Aceste depozite includ: [305483]

[anonimizat], înregistrează decalaje considerabile în ceea ce privește dezvoltarea economică față de nivelul mediu de dezvoltare din Uniunea Europeană. [anonimizat], stocul de capital a suferit un proces de depreciere substanțială.

[anonimizat], prin intrări de capital din străinătate. [anonimizat] o [anonimizat]. [anonimizat], așa cum o [anonimizat].

[anonimizat], iar fluxurile și refluxurile de capital străin pot genera o [anonimizat], dar mai ales la ieșire.

Atât modelele teoretice cât și experiența practică prezintă o [anonimizat], implicit al creșterii economice din acel stat. Pe lângă asta, o [anonimizat] o vulnerabilitate majoră în contextul unor crize sau tulburențe pe piețele financiare internaționale. Astfel, criza financiară și economică internațională care a debutat în 2008 a [anonimizat] s-a aflat și România.

[anonimizat], [anonimizat]. Astfel, [anonimizat].

Capitolul I. [anonimizat]. Aceste titluri de valoare nenegociabile emise de către instituțiile de credit fac parte din categoria depozitelor. Titlurile de valoare nenegociabile care ajung negociabile vor fi reclasificate ca fiind titluri de creanță emise.

Potrivit Regulamentului nr. 31 din 29 decembrie 2011 [anonimizat] I la 27 ianuarie 2012 și intrat în vigoare la 27 aprilie 2012 privind raportarea de date și informații statistice la Banca Națională a României, depozitele bancare se clasifică astfel:

[anonimizat]/[anonimizat], [anonimizat], fără a [anonimizat].

Aceste depozite includ:

– [anonimizat] cererea clientului sau până la încheierea activității în ziua imediat următoare celei în care a fost depusă cererea, fără a suferi restricții sau penalități notabile, dar care nu pot fi transferabile;

– solduri purtătoare sau nepurtătoare de dobândă care reprezintă sume preplătite în condițiile monedei electronice "pe suport material", de tipul celor hardware, sau al monedei electronice de tipul celor software, cum ar fi, spre exemplu, cardurile preplătite;

– credite de rambursat până la terminarea activității în ziua imediat următoare celei în care s-a acordat creditul.

Depozitele overnight includ următoarele elemente de activ:

conturi curente, purtătoare sau nu de dobândă;

Conturile curente (depozitele în cont curent) reprezintă elementul central în ceea ce privește relația bancă – client. Prin intremediul acestuia este manevrata moneda scripturală. Fondurile rulate prin aceste conturi sunt de obicei de mici dimensiuni și au o volatilitate ridicată. Astfel, din perspectiva băncii nu reprezintă o resursă de creditare certă și stabilă. De obicei, sumele deținute în soldurile conturilor curente nu sunt remunerate.

depozite la vedere, purtătoare sau nu de dobândă;

Conturile curente, numite adesea și depozite la vedere sunt sume depuse periodic ca urmare a unor operațiuni curente: plata/încasarea salariilor, a facturilor etc. Banii pot fi retrași oricând, fără preaviz, iar soldul contului poate fi debitor sau creditor. Prin intermediul conturilor curente băncile își structurează pachete de produse și servicii oferite clientelei.

cecuri de călătorie deținute.

Cecurile de călătorie sunt instrumente de plată ce sunt utilizate în turismul internațional. Acesta este unul dintre cele mai cunoscute servicii bancare oferite persoanelor care călătoresc.

Aceste instrumente de plată pot fi utilizate pentru plata oricăror bunuri sau servicii din întreaga lume, dar mai pot fi schimbate oricând în numerar. Cecurile de călătorie au drept scop acoperirea tuturor cheltuielilor de întreținere, astfel posesorul cecului să nu mai aibă nevoie de numerar.

Tot din categoria depozitelor overnight fac parte și depozitele transferabile – sunt acele depozite care sunt direct transferabile la cerere pentru efectuarea de plăți către operatorii economici prin mijloace de plată folosite în mod obișnuit, precum transfer credit și debitare directă, posibil și prin card de credit sau card de debit, tranzacții cu monedă electronică, cecuri, sau prin mijloace similare, fără întârzieri, restricții sau penalizări semnificative. Depozitele transferabile nu includ depozitele care pot fi folosite numai pentru retrageri de numerar și/sau depozitele ale căror fonduri pot fi retrase sau transferate numai prin intermediul unui alt cont al aceluiași proprietar.

Depozitele la termen sunt depozite netransferabile, care nu se pot transforma în numerar la cererea clientului înainte de termenul fix prestabilit sau care se pot transforma în numerar înainte de termenul prestabilit numai cu plata unor penalități.

Această categorie include, următoarele elemente de activ:

depozite la termen plasate la instituțiile de credit;

certificate de depozit, carnete și librete de economii emise de instituțiile de credit.

Categoria depozitelor la termen se clasifică, în funcție de durata inițială, astfel:

depozite la termen cu durata inițială de până la un an inclusiv;

depozite la termen cu durata inițială cuprinsă între un an și 2 ani inclusiv;

depozite la termen cu durata inițială mai mare de 2 ani.

Depozitele reînnoibile automat la scadență trebuie să fie clasificate în funcție de scadența cea mai apropiată în timp.

Depozitele la termen sunt sume blocate pe o durată determinată de timp. Durata respectivă se numește scadență și este stabilită contractual. Desființarea înainte de termen înseamnă că dobânda din clauza contractuală va fi diminuată. De regulă în acestă situație se plătește dobânda la vedere. Termenele variază de la 1 săptămână la 2 ani sau 3 ani sau chiar mai mulți ani. BRD-SG a fost prima bancă din România care a lansat un depozit pe 2 ani. În ceea ce privește depozitele la termen de peste 1 an situația din România se deosebește de cea din țările dezvoltate și chiar față de țările recent intrate în UE și țări ca Serbia, Ucraina și Croația.

Depozitul la termen reprezintă o formă tradițională de economisire pe termen mediu și lung. Se caracterizează prin teremene scadente sau maturități fixe, perioadă în care banii nu pot fi utilizați de către depozitar. Aceste tipuri de depozite sunt bonificate de către bănci cu dobânzi, ceea ce le oferă randamente medii ca dimensiune în condiții de risc relativ scăzut.

În cazul în care deponentul desființează depozitul înainte de scadența prevăzută, acesta va fi penalizat prin fructificarea sumelor depuse la nivelul dobânzii la vedere practicată de bancă, mult mai scăzută decât dobânda la depozite, sau prin încasarea unui comision de desființare a depozitului înainte de termen sau pur și simplu sumele depuse nu sunt bonificate.

Aceste depozite la termen pot diferi și din perspectiva modalității de plată a dobânzii: lunar, în contul curent sau la sfârșitul perioadei. Ele pot fi cu capitalizarea dobânzii la scadență, ceea ce înseamnă că pe termen lung, randamentul este mai mare sau fără capitalizarea dobânzii.

În funcție de opțiunea de reînoire a depozitului, acestea se pot constitui cu prelungire automată, pe acelși termen ca cel inițial și cu o rată a dobânzii valabilă în momentul prelungirii, sau fără prelungire automată la scadență, prin virarea capitalului și al dobânzii în contul curent.

Din perspectiva variabilității dobânzii și al monedei în care pot fi constituite, depozitele la termen pot fi cu dobândă fixă pe toată perioada depozitului, sau cu dobândă variabilă, în lei sau în valută.

Alte depozite – depozite plasate, diferite de depozitele overnight și depozitele la termen. Această categorie cuprinde următoarele elemente de activ:

depozite colaterale;

Depozitele colaterale sunt sume blocate prin intermediul cărora clienții garantează anumite obligații contractuale față de respectiva bancă sau față de o terță instituție. Depozitul este blocat până în momentul când obligația a fost integral achitată.

depozite garanții și altele asemenea;

Depozitul bancar constituit de către debitor la banca unde contractează un credit. Acest depozit este făcut pentru garantarea împrumutului, rămâne blocat într-un cont în banca pe perioada împrumutului și se înapoiază solicitantului numai după rambursarea integrală a creditului. În caz de executare silită, ca urmare a nerambursării creditului la scadență, banca va intra în proprietatea sumelor depuse în depozitul bancar. Acest depozit este denumit în practica bancară și depozit colateral sau cash colateral.

Categoria alte depozite se clasifică astfel în funcție de durata inițială a contractului:

alte depozite cu durata inițială ≤ 1 an;

alte depozite cu durata inițială între 1 an și 2 ani inclusiv;

alte depozite cu durata inițială > 2 ani.

Depozite rambursabile după notificare reprezintă depozite netransferabile, fără termen, care nu pot fi transformate în numerar decât după expirarea unei perioade notificate; înainte de expirarea perioadei notificate transformarea în numerar nu este posibilă sau este posibilă numai cu plata unor penalități. Acestea includ depozite care, deși din punct de vedere legal pot să fie lichidate la cerere, sunt supuse unor penalizări și restricții în conformitate cu practicile naționale (clasificate la intervalul până la 3 luni inclusiv) și conturi de investiții fără perioadă notificată sau scadență convenită, dar care prevăd condiții de retragere restrictive (clasificate la intervalul peste 3 luni).

Depozitele rambursabile după notificare sunt de trei feluri:

la cel mult 3 luni de la notificare;

la mai mult de 3 luni și mai puțin de 2 ani de la notificare;

la mai mult de 2 ani de la notificare.

Împrumuturi din operațiuni repo reprezintă contrapartida numerarului obținut din schimbul titlurilor de valoare vândute de către agenții raportori la un preț prestabilit, cu angajamentul ferm de răscumpărare a acestor titluri de valoare sau a altor titluri de valoare similare la un preț ferm și la o dată viitoare prestabilită.

Sumele primite de agenții raportori în schimbul titlurilor de valoare transferate unui terț ("achizitor temporar") sunt clasificate la "contracte de report" dacă există un angajament ferm de răscumpărare a titlurilor de valoare, iar nu doar opțiunea de a face acest lucru. Aceasta înseamnă că agenții raportori păstrează toate riscurile și beneficiile asociate titlurilor de valoare suport al operațiunii, pe parcursul desfășurării acesteia. Următoarele variante de operațiuni de tip repo sunt clasificate la "contracte de report":

sume primite în schimbul titlurilor de valoare transferate temporar unui terț sub forma unor împrumuturi de titluri de valoare garantate cu numerar;

sume primite în schimbul titlurilor de valoare transferate temporar unui terț sub forma unui contract de vânzare/răscumpărare (sale/buy-back).

În viziune lui Bogdan Căpraru, principalele tipuri de produse și servicii bancare de economisire pentru persoane fizice sunt :

Conturile curente

Depozitele bancare la termen

Conturile de economii

Certificate de depozit

Depozite colaterale

Carnetele/libretele de economii

Alte produse financiare de economisire

Conturile de economii sunt produse de economisire care ofera posibilitatea de a retrage sau depune numerar in orice moment. Contul de economii este constituit pe o perioada nedeterminata. Pentru contul de economii bancile ofera in general o dobanda mai avantajoasa decat cea de la contul curent, dar mai mica decat cea a unui depozit la termen. De obicei, conturile de economii nu permit si efectuarea de tranzactii ca in cazul conturilor curente. De exemplu, daca doriti sa platiti utilitatile, mai intai va trebui sa transferati banii din contul de economii in contul curent si apoi sa faceti plata.

Conturile de economii funcționează asemeni unui cont curent, dar oferă în plus și o dobândă ridicată, dar care este mai mică decât în cazul depozitelor la termen. Astfel clienții se bucură de lichiditatea imediată a banilor economisiți, având acces la sumele din cont în orice moment fără a pierde dobânda.

Rata dobanzii contului de economii este variabilă. În cazul în care intervine vreo modificare a acesteia, banca va aplica noua valoare în cazul tuturor din ziua respectivă. Dobânda se plătește la sfarsitul fiecărei luni calendaristice sau la închiderea contului pentru zilele din luna în curs.

Certificatele de depozit reprezintă titluri de credit emise de către instituțiile bancare, sub forma unor înscrisuri financiare, fiind caracterizate printr-o rată a dobânzii fixă și pentru perioade de timp fixe. De cele mai multe ori, acestea sunt negociabile, având posibilitatea de a fi vândute în timpul termenului până la scadență. Certificatele de depozit pot fi nominative sau la purtător, existând și posibilitatea ca dobânda fixă să fie bonificată în avans și plătită la scadență.

Avantajul constă și în faptul pot fi vândute « over the counter », ne fiind necesare efectuarea unor operațiuni consumatoare de timp, cum ar fi emiterea unor contracte de depozit, semnare, depunere de numerar la alt ghișeu, etc., de regulă comisioanele de cumpărare, vânzare sau administrare sunt inexistente.

Carnetele de economii sunt instrumente de economisire, asemănătoare contului de economii, având caracteristic faptul că evidența depunerilor și retragerilor nu este înscrisă într-un extras de cont, ci direct într-un carnet aflat în posesia clentului.

Alte produse financiare de economisire, în această categorie se includ acele produse oferite de bănci care presupun efectuarea unor plasamente sau investiții pe piețele monetare și de capital sau produse de protecție contra unor riscuri – asigurări, derivate. Majoritatea acestor produse sunt destinate clienților de private banking. Dintre acestea amintim :

Depozitele structurale

Pensii private

Produse de asigurări

Fonduri mutuale

Produse de brokeraj pe piața de capital

Capitolul II. Evoluția inflației, a stabilității financiare și a politicii monetare și implicațiile lor asupra ratei dobânzii

La nivelul UE, rata economisirii a început să scadă după criza financiară. În această situației, pe termen mediu statele UE au avut de suferit de pe urma fluctuațiilor înregistrate pe piețele financiare, iar politicile economice au tins spre creșterea economisirii la nivelul sectorului guvernamental.

Graficul 2.1. Evoluția economisirii în țările UE înainte și după criza financiară

Recesiunea economică înstigată de criza financiară a micșorat capacitatea de economisire la nivel național în aproape toate statelor membre ale UE.

Cu toate acestea, media economisirii naționale brute în anii 2009 și 2010 în comparașie cu cu perioada 2006-2008 este mai mare în câteva state membre ale UE, cum ar fi: Bulgaria, România, Letonia, Lituania, Estonia și Ungaria.

În cazul acestor state, cu excepția Ungariei, este vorba doar de ajustarea deficitului de cont curent nesustenabil cu valori cuprinse între 10 și 30% din PIB. Deasemenea, deficitul de cont curent se calculează ca diferență între economisirea și investiția la nivel național. O adaptare a deficitului de cont curent reprezintă o creștere a economisirii la nivel național.

2.1. Evoluția inflației în contextul actual

Rata anuală a inflației IPC a redevenit pozitivă la începutul anului 2017, atingând o valoare de 0,18% în martie și cunoscând o creștere relativ accelerată față de luna decembrie 2016, cu +0,72 puncte procentuale. Tendința crescătoare a fost indusă, preponderent, de eliminarea efectului statistic ca urmare a reducerii cotei standard a TVA în luna ianuarie 2016 de la 24% la 20%, la care s-au adăugat fluctuații nefavorabile de natura ofertei, legate unor evoluții externe, cu consecințe care s-au propagat rapid asupra dinamicii prețurilor combustibililor și ale prețurilor volatile ale produselor alimentare.

Rata anuală a inflației din luna martie a fost asemănătoare proiecției. Totodată, rata medie anuală a IAPC a început să își restrângă valorile negative, până la -0,5% la sfârșitul trimestrului I, implicând o scădere a ecartului față de media UE, de până la 1,2 puncte procentuale.

Evoluția ratei anuale a inflației IPC în primul trimestru al anului 2017 a continuat să fie marcată de modificări ale unor impozite indirecte și taxe; calculat la taxe constante, indicatorul s-a majorat de la 0,7% în decembrie 2016 la 1,2% în luna martie, nivel plasat în continuare sub limita inferioară a intervalului țintei de inflație (2,5% ±1 punct procentual). Noua scădere a cotei standard TVA (de la 20 la 19%) a vizat mai mult de jumătate din coșul de consum, excepție făcând componentele cu cotă redusă (în principal, segmentul alimentar). În plus, în cazul prețurilor administrate, eliminarea unor taxe nefiscale a condus la menținerea ritmului anual la valoarea pronunțat negativă de la sfârșitul anului 2016 (-4,78%).

Totodată, mărimea accizei începând cu 1 ianuarie 2017 are un efect de compensare la nivelul dinamicii prețurilor combustibililor, având în vedere trendul crescător al cotației țițeiului, rata anuală de creștere din cursul lunii martie fiind chiar ușor inferioară celei înregistrate la finele anului anterior de 1,8%.

La sfârșitul primului trimestru din 2017, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a ajuns la 1,0%, în comparație cu 0,35% cât s-a înregistrat în luna decembrie, anul trecut.

Modificarea indicatorului net de efectul direct al micșorării cotei TVA a stagnat în jurul valorii de 1,2% în cadrul intervalului de timp menționat, în condițiile în care tendința de majorare a excesului de cerere a continuat să se mute într-o manieră limitată asupra evoluției prețurilor, în cazul slăbirii intensității legăturii dintre inflație și activitatea economică internă. Prin urmare, această evaluare se bazează pe evidențele dobândite pe parcursul ultimilor ani, marcați de perenitatea mediului dezinflaționist de la nivel global, în paralel cu creșterea importanței importurilor de bunuri de consum în aclimatizarea cererii de consum interne.

Grafic 2.1.1. Prognoza ratei inflației

În ceea ce privește previziunile pentru următorii ani, rata anuală a inflației IPC este plănuită a fi în creștere pe tot intervalul de prognoză, atingând valori de 1,6% la sfârșitul acestui an, 3,1% la sfârșitul anului 2018 și 3,4% la începutul primului trimestru din 2019. Față de valorile prognozate în penultimul raport al BNR, valorile proiectate ale acestui indicator au fost revizuite în jos atât în anul 2017, cât și în anul 2018, iar sensul revizuirilor a fost legat, în cea mai mare parte, de diminuarea intensității transmisiei constrângerilor inflaționiste asociate cererii agregate interne contra inflației de bază.

În situația setului stimulativ al măsurilor fiscale și de venituri ce face referire la intervalul de proiecție, inflația de bază se evidențiază ca fiind principalul determinant al traseului ratei anuale a inflației, pe baza evoluției așteptate a excedentului de cerere din economie. Impactul asupra efectelor tranzitorii din prima rundă ale reducerii cotei standard a TVA puse în aplicare începând cu 1 ianuarie 2017 a fost de așteptat să țină până la finalul anului curent, când rata anuală a inflației netă va atinge valoarea de 1,9 %.

Grafic 2.1.2. Evoluția inflației

Drumul urmat de rata anuală a inflației IPC a continuat să poarte urma modificărilor operate la nivelul impozitării indirecte, astfel efectul de bază asociat micșorării cotei standard a TVA de la valoarea de 24% la 20% în ianuarie 2016 a fost compensat aproape în totalitate de noi scăderi ale TVA și accizelor, precum și de eliminarea unor taxe nefiscale, care aveau un impact cumulat de aproximativ -1 punct procentual. Prin urmare, în luna ianuarie 2017 a fost adoptată o nouă reducere a cotei standard a TVA până la valoarea de 19%, măsură care a influențat mai mult de jumătate din coșul de consum zilnic, impactul asupra ratei anuale a inflației fiind calculat la circa -0,3 puncte procentuale.

Cu privire la gradul de transmisie în prețuri, acesta a înregistrat valori relativ ridicate de aproximativ 70%, având în vedere dimensiunea destul de redusă a ajustării, frecvența măsurilor de acest gen din ultimii 2 ani și stadiul actual de expansiune a ciclului economic, un eventual factor explicativ fiind reprezentat de intensificarea constrângerilor concurențiale de pe piață. Alte modificări de taxe cu însemnătate pentru rata inflației, cu o contribuție negativă de 0,7 puncte procentuale, au vizat înlăturarea supraaccizei de 7 eurocenți/litru de carburanți în ianuarie, precum și a taxei radio-tv și a celei pentru eliberarea pașapoartelor la începutul acestui an; aceasta din urmă fiind principala explicație a persistării ratei anuale de creștere a prețurilor administrate la nivelul valorilor pronunțate negativ din luna decembrie a anului trecut de -4,8%.

2.2. Stabilitatea financiară și efectele ei asupra ratei dobânzii

Activitatea economică la nivel global a indicat în anul 2016 cel mai redus nivel al ritmului de creștere din perioada imediat următoare crizei, iar estimările pentru anul în curs arată o ușoară reluare – 3,5%. Pentru țările avansate, rstimările arată un avans al activității economice de 2% în anul 2017, printre care SUA este estimată să urce cu 2,3% pe fondul măsurilor fiscale expansioniste comunicate de către noua administrație. Pentru țările emergente este prognozată o majorare de 4,5%, dar evoluțiile la nivel individual rămân în continuare eterogene.

Graficul 2.2.1. Creșterea economică globală

Dintre incertitudinile apărute ca urmare a evoluțiilor consemnate de economiile emergente, cele mai evidente sunt generate de către economia chineză. Aceasta se luptă cu o serie de dezechilibre financiare provenite din gradul ridicat de îndatorare, în deosebi în sectorul companiilor nefinanciare, precum și din sporirea activității sistemului financiar paralel. Estimările activității economice arată o ușoară încetinire la 6,6% în anul 2017, de la 6,7% în anul 2016. Alte elemente de incertitudine pentru estimarea evoluției economiei globale face referire la accentuarea tensiunilor geopolitice, mai ales a celor din Orientul Mijlociu.

Graficul 2.2.2. Preferința pentru lichiditate

Intermedierea financiară scăzută coexistă astăzi cu un exces de lichiditate în condițiile unei rate scăzute a dobânzii și ale unui număr redus de active percepute ca sigure. Agregatul monetar M1 s-a dublat din 2009 pana în 2016, ajungând la 180 miliarde lei, în timp ce dobânda pe piața interbancară s-a redus de aproape 10 ori. Viteza de rotație a banilor (raportul PIB/M3) a scăzut de la 3 înainte de criză la 2,7 în anul 2012 și la 2,4 în 2016. Preferința pentru lichiditate afectează investițiile și nu doar că reduce PIB potențial și PIB efectiv, prin scăderea ratei de rentabilitate a investițiilor, cât mai ales afectează structura creșterii economice: preferința pentru lichiditate este corelată cu o înclinație sporită către consum, nu către investiții.

Graficul 2.2.3. Evoluția ratelor de dobandă și a inflației

Graficul 2.2.4. Raportul credite/depozite* (decembrie 2016)

Activele bilanțiere bancare însumau circa 421,7 miliarde lei în luna ianuarie 2017, creșterea acestora față de anul trecut fiind relativ modestă de 1,5%, în contextul reluării procesului de dezintermediere financiară înaintat de băncile-mamă și al activităților de rezoluție a creditelor neperformante. În cea mai mare parte a sectorului bancar, structura bilanțieră nu ridică temeri din perspectiva raportului dintre totalul datoriilor și capitalurile proprii, care se găsesc într-un interval prudent, conform criteriilor implementate de Autoritatea Bancară Europeană. Totuși, raportul dintre credite și depozite a continuat să se diminueze, iar dacă această dinamică se va menține și în viitor există posibilitatea să apară riscuri din perspectivă macroprudențială, care vor fi generate de subutilizarea importantă a resurselor atrase de bănci din economie.

Graficul 2.2.5. Evoluția ratelor și a soldurilor creditelor și depozitelor în lei

Contracția veniturilor din dobânzi se produce ca urmare a ajustării mai rapide a ratelor de dobândă față de ritmul de creștere a creditelor. Cererea de credite în moneda națională, venită în principal din partea populației, a avut un răspuns favorabil asupra reducerii ratei medii a dobânzii. Costul finanțării s-a diminuat:

atât pe componenta în lei, în circumstanțele unor rate ale dobânzilor aflate la minime istorice, al lichidităților confortabile și al concurenței din sector;

cât și pe cea în euro, pe baza unui risc suveran limitat și al mediului economic european definit de o perioadă prelungită de rate de dobândă extrem de scăzute sau chiar negative.

Volumul disponibilităților aflate în sold și atrase de bănci a crescut, cu toate că ratele dobânzilor oferite au fost într-o continuă scădere. Unele instituții bancare au înregistrat o augmentare a soldurilor produselor cu dobânzi reduse, cum ar fi conturile curente ale populației și ale IMM-urilor, iar explicația se regăsește în factori precum:

elasticitatea redusă a depozitelor la micșorarea ratei dobânzii (depositors’ stickiness);

antipatia deponenților la risc,

imperfecțiunea produselor alternative de înlocuire a depozitelor din punct de vedere al garantării, al lichidității, și al serviciilor de plată însușite unor depozite.

Marjele relativ ridicate, care se datorează în special riscului de credit, au continuat să rămână o caracteristică definitorie a modelului de funcționare al sectorului bancar di Romania, în condițiile unui grad redus de intermediere. La sfârșitul anului 2016 acestea erau de aprope 4,9 puncte procentuale la lei și aproximativ 3,6 puncte procentuale la euro per total sector bancar, într-o ușoară descreștere față de aceiași perioadă a anului 2015. La portofoliile în lei, cele mai multe bănci mari continuau să dea credite și să atragă depozite la rate ale dobânzilor mai mari, respectiv mai mici decât mediile pe sistem, având un impact favorabil asupra veniturilor nete din dobânzi. Marjele aferente creditelor și depozitelor noi la termen în moneda națională (circa 4,3 puncte procentuale) a consemnat un comportament similar marjelor specifice soldurilor (nivel destul de ridicat, dar într-o continuă scădere).

Graficul 2.2.6. Evoluția ratelor și a soldurilor creditelor și depozitelor în euro

Graficul 2.2.7. Evoluția veniturilor, cheltuielilor și a veniturilor nete din dobânzi

Veniturile din dobânzi au continuat să se diminueze. Instituțiile bancare mari grupează peste 2/3 din acestea, într-o ușoară majorare față de anul anterior. Evoluțiile din interiorul grupei sunt eterogene, iar dinamica negativă a veniturilor unor instituții bancare este contrabalansată de către modificările favorabile ale celorlalte. La sfârșitul anului, veniturile corespunzătoare creditelor acordate în valaore de 83,7% din veniturile din dobânzi, și-au întărit poziția dominantă, dinamica lor descrescătoare fiind mai mică în comparație cu a celorlalte componente. În ceea ce privește sectoare instituționale, trendul de creștere al veniturilor din dobânzi corespunzătoare creditelor acordate populației s-a menținut, ponderea acestora atingând nivelul de 56,5% din total.

Graficul 2.2.8. Evoluția principalelor componente ale veniturilor din dobânzi

Reducerea considerabilă a cheltuielilor cu dobânzile aferente depozitelor atrase de la populație și companii nefinanciare s-a menținut. Aproape 62% din aceste cheltuieli sunt înregistrate de băncile mari, iar ponderea acestora în total fiind într-o ușoară scădere pe parcursul anului trecut.

Veniturile nete din dobânzi care reprezintă principala componentă a veniturilor operaționale – 56,3%, și-au continuat creșterea în anul 2016 pe baza reducerii cheltuielilor într-un ritm mult mai mare față de cel al ajustării veniturilor din dobânzi.

Graficul 2.2.9. Dinamica ratelor de dobândă ale țărilor ECE și ecartul ROBOR-EURIBOR 3M

Ratele dobânzilor de pe piața monetară interbancară au înregistrat o evoluție stabilă în perioada iunie 2016 – februarie 2017. Rata de referință ROBOR corespunzătoare maturității de 3 luni a crescut ușor de la 0,75% la debutul lunii iunie 2016 la aproximativ 0,82% la finele lunii februarie 2017. Pe parcursul intervalului de timp analizat, ratele dobânzilor de pe piețele monetare locale au Înregistrat 2 cicluri de modificare a trendului descrescătr consemnat în ultimii ani. Primul dintre ele a fost sesizat în luna iulie a anului 2016, când ratele dobânzilor s-au aflat pe o pantă ușor descrescătoare, în principal ca și consecință a detensionării piețelor financiare privitoare la eventualele efecte negative asupra economiilor emergente din cauza votului din Marea Britanie în favoarea părăsirii UE. Mai apoi, diminuarea prognozei pe termen mediu a BNR cu privire la inflație a sprijinit mai departe scăderile graduale ale dobânzilor de pe piața monetară interbancară.

Ulterior, spre sfârșitul lunii octombrie 2016, ratele dobânzilor de referință și-au inversat tendința, ca și o consecință atât a amplificării volatilității pe piețele financiare internaționale, legat de alegerile din SUA, cât și pe baza unor factori locali. Ratele ROBOR s-au modificat în sincron cu celelalte rate de dobândă din zonă, cu excepția ratele BUBOR care au consemnat atât diminuări mai importante, cât și o volatilitate mai mare. Ecartul dintre ratele de referință ROBOR-EURIBOR a reliefat o tendință de ușoară creștere susținută, ca urmare a micșorării dobânzilor pe termen scurt în zona euro.

2.3. Impactul politicii monetare asupra economisirii

În ceea ce privește impactului politicii monetare asupra economisirii, cu precădere într-o economie în care banca națională țintește inflația, este vital ca rata dobânzii de politică monetară să depășească rata inflației pentru a ancora așteptările inflaționiste.

Graficul 2.3.1. Rolul politicii monetare

După criză, Banca Națională a României a hotărât să nu majoreze rata dobânzii de politică monetară, ca și consecință a acestui șoc aplicat în economie, deoarece, pe fondul unei cereri agregate de dimensiuni reduse era probabil ca o augmentare a prețurilor să nu dureze.

Pe orice piață pe care nu există bariere, o creștere a prețurilor arată o creștere a cererii pentru bunul respectiv în acel moment. Acesta reprezintă semnalul care arată agenților economici faptul că alocarea capitalului către producerea și realizarea acelui tip de bun va adduce un profit marginal comparativ mai mare cu alte produse.

Efectul psihologic “bani albi pentru zile negre” poate stimula tendința de economisire sau căutarea unor noi metode de economisire în cazul în care dobânzilor reale rămân negative. În general, populația care nu a reușit să economisească se confruntă cu o diminuare a veniturilor și cu augmentarea cheltuielilor de zi cu zi.

Politica monetară trebuie să contribuie la conservarea valorii economisirii în stoc prin adoptarea unei tendințe al dobânzilor pasive în raport cu inflația; altfel, va exista o influență negativă asupra economisirii și totodată tendința de a se îndrepta în economisire spre alte valute sau alte zone de investire.

În ședințele din februarie și aprilie 2017, Consiliul de administrație al BNR a menținut neschimbate nivelul de 1,75% al ratei dobânzii de politică monetară și amplitudinea de ±1,50 puncte procentuale a coridorului simetric format în jurul acesteia de ratele dobânzilor la facilitățile permanente; totodată, a decis continuarea gestionării adecvate a lichidității din sistemul bancar și prezervarea nivelurilor în vigoare ale ratelor RMO aplicate pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Măsurile au continuat să vizeze readucerea și menținerea pe termen mediu a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5% ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

Graficul 2.3.2. Ratele dobânzilor BNR

Graficul 2.3.3. Rata dobânzii de politică monetară și ratele ROBOR

Randamentul mediu de zi cu zi al pieței monetare interbancare a rămas în primul trimestru al anului 2017 la valori aflate la limita inferioară a coridorului stabilit de ratele dobânzilor la facilitățile permanente. Astfel, media sa trimestrială a înregistrat o diminuare minoră față de cea notată în precedentele 3 luni de -0,04 puncte procentuale, atingând nivelul de 0,32%.

Ratele dobânzilor overnight ale pieței monetare interbancare au revenit la începutul lunii ianuarie 2017 și au rămas pe parcursul întregului trimestru în imediata vecinătatea ratei dobânzii la facilitatea de depozit a BNR. Această mișcare a avut ca resorturi majorarea esențială a excedentului net de lichiditate din sistemul bancar român în prima lună a acestui an, datorită amplelor injecții de rezerve efectuate de către Trezoreria statului, și cvasistabilizarea lui ulterioară la valori mai mari, în pofida inversării sensului influenței nete a factorilor autonomi ai lichidității.

În același timp, cotațiile pe termen mai lung de pe piața monetară interbancară, ROBOR la 3M și 12M, și-au corectat în primele zile ale anului creșterea de la finele anului 2016, revenind și rămânând apoi la valori similare celor înregistrate în a doua jumătate a lunii noiembrie a anului trecut. Această evoluție a fost opusă celei consemnate de excedentul de lichiditate din sistemul bancar, înfățișând astfel consolidarea așteptărilor instituțiilor bancare privind ajustarea ratelor dobânzilor pe termen scurt la niveluri mai ridicate. În astfel de condiții, valorile medii ale ratelor ROBOR au fost apropiate de cele din luna decembrie 2016 în cazul scadențelor la 3 și 6 luni, acestea situându-se în luna martie la 0,83%, respectiv la 1,07% și ușor peste în cazul maturității de 12 luni – 1,25%, o valoare cu +0,05 puncte procentuale mai mare.

Graficul 2.3.4. Ratele de referință pe piața secundară a titlurilor de stat

Randamentele de pe piața titlurilor de stat au notat evoluții diferite în ceea ce privește scadențelor. Segmentul termenului scurt a răspuns în linii mari la mișcarea ratelor relevante ROBOR, în acelați timp ce segmentul maturităților lungi a sesizat o creștere pronunțată la sfârșitul lunii ianuarie și debutul lunii februarie, sub efectul așteptărilor privind evoluțiile viitoare ale ratelor dobânzilor pe termen extrem scurt, dar și ca rezultat al majorării primei de risc la termen. Aceasta din urmă a fost rezultatul atât al factorilor interni – tensionarea temporară a mediului politic și majorarea incertitudinilor privind comportamentul politicii fiscale și a politicii veniturilor – cât și al augmentării primei similare aferente obligațiunilor de stat din SUA. Majorarea randamentelor s-a remediat apoi parțial, fiind succedată, în cazul titlurilor pe termen mediu, de o stabilizare relativă.

Randamentul mediu al titlurilor cu scadența la 6 luni emise la ultima licitație din primul trimestrul al acestui an s-a aflat sub valoarea de la finalul lunii decembrie 2016 la 0,71%, cu -0,05 puncte procentuale mai puțin față decembrie, iar cel aferent obligațiunilor similare pe termen de 3 și 6 ani a fost superior acesteia cu 0,22, respectiv 0,15 puncte procentuale, atingând valori de 2,2% , respectiv 3,3%. Totodată, valorile medii ale cotațiilor de referință situate pe piața secundară s-au diminuat în aceeași perioadă cu 0,10 puncte procentuale pentru scadența de 6 luni, dar au crescut în cazul celorlalte maturități cu până la aproximativ 0,4-0,5 puncte procentuale, astfel, panta curbei randamentelor accentuându-se, considerabil față de ultima lună a anului trecut.

În cadrul pieței primare, interesul investitorilor pentru titlurile de stat a notat o augmentare modestă față de trimestrul trecut. Raportul mediu cerere/ofertă a fost mai mare, în condițiile în care acesta s-a reîmprospătat în primele 2 luni ale anului, dar s-a micșorat în luna martie. În același timp, volumul titlurilor puse în circulație cu o valoare apoximativă de 9,9 miliarde lei, a reprezentat 85% din cel indicative fiind mai mare față de 67% în trimestrul IV din 2016, Ministerul Finanțelor Publice respingând în totalitate sau doar parțial ofertele în cazul a 6 dintre cele 21 de licitații care au avut loc în perioada ianuarie-martie; în acest context, maturitatea medie a înscrisurilor puse în circulație s-a diminuat ușor față de cea consemnată în trimestrul IV al anului 2016.

Graficul 2.3.5. Ratele dobânzilor în sistemul bancar

Pe parcursul perioadei decembrie 2016 – februarie 2017, randamentul mediu al depozitelor noi la termen a cvasistagnat avand o valoare de 0,57%. Un comportament similar a putut fi observat atât in cazul segmentului populației – 0,89%, cât și în cel al societăților nefinanciare – 0,37%. Pe de altă parte, rata medie a dobânzii la creditele noi a înregistrat o creștere cu 0,48 puncte procentuale atingând valaorea de 5,68%, drept consecință a majorării ponderii împrumuturilor acordate populației în volumul total al creditelor noi, dar și a augmentării cu aproximativ 0,25 puncte procentuale a ratei medii a dobânzii aplicate împrumuturilor populației – 7,14%, respectiv celor aplicate societăților nefinanciare – 3,91%.

Tabelul 2.3.1. Ritmurile de creștere anuală a M3 și a componentelor sale

În intervalul decembrie 2016 – februarie 2017, ritmul de creștere a masei monetare (M3) a continuat să scadă (9,8 %, față de 12,6% în perioada septembrie-noiembrie 2016); cu precădere pe seama relativei reduceri a sumelor distribuite în contul fondurilor europene și, într-o măsură mai mică, a realocării unor dețineri de monedă către active financiare alternative (titluri de stat, acțiuni emise de fondurile de investiții); în sens opus, dar cu intensitate mai redusă, a acționat creșterea sumelor alocate de la buget pentru salarii și alte categorii de venituri ale populației.

Graficul 2.3.6. Principalele componente ale masei monetare

Asemănător perioadei anterioare, regresul ratei de creștere a M3 a fost rezultatul ambelor sale componente. În ceea ce privește cazul M1, micșorarea dinamicii s-a localizat și acum la nivelul numerarului aflat în circulație și al depozitelor overnight în lei și în valută ale companiilor. Rata de majorare a celei mai lichide componente al masei monetare s-a păstrat totuși pe un palier înalt din viziunea perioadei postcriză, astfel încât M1 și-a întărit ponderea în M3 de la 57,4% în februarie, fiind cea mai ridicată valoare înregistrată după anul 1994. În ceea ce privește depozitelor la termen sub 2 ani, pierderea cadenței a avut ca sursă tot plasamentele societăților nefinanciare.

Totodată, analiza structurii pe deținători a masei monetare semnalează prelungirea trendului descrescător al dinamicii depozitelor companiilor, ca urmare a restrângerii sumelor încasate în contul fondurilor europene, diminuarea în termeni relativi a cheltuielilor bugetare de capital, precum și realocarea fragmentată a deținerilor de monedă ale acestui sector către alte instrumente financiare. În schimb, cadența de creștere a depozitelor populației a continuat să crească, drept consecință a sporirii veniturilor de natura salariilor, a prestațiilor sociale, precum și posibil a celor din alte surse.

Din viziunea contrapartidelor masei monetare, evoluția acesteia a înfățișat încetinirea avansului creditului acordat sectorului privat, precum și al creditului sectorului public și micșorarea dinamicii activelor externe nete ale sectorului bancar, dar cu precădere accelerarea vitezei de majorare a depozitelor administrației publice centrale.

Capitolul III. Produse de economisire oferite de trei bănci de interes sistemic din România

Românii țin în depozite bancare peste 154 de miliarde de lei la dobânzi care, în medie, la nivel de sector bancar, au intrat sub pragul de 1% pe an, și care, în cele mai bune cazuri și la foarte puține bănci, abia depășesc pragul de 1,5% în termeni reali, dupa scăderea impozitelor și comisioanelor bancare.

Fondul de Garantare al Depozitelor Bancare garantează depozitele bancare în caz de insolvență unei instituții de credit până la plafonul maxim de 100,000 de euro echivalent în lei/ CNP/deponent/bancă.

Depozitele sunt încă “la putere”, și asta nu pentru că ar lipsi alternativele de plasament, ci pentru că oferă un anumit grad de siguranță, care este, cel puțin aparent, tot mai redus pentru valorile de peste 100 000 de euro.

Românii duc tot mai mulți bani în depozite bancare, cu randamente reale de până la 1,5% neglijând efectiv orice alte variante alternative. Lipsa de cunostinte? Dificultatea în a le accesa? Riscurile pe care nu vor sa și le asume? Toate acestea sunt posibile explicații pentru comportamentul de economisire al românilor, dar alternativele la depozite există și devin chiar din ce în ce mai interesante din perspectiva raportului între riscuri și câștiguri.

3.1. Alpha Bank România SA

Principalele produse de economisire oferite de Alpha Bnak sunt :

Depozitul TU DECIZI – este soluția de economisire – unică în Romania – prin care

clientul poate planifica/fructifica resursele financiare așa cum iși dorește.

Clientul poate alege termenul depozitului, între 30 și 365 de zile și poate decide suplimetarea acestuia, suplimentarea se poate face în orice moment până la scadență cu aplicarea aceleiași rate de dobândă ca cea de la momentul constituirii depozitului; suma tuturor alimentarilor ulterioare nu poate însă depăși valoarea inițială a depozitului, maxim 100.000 euro /450.000 lei; suma minimă a fiecarei alimentări: 500 lei sau 100 euro.

Alpha Premier – este un cont de economisire care poate fi deschis atat in lei cat si in euro. Dobanda este variabila si se calculeaza zilnic la soldul contului , pe intervale de sume si se capitalizeaza lunar.

Alpha Avans – Depozitul poate fi constituit pe 3, 6, 9 sau 12 luni si nu se reinnoieste automat iar dobanda este fixa pana la scadenta depozitului. Clientul primeste intreaga valoare a dobanzii chiar la momentul constituirii depozitului.

Alpha Dreams – este un cont de economii pentru copii, în care se poate incasa alocatia. Dobanda se calculeaza zilnic si se capitalizeaza lunar.

Certificatul de depozit cu cupoane – Fiecare certificat este emis pentru o singura valuta si contine un numar de 16 cupoane valorice, cate 4 pentru fiecare din cele 4 niveluri valorice.

Alpha Progressive – Rata dobanzii este fixa si se bonifica lunar pentru depozite de pana la 1 an si trimestrial pentru depozite pe 18 si 24 luni.

Depozite la termen – pentru studenti, pensionari si cei care isi incaseaza salariul in Alpha Bank depozitele la termen cu scadenta mai mare sau egala cu 3 luni au conditii speciale. Rata dobanzii pentru depozitele constituite la ghiseele bancii este mai mare cu 0.20% pe an.

3.2. Banca Comerciala Romana SA

Principalele produse de economisire oferite de BRC sunt :

Depozitul SUCCES – Monedă: RON, EUR, USD; Disponibil pe termen de: 1, 3, 6 și 12 luni; Suma minimă de constituire: 500 RON/200 EUR/200 USD; Suma mimină acumulată: 100 RON/EUR/USD. Dobânda: fixă pe perioada cuprinsă între momentul achiziționării și data scadenței

Depozitul MAXI PLUS – Monedă: RON, EUR; Disponibil pe termen de: 24 luni; Sumă minimă de constituire: 500 RON/200 EUR; Chiar dacă lichidezi depozitul înainte de termen, primești o dobândă avantajoasă, calculată în funcție de perioada de deținere a depozitului.

MAXICONT BCR – este un cont de economii ; Moneda: RON, USD, EUR; Suma minimă/Sold minim: 500 RON, 250 USD, 250 EUR;

Planul de economii – Monedă: RON; Termene (scadență): 12 luni; Suma minimă de constituire/alimentare: 50 lei (adulți) sau 40 lei (minori); Frecvență depuneri: lunar, conform graficului de depuneri lunare; suplimentar, pe toată perioada Planului de Economii; Lichidare: la scadență/ la cerere; Dobânda: este fixă, o primești la scadență, în condițiile respectării planului; se poate capitaliza – dobânda se bonificã la scadență în contul planului de economii, soldul acestuia majorându-se cu suma bonificată pentru perioada anterioare.

3.3. BRD –Groupe Societe Generale

Principalele produse de economisire oferite de BRD sunt :

Atucont – este un cont de economii în Lei, Euro sau USD, pentru persoanele de peste 14 ani

Atusprint – cont de economii pentru adolescentii intre 14 -18 ani, dobanzi fixe stabilite trimestrial.

Atustart – cont de economisire pentru copii, 20 LEI/ 5 EUR/ 5 USD plătiți de bancă direct în cont la deschidere, dobanzi fixe stabilite trimestrial.

Depozitul la termen – Depozitul pe tranșe este un produs de economisire în Lei și valută, cu dobândă fixă, ce poate fi constituit pe o perioadă cuprinsă între 1 lună și 4 ani. Dobanda crește cu cât suma din depozit este mai mare. Suma minimă este de 150 LEI/ EUR/ USD/ GBP.

Progresso – termen de economisire de 3 ani, în LEI, Euro sau USD, cu o dobândă progresivă de la un semestru la altul, posibilitatea de a retrage integral banii, fără a pierde dobânda pe semestrele încheiate.

3.4. Comparații de piață

Graficul 3.4.1. Depozitele eligibile ale persoanelor fizice, pe monede

Din graficul prezentat se poate observa tendința ascendentă a volumului depozitelor eligibile ale persoanelor fizice atât în lei cât și în valuta. Valoarea acestui indicator a crescut treptat de la un volum total de aproximativ 120 mil lei în decembrie 2013, la aproximativ 140 mil lei în iunie 2016.

Graficul 3.4.2. Depozitele eligibile ale persoanelor fizice în raport cu plafonul de acoperire

În perioada analizată, ponderea depozitelor eligibile ale căror valori au depășit plafonul de acoperire al FGDB, în valoarea totală a depozitelor a înregistrat un trend ascendent.

Graficul 3.4.3. Rata dobânzii la produsele de economisire în euro la ianuarie 2017

În ceea ce privește rata dobânzii în euro la produsele de economisire ale principalilor actori de pe piața bancară românească Alpha Bank se află în topul băncilor cu cele mai mari dobânzi de pe piață oferite deponenților, distanțându-se semnificativ de principalii concurenți. Dintre instituțiile bancare analizate, cele care oferă cele mai mici rate ale dobânzilor la produsele de economisire oferite persoanelor fizice sunt ING Bank și BCR, urmate de CEC Bank, Banca Transilvania, BRD și UniCredit Bank. Doar în cazul depozitelor pe o perioadă de 12 luni, Banca Transilvania se situează în clasament înaintea celor de la BRD , oferind aceiași rata de dobândă cu UniCredit Bank.

În ceea ce privește rata dobânzii în lei la produsele de economisire ale principalilor actori de pe piața bancară românească Alpha Bank se află în topul băncilor cu cele mai mari dobânzi de pe piață oferite deponenților, distanțându-se semnificativ de principalii concurenți. Dintre instituțiile bancare analizate, cele care oferă cele mai mici rate ale dobânzilor la produsele de economisire oferite persoanelor fizice sunt ING Bank și BCR, urmate de CEC Bank.

Graficul 3.4.4. Rata dobânzii la produsele de economisire în lei la ianuarie 2017

Concluzii și propuneri

Economiile deținute la bănci ale românilor au crescut cu aproximativ 10% în ultimul an, înregistrând o evoluție mai bună chiar și față de cea a consumului. În această perioadă în care încrederea în economie este la cote înalte, cu greu se găsesc motive care să justifice augmentarea economiilor.

În luna octombrie 2016, economiile populației din bănci au depășit suma de 155,8 miliarde de lei, echivalentul a circa 34,6 miliarde de euro, în creștere cu aproape 9,7% față de aceiași periaodă a anului precedent. Dacă privim mai atent, putem observa că 2/3 dintre depozitele la termen au înregistrat un avans de doar 0,6% pe parcursul perioadei analizate. Totodată, depozitele overnight, care includ conturile curente și cele de economii, au consemnat o creștere de 35,6%.

Cu toate că reprezintă doar 1/3 din totalul depozitelor bancare, conturile curente și cele de economii sunt cele care au ridicat media. În conturile curente au fost incluse și salariile majorate ale angajaților, care au fost încasate într-un cont bancar în momentul în care s-au strâns datele pentru statistica lunară. Astfel, românii au ajuns să aibă mai mulți bani în conturi, dar nu neapărat în conturile de economii. Depozitele la termen, unul dintre cei mai siguri indicatori ai ratei de economisire, au consemnat un avans de sub 1%, procent asemănător randamentelor oferite de instituțiile bancare pentru economiile populației.

Depozitele rezidentilor care au statutul de clienti neguvernamentali au crescut în luna octombrie 2016 cu 10,8% față de aceeasi perioadă a anului 2015, atingând nivelul de 258,89 miliarde de lei, conform datelor furnizate de BNR.  În comparație cu luna precedenta, majorarea a fost de doar 0,1%. Economiile în lei ale gospodariilor populatiei s-au majorat cu 0,6% față de luna septembrie 2016, până la nivelul de 97,65 miliarde lei. La sfârșitul lunii octombrie anul trecut, depozitele în lei ale gospodariilor populatiei au consemnat o creștere de circa 10,8% (11,3% în termeni reali) în comparație cu sfârșitul lunii octombrie 2015.

Economiile în lei ale persoanelor juridice reprezentate de societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare s-au diminuat cu 0,9%, ajungând la valoarea de 76,49 miliarde lei. În luna octombrie 2016, depozitele în lei ale persoanelor juridice au crescut cu 17,4% (17,9% în termeni reali) comparativ cu luna octombrie 2015. Economiile în valută ale persoanelor fizice și juridice rezidente, exprimate în lei, s-au majorat cu 0,6%, ajungând la nivelul de 84,74 3 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută s-au diminuat cu 0,6%, până la valoarea de 18,8 miliarde euro).

Făcând o comparație cu aceeași lună a anului trecut, depozitele în valută ale persoanelor rezidente exprimate în moneda națională s-au majorat cu 5,4% (exprimate în euro, economiile în valută ale persoanelor rezidente au crescut cu 3,7%). Economiile în valută ale gospodăriilor populației exprimate în moneda națională s-au augmentat cu 8,0% (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populației au crescut cu 6,3%), iar economiile în valută ale persoanelor juridice, exprimate în lei au cunoscut o creștere cu 1,9 milioane lei (exprimate în euro, depozitele in valuta ale rezidentilor persoane juridice s-au diminuat cu 1,6%).

Graficul 5.1. Motivele pentru care nu dețin un cont bancar – România (2014)

În ceea ce privește cazul României, probabilitatea ca o persoană fizică să dețină un cont bancar este de două ori mai mare pentru persoanele care au terminat studiile liceale. Acest lucru se datorează lipsei încrederii populației în sistemul financiar precum și calitatea și gradul redus de adecvare a ofertei de servicii financiare la nevoile imediate ale populației, inclusiv pentru cea situată în zonele rurale, în măsura în care România are una dintre cele mai mari ponderi ale populației care locuiește în mediul rural- 46%. Astfel, doar 56% din populația României cu vârste de peste 15 ani din mediul rural posedă un cont la o instituție bancară.

Bibliografie

BNR – Raport asupra inflației mai 2017, disponibil la http://www.bnro.ro/Publicatii-periodice-204.aspx,

BNR – Raport asupra stabilității financiare, mai 2017, disponibil la http://www.bnro.ro/Publicatii-periodice-204.aspx,

BNR – Regulament nr. 31 din 29 decembrie 2011, disponibil la: http://www.bnro.ro/apage.aspx?pid=404&actId=324995

Bogdan Căpraru, Retail banking, Editura C.H. Beck, București, 2009

CECCAR Business Magazine, Numărul 18-19, 16-29 mai 2017, Raportul trimestrial asupra inflației. BNR a revizuit proiecția de inflație la 1,6% în 2017, disponibil la : http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/raportul-trimestrial-asupra-inflatieibnr-a-revizuit-proiectia-de-inflatie-la-16-in-2017-a2095/

Cecurile de călătorie – avantaje, posibilități de utilizare și tarife, disponibil la : http://bancamea.md/news/cecurile-de-calatorie-avantaje-posibilitai-de-utilizare-i-tarife

Fondului Monetar Internațional, World Economic Outlook, aprilie 2017, disponibil la https://www.imf.org/~/media/Files/Publications/WEO/2017/April/pdf/text.ashx,

http://www.bnro.ro/Indicatori-de-politica-monetara-1744.aspx

http://www.fgdb.ro/assets/resurse/Raport-Anual-2015.pdf

http://www.fgdb.ro/pagini/statistici

https://www.alphabank.ro/ro/produse/depozitul_tu_decizi.htm

https://www.bancatransilvania.ro/pentru-tine/economii/conturi-de-economii/

https://www.bcr.ro/ro/persoane-fizice/economisire-si-investire/planul-de-economii

https://www.brd.ro/persoane-fizice/economisire-si-investitii

https://www.cec.ro/persoane-fizice/economisire

https://www.ing.ro/ingb/lp/credit-personal?utm_source=google&utm_medium=search&utm_content=text&utm_campaign=pl0416&sup=GOOG&ini=search&cha=17&gclid=CPKg5r-sutECFbEW0wodp5QJBg

https://www.unicredit.ro/ro/persoane-fizice/Economisire-si-investitii/fonduri-de-investitii.html

Ileana Nicula, Produse bancare moderne – Note curs, disponibil la : http://file.ucdc.ro/cursuri/F_2_M31_Produse_bancare_moderne_Nicula_Ileana.pdf,

Informatii despre servicii bancare: Depozite bancare & Conturi de economii, disponibil la http://www.banknews.ro/utile/informatii-depozite-bancare-si-conturi-de-economii.php#m8,

Martin Feldstein, Charles Horioka, Domestic Saving and International Capital Flows, Domestic Saving and International Capital Flows, 1980, disponibil la http://faculty.georgetown.edu/mh5/class/econ489/Feldstein-Horioka-Puzzle.pdf

Prof. Univ. Dr. Nicolae Dănilă, Economisirea și perspectivele creșterii economice, 2011, disponibil la : http://www.bnr.ro/Economisirea-si-perspectivele-cresterii-economice-6792.aspx

Regulament nr. 4 din 31 iulie 2014 actualizat privind raportarea de date și informații statistice la Banca Națională a României, disponibil la : http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/182660