAPITOLUL II – ACHIZIȚIILE PUBLIE ELECTRONICE 2.1.Achiziții electronice – legislație 2.1.1. Legislația la nivel național – Legea 98/2016 privind achizițiile publice – această lege reglementează modul de realizare a achizițiilor publice, procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică și de organizare a concursurilor de soluții, instrumentele și tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor de achiziție publică, precum și anumite aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor de achiziție publică (României, 2016). – Legea 99/2016 privind achizițiile sectoriale – reglementează modul de realizare de către entitățile contractante a achizițiilor sectoriale, procedurile de atribuire a contractelor sectoriale și de organizare a concursurilor de soluții, instrumentele și tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor sectoriale, precum și anumite aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor sectoriale. Domeniul de aplicare a prezentei legi nu include serviciile de interes general fără caracter economic. Scopul prezentei legi îl constituie asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziționarea de bunuri, servicii și lucrări în condiții de eficiență economică și socială (României, Autoritatea pentru Digitalizarea României, 2016). – Legea 100/2016 privind concesiunile de lucrari și concesiunile de servicii – Prezenta lege reglementează modul de atribuire a contractelor de concesiune de lucrări și a contractelor de concesiune de servicii, regimul juridic aplicabil acestor contracte, precum și anumite aspecte specifice în legătură cu executarea acestora. (României, Autoritatea pentru Digitalizarea României, 2016). – Legea 101/2016 privind remediile și căile de atac in materie de atribuire a contractelor de achiziție publica, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului National de Soluționare a Contestațiilor (României, Autoritatea pentru Digitalizarea României, 2019).

9 – HG 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale (României, Autoritatea pentru Digitalizarea României, 2016). – HG 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achizitie publica/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice (României, Autoritatea pentru Digitalizarea României, 2016). – OG 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice in domeniile apărării și securității (României, Autoritatea pentru Digitalizarea României, 2011). 2.1.2. Legislația europeană – Directiva 2003 – 98 – EC – privind reutilizarea informatiilor din sectorul public – prevede instituirea unei piețe interne și a unui sistem care să garanteze că nu se produce denaturarea con- curenței pe piața internă. Armonizarea normelor și practicilor statelor membre privind exploatarea informațiilor din sectorul public contribuie la atingerea acestor obiective (EUROPENE, 2003). – Directiva 2006-123- EC – privind serviciile în cadrul pietei interne – Comunitatea Europeană are ca principal obiectiv stabilirea unor legături din ce în ce mai puternice între statele și popoarele Europei și asigurarea progresului economic și social. În conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din tratat, piața internă deține un spațiu fără frontiere interne, în cadrul căruia este asigurată libera circulație a serviciilor. În conformitate cu articolul 43 din tratat, libertatea de stabilire este asigurată. Articolul 49 din tratat stabilește dreptul de a presta servicii în cadrul Comunității. Eliminarea barierelor în calea dezvoltării activităților de servicii dintre statele membre este esențială în vederea consolidării integrării popoarelor Europei și promovării unui progres economic și social echilibrat și durabil. În eliminarea acestor bariere este important să se asigure că dezvoltarea activităților de servicii contribuie la îndeplinirea misiunii menționate la articolul 2 din tratat, și anume de a promova în întreaga Comunitate o dezvoltare armonioasă, echilibrată și durabilă a activităților economice, un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă și de

10 protecție socială, egalitatea între bărbați și femei, o creștere durabilă și neinflaționistă, un grad ridicat de competitivitate și de convergență a performanțelor economice, un nivel ridicat de protecție și de ameliorare a calității mediului, creșterea nivelului și calității vieții și coeziunea economică și socială și solidaritatea între statele membre (Commission, Autoritatea pentru Digitalizarea României, 2006). – DIRECTIVA 2007/66/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI de modificare a Directivelor 89/665/CEE si 92/13/CEE ale Consiliului in ceea ce priveste ameliorarea eficacitatii cailor de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitii publice – REGULAMENTUL (CE) NR. 213/2008 al comisiei europene din 28 noiembrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE)nr.2195/2002 al Parlamentului European si al Consiliului privind Vocabularul comun privind achizitiile publice(CPV) si al Directivelor 2004/17/CE si 2004/18/CE ale Parlamentului European si ale Consiliului in ceea ce priveste procedurile de achizitii publice,in ceea ce priveste revizuirea CPV (Europene, 2007). – REGULAMENTUL (CE) NR. 213/2008 al comisiei europene din 28 noiembrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE)nr.2195/2002 al Parlamentului European si al Consiliului privind Vocabularul comun privind achizițiile publice(CPV) si al Directivelor 2004/17/CE si 2004/18/CE ale Parlamentului European si ale Consiliului in ceea ce privește procedurile de achiziții publice, în ceea ce privește revizuirea CPV (Europene, Autoritatea pentru Digitalizare României, 2007). 2.2.Despre achizițiile publice în România Sistemul de achiziții publice s-a schimbat din temelie începând cu anul 2016, conform directivelor europene în domeniu. Cele patru legi adoptate cu privire la achizițiile publice clasice, achizitiile sectoriale, concesiunile de lucrari și servicii și cu privire la remedii au intrat în vigoare la data de 26 mai 2016, abrogând totodată O.U.G. nr. 34/2006. Începand cu anul 2018, 100 % din valoarea totală a achizițiilor publice finalizate în cursul anului respectiv, vor trebui efectuate prin utilizarea mijloacelor electronice (Publică, 2016). Unele prevederi au modificat în mod substanțial regulile din directivele anterioare sau au constituit instrumente noi (e.g. parteneriatul inovativ, documentul unic de achiziție

11 european), altele reprezintă în fapt o codificare a jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (precum cele privind modificarea contractelor de achiziție publică, care încorporează în textul directivei condițiile din decizia Pressetext). Această legislație stufoasă va fi, așadar, un instrument și mai dificil de folosit atât pentru autoritățile contractante, cât și pentru operatorii economici. Noile prevederi reușesc să flexibilizeze în mare măsură sistemul de achiziții publice, prin fixarea unor termene mai scurte și a unor praguri mai ridicate, prin aplicabilitatea mai largă a procedurilor de negociere competitivă și dialog competitiv, sau prin clarificarea procedurilor simplificate de atribuire a serviciilor. Noua legislație admite o mai buna comunicare între autoritățile contractante și mediul privat. S-a constituit un cadru juridic necesar pentru consultare și transparență, anterior demarării procedurii de atribuire. Astfel, autoritățile contractante au dreptul de a organiza consultări ale pieței în vederea pregătirii achiziției înainte de inițierea procedurii de atribuire. Aceste consultări prealabile pot crea premisa întocmirii unor documentații de atribuire realiste, în linie cu evoluția piețelor relevante (publică, Achiziții publice în România, 2020). 2.2.1. Supraveghetorii sistemului de achiziții publice Agentia Naționala pentru Achizitii Publice (A.N.A.P.) s-a întemeiat prin O.U.G. nr. 13/2015, ca institutie publica, cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Finantelor Publice. Agenția Națională pentru Achiziții Publice (A.N.A.P.) s-a înființat prin O.U.G. nr. 13/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, cu modificările și completările ulterioare, ca instituție publică, cu personalitate juridică, în subordinea Secretariatului General al Guvernului. A.N.A.P. a preluat îndatoririle, activitatea, posturile și personalul de la Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (A.N.R.M.A.P.), de la Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice (U.C.V.A.P.) din cadrul Ministerului Finanțelor Publice și de la compartimentele de verificare a achizițiilor publice din cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice.

12 Agenția Națională pentru Achiziții Publice este guvernată de un președinte cu rang de secretar de stat, numit de Primul-ministru al României. A.N.A.P. are ca și scop fundamental formularea la nivel de concepție, promovarea și implementarea politicii în domeniul achizițiilor publice, instituirea și implementarea sistemului de verificare și control al aplicării unitare a dispozițiilor legale și procedurale în domeniul achizițiilor publice, precum și monitorizarea funcționării eficiente a sistemului de achiziții publice. A.N.A.P. îndeplinește următoarele funcții (Publice A. N., 2020):a – de strategie, prin care se garantează elaborarea și implementarea Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice, cât și planurile de acțiune, în conformitate cu obligațiile asumate de Guvernul României și de Uniunea Europeană; – de constituire și implementare a sistemului de verificare și control al aplicării unitare de către autoritățile contractante a dispozițiilor legale și procedurale în domeniul achizițiilor publice; – de legiferare, prin care se asigură elaborarea, avansarea și implementarea politicii în domeniul achizițiilor publice; – de monitorizare a funcționării eficace a sistemului de achiziții publice; – de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziție publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii și, respectiv, a modificărilor acestor contracte/acorduri-cadru; – de susținere a suportului operațional pentru autoritățile contractante, prin introducerea unor instrumente dedicate în vederea diseminării, inclusiv prin mijloace informatice a bunelor practici aferente derulării procesului de achiziție publică.

13 Pentru buna îndeplinire a funcțiilor menționate anterior, A.N.A.P. are următoarele atribuții (Publice A. N., Despre ANAP, 2020): – emite politicile și legislația în domeniul achizițiilor publice, în concordanță cu legislația europeană; – supervizează, pe baza datelor obținute în urma exercitării funcțiilor de monitorizare, verificare ex-ante, control și a indicatorilor de performanță relevanți, modul de funcționare a sistemului achizițiilor publice, în scopul de a recunoaște aspectele ce afectează derularea în condiții de eficacitate și eficiență a procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică de către autoritățile contractante, a contractelor sectoriale, a celor de concesiune de lucrări publice, precum și a celor de concesiune de servicii; – emite și susține funcționarea mecanismelor de cooperare interinstituțională între actorii cu atribuții în domeniul achizițiilor publice, în vederea emiterii interpretărilor oficiale cu privire la aplicarea unitară, în practică, a prevederilor legislative în acest domeniu; – controlează ex-ante documentațiile de atribuire, procedurile de atribuire și modificările contractelor/acordurilor-cadru, selectate conform dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2017, cu modificările și completările ulterioare, precum și documentele aferente derulării, respectiv realizării acestora, cu privire la conformitatea cu legislația în domeniul achizițiilor publice, achizițiilor sectoriale, concesiunilor de lucrări și concesiunilor de servicii; – emite și introduce mecanismul de monitorizare a rezultatelor desfășurării procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, în baza informațiilor comunicate de autoritățile contractante; – adaptează informațiile adunate, constituie și dezvoltă baze de date și elaborează statistici, sinteze și rapoarte privind sistemul de achiziții publice, recomandând măsuri pentru perfecționarea și dezvoltarea acestuia, în vederea exercitării funcțiilor de strategie, legiferare, monitorizare, supervizare și de stabilire și implementare a sistemului de verificare și control al aplicării unitare de către autoritățile contractante a dispozițiilor legale și procedurale în domeniul achizițiilor publice ale agenției, precum și în vederea implementării Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice;

14 – conlucrează cu instituțiile abilitate în vederea înființării personalului implicat în activități specifice achizițiilor publice; – prezintă România în cadrul comitetelor consultative, grupurilor de lucru și al rețelelor de comunicare, organizate de Comisia Europeană, în domeniul achizițiilor publice; – redactează documente standard, formulare și modele-cadru, ghiduri, manuale și alte instrumente operaționale cu scopul de suport în aplicarea corectă și unitară a legislației în domeniul achizițiilor publice și asigură diseminarea acestora; – avizează proiectele de acte normative care au impact asupra activităților stabilite de legislația privind achizițiile publice; – execută activitatea de conciliere între ANAP și autoritățile/entitățile contractante supuse controlului ex ante, conform dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2017, cu modificările și completările ulterioare. Agenția pentru Agenda Digitală a României – AADR – care gestionează și operează Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) – sistem informatic de utilitate publică, folosit în scopul efectuării de achiziții publice prin mijloace electronice. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) – este un organ cu activitate administrativ-jurisdictionala în ceea ce privește sistemul de remedii. Instanțele de judecată – au calitate alternativă cu privire la soluționarea litigiilor care vizează procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publica. 2.2.2. Autoritățile contractante – Autoritățile și instituțiile publice centrale sau locale, precum și structurile din componența acestora care au delegată funcția de ordonator de credite și care au stabilite competențe în domeniul achizițiilor publice; – Organismele de drept public; – Asocierile care includ cel puțin o autoritate contractantă dintre cele prevăzute.

15 2.2.3. Operatorii economici Operator economic se poate numi orice persoană fizică sau juridică, de drept public ori de drept privat, sau grup ori asociere de astfel de persoane, care oferă în mod legal pe piață efectuarea de lucrări și/sau a unei construcții, procurarea de produse ori prestarea de servicii, inclusiv orice asociere temporară formată între două ori mai multe dintre aceste entități. 2.2.4. Procesul de achiziție publică a) Planificarea achiziției publice În cadrul strategiei anuale de achiziție publică, autoritatea contractantă are obligația de a emite programul anual al achizițiilor publice, ca instrument managerial utilizat pentru programarea și monitorizarea achizițiilor publice la nivel de autoritate contractantă, pentru planificarea resurselor necesare desfășurării proceselor și pentru verificarea modului de îndeplinire a obiectivelor. Departamentul specializat de achizitii publice determină necesarul intern stabilit în urma analizelor interne realizate de toate departamentele organizației. Planul obține ulterior aprobarea de către conducătorul autorității contractante, cu avizul compartimentului financiar-contabil. Etapa de planificare a unui proces de achiziție publică se inițiază prin recunoașterea necesităților și redactarea referatelor de necesitate și se încheie cu încuviințarea de către conducătorul autorității contractante/unității de achiziții centralizate a documentației de atribuire. b) Inițierea și lansarea procedurii Autoritatea contractanta potrivit necesarului stabilit în planul de achiziții publice, sau în urma unei nevoi urgente, își va face publică intenția de a lăsa o procedură de achizitie publică printr-una din urmatoarele modalități: – consultarea pieței; – anunț de intenție; – anunț de participare; – cerere de ofertă / anunț simplificat;

16 – cumpărare directa. Autoritatea contractantă stabilește modalitatea de achizitie în funcție de următoarele aspecte: – valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau menite utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă; – multilateralitatea contractului/acordului-cadru ce urmeaza a fi atribuit; – realizarea condițiilor specifice de aplicare a anumitor modalități de atribuire. Faza de organizare a procedurii și atribuire a contractului/acordului-cadru începe prin comunicarea documentației de atribuire în SEAP și se concretizează odată cu intrarea în vigoare a contractului de achiziție publică/acordului-cadru. c) Derularea procedurii Pentru atribuirea cotractelor publice care depășesc pragurile valorice prevăzute de legislatie, se vor folosi următoarele proceduri de atribuire: – licitația deschisă (LD); – licitația restrânsă (LR); – negocierea competitivă (ND); – dialogul competitiv (DC); – parteneriatul pentru inovare (PPI); – negocierea fără publicare prealabilă (NFPP); – concursul de soluții (CS); – procedura simplificată (PS);

17 După termenul limită de participare la procedura de licitație publică are loc: – deschiderea ofertelor; – evaluarea ofertelor. d) Finalizarea procedurii Autoritatea contractanta decide oferta caștigătoare pe baza criteriului de atribuire și a factorilor de evaluare indicați în invitația de participare/anunțul de participare și în documentele achiziției, dacă sunt realizate în mod toate condițiile prevăzute de lege și stabilite de autoritate în documentația pentru participarea la licitație. Procedura de atribuire se realizează prin: – finalizarea contractului de achiziție publică/acordului- cadru; – anularea procedurii de atribuire. e) Derularea contractului/acordului cadru În această etapă are loc executarea și monitorizarea implementării contractului / acordului cadru, cu eventuala modificare a contractului și subcontractarea. f) Finalizare contract Autoritatea contractantă are datoria de a elabora documente constatatoare care conțin informații referitoare la îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea obligațiilor contractuale de către contractant/contractant asociat și, dacă este cazul, la eventualele prejudicii. Pentru cei interesați, www.licitatie-publica.ro poate procura toate anunțurile de achiziții publice publicate în România, inclusiv actualizările sau clarificările la zi. Înregistrarea este gratuită (publică, Achiziții publice în România – Procesul de achiziție publică, 2020).

18 2.3.Sistemul național de achiziții publice electronice România are o platformă centrală de achiziții electronice care se află sub răspunderea Agenției pentru Agenda Digitală. Toate autoritățile contractante române sunt obligate să își publice notificările în cadrul procedurilor de achiziții publice, iar toate întreprinderile care vizează procurarea de produse sau servicii către o autoritate publică trebuie să acceseze platforma. Acest sistem simplifică procedurile atât pentru furnizori, cât și pentru agențiile de achiziții. Sistemul este punctul național unic pentru transmiterea notificărilor de achiziții publice către Jurnalul Oficial al UE (sub denumirea de OJS eSender). În plus, oferă servicii interactive și tranzacționale dedicate susținerii a 20% din suma totală a achiziției publice. În martie 2017, România a lansat un proiect de integrare a serviciului eCertis în achiziții electronice, finanțat prin Programul CEF (Commission, 2019). Programul CEF (Connecting Europe Facility in Telecom) Facilitatea pentru Conectarea Europei (CEF) susține rețelele și infrastructurile transeuropene din sectoarele transporturilor, telecomunicațiilor și energiei. Comisia Europeană a propus o serie de orientări pentru telecomunicații care acoperă obiectivele și prioritățile pentru infrastructurile de servicii digitale (DSI) și rețelele în bandă largă. În actuala perioadă de programare Connecting Europe Facility (CEF) Telecom are un buget de aproximativ 1 miliard de euro, din care 870 milioane de euro sunt dedicate infrastructurilor de servicii digitale (DSI) care procură servicii transfrontaliere în rețea pentru cetățeni, companii și administrații publice. Restul este pentru rețelele de conectivitate. Pentru perioada 2021-2027, Comisia a propus un buget de 3 miliarde de euro, axat în cea mai mare parte pe aspecte legate de conectivitate, care încă fac obiectul unui acord privind bugetul global pe termen lung al UE. Proiectele sprijinite contribuie la: – Ameliorări ale competitivității economiei europene; – Avansarea interconectării și interoperabilității rețelelor naționale, regionale și locale; – Accesul la astfel de rețele, susținând astfel dezvoltarea unei piețe unice digitale.

19 Infrastructuri de servicii digitale: – CEF susține mai multe proiecte DSI care contribuie la îmbunătățirea vieții de zi cu zi a europenilor prin incluziunea digitală, conectivitatea și interoperabilitatea serviciilor digitale europene și dezvoltarea unei piețe unice digitale. – DSI caracteristice sectorului introduce servicii digitale transeuropene complexe bazate pe soluții tehnice și organizaționale mature în diverse domenii. DSI-urile consacrate sub numele de blocuri de bază oferă servicii digitale de bază și reutilizabile. Elementele de bază pot fi integrate în alte proiecte DSI și IT și pot fi combinate între ele. – DSI-urile caracteristicile sectorului acceptate până în prezent acoperă, de exemplu, domeniile securității cibernetice, e-sănătății și soluționării online a litigiilor. DSI-urile actuale cuprind: identificare electronică, semnătură electronică, facturare electronică, livrare electronică și traducere automată. (Commission, Connecting Europe Facility in Telecom, 2020). 2.4. Sisteme de guvernare electronică pentru procedura de achiziție în UE Achizițiile publice electronice oferă un nou mijloc de comunicare între autoritățile contractante și operatorii economici, precum și unul dintre cele mai importante domenii în evoluția comerțului electronic între companii, cum ar fi cumpărătorii și, respectiv, entitățile furnizori. Uniunea Europeană a muncit din greu pentru adoptarea achizițiilor publice electronice în guvernele statelor membre, pentru toate planurile de acțiune pentru dezvoltarea e-guvernării care au avut loc în noul mileniu. Cu toate acestea, această trecere, de la modelul tradițional al procedurii de gestionare a achizițiilor la formatul electronic, este foarte dificilă, pe de o parte, de impactul pe care îl aduce orice nouă tehnologie și de politicile de reglementare necesare, atât în UE, cât și în statele membre. Acest studiu prezintă achizițiile electronice din circumstanțele de reglementare ale e-guvernării în UE. Apoi, conturează pilonii de bază atât ai procesului de achiziții publice electronice, cât și ai sistemelor de management și, în cele din urmă, introduce proiecte pilot la scară largă de către Comisia Europeană (CE) care oferă soluții tehnologice pentru multe dintre etapele procesului de achiziții publice.

20 Introducerea e-Procurement ar trebui să se bazeze pe o însemnare treptată în planul de dezvoltare a e-Guvernării în domeniul administrației publice. Aceasta este importanța achizițiilor electronice, încât Agenda digitală europeană prevede adoptarea unei Cărți albe care să prezinte măsurile pe care Comisia plănuiește să le ia pentru constituirea unei infrastructuri de achiziții publice electronice în rețea (Dr. Francisco José García Peñalvo, 2013). PROBLEME DE CONTRACT PUBLIC ELECTRONIC TRANSFRONTALIER Achizițiile publice electronice au un potențial extraordinar pentru integrarea piețelor de achiziții în UE. Potențial, contractarea electronică are beneficiul distanțelor mai scurte, agonisind lacune în informații și încurajează o participare mai mare prin mărirea numărului de furnizori potențiali și posibila extindere a piețelor. Deși achizițiile electronice nu permit minimizarea importanței unor factori precum apropierea sau distanța în introducerea efectivă a activității comerciale acoperite de contract oferă în mod clar oportunitatea de a reduce costurile distanței geografice pentru a participa la procesul de recrutare (CE, 2010, 18 octombrie). În plus, avantajele acestei transparențe devin și mai mari în interiorul granițelor unei țări, deoarece furnizorii dintr-o regiune pot beneficia de oportunitățile de afaceri care apar în alte regiuni. Deși există anumiți factori structurali și costuri care pot demoraliza companiile să participe la achiziții, alte servicii pot fi procurate integral sau parțial la distanță. Concretizarea unei piețe unice în Uniunea Europeană presupune generalizarea deplină a achizițiilor publice electronice. Această generalizare necesită câteva linii directoare care să permită, în primul rând guvernului și, în al doilea rând, companiilor să ia decizii corecte despre IT pentru modificarea acestui sistem de afaceri (achizițiile publice) în formă electronică (Caño & Folgueras, 2011). Provocările pentru extinderea achizițiilor electronice la nivel național și supranațional sunt interoperabilitatea și generalizarea (Bravo Martín, 2013).

21 3. CAPITOLUL III – CONCLUZII În general, implementarea efectivă a achizițiilor publice electronice, în majoritatea țărilor în mod individual și în Uniunea Europeană în ansamblu, rămâne scăzută și este evaluată la mai puțin de 5% din valoarea totală a achizițiilor publice. Unele țări au ales să constrângă utilizarea anumitor instrumente de asistență pe faze specifice procesului de achiziții (de exemplu, e-Noticing), iar altele, chiar au optat pentru utilizarea obligatorie a mijloacelor electronice pentru a acoperi toate etapele. Din punct de vedere tehnologic, apar diverse sisteme pentru a oferi soluții eficace procesului de achiziție electronică. Deoarece nici un element standard și predefinit nu pare să garanteze un mediu interoperabil, generalizarea achizițiilor publice electronice transfrontaliere va fi dificilă și lentă. Acesta este cauza pentru care mulți operatori economici se simt alarmați atunci când participă la procedurile de achiziții electronice din alte state membre în care modul de abordare a procesului este foarte diferit. S-a observat că tranzacționarea electronică are mulți parteneri și sisteme independente de schimb de informații. Este neapărat să se aplice o abordare comună a regulilor și formatelor normalizate, cel puțin pentru majoritatea procedurilor de achiziții comune, pentru a încuraja refolosirea soluțiilor tehnologice în acest domeniu. Deci, este un moment cheie pentru estimarea soluțiilor tehnologice actuale în domeniul achizițiilor publice electronice și încurajarea adoptării anumitor tendințe de generalizare și reutilizare a utilizării acestora în statele membre, atât la nivel național, cât și regional. Fiecare națiune, regiune sau localitate are propria sa platformă electronică de achiziții, lucru ce nu ajută la interoperabilitatea transfrontalieră. De fapt, agravează problema din cauza complexității rezidă în gateway-urile de interconectare a altor platforme. De asemenea, viața devine foarte dificilă atât pentru operatorii economici, cât și pentru autoritățile contractante (în special pentru angajații autorităților de angajare). Sunt forțați să înțeleagă și să utilizeze diferite soluții tehnologice. Cel puțin dacă această normalizare afectează doar cele mai frecvente proceduri de achiziții, operatorii economici ar putea participa la procedurile de achiziții din diferite sisteme cu efort și costuri minime și cu o simplă reajustare a ofertei de licitație pe curs. Comisia Europeană a făcut progrese semnificative în ceea ce privește acțiunile legate de procesele de achiziții electronice, în special în capitolul privind infrastructura și interoperabilitatea prin proiecte la scară largă. Sunt, de asemenea, progrese remarcabile atât în faza pre-atribuire, cât și faza post-atribuire.

22 De fapt, eforturile Comisiei Europene de extindere a achizițiilor publice electronice către statele membre sunt și mai importante în contextul economic actual. Cu toate acestea, s-au făcut mai puține progrese în unificarea și standardizarea pentru prezentarea și gestionarea ofertelor online. În timp ce Cartea verde avertizează cu privire la utilizarea pe scară largă a achizițiilor electronice în UE, aici apar beneficiile reale (și provocările) achizițiilor electronice.

23 Bibliografie Nations, U. (2020). UN E-Government Knowledgebase. Retrieved 11 26, 2020, from 2020 E-Government Development Index: https://publicadministration.un.org/egovkb/en-us/Data/Region-Information Nations, U. (2020). UN E-Government Knowledgebase. Retrieved 11 26, 2020, from 2020 – E-Government Development Index: https://publicadministration.un.org/egovkb/en-us/Data/Region-Information Nations, U. (2020). UN E-Government Knowledgebase. Retrieved 11 26, 2020, from E-Participation Index: https://publicadministration.un.org/egovkb/en-us/About/Overview/E-Participation-Index Nations, U. (2020). UN E-Government Knowledgebase. Retrieved 11 26, 2020, from E-Government Development Index (EGDI): https://publicadministration.un.org/egovkb/en-us/About/Overview/-E-Government-Development-Index Nations, U. (2020). UN E-Government Knowledgebase. Retrieved 11 26, 2020, from Europe – Eastern Europe – 2020 – E-Government Development Index: https://publicadministration.un.org/egovkb/en-us/Data/Region-Information/id/20-Europe–Eastern-Europe AZ, L. (2020, 12 03). OUG 34/2006 actualizata 2018. Achizitii publice. Retrieved 12 2020, from https://legeaz.net/oug-34-2006/ ANAP. (2016, 05 23). Lege nr. 98/2016. Retrieved 12 2020, from http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2016/05/L98_2016.pdf Internetului, L. (2006, 12 07). Hotarare de Guvern nr. 1660 din 22/11/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica prin mijloace electronice din OUG 34/2006. Retrieved 11 03, 2020, from http://www.legi-internet.ro/legislatie-itc/guvernare-electronica/achizitii-publice-electronice-oug-342006/hg-16602006.html Publice, M. F. (2006, 07 19). Discuții Ministerul Finanțelor. Retrieved 12 03, 2020, from http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/verificareachizitiipublice/H925-2006.pdf Commission, E. (2019). Digital Government Factsheet 2019 – Romania. Retrieved 12 03, 2020, from https://joinup.ec.europa.eu/sites/default/files/inline-files/Digital_Government_Factsheets_Romania_2019.pdf Commission, E. (2020, 11 06). Connecting Europe Facility in Telecom. Retrieved 12 03, 2020, from https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/connecting-europe-facility-telecom României, G. (2016, 05 23). Autoritatea Pentru Digitalizarea României. Retrieved 12 03, 2020, from Legislație: http://old.aadr.ro/Files/b5cde0ff-ff47-4915-a779-de04a8ad4bc4.pdf României, G. (2016, 05 19). Autoritatea pentru Digitalizarea României. Retrieved 12 03, 2020, from http://old.aadr.ro/Files/2a8e7035-0d10-410b-b283-3784065d745e.pdf României, G. (2016, 05 19). Autoritatea pentru Digitalizarea României. Retrieved 12 03, 2020, from Legislație: http://old.aadr.ro/Files/26b67f54-9226-4683-ab67-9946197a2470.pdf României, G. (2019, 05 19). Autoritatea pentru Digitalizarea României. Retrieved 12 03, 2020, from Legislație: http://old.aadr.ro/Files/ca0148bd-0ba6-4dcb-b51d-91a4b17b2711.pdf

24 României, G. (2016, 06 02). Autoritatea pentru Digitalizarea României. Retrieved 12 03, 2020, from Legislație: http://old.aadr.ro/Files/9d7b7032-f2e3-4e14-8f49-97eee9c58f2c.pdf României, G. (2016, 06 02). Autoritatea pentru Digitalizarea României. Retrieved 12 03, 2020, from Legislație: http://old.aadr.ro/Files/41943075-869f-4bf1-9eb9-af45f6894c07.pdf României, G. (2011, 12 21). Autoritatea pentru Digitalizarea României. Retrieved 12 03, 2020, from Legislație: http://old.aadr.ro/Files/2c33a2d1-e7ba-4b65-b9f0-46a42333f28a.pdf EUROPENE, J. O. (2003, 11 17). JURNALUL OFICIAL AL UNIUNII EUROPENE. Retrieved 12 03, 2020, from Autoritatea pentru Digitalizarea României: http://old.aadr.ro/Files/3b72a65e-30b0-4ab2-ab57-9e78007766ff.pdf Commission, E. (2006, 12 12). Autoritatea pentru Digitalizarea României. Retrieved 12 03, 2020, from Legislație europeană: http://old.aadr.ro/Files/9fea75b7-f824-495f-9a1f-04a11bbadf55.pdf Europene, J. O. (2007, 12 11). Autoritatea pentru Digitalizarea României. Retrieved 12 03, 2020, from Legislația europeană: http://old.aadr.ro/Files/46b356df-bfcc-4834-b4f4-0ca466e99090.pdf Europene, J. O. (2007, 11 28). Autoritatea pentru Digitalizare României. Retrieved 12 07, 2020, from Legislație europeană: http://old.aadr.ro/Files/624c54d8-0964-4809-ad52-6d234a4b2792.pdf Publice, A. N. (2020, 03 24). Hotărârea Guvernului nr. 634 din 28 iulie 2015 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice. Retrieved 12 07, 2020, from Agenția Națională pentru Achiziții Publice: http://anap.gov.ro/web/hotarare-nr-634-din-28-iulie-2015-privind-organizarea-si-functionarea-agentiei-nationale-pentru-achizitii-publice/ Publice, A. N. (2020, 12). Despre ANAP. Retrieved 12 07, 2020, from Agenția Națională pentru Achiziții Publice: http://anap.gov.ro/web/prezentare-valori-obiective-misiune/ Publică, L. (2016, 02 10). Licitație Publică. Retrieved 12 07, 2020, from Achiziții publice – Ponderea contractelor atribuite prin SEAP la 60% în acest an și 100% în 2018 – OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziții publice, a contractelor de concesiune de servicii: http://blog.licitatie-publica.ro/achizitii-publice-ponderea-contractelor-atribuite-prin-seap-la-60-in-acest-an/ publică, L. (2017, 03 29). Achiziții publice – Proceduri de atribuire: Ce este Licitația deschisă? – Legea 98/2016. Retrieved 12 07, 2020, from Licitație publică: http://blog.licitatie-publica.ro/achizitii-publice-proceduri-de-atribuire-ce-este-licitatia-deschisa/ deschisă, L. (2017, 03 30). Achiziții publice – Proceduri de atribuire: Ce este Licitația restrânsă? Retrieved 12 07, 2020, from Licitație deschisă: http://blog.licitatie-publica.ro/achizitii-publice-proceduri-de-atribuire-ce-este-licitatia-restransa/ publică, L. (2017, 03 31). Achiziții publice – Proceduri de atribuire: Ce este o Negociere Competitivă? Retrieved 12 07, 2020, from Licitație publică: http://blog.licitatie-publica.ro/achizitii-publice-proceduri-de-atribuire-ce-este-negocierea-competitiva/ publică, L. (2020). Achiziții publice în România. Retrieved 12 07, 2020, from Licitație publică: https://www.licitatie-publica.ro/service/Stiri/Achizitii-publice-in-Romania publică, L. (2020). Achiziții publice în România – Procesul de achiziție publică. Retrieved 12 07, 2020, from Licitație publică: https://www.licitatie-publica.ro/service/Stiri/Achizitii-publice-in-Romania

25 Dr. Francisco José García Peñalvo, S. B. (2013). Electronic Government Systems for e-Procurement Procedure in the EU. Spania: Ordóñez de Pablos, J. M. Cueva Lovelle, J. E. Labra Gayo, & R. D. Tennyson . Bravo Martín, S. &.-P. (2013). Electronic Government Systems for E-Procurement Procedure in EU. Spania: Ordóñez de Pablos, J. M. Cueva Lovelle, J. E. Labra Gayo, & R. D. Tennyson.