Achizitiile Publice

Economie

Achizitiile Publice

Byadmin ianuarie 1, 2024

INTRODUCERE

Lucrarea intitulata “Achizitiile publice” analizeaza, asa cum sugereaza si titlul, sistemul achizitiilor publice, rolul si functiile acestuia in utilizarea eficienta a resurselor financiare publice.

Achizitiile publice reprezinta una dintre activitatile cele mai sensibile ce se desfasoara la nivelul administratiei publice, ca si al institutiilor si intreprinderilor care functioneaza in sectorul public.

Sistemul achizitiilor publice reprezinta o parte a realitatii juridico-economico-tehnice a societatii romanesti, al carui scop general este dedicat satisfacerii interesului public, respectiv dezvoltarea si imbunatatirea mediului de viata al comunitatii.

Procesul de achizitie publica reprezinta o succesiune de etape si operatiuni upa parcurgerea carora se obtine prousul (bunul), serviciul sau lucrarea, ca urmare a atribuirii unui contract de achizitie publica.

In Romania ANMRAP este autoritatea ce reglementeaza si gestioneaza achizitiile publice. Referitor la supraveghere nu trebuie uitat nici rolul controlului judecatoresc la care poate apela orice persoana ce se considera lezata in ineresul ei legitim pe parcursul aplicarii unei proceduri de atribuire a contractului de achizitie publica. In fapt, justitia este singura putere care detine suprematia in supravegherea respectarii legii.

Scopul lucrarii este acela de a intelege importanta pe care o are acest tip de cheltuiala asupra resurselor financiare publice ale unei tari, dar si modul in care acestea se deruleaza si reglementarile legale ce trebuiesc respectate in atribuirea unui contract de achizitie publica.

De asemenea, un motiv determinant in realizarea lucrarii este interesul personal cu privire la modul in care sunt efectuate cheltuielile din bani publici si modul in care afecteaza resursele financiare publice efectuarea de achizitii in diferitele domenii ale vietii sociale. Astfel, in partea practica a lucrarii, am ales sa studiezlicitatia publica, infrastructura de comunicatii pentru SCCAN si INTRAMAN la U.M. 02015 BACAU.

Ca si obiective urmarite in elaborarea lucrarii, se remarca:Definirea notiunilor de “achizitie publica”, “sistemul achizitiilor publice”, “autoritate contractanta”, “accord-cadru”, “anunt de participare” etc;Prezentarea principiilor ce stau la baza unui contract de achizitie publica, precum si a principalelor caracteristici ale acestora;Analiza etapelor si a operatiunilor aferente activitatii de atribuire a unui contract de achizitie publica;Evidentierea modalitatilor de descoperire a tentativelor de frauda si coruptie in cadrul achizitiilor publice precum si instituirea unui mecanism de control adecvat; Prezentarea procedurii de achizitie publica la ministerul apararii.

Tot ce se cumpara din bani publici inseamna achizitie publica. In lipsa unei definitii legale a achizitiilor publice, le putem defini ca fiind procesul de a obtine produse, servicii si/sau lucrari in conformitate cu legislatia in vigoare. Legea-cadru din domeniul achizitiilor publice este OUG nr. 34/2006, intrata in vigoare la 30 iunie 2006.

Sectorul public, utilitatile si alte entitati definite ca "autoritati contractante" trebuie sa obtina produse, servicii si lucrari pentru o varietate larga de activitati pe care le desfasoara. Majoritatea contractelor pe care le atribuie trebuie facute publice atat pe plan national cat si pe plan european, cu respectarea deplina a tuturor principiilor achizitiilor publice.

In general termenul de achizitii publice este folosit pentru a descrie obtinerea de lucrari, produse si servicii de catre autoritati publice nationale, regionale sau locale.

Regulile de achizitii publice se refera la proceduri pentru atribuirea contractelor de achizitie publica de produse, servicii si lucrari in Uniunea Europeana.

O definitie generica a achizitiei publice este dobandirea, definitiva sau temporara, de catre o persoana juridica definita ca autoritate contractanta, a unor produse, lucrari sau servicii, prin atribuirea unui contract de achizitie publica.

CAPITOLUL I. Achizitiile publice

Notiunisiprincipii

Achizitiile publice reprezinta una dintre activitatile cele mai sensibile ce se desfasoara la nivelul administratiei publice, ca si al institutiilor si intreprinderilor care functioneaza in sectorul public, si aceasta din cel putin trei puncte de vedere:

se cheltuiesc “bani publici”, a caror alocare presupune respectarea anumitor cerinte: transparenta, tratamentul egal, proportionalitate,….

decizia apartine unor “decidenti alesi” care in mod permanent sunt supusi unei duble presiuni (din partea alegatorilor si din partea profesionistilor).

aparent principiile de eficienta si eficacitate capata sensuri aparte daca avem in vedere faptul ca “proprietatea publica” nu stimuleaza eficienta ci “castigul”.

Conform legii terminologia folosita in derularea contractelor e achizitie publica este definita astfel:

achizitia publica dobandirea, definitiva sau temporara, de catre o persoana juridica definita ca “autoritate contractanta”, a unor produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica. Pot functiona ca autoritati contractante:

orice organism al statului care actioneaza la nivel regional sau local;

orice organism e drept public, altul decat cele e mai sus, cu personalitate juridical care a fost infiintat pentru a satisface nevoi de interes general fara character commercial sau commercial si care se afla cel putin in una in urmatoarele situatii:

este finantat, in majoritate, de catre un organism al statului sau de catre un organism de drept public;

se afla in subordinea sau este supusa controluluiunui organism al statului sau unui alt organism de drept public.

In componenta coniliului de administratie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumatate din numarul membrilor acestuia unt numiti de catre alt organ al statului sau de catre alt organ de drept public.

orice asociere formata de una sau mai multe autoritati contractante dintre cele prevazute mai sus.

Contractul de achizitie publica – contract administrative prin care un contractant furnizeaza produse, executa lucrari sau presteaza servicii unei autoritati publice;

Candidatul – orice furnizor de produse, prestator de servicii sau executant e lucrari, persoana fizica sau juridical, care solicita invitatia e a participa la o licitatie restransa sau o negociere directa;

Ofertantul – orice furnizor, executants au prestator care a depu oferta e participare la licitatie;

Oferta – documentatia tehnica si financiara care inoteste propunerea de furnizare de produse, executare de lucrari sau pretare e servicii;

Specificatiile tehnice – cerintele de natura tehnica ale autoritatii contractante care definesc caracteristicile produsului, lucrarii sau serviciului de achizitionat;

Garantia de participare – deposit valoric, titluri financiare sau alte forme de garantie, acceptate de autoritatea contractanta, puse la dispozitia acesteia de catre ofertant inainte de deschiderea ofertei;

Garantia de buna executie – deposit valoric, titluri financiare sau alte forme e garantii acceptate de autoritatea contractanta, puse la dispozitia acesteiainainte de incheierea contractului de achizitie publica.

Operatori economici – furnizori, prestatori sau executanti care ofera in mod licit pe piata produse, servicii, lucrari

La baza atribuirii unui contract de achizitie publica trebuie sa se afle urmatoarele principii:

Libera concurenta – asigurarea conditiilor pentru ca orice furnizor de produse, executant de lucrari sau prestator de servicii sa auba dreptul de a deveni, in conditiile legii, contractant;

Eficienta utilizarii fondurilor publice – folosirea sistemului concurential si a criteriilor economice pentru atribuirea contractului de achizitie publica;

Transparenta – ounerea la dispozitie a tuturor celor interesati a informatiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractelor e achizitie publica;

Tratamentul egal – aplicarea in mod nediscriminatoriu a criteriilor de selectie si a criteriilor pentru atribuirea contractului, atfel incoat orice furnizor, executant sau prestator sa aiba sanse egale de a I se atribui contractul;

Confidentialitatea – garantarea protejarii secretului commercial si a proprietatii intelectuale ale ofertantului.

Orice contract e achizitie publica are urmatoarele caracteristici:

Este sinalagmatic – deoarece naste drepturi si obligatii atat pentru autoritatea contractanta, cat si pentru contractant;

Este cu titlu oneros – fiecare parte urmareste obtinerea unui folos (contraprestatie);

Este comutativ – deoarece prestatia este certa si determinate chiar si in momentul incheierii contractului;

Este solemn.

Sistemulachizitiilorpublice

„Sistemul achizitiilor publice reprezinta o parte a realitatii juridico-economico-tehnice a societatii romanesti, al carui scop general este dedicat satisfacerii interesului public, respectiv dezvoltarea si imbunatatirea mediului de viata al comunitatii.”

Elementele componente ale sisemului achizitiilor publice sunt:

Autoritatea de reglementare:

Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP)

Autoritatile contractante (A.C.):

Autoritatile administratiei publice si alte persoane juridice de drept privat ce desfasoara activitati in domeniul utilitatilor, jucand rolul de cumparatori de produse, servicii sau lucrari, utilizand bani publici (cei care achizitioneaza produse, servicii sau lucrari)

Operatorii economici:

Cei care livreaza produse, servicii sau lucrari (vanzatorii, prestatorii, executantii).

Supraveghetorii sistemului:

Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP);

Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor;

Ministerul Finantelor Publice;

Curtea de Conturi.

Intre elementele sistemului achizitiilor publice se stabilesc relatiicare de regula sunt:

Relatii de comert – intre A.C. si operatorii economici;

Relatii de suport – in care ANRMAP ofera sprijin operatorilor economici pentru aplicarea regulilor stabilite;

Relatii de supraveghere – in care ANRMAP verifica aplicarea corecta a regulilor de catre A.C.;

Relatii de infaptuire a dreptatii – in care partea lezata (operatorii economici lezati) isi valorifica un drept pe calea actiunii in instanta (Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor, Instantele de Judecata).

In consecinta, prin sistemul achizitiilor publice intelegem totalitatea regulilor si actiunilor referitoare la cheltuirea banului public prin intalnirea dintre cererea autoritatii contractante cu oferta operatorilor economici.

Supreveghetorii sistemului

ANRMAP- este autoritatea de reglementare in domeniul achizitiilor publice, care prin Directia Generala de Control exercita urmatoarele atributii:

verifica si avizeaza anunturile de intentie, de participare si de atribuire;

verifica rapoartele de evaluare;

emite acordul pentru incheierea contractului de achizitie publica, in cazul in care controlul efectuat nu a evidentiat incalcari sau eludari ale legislatiei;

impune masuri corective;

aplica sanctiuni si amenzi pentru eludarea sau incalcarea prevederilor legale.

Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor – este un organism independent cu activitate administrativ-jurisdictionala care are ca atributii solutionarea contestatiilor formulate in cadrul procedurii de atribuire inainte de incheierea contractului si sa se pronunte asupra legalitatii procedurilor si operatiunilor desfasurate de autoritatea contractanta in atribuirea unui contract si sa emita opinie asupra litigiului depus judecatii daca instanta de judecata solicita acest lucru (atributii de solutionare nejuridica, din punct de vedere al legislatiei achizitiilor publice, a contestatiilor depuse);

Ministerul Finantelor Publice – ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, verifica aspectele procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica;

Curtea de Conturi – este autoritatea publica a statului care exercita auditul extern in cadrul sectorului public.

Referitor la supraveghere nu trebuie uitat nici rolul controlului judecatoresc la care poate apela orice persoana ce se considera lezata in ineresul ei legitim pe parcursul aplicarii unei proceduri de atribuire a contractului de achizitie publica. In fapt, justitia este singura putere care detine suprematia in supravegherea respectarii legii.

Procesul de achizitiepublica

“Procesul de achizitie publica reprezinta o succesiune de etape si operatiuni dupa parcurgerea carora se obtine produsul (bunul), serviciul sau lucrarea, ca urmare a atribuirii unui contract de achizitie publica.”

Etapele procesului de achizitie publica

Principalele elemente procedurale ale procesului de achizitie publica sunt:

Etapa1: Intocmirea programului anual de achizitii publice

Operatiuni:

Identificarea necesitatilor obiective de produse, lucrari si servicii;

Estimarea valorii fara TVA, in lei si/sau euro;

Ierarhizarea necesitatilor e achizitionat;

Alegerea procedurii ce urmeaza a fi aplicata.

Autoritatea contractanta are dreptul de a initia aplicarea procedurii de atribuire numai daca unt indeplinite, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:

Produsele, serviciile, lucrarile sunt cuprinse in programul anual de achizitii publice;

Sunt identificare sursele de finantare prin care se asigura fondurile necesare;

Este intocmita documentatia de atribuire.

Identificarea surselor e finantare prin care se asigura fondurile necesare;

Elaborarea calendarului;

Definitivarea si aprobarea programului;

Daca e impune, elaborarea si transmiterea anuntului de intentie.

Programul anual de achizitii publice se intocmeste in functie de necesitati, avand in vedere ierarhizarea prioritatilor si tinand cont de resursele financiare ce se estimeaza a fi mobilizate. Achizitionarea produselor, serviciilor sau lucrarilor trebuie sa se incadreze in limitele inscrise in bugetul anual de venituri si cheltuieli. Orice achizitie suplimentara ulterioara trebuie sa aiba la baza, in mod obligatoriu, un referat de necesitate – insusit de persoana care a identificat nevoia suplimentara – si trebuie evaluata din punct de vedere al oportunitatii, al justificarii si efectelor utile prognozate a se obtine.

Etapa 2. Elaborarea documentatiei de atribuire

Documentatia de atribuire – este ansamblul de documente care contin cerintele formale, tehnice si financiare, care permit descrierea obiectiva a obiectului contractului de achizitie publica si pe baza caruia operatorul economic isi va elabora oferta.

Documentatia de atribuire se definitiveaza prin grija compartimentului intern al autoritatii contractante, specializat in atribuirea contractelor de achizitie publica.

Operatiuni:

Stabilirea specificatiilor tehnice sau a documentatiei tehnice;

Stabilirea clauzelor contractuale;

Stabilirea cerintelor minime de calificare si, daca este cazul, a criteriilor de selectare.

Stabilirea criteriului e atribuire ( oferta cea mai avantajoasa in punct de vedere economic sau pretul cel mai scazut).

Daca este cazul, solicitarea garantiei de participare;

Completarea fisei de date a achizitiei;

Stabilirea formularelor si modelelor;

Anunt catre Ministerul Finantelor Publice privind verificarea procedurala;

Definitivarea documentatiei de atribuire.

In privinta documentatiei, caietul de sarcini este elementul cheie al acesteia si de aceea el trebuie intocmit de personal de specialitate sau, in lipsa acestuia, de consultanti angajati pe baza unui contract de prestari de servicii.

Corectitudinea intregii proceduri de achizitie publica este direct corelata cu impartialitatea si transparenta modului de intocmire a caietului de sarcini.

Specificatiile tehnice trebuie expuse cu claritate, fara adverdente, ambiguitati sau formulari exclusiviste. Scopul acestor specificatii este furnizarea de informatii utile si precise cu privire la obiectul contractului de achizitie publica, in concordanta cu nevoile autoritatii contractante.

Etapa 3. Chemarea la competitie

Aceasta etapa include urmatoarele operatiuni:

Publicarea anuntului de participare;

Punerea la dispozitie a documentatiei de atribuire;

Rapuns la solicitarile de clarificari;

Reguli de participare si d evitare a conflictului de interese;

Etapa 4. Derularea procedurii de atribuire

Operatiuni:

Daca este cazul, primirea candiaturii si selectarea candidatilor;

Daca este cazul, derularea rundelor de discutii;

Termen pentru laborarea ofertelor;

Primirea ofertelor;

Deschiderea ofertelor;

Examinarea si evaluarea ofertelor;

Stabilirea ofertei castigatoare;

Anularea procedurii, daca este cazul.

Etapa 5. Atribuirea contractului de achizitie publica sau incheierea acordului-cadru

Operatiuni:

Notificarea rezultatului;

Perioada de asteptare;

Daca este cazul, solutionarea contestatiilor;

Semnarea contractului sau incheierea acorului-cadru;

Transmiterea spre publicare a unui anunt de atribuire.

Etapa 6. Incheierea dosarului de achizitie publica

Operatiuni:

Definitivarea dosarului de achizitie publica.

Etapa 7. Derularea contractului sau acordului-cadru

Operatiuni:

Daca este cazul, constituirea garantiei de buna executie;

Intrarea in efectivitate;

Ineplinirea obligatiilor asumate si receptii partiale.

Etapa 8. Finalizarea contractului

Operatiuni:

Receptia finala;

Daca este cazul, eliberarea garantiei de buna executie.

Etapa 9. Analiza procesului

Operatiuni:

Concluzii;

Masuri de imbunatatire.

Elaborareaanuntului de participare

In vederea asigurarii transparentei atribuirii contractelor de achizitie publica, autoritatea contractanta, ori de cate ori doreste sa atribuie un contract de achizitie publica sau sa incheie un accord-cadru, are obligatia de a publica un anunt de participare.

Anuntul de participare trebuie transmis spre publicare atunci cand:

Se initiaza atribuirea contractului de achizitie publica sau pentru incheierea acordului cadru, procedura de:

Licitatie eschisa;

Licitatie restransa;

Dialog competitive;

Negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare.

Se initiaza procesul de atribuire a unui contract de achizitie publica printr-un sistem dinamic de achizitii, in acest caz, publicandu-se anunt simplificat.

Se organizeaza un concurs de solutii.

Anuntul de participare se publica in Sistemul European de Achizitii Publice (SEAP), Monitorul Oficial al Romaniei, partea a VI-a si in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Tipuri de proceduri de atribuire

Pentru atribuirea unui contract de achizitie publica, in legislatie sunt prevazute urmatoarele tipuri de proceduri:

Licitatia deschisa in cadrul careia orice furnizor, executant sau prestator interesat are dreptul de a depune oferta. Licitatia deschisa este cel mai des utilizata procedura, compatibila cu achizitiile de bunuri si ervicii pentru activitatea curenta a unei institutii publice. Se desfasoara, de regula, intr-o singura etapa si se initiaza prin transmiterea spre publicare a unui anunt prin care se solicita operatorilor economici interesati depunerea de oferte. Eventualele clarificari solicitate e ofertanti trebuie sa primeasca paspuns clar, complet si fara ambiguitati in cel mult 3 zile lucratoare de la primirea unor astfel de solicitari. Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite raspunsul catre toti operatorii economici care au obtinut documentatia de atribuire, fara a divulga identitatea celui care a solicitat clarificarile.

Licitatia retransa se desfasoara in etape distincte, oferta putand fi depusa doar de catre cei selectati de autoritatea contractanta. Licitatia restransa se desfasoara de regula in 2 etape: selectarea candiatilor si evaluarea ofertelor depuse de candidatii selectati. In cazul in care numarul celor care indeplinesc criteriile de selectie este mai mic decat numarul minim indicat in anuntul de participare, autoritatea contractanta are dreptul sa anuleze licitatia restransa sau sa continue cu cel/cel care indeplinesc/indeplineste criteriile de selectie.

Dialogul competitiv este o procedura aplicata atunci cand contractul e achizitie publica este foarte complex si procedurile descrise anterior nu ar permite atribuirea acestuia.

Procedura de dialog competitive are 3 etape:

Preselectia candidatilor;

Dialogul cu candidatii admisi in scopul identificarii solutiilor /optiunilor referitoare la aspectele tehnice, financiare si juridice ale viitorului contract si in baza carora candidatii vor elabora si depune ofertele;

Evaluarea ofertelor depue.

Negocierea cu publicarea prealabila a unui anunt de participare este o procedura care se alica atunci cand:

In urma aplicarii licitatiei deschise, licitatiei restranse, dialogului competitive sau cererii e oferte nu a fost depusa nicio oferta sau ofertele depuse au fost inacceptabile ori neconforme;

Natura produselor/ serviciilor/lucrarilor ce urmeaza a fi livrate/prestate/executate nu permite estimarea initiala a pretului viitorului contract;

Serviciile ce urmeaza a fi achizitionate nu permit intocmirea unui caiet de sarcini cu precizia ceruta e un contract de achizitie publica prin aplicarea licitatiei eschise sau restranse;

Urmeaza a fi executate lucrariexclusiv in scopul cercetarii stiintifice, dezvoltarii tehnologice sau experimentale.

Negocierea fara publicarea unui anunt de participare;

Cererea de oferta este o procedura ce se initiaza prin transmiterea unei invitatii de participare catre cel putin 3 operatori economici. Procedura se aplica la achizitii a caror valoare estimata (fara TVA) este mai mica decat echivalentul in lei a urmatoarelor praguri:

Pentru furnizare de produse – 100.000 euro;

Pentru prestare de servicii – 100.000 euro;

Pentru executare de lucrari – 750.000 euro.

Concursul de solutii poate fi o procedura independenta sau parte a unei alte proceduri care contribuie la atribuirea unui contract de servicii. Proiectele depue pot fi selectate pe baza unor criterii clare, obiective si nediscriminatorii care trebuie sa fie precizate in documentatia de concurs.

Acordul-cadru are ca scop intocmirea unei liste scurte de potentiali furnizori la care se apeleaza pe baza unui algoritm tipulat in documentatia descriptiva. Acordul cadru e incheie, de regula, prin aplicarea procedurilor e licitatie eschisa sau licitatie restransa pe o durata de cel mult 4 ani. Autoritatea contractanta poate selecta unul sau mai multi operatori economici care sa ii devina furnizori. In cazul inchierii acordului cadru cu maimulti operatori economici, numarul acestora trebuie sa fie minim 3 in masura in care exista un numar sufficient e operatori economici care au indeplinit criteriile de calificare si selectie si care au prezentat oferte admisibile.

Administrareacontractului

Administrarea contractului implica realizarea de activitati cu caracter tehnico-economic si financiar de catre specialisti din cadrul autoritatii contractante din momentul incheierii contractului de achizitie publica pana in momentul finalizarii acestuia.

Prin stabilirea de proceduri interne pentru administrarea contractului, autoritatea contractanta asigura conditiile pentru indeplinirea la timp a contractului,incadrarea in parametrii stabiliti.

Administrarea contractului presupune munca in echipa si implicit, o combinare de cunostinte interdisciplinare si reprezinta, in fapt, rezultanta unei abordari proactiv a elementelor enumerate mai jos :

activitati de planificare;

intelegere si cunoastere a procesului de achizitie publica;

abilitatile personalului autoritatii contractante de a lucra in echipa;

capacitatea personalului autoritatii contractante de a analiza, previziona,anticipa riscurile ce decurg din derularea contractului, posibilele schimbari pe perioada acestuia si care pot genera influente asupra bugetului alocat contractului.

Prin implementarea de proceduri referitoare la administrarea contractului se obtin urmatoarele beneficii :

Instituirea unei supravegheri sistematice a derularii contractului,ceea ce permite crearea

unui mecanism adecvat pentru coordonarea si diseminarea informatiilor aferente derularii contractului;

Derularea contractului in conformitate cu prevederile clauzelor contractuale;

Crearea unui mecanism care permite o evidentiere cronologica si intr-o succesiune logica a documentelor aferente derularii contractului.

Simptome de frauda si coruptie

Nu orice abateri de la lege sunt generate cu intentie. Printre preocuparile actuale se numara si cea a familiarizarii functionarilor publici,colaboratorilor institutiilor publice cu diferentele dintre „ comportamentul adecvat “ si „ comportamentul inadecvat “ Este recomandat a se avea in vedere ca situatii de genul celor descrise mai jos pot da nastere la indoieli sau interpretari,chiar daca, in fapt, reprezinta nimic altceva decat efecte ale neglijentei :

La o verificare a documentelor de la nivelul autoritatii contractante se constata:

deviatii de la procedura corecta,erori sau omisiuni ;

un pret artificial ;

inregistrari sporadice,dosare lipsa ;

inexistenta procedurilor de auditare.

Comportamentul responsabililor cu achizitii publice :

rezistenta la audit ;

rezistenta la propunerea de delegare a unor atributii ;

pastrarea exclusivitatii asupra unor informatii ;

intalniri frecvente si fara motiv cu contractantul.

Comportamentul autoritatii fata de piata :

rezistenta la deschiderea pietei.

Asumarea raspunderii si instituirea unui mecanism de control adecvat

Procesul de achizitii publice necesita existenta unui mecanism de control adecvat. Totusi, termenul „adecvat “ este oarecum greu de definit.

Un control lejer conduce la expunerea la riscul de frauda si coruptie,un control excesiv genereaza suplimentarea costurilor, minimizarea eficientei acestuia si timp suplimentar in paralel cu crearea sentimentului de frustrare in randul angajatilor.

Reguli de estimare a valorii contractului e achizitie publica

Estimarea valorii contractului de achizitie publica se realizeaza luand in considerare:

informatiile obtinute din cercetari de piata privind: nivelul preturilor, cotatiile bursiere, tarifele practicate in mod curent – fara TVA;

durata previzionata a contractului;

costurile legate de indeplinirea contractului;

echivalenta LEU-EUR se stabileste utilizand cursul mediu calculat de BNR pentru ziua anterioara efectuarii raportarii la pragul valoric stabilit prin lege.

CAPITOLUL II. Procedura de achizitie publica la Ministerul Apararii Nationale

2.1. Cerințe generale privind etapa de planificare al achizițiilor publice

Această primă etapă a procesului nu se limitează exclusiv la alegerea procedurii de achiziție publică și stabilirea calendarului activităților, aceste două faze reprezentând de fapt doar finalul acestei etape. Pentru ca aplicarea unei proceduri să se realizeze cu succes, planificarea achiziției publice devine o etapă crucială.

Succesiunea activităților în cadrul etapei de planificare este dată de următoarele elemente:

Identificarea nevoilor și stabilirea priorităților la nivelul autorității contractante prin mai multe metode care vor fi detaliate ulterior

Identificarea dispozițiilor legale aplicabile

Identificarea și evaluarea potențialelor riscuricare pot apărea

Alegerea procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică

Întocmirea programului anual de achiziții publice

Obținerea aprobărilor pentru declanșarea procedurii

Elaborarea calendarului de desfășurare a procedurii

2.1.1. Identificarea nevoilor și stabilirea priorităților la nivelul autorității contractante poate fi realizată mai multe metode, dintre care cele mai uzitate sunt:

Stabilirea priorităților – acest aspect presupuneanalizasaumai exact stabilireacostului de viață al produsului, serviciuluisaulucrării care face obiectulcontractului; acest cost presupunecumulareatuturorcosturilor care pot apăreapeparcursulduratei de viață a acestuia, începând cu momentuldobândirii .

Analiza detaliată a fiecărei nevoi.

Cumularea referatelor de necesitate transmise de fiecare departament al autorității contractante, în cadrul cărora sunt detaliate următoarele aspecte fundamentale:

2.1.2. Identificarea dispozițiilor legale aplicabile este posibilă în funcție de specificul achiziției realizate. Pentru unele contracte nu există obligația respectării procedurilor prevăzute de lege, dar este obligatorie respectarea principiilor care guvernează procesul de achiziții publice (p. liberei concurențe, p. utilizării eficiente a fondurilor publice, p. transparenței, p. tratamentului egal, p. confidențialității, p. asumării răspunderii, p. evitării concurenței neloiale, p. proporționalității ).

În etapa de planificare a achiziției publice este esențială obținerea de informații cât mai relevante privind următoarele elemente definitorii pentru acest proces:

nivelul curent al prețurilor pentru produsele identificate (nivelul calitativ al acestora face parte din cercetarea de piață) prin consultarea bazei de date la nivelul autorității contractante și/sau prin realizarea de cercetări de piață;

capacitatea companiilor locale ce activează pe piața produsului/lucrărilor/serviciilor din categoria celor ce prezintă interes pentru autoritatea contractantă;

interesul companiilor române sau străine de a participa la procedură, pentru o corectă opinie asupra potențialului pieței.

Aceste informații sunt utile și pentru a decide dacă se aplică procedura de atribuire a contractului prin licitație deschisă sau prin licitație restrânsă.

Crearea și actualizarea sistematică a unei baze de date sunt activități utile pentru observarea și monitorizarea trendului evoluției pieței (principalii actori de pe piață, posibili furnizori, nivelul calitativ și prețuri practicate etc.). Baza de date astfel constituită este un simplu instrument de observare a evolutiei pieței și nu un instrument de restrângere a competiției. Autoritățile contractante au posibilitatea de a se asocia la realizarea și actualizarea bazei de date, pentru a o utiliza în comun.

2.1.3. Identificarea și evaluarea potențialelor riscuri care pot apărea pe parcursul derulării procedurii de achiziție publică – trebuieavuteînvedere riscurile generate de constrângeri de timp și /sau natură tehnică care pot afecta procedura pe parcursul etapei de planificare. Principalele riscuri care pot fi generate în acestă perioadă sunt:

subdimensionarea valorii estimate, care are ca efecte depășirea greu de justificat a bugetului alocat, limitarea participării operatorilor economici precum și solicitări de majorare a prețurilor pe parcursul derulării contractului. Acest potențial risc poate fi evitat prin efectuarea studiilor de marketing dar și printr-o evaluare judicioasă a valorii contractului, luând în calcul totalitatea costurilor care ar putea interveni.

lipsa coeziunii echipei poate genera efecte negative, dintre care cele mai semnificative sunt: documente incoerente, neînțelegeri între membrii echipei, dar și depășirea termenelor datorată neaplanării oportune a conflictelor;

divizarea obiectului contractului poate fi evitată prin instruirea eficientă și oportună a echipei în domeniul achizițiilor publice;

2.1.4. Alegerea procedurii de atribuire a contractului de achizițiepublică presupune următoare succesiune a activităților:

estimarea valorii contractului pentru nevoile identificate și considerate priorități;

compararea acestei valori cu pragurile valorice prevăzute în lege pentru natura contractului respectiv;

Estimarea valorii contractului de achiziție publică se realizează luând în considerare următoarele aspecte esențiale:

informațiile obținute din cercetări de piață privind: nivelul prețurilor, cotațiile bursiere, tarifele practicate în mod curent;

durata previzionată a contractului;

costurile legate de îndeplinirea contractului;

Întocmirea planului anual de achiziții publice

Programul/planul anual al achizitiilor publice reprezintă documentul care conține contractele de achiziție publică și acordurile cadru ce se intenționează a fi atribuite sau incheiate pe parcursul unui an bugetar. Autoritatea contractantă are obligația de a elabora și aproba programul achizițiilor publice în fiecare an, într-o primă forma în decursul ultimului trimestru al anului precedent.

La elaborarea programului se va tine cont de :

Necesitățile obiective de produse, de servicii si de lucrări;

gradul de prioritate al necesităților;

anticipările cu privire la fondurile ce urmeaza a fi alocate prin bugetul anual;

contractele de achiziție publică aflate în derulare.

Prin modificările aduse legislației în doomeniu, programului anual al achizițiilor publice i se declară rolul de instrument de planificare al procedurilor de atribuire: „elaborarea și, după caz, actualizarea, pe baza necesităților transmise de celelalte compartimente ale autorității contractante, a unui program anual al achizițiilor publice, ca instrument managerial pe baza căruia se planifică procesul de achiziție.” În ultimii ani s-a evidențiat o tendință care determină întârzieri/perturbări importante, în special la început de an, prin conectarea strictă a programului anual al achizițiilor publice de bugetul de cheltuieli al fiecărei autorități contractante.

În realitate, programul anual al achizițiilor publice se elaborează într-o primă fază (sfârșitul ultimului trimestru al anului în curs), în primul rând pe baza necesităților obiective ale autorității contractante și a gradului de prioritate a acestor necesități, urmând ca doar în final să fie luate în considerare anticipările cu privire la fondurile ce urmează să fie alocate. După aprobarea bugetului propriu, autoritatea contractantă își definitivează programul anual al achizițiilor publice în funcție de fondurile aprobate dar și de posibilitățile de atragere a altor fonduri.

Astfel, specialiștii în domeniu formulează întrebarea-concluzie: este oare corect ca între bugetul alocat și programul anual al achizițiilor publice să fie pus un semn de echivalență, sau dependență directă?

În practică, probabil că ar fi mai util ca acest program să reflecte în integralitate intențiile autorității contractante de achiziționa produsele, serviciile sau lucrările necesare. În funcție de fondurile de care autoritatea contractantă va dispune în mod efectiv, vor fi inițiate și procedurile de atribuire a respectivelor contracte.

EXEMPLU

Dacă autoritatea contractantă are o nevoie reală de 20 de computere a căror valoare estimată este stabilită, să presupunem, la nivelul de 20.000 euro, atunci o planificare corectă ar trebui să conducă la concluzia că, pentru achiziția de computere, va fi necesară inițierea unei proceduri de cerere de oferte.

Ce se întâmplă dacă bugetul alocat în acest scop este de numai 14.500 euro? O abordare simplistă ne-ar îndemna să utilizăm cumpărarea directă, ceea ce este corect numai dacă pe parcursul următoarelor 12 luni se consideră totuși suficiente cele 14 – 15 computere care teoretic pot fi achiziționate cu această sumă.

În cazul în care numărul de computere nu este considerat suficient și, totodată, este destul de probabil ca, pe parcursul anului, să fie identificate alte surse de finanțare (inclusiv prin rectificare bugetară) este util să se inițieze încă de început o procedură de cerere de oferte.

În acest mod se conservă posibilitatea legală de a iniția o nouă procedură de cerere de oferte pentru achiziționarea diferenței de 5 – 6 computere necesare activității autorității contractante, la momentul în care suplimentul defonduri va fi alocat efectiv.

Având în vedere exemplul oferit, devine evident faptul că programul anual al achizițiilor publice trebuie să fie un instrument care să permită astfel de abordări, extrem de utile în procesul de planificare a achizițiilor publice.

Programul anual al achizițiilor publice se întocmește conform formularului nr. 2 din Ordinul 155/2006 Ghidul pentru atribuirea contractelor de achiziție publică.

Programul anual al achizițiilor publice se aprobă de către autoritatea contractantă prin reprezentantul său legal, cu avizul prealabil al compartimentului financiar-contabil. Autoritatea contractantă are dreptul de a opera modificări ulterioare în programul anual al achizițiilor publice, modificări care se aprobă în aceleași condiții ca și programul inițial. În cazul în care modificările respective au ca scop acoperirea unor necesități ce nu au fost cuprinse inițial în programul anual al achizițiilor publice, introducerea acestora în program este condiționată de asigurarea surselor de finanțare.

2.1.6. Obținerea aprobărilor pentru declanșarea procedurii

Această fază se derulează având în vedere prevederile Legii finanțelor publice și ale normelor metodologice de aplicare a acesteia. De asemenea, în cazul în care este vorba de actualizarea planului de achiziții, se verifică dacă achiziția respectivă nu este deja inclusă în planul anual al achizițiilor publice.

2.1.7. Elaborarea calendarului de desfășurare a procedurii

Calendarul procedurii constituie proiecția din punct de vedere temporal a procedurii de atribuire, propunându-se desigur termene rezonabile și realiste.

În procesul de elaborare a acestuia vor fi luate în considerare următoarele aspecte:

termenele prevăzute în ordonanță între publicarea anunțurilor și depunerea candidaturilor/ofertelor;

durata previzionată pentru examinarea și evaluarea candidaturilor/ofertelor;

perioada de așteptare;

Cerințe generale privind procesul de planificare al achizițiilor publice în cadrul M. Ap.

Noile reglementări privind achizițiile publice în M.Ap. au ca principal scop respectarea urmatoarelor aspecte esențiale:

utilizarea eficientă a fondurilor publice alocate pentru achizițiile publice necesare armatei, într-un cadru concurențial legal, pe baza criteriilor economice de atribuire a unui contract de achiziție publică, în scopul obținerii de prețuri avantajoase ;

stabilirea modalităților de întocmire a programelor anuale de achiziții publice ale M.Ap. ;

stabilirea reglementarilor interne pentru organizarea și desfășurarea procedurilor legale de atribuire a contractelor, direct de către autoritățile contractante sau prin intermediul comisionarilor sau operatorilor existenți pe piață ;

precizarea modalităților de raportare a achizițiilor prevăzute în Programul anual al achizițiilor publice al M.Ap.

Pentru achizițiile publice de produse și servicii la nivelul M.Ap. se întocmește Programul anual al achizițiilor publice. Acesta este aprobat de ministrul apărării și cuprinde totalitatea contractelor de furnizare, de servicii și de lucrări pe care M.Ap. intenționează să le atribuie în mod centralizat, în cursul unui an bugetar.

Autoritatea contractantă are obligația, atunci când stabilește programul anual al achizițiilor publice, de a ține cont de:

necesitățile obiective de produse, de lucrări și de servicii;

gradul de prioritate a necesităților prevăzute la lit. a);

anticipările cu privire la fondurile ce urmează să fie alocate prin bugetul anual.

Fiecare autoritate contractantă din M.Ap. are obligația de a întocmi P.A.P., ce cuprinde totalitatea contractelor de achiziție publică pe care aceasta urmează să le atribuie, conform competențelor sale, în decursul unui an bugetar.

De regulă, în trimestrul patru al anului, compartimentele din cadrul structurii logistice stabilesc necesarul unității militare la toate categoriile de bunuri materiale, lucrări și servicii, pentru anul următor.

Dacă unitatea militară are competențe de achiziție, programul este valorizat cu ajutorul ”Notelor de calcul cu indicii de fundamentare” și pus în aplicare prin utilizarea procedurii de achiziție corespunzătoare, după ce au fost asigurate mijloacele bănești necesare.

Celelalte bunuri materiale din program vor fi raportate cantitativ pe cale ierarhică, autorităților contractante abilitate să organizeze achiziții publice pentru acestea.

Toate programele anuale de achiziție vor fi verificate de către specialiștii Direcției Audit, iar unele categorii de bunuri pot fi avizate de către Departamentul pentru Armamente și chiar de Statul Major General, fiind incluse în Programele anuale de achiziție ale acestora

Elaborarea Programului anual al achizițiilor publice la nivelul M.Ap.

Întocmirea Programului anual al achizițiilor publice începe cu identificarea nevoilor de către directorii de programe din M.Ap., în conformitate cu obiectivele stabilite prin Directiva de Planificare a Apărării.

La stabilirea produselor si serviciilor ce se includ în proiectul P.A.P. vor fi luate în considerare urmatoarele aspecte esentiale :

obligațiile asumate de M.Ap. pe plan extern privind îndeplinirea obiectivelor de parteneriat ;

produsele și serviciile necesare organizării și desfășurării activităților cuprinse în Planul anual de modernizare și pregătire al M.Ap.;

gradul de prioritate al activităților;

contractele de achiziție aflate în derulare ;

stadiul derulării programelor majore de achiziții și modernizare de tehnica militară precum și obligațiile ce revin M.Ap. din derularea comisioanelor la creditele externe contractate ;

După aprobarea bugetului propriu, autoritatea contractantă are obligația de a-și definitiva programul anual al achizițiilor publice în funcție de fondurile aprobate și de posibilitățile de atragere a altor fonduri.

Programul anual al achizițiilor publice trebuie să cuprindă cel puțin informații referitoare la:

obiectul contractului/ acordului-cadru;

codul vocabularului comun al achizițiilor publice (CPV);

valoarea estimată, fără TVA, exprimată în lei și în euro;

procedura care urmează să fie aplicată;

data estimată pentru începerea procedurii;

data estimată pentru finalizarea procedurii;

persoana responsabilă pentru atribuirea contractului respectiv.

În cazul în care autoritatea contractantă intenționează să lanseze un sistem dinamic de achiziții publice, aceasta are obligația de a preciza această intenție în programul anual al achizițiilor publice.

Programul anual al achizițiilor publice se aprobă de conducătorul autorității contractante, conform atribuțiilor legale ce îi revin, cu avizul compartimentului financiar-contabil.

Autoritatea contractantă are dreptul de a opera modificări sau completări ulterioare în programul anual al achizițiilor publice. În cazul în care modificările au ca scop acoperirea unor necesități ce nu au fost cuprinse inițial în programul anual al achizițiilor publice, introducerea acestora în program este condiționată de asigurarea surselor de finanțare.

Structurile de planificare au obligația de a estima, atât în lei, cât și în euro, prețul unitar și valoarea totală a produselor și serviciilor ce se intenționează a se cumpăra. Estimarea prețului unitar în lei și în euro și a valorii produselor/serviciilor se efectuează în concordanță cu prețurile practicate pe piață, având in vedere și prețurile obținute la achizițiile realizate în anii anteriori, actualizate cu coeficienții de inflație publicați în documentele statistice la nivel național.

După aprobarea legii bugetului de stat, Departamentul de Planificare pentru Armamente, directorii de programe de constituire, modernizare și pregătire ale Ministerului Apărării, Statul Major General și Direcția Domenii și Infrastructuri, după caz, actualizează în termen de 15 zile Programul anual al achizițiilor publice, în sensul corelării obiectivelor cu fondurile alocate Ministerului Apărării și îl prezintă spre aprobare, în varianta executorie, odată cu repartiția resurselor bugetare pe ordonatorii de credite.

Dacă legea bugetului de stat pentru anul următor nu este aprobată până la data de 15.12. a anului curent, Departamentul pentru Integrare Euroatlantică și Politică de Apărare, prin D.P.I.A.(Direcția Planificare Integrată a Apărării), întocmește un program minimal cu produsele, serviciile și lucrările din P. A. P. care sunt strict necesare și care se achiziționează în limitele stabilite de Legea finanțelor publice.

Trebuie să existe o strânsă corelație între Planul cu principalele activități al unității militare, chiar al Ministerului Apărării și Programul anual al achizițiilor, unde fiecare activitate menționată se va materializa în funcție de volumul mijloacelor bănești alocate ministerului prin Legea bugetului de stat.

In cele ce urmeaza voi expune un exemplu de licitatie din cadrul Ministerului Apararii, mai exact in cadrul Unitatii militare 02415 Bucuresti.

LicitatiePublica – Infrastructura de comunicatiipentru SCCAN si INTRAMAN la U.M. 02015 BACAU

Atribuirea Contractului

Valoarea Contractului:435.347 RON

Castigatorul Licitatiei: SC TOP CONSTRUCT SA

Anunt de atribuire numarul 29003/14.12.2007

Informatii anunt de participare asociat 19071

Sectiunea I: AUTORITATEA CONTRACTANTA

I.1) Denumirea, adresa si punct(e) de contact:

Ministerul Apararii – Unitatea militara 02415 Bucuresti

Adresa postala: str. Drumul Taberei, nr. 7 9, sector 6, Localitatea: Bucuresti, Cod postal: 061352, Romania, Punct(e) de contact: Ravoiu Constantin, Tel.+40 21 319 59 59 int. 251, In atentia: Biroului Achizitii, Email: [anonimizat], Fax: +40 21 319 57 08

I.2) Tipul autoritatii contractante si activitatea principala (activitatile principale)

Minister sauorice alta autoritate nationala sau federala, inclusiv subdiviziuni regionale sau locale ale acestora

Activitate (activitati)

– Aparare

Autoritatea contractanta actioneaza in numele altor autoritati contractante

Nu

Sectiunea II: OBIECTUL CONTRACTULUI

II.1) Descriere

II.1.1) Denumirea atribuita contractului de autoritatea contractanta

Infrastructura de comunicatii pentru SCCAN si INTRAMAN la U.M. 02015 BACAU

II.1.2) Tipul contractului si locul de executare a lucrarilor, de furnizare a produselor sau de prestare a serviciilor

Lucrari

Executarea, prin orice mijloace, a unei lucrari, conform cerintelor specificate de autoritatea contractanta

Locul principal de executare: Pavilioanele U.M. 02015 BACAU.

II.1.3) Anuntul implica

II.1.4) Descrierea succinta a contractului sau a achizitiei/achizitiilor

Lucrari de canalizatie telefonica, instalare cabluri FO si/sau cupru, instalare/remaniere repartitore si realizare prize de pamint cu materialele prestatorului.

II.1.5) Clasificare CPV (vocabularul comun privind achizitiile)

45314300-4 – Instalare de infrastructuri de cabluri (Rev.1)

II.1.6) Contractul intra sub incidenta acordului privind contractele de achizitii publice

Nu

II.2) Valoarea totala finala a contractului (contractelor)

II.2.1) Valoarea totala finala a contractului sau a contractelor

435, 346.73RON

SECTIUNEA III: PROCEDURA

IV.1) Tipul procedurii

IV.1.1) Tipul procedurii

Licitatie deschisa

IV.2) Criterii de atribuire

IV.2.1) Criterii de atribuire

Pretul cel mai scazut

IV.2.2) S-a organizat o licitatie electronica

Nu

IV.3) Informatii administrative

IV.3.1) Numar de referinta atribuit dosarului de autoritatea contractanta

50/135/2007

IV.3.2) Anunturi publicate (anunt publicat) anterior privind acelasi contract

Nu

SECTIUNEA IV : ATRIBUIREA CONTRACTULUI

Contract nr: A 13594 Denumirea: Infrastructura de comunicatii pentru SCCAN si INTRAMAN la UM 02015 Bacau

V.1) Data atribuirii contractului 10/29/2007

V.2) Numarul de oferte primite 3

V.3) Numele si adresa operatorului economic caruia i-a fost atribuit contractul

SC TOP CONSTRUCT SA

Adresa postala: Strada Feleacului nr. 10, sector 1, Localitatea: Bucuresti, Cod postal: -, Romania, Tel.+40 21 200 54 59, Email: [anonimizat], Fax: + 40 21 200 48 98, Adresa internet (URL): http: //www.topconstructsa.ro

V.4) Informatii privind valoarea contractului

Estimarea initiala a valorii contractului

Valoarea: 444796.62 Moneda: RON Fara TVA

Valoarea totala finala a contractului

Valoarea: 435346.73 Moneda: RON Fara TVA

V.5) Contractul ar putea fi subcontractat

Nu

SECTIUNEA V: INFORMATII SUPLIMENTARE

VI.1) Contractul de fata este legat de un proiect/program finantat din fonduri comunitare

Nu

VI.2) Alte informatii

VI.3) Cai de atac

VI.3.1) Organismul competent pentru caile de atac

Consiliul National de Solutionare al Contestatiilor

Adresa postala: Str. Stavropoleos nr6, sector 3, Localitatea: Bucuresti, Cod postal: 030084, Romania, Tel.021 3104641, Email: [anonimizat], Fax: 021 3104642

Organismul competent pentru procedurile de mediere

VI.3.2) Utilizarea cailor de atac

Precizari privind termenul (termenele) de exercitare a cailor de atac

VI.3.3) Serviciul de la care se pot obtine informatii privind utilizarea cailor de atac

Consilier juridic al autoritatii contractante

Adresa postala: str.Drumul Taberei nr.7-9, sector 6, Localitatea: Bucuresti, Cod postal: 061352, Romania, Tel.021 319.59.59 int 156, Email: [anonimizat], Fax: 021 319.57.08

VI.4) Data expedierii prezentului anunt14.12.2007 13:21

Asa cum ne este prezentat mai sus, sunt cateva sectiuni specifice fiecarei licitatii. Acestia sunt:

Sectiunea I: AUTORITATEA CONTRACTANTA

Sectiunea II: OBIECTUL CONTRACTULUI

SECTIUNEA III: PROCEDURA

SECTIUNEA IV : ATRIBUIREA CONTRACTULUI

SECTIUNEA V: INFORMATII SUPLIMENTARE

Fiecare sectiune in parte contine informatii precise si concretet asupra modului de desfasurare a licitatiei. Respectarea fiecarui pas este o conditie esentiala in realizarea oricarei licitatii publice.

CONCLUZII

Pornind de la necesitatea asigurării transparenței achizițiilor publice, de care depinde în mare măsură eficiența gestionării banilor publici, sînt necesare măsuri urgente și de lungă durată privind eficientizarea activităților aferente etapei de planificare a achizițiilor publice prin următoarele elemente:

perfectarea și completarea legislației în domeniul achizițiilor, la compartimentul transparență, pentru a se asigura controlul public atît la nivelul etapelor-cheie procedurale, cît și la dosarele achizițiilor publice, trasîndu-se clar hotarul dintre secretul comercial și prioritatea interesului public;

instruirea adecvată a funcționarilor și a responsabililor care activează în domeniul achizițiilor publice, inclusiv în ceea ce privește informarea, consultarea și participarea cetățenească;

crearea unor condiții favorabile pentru dezvoltarea jurnalismului de investigație, obligarea responsabililor de a reacționa constructiv la critică;

extinderea accesului actorilor implicați în procesul achizițiilor publice, dar și al tuturor persoanelor interesate, la informații diversificate, detaliate, mai bine structurate, fapt care ar facilita efectuarea unor analize mai profunde a planificării, curente și de perspectivă, a unei monitorizări mai eficiente de către mass-media, organizațiile nonguvernamentale și de către oricine se interesează cum sînt cheltuiți banii publici;

eficientizarea controlului din partea Legislativului și Executivului, dar și a celorlalte structuri statale, centrale și locale, care urmează să asigure desfășurarea achizițiilor publice în condiții de maximătransparență;

reformarea întregului sistem al achizițiilor publice, conform standardelor internaționale, care ar exclude favorizarea unor sau altor operatori economici, din diferite motive;

În bună parte, autoritățile contractante reacționează reticent la cererile ce țin de rezultatele controalelor abilitate și, mai ales, referitor la măsurile luate pentru lichidarea neajunsurilor depistate.

Este dificil accesul solicitanților la dosarele achizițiilor publice – fie din cauza că documentele din ele adeseori se află în dezordine, fie că acestea, la o analiză mai atentă, ar mai putea da indici despre anumite fraude, fie din cauza sindromului de secretizare excesivă, tradițională, atît de înrădăcinat pe parcursul anilor.

Practica a demonstrat din plin de-a lungul timpului că o bună planificare a unui proces asigură succesul într-o proporție considerabilă, (acordarea unei atenții deosebite acestei etape fundamentale.

Pentru organizarea licitațiilor privind achizițiile publice de bunuri și de servicii, astfel funcția de îndrumare metodologică unitară revine Ministerului Finanțelor, care va elabora norme și reglementări privind conținutul documentelor licitațiilor, conținutul ofertelor, organizarea și desfășurarea licitațiilor.

În executarea funcției de îndrumare metodologică unitară, Ministerul Finanțelor are următoarele atribuții:

a)controlează respectarea regulilor de organizare și desfășurare a licitațiilor stabilite prin prezentul regulament;

b)constată contravențiile și aplică sancțiunile – stabilite la art. 18, respectiv art. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 12/1993 – persoanei juridice achizitoare sau persoanelor vinovate;

c)avizează deciziile luate de persoana juridică achizitoare ca răspuns la contestațiile ofertanților;

d)desemnează pe reprezentanții săi în comisiile de licitație;

e)organizează evidența activităților de licitații pentru achizițiile publice de bunuri și de servicii;

f)îndrumă activitatea de informare privind pregătirea și organizarea licitațiilor, obiectul acestora, organizatorii, termenele, precum și alte informații referitoare la licitații.

Pentru desfășurarea corespunzătoare a activității de licitație, persoana juridică achizitoare numește, prin decizie, pentru fiecare achiziție publică de bunuri sau de servicii, o comisie de licitație.La licitațiile organizate de regiile autonome pentru achizițiile de bunuri de natura activelor corporale, finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, din bugetele locale, din fondurile special constituite prin lege în afara acestor bugete și din credite externe garantate sau contractate direct de stat, comisiile de licitație se numesc prin ordin al ministrului de resort sau, după caz, prin decizie a autorității administrației publice locale.
Comisia de licitație verifică respectarea condițiilor referitoare la publicitatea licitației, prevăzute în prezentul regulament, răspunde de activitatea de deschidere, examinare, clarificare, evaluare și acceptare a ofertelor, precum și de respectarea procedurii de desfășurare a licitației.

Comisia de licitație este compusă din minimum 5 membri și va cuprinde:

– președintele comisiei, care este, de regulă, un specialist al persoanei juridice achizitoare;

– reprezentantul desemnat al Ministerului Finanțelor;

– reprezentantul Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale, în cazul achizițiilor publice de bunuri pentru stocul de mobilizare de la agenții economici;

– reprezentantul Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, în cazul achizițiilor publice de bunuri imobile;

– reprezentantul ministerului de resort sau, după caz, al administrației publice locale, în cazul licitațiilor organizate de regiile autonome pentru bunurile de natura activelor corporale finanțate.

– alți reprezentanți, ca membri în comisia de licitație, care vor fi specialiști cu experiență profesională în domeniul achiziției publice respective și cu probitate morală.

Onorariile participanților în comisiile de licitație, atât pentru achiziții de bunuri și de servicii, cât și pentru investiții, care nu sunt angajați permanenți ai persoanei juridice achizitoare, se suportă de către persoana juridică achizitoare și se plătesc după ce hotărârea de acceptare a rămas definitivă.Nu beneficiază de onorarii pentru activitatea desfășurată în comisiile de licitație, în timpul programului normal de lucru, reprezentantul Ministerului Finanțelor, al Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, al ministerului de resort și, după caz, al administrației publice locale. De asemenea, nu se acordă onorarii pentru repetarea unor licitații.Cuantumul onorariilor și, după caz, al celorlalte drepturi se stabilește de persoana juridică achizitoare în condițiile art. 20 din Legea nr. 40/1991, republicată.

Organizatorul licitației este persoana juridică achizitoare care răspunde de pregătirea și desfășurarea licitației.Achiziționarea de bunuri și de servicii prin organizarea de licitații publice este obligatorie pentru bunurile și, respectiv, serviciile de același fel, a căror valoare totală pentru satisfacerea necesităților persoanei juridice achizitoare pe un întreg an bugetar este de peste 500 milioane lei.Pentru achiziționarea de bunuri și de servicii a căror valoare este inferioară limitei specificate la alineatul precedent, se poate folosi procedura selecției de oferte de preț.Nu este admisă achiziționarea la prețuri sau tarife superioare celor stabilite de Oficiul Concurenței, pentru bunurile și serviciile din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/1997, sau celor dispuse de alte autorități de reglementare împuternicite, pentru bunuri și servicii stabilite prin hotărâre a Guvernului în temeiul art. 4 alin. (2) sau alin. (3) din Legea concurenței nr. 21/1996. Nu este admisă nici achiziționarea de bunuri sau de servicii ale căror caracteristici, respectiv calități, depășesc necesitățile concrete de utilizare ale persoanei juridice achizitoare.Pentru cheltuielile suplimentare ocazionate de realizarea unor achiziții nejustificate se fac răspunzătoare persoanele vinovate, potrivit reglementărilor în vigoare.În cazul achiziției de bunuri și de servicii de același fel, necesare persoanelor juridice achizitoare pentru a acoperi nevoile unui an bugetar, a căror valoare este sub 150 milioane lei, dacă nu este posibilă obținerea a cel puțin trei oferte de preț, se va proceda astfel:

– dacă în termenul menționat în adresele prin care s-au solicitat minimum trei oferte au fost primite numai două oferte, vor fi achiziționate bunurile sau serviciile pentru care s-a prezentat prețul cel mai avantajos și care corespund calitativ cerințelor persoanei juridice achizitoare;

– dacă un singur ofertant a răspuns la solicitare, persoana juridică achizitoare va achiziționa bunurile sau serviciile de la acesta, cu avizul ordonatorului de credite bugetare pentru achiziția dintr-o singură sursă, sau va putea repeta cererea de oferte de preț.

Pentru achiziționarea de bunuri sau de servicii cu valori mici, pentru care ofertanții refuză să prezinte în scris oferte de preț purtând semnătura și ștampila acestora, conducătorul persoanei juridice achizitoare poate desemna salariații din subordinea sa care să testeze prețurile practicate la data respectivă și să le consemneze sub semnătura proprie cu viza salariatului cu atribuții de control preventiv din unitate.

Exista procedurile deschise și restrânse de licitatie publica, fiecare dintre acestea avand avantaje si dezavantaje. O autoritate contractantă este liberă să aleagă între procedura deschisă și procedura restrânsă. Nu există condiții legale care se aplică pentru circumstanțele în care oricare dintre aceste două proceduri pot fi utilizate și o autoritate contractantă nu este obligată să folosească o procedură în defavoarea celeilalte și, prin urmare, are o libertate completă de alegere.

Ca parte a procesului de planificare a achizițiilor, autoritatea contractantă ar trebui să analizeze cu atenție care dintre proceduri este cea mai potrivită pentru anumite achiziții.

În majoritatea cazurilor, va fi o alegere între procedura deschisă și procedura restrânsă. Pentru achizițiile mai complexe, autoritatea contractantă ar putea avea nevoie să ia în considerare posibilitatea utilizării procedurii de dialog competitiv sau a procedurii negociate cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare.

Pentru achizițiile specializate, celelalte proceduri descrise mai târziu în această secțiune pot fi potrivite.

Avantajele procedurii deschise: Procedura deschisă asigură un nivel maxim posibil al concurenței. Acesta este, de asemenea, cea mai transparentă procedura, deoarece nu există discreție în selectarea furnizorilor. Potențialul de corupție, cu favorizarea unui anumit operator economic, este mai mic. În general, înțelegerile secrete între operatorii economici sunt mai puțin probabile.

Dezavantajele procedurii deschise: Costurile generale suportate de către autoritatea contractantă atunci când utilizează procedura deschisă pot fi ridicate, deoarece autoritatea contractantă trebuie să trimită documentele de licitație complete tuturor părților (deși aceste costuri pot fi reduse în mod semnificativ în cazul în care documentele sunt disponibile în format electronic). Autoritatea contractantă s-a putea să trebuiască să evalueze multe dosare în cazul în care există un număr mare de operatori economici interesați, lucru care poate fi costisitor și să consume mult timp. În plus, operatorii economici pot fi mai puțin dornici de a participa la o procedură deschisă, în cazul în care contractul este mult mai complex și, ca rezultat, documentele de licitație nu sunt pregătite în mod curent și necesită un nivel ridicat de efort. Costul pregătirii unei oferte complete poate fi un factor de descurajare a participării în cazul în care probabilitatea de succes este mai scăzută datorită nivelului ridicat al concurenței.

Avantajele procedurii restrânse: Prin limitarea numărului de operatori economici care participă la etapa de licitație, costurile autorității contractante pot fi mai mici și timpul petrecut pentru evaluare poate fi mai redus decât în cazul procedurii deschise. Restricția în privința numărului de ofertanți poate ajuta la evitarea costurilor inutile legate de operatorii economici care nu sunt potriviți. Aceasta poate duce, de asemenea, la situația în care mai mulți operatori economici sunt interesați să depună oferte calitativ mai bune, facilitând astfel o concurență mai eficientă.

Dezavantajele procedurii restrânse: Există un potențial mai mare pentru corupție în cazul acestei proceduri datorită exercitării mai mari a discreției, precum și posibilitatea de înțelegeri secrete care poate fi mai mare. Limitele legale de timp sunt, de asemenea, mai mari decât pentru procedura de licitație deschisă. Procedura deschisă este, în general, potrivită pentru a fi utilizată în cazul achizițiilor de rutină, simple și comode. Procedură restrânsă poate fi, de asemenea, utilizată pentru achiziții de rutină, simple și comode dacă autoritatea contractantă este de părere că vor exista beneficii derivate din limitarea numărului de ofertanți. Procedura restrânsă este deosebit de potrivită pentru achiziții mai complexe și care nu sunt de rutină.

La stabilirea procedurii care să fie utilizată, autoritatea contractantă trebuie să analizeze o serie de factori, inclusiv costurile legate de derularea procedurii, beneficiile concurenței complete, deschise, avantajele restrângerii concurenței și riscul probabil al corupției și/sau al înțelegerilor secrete.

Bibliografie

AUTORI

Gheorghe Bășanu ” Managementul aprovizionării și desfacerii”, Ed. Economică, 1996

Minzberg Henry, ”Managerial work: analysis and observation”, Management Science, October, B97-110

Minculete Gheorghe, 2005, ”Managementul achizițiilor. Elemente de marketing”, București, Editura Universității Naționale de Apărare

Minculete Gheorghe, 2001, ”Management Marketing”, București, Editura Academiei de Înalte Studii Militare.

Dumitraș Horațiu D., 2002, ”Managementul sistemelor de marketing în rețea”, Lucrare de Diplomă la Școala Academică Postuniversitară a
Universității Tehnice din Cluj-Napoca

Dinu. Gheorghe, Finantele institutiilor publice, Ed. Bibliotheca, Targoviste 2012;

LEGISLAȚIE

Hotărârea nr. 925/19.07.2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii – publicată in MO nr. 625/20.07.2006

Ordinul nr. 1792/24.12.2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum și organizarea evidentă și raportarea angajamentelor bugetare si legale – publicat in MO nr. 37/23.01.2003

Hotararea nr. 1660/22.11.2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica prin mijloace electronice din OUG 34/2006

Directiva 92/13/CEE a Consiliului Comunităților Europene

Directiva 89/665/CEE a Consiliului Comunităților Europene

Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European a Consiliului Uniunii Europene

Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European a Consiliului Uniunii Europene

Regulament privind organizarea licitațiilor pentru achizițiile publice de bunuri și de servicii, publicat în Monitorul Oficial nr. 149 din 11.7.1997

Surse de Internet

www.arnmap.ro

www.seap.ro

www.e-licitație.ro

http://www.mapn.ro/

http://licitatiipublice.clubafaceri.ro/licitatie/infrastructura-de-comunicatii-pentru-sccan-si-intraman-la-130572.html

=== Achizitiile publice ===

Alexandra Ioana Belea

INTRODUCERE

Lucrarea intitulata “Achizitiile publice” analizeaza, asa cum sugereaza si titlul, sistemul achizitiilor publice, rolul si functiile acestuia in utilizarea eficienta a resurselor financiare publice.

Achizitiile publice reprezinta una dintre activitatile cele mai sensibile ce se desfasoara la nivelul administratiei publice, ca si al institutiilor si intreprinderilor care functioneaza in sectorul public.

Sistemul achizitiilor publice reprezinta o parte a realitatii juridico-economico-tehnice a societatii romanesti, al carui scop general este dedicat satisfacerii interesului public, respectiv dezvoltarea si imbunatatirea mediului de viata al comunitatii.

Procesul de achizitie publica reprezinta o succesiune de etape si operatiuni upa parcurgerea carora se obtine prousul (bunul), serviciul sau lucrarea, ca urmare a atribuirii unui contract de achizitie publica.

In Romania ANMRAP este autoritatea ce reglementeaza si gestioneaza achizitiile publice. Referitor la supraveghere nu trebuie uitat nici rolul controlului judecatoresc la care poate apela orice persoana ce se considera lezata in ineresul ei legitim pe parcursul aplicarii unei proceduri de atribuire a contractului de achizitie publica. In fapt, justitia este singura putere care detine suprematia in supravegherea respectarii legii.

Scopul lucrarii este acela de a intelege importanta pe care o are acest tip de cheltuiala asupra resurselor financiare publice ale unei tari, dar si modul in care acestea se deruleaza si reglementarile legale ce trebuiesc respectate in atribuirea unui contract de achizitie publica.

De asemenea, un motiv determinant in realizarea lucrarii este interesul personal cu privire la modul in care sunt efectuate cheltuielile din bani publici si modul in care afecteaza resursele financiare publice efectuarea de achizitii in diferitele domenii ale vietii sociale. Astfel, in partea practica a lucrarii, am ales sa studiez licitatia publica, infrastructura de comunicatii pentru SCCAN si INTRAMAN la U.M. 02015 BACAU.

Ca si obiective urmarite in elaborarea lucrarii, se remarca: Definirea notiunilor de “achizitie publica”, “sistemul achizitiilor publice”, “autoritate contractanta”, “accord-cadru”, “anunt de participare” etc; Prezentarea principiilor ce stau la baza unui contract de achizitie publica, precum si a principalelor caracteristici ale acestora; Analiza etapelor si a operatiunilor aferente activitatii de atribuire a unui contract de achizitie publica; Evidentierea modalitatilor de descoperire a tentativelor de frauda si coruptie in cadrul achizitiilor publice precum si instituirea unui mecanism de control adecvat; Prezentarea procedurii de achizitie publica la ministerul apararii.

Tot ce se cumpara din bani publici inseamna achizitie publica. In lipsa unei definitii legale a achizitiilor publice, le putem defini ca fiind procesul de a obtine produse, servicii si/sau lucrari in conformitate cu legislatia in vigoare. Legea-cadru din domeniul achizitiilor publice este OUG nr. 34/2006, intrata in vigoare la 30 iunie 2006.

Sectorul public, utilitatile si alte entitati definite ca "autoritati contractante" trebuie sa obtina produse, servicii si lucrari pentru o varietate larga de activitati pe care le desfasoara. Majoritatea contractelor pe care le atribuie trebuie facute publice atat pe plan national cat si pe plan european, cu respectarea deplina a tuturor principiilor achizitiilor publice.

In general termenul de achizitii publice este folosit pentru a descrie obtinerea de lucrari, produse si servicii de catre autoritati publice nationale, regionale sau locale.

Regulile de achizitii publice se refera la proceduri pentru atribuirea contractelor de achizitie publica de produse, servicii si lucrari in Uniunea Europeana.

O definitie generica a achizitiei publice este dobandirea, definitiva sau temporara, de catre o persoana juridica definita ca autoritate contractanta, a unor produse, lucrari sau servicii, prin atribuirea unui contract de achizitie publica.

CAPITOLUL I. Achizitiile publice

Notiuni si principii