Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Departamentul de Stat al SUA în cadrul programului „Educația civică pentru o dezvoltare… [613063]

Licență

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Departamentul de Stat al SUA în cadrul programului „Educația civică pentru o dezvoltare… [613063]

Byadmin ianuarie 1, 2024

Formarea
competen t¸elor
civice la elevi
Ghid practicTatiana Racu

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Departamentul de Stat al SUA
în cadrul programului „Educația civică pentru o dezvoltare durabilă democratică a Republicii Moldova.” Opiniile, constatările și concluziile aparțin autorului și nu reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA.

Autor: Tatiana Racu , doctor în pedagogie, Director Executiv interimar, SIEDO
Redactor: Maria Cioaric
Autorul este profund recunoscător și dorește să mulțumească pentru generoasele
contribuții la elaborarea acestui ghid prin scrierea proiectelor didactice următorilor profesori:
Tamara Lența – Director adjunct la clasele primare, Liceul „Dante Alighieri”,
or. Chișinau
Parascovia Covali – învățătoare la clasele primare, liceul „M. Eminescu”,
or. Chișinau
Rodica Secară – profesoară de Educație civică, Liceul „Spiru Haret”, or. ChisinăuMaria Druga – profesoară de Educație civică și Istorie, Liceul „M. Eminescu”,
or. Sîngerei
Lilia Elisei – profesoară de psihologie, Liceul „M. Sadoveanu”, or. CălărașiMaria Vleju – profesoară de Educație civică, director-adjunct, Direcția Raională
de Învățămînt or. Telenești
Uliana Enicov – profesoară de Educație civică, Liceul M. Eminescu”, or. Cahul
Ana Chetraru – Direcția Raională de Învățămînt or. Hîncești
Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții
Racu, Tatiana
Formarea compețentelor civice la elevi: Ghid practic / Tatiana Racu;
Societatea Independentă pentru Educație și Drepturile Omului. – Ch. : S. n.,
2010 („Foxtrot” SRL). – 134 p.2000 ex.ISBN 978-9975-4093-9-1.
37.015R 13

CUPRINS
INTRODUCERE 5
CUMPUTEMFORMA
COMPETENȚE CIVICELAELEVI 7
Cesuntcompetențele educaționale
șicumleputemformalaelevi?�� 7
Loculșiroluleducației civice
înformarea competențelor civice�� 14
Procesul deformare acompetențelor civicelaelevi �� 20
Dimensiunea praxiologică aeducației civice�� 26
PROIECTE DIDACTICE ȘIACTIVITĂȚI
PRACTICE LAEDUCAȚIA CIVICĂȘIDIRIGENȚIE 49
ANEXE 89
Constituția Republicii Moldova �� 89
Convenția pentruApărarea Drepturilor Omului
șiaLibertăților Fundamentale �� 99
Declarația Universală aDrepturilor Omului �� 105
Convenția Internațională
cuprivirelaDrepturile Copilului �� 111

DRAGICITITORI ,
Vă mulțumim pentru că ați hotărît să folosiți acest ghid și pentru interesul pe
care îl manifestați în educarea unui cetățean activ.
Ne-a făcut o deosebită plăcere să lucrăm cu profesori și elevi din întreaga țară
pe parcursul proiectului Educația civică pentru o dezvoltare durabilă democratică
a Republicii Moldova , participînd la întruniri, seminarii de instruire și mese rotunde.
Sperăm că materialele didactice incluse în acest suport reflectă scopul nostru comun de
a educa/forma cetățeni activi în Moldova prin formarea competențelor civice necesare
unui cetățean activ și prin promovarea valorilor cu adevărat democratice.
Vom fi bucuroși să primim comentarii și noi sugestii din partea Dumneavoastră
referitor la modul în care ați reușit să implementați activitățile descrise, precum și să discutăm în detalii modul în care cetățeanul de mîine depinde cel mai mult de modul în care profesorul reușește să formeze competențe civice la elevi.
Nu în ultimul rînd suntem profund recunoscători Departamentului Muncii al
Guvernului Statelor Unite ale Americii, Ambasada SUA în Republica Moldova pentru suportul financiar și coordonarea proiectului, precum și tuturor persoanelor care au contribuit la consolidarea acestor materiale și a activităților legate de ele.
Echipaproiectului

5INTRODUCERE
Această lucrare reprezintă o sursa teoretică și practică pentru diriginții și profe –
sorii de educație civică care urmăresc în activitatea lor să formeze cetățeni activi.
Lucrarea a fost elaborată în cadrul proiectului Educația civică pentru o dez –
voltare durabilă democratică a Republicii Moldova și finanțată și coordonată de că –
tre Departamentul Muncii al Guvernului Statelor Unite ale Americii, Ambasada SUA
în Republica Moldova.
Materialul teoretic prezentat în acest ghid vine din experiența de cercetare,
predare, formare a competențelor civice ale elevilor de către autor.
Proiectele didactice incluse în această culegere au fost pilotate în școală și reies
din curricula educațională la disciplina Educație civică, implementarea acestora la clasă sau în activitățile extracurriculare va facilita formarea competențelor civice la elevi.
Intenția autorului este ca acest ghid să îndemne la lucru, dar și să ajute la orga –
nizarea și desfășurarea eficientă a orelor de educație civică și dirigenție.
Scopul major al ghidului este de a oferi atît dirigintelui, cît și profesorului un
suport de informații, dar și unele sugestii de activități curriculare concrete care contri –
buie la formarea cetățenilor.
Problematica abordată în acest ghid este una nouă reieșind din noul curri –
culum la Educația civică și, firește, nu pretinde a acoperi întreg spectrul tematic din curriculum.
Ghidul este alcătuit din trei părți: • partea I cuprinde suport teoretic în ce privește formare competențelor civice
la elevi;
• partea a II-a cuprinde activități practice, proiecte didactice;
• partea a III-a cuprinde spicuiri din Legislația națională și Internațională
Toate activitățile din acest ghid se bazează pe principiile cooperării și lucrului
în echipă.
Dirigintelui/profesorului i se recomandă să atragă atenția asupra climatului
grupului și să adapteze situația astfel încît să asigure o comunicare și cooperare pro –
ductivă în timpul procesului de lucru. În cadrul unor activități participanții sunt rugați să-și împărtășească emoțiile, sentimentele, experiențele trăite legate de o anumită situ-ație. Multe activități includ întrebări deschise la care nu există răspunsuri corecte sau incorecte. De aceea se recomandă o comunicare continuă între participanți și profesor pentru a eficientiza procesul de educație.
Toate proiectele didactice curriculare au fost pilotate în mai multe gimnazii și
licee din localitățile Chișinău, Sîngerei, Hincești, Doroțcaia, Comrat, Cahul, Călărași, Telenești.
Fiecare proiect didactic este structurat după un model comun care explică clar
procesul de desfășurare și oferă sugestii pentru îmbunătățirea acestuia. Totuși, acestea
sunt doar niște recomandări, iar dirigintele/profesorul care folosește ghidul este liber să
adapteze și să folosească materialul conform cerințelor proprii.

Formarea competențelor civice la elevi
7CUm PUtem FoRma ComPeteNțe
CIvICe la elev I
CEsUNTCOMPETENȚELEEDUCAȚIONALEȘICUMLE
PUTEMFORMALAELEVI ?
Educația civică este unul dintre cele mai complexe deziderate ale educați –
ei. Acest fapt este determinat, pe de o parte, de faptul că individul este subiect al
relațiilor civile de la o vîrstă fragedă, pe de altă parte, de variabilele psihologice
implicate într-un asemenea proces .
În contextul educațional actual, „a ști” nu mai este scop în sine, ci un
intermediar care asigură premisele lui „a ști să faci”, „a ști să fii”, „a ști să con –
viețuiești” și „a ști să devii”. Este evident că între aceste căi ale cunoașterii există
multiple interacțiuni și schimburi, ele formînd, practic, un întreg. Termenul de
competențe se referă la combinația celor „a ști să faci”, „a ști să fii”, „a ști să
conviețuiești” și „a ști să devii” în completarea la „a ști cum să faci, să fii, să
conviețiuești, să devii”.
Termenul de competențe se referă la o combinație de deprinderi, cunoș –
tințe, aptitudini și atitudini și include disponibilitatea de a învăța în completarea
la „a ști cum”. Astfel putem spune că competențele reprezintă un pachet trans –
ferabil și multifuncțional de cunoștințe, deprinderi (abilități) și atitudini
de care au nevoie toți indivizii pentru împlinirea și dezvoltarea personală.
Acestea trebuie dezvoltate pînă la finalizarea educației obligatorii și trebuie
să acționeze ca un fundament pentru învățarea în continuare, ca parte a
învățării pe parcursul întregii vieți .
Competențele civice nu se transmit, ci se formează prin exersare sistema –
tică în și prin activitate . Componenta cognitivă este necesară, însă nu și suficien –
tă. Neglijarea acestui adevăr generează iluzii referitoare la rezultatele educației
civice care marchează contradicțiile reale dintre conștiința și conduita civică .
Aprecierea rezultatelor după ceea ce știu elevii despre trăsăturile cetățeanului
activ, problemele cu care se confruntă cetățenii, drepturile și responsabilitățile acestora, etc. este insuficientă. Urmărind cum se manifestă adolescenții și cum
realizează o activitate ne putem forma o imagine reală cu privire la rezultatele
muncii cu privire la educația civică. Conduita civică reprezintă rezultatul formă-
rii unității dintre conștiința și comportamentul civic . Exemplificăm cele expuse
mai sus prin rezultatele unei chestionări a elevilor din liceul român-englez „I.
Creangă” din Chișinău care au studiat educația civică și studenții anului I ai UPS
„Ion Creangă” din Chișinău, facultatea Filologie, care nu au avut în planul de
studiu educația civică. Acestea au demonstrat că 80% din elevii care au studiat
educația civică și au fost implicați în activități civice au votat la alegerile din

Formarea competențelor civice la elevi
82005, iar studenții anului I de la UPS „Ion Creangă”, facultatea Filologie, doar
30% au votat.
Reieșind din cele expuse mai sus, putem conchide că dezvoltarea compe –
tențelor civice la elevi depinde de cîțiva factori determinativi.
Unul dintre aceștia este respectarea principiilor educației civice.
Astfel, sistemul principiilor educației civice cuprinde :
Principiul respectării drepturilor omului/copilului
Acest principiu este fundamental în educarea cetățeanului activ. Toate
democrațiile năzuiesc să respecte și să protejeze drepturile fundamentale ale
omului. Drepturile omului înseamnă acele valori care reflectă respectul pentru
viața și demnitatea umană. Acestea pot fi incluse în Constituție sau să se conțină
într-un act separat. În școală drepturile elevilor, ale profesorilor sunt incluse în
regulamentul școlii/liceului. Acestea însă nu trebuie doar să fie stipulate, ci și
respectate din partea ambelor părți. Prin atitudine și comportament, etosul șco –
lar se conferă credibilitate valorilor și principiilor care se promovează. Aceasta
demonstrează că ele nu sunt noțiuni abstracte, ci realități valabile în lumea de dincolo de zidurile școlii.
Principiul educației civice în spirit demn, civilizat și democratic
Acest principiu presupune ca tinerilor studioși să li se asigure condițiile
educaționale care să-i ajute să însușească atît conceptele și normele legale demne
și civilizate, cît și conceptele și normele democrației ce se dezvoltă în societa –
tea liberă și în statul de drept, promovîndu-se caracterul conștient al educației
moral-civice, care să-i facă să deosebească faptele morale pozitive de cele nega –
tive, dezvoltîndu-le pe cele pozitive (demne, civilizate) și prevenindu-le pe cele
negative (imorale). Acest cadru etic, demn și democratic, trebuie să dezvolte la
tineri conștiința îndeplinirii îndatoririlor față de colectivitatea ce se dezvoltă
și acționează în societatea liberă, deoarece numai în acest cadru sunt posibile
dezvoltarea și manifestarea liberă și deplină a personalității, profesionalismului
și civismului.
Principiul educației civiceînspiritconștient șiactiv-participativ
Acest principiu exprimă asigurarea unității strînse dintre vorbele și fapte –
le care au caracter moral, civic, dintre teoria și acțiunea civică, dintre conștiința
și conduita civică, în acest sens, este necesar ca elevii să cunoască, să înțeleagă
și sa conștientizeze teoria și normele de drept demne, civilizate și democratice.
Formarea acestei componente a educației pentru cetățenie este deosebit de im –
portantă și valoroasă, dar nu și eficientă. Aceasta se datorează faptului că sunt
cazuri cînd adolescenții cunosc teoria și normele juridice, pot chiar să le expună
într-o anumită competență (studiu de caz, soluționarea unor probleme, sfaturi
etc.), însă în viață, în activitate, tot aceștia pot să înfăptuiască acțiuni negative,

Formarea competențelor civice la elevi
9imorale, unele chiar cu caracter infracțional, inuman. De aceea, putem vorbi
despre o educație civică eficientă, temeinică numai în situația în care, conco –
mitent cu formarea conștiinței civice, se formează și o conduită civică demnă.
Aceasta implică necesitatea ca elevii să fie puși în situația de a face fapte demne
în activitatea didactică și extradidactică. Exercitarea unor astfel de acțiuni duce
la formarea competențelor civice.
Principiul unității,continuității șiconsecvenței îneducația
civică
Acest principiu exprimă necesitatea respectării în interacțiune a trei con –
diții pedagogice:
a) Unitatea care exprimă necesitatea de a asigura îmbinarea concepției,
cerințelor și acțiunilor educative, ca și a tuturor factorilor educativi, care trebuie
să se manifeste prin omogenitate, coerență și forță educațională unitară;
b) Continuitatea care exprimă necesitatea de a asigura caracterul neîn –
cetat, neîntrerupt, permanent, oferind posibilitatea de a obține în timp rezultate
pozitive în educația morală;
c) Consecvența care exprimă necesitatea de a asigura desfășurarea edu –
cației pentru cetățenie în conformitate cu teoria educației și normele legale, fără
abateri de la acestea; consecvența presupune că acțiunile civice desfășurate să
fie în concordanță cu concepția și exigențele legale stabilite.
Lipsa de unitate, continuitate și consecvență în sistemul educațional cre –
ează tensiuni negative nedorite, derutează factorii educativi și tineretul studios,
denaturînd efectul scontat al educației pentru cetățenie.
Principiul îmbinării exigenței curespectul fațădelegeși
personalitatea elevului
Formarea cetățeanului activ este un proces foarte complex, dificil și ri –
dică numeroase obstacole. Acest principiu exprimă necesitatea de a îmbina exi –
gențele (regulamentul instituției) ce trebuie respectate de elev cu stimă față de
el, privindu-1 astfel ca om, cetățean, indiferent de vîrsta și nivelul de pregătire
pe care-l are. Este important ca înaintarea cerințelor să se facă ținîndu-se seama
de manifestarea respectului față de elev (cetățean) în orice situație: școlară sau
extrașcolară.
Oricît de complex și dificil ar fi demersul educației morale, educatorii nu
au voie, sub nici o formă, să înjosească (prin injurii, cuvinte înjositoare, invecti –
ve etc.) personalitatea elevului și nici să-i aducă jigniri fizice (bătaie, privarea de
dreptul de a lua masa, alte acțiuni). Aplicarea acestui principiu are ca finalitate și
dezvoltarea la elevi a autoexigenței și autorespectului, a exigenței și respectului
față de cei din jur, față de lege.

Formarea competențelor civice la elevi
10Principiul formării conștiinței șiconduitei civice
Conștiința civică, spiritul civic e refracția discursului puterii în cetățeni,
rezultatul constatat la nivel social al microfizicii puterii (Focault M.).
Conștiința și conduita civică sunt cele două laturi ale educației civice,
care intercondiționează și se completează reciproc, formarea uneia neputîndu-se
realiza independent de cealaltă. Conștiința civică reprezintă capacitatea intelec –
tuală, afectivă și atitudinală de raportare la semnificația pe care o au evenimen –
tele, faptele și acțiunile sociale. Elementele conștiinței civice orientează și sti –
mulează conduita civică, iar aceasta, la rîndul ei, valorifică asemenea elemente,
integrîndu-le în deprinderi, obișnuințe și trăsături de caracter și voință. Conduita
civică reprezintă modul de a gîndi și a simți moral. Deprinderile, obișnuințele,
trăsăturile de voință și de caracter despre care vorbeam mai sus, atitudinile ex –
primate prin acțiuni civice, toate acestea dovedesc modul de a gîndi și a simți
moral.
Concordanța dintre conștiința și conduita civică este armonioasă sub as –
pectul relațiilor dintre intențiile, aspirațiile și gîndurile de a face bine și faptele
propriu-zise. Lipsa concordanței dintre conștiința și conduita civică aduce preju –
diciu semenilor și chiar comunității.
Principiul tratăriiindividuale, tolerante șidiferențiate
Educația, al cărei scop îl constituie educarea unui cetățean, nu poate
ignora acest principiu.
Ca și educația morală, educația civică începe în familie. Prin exemplul
părinților și prin explicații copilul deprinde un comportament civic: să-și expri –
me punctul de vedere, sa aibă opinia sa, să se informeze etc. Aceasta continuă
în grădinița de copii și în școală. Activitatea de învățare reprezintă cadrul de
modelare a comportamentului și a personalității civice: se formează și se conso –
lidează reprezentări și noțiuni, emoții și sentimente civice, convingeri și atitu –
dini. Activitatea de învățare devine în același timp cadrul de exprimare a faptelor
civice, de încurajare și condiționare a lor, de combatere și corectare a devierilor comportamentale.
Educația civică presupune împărtășirea unor valori și, de asemenea, pre –
supune că noi înțelegem, tolerăm și, eventual, susținem valori diferite. Nu putem spune că printre valorile în cauză nu sunt incluse și unele morale, înseamnă că
educația pentru cetățenie ar trebui să considere morala, în mod explicit, ca un
subiect de dezbatere, deoarece, din moment ce există puncte de vedere diferite
(morala, ca opțiune personală, ca fiind dată de la Dumnezeu, ca fiind o convenție
socială etc.) acestea trebuie discutate.
Dacă dorim să formăm respectul pentru diferențe, trebuie mai întîi să
înțelegem și să acceptăm diferențele. Dacă acest lucru este posibil, atunci va fi

Formarea competențelor civice la elevi
11posibil ca educația pentru cetățenia democratică să promoveze o anumită con –
cepție despre morală, fără a exclude sau a subestima alte puncte de vedere.
Principiul abordării educației civiceprinprismacolaborării
continue șiprospective cuactoriisociali
Pentru a avea cît mai multe șanse de reușită, educația civică trebuie să
aibă un caracter prospectiv:
–să fie orientată spre viitor și să anticipeze apariția unor probleme;
–să se bazeze pe aceleași valori autentice, să se evite exagerările și
deformările;
–să acționeze și să colaboreze cu toți factorii sociali: familia, școala,
societatea, statul, mass-media etc.;
–să prevină și să excludă contradicțiile distructive dintre părinți – școală
– societate – stat;
–educația civică să fie continuă și să anticipeze fenomenele negative cu
cadrul mediului formal-nonformal;
–să se realizeze la toate vîrstele, respectîndu-se particularitățile indivi –
duale și diferențele;
–să se urmărească în toate împrejurările concordanța dintre lege și faptă
în sens pozitiv (intenții, gînduri bune, fapte bune, respectarea legii etc.).
Un alt factor de bază constă în faptul că învățarea trebuie să se desfășoa –
re în baza unor modele /exemple pozitive din viața reală . Modelul de învățare
al cetățeniei trebuie să cuprindă trei componente:
• Cunoștințele predate elevilor trebuie să reprezinte cultura civică;
• Activitățile și strategiile prin care se implică elevii în procesul de for –
mare a conduitei civice trebuie să includă acțiuni ce au ieșire directă în viața reală;
• Consolidarea competențelor civice și formarea încrederii că cunoștin –
țele asimilate contribuie direct la dezvoltarea competențelor lor cetățenești.
Aceste competențe nu sunt însă singura condiție care garantează succesul
educației civice. Competențele civice ale profesorului constituie un factor nu
mai puțin important în dezvoltarea competențelor civice ale elevilor. În primul
rînd, el trebuie să fie un cetățean activ, cu spirit creativ, profesionist și persoană ce
posedă o morală axată pe responsabilitate, toleranță, democrație. Dacă profesorul
nu va fi competent, se va comporta autoritar cu elevii, nu-și va ține promisiunile,
exact același lucru vor face și elevii, chiar dacă el va utiliza cele mai moderne și
eficiente metode de predare/învățare/evaluare.
Un alt factor reprezintă perseverența în formarea competențelor civice .
După cum am menționat anterior, formarea competențelor civice este un proces
de lungă durată. Pentru a ajunge la o țintă trebuie mai întîi să o fixezi. Este im –
portant de făcut un plan individual pentru ridicarea stimei de sine, urmărind cu
consecvență atingerea țintelor propuse. Acest plan ar putea arăta asffel:

Formarea competențelor civice la elevi
121. Pornesc de la mine
Încerc să definesc care-mi sunt punctele vulnerabile (supraemotivitatea,
timiditatea, neîndemînarea…) și mă strădui să le depășesc. Pare dificil, dar am
să întreprind tot ce pot și rezultatul se va îmbunătăți.
2. Îmi evaluez punctele forte
Îmi pun în evidență atu-urile, îmi concentrez atenția asupra avantajelor.
3. Comunic
Vorbesc cu cei de o vîrsta sau cu cei care consider că-mi sunt egali. Voi
descoperi că nimeni nu este perfect, dar fiecare are cîte ceva bun, inclusiv eu. Îi
rog să-mi dea un feed-back. Opiniile celorlalți mă pot încuraja.
4. Încerc ceva nou
Cineva dintre colegi, numaidecît îmi va distrage atenția de la ținta spre
care mă îndrept. În pofida acestui fapt, mergînd consecvent spre țintă, îmi desco –
păr potențialul, de care nu știam.
La fel și profesorul (aici menționăm că nu doar cel care predă Noi și Legea
și Educația civică ) trebuie să-și facă un program de educație civică, mai întîi
personal, apoi pentru elevii săi, pe care să-l urmărească cu perseverență și fără
întrerupere, pînă la obținerea succeselor dorite.
Tabelul de mai jos cuprinde și alți factori care stimulează/împiedică for –
marea competențelor civice.
Tabelul 1. Factori de formare a competențelor civice
Factori care stimulează
formarea competențelor civiceFactori care împiedică
formarea competențelor civice
Existența unui curs obligatoriu de
Educație civică în școală, liceu,
universitateMigrația populației în țările occidentale
la muncă
Revenirea la valorile naționale: limbă,
tradiție, istorie, sacru, manifestări cultu-
rale etc.Acordarea dublei cetățenii, unii cetățeni
ai RM sunt numai „pe hîrtie”
Implicarea în soluționarea problemelor
locale/naționaleÎncălcările legislației din partea persoa –
nelor de la conducere
Siguranța într-un viitor mai bun Corupția în toate sferele de stat
Acțiunile de iluminare a familiei și
parteneriat civic/Promovarea drepturilor
omuluiLipsa locurilor de muncă
Încălcarea drepturilor omului
În concluzie menționăm că factorii prezentați nu sunt unicii și, cu sigu –
ranță, nu trebuie să fie unicii. Problema este că în condițiile atît de specifice pre –
cum sunt cele din Republica Moldova există mulți factori care împiedică sau
stagnează atingerea scopului final al Educației civice – formarea cetățeanului
activ. Analiza acestor factori a ghidat precizarea condițiilor psihopedagogice de
formare a competențelor civice. Astfel s-a conturat metodologia Educației civice.

Formarea competențelor civice la elevi
13

Formarea competențelor civice la elevi
14LOCULȘIROLULEDUCAȚIEICIVICE îNFORMAREA
COMPETENȚELORCIVICE
Instituțiile de învățămînt sunt niște comunități care pot și trebuie să fie
exemple de respect al demnității fiecărui individ, al toleranței și respectului re –
ciproc. Învățămîntul are acum, mai mult ca niciodată, un rol crucial în formarea
indivizilor în calitate de cetățeni activi, independenți și responsabili.
Școala trebuie să se adapteze pentru a face față acestor evoluții prin sti –
mularea socializării politice a elevilor, prin pregătirea pentru învățarea perma –
nenta și prin asigurarea exercitării directe a drepturilor omului și democrației
participative în școli. Socializarea politică nu este scopul major al școlii, dar este
o modalitate de formare a capacităților care pun bazele culturii politice viitoare
a personalității.
Programa de Educație civică ar trebui abordată și percepută ca o temă
globală la nivelul școlii, cu scopuri nu doar în ceea ce privește dezvoltarea spi –
ritului civic, dezvoltarea spirituală și morală, ci cu scopuri care ar urmări și
dezvoltarea limbajului, mai ales a competențelor și deprinderilor de vorbire și
ascultare.
O școală modernă nu înseamnă numai o școală dotată cu cele mai per –
formante computere (investiție pe care s-ar putea să nu și-o permită multă lume),
ci o școală cu un personal și cadre didactice competente, foarte bine informate,
cu mintea flexibilă și deschisă la nou. Cadrele didactice nu cunosc toți factorii
și toate evenimentele care pot interveni de-a lungul anilor în formarea viitorului
cetățean, dar trebuie să fie creativi, să-și dezvolte imaginația pentru a antici –
pa strategiile educative, pentru a conduce demersul de formare a personalității
elevului spre scopuri majore cu caracter moral și civic: formarea unui cetățean
informat, responsabil și activ care posedă și promovează valorile general umane.
Experiența unor instituții din republică a demonstrat că activitățile de au –
tocunoaștere, comunicare cu lumea înconjurătoare și familiarizarea cu noțiunile
elementare din drepturile omului și copilului sunt posibile de realizat chiar cu
resurse materiale modeste, principalul aici fiind competența cadrului didactic.
Esențial, mai ales pentru elevii de vîrstă școlară mică, este modelul com –
portamental și atașamentul sincer al educatorului față de valorile și principiile
enunțate. Un copil de 7-8 ani nu se va include într-un joc despre drepturile și
libertățile omului, dacă învățătorul nu-l va convinge prin exemplul personal că
acestea sunt niște lucruri importante, utile și valabile în viața cotidiană și cea so –
cială. Ce forță de convingere ar avea un învățător, care, anunțînd tema Egalitatea
în drepturi , ar striga brutal la un elev: Să taci cînd vorbesc eu !?
În formarea cetățeanului activ este importantă și metoda exemplului și a
imitației. Prin atitudinea și comportamentul nostru în clasă și etosul școlar con –
ferim credibilitate valorilor și principiilor pe care le predăm, demonstrînd că ele
nu sunt noțiuni abstracte, ci realități valabile în lumea reală.

Formarea competențelor civice la elevi
15În învățămîntul gimnazial și liceal, Educația civică are scopul pregătirii
elevilor pentru a deveni cetățeni activi. Există, însă, și alte discipline de stu –
diu în ale căror conținuturi sunt incluse noțiuni despre drepturile unui cetățean,
drepturile omului și democrație (Istorie, Limba și literatura romînă, Geografie).
Disciplina Educație civică solicită o muncă enormă și un efort susținut în toate
sferele educației, învățămîntului și cercetării.
În continuare, prezentăm cîteva strategii și modalități experimentate
și validate de integrare a educației civice în conținutul principalelor discipline
școlare:
Istorie
Se pot transmite elevilor informații despre unele documente specifice
(Codul Hammurabi – 1740 î.e.n.; Magna Carta 1215, Anglia; Habeas Corpus
– 1679, Anglia; Declarația de independență a SUA – 1776, SUA; Declarația drep –
turilor omului și cetățeanului – 1789, Franța; Constituția americană – 1791 etc.);
evenimente majore (sclavie, colonialism, imperialism, nazism, comunism, răz –
boi, politica de opresiune din America Latină, politica de Apartheid); formarea
unor instituții (Liga Națiunilor, O.N.U., CE etc.); personalități istorice (Frank
A. – Olanda, Gandhi M. – India, Martin Luther King – S.U.A., Saharov A. –
U.R.S.S., Menchu R. – Guatemala). Aceasta urmărește pregătirea unor cetățeni
independenți, informați despre preceptele și practicile democrației, care știu să
pună întrebări, să analizeze și să mediteze etc.
În ceea ce privește aplicarea strategiilor didactice, vom apela la metodele
clasice și cele moderne, mai cu seamă la cele interactive, ce se pot îmbina efici –
ent. Astfel, vom aplica discuțiile, dezbaterile referitoare la cauzele și implicațiile
unor evenimente istorice; prezentările panel (în cazul implicării membrilor unor
organizații pentru drepturile omului; jocul de rol, studiul de caz pentru familia –
rizarea cu textele unor documente juridice; proiectele pentru cercetarea unor pe –
rioade, evenimente, biografii ale unor personalități, ceea ce va asigura asimilarea
cunoștințelor și formarea competențelor civice.
Strategia aplicată ar putea fi: euristică, inductivă, deductivă, analitico-
sintetică (acestea s-au dovedit a fi foarte eficiente).
Literatură
Există o multitudine de opere literare în diferite limbi, care au un mesaj
civic pregnant și pot fi valorificate în contextul educației civice , aplicînd tehnica
formulării întrebărilor cu caracter euristic.
Printre cele mai cunoscute texte cu caracter civic folosite în școală sunt:
Procesul lui Socrate , Fabulele lui Esop , Ferma animalelor și 1984 – Orwell G.,
Jurnalul unei tinere – Frank A., O zi din viața lui Ivan Denisovici – Soljenițîn
A., Homo sovieticus – Zinoviev A., Memorii – Saharov A., Micul prinț – A. de

Formarea competențelor civice la elevi
16Saint Exupery, Cuore, inimă de copil – E. de Amicis, Amintiri din copilărie
– Creangă I.
Propunem în continuare un set de întrebări care, aplicat în mod siste –
matic, adaptat fiecărui text: scriere istorică, operă de ficțiune, articol de presă,
ar putea dezvolta la elevi competențele și deprinderile de investigație, analiză,
sinteză, corelație, exprimare orală și în scris în funcție de modul de prezentare
a răspunsurilor necesare comportamentului social al viitorilor cetățeni (după S.
Stotsky, Harvard Graduated School for Education):
I. Așteptări referitoare la textul pe care îl veți citi:
1. Ce idei vă sugerează titlul?
2. Ce informații așteptați să obțineți din text?
II. Determinarea spațio-temporală a evenimentelor prezentate în
text:
1. Cînd și unde se desfășoară acțiunea?
2. Ce context social-istoric este definit?
3. S-ar putea desfășura evenimentele date în alt loc, în alt timp și
alte condiții?
4. Se întîlnesc astăzi evenimente asemănătoare. Exemplificați.
III. Comunitățile care definesc spațiul socio-cultural descris:
1. Ce comunități sunt prezentate în text?
2. Care este natura lor (etnică, religioasă, națională)?
3. Cum sunt organizate?
4. Identificați normele și valorile ce reglementează viața oameni –
lor din aceste comunități?
5. Ce disfuncționalități există în cadrul lor (sărăcie, rasism etc.)?
6. Care este poziția autorului față de aceste fenomene?
7. Ce putem spune despre imaginea de ansamblu a comunității
(este pozitivă sau negativă)?
IV. Personajele
1. Din ce comunități fac parte personajele și cum se raportează la
ele (ce poziție au, sprijină sau nu comunitatea etc.)?
2. Ce atitudini și comportamente au personajele principale în
comunitate?
3. Ce responsabilități au în cadrul comunității?
4. Credințele și valorile personajelor coincid cu cele ale
comunității?
5. Disfuncționalitățile care se manifestă în comunitate afectează
personajele? În ce mod și în ce măsură?
V. Care este atitudinea autorului față de personajele și evenimentele
prezentate?
1. Pe ce poziții se situează autorul față de personajele și eveni –
mentele din text (partizană, neutră, în opoziție)?

Formarea competențelor civice la elevi
172. Personajele sunt apreciate sau pedepsite în conformitate cu ac –
țiunile lor?
3. Folosește autorul etichete, stereotipuri cu privire la fenomene
sau persoane? Dacă da, care sunt acestea?
4. Care este mesajul general/principal pe care dorește să ni-l
transmită autorul?
5. Ce întrebări v-a trezit lectura textului pe care nu vi le-ați pus
pînă acum?
6. Ce întrebare i-ați adresa autorului pentru completarea sau ex –
plicarea mesajului din text?
7. La ce întrebări pe care vi le-ați pus la început nu ați găsit răs –
puns în textul citit?
Considerăm necesară o reevaluare a rolului întrebărilor în raport cu rolul
răspunsurilor, în sensul încurajării acțiunii elevilor de a cerceta, de a ajunge la
cauzele evenimentelor, a intra în dialog cu diverse persoane renumite într-un
anumit domeniu, de a avea îndoieli de certitudinea anumitor informații. Aceste
poziții sunt în sprijinul educării gîndirii libere, logice, critice și responsabile.
Este foarte important ca elevul să fie în stare a formula întrebări mai întîi
pentru sine, apoi pentru ceilalți și a găsi răspunsuri la aceste întrebări.
Profesorul care se implică în educația civică trebuie să fie conștient de
faptul că nu își poate păstra în fața elevului imaginea pozitivă, autoritatea de
specialist în domeniul cunoașterii, dacă frecvent nu va putea răspunde explicit și
argumentat la întrebările puse de acesta.
Geografie
În cadrul studierii disciplinei Geografia economică se pot studia efectele
investițiilor și ale comerțului asupra standardului de viață sau legătura dintre
degradarea mediului și starea de sănătate a oamenilor. Studierea populațiilor
umane poate include examinarea unor fenomene sociale negative, cum sunt: foa –
metea sau sărăcia, rasismul, colonialismul, tratamentul aplicat minorităților sau
femeilor etc.
Explorînd tradițiile culturale ale altor popoare, elevii învață să accepte
diferențele, să fie toleranți și să comunice, să stimeze alte culturi, să exerseze
interculturalitatea și cultura toleranței .
Educație civică/NoișiLegea
Disciplinele de această natură sunt axate pe înțelegerea drepturilor, li –
bertăților cetățenilor, pe cunoașterea instituțiilor și a regulilor vieții sociale, asu –
marea responsabilităților individuale și colective. Elevul va beneficia de o edu –
cație care îi va permite afirmarea identității civice, cultivarea respectului față de
sine și de alți oameni și a toleranței. Legătura dintre valorile morale și normele

Formarea competențelor civice la elevi
18juridice trebuie subliniată în acest context precum și lupta pentru realizarea unor
drepturi general recunoscute astăzi cum ar fi dreptul la vot al femeilor.
Predarea acestor discipline din perspectiva drepturilor omului este o pro –
vocare interesantă în cazul activității educatorilor din țara noastră. Predarea-
învățarea-evaluarea formării civice conform concepției acestor discipline, urmă –
rește formarea conștiinței civice și a gîndirii civice, dezvoltarea gîndirii critice,
a capacității de înțelegere și interpretare corectă a legii de pe pozițiile interesului
național, a istoriei naționale și a celei universale, a valorilor naționale ca expresie
a valorilor fundamentale ale omenirii, formarea și dezvoltarea sentimentului de
patriotism.
Științeexacte
Arta instruirii elevilor la științele exacte într-o perspectivă a Educației
civice presupune participarea activă a subiecților educaționali la discutarea și
adoptarea deciziilor care privesc procesul de învățămînt, proiectarea acestuia.
De asemenea, statisticile, experimentele de laborator, biografiile unor savanți,
explicarea unor fenomene naturale sunt teme și instrumente de lucru specifice
matematicii, fizicii și chimiei, care pot fi valorificate în spiritul Educației civice.
Limbistrăine
Orice limbă străină este un nou instrument de investigare a unei culturi
noi. Elevii își pot îmbogăți cunoștințele despre istoria, geografia, arta, religia,
guvernarea țării respective, pot chiar coresponda cu copii din acea țară și își pot
dezvolta competențe de comunicare, abordînd la ora de engleză, franceză etc.
chestiuni legate de drepturile omului
Filozofie
Filozofía este prin esență un teren favorabil pentru promovarea valori –
lor democratice (Libertate, Dreptate, Fericire, Adevăr, Democrație, Egalitate,
Solidaritate, Toleranță etc.) a cunoașterii multidimensionale a conceptelor ce ex –
primă diversitatea de opinii și idei care, de fapt, constituie baza educației civice.
Majoritatea subiectelor la filozofie Libertate și necesitate , Libertatea și autorita –
tea politică , Liberul arbitru etc. sunt deschise pentru abordarea multidimensio –
nală și interdisciplinară a acestor fenomene.
Activități extracurriculare
Activitățile extracurriculare reprezintă o modalitate eficientă de pregătire
a elevilor pentru rolul de cetățean al acestui stat.
În curriculumul disciplinar se accentuează că prin educația civică ele-
vii vor cunoaște drepturile și libertățile fundamentale ale omului, precum și

Formarea competențelor civice la elevi
19mecanismele de protecție a drepturilor omului la nivel local și național; vor fi
capabili să identifice diferite probleme ale comunității și căile de soluționare a
lor; să dezbată chestiuni de interes civic și să organizeze activități orientate spre
soluționarea problemelor comunității .
O modalitate eficientă de a transpune în practică aceste deziderate este
cea de participare a elevilor în diverse proiecte care presupun desfășurarea unor
activități de voluntariat în folosul comunității.
Educația civică înseamnă o abordare a școlii și a procesului educațional
ca un tot întreg. În concluzie, menționăm că contextul școlar include o varietate
de situații favorabile pentru învățarea civică:
• Conducere și management (politica educațională, procesul de adopta –
re a deciziilor, planificare, monitorizare și evaluare instituțională, comunicare,
alocarea resurselor etc.);
• Etosul școlii (cultura promovată în activitățile de zi cu zi, climatul
școlar, lideri informali, relațiile interetnice);
• Participarea elevilor în activitatea Consiliului profesoral al școlii,
Parlamentele elevilor , activitățile de voluntariat, activitățile social-utile din ca –
drul comunității, etc.;
• Relații: elev-elev, elev-profesor, profesor-părinte, director-profesor, di –
rector-părinte, director-elev, legătura dintre școală și comunitate etc.;
• Activitățile educative din clasă organizate de diriginte: metode și ma –
teriale auxiliare, evaluarea și notarea, stilurile didactice, disciplina, atmosfera, rolurile, lucrul în grup, activitățile formale-nonformale-informale, rezultatele învățării.

Formarea competențelor civice la elevi
20PROCEsULDEFORMAREACOMPETENȚELORCIVICE
LAELEVI
Cele două deziderate ale educației civice – conștiința și conduita civică
interrelaționează și se completează reciproc. Formarea conștiinței civice corelea –
ză cu formarea conduitei civice și invers.
Formarea conștiinței civice include din punct de vedere psihologic
dezvoltarea a patru sfere/componente: cognitivă, afectivă, volitivă și socială.
Componenta cognitivă se referă la informarea elevului cu conținutul și esența
valorilor, a normelor și legislației. Ea se realizează prin instruirea civică. Această
instruire urmărește inițierea și informarea elevului vizavi de conținutul și impe –
rativele civice, a felului în care el va trebui să se comporte în societate. Pentru ca
aceste imperative civice să devină componente ale conștiinței și moralității aces –
tuia, este necesar ca: elevul să cunoască și sa înțeleagă notele definitorii, sensul
și însemnătatea valorilor civice și democratice, conținutul obiectiv al exigențelor
pe care societatea l-a consemnat, formulat și structurat în coduri de legi, norme,
în elementele propriului sistem moral și civic. Ele se prezintă sub forma unor
norme și care treptat vor fi incluse în interdicții, permisiuni si chemări adresate
personalității individului. Cunoașterea nu se reduce la simpla memorare a celor
cuprinse aici, ea presupune sesizarea exigențelor implicate în aceste norme și
legi, concomitent cu conștientizarea necesității respectării lor.
Rezultatele acestei cunoașteri se concretizează în formarea reprezentă –
rilor și noțiunilor civice. Reprezentarea civică este o reflectare sub formă de
imagine intuitivă a multitudinilor de elemente caracteristice unui complex de
situații și acțiunilor civice concrete, în care elevul a fost antrenat sau pe care le-a
perceput, observat în legătură cu aceeași regulă, imagine, care include și o notă
apreciativă ori imperativă. Reprezentarea civică a responsabilității, de exemplu,
presupune apariția pe plan psihic a unui șir de imagini privitoare la situațiile
concrete in care s-a exprimat aceasta trăsătură, pe care elevul le-a perceput, din
care a dedus și cerința respectării ei, ori de cate ori se vor repeta situații relativ
asemănătoare.
Reprezentările civice se formează în situații concrete de viață în care
elevul este antrenat ca subiect civic, în familie, în scoală, cu prilejul diferitelor
activități la care participă. Important este că, din punct de vedere educativ, să
creăm situații favorabile, elevul putînd percepe astfel sensul pozitiv al cerinței.
De aceea, cînd situația ne oferă un sens negativ al cerinței, prin opunere, sa-1
transformăm în contrariul său, diferențiind astfel mai bine sensul pe care noi
îl urmărim. În baza unui volum de reprezentări, prelucrate cu ajutorul operații –
lor gîndirii, elevul reușește să delimiteze notele esențiale de cele tangente unei
împrejurări oarecare și apoi să le extindă la toate situațiile reale sau posibile pe
care norma sau regula o acoperă. Prin generalizare și abstractizare se ajunge
deci la noțiunea civică . Ea reflecta ceea ce este esențial și general unei clase

Formarea competențelor civice la elevi
21de manifestări civice pe care o normă sau regulă le cuprinde, caracterul apre –
ciativ exprimîndu-se prin judecată/raționament civic . Asemenea noțiuni cum
sunt: dragostea de țară, spiritul de cooperare și participare, atitudinea fața de
muncă, participarea, modestia etc. reflectă ceea ce este caracteristic și specific
unei clase de împrejurări și solicitări, de relații civice, în care elevul este sau va fi
antrenat, concomitent cu capacitatea sa de a aprecia, pe baza unor criterii obiec –
tive, modul în care conduita celorlalți, precum si propria conduită sunt sau nu în
concordanță cu imperativele civice pe care aceste noțiuni le presupun.
Formarea noțiunilor civice și integrarea lor într-un sistem este un pro –
ces complex. Trecerea de la reprezentări la noțiuni civice se înfăptuiește treptat.
Instruirea în cadrul educației civice nu se reduce la dezvăluirea conținutului unei
valori, norme sau reguli doar pentru a satisface o curiozitate de ordin intelectual.
Eficiența ei depinde de modul în care o anumită cunoștință civică (reprezentare
sau noțiune) este integrată într-un lanț de secvențe, avînd ca verigă anterioară
propria experiență și urmărindu-i materializarea în conduită. Ca subiect al rela –
țiilor civice practice, elevul dispune de o experiență civică, ca fond aperceptiv
pentru asimilarea noilor cunoștințe civice și se află pe o anumită treaptă a dez –
voltării sale ontogenetice. Toate acestea constituie baza instruirii civice ce se
realizează în continuare și dobîndește un aspect social. Consolidarea ulterioară a
calităților civice este cu atît mai eficientă cu cît pornește și se bazează pe factorii
psihologici interni: experiența civică și capacitățile intelectuale, dar se exterio –
rizează în societate și se manifestă prin componenta socială. Rolul cunoștințelor
civice este deci de a-1 introduce pe elev în universul valorilor civice, de a-1 face
să înțeleagă semnificația acestora pentru conduita sa, de a-i dezvolta, totodată,
capacitatea de a discerne între valorile pozitive și elementele negative și de a-i
forma o cultură civică socială.
Cunoștințele civice nu continuă nemijlocit în conduită, nu determină prin
ele însele această conduită, întrucît nu dispun de acea energie interioară nece –
sară care, în cele din urmă, să le transforme în acțiuni și fapte civice. Înseamnă
deci că numai cunoașterea comandamentelor civice sociale nu este suficientă
pentru a determina o conduită corespunzătoare. Pentru ca ea să se transforme
într-un mobil intern cu rol propulsor asupra conduitei, urmează sa fie întregită
de elementele afective ale conștiinței : emoții, sentimente, atitudini etc. Însoțită
de trăirile afective, orice cunoștință din acest domeniu se fixează în structura
personalității, acționînd din interior asupra conduitei. Afectivitatea reprezintă
substratul energetic indispensabil pentru ca aceste cunoștințe să se exprime
în conduită. Daca cunoștințele deschid orizontul și luminează calea conduitei,
stările afective îl mobilizează pe elev pentru a merge pe această cale. Și una și
alta este necesară. În zadar elevul cunoaște normele civice, dacă nu simte nevoia
să acționeze, tot așa cum în zadar dorește să se manifeste, dar nu știe cum, căror
comandamente să-și subordoneze propriile impulsuri și să-și exprime adeziunea.
Cum se explică nuanța individuală prin care o normă sau regulă se exprimă în

Formarea competențelor civice la elevi
22conduită? In primul rînd, prin coloratura sa afectiva ce diferă de la un subiect
la altul, și, mai apoi, prin efortul volitiv efectuat. Această adeziune afectivă față
de imperativele civice sociale se realizează prin trăiri și sentimente. Apariția
trăirilor și sentimentelor civice este posibilă numai prin contactul individului cu
realitatea civică, cu fapte și întîmplări în care imperativele civice se manifestă.
În consecință, trăirile și sentimentele civice nu se transmit ca entități de sine stă –
tătoare, asemănător cunoștințelor civice. Apariția lor este provocată și stimulată
de un context situațional social în care copilul este implicat ca subiect civic și
de acțiunea volitivă. În afara acestor trăiri și sentimente intră tot ceea ce deter –
mină, în interior, atitudinea individului față de societate și ceilalți oameni, fața
de muncă și față de sine însuși. Ele nuanțează această atitudine imprimîndu-i o
coloratură personală în funcție de intensitatea trăirii subiective și de modul în care se exprimă. Fiecărei noțiuni civice i se asociază o trăire afectivă corespun –
zătoare. Putem vorbi, în acest sens, de sentimentul dragostei fața de patrie, de
sentimentul prieteniei, de sentimentul umanismului, al datoriei și răspunderii, al
responsabilității etc.
Experiența ne convinge că nici cunoașterea, nici adeziunea afectivă nu
sunt suficiente pentru declanșarea actului civic. Realizarea lui întîmpină nenu –
mărate obstacole interne și externe pentru înlăturarea cărora este nevoie de un
efort de voință . Dintre obstacolele interne putem menționa anumite interese, do –
rințe, intenții de ordin personal, intim sau anumite sentimente negative cum ar fi
egoismul, individualismul, comoditatea etc. ce opun rezistență, deviind conduita
civică de la cerințele civice impuse din exterior sau orientînd-o uneori în sens contrar acestora. Dintre obstacolele externe putem menționa anumite atracții,
bogate în satisfacții momentane, dar care nu se înscriu în cadrul cerințelor mora –
le acceptate. Pentru învingerea acestora și adoptarea unei decizii în concordanța
cu cerințele civice este nevoie de un efort volitiv concretizat în diverse trăsături, cum ar fi: perseverența, tenacitatea, consecvența, independența, spiritul de ini –
țiativă, curajul etc. Integrate în structura caracterului, toate aceste calități devin
elemente ale acestuia, implicate, însă, în realizarea conduitei, capătă o nuanță
civică. Manifestările civice sunt, de cele mai multe ori, rezultatul unui conflict
interior între motivele care le propulsează. Aceste conflicte oscilează între deter –
minare (imperativele civice sociale) și autodeterminare (anumite dorințe, tendin –
țe, intenții etc.).
Studiile de specialitate ne-au orientat spre observarea necesității de a
fuziona cele trei componente – cognitiv, afectiv si volitiv din care rezultă con-
vingerile civice . Convingerile civice sunt considerate ca fiind nucleul conști –
inței civice a individului, adevărate trebuințe spirituale de comportare civică .
Unitatea acestor componente în cadrul convingerii poate fi exprimată astfel: ele-
vul cunoaște și înțelege norma, regula, simte nevoia și manifestă adeziune față
de ea, acționează în concordanță cu cerințele pe care i le prescrie . Între aceste
componente pot apărea unele contradicții sau dezacorduri ce se manifestă pe

Formarea competențelor civice la elevi
23planul conduitei prin devieri, abateri, pripeală, opoziție etc. fața de normă sau
regulă ce se impune în momentul respectiv. În acest context, ne-am convins că
profesorul trebuie să cunoască în care din cele trei componente se află originea
unei manifestări comportamentale pentru a putea interveni cu acțiuni adecvate
în cadrul societății. În această ordine de idei, noi completăm cele trei compo –
nente cu cea socială , deoarece fără exersări sistematice în situații concrete de
viață nu vom fi în stare să formăm unitatea dintre conștiința și conduita civică a
individului. Nu este același lucru, cînd elevul nu știe sau nu înțelege sensul unei
norme /reguli, nu simte nevoia respectării ei sau are aversiune fața de ea sau nu
dispune de forța volitivă necesară pentru respectarea ei. Evident că intervenția
se va face diferențiat în funcție de o situație socială sau alta.
În timp ce conștiința civică include elemente subiective, interioare, ce
se exprimă sub forma priorităților valorice, a scopului, a intenției, a modelelor
interiorizate/cum trebuie să se comporte elevul, conduita se referă la rezultatele
comportării, la faptele civice, la modul în care se manifestă felul de a fi al omului
în societate . Una se referă la planul interior , cealaltă la planul exterior al perso –
nalității, una se prezintă ca stare latentă, cealaltă ca stare manifestată a acestei
personalități. Sintetic spunînd, conduita civică nu este altceva decît o obiecti –
vare a conștiinței civice în fapte și acțiuni. Completarea acestei idei: faptele și
acțiunile ce se desfășoară într-un context social concret, se pare, în acest cadru
de referință, pe deplin justificată.
Conștiința civică presupune capacitatea de anticipare a realității și de
orientare a conduitei pe un anumit traseu, iar conduita civică reprezintă o ma –
nifestare a conștiinței în relațiile civice sociale, practice ale individului. Natural
că între cum trebuie și cum este , între intenții și fapte , între stări latente și acte
manifestate nu există o coincidență deplină. Cauzele acestei nepotriviri sunt
multiple. Ele ar putea fi incluse în două categorii, unele ce țin de personalitatea
elevului, respectiv de anumite contradicții ce apar între elementele conștiinței ci –
vice și altele determinate de particularitățile situației sociale în care se derulează
acțiunile civice ale elevului. Din punct de vedere pedagogic, conduita civică tre –
ce pe prim plan. Altfel ce rost are faptul dacă elevul cunoaște normele și regulile,
dacă este convins de necesitatea respectării lor, dar nu se comportă ca atare, în
concordanță cu ceea ce știe că trebuie să facă în cadrul societății.
Din perspectiva psihopedagogică, formarea conduitei vizează competen –
țele, deprinderile și obișnuințele de comportare civică, inclusiv trăsăturile po –
zitive de caracter. Competențele reprezintă un sistem de cunoștințe, abilități
și priceperi ce-i permit individului să soluționeze o situație. Deprinderile sunt
componente automatizate ale conduitei ce se formează ca răspuns la anumite
cerințe care se repetă în condiții relativ identice. Obișnuințele implică în plus
faptul că acțiunile automatizate au devenit o trebuință internă. Executarea ace –
lei acțiuni se face automat, datorită unui impuls intern, ori de cate ori se repetă
condițiile externe care o presupun și o solicită. Hotarul dintre ele este relativ.

Formarea competențelor civice la elevi
24Cele mai multe deprinderi și obișnuințe exprimă anumite raporturi sociale în –
tre oameni. Ele se formează pe fondul unor împrejurări/stereotipuri ce asigură
condițiile necesare exersării și automatizării lor. Ori de cate ori o situație con –
cretă apare, ele se repetă relativ autonom, individul putîndu-se concentra asupra
altor aspecte de natură civică. Cercetările întreprinse în acest sens subliniază
rolul exercițiului și al motivelor în formarea acestor componente automatizate
ale conduitei.
Deprinderea de a fi responsabil se formează prin respectarea și îndeplini –
rea cerințelor în toate cazurile ce reclamă conduita respectivă.
Așadar, conduita civică este un ansamblu neîntrerupt de acțiuni și mani –
festări. Automatizarea acestora din urmă, sub forma deprinderilor și obișnuințe –
lor, facilitează un control mai redus din partea conștiinței, automatismele intrînd
în zonele periferice ale acesteia, oferind astfel individului posibilitatea de a-și
concentra forțele în vederea realizării altor atribuții.
Prin deprinderile și obișnuințele de comportare civică se realizează, în
cele din urmă, concordanța dintre conștiința civică și conduita civică .
Formarea competențelor civice ridică unele probleme de ordin pedago –
gic și psihologic, după care profesorul urmează să se orienteze în activitatea sa.
Exersarea competențelor să fie astfel organizată, încît să se desfășoare întotdeau –
na în concordanță cu un șir de cerințe precise și clar formulate, într-un context
concret social (să nu fie condiții artificiale.)
Deoarece exersarea civică este întotdeauna integrată într-o activitate, for –
marea competențelor, deprinderilor și obișnuințelor de comportare civică impu –
ne o buna organizare a activității elevilor. Preocuparea profesorului nu se reduce
doar la organizarea activității, la desfășurarea exersărilor, ea vizînd și faptul ca
elevii trebuie să cunoască și să înțeleagă semnificația cerințelor civice, să adere
la ele. Automatizarea presupune și se bazează pe cele patru componente: cogniti –
vă, afectivă, volitivă și socială – ea nefiind doar o repetare mecanică, ci o acțiune
la care personalitatea participă în totalitatea ei.
În baza celor analizate, putem conchide :
1. Formarea competențelor civice reprezintă o acțiune amplă de durată,
ce include automatizarea celor patru componente: cognitivă, afectivă, volitivă
și socială – neputîndu-se realiza doar prin cîteva exersări. Din această cauză
profesorul va trebui să imprime un ritm ascendent tuturor acțiunilor pe care le
întreprinde în acest sens activînd într-o strînsă legătură cu dirigintele și familia.
Cerințele vor fi astfel formulate încît să asigure o gradare a lor prin treceri suc –
cesive de la ușor la greu, de la simplu la compus, de la concret la abstract.
2. În formarea competențelor civice este necesar ca profesorul să țină
cont de particularitățile de vîrstă și cele individuale ale elevilor. Diferențele din –
tre elevi și conduita lor se manifestă pe linia capacității de înțelegere a cerințelor
civice, de apreciere a faptelor civice, pe linia forței de voință și a calității tempe –
ramentale, a experienței acumulate pîna în acel moment etc.

Formarea competențelor civice la elevi
253. Cultivarea manifestărilor sau trăsăturilor pozitive de caracter se in –
clud tot în sfera conduitei civice. Se are în vedere un aliaj dintre normele civice
și un substrat psihologic corespunzător. Pentru înțelegerea modului în care se
elaborează acest aliaj vom distinge conținutul celor ce urmează a fi asimilate,
procesul educativ și rezultatul obținut. Normele morale, civice sunt o expresie a
unor imperative sociale ce vin din exteriorul persoanei și oferă conținutul a ceea
ce urmează să fie învățat. Activitatea psihică a persoanei, cu toate mecanismele
ei, este un aspect intrinsec, se desfășoară în interior, iar trăsăturile caracteriale
și competențele civice reprezintă rezultatul acestui proces.
4. Dezideratele analizate, conștiința și conduita civică interrelaționea –
ză și se completează reciproc, formarea unuia acționează manifestarea celuilalt.
Elementele conștiinței civice orientează și stimulează conduita civică, iar aceas –
ta, la rîndul ei, valorifică elementele interne integrîndu-le în competențe, deprin –
deri, obișnuințe și trăsături de caracter, ce conferă o relativă stabilitate atitudinii
și comportamentului civic al individului.
5. Formarea conduitei civice este un proces de durată și foarte complex.
În structura personalității procesul de formare a conduitei civice se prezintă sub
forma unei unități dialectice, cu particularități distincte. Formarea subiectului
civic apare ca un proces de interiorizare continuă a moralei sociale. Pe măsură
ce personalitatea se dezvoltă rolul factorilor externi este preluat treptat și susți –
nut de cei interni, individul acționînd tot mai mult sub impulsul conștiinței sale
civice. Acest lucru nu se produce în mod spontan, de la sine, ci poate fi dirijat în
funcție de necesitate.

Formarea competențelor civice la elevi
26DIMENsIUNEAPRAXIOLOGICĂAEDUCAȚIEICIVICE
Educația civică se desfășoară întotdeauna pe fundalul și concomitent cu
diverse influențe sociale ce sunt exercitate asupra elevului care posedă un anumit
caracter și trăsături de personalitate. Nu putem face abstracție de aceste influen –
țe, de personalitatea concretă, dar și de scopul Educației civice, care trebuie să
vizeze deopotrivă valorificarea influențelor sociale prin tehnologiile pedagogice.
În funcție de cele două situații, profesorul urmează să apeleze la acele metode și
procedee care, urmărind realizarea sarcinilor educației civice, va valorifica sau
va anihila rezultatele influențelor sociale ce s-au exercitat sau se exercită asupra
elevului.
Eficiența metodelor și procedeelor de educație civică este dependentă de
modul în care acestea reușesc să activizeze subiectivitatea elevului, elementele
structurale ale personalității sale începînd cu cele intelectuale și terminînd cu
cele afective și volitive. Toate acestea sunt reprezentate schematic în Figura 1.Influențe socialeInfluențe socialeAcțiuni pedagogiceAcțiuni pedagogice
Componenta
afectivă
Componenta
volitivăComponenta
cognitivă
Componenta
socialăConștiința
elevului:
– valori moral-etice;- credințe;- norme;- reguli;- motivație;- atitudini;
– legi etc.Conduita
elevului:
– responsabilitate;- toleranța;- activism;- inițiativa;- participare etc.Strategiaeducațieicivice
Figura 1. Schema interconexiunii influențelor
și acțiunilor în educația civică
După cum se observă din schemă, influențele sociale acționează asu –
pra proceselor pedagogice din ambele părți: în elaborarea și aplicarea strategi –
ei Educației civice și direct asupra conduitei elevului. Prin strategia educației
civice înțelegem ansamblul metodelor, procedeelor și tehnologiilor folosite de către profesor în mod conștient și într-un cadru organizat în vederea realizării
obiectivelor respective pentru a forma componentele: cognitiv, afectiv, volitiv și
social ale structurii personalității. Această schemă ne-a permis să analizăm am –
bele posibilități ale educației civice. Una care este elaborată, organizată special
și acționează dozat, indirect, treptat asupra conștiinței individului, prin interme –
diul formelor, metodelor, procedeelor și mijloacelor didactice (în cadrul studierii disciplinelor școlare) și educative (în cadrul activităților extracurriculare) și una
accidentală, care acționează spontan și direct asupra conduitei acestuia.

Formarea competențelor civice la elevi
27Schema descrisă a servit drept punct de reper pentru structurarea proce –
sului educației civice . Cele mai reprezentative și eficiente tehnologii le prezen –
tăm în continuare.
Judecăți întriadă
Această metodă se realizează, de asemenea, prin jocul de rol și, de regulă,
este o variantă simplificată a procesului simulat, redus la trei roluri, permițînd
implicarea unui număr mai mic de elevi în procesul desfășurării judecății. La
judecată participă: judecătorul care ascultă ambele părți și pronunță sentința: re –
clamantul, persoana care se adresează în judecată cu cerere/plîngere și inculpatul,
persoana împotriva căreia este îndreptată plîngerea – reclamatul. Reclamantul și
reclamatul pot fi reprezentați de către avocați.
Scopul:
–a emite judecăți argumentate, bazate pe două puncte de vedere opuse;
–a dezvolta capacitatea de selectare și prezentare a faptelor în sprijinul
pozițiilor lor;
–analiza argumentele adversarului (în cazul cînd reprezintă una din
părți)/argumentele părților (în caz cînd este judecător) și, respectiv, a pune între –
bări de concretizare sau a face replici părții/părților;
–a-i învăța pe elevi să accepte soluțiile mai avantajoase ale colegilor
sau să fie toleranți cînd cineva propune soluții mai puțin avantajoase. Respectiv,
la momentul aprecierii/evaluării elevii vor încerca să se exprime obiectiv și con –
structiv referitor la activitatea/părerile colegilor.
Tehnologia de desfășurare: jocul de rol, explicația, conversația, discu –
ția, lucrul cu materialul distributiv (fișe) .
–Lucrări preliminare
Ajutați-i pe elevi să ia cunoștință de fapte și să înțeleagă conținutul cazului.
–Încadrarea specialiștilor
Invitați un procuror sau un judecător pentru a participa la activitate.
–Distribuirea rolurilor
Împărțiți clasa în trei grupuri egale: judecătorii, reclamanții și inculpații.
–Pregătirea rolurilor
Elevii se vor aduna în grupuri omogene pentru a se ajuta reciproc să se
pregătească pentru activitate.
Părțile pregătesc argumente pentru a-și susține punctul de vedere și gă –
sesc răspunsuri la potențialele întrebări, construindu-și o strategie de prezentare;
argumentele trebuie să fie întemeiate pe fapte reale, prevederi legale – principa –
lul scop al elevilor care reprezintă părțile e să fie convingători în acțiuni și în
conținutul celor expuse.
Judecătorii urmează să studieze dosarul și să pregătească pentru părțile
implicate întrebări de concretizare referitoare la cazul cercetat. De asemenea, își

Formarea competențelor civice la elevi
28revizuiesc funcțiile și responsabilitățile din timpul procesului (le puteți da aceste
indicații fie în scris, fie oral pentru fiecare grup aparte). Străduiți-vă ca grupul
care joacă rolul de judecători să însușească regulile conducerii procesului.
–Pregătirea sălii
Activitatea se va desfășura într-o sală de clasă; pregătiți trei grupuri de
bănci pentru cele trei grupuri omogene la etapa inițială.
–Formarea triadelor
Înainte de a începe activitatea, trebuie formate grupurile astfel ca în fi –
ecare grup să participe cîte un judecător, un reclamant și un reclamat. Pentru a
împărți elevii în grupuri, putem folosi „semne” după care putem identifica jude –
cătorul, reclamantul și reclamatul.
1
11
11
2
22
22
3
33
33
1
23
Triada
JudecătoriiTriada
ReclamanțiiTriada
Reclamații
–Desfășurarea discuțiilor în cadrul triadelor
a) De cum apar reclamatul și reclamantul, judecătorul poate începe șe –
dința judecății;
b) Judecătorul trebuie să asculte, în primul rînd, reprezentarea orală a
fiecărei părți;
c) Reclamantul aduce argumente și răspunde la întrebările judecătorului;
d) Reclamatul aduce argumente și răspunde la întrebările judecătorului;
e) Judecătorul roagă ambele părți să facă schimb de opinii.
f) Judecătorul comunică decizia sa părților;
g) Judecătorii pronunță, pe rînd, sentința cu glas tare.
Judecătorul poate să intervină în orice moment pentru a pune întrebări
de concretizare.
–Încheierea activității

Formarea competențelor civice la elevi
29Se face printr-o discuție care ar putea începe de la judecători: ei sunt
rugați să prezinte succint cum s-a desfășurat „procesul”: faptele și argumentele
prezentate în timpul activității, o apreciere a pozițiilor tari și slabe ale părților. O
astfel de apreciere o pot face și părțile din punctul lor de vedere.
De asemenea, se va face obișnuitul debriefing pentru ca elevii să-și expri –
me opiniile referitoare la următoarele aspecte:
–cum a fost soluționat cazul;
–care din soluții este mai bună (se poate face asemenea delimitare?);
–ce i-a învățat activitatea respectivă;
–etc.
Dacă au fost prezenți un judecător sau un procuror (ca persoane resursă),
neapărat li se va oferi cuvîntul.
Avantaje:
–oferă fiecărui elev, în egală măsură, șanse maxime de participare în
activitatea grupului, de realizare personală și responsabilizare: pregătirea și pre –
zentarea unor argumente pentru susținerea poziției proprii în rol de reclamant
sau reclamat, dirijarea unui mini-proces în postura de judecător;
–elevii aud și compară soluțiile colegilor referitoare la aceeași problemă/
caz;
–elevii în rolul de judecători simt o responsabilitate sporită datorită
faptului că iau o decizie în baza argumentelor, judecăților prezentate de către colegii care au fost în rolul uneia dintre părți, aceștia din urmă, la rîndul lor, se vor simți responsabili din motiv că vor trebui să evalueze decizia luată de colegul-judecător.
PREs
Formula PRES este o metodă utilă de desfășurare a discuțiilor pe teme
controversate, care facilitează manifestarea poziției sau a opiniei cu privire la
problema dată.
Scopul:
–a ajuta pe elevi să înțeleagă gîndurile, să formuleze și să-și prezinte
opiniile clar și concis.
Tehnologia de desfășurare: demonstrația .
• Se afișează posterul care prevede cei patru pași ai metodei PRES.
P. – Exprimați-vă punctul de vedere .
R. – Faceți un raționament (judecată) referitor la punctul de vedere.
E. – Dați un exemplu pentru clarificarea raționamentului (judecății) dvs.
S. – Faceți un rezumat /sumar al punctului dvs. de vedere.
• Se vor clarifica pașii și se va răspunde la întrebări.
Pentru a înțelege pașii, se va urmări exemplul:

Formarea competențelor civice la elevi
30P. – Eu sunt de părere că trebuie să anunțăm poliția dacă am fost martori
la săvîrșirea unei infracțiuni .
R. – Ministerul Afacerilor Interne a stabilit că mărturisirea infracțiuni –
lor de către martori facilitează mult procesul de desfășurare a urmăririi penale .
E. – Unchiul meu este anchetator și numai datorită mărturisirilor marto –
rilor a reușit să desfășoare ancheta penală în cazul Petra îm-va Romîniei .
S. – Iată de ce eu sunt de părerea că trebuie să anunțăm poliția dacă am
fost martori la săvîrșirea unei infracțiuni .
• Cîțiva elevi vor încerca să folosească formula referitor la oricare su –
biect ales de ei.
• Se va verifica înțelegerea.
• Elevii își vor exprima punctele de vedere vizavi de unul și același
subiect.
• Activitatea se va incepe cînd toți elevii au înțeles formula.
Avantaje:
–structurează discuțiile pe teme controversate;
–dezvoltă la maximum capacitatea de argumentare;
–îi învață pe elevi că orice părere trebuie argumentată.
Limite:
–uneori elevii pot să nu găsească exemplul necesar pentru a clarifica
raționamentul (argumentul) adus și, invers, ei pot găsi un exemplu, însă nu pot
face raționamentul necesar.
Procesul simulat
Este una dintre cele mai specifice metode ale educației civice.
Scopul:
–a familiariza elevii cu procedura judiciară internă sau cu mecanisme –
le internaționale de protecție a drepturilor omului, interpretînd rolurile părților implicate într-un proces: judecător, inculpat, avocat, martori, etc.; respectiv, a dezvolta abilități de a-și construi și susține o prezentare pentru postura dată, de a analiza și soluționa unele cazuri și probleme în baza unor prevederi legale și a propriilor puncte de vedere.
–a învăța elevii să folosească prevederile legislative în argumentarea
pozițiilor lor, să ia de sine stătător sau în grup o decizie întemeiată pe prevederile legii și faptele prezentate în cadrul procesului.
–a învăța elevii să ia anumite atitudini față de rolurile menționate, în
special, cînd aceste roluri sunt jucate în baza unor situații reale. Ca urmare, elevii vor cunoaște cerințele ce le-ar putea fi adresate în calitate de martor sau victimă.
Tehnologia de desfășurare: jocul de rol, explicația, conversația,
demonstrația .

Formarea competențelor civice la elevi
31Pentru o desfășurare veridică a jocului, cereți sprijinul unui jurist.
Rezervați timp suficient (aproximativ o lecție) pentru ca elevii să construiască
rolurile pe baza cazului dat și la următoarea lecție desfășurați procesul propriu-
zis. Chiar dacă nu este spectaculoasă, etapa de pregătire este cea care asigură
succesul metodei. Dacă unul dintre scopurile pe care le slujește această metodă
este familiarizarea cu procedura juridică, profesorul trebuie să le creeze elevilor
toate condițiile (timp, informația suficientă și, eventual, asistența sa sau a unui
specialist) pentru a-l realiza. Această metodă este folosită și pentru demonstra –
rea faptului că hotărîrea judecății depinde și de corectitudinea martorilor și a
juriștilor, din partea învinuirii și a apărării.
Pentru desfășurarea eficientă a etapei de reprezentare, deosebit de impor –
tantă este folosirea fișelor de evaluare a fiecărui actor/elev. Pe măsură ce elevii
capătă experiență în domeniul legal, se pot organiza competiții de procese simu –
late pe un caz real sau imaginar (cea mai bună pledoarie a acuzării, respectiv a
apărării). Aceasta s-ar putea realiza și extrașcolar.
În continuare, prezentăm cîteva repere pentru desfășurarea unui proces
simulat (partea acuzatoare este statul, reprezentat de către procuror).
Ancheta
Rolul poliției
1. Polițiștii pun întrebări preliminare la locul incidentului.
2. Ei decid dacă persoana bănuită și martorii vor fi rugați să scrie decla –
rații. Dacă lucrătorii poliției consideră că ancheta trebuie continuată, ei transmit
toate documentele anchetatorului (în funcție de gravitatea cazului – dacă a fost
săvîrșit un omor, anchetatorul va începe ancheta venind la locul desfășurării
crimei).
Rolul anchetatorului
I. Anchetatorul cercetează cazul. Dacă el consideră că informația de
care dispune e suficientă pentru alcătuirea actului de învinuire, va face
următoarele:
1. alcătuiește rechizitoriul (actul de învinuire);
2. cheamă vinovatul și i-l prezintă;
II. Anchetatorul explică inculpatului drepturile lui:
1. să fie reprezentat de către un avocat;
2. să facă cereri și demersuri;
3. să păstreze tăcerea;
4. să renunțe la cele spuse în declarație;
5. să-și schimbe avocatul.
III. Anchetatorul interoghează inculpatul și martorii (în acest moment
poate fi prezentat și avocatul).
IV. Anchetatorul pregătește dosarul pentru judecată.
V. În afară de acestea, anchetatorul găsește dovezi de orice altă natură
(fotografii, documente etc.), poate obține ordin de percheziție la domiciliu.

Formarea competențelor civice la elevi
32VI. Dacă anchetatorul crede că inculpatul este vinovat, el trebuie să pro –
cedeze astfel:
1. să scrie concluziile de învinuire;
2. să transmită dosarul și concluziile de învinuire procurorului,
pentru ca acesta să susțină acuzarea în judecată.
Rolul procurorului
I. Procurorul studiază dosarul și părerea anchetatorului.
II. Dacă procurorul este de acord cu părerea anchetatorului, el trebuie să
alcătuiască concluziile de învinuire pentru judecată: explicarea cazului
(ce, unde și cînd s-a întîmplat).
III. Dacă procurorul consideră că dovezile sunt insuficiente, el poate cere
de la anchetator și alte dovezi sau poate refuza propunerea de a începe
judecata.
IV. Procurorul care alcătuiește concluziile de învinuire trebuie să prezin –
te judecății următoarele recomandări:
1. care martori să fie chemați în instanță;
2. Ce dovezi să fie folosite în timpul procesului;
3. de ce dovezi mai are nevoie judecata.
V. Este obligatorie prezența la proces a martorilor care au depus declara –
ții în timpul anchetei.
Rolul judecătorului
I. Primind dosarul și stabilind că este competent să judece cazul și că
nu există motive de suspendare (de exemplu: absența inculpatului), judecătorul
stabilește data procesului.
II. Judecătorul cheamă inculpatul, martorii, avocatul și experții să fie
prezenți la judecată pentru a depune mărturie.
III. Procurorul și avocatul pot propune chemarea altor martori (adăugă –
tori), însă judecătorul are dreptul de a refuza, dacă ei n-au fost interogați pînă la
judecată.
Judecata
I. Ajutorul judecătorului anunță sosirea judecătorului. Judecătorul întră
în sala de judecată. Toți se ridică.
II. Inculpatul stă alături de avocat.
III. Procurorul se află în partea dreaptă a judecătorului, iar avocatul în
partea stîngă.
IV. Judecătorul face apelul părților implicate și cere prezentarea buletine –
lor de identitate ale inculpatului și avocatului.
1. inculpatul,
2. martorii,
3. procurorul,
4. avocatul.
V. Martorii sunt rugați să părăsească sala.

Formarea competențelor civice la elevi
33VI. Judecătorul deschide procesul. Procurorul citește concluziile de învi –
nuire/actul de acuzare.
VII. Judecătorul îi explică inculpatului drepturile și-l întreabă dacă se
recunoaște vinovat sau nu.
VIII. Inculpatul este întrebat dacă are ceva de spus:
1. Inculpatul spune tot ce vrea.
2. Judecătorul pune întrebări.
3. Procurorul pune întrebări.
4. Avocatul pune întrebări.
IX. Judecătorul roagă să fie chemat primul martor.
X. Înainte de a începe depozițiile, judecătorul explică fiecărui martor
că el trebuie să spună adevărul și ce consecințe are nesocotirea acestei
obligații.
XI. Fiecărui martor i se pun întrebări din partea:
1. judecătorului
2. procurorului
3. avocatului
4. inculpatului
XII. Discursul de încheiere al procurorului referitor la dosar și învinuire.
XIII. Discursul de încheiere al avocatului referitor la dosar și învinuire.
XIV. Discursul de încheiere al inculpatului referitor la dosar și învinuire.
XV. Judecătorul părăsește sala de judecată pentru a stabili sentința.
XVI. Judecătorul se reîntoarce în sala de judecată (toți se ridică).
XVII. Judecătorul dă citire sentinței (toți și ridică).
XVIII. Judecătorul explică în ce termen părțile interesate pot declara apel.
învățarea reciprocă
Se folosește în special la lecțiile introductive sau de totalizare după stu –
dierea unui capitol.
Scopul:
–a dezvolta abilitățile și priceperile de a transmite și recepta mesajul
(elevul învață a formula întrebări de concretizare, enunțuri din mesajul citit);
–a dezvolta abilități de corelare a informației cu conținutul nou și să
elaboreze mesaje eficiente și operative;
–a dezvolta capacitatea de sinteză a celor învățate în cadrul unui capitol
într-o unitate de timp foarte concentrată.
Tehnologia de desfășurare: lectura, conversația, explicația, demonstra –
ția, cu materialul distributiv (fișe) .
–Profesorul trebuie să rezerve suficient timp pentru ca elevii să poată
citi enunțurile (pe care le-au primit de la profesor) și să găsească cea mai rațio –
nală cale de a le memora.

Formarea competențelor civice la elevi
34 –În cazul în care metoda se utilizează pentru prima oară, se recomandă
demonstrarea procesului cu ajutorul a doi elevi sau de către profesor, înaintea
aplicării ei cu întreaga clasă: în baza a două cartele cei doi elevi sau profesorul și un elev vor face schimb de informații – își vor explica, pe rînd, conținutul fiecă –
reia pe fișe. Așa vor proceda și ceilalți elevi în continuarea lecției.
Materiale:
Portofoliul profesorului.
Cartele, fișe pe care este scris un mesaj nou.
Fiecare elev dispune de o cartelă pe care este scris un enunț (definiția
unui concept, un exemplu, o minibiografie etc.)
Pregătirea cartelei-enunț:
• Fiecare cartelă trebuie să conțină un enunț.
• Fiecare elev își alege cîte o cartelă. Informațiile de pe cartele trebuie
să fie diverse, însă este de dorit ca de una și aceeași informație să dispună 2-3 elevi.
• Timp de 2-3 minute fiecare elev își citește informația de pe cartelă și o
analizează pentru a o putea prezenta cu propriile cuvinte.
• Timp de 10 minute fiecare elev trebuie să predea acele cunoștințe unui
număr cît mai mare de colegi și, în același timp, să învețe/memorizeze informa –
ția de la acei elevi. Profesorul trebuie să se plimbe printre elevi pentru a-i ajuta în momentele dificile.
• Cîțiva elevi vor expune enunțurile învățate de la colegi.
Avantaje:Această metodă:
• Permite elevului să devină autor al propriei instruiri prin faptul că
citește mesajul și încearcă să-l înțeleagă și să devină formator împărtășind cu –
noștințele sale colegilor.
• Asigură un aspect mai practic învățării, în cazul unor conținuturi mai
abstracte;
• Permite obținerea unei cantități mai mari de informații într-o unitate
mică de timp;
• Stimulează elevii să lucreze cu termeni și noțiuni noi, explicîndu-le și
interpretîndu-le ei înșiși, crescînd astfel șansele să le înțeleagă mai bine.
Dezavantaje:
• Profesorul poate evalua doar un număr mic de elevi la etapa cînd aceș –
tia își predau reciproc, respectiv el nu poate urmări corectitudinea conținuturilor predate de către fiecare elev sau, cel puțin, de majoritatea elevilor;
• Pentru prezentarea celor învățate poate să nu fie timp suficient ca să
participe majoritatea elevilor;
• În cazul unei lecții introductive, este absolut necesar ca profesorul să
verifice corectitudinea tuturor mesajelor transmise de către elevi, dar uneori se poate întîmpla ca profesorul să nu reușească să se încadreze în timp.

Formarea competențelor civice la elevi
35Notă:
Învățarea reciprocă este acceptată și ca procedeu, care într-o anumită
măsură, stă la baza oricăreia dintre metodele interactive în cadrul cărora elevii
își predau reciproc un anumit conținut.
Discuția
Discuția este acceptată și ca metodă, și ca procedeu, în special folosite la
lecțiile care transmit cunoștințele prin intermediul întrebărilor și răspunsurilor
(dialogului).
Scopul:
–a ajuta elevii să se exprime, să gîndească și să răspundă, să reproducă
și să folosească cunoștințele asimilate, caracteristici absolut necesare comunică –
rii eficiente între cetățeni.
–a stabili o comunicare eficientă între participanți și facilitator, per –
mițînd o activitate intelectuală și profesională elevată, care poate asigura progre –
sul și satisfacția învățării.
Tehnologia de desfășurare: conversația, dialogul .
–Elevii vor fi întrebați dacă doresc ca sala lor de clasă să fie un loc unde
să se simtă liberi să-și exprime opiniile.
–Se vor stabili prin consens regulile discuției, astfel încît fiecare elev
să se simtă încurajat să participe (Nu este obligatoriu ca regulile de lucru să se
stabilească de fiecare dată. Ele se vor stabili la prima oră cînd se va aplica această metodă. Regulile ar trebui să fie afișate în clasă).
Rolul profesorului: Profesorul trebuie să rezerve suficient timp pentru
ca elevii să-și poată expune părerile vizavi de problema pusă în discuție. Această
metodă cere de la profesor o pregătire foarte serioasă.
Eficacitatea unei discuții reclamă conceperea și respectarea unor condiții,
în primul rînd ale dialogului, adică ale întrebărilor și răspunsurilor. Pentru a
concepe întrebările, ar fi necesar ca facilitatorul să aibă în vedere următoarele:
–întrebarea bine formulată determină o bună parte din răspunsul ce
trebuie dat, desigur cu condiția că cel interogat să fie pregătit corespunzător;
–întrebarea trebuie să se refere la materia predată și prevăzută în bibli –
ografia de studiu;
–întrebările trebuie să stimuleze schimbul de idei dintre elevi, spiritul
critic, să-i provoace să judece, să nu ceară răspunsuri logice simple (da/nu) sau doar să reproducă faptele. În acest sens, profesorul ar trebui să folosească între –
bările care încep cu: de ce? cu ce scop? în ce caz? etc.
–Se pot face abateri de la tema discuției, astfel pierzîndu-se din vedere
obiectivul final;
–Este nevoie de mai mult timp, ceea ce presupune neîncadrarea în pro –
gram a realizării sarcinilor lecției.

Formarea competențelor civice la elevi
36

Formarea competențelor civice la elevi
37Discuție structurată peotemăcontroversată
Abordarea problemelor controversate este o provocare atît pentru elev
cît și pentru profesor. Acest tip de discuție le oferă elevilor posibilitatea de in –
teracțiune în procesul de gîndire de ordin superior și de schimb de experiență
necontrolat de către profesor.
Ea promovează înțelegerea colectivă a unei politici, a unui punct de ve –
dere, a unei probleme.
Scopul:
–a dezvolta capacitatea de argumentare în rezolvarea de probleme și
luarea de decizii pentru cultivarea creativității, profunzimii de gîndire;
–a înțelege că problemele controversate constituie seva democrației,
elevii învață cum să cerceteze probleme semnificative pentru ei, din trecut și din
prezent și să participe la viața publică.
Tehnologia de desfășurare: conversația, lectura, învățarea reciprocă,
explicația, demonstrația .
• Alegeți tema discuției (asigurați-vă că este o problemă importantă
pentru comunitate și este interesantă pentru elevii dvs.).
• Pregătiți informațiile pe care le vor studia elevii. Ele trebuie să ilustre –
ze cu aceeași profunzime toate perspectivele problemei.
• Cereți-le elevilor să citească materialul pregătit și să cerceteze și alte
surse de care dispun eventual.
• Formați perechi care vor prezenta un punct de vedere. Fiecare elev va
răspunde de jumătate din prezentarea perechii.
• Formați grupuri de patru (două perechi) pentru a se discuta cele două
puncte de vedere.
• Schimbați sarcina perechilor (vor susține punctul contrar). Rezervați
un interval rezonabil (nu mai lung decît prima discuție).
• Reformați aceleași grupuri de patru pentru a rediscuta problema de pe
poziții inversate.
• Păstrați grupurile de patru pentru a se discuta opiniile reale (perso –
nale) ale respectivilor elevi. Cei patru trebuie să ajungă la un consens pe tema respectivă sau să decidă dacă au nevoie de mai multe informații.
• Reuniți întreaga clasă pentru a discuta care au fost cele mai puternice
argumente ale părților (enumerați-le), ce poziție a fost consistent documentată, ce soluții s-au sugerat și dacă ar trebui ca elevii înșiși să ia măsuri în problema respectivă.
Rolul profesorului:
–Creează un climat sigur și confortabil, altfel spus el trebuie să promo –
veze o atmosferă în care elevii să se poată exprima liber și să se facă înțeleși, în care să învețe cum să gîndească;

Formarea competențelor civice la elevi
38 –Pentru a asigura succesul discuției, profesorul ar trebui să motiveze
profund elevii în cercetarea problemei alese;
–Înainte de a începe discuția propriu-zisă, el trebuie să fie conștient de
ceea ce elevii știu bine, ce nu știu bine și ce întrebări au la tema aleasă.
Avantaje:
–Elevii sunt mai pregătiți să joace un rol activ în viața civică;
–Elevii au mai multă încredere unii în alții și în adulții din școală;
–Elevii manifestă interes față de problemele politice și de conducere a
societății;
–Elevii judecă mai profund și mai critic problemele importante ale
societății;
–Elevii înțeleg raționamentele celor care au opinii diferite de ale lor.
Limite:
–Necesită mult timp pentru a se obține rezultatele scontate;
–O discuție superficială poate avea consecințe negative;
–De multe ori este mai bine să nu abordezi o problemă decît să o tratezi
superficial și să nu îi ajuți pe elevi să o înțeleagă.
Adoptăopoziție
Această variantă facilitează discuția problemelor controversate.
Scopul:
–a demonstra diversitatea punctelor de vedere asupra problemei în
cauză.
–a învăța elevii să-și expună clar gîndul.
–a-i învăța pe elevi să devină capabili să privească o problemă într-un
mod mai deschis, mai flexibil.
Tehnologia de desfășurare: discuția, explicația .
• Se enunță tema discuției și se precizează locul părților (pro și contra)
în clasă.
• Se explică și se discută regulile desfășurării activității.
• Se propune elevilor să se deplaseze în acea parte a clasei care cores –
punde punctului lor de vedere asupra problemei în cauză.
• În mod aleator elevii își vor argumenta punctul de vedere (se pot alter –
na susținătorii celor două poziții. Se va lucra cu toți elevii).
• După ce au fost aduse argumente, elevii vor fi întrebați dacă nu și-au
schimbat părerile și dacă vor să treacă de partea opusă. Doritorii de a trece de
partea opusă trebuie să-și argumenteze noua viziune.
• Elevii vor numi argumentele forte care i-au făcut să-și schimbe poziția.
Avantaje:
–Oferă tuturor elevilor posibilitatea de a participa și de a lua decizii
într-o problemă controversată;
–Dezvoltă capacitatea de argumentare;

Formarea competențelor civice la elevi
39 –Se respectă ritmul elevilor timizi, lenți.
Limite:
–Necesită mult timp pentru a pătrunde profund în subiectul discuției, a
convinge elevii să ia o poziție.
studiudecaz
Metoda studiului de caz se aplică la diverse teme în cadrul disciplinelor
școlare. O variantă (folosirea cazurilor reale) le oferă elevilor posibilitatea de a
pătrunde în sistemul de argumentare folosit de către judecătorii, avocații și pro –
curorii care examinează un caz judiciar. De asemenea, această metodă permite
nu doar focalizarea gîndirii elevilor spre un anumit conflict sau spre o anumită
problemă a comunității, ci și analizarea profundă a acelor probleme.
De obicei, studiul de caz se prezintă în formă scrisă, dar el poate fi pre –
zentat și ca film, casetă video, joc de rol etc.
Scopul:
–a aplica normele juridice la studierea și soluționarea unor cazuri care
reflectă situații reale;
–a formula întrebări despre faptele relatate și a defini elementele impor –
tante ale cazului, a analiza și a sintetiza respectivele elemente și a emite judecăți.
În procesul respectiv, elevii își exersează toate nivelurile de gîndire, de la memo –
rare la evaluare.
Pregătirea cazului
I. Selectarea și elaborarea cazului.
–el trebuie să se refere la problemele legale esențiale (care apar persis –
tent în viață și în legislație).
–Trebuie să conțină diverse soluții alternative legale (dacă există în mod
evident un singur răspuns corect, nu are rost ca acea problemă să se abordeze prin metoda studiului de caz).
–Cazul trebuie să fie relevant și interesant pentru elevi.
II. Cazul conține una din abordările enumerate:
–Problemă legală
În acest caz, problema trebuie să fie formulată corespunzător, ea trebuie
să se lege strîns de conflictul care este prezentat în fața completului de judecată
și nu cu legitimitatea arestului în general.
–Politică publică (cum ar trebui să reglementeze legea problema X?).
De exemplu, ar trebui ca avorturile să fie legale? De ce da/nu?
–Conflict etic sau de valori (ce valoare este mai importantă sau cum
se pot balansa valorile pozitive aflate în conflict?). De ex., ar trebui construită o fabrică chimică poluantă într-o zonă cu șomaj ridicat? De ce da/nu?
–Informație practică (cum acționează legea în problema X). Ce opțiuni
are un individ?

Formarea competențelor civice la elevi
40Tehnologia de desfășurare: discuția, conversația, lectura, lucrul cu ma –
terialul distributiv .
–Prezentați subiectul lecției și tot setul de informații despre cazul care
va fi abordat;
–Cereți-le elevilor să citească cazul (fără rezultat, cu excepția situației
cînd această metodă va fi folosită pentru prima dată și profesorul dorește să-i
ajute pe elevi să identifice toate elementele cazului);
–Cereți-le elevilor să clarifice faptele care compun cazul.
Se va acorda timp suficient acestei etape, deoarece înțelegerea comună
(de către toți elevii) a faptelor este baza pe care se va construi etapa interactivă
a lecției.
Se va declanșa o discuție în care elevii vor prezenta problema/problemele
importantă/e în cazul respectiv. Acest lucru se va face sub formă de întrebări.
Este important ca problema să fie formulată clar și înțeleasă de către elevi, pen –
tru ca ei să poată avansa în analizarea cazului. În funcție de nivelul și de expe –
riența elevilor, se va decide dacă este necesar să li se prezinte problema la care
se referă cazul.
După ce au extras problema, elevii se vor concentra asupra argumentelor
pro și contra pentru fiecare punct de vedere. Se vor avea în vedere întrebările:
a) Ce argumente există pro/împotriva fiecărui punct de vedere?
b) Care sunt cele mai convingătoare/mai puțin convingătoare argumen –
te și de ce?
c) Cum ar putea fi rezolvată problema?
d) Care ar putea fi consecințele aplicării fiecărei soluții asupra părților
implicate și asupra întregii societăți?
Elevii trebuie să fie încurajați să folosească argumentele legale și să apli –
ce concepte constituționale sau formulări din codurile de legi care reglementea –
ză problema la care se referă respectivul caz. În timpul discutării argumentelor,
este important să se instaureze un climat de acceptare și deschidere. Elevii tre –
buie să înțeleagă faptul că, indiferent de cît de controversată și delicată este o
problemă, toate opiniile și ideile sunt binevenite și se vor bucura de audiere și
analiză la fel de corecte. Deci elevii trebuie să fie încurajați să se asculte reciproc,
să ia în considerare toate părerile și să evalueze toate punctele de vedere.
După ce au ascultat toate argumentele, elevii vor trebui să ia o decizie.
Este esențial ca elevii să prezinte motivele luării deciziei respective. Dacă elevii
au primit decizia o dată cu celelalte componente ale cazului, o vor evalua. Toți
sunt de acord sau nu, și de ce? Ce presupune acea decizie pentru părți? Dar pen –
tru societate?
Dacă elevii înșiși adoptă o decizie, vor prezenta argumentele în favoarea
acesteia. După luarea propriei decizii, elevii vor asculta decizia luată în realitate
în acel caz. Dacă ele diferă sau dacă argumentele diferă, elevii nu trebuie să sim –
tă că ei au greșit. Li se va cere să compare cele două decizii și să argumenteze

Formarea competențelor civice la elevi
41care este mai bună. De ce s-a ajuns în realitate la acea decizie și nu la cea luată
de ei?
La această etapă elevii ar trebui să fie capabili să răspundă la următoare –
le întrebări: Ce decizie s-a adoptat? De ce? Sunteți de acord cu ea? Ce efecte ar
avea asupra voastră?
Rolul profesorului:
Profesorul trebuie să se pregătească serios din punct de vedere juridic și
al altor aspecte pe care le conține cazul ales.
–Profesorul trebuie să fie un facilitator, și nu o figură autoritară.
–Elementul esențial al studiului de caz este discuția. Profesorul trebuie
să o monitorizeze și aceasta presupune că el să aibă diferite roluri în cadrul lec –
ției. Trebuie să pună întrebări, să reformuleze problemele, să sublinieze opiniile
și să își demonstreze cunoștințele la tema respectivă.
–Întrebările trebuie să stimuleze schimbul de idei dintre elevi și să îi
provoace să judece mai degrabă decît să dea răspunsuri simple da/nu sau să reproducă faptele. Întrebările trebuie să evidențieze afirmațiile sau punctele sla –
be ale argumentelor, să aibă structură logică, să fie directe și să fie accesibile elevilor.
–Profesorul trebuie să mențină discuția la subiect și să aibă grijă ca toți
elevii să fie atenți la aceeași chestiune la un moment dat.
–Profesorul trebuie să reziste tentației de a oferi soluția sa la o anumită
problemă. Se pot sugera propuneri alternative pentru a stimula gîndirea grupului.
–Profesorul trebuie să creeze atmosfera de lucru, să se asigure că ea
este prietenoasă, că elevii nu se simt stingheriți să gîndească logic, se simt liber să ia în considerație alternative și să se exprime sincer.
Avantaje:
–Furnizează exemple concrete de concepte și generalizări;
–Oferă un cadru pentru un nivel înalt de abstractizare;
–Dezvoltă capacitățile de gîndire logică, analiză independentă, gîndire
critică și luare a deciziilor;
–Generează emoții și sentimente, captează interesul și imaginația
elevilor;
–Îi ajută pe elevi să coreleze lecțiile cu experiențele vieții reale;
–Le oferă elevilor șansa de a aplica cele învățate prin elaborare de con –
cepte și principii legale.
Limite:
Deși studiul de caz este o portretizare a realității, el nu este realitatea.
Nici un caz nu poate prezenta toate situațiile care pot să apară în realitate. Unele
decizii din situațiile reale se bazează pe fapte care nu pot fi surprinse în activi –
tatea din clasă.
Deoarece cazurile sunt alese/concepute de o ființă umană, există riscul
favorizării uneia dintre părțile implicate.

Formarea competențelor civice la elevi
42Ia mult timp și răpește și din timpul rezervat altor teme. Este deci nece –
sară o selecție responsabilă a temelor abordate prin această metodă, astfel încît
cazurile respective să transmită cunoștințele și să dezvolte capacitățile necesare
elevilor, etc.
MetodaZig-Zag(Jigsaw)
Scopul:
–a învăța un volum mare de informații într-un timp scurt;
–a dezvolta abilitățile și priceperile de a transmite și recepta mesajul
(elevul învață a formula întrebări de concretizare, enunțuri din mesajul citit);
–a dezvolta abilități de corelare a informației cu conținutul nou;
–a dezvolta capacitatea de sinteză a celor învățate într-o unitate de timp
foarte concentrată.
Tehnologia de desfășurare: discuția, învățarea reciprocă, explicația,
lucrul cu materialul distributiv .
• Selectarea materialului pentru studiu și pregătirea fișelor pentru elevi
(o problemă va fi selecționată în componente logice și echilibrate). Se pot folosi
manualul, ziare, reviste, diverse texte.
• Formarea grupurilor inițiale printr-un procedeu stabilit de profesor.
Grupurile trebuie să aibă același număr de elevi.
• Formarea grupurilor de experți (din cîte un elev din fiecare grup ini –
țial). Numărul grupurilor va corespunde numărului fișelor pregătite în prealabil. Elevii vor studia conținutul de pe fișă și vor deveni experți în acea problemă /domeniu. În funcție de complexitatea materialului, este posibil să fie necesară o lecție întreagă pentru această etapă. Pentru eficiență stabiliți următoarele ro –
luri în grupul de experți: facilitator, timer, secretar etc. Prin studiu individual și discuții, experții vor trebui să înțeleagă materialul. De asemenea, ei vor conveni asupra elementelor esențiale care trebuie să fie cunoscute de toți elevii și asupra modului în care ei, în calitate de experți, vor preda materialul respectiv.
• Reformarea grupurilor inițiale (prin reunirea experților în domeniile
studiate la etapa anterioară) și predarea materialului de către expertul în dome –
niul respectiv. Toți experții sunt în aceeași măsură îndreptățiți și datori să împăr –
tășească celorlalți elevi experiența /expertiza lor. Din nou trebuie rezervat timp suficient (aproximativ o lecție).
• Verificarea înțelegerii și revederea pe scurt a celor învățate reciproc.
• Ulterior se poate desfășura orice activitate individuală sau de grup pe
baza cunoștințelor (mai ales) acumulate prin metoda „Zig-Zag”.
Avantaje:
–Oferă elevilor posibilitatea de a asimila un volum mare de informație;
–Dezvoltă capacitatea de expunere clară, de predare a informației;
–Sporește responsabilitatea elevilor;

Formarea competențelor civice la elevi
43 –Încurajează contribuția personală.
Limite:
–Există posibilitatea transmiterii de către unii elevi a unui mesaj
incorect;
acest risc poate fi redus prin faptul că:
a) Elevilor slabi li se va repartiza o temă mai ușoară de predare;
b) Profesorul se va convinge de corectitudinea înțelegerii temei de către
acești elevi.
–Este nevoie de mai mult timp pentru a ajunge la rezultatele scontate.
Grupe mixte (inițiale)
5
42
31
5
42
31
5
42
31
5
42
31
5
42
31
Grupuri omogene (experți)
1
11
11
2
22
22
3
33
33
4
44
44
5
55
55
Grupe mixte (inițiale)
5
45
31
5
45
31
5
45
31
5
45
31
5
45
31
Negocierea
Se realizează printr-un joc de rol, care constă dintr-o discuție dintre două
părți care au de rezolvat un conflict. O condiție majoră a acestei activități sunt
regulile care trebuie să fie stabilite în așa fel ca negocierea să-și atingă obiectivul
propus.
Scopul:
Deoarece mai multe probleme în societate încep între două persoane, este
important ca cetățenii să învețe să discute despre problemele lor mai mici înainte
ca acestea să evolueze în probleme mai mari, respectiv să se ajungă la procese în
organele de judecată. Prin acest tip de activitate elevii învață:
–să-și dezvolte abilități de a găsi compromisuri în situațiile de conflict;

Formarea competențelor civice la elevi
44 –să aplice arta negocierii în cele mai obișnuite relații cotidiene: procu –
rarea unor mărfuri la piață, soluționarea unor probleme cu vecinii (întreținerea
spațiilor comune din scările blocurilor sau de pe lîngă case, îngrijirea loturilor de pămînt etc.), diferite neînțelegeri dintre colegii de clasă etc.
Tehnologia de desfășurare: discuția, conversația, demonstrația,
explicația .
• Pregătirea individuală pentru negociere
Elevii care participă trebuie să fie motivați serios pentru discuție, de ace –
ea se vor selecta probleme față de care elevii să aibă un interes sincer de a le
rezolva. La această etapă fiecare elev urmează:
–să identifice pe cît de clar posibil care este cauza conflictului, să-și
poată explica interesul său real față de problemă;
–să-și determine poziția – ceea ce dorește și interesul – care sunt cau –
zele reale ale poziției sale;
–să încerce să abordeze problema din perspectiva altor persoane: care
sunt interesele și convingerile celeilalte părți a conflictului;
–să identifice două soluții posibile pentru rezolvarea problemei.
• Distribuirea în grupuri
De regulă, grupurile de doi asigură eficiența optimă în realizarea obiec –
tivelor negocierii, dar se admit și grupurile de patru. O dată cu creșterea numă –
rului de membri, scade posibilitatea participării, respectiv a eficienței individu –
ale – ceea ce are o importanță majoră în cadrul unei negocieri: prin participare
directă fiecare elev trebuie să-și dezvolte abilități de negociere . Pe de altă parte,
însă, un alt moment important într-o negociere este pluralismul de opinii, asigu –
rat mai bine în grupurile de patru decît în cele de doi. Rămîne deci la latitudinea
profesorului/elevilor să decidă mărimea grupurilor.
• Desfășurarea negocierii
Mai întîi cele două părți vor identifica sursa/sursele reale ale conflictului
care trebuie rezolvat.
Fiecare va asculta cu atenție perspectivele altor persoane. Nu se va lăsa să
se manifeste furia (supărarea) în discuțiile mai aprinse. Ambele poziții se discută
consecutiv și cu egal interes.
Părțile se vor gîndi împreună asupra cît mai multor soluții posibile, care
să intersecteze interesele ambelor. Nu se va elimina nici o idee din start.
Se vor identifica trei sau patru soluții mai realizabile. Se va discuta asu –
pra consecințelor pozitive și negative ale fiecărei soluții.
Fiecare dintre părți va alege o soluție pe care o preferă mai mult și va
încerca să explice cum poate fi realizată. Respectiv, se vor aduce exemple de
funcționare a acestei soluții.
Se va stabili acordul. Părțile vor decide ce se va întîmpla în caz de încăl –
care a acordului.
• Încheierea activității

Formarea competențelor civice la elevi
45Fiecare parte va asculta cîteva păreri ale colegilor despre cum a fost re –
zolvată problema.
Se vor discuta și alte soluții, dacă acordul pare a nu fi eficient.
Utilizarea altor momente tradiționale într-un debriefing.
Avantaje:
–Avantajul major al activității este faptul că, dintre metodele interactive
practicate în cadrul educației civice, negocierea este cea mai eficientă în dezvol –
tarea la elevi a unor abilități de care un cetățean are nevoie foarte frecvent: depis –
tarea cauzelor reale într-o neînțelegere/conflict, găsirea acordului optim pentru
satisfacerea intereselor celor două părți negociatoare, fără implicarea celei de-a treia părți.
–Crește considerabil încrederea în sine, ca urmare a unei activități prin
care elevul a reușit cu forțele proprii să găsească un compromis care să satisfacă concomitent două interese.
–Elevii sunt mai receptivi la problemele din comunitate similare cu cele
negociate de ei personal, fapt care le educă activismul civic.
Dacă fiecare cetățean ar avea abilități de negociere bine dezvoltate, ex –
tinderea conflictelor ar fi mult mai mică, fiindcă multe s-ar exclude din start prin
analizarea imediată a factorilor care cauzează cele mai frecvente neînțelegeri/
conflicte.
Limite:
–În cazul grupurilor de doi, în clasă ar putea fi 10-15 grupuri; în această
situație profesorul ar putea să nu reușească să verifice minuțios în toate grupurile corectitudinea tratării de către elevi a unor probleme bazate pe fapte concrete (articole de lege, statistici sociale etc.). Astfel, unii elevi ar putea deforma esențial unele fapte majore ce țin de prevederile legislative, problemele sociale etc.
–Probabilitatea izbucnirilor emoționale (în special în cazurile foarte
apropiate de interesul elevilor) care ar putea bloca discuția.
–Un alt dezavantaj care ține de condițiile de aplicare a metodei este că
o negociere eficientă se poate realiza numai cu condiția că elevii dețin cunoș –
tințe suficiente la o anumită temă. Astfel, aproape se exclude aplicarea metodei respective în cadrul unei teme noi. Și deoarece majoritatea lecțiilor de educație civică încadrează conținuturi noi pentru elevi, majoritatea timpului din lecție va fi rezervat studierii conținutului, astfel încît minutele rămase pentru negociere pot fi insuficiente.
MetodasINELG
Scopul:
–a citi analitic un text (să prelucreze informația concomitent cu recepți –
onarea ei), respectiv, să determine individual în timpul lecturii unele aspecte: ce e nou, ce e cunoscut deja, cu ce este de acord, cu ce nu este de acord;
–a forma deprinderea de lectură critică a unui text;

Formarea competențelor civice la elevi
46 –a exprima judecăți în baza celor citite/analizate, folosind experiențele
anterioare;
–a exprima explicit (sub formă de acord/dezacord) atitudinea față de
textul citit.
Tehnologia de desfășurare: lectura, lucrul cu materialul distributiv,
discuția, conversația .
–Elevilor li se repartizează textul pe care trebuie să-l citească: poate fi
același text pentru toată clasa, pot fi propuse 2-3 texte (la aceeași problemă-temă).
–Timpul rezervat pentru lectura individuală nu trebuie să depășească
jumătate din timpul destinat întregii activități.
–În timpul lecturii individuale elevii își vor nota pe marginea textului
în felul următor:
(+) – un enunț nou pentru elev;
(-) – un enunț cu care elevul nu este de acord;(?) – enunț confuz, comentarii și întrebări;(<) – un enunț cu care elevul este de acord.
–După ce elevii termină lectura, se trece la discuțiile asupra celor no –
tate referitor la textul citit. Este foarte eficient ca aceasta să se facă cu întreaga clasă, dar e nevoie de mai mult timp. Mai operativ se lucrează în grupuri de cîte 5-6 elevi. Discuțiile, atăt în grupurile mici, cît și în cadrul întregii clase, se vor face conform celor patru tipuri de enunțuri: se va comenta, în baza celor citite, fiecare tip de enunț.
–La etapa concluziilor, la lecție se pun în discuție unele aspecte comune
și particulare care au rezultat din analiza textului și din discuțiile referitoare la tipurile enunțurilor.
Avantaje:
–Metoda permite o pătrundere firească (pornind de la nivelul la care
se află elevul la începutul acelui studiu de învățare) într-un domeniu dificil, cum este textul juridic, ceea ce asigură eficiența învățării;
–Solicită nivelurile de ordin superior din taxonomia lui Bloom, formînd
capacitatea de gîndire critică;
–Responsabilizează elevul prin solicitarea imediată pe care i-o adre –
sează (elevului i se solicită din start opinia, ceea ce îl va determina să abordeze cu seriozitate activitatea);
–Munca individuală, care de obicei este privită de către elevi ca ceva
monoton, devine mai dinamică, mai intrigantă.
Limite:
De cele mai multe ori, nu se obține eficiență optimă, cînd și lectura indi –
viduală, și discuțiile în grupuri se fac în cadrul aceleiași lecții. O soluție în acest
caz este să li se dea elevilor pentru acasă să citească sarcina conform SINELG-
ului, iar în cadrul lecției să se țină discuțiile. Există însă și aici riscul ca unii elevi

Formarea competențelor civice la elevi
47să nu accepte realizarea unor sarcini pentru acasă și atunci rămîne la latitudinea
profesorului să decidă cum îi convinge pe elevii „rebeli” să accepte.
În concluzie putem menționa că Educația civică reprezintă o formă dis –
tinctă de activitate educațională al cărei scop este să pregătească tineri pentru
participarea activă la viața societății ca cetățeni adevărați, spirituali, cu spirit
creativ, responsabil, utilizînd diverse metode și tehnologii educaționale.
Metodele prezentate derivă din scopul Educației civice și pot fi modi –
ficate în funcție de condițiile pedagogice concrete. Aplicarea în mod creativ și
adecvat a acestora reprezintă unul din cele mai importante aspecte ale formă –
rii conștiinței și conduitei civice la adolescenți. Strategia aplicată este axată pe
dezvoltarea competențelor civice și dezvoltarea creativității elevului. Metodele
se pot îmbina variat în funcție de vîrsta elevului, nivelul de cultură a acestuia și
obiectivele proiectate pentru fiecare activitate.

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
49PRoIeCte d IdaCtICe șI aCtIvItățI
PRaCtICe la ed UCațIa
CIvICă șI dIRIgeNțIe
Proiectele didactice, activitățile practice propuse în acest ghid au fost
scrise și pilotate în liceele beneficiare ale proiectului. Credem ca ele Vă vor servi
drept model în realizarea obiectivelor curriculare. Nu am ținut morțiș să uni –
formizăm proiectele. Am preferat să lăsăm mai mult la latitudinea profesorilor, respectînd cadrul lecției pe care și l-au ales (tradițional, Noi și Legea, Evocare/Realizarea sensului/Reflecție (E/R/R)).
tema : RolUl gÎNdIRII
RetRoSPeCtIve șI PRoSPeCtIve
ÎN PR edaRea edUCațIeI CIvICe
Unde țintim:La finele acestei lecții elevii vor fi capabili:
• să distingă stări de reacție în care se manifestă formele de
gîndire retrospectivă și prospectivă;
• să recunoască forma de gîndire prospectivă ca pe cel mai eficient stil de viață în scopul eficientizării comunicării;
• să analizeze funcțiile și rolul Sistemului Reticular Activator în stabilirea priorităților noastre;
• să simuleze cîteva situații cu abordarea unor reacții din perspectiva celor două forme de gîndire.
Timp: 45 min.
Vîrsta: 16-18 ani
Metode, tehnici, forme de lucru:Jocul de rol/simularea, conversația, miniprelegerea proiectată în PowerPoint.
Materiale necesare:Videoproiector, fișe cu descrierea unor situații, cartonașe pentru evaluarea lecției, desene cu redarea celor 3 timpuri, imaginea băiatului care încearcă să iasă din mlaștină, Informația-suport despre Sistemul Reticular Activator, un măr, simboluri pentru diferite stări.

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
50DEsFĂȘURAREALECȚIEI
Elevii vor sta așezați în grupuri cîte 5 (și băieți, și fete).
FOCALIZARE – 5 min– Vă rog să ridicați mîna cei care au mame gospodine și țin la vesela din
casă. Acum să ridice mîna cei care își ajută mamele la aranjarea mesei, spălatul
vaselor etc.
Cineva din cei care au ridicat mîna va ieși în față. Se va simula o situație
în care eu (profesorul) voi fi fiul sau fiica, iar elevul din față – mama.
Prezentarea situației: „La voi în ospeție se așteaptă niște persoane foarte importante. Au rămas
minute numărate pînă la sosirea lor. Mama nu reușește; te roagă să-ți ridici orga –
nismul de pe scaunul computerului și s-o ajuți la treabă. Tu o întrebi ce să faci. Ea îți spune să-i aduci setul cu cele 6 pahare din dulapul de sus. Paharele sunt cel mai scump lucru pe care îl aveți în casă pentru că sunt unice (nu mai pot fi cum –
părate nicăieri) și au traversat deja 2 generații în genealogia familiei voastre.”
Se simulează („Hai mai repede! Adu-mi-le odată!”)Stric paharul. Reacția „mamei”. Foarte sincer și real.Întrebați alți elevi: – Ce ar spune mama ta? Dar a ta?– Ce-ar spune tata dacă i-ai strica parbrizul? – Reacții ale părinților po –
zitive și distructive.
– Care din aceste reacții se întîmplă mai des? 2 variante:1. Lasă că nu-i nimic, ne descurcăm și cu 5 pahare.2.Căscato! Toanto! De unde-ți cresc mîinile?! Bla, bla…. Observăm două tipuri de reacții. Prin ce? Încercați să analizați și să ex –
puneți prin ce se deosebesc acestea două.
– De ce depinde să ai o anume reacție din cele două? Împrejurările, dispoziția, temperamentul și felul mamei de a fi, de mine însămi de starea materială, de faptul dacă copilul meu este neorganizat, de faptul dacă țin la lucrurile respective sau nu…etc.
–De ce/ de cine depinde alegerea reacției?
–Este cineva care crede că depinde doar de mama?
Reacția depinde, indiferent de cele menționate mai sus, doar de noi.
Ni s-a dat cea mai mare putere din lume – puterea de a alege.

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
51 –De unde vin reacțiile noastre?
–Din GÎNDIRE.
ACTIVITATEA DE BAZĂ – 35 min
Scriu pe tablă tema lecției. Elevii citesc obiectivele. Se afișează mutrița
cu prezentul, trecutul și viitorul.
Totul rezultă din gîndirea noastră. Niciodată n-o să putem decide pentru
alții. Dar pentru noi putem s-o facem oricînd. Suntem în fața paharului stricat.
De mine depinde unde îmi orientez privirea. Eu aleg să mă uit la viitor sau la trecut, la ce vreau să fie sau la ceea ce s-a întîmplat.
– Care este diferența dintre trecut și viitor? Nu putem nici adăuga, nici
scoate nimic din el.
Trecutul nu poate fi schimbat. Viitorul – da. În mare măsură omul își poate influența viitorul reieșind din felul în care
gîndește și reacționează la prezentul care devine trecut.
Avem 2 soluții: SAU RETROSPECTIV: să ne gîndim cît de căscată este X, cîte pahare sau lucruri a mai stricat
mai înainte, cît efort m-a costat pentru menținerea lor în stare foarte bună pînă în prezent etc., cît de greu este să trăim cu copiii ăștia.
N.B. Cele mai multe lucruri de care ne temem sunt cele care s-au petrecut
deja.
SAU PROSPECTIV:Să mă întreb dacă nu și-a rănit mîna sau dacă este totul în regulă cu ea,
să aducă repede o mătură și să strîngă cioburile ca să nu se rănească altcineva, să întreprind ceva ca totul să fie bine și oaspeții să se simtă confortabil.
TESTUL: Afișez desenul cu mlaștina și băiatul, vezi Anexa 1 .
Îl întreb pe fiecare ce vede. Numai fără metafore și alegorii, ci foarte
concret. Pentru că este o imagine care redă o situație.
Ridică mîna cei care văd un pericol, o situație negativă, dificilă – un rău. Însă: Umerii ridicați, pumnii strînși, mișcarea la picioare, mlaștina pînă
la genunchi numai, malul aproape etc. indică că el se luptă, încearcă să găsească o soluție. Cine a spus că vede un băiat care încearcă să iasă din mlaștină? Ce verbe ați folosit? A căzut? A nimerit? Se îneacă?
Spun că acesta a fost un test și că, de fapt, răspunsul ne indică ce fel de
gîndire avem noi. Acest test determină nivelul gîndirii noastre. P sau R. Este ca și la medic: Spui că te doare ceva, dar nu știi ce ai. Ah, iată! Am găsit spinul din piciorul tău! Am găsit ce aveți! Gîndire retrospectivă!
Venim dintr-o societate cu gîndire preponderent retrospectivă. Nu-i vina
noastră că avem o gîndire retrospectivă pînă cînd ai aflat despre aceasta. După asta nu mai ai scuze.

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
52Nu excludem trecutul, dar nu ne ancorăm în el pînă la durere. Cel mai
mult ne axăm pe viitor. De aceea, propune-ți sarcini, ținte, scopuri înalte și mergi
înainte.
Ce înseamnă prospectiv? Dau definiții. A GÎNDI PROSPECTIV – A GÎNDI LA UN VIITOR DORIT. Primesc fișe cu situații unde trebuie să reprezinte reacții din cele 2 per –
spective pentru aceeași situație.
Atunci cînd vor să folosească cuvinte urîte, le dau simboluri în mînă.
Poate și pentru stări de spirit.
SIMULAREA SITUAȚIILORFiecare grup primește cîte o fișă (Anexa 2) și o va simula. În concluzii,
pun următoarele întrebări:
–Care din aceste reacții se întîlnesc cel mai des? La cel fel de oameni
mai des? Sunt reale? Sunt posibile? De ce? Cum v-ar plăcea să vă trateze pe voi oamenii în situația cînd ați greșit? Cum v-ați corecta /vă corectați mai repede și mai puțin dureros? Cum credeți că este mai eficient să se reacționeze? În dreptul oricărei persoane? De ce?
–La cine predomină valorile materiale, acela vede mai întîi mașina stri –
cată, apoi sîngele de pe fața omului.
–Contează foarte mult prima reacție. Prima reacție rezultă dintr-o gîn –
dire care se montează fie pe trecut, fie pe viitor. Și pe lucrul care trebuie făcut imediat, în primul rînd.
Le prezint în PowerPoint despre Sistemul Reticular Activator – 5 mi –
nute (vezi informația-suport)
CONCLUZII ȘI DEBRIEFING – 5 min
Să sintetizeze, într-un mesaj telefonic, concluzia /ideea lecției și să trans –
mită mesajul mamei.
Să observe și să noteze într-un carnet toate reacțiile membrilor familiei
sale și să le claseze Prospectiv – Retrospectiv.
LUCRUL PENTRU ACASĂSă comunici la 3 persoane minim (cu care cel mai des interacționezi și de
la care aștepți un comportament schimbat) despre această temă și, pe parcursul
săptămînii, să observi și să notezi într-un jurnal (în caietul de Educație Civică sau în jurnalul personal) reacțiile acestor persoane. Să ai 2 numere: unul pentru numărul de reacții retrospective, și altul pentru numărul de reacții prospective.
BIBLIOGRAFIE :
„Lanțuri sfărîmate – Cum să găsești pace pentru un suflet mînios” de
Doug Batchelor
„Semințele generozității sau 10 secrete pentru obținerea succesului în
viață” de Denis Waitley

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
53„Doamne, schimbă-mi atitudinea (pînă nu e prea tîrziu)” de James
MacDonald
„Viață din belșug” de Jim Hohnberger.
MATERIAL sUPORT
ANEXA 1
ANEXA 2
Părinte – copil
Fișa nr. 1
Simulați, pe cît se poate de real, situația de mai jos din perspectivă retrospectivă:
Victoria este elevă în clasa a X-a și locuiește doar cu mama. Fiindcă mama lucrează în 2 locuri de muncă și vine, de obicei, pe la 11.00-12.00, nu prea a avut cînd să se ocupe de fiica ei. Cînd este întrebată, în treacăt, cum îi merge la școală, fata spune că totul este OK.Astăzi mama a venit mai devreme și s-a apucat să deretice prin casă. Întîmplător sau nu, a găsit într-un buzunar de la scurta fetei un preaviz de exmatriculare mototolit de la liceul unde Victoria își face studiile, iar în altul – un pachet de țigări pe jumătate consumat.Mama se repede în bucătărie unde fiiculița își potolește foamea și, văzînd-o pe Victoria…

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
54Soț – soție
Fișa nr. 2
Simulați, pe cît se poate de real, situația de mai jos din perspectivă retrospectivă:
Soții Maria și Ion au împreună 3 copii și stau de ceva mai mult de 4 ani în
gazdă. Recent au fost avertizați că vor fi scoși în stradă cu tot cu copii dacă nu vor achita plata. Maria stă acasă cu copilul de 6 luni care acum a înhățat și o răceală zdravănă. Ion este paznic de noapte și, de fiecare dată cînd primește salariul, îl cheltuie imediat cu „prietenii de pahar”. În una din asemenea seri tîrzii „fericite”, Ion intră în casă și…
Vecini
Fișa nr. 3 Simulați, pe cît se poate de real, situația de mai jos din perspectivă retrospectivă:
În familia voastră se discută o temă interesantă pe care v-au dat-o la civică,
și anume Rolul gîndirii Retrospective și Prospective în procesul comunică-
rii. Membrii familiei voastre spun că, în principiu, această chestiune ar putea
„merge”.Deodată, fratele mai mic vine într-o răsuflare și spune că în bucătărie tot podul și pereții sunt plini de apă. Aceasta nu este prima dată cînd ați fost inundați de vecinii de la etajul de mai sus. Mama spune că îi este în cot de ceea ce învață copiii ei la Educația civică și se urcă în viteză cosmică la etajul de mai sus.Vecina deschide ușa și…
INFORMAȚIE-SUPORT ÎN POWERPOINT
PAZNICUL MINȚII NOASTRE
Tu și cu mine ne deosebim de majoritatea celorlați prin faptul că ne aș –
teptăm cu adevărat ca visurile noastre să devină realitate. Suntem interesați de îmbunătățirea vieții noastre și a celor din jur. De aceea, dorim să înțelegem cum gîndim și de ce facem anumite lucruri. Dorim să învățăm suficient despre modul în care funcționează mintea noastră în așa fel, încît să putem munci pentru noi,
nu împotriva noastră. Un mecanism din creierul tău pe care ar trebui să îl înțelegi
este denumit paznicul minții tale.
Din trunchiul cerebral radiază o mică rețea de celule cu o lungime de
circa 10 cm, numită SISTEMUL RETICULAR ACTIVATOR (SRA) . Are
aproximativ dimensiunile și forma unui sfert de măr. Mi-ar plăcea să îl denumim computerul nostru Apple încorporat.
SRA are funcția unică de a filtra informația senzorială de intrare (stimuli
vizuali, auditivi, olfactivi, tactili) și de a determina care dintre ei va face o im –
presie în mintea noastră. El decide ce informație va deveni conștientă.

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
55SRA blochează informațiile neimportante și te ajută să te concentrezi
asupra priorităților. Iar aceasta se întîmplă o dată cu stabilirea valorilor, gînduri –
lor, ideilor, imaginilor, sunetelor, sentimentelor semnificative pentru tine. Dacă
una din acestea se află în pericol, SRA este alertat.
Caracteristica minunată a SRA este că îl poți programa să fie în alertă
în ceea ce privește informațiile legate de succes. Te va trezi dimineața fără să ai nevoie de ceas deșteptător. Dacă știe că te așteaptă o zi plină de evenimente, te va ridica din pat. Dacă știe că tu cauți valoare și calități în ceilalți, se va concentra pe valoare și calități. Dacă tu cauți mai multe recompense în plan financiar, va fi extrem de sensibil la orice date referitoare la finanțe. Dacă SRA știe că ești concentrat pe critică și cauți paiele din ochii celor din jur, el va fi foarte sensibil la aceasta și se va declanșa doar la defecte și bîrne.
Sistemul Reticular Activator poate explica de ce anumiți oameni văd o
problemă în fiecare soluție și de ce alții văd în fiecare soluție o problemă. Unii oameni sunt blestemați să aibă un computer Apple în creierele lor pe care l-au programat să găsească răul în orice.
Pentru că suntem programați să fim pozitivi, tu și cu mine suntem bine –
cuvîntați cu un computer care caută binele în orice situație.
AI GRIJĂ CĂRUI LUCRU ÎI ACORZI IMPORTANȚĂ ÎN MODUL DE
A GÎNDI ȘI ÎN CONVERSAȚIILE CU CEILALȚI.
Sistemul tău Reticular Activator înregistrează totul și va transforma do –
rințele, temerile sau sentimentul de vinovăție pentru lucrurile trecute în scopu –
rile sau țintele tale.
Concentrează-ți atenția pe locul în care vrei să te duci, nu pe locul înde –
părtat de cel în care nu vrei să fii.
Te vei deplasa întotdeauna în direcția gîndurilor tale dominante.

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
56tema : eU șI Coleg II meI
Unde țintim:
La finele acestei lecții elevii vor fi capabili:
• să înțeleagă importanța și necesitatea unei atitudini decen –
te în relații cu colegii;
• să dezvolte capacitatea de a se autoaprecia și autocaracteriza.
Timp: 45 min.
Vîrsta: 8-9 ani
Metode, tehnici, forme de lucru: conversația euristică, problematizarea, argumentarea, jocul di –
dactic, brainstorming, joc de rol.
Materiale necesare: planșe, postere, fișe de lucru, casetofon, CD.
DEsFĂȘURAREALECȚIEI
EVOCARE – 7 min
Jocul didactic „Uriașii și piticii” – 5 min
Împart elevii în două categorii: Un elev din bancă face parte din categoria
uriașilor , iar celălalt din categoria piticilor . Cînd pronunț cuvîntul Uriașii, ele –
vii care reprezintă acest grup se ridică în picioare, cînd pronunț cuvîntul Piticii, elevii care reprezintă acest grup se așează în pirostrii.
NB! Intensitatea exercițiului depinde de cît de repede învățătorul al –
ternează cuvintele Uriașii și Piticii.
După acest joc, afișez pe tablă o planșă cu soare, floare și nor. În de –
pendență de dispoziție și starea sufletească, copiii își scriu numele sub unul din desene.
REALIZAREA SENSULUI – 30 min
Jocul „Hai sa ne cunoaștem mai bine” – 5 min
Fiecare copil își spune numele și cu litera inițială a numelui spune o cali –
tate care-l caracterizează.
– Eu mă numesc Tamara – sunt tînără…

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
57 –Ce ați aflat nou despre colegii voștri?
Activitate „Portretul meu” – 7 min
Fiecare copil primește cîte o fișă, pe care este ilustrată o figură împărțită
în patru cadrane (vezi Anexa 1).
Elevii completează cadranele urmînd sarcinile:a) o calitate pozitivă a sa – cea mai importantă;
b) o calitate negativă a sa – pe care dorește să o schimbe;
c) un lucru pe care îl face foarte bine, hobby-ul;
d) un lucru pe care ar vrea să-l afle colegii despre el.
Fixez fișele pe tablă după interese.În concluzie, conform tabloului de pe tablă, împreună cu elevii determi –
năm ce grupuri de interese ar putea să se formeze în clasă, grupuri de prieteni, discuții etc.
Activitate „Eu în ochii colegilor mei” – 7 minLucrul în grup.Împart clasa în grupuri a cîte 5 elevi. Fiecare copil primește cîte o foaie
albă. O semnează. Își desenează palma, apoi o transmite colegului și pe fiecare deget scrie:
–Îmi place că ești…
–Îmi place că știi…
–Îmi place că poți…
–Îmi place că reușești să…
–Îmi place că dorești să…
Completînd cîte un enunț transmit foaia pe cerc, pînă revine la stăpînul
ei.
Vor fi citite doar citeva răspunsuri și vor fi lipite pe tablă.În concluzie, împreună cu elevii analizăm tabloul de la tablă, evidențiind
calitățile elevilor.
Activitate „Descrie imaginea” – 4 minAfișez pe tablă 3 fișe cu imagini ale feței: rușinat, furios, bucuros (vezi
Material suport, Anexa 1).
–Ce stare sufletească reprezintă fiecare imagine?
–Ce poate provoca o asemenea stare?
Povestiți un caz din viața școlară cînd ați avut asemenea stare.Activitate „Test de sinceritate” – 7 minLucrul la tablă.Afișez pe tablă un cerc și un nor. Propun copiilor să aleagă fie o rază de
soare, fie o picătură de ploaie.
Le enunț sarcina.– Vă rog să fiți foarte sinceri participînd la următoarea activitate. Cei care
au ales raza, scriu pe ea cîte o faptă bună pe care au săvîrșit-o săptămîna aceasta.

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
58Iar cei care au ales picătura de ploaie scriu cîte o faptă rea pe care au săvîrșit-o
săptămîna aceasta.
Elevii le citesc, afișîndu-le pe tablă. Lipesc pe soare și nor fișele:
–Cele bune să se adune
–Cele rele să se spele
Copiii se ridică în picioare, se prind de mîini ca la Zicerea de dimineață
și rostesc împreună: „Cele rele să se spele, cele bune să se adune!”
În concluzii evidențiez:– Dacă doriți să fiți respectați de către colegi, învățători, părinți trebuie
să aveți și voi un comportament civilizat, să fiți sinceri, onești, respectuoși unii cu alții, buni colegi și prieteni, să vă ajutați la nevoie, căci cunoașteți proverbele:
– Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.– Bine faci, bine găsești.– Prietenul bun la nevoie se cunoaște.
REFLECȚIA – 8 minActivitate de generalizare „Microfonul fermecat”.
Un obiect sub forma unui microfon, la decizia profesorului, va fi dat pe
rînd cîtorva elevi. Elevii vor răspunde la întrebările:
–Ce ți-a plăcut azi la oră?
–Ce bun ai luat pentru tine
–Ce nou ai aflat despre colegi? ș.a.
„Cum ne simțim acum?”Învățătorul propune copiilor să-și aleagă cîte o mutriță corespunzătoare
stării lor emoționale și să o lipească pe piept (vezi Material suport, Anexa 2)
MATERIAL sUPORT
ANEXA 1
ANEXA 2

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
59tema : ComUNIC aRea eFICIeNtă.
FoRmUlaRea meSaJUlUI aSeRtIv
Unde țintim:
La finele acestei lecții elevii vor fi capabili:
• să identifice mesajele pasive, agresive și asertive;
• să însușească noțiunea de asertivitate;
să aplice deprinderi de comunicare asertivă în diverse situ –
ații de viață.
Timp: 90 min.
Vîrsta: 15-18 ani
Metode, tehnici, forme de lucru:Posterul, lucrul independent, lucrul în grup, discuția
Materiale necesare:Foi de lucru „Ciorba de văcuță”, setul de anexe pentru fiecare bancă.
DEsFĂȘURAREALECȚIEI
EVOCARE – 5 min
1. Distribui fiecărei perechi de copii fișa cu activitatea „Ciorba de văcuță”
și propun să formuleze cîte un mesaj adresat chelnerului, scris pe foi A4 cu litere
mari, lizibil.
2. Afișez aceste răspunsuri la tablă și împreună cu copiii, discutînd, le
plasez în rubricile propuse (așa cum cred copiii).
Mesaje
pasiveMesaje
agresiveMesaje
asertive
Pe un poster este scris: A fi asertiv înseamnă a spune „nu” fără să te
simți vinovat, este ceea prin care spui ce ai de spus, în mod ferm, spontan, sincer

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
60și direct, păstrîndu-ți deminitatea și drepturile și în același timp, fără să jignești
pe cineva, fără să-l ataci ca persoană, ci referindu-te strict la comportamentul lui
din acel moment.
REALIZAREA SENSULUI – 75 min
Activitatea I. Lucru independent: distribui fiecărei perechi de copii fișa
cu Drepturi asertive (Anexa 2).
Instrucțiunea: alegeți cîte un drept și nondrept și comentați-l.
Activitatea II. Cum este recepționat un mesaj?Majoritatea oamenilor tind să vorbească despre sentimentele lor într-un
mod care face răspunzători pe ceilalți pentru aceste sentimente.
De ex.: „Mă enervezi atunci cînd vii tîrziu la școală”Ceea ce ascultătorul aude este: „Deoarece te enervezi cînd sosesc tîrziu
la școală, crezi că sunt o persoană fără valoare și de aceea nu mă placi.”
Persoana care a primit mesajul în care este învinuită, va simți nevoia să
se apere împotriva a ceea ce i s-a spus. Ea nu va dori să coopereze, deoarece crede că ar trebui să-și apere nevinovăția.
Iată ce se întimplă atunci cînd persoana nemulțumită își asumă respon –
sabilitatea pentru propriile sentimente: „Devin nervos, atunci cînd vii tîrziu la școală”. Deci eu devin nervos, nu tu mă enervezi. Observi diferența?
Atunci cănd ascultătorul aude despre sentimentele Dvs. reacția va fi dife –
rită față de situația cînd acuzați.
Cînd folosesc Eu-mesaje ascultătorul gîndește: „Atunci cînd vin tîrziu,
devii nervos”.
Persoana nu simte că este judecată ca fiind o persoană bună sau rea, doar
din cauza unei întîmplări care vă displace.
Mesajele de tip Eu, au ca scop asumarea responsabilității pentru afirma –
țiile proprii.
Activitatea III. Formularea mesajului asertivLucru independent: distribui fiecărei perechi de copii Pașii asertivității
(Anexa 3)
Afișez pe tablă formula asertivității
EE+DC+EN+OS
(exprimarea emoțiilor) (descrierea comportamentului) (exprimarea nevoilor) (oferirea soluției)
Pentru a formula corect un mesaj asertiv avem nevoie de a ști corect să
identificăm emoțiile prin care trecem. Ca să le fie mai ușor copiilor, afișez și o listă de emoții pozitive și negative.
Emoții pozitive Emoții negative
amuzant încîntat alarmat epuizat nedumerit
aras emoționat chinuit nervos
bucuros implicat deprimat deranjat

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
61REFLECȚIA – 10 min
Fiecare copil lucrează cu o situație din Anexa 3. „Cum ați proceda dacă…”
Se verbalizează 4-5 situații.
LUCRU PENTRU ACASĂ
1. Continuați frazele
2. Cînd încerc să-mi exprim emoțiile și sentimentele eu…
3. Ceea ce mă împiedică să comunic este…
4. Cînd încerc să vorbesc despre lucruri importante pentru mine…
MATERIAL sUPORT
ANEXA 1
Fișa pentru activitatea „Ciorba de văcuță”
Imaginați-vă că ați invitat un partener de afaceri la prînz pentru a nego –
cia un contract. Atît Dvs., cît și invitatul Dvs. ați comandat la felul întîi ciorbă de văcuță. Cînd a fost servită, ciorbă s-a dovedit a fi rece. Fiind gazda întîlnirii, simțiți că trebuie să întreprindeți ceva. Ce veți spune chelnerului sau manageru –
lui restaurantului?
ANEXA 2
Drepturile asertive
1. Am dreptul să nu ofer motive sau scuze pentru a justifica propriul
comportament.
2. Am dreptul să judec dacă sunt responsabil să găsesc sau nu soluții
pentru problemele altora.
3. Am dreptul să mă răzgîndesc într-o anumită chestiune, să-mi shimb
punctul de vedere.
4. Am dreptul să fac greșeli și să fiu responsabil pentru ele.
5. Am dreptul să spun: Nu știu.
6. Am dreptul să mă comport independent de bunăvoința pe care mi-o
arată sau mi-a arătat-o cineva, fără să-i fi solicitat eu acest lucru.
7. Am dreptul să fiu ilogic în luarea anumitor decizii.
8. Am dreptul să spun: Nu înțeleg.
9. Am dreptul să spun: Nu-mi pasă. Mi-e indiferent. Nu mă privește.
Nu sunteți obligat
–să fiți sută la sută
–să urmați gloata
–să iubiți oamenii care vă cauzează prejudicii
–să faceți lucruri plăcute oamenilor care vă sunt neplăcuți
–să vă cereți scuze pentru faptul că ați fost voi înșivă
–să vă epuizați pentru ceilalți
–să vă simțiți vinovat pentru dorințele dvs.

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
62 –să cedați în fața unei situații neplăcute
–să vă sacrificați lumea interioară pentru ceilalți
–să continuați relațiile care au devenit neplăcute
–să faceți mai multe decît vă permite timpul
–să faceți ceea ce în realitate nu puteți face
–să executați cerințele iraționale ale cuiva
–să dați ceva ce nu doriți cu adevărat să dați
–să vă asumați răspunderea pentru un comportament neadecvat al cuiva
–să renunțați șa propriul Eu pentru cineva sau pentru ceva.
ANEXA 3
Pașii asertivității
Pasul 1: Exprimarea emoțiilor și a sentimentilor„eu m-am simțit…”, „eu am crezut că…”, „ eu m-am supărat… ”
Pasul 2: Descrierea comportamentului persoanei„Atunci cînd tu ai promis…” „ Atunci cînd tu ai întîrziat… ”
Pasul 3: Explicarea intereselor, nevoilor, valorilor care au condus la
așa sentimente sau idei, gînduri
„deoarece mi s-a părut că…”, „pentru că apreciez cănd…”„din cauză că ne-am înțeles să…” „ deoarece am crezut că ai uitat de înt –
îlnirea noastră ”
Pasul 4: Oferirea unei soluții, descrierea situației dorite, pentru a
evita în viitor
„ Ți-aș fi recunoscător dacă…”, „te rog altă dată să…”, „m-aș simți mai
bine dacă…”
„ Te rog, altă dată să mă anunți dacă se întîmplă să întîrzii ”
Exemple de mesaje asertive
∗Eu m-am bucurat foarte tare cînd am primit felicitarea ta, pentru că te consider un prieten apropiat. Vreau să păstrăm această relație pentru mai mult timp.
∗Devin nervos atunci cînd tu asculți muzică tare, deoarece nu mă pot concentra să învăț pentru examen. Te rog să faci mai încet muzica sau să o asculți în căști.
∗Mă simt umilit cînd mi se fac observații în public. Aș dori să nu mai fiu pus în astfel de situații.
∗Sunt derutat cînd mă întrerupeți pentru că îmi pierd firul ideilor. Aș vrea să mă lăsați să vorbesc pînă la capăt.
ANEXA 4
„Cum ați proceda dacă…”1. Citiți situațiile descrise mai jos.
2. Formulați în scris răspunsuri asertive în dreptul fiecărei situații.
3. După 10 minute vă rugăm să prezentați colegilor mesajele dvs.
4. Utilizați tabelul despre comunicarea asertivă.

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
63Nr. Cum ați proceda dacă… Răspunsul dvs. este:
1.V-au rugat să făceți o muncă suplimenta –
ră, deși sunteți și așa încărcat(ă)
2.În orele de lucru doi colegi discută prea
mult timp despre problemele lor personale.
3.Un cumpărător sau un client face aluzii cu
caracter rasial sau sexual pe care le gasiți ofensatoare.
4.Partenerul dvs. Acceptă invitația, expri –
mîndu-și acordul în locul dvs., în timp ce dvs. ați refuzat-o.
5.Unul dintre părinți vă critică pentru cum vă îmbrăcați.
6.Cineva se înghesuie în rînd chiar în fața
dvs.
7.Trebuie să-l rugați pe prieten să vă resti –
tuie datoria.

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
64tema : CUm Să ComUNIC ăm
eFICIeNt CU P olIțIa
Unde țintim:
La sfîrșitul acestei lecții elevii:
• își vor sensibiliza interesul pentru o relație complexă cu agenții de poliție.
• vor participa la promovarea cooperării și responsabilității civice.
• vor putea să comunice eficient cu agenții de poliție;
Timp: 80 min.
Vîrsta: 15-18 ani
Metode, tehnici, forme de lucru:Lucru în grup, discuție, lucru în perechi, joc pe rol
Materiale necesare: O coală de hîrtie A1, Markere roșii și verzi, Ață, Scotch și foar –
fece, Fișa cu regulile de joc
DEsFĂȘURAREAACTIVITĂȚII
FOCALIZARE – 10 min
5 min În perechi tinerii își vor povesti unul altuia o situație din experien –
ța proprie/a rudelor (unul povestește despre o situație nefericita, adică o situație
cînd s-a comunicat ineficient cu un polițist și altul – o situație fericită).
5 min Prezentarea celor discutate. Vor prezenta doar doritorii. Aceștia
vor prezenta situația de care au auzit-o de la coleg și vor da o apreciere situației respective.
ACTIVITATEA DE BAZĂ – 45 min
INSTRUCȚIUNI:
1. Împărțiți clasa în 4 grupuri egale: 2 grupuri își vor asuma rolul tine –
rilor, iar celelalte două grupuri – rolul polițistului.

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
652. Timp de 10 min. pe foaia mare de hîrtie puneți într-o listă cel puțin 5
din principalele atribuții/responsabilități, conform rolului pe care vi l-ați asumat,
ce vă revin în relația cetățean-poliție. Puteți folosi la început un brainstorming. De ex. În orice comunicare cu cetățeanul, polițistul este obligat să se prezinte (nume, funcția, gradul).
3. Formați grupuri perechi: tineri-polițiști (astfel veți obține 2 perechi
de grupuri)
4. Adunați-vă împreună toate 4 grupuri și împărtășiți-vă ideile. Vedeți
în ce măsură sunteți de acord cu atribuțiile celorlalți „actori”. Faceți schimb de opinii, reacții.
5. Reveniți în grupul mic. Timp de 15 min. va trebui să faceți o listă a
cerințelor pe care le aveți față de celălalt actor: ce trebuie să facă fiecare dintr-aceștia pentru a putea coopera/comunica eficient în relația cu grupul pe care îl reprezentați. După ce ați elaborat cerințele, selectați cel mult 5 dintre cele mai importante, lipiți în dreptul fiecăreia un capăt al firului de ață.
6. Parcurgeți fișa cu regulile jocului și asigurați-vă că ați înțeles ce veți
face în continuare.
CONCLUZII ȘI DEBRIEFING – 25 min
–Cît de dificil a fost să te gîndești la atribuțiile ce-i revin POLIȚISTULUI,
și cetățenilor într-o comunicare?
–Au fost anumite dezacorduri în cadrul grupului cît privește dacă să
accepte sau nu cererea?
–Care din cererile grupurilor cu care ați negociat totuși nu ați aprobat-o
ca o responsabilitate? De ce s-a întîmplat aceasta? Crezi că în realitate astfel de cazuri ar putea cauza probleme?
În final, încercați să elaborați o listă de sfaturi care ar facilita comunica –
rea dintre cetățean și polițist. Utilizați materialul suport.
MATERIALE sUPORT
Reguli de joc1. Scopul exercițiului este să-l facă pe fiecare din „actori” să accepte cerințele înaintate.2. Pentru aceasta „actorii” vor negocia între ei în perechi. Astfel se vor desfășura cîte o rundă pentru fiecare pereche de grupuri: Runda 1: cetățenii negociază cu polițiștii (veți avea 2 perechi de grupuri)
3. Perechile decid cine să înceapă, respectiv grupurile își prezintă cerințele reciproc. 4. Cerințele trebuie expuse clar și concis. De asemenea, acei care înaintează cerințele trebuie să explice ce implică acestea, de ce le-au făcut și de ce este important ca aceș –
tia să-și îndeplinească propriile atribuții.5. Cînd participanții decid dacă să accepte sau nu cerințele, ei trebuie să decidă dacă cerința este legală sau nu, dacă vor fi capabili să le îndeplinească sau nu.

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
666. Dacă grupul căruia îi este adresată cerința o refuză, firul de ață care este prins cu
un capăt de cerința respectivă, rămîne suspendat. Dacă însă cerința se acceptă, un capăt al firului de ață lipit în dreptul cerinței respective se va lipi de foaia grupului care a acceptat-o. Astfel se va reprezenta legătura. Grupul care a acceptat își va nota pe scurt cerința în locul unde a lipit capătul firului.
Poziția de start:
Cetățenii/tinerii Cetățenii/tinerii
Poliția Poliția
Într-o comunicare eficientă cel mai important este să știi să asculți eficient.
Zece recomandări generale pentru o comunicare eficientă
1. Fiți pregătit să ascultați. Ascultarea nu este o activitate pasivă, ci una
care necesită un efort susținut: încercați să vă gîndiți mai mult la ceea ce vorbitorul încearcă să spună decît la ce ați dori dvs. să spuneți.
2. Fiți interesat. Dvs. în calitate de ascultător sunteți la fel de respon –
sabil pentru modul în care mesajul este relevant pentru munca și interesele dvs. Orice mesaj, oricînd poate fi interesant. Este necesar să vă puneți întrebarea: „Ce pot folosi din mesaj? Pot folosi această informație pentru a ști mai bine, pentru a-mi îmbunătăți dispoziția, pentru a fi mai eficient, pentru a învăța ceva despre mine sau despre ceilalți?”
3. Arătați-vă interesat. Nimeni nu dorește să vorbească cu pereții: pu –
neți-vă în locul celui care vorbește.
4. Păstrați-vă mintea deschisă. Îndepărtează-te de propriile prejudecăți.
Nu trebuie să vă simțiți amenințat sau insultat de acele mesaje care vă contrazic convingerile, atitudinile, ideile și valorile.
5. Urmăriți ideile principale. Acestea pot apărea la începutul, mijlocul
sau la sfîrșitul mesajului, astfel, trebuie să fim atenți în permanență.
6. Ascultați critic. Cîntăriți cu atenție valoarea dovezilor și structura lo –
gică a mesajului.
7. Ascultați cu atenție. Nu fiți distrat de vestimentația vorbitorului, de
înfățișarea sa, de stilul de prezentare.
8. Luați notițe. Dacă mesajul este important, este necesar să faceți o
schiță cu ideile principale ale vorbitorului, și în plus să notați cîteva exemple ilustrative.
9. Ajutați vorbitorul. Vorbitorul este încurajat dacă părem interesat de
mesajul său.
10. Fiți pozitiv în comunicare.

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
67tema : CUm Să Ne aJUtăm Seme NII
Unde țintim:
La finele acestei lecții elevii vor fi capabili:
• să expună mai multă informație cu privire la realitățile/problemele cu care se confruntă tinerele și familiile aces –
tora pentru a supraviețui la etapa actuală;
• să-și dezvolte gîndirea critică privind complexitatea problemei(-lor);
• să încurajeze tinerele și familiile acestora în găsirea soluțiilor.
Timp: 45 min.
Vîrsta: 15-18 ani
Metode, tehnici, forme de lucru:studiu de caz, lucrul în grup, discuția
Materiale necesare:Cîte un exemplar despre viața Elenei V. distribuit fiecărui elev, pixuri și carioci, tablă și coli mari A3.
DEsFĂȘURAREALECȚIEI
FOCALIZARE – 7 min
Anunț elevii că lecția se bazează pe un studiu de caz real care povestește
viața Elenei V., o tînără din clasa a X-a. Scopul este găsirea unor soluții pentru
schimbarea situației Elenei și a familiei ei.
Pentru acomodare vom face o povestire în grup. – Inventați o poveste despre o zi din viața Elenei. Fiecare elev pe rînd
trebuie sa adauge cîte o propoziție.
ACTIVITATEA DE BAZĂ – 25-30 min
1. Împart clasa în grupuri mici a cîte 5 elevi fiecare. Repartizez fiecărui
elev cazul Elenei V. (Anexa 1). Elevii au la dispoziție 5 min pentru lectură și schimb de păreri.

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
682. Fiecare grup primește cîte un exemplar „Posibile soluții” (Anexa 2).
Explic elevilor că sarcina lor este să facă un brainstorming și să gă –
sească soluții la problemele cu care se confruntă Elena V. și alte ti –
nere de vîrsta ei. În coloanele corespunzătoare participanții trebuie să scrie etape care trebuie parcurse pentru a rezolva problema „pînă mîine”, „pînă luna viitoare”, „în viitor”. Pentru această etapă au la dispoziție 15-20 min.
3. În grupul mare elevii vor prezenta rezultatele pentru fiecare coloană. Voi rezuma ideile la tablă. Dacă se reușește se poate discuta pe mar –
ginea acestor idei, dar atenție la timp!
CONCLUZII ȘI DEBRIEFING – 8 min
Profunzimea discuției depinde de cunoștințele generale ale elevilor. Voi
adresa întrebări elevilor din care să aflu care sunt opiniile lor cu privire la tine –
rele care se află în situația Elenei V.
–Cunoașteți cazuri similare în localitatea noastră sau în alte localități?
–Ce fac acele tinere pentru a-și susține familia?
–Ar trebui să muncească tinerele în vîrstă de 16 ani? Ar trebui să aibă
posibilitatea să aleagă dacă să muncească sau nu?
–Cît de greu a fost să găsiți posibile măsuri de rezolvare a problemei Elenei V? Care dintre cele 3 coloane a fost mai greu de completat? De ce?
–Cum credeți, care poate fi finalul vieții Elenei?
–Cum credeți, cazul Elenei este o problemă răspîndită în alte tari? De ce?
–Cine ar trebui să se ocupe de rezolvarea acestei probleme?
–Pot oamenii simpli, elevii, etc. să se ocupe de rezolvarea acestei pro –
bleme? (Tema pentru acasă)
MATERIAL sUPORT
Sfaturi pentru profesori
Dacă elevii dețin puține informații despre situația tinerilor/tinerelor puteți începe activitatea oferindu-le cîteva informații despre situația în Republica Moldova și Europa de Sud Est.
Există o creștere frapantă a numărului de femei și copii traficați; estimă –
rile sugerează că pînă la 120000 de femei și copii provenind din țările Europei Centrale și de Est sunt traficați în Europa Occidentală în fiecare an.
În Moldova, majoritatea victimelor traficului de ființe umane (TFU) sunt
tinerele pînă la 25 ani. Începînd cu anul 2002 se observă o creștere bruscă a TFU în rîndul femeilor mai mari de 25 ani. Dacă în anii 1998-1999 numărul acestora era aproximativ 10% din totalitatea victimelor, în 2000-2001 se observă o creș –
tere de 17%, iar în 2002-2003 – 22%. Statistica demonstrează că problema TFU

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
69este răspîndită și printre minori. Astfel 14% din totalitatea victimelor TFU sunt
minori. Adică, fiecare a 7-a victimă este un copil. Dacă în anii 1998-2000 numă –
rul de copii, victime ale TFU constituia 10%, în 2001-2004 aceasta a crescut la 15%.
În Bulgaria, există rapoarte potrivit cărora prostituția a devenit principa –
la sursă de venit pentru un număr semnificativ de fete cu vîrste cuprinse între 14 și 18 ani și se întîmplă adesea că acestea să facă parte dintr-o rețea organizată; un alt lucru îngrijorător este creșterea numărului de băieți care se prostituează. În Estonia, s-a observat prostituția în rîndul fetelor foarte tinere în contextul mai larg al unei piețe străine în creștere pentru turismul sexual. În Letonia, au fost identificate de asemenea fete foarte tinere ca prostituate (cu vîrste cuprinse între 8 și 10 ani). În Marea Britanie, cercetările indică existența a mai multor mii de copii ai străzii, în special, deși nu numai, în marile orașe; populația reprezentată de copiii străzii este constituită în mod egal din fete și băieți; se estimează ca aproximativ 40 000 de copii/tineri fug de acasă în fiecare an.
În Franța, fenomenul copiilor străzii a început să constituie o problemă
importantă în anii ’80; unele autorități consideră că ar putea exista cam 10 000 de copii ai străzii, potențiale victime ale traficului de ființe umane, deși alții es –
timează că numărul lor este mult mai mic. În Polonia și Ungaria, peste o treime din copiii sub 15 ani și tinerele între 16-25 ani trăiesc în stradă. Un studiu efec –
tuat în Polonia (PNUD, 1999) a arătat ca 60 % dintre acești copii și tineri suferă de diferite forme de malnutriție, si pentru 10 % dintre ei, aceasta este o stare permanentă;
În temeiul statisticilor citate mai sus cu privire la traficul pentru exploa –
tare sexuală, prostituție și pornografie în Europa, Consiliul Europei și membrii săi au devenit din ce în ce mai preocupați și, în consecință, au adoptat cîteva recomandări, inclusiv:
• recomandarea 1065 (1987) privind traficul copiilor și alte forme de exploatare a copilului
• recomandarea nr. R (91) 11 privind exploatarea sexuala, pornografia și prostituția, precum și traficul de copii și tineri
• rezoluția nr. 1099 (1996) privind exploatarea sexuală a copiilor. După adoptarea acestor rezoluții, statele trebuie sa ia măsuri practice pen –
tru a asigura punerea lor în aplicare. Exemple de măsuri:
1. La inițiativa Ministerului de Interne al Belgiei, pe 23 noiembrie 1992, o unitate specializată în combaterea TFU a fost constituită în cadrul Biroului Central al Jandarmeriei pentru persoane dispărute. Pe 11 septembrie 1995, Ministerul Justiției a ordonat crearea unei unități pentru copiii dispăruți în cadrul aceluiași birou. Această unitate este responsabilă de coordonarea și asigurarea sprijinului și expertizei privind dispariția minorilor în împrejurări care prezintă motive de îngrijorare.

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
702. În Luxemburg a fost creată o secție specială de protecție juvenilă în
cadrul forței polițienești. Secțiile de poliție din orașul Luxemburg includ o secție de protecție juvenilă în cadrul departamentelor de cer –
cetare. Există o linie telefonică de asistență pentru copii.
3. În Moldova, prin hotărîrea Guvernului RM nr.1219 din 9 noiembrie 2001, a fost adoptată componența nominală a Comitetului și Planul Național de acțiuni în domeniu. La 5 aprilie 2002, Comitetul a lansat o inițiativă, conform căreia este propusă crearea a trei grupuri de experți:
–Cadrul legislativ din domeniu și aplicarea acestuia;
–Prevenirea și conștientizarea fenomenului traficului de ființe umane
–Asistența și reabilitarea socială a victimelor traficului de ființe umane.
Pentru a stimula elevii să caute posibile soluții, oferiți-le una sau mai
multe din următoarele sugestii:
–Reducerea sărăciei, astfel ca tinerele să poată mai mult să studieze decît să lucreze la negru;
–Creșterea salariilor adulților, astfel ca părinții să poată să-și întrețină familia;
–Îmbunătățirea educației, astfel încît să fie mai interesantă și mai rele –
vantă pentru nevoile elevilor; etc.
ANEXA 1
Date din viața EleneiNume: Elena V.Vîrsta: 16 aniNaționalitatea: Republica MoldovaSituația familială: Mama bolnavă, o soră și 3 frați mai miciVenitul familiei: Pensia de boală a mamei.Alte informații:Elena V. are 16 ani și provine dintr-o localitate din centrul republicii.
Locuiește cu mama bolnavă și cu sora și cu cei 3 frați mai mici. Tatăl a decedat cu 2 ani în urmă. Situația materială a familiei era precară, fapt ce a făcut-o pe Elena să abandoneze școala definitiv. O vreme Elena lucra ocazional, cîștigînd ceva bani, dar care nici pe departe nu-i erau îndeajuns.
Odată Tamara, o prietenă de a ei, i-a vorbit despre posibilitatea de a lucra
în Italia în calitate de dădacă într-o familie. Tamara a convins-o lesne că va cîști –
ga mulți bani, se va întoarce acasă și-i va fi mult mai ușor. În cîteva zile Elena s-a decis să plece și a contactat-o pe Tamara care în aceeași zi a luat-o la Chișinău.
Situație reală din viațăInformație extrasă din materialele Centrului Internațional pentru
Protecția și Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada”. Sursa: Prevenirea tra –
ficului de femei. Culegere de materiale în ajutorul profesorului preuniversitar.

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
71ANEXA 2
Posibile soluții
Ce se poate face pentru Elena? Dar pentru alte tinere?
Pînă mîine? Pînă luna viitoare? În viitor?
BIBLIOGRAFIE
1. „Repere. Manual de educație pentru drepturile omului” , Brander, P.,
Gomes, R., Keen, E., Lemineur, M., Oliveira, B., Suriam, A., Suslova, O., Institutul Intercultural Timișoara. 2004. p. 240-244
2. „Prevenirea traficului de femei. Culegere de materiale în ajutorul profesorului preuniversitar” . Centrul Internațional pentru Protecția
și Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada”.
3. „Торговля людьми в Молдове” . Международный женский
правозащитный центр „La Strada”.

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
72tema : CoNSolIdaRea StImeI de SINe
Unde țintim:
La finele acestei lecții elevii vor fi capabili:
• Să explice conceptul stimei de sine
• Să aprecieze în ce măsură stima de sine este influențată de evenimente și circumstanțe
• Să stabilească măsuri individuale de acțiune care ar con –
tribui la consolidarea stimei de sine.
Timp: 45 min.
Vîrsta: 14-18 ani
Metode, tehnici, forme de lucru: lucrul în grup, discuția, Brainstormingul (asalt de idei),
Materiale necesare: copii ale fișelor practice, stilouri, markere, hîrtie de flipchart
DEsFĂȘURAREALECȚIEI :
FOCALIZARE – 7 min
În grupuri a cîte 4-5 persoane elevii vor face un asalt de idei pe
tema: „Ce este conștiința de sine?”. Rog elevii să fie cît mai creativi și
să noteze toate ideile. La finalizarea lucrului în grup, elevii vor prezenta rezultatele. Apoi prezentăm conceptele cheie: concepția de sine, iden –
titatea personală si dezvoltarea personală (fișa nr. 1) și le confruntăm cu rezultatele prezentate de grupuri. Se identifică și se subliniază ideile identice astfel obiectivul nr.1 fiind realizat.
ACTIVITATEA DE BAZĂ – 30 min
Distribui fiecărui elev/elevă fișa de lucru Barometrul stimei de
sine (fișa nr. 3). Individual, rog fiecare elev să identifice și să noteze
10 lucruri, locuri, oameni și evenimente care îi fac să se simtă bine (să se perceapă pozitiv), și respectiv 10 lucruri, locuri, oameni și eve –
nimente care îi fac să se simtă mai puțin bine, să se perceapă negativ

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
73(fișa nr. 3 a). Împart apoi elevii în grupuri a cîte 3-4 persoane pentru a
discuta în ce mod lucrurile, oamenii și evenimentele identificate îi influ –
ențează în mod pozitiv și negativ. Ofer grupurilor 10-15 minute pentru aceasta. Apoi rog fiecare elev să se gîndească și să identifice:
a) patru lucruri pe care le poate face pentru a mări stima de sine a altor persoane.
b) patru lucruri pentru a mări propria stimă de sine.
Distribui fiecărui elev foaia cu titlul „Povestioara Umoristică”
(fișa nr. 2). Întreb elevii ce legătură are povestioara lecturată cu subiec –
tul stima de sine. Analizez discuția și discutăm posibilitățile fiecarui elev de a-și îmbunătăți stima de sine.
Propun elevilor ca pe reversul foii să-și schițeze cîteva măsuri
individuale de acțiune pentru a-și îmbunătăți percepția de sine.
REFLECȚIE ȘI EVALUARE – 8 min
1. Ce am făcut în timpul acestei activități?
2. Cum credeți, care au fost obiectivele activității?
3. La ce ne poate ajuta barometrul stimei de sine?
4. Pentru ce este necesar să conștientizăm factorii care ne fac să
ne simțim (să ne percepem) pozitiv, și respectiv negativ ?
5. Cum credeți, ce legătură are stima de sine și factorii de risc (droguri, alcool, trafic de ființe umane)?
Propun elevilor la sfîrșitul orei să-și definitiveze măsurile de ac –
țiune individuale ghidîndu-se de fișa: „Șapte pași către împlinirea per –
sonală” (fișa nr.5)
MATERIAL sUPORT
Fișa nr. 1. Concepte cheie
Concepție de sine – totalitatea reprezentărilor individului despre
sine, însoțită de aprecierea lor. Componența descriptivă a concepției de sine este numită imagine de sine , iar componenta atitudinală – autoa –
preciere sau acceptare de sine .
Identitate personală – conștientizarea apartenenței emoționale a
propriei persoane, care creează confort psihologic, siguranță, intimitate și responsabilitate. Identitatea personală este alcătuită din mai multe do –
menii: familial, profesional, național, cultural.
Dezvoltare personală – proces în care omul își valorifică toate
capacitățile potențiale și le actualizează.

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
74Fișa nr. 2. Povestioară umoristică
Citiți și reflectați:
Există o povestire umoristică despre un om care și-a construit casa
pe o cîmpie expusă la inundații. Prietenii l-au avertizat să nu-și facă locu –
ința acolo. „O să se inunde și te vei îneca”, i-au spus. „Nu vă faceți griji, le-a răspuns el. Dumnezeu va avea grijă de mine.” Nu cu mult după ce-și construise casa, chiar a avut loc o inundație. Apa creștea, iar omul stătea în fața porții, cu apa pînă la genunchi. Pe lîngă casă trecu o barcă și cei dinăuntru strigară: „Urcă în barcă! Urcă în barcă!”, „Nu, nu! răspunse el. Dumnezeu va avea grijă de mine.” Peste cîteva ore, omul se afla la etajul al doilea, privind pe fereastră la apa care creștea rapid. Sosi o a doua barcă și, din nou, cei dinăuntru strigară: „Urcă în barcă! Urcă în barcă!” El răspunse din nou, cu fermitate: „Nu, nu! Dumnezeu va avea grijă de mine.” În cele din urmă, omul ajunse pe acoperiș, privind cum apele i se rotesc în jurul lui. Sosi a treia barcă. „Urcă în barcă! Urcă în barcă!”, strigară ei. „Nu, nu! Dumnezeu va avea grijă de mine”, răspunse omul. Apele i se ridicară deasupra capului și omul se înecă. Se trezi în fața Sfîntului Petru, la Porțile Raiului. „Nu ne așteptam să te vedem astăzi aici”, spuse Sfîntul Petru. „Nici eu nu mă așteptam să fiu aici, spuse omul. Am crezut că Dumnezeu o să-mi poarte de grijă.” Sfîntul Petru îl privi drept în ochi și-i spuse: „Omule, Dumnezeu a avut grijă de tine și ți-a trimis trei bărci, dar tu NU TE-AI URCAT ÎN NICI UNA!”
La fel ca omul care și-a construit casa într-o cîmpie inundată,
deseori AȘTEPTĂM ca Dumnezeu, sau altcineva, să ne vină în ajutor. Însă atunci cînd ne sosește ajutorul, nu ne urcăm în barcă! Nu cumva vă așteaptă o barcă chiar acum? Ați amînat să faceți ceva, așteptînd să vină EXACT momentul potrivit? Urcați în barcă! Și revendicați ceea ce este deja al Dvs.!
Am fost înzestrați cu două daruri incredibile. În primul rînd, avem
un potențial nelimitat de dezvoltare personală . În al doilea rînd, societa –
tea noastră se bazează pe convingerile unor bărbați și femei care ne-au asi –
gurat libertatea , însă aceste daruri nu pot fi folosite la întreaga lor valoare
dacă nu luptăm pentru ele, nu le revendicăm și nu le cîștigăm. Nu putem evolua ca ființe umane și nu putem aprecia succesul dacă nu depunem efor –
tul necesar.

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
75Fișa nr. 3. Barometrul stimei de sine
Ridică stima de sine
Scrieți 10 lucruri, locuri, oameni și evenimente care te fac să te simți bine(să te percepi pozitiv)1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.Barometrul
stimei de
sine
Coboară stima de sineScrieți 10 lucruri, locuri, oa –
meni și evenimente care te fac să te simți mai pu –
țin bine(să te percepi negativ)1.2.3.4.5.6.7.8.9. 10.

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
76Fișa nr. 3 a. Exemple
Participantul I
10 oameni, lucruri, evenimente, care te fac să te simți:
Bine Mai puțin bine
1. cunoștințe noi 1. prietenii trădători
2. AEROSMITH/grupa de muzica preferata 2. persoanele ”cu două fețe”
3. biserica 3. bîrfa
4. prietenul meu 4. minciuna
5. camera mea verde 5. sistemul politic
6. pozele vechi 6. spațiile închise
7. desenele în creion 7. întunericul
8. filmele cu Jim Carrey 8. exigența profesorilor
9. părinții 9. cenzura
10. sora 10. stereotipurile
Participantul II
10 oameni, lucruri, evenimente, care te fac să te simți:
Bine Mai puțin bine
1. mama 1. greșeala
2. evaluarea punctelor forte 2. emoții
3. succesul 3. colectiv nou
4. casa părintească 4. minciuna
5. autoevaluarea 5. iresponsabilitatea
6. suportul celorlalți 6. trădarea
7. aprecierea celorlalți 7. bîrfa
8. călătoriile 8. reacția
9. participativitatea 9. aparența
10. poziție constructivă 10. invidia

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
77Fișa nr. 4. Măsuri individuale posibile
Examinați acest model de măsuri individuale posibile
1. Pornesc de la mine
Încerc să definesc care-mi sunt punctele problemă (supraemotivitatea, timiditatea,
neîndemînarea…) și mă strădui să le depășesc. Pare greu, dar am să fac ceva zi de zi și rezultatul va apărea la final.
2. Îmi evaluez punctele forte
Îmi pun în evidență atuurile, îmi concentrez atenția asupra avantajelor.
3. Comunic
Vorbesc cu cei de o vîrstă sau cu cei care consider că-mi sunt egali. Voi descoperi că nimeni nu e perfect, dar fiecare are cîte ceva bun, inclusiv eu. Îi rog să ma descrie. Părerile celorlalți mă pot îndruma.
4. Încerc ceva nou
Voluntariatul, spre exemplu, îmi va distrage atenția de la cochilia în care risc să mă închid și-mi va descoperi o altă lume pentru care am potențial, chiar dacă nu știam. Ajutîndu-i pe ceilalți, raportîndu-le alte dimensiuni, îmi voi descoperi propria valoare și voi învăța să mă apreciez.
Fișa nr. 5. Șapte pași către împlinirea personală.
Citiți și folosiți acești pași pentru actiunile individuale posibile1. Asumați-vă responsabilitatea. Acceptați responsabilitatea deplină pentru com –
portamentul dumneavoastră. Cînd ros tiți „Sunt responsabil”, puteți construi o
via ță nouă, ba chiar o lume nouă.
2. Credeți în ceva important. Viața dumneavoastră este demnă de o moti vație
nobilă.
3. Fiți tolerant . Veți deveni mai agreabil, atît pentru dum neavoastră înșivă, cît și
pentru cei din jur.
4. Fiți curajos. Rețineți, a fi curajos înseamnă a acționa sub imperiul fricii, nu eli –
berat de ea. Dacă provo carea e importantă pentru dumneavoastră, chiar trebuie
să fiți emoționat.
5. Iubiți. Pentru că trebuie să știți ce e bucuria.
6. Fiți ambițios . Un efort izolat nu vă va rezolva problemele, nu vă va împlini visele
și nu va fi suficient. Este normal și sănătos să dorim să fim mai mult decît suntem.
7. Zîmbiți. Pentru că nimeni altcineva nu o poate face în locul dumneavoastră.
BIBLIOGRAFIE:
1. „Dezvoltare personală” , Brian Clegg, Editura Polirom 2003
2. „Curs practic de încredere” , Walter Anderson, București 2000
3. „Cartea mare a jocurilor” , Centrul de informare și documentare privind
drepturile copilului; Chișinău, 2002
4. „Ghidul animatorului” , Chișinău, 2002
5. Ghidul „Formarea deprinderilor de viață pentru prevenirea traficului de fiin –
țe umane” , Chișinău, 2004
6. „Educația pentru formarea deprinderilor de viață” , Raport de evaluare;
Chișinău, 2004

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
78tema : dRePtUl șI
oBlIgațIa de a ÎNvăța
Unde țintim:
La finele acestei lecții elevii vor fi capabili:
• să determine drepturile și obligațiile copiilor în școală, analizînd diverse situații și exprimîndu-și opinia;
• să argumenteze importanța studiilor, analizînd Convenția cu privire la Drepturile Copilului (CDC);
• să aprecieze rolul drepturilor și obligațiilor în autorealiza –
rea personală și crearea bunăstării sociale.
Timp: 45 min.
Vîrsta: 11-16 ani
Metode, tehnici, forme de lucru:conversația, demonstrația, lucrul cu documentul, reprezentarea grafică, scriere liberă.
Materiale necesare: foi A3, marchere, fișe cu sarcini, Convenția cu privire la Drepturile Copilului.
DEsFĂȘURAREALECȚIEI :
FOCALIZAREA – 10 min
Rog elevii să-și amintească ce au făcut de dimineață. Propun să se gîn –
dească ce legătură există între activitățile pe care le-au făcut dis de dimineață și
drepturile omului.
ACTIVITATEA DE BAZĂ – 30 min
Brainstorming – De ce oamenii au inventat școala? Vor fi scrise toate ide –
ile, însă ne vom axa pe ideea despre necesitatea studiilor și dreptul la educație.
Împart elevii în 5 grupuri. Propun grupurilor să analizeze art. 28 din
Convenția cu privire la Drepturile Copilului. În timpul analizei articolului 28,
împreună cu elevii,l vom determina conexiunea dintre drepturi și obligații.

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
79Propun elevilor să analizeze situații din care pot să identifice și să anali –
zeze drepturile și obligațiile lor în școală. Repartizez fișe de lucru pentru fiecare
grup.
• Exemple de situații pentru fișe:
• Elevii pot să spună la lecții orice.
• Profesorul poate să întîrzie la lecții.
• Elevii trebuie să fie ascultați la lecție.
• Elevii pot aduce animale în clasă.
• Doar copiii sănătoși trebuie să învețe.
• Profesorul poate să strige la lecție.
• Elevii nu trebuie sancționați pentru întîrziere la lecții etc.
Eleviii vor reflecta asupra situațiilor și vor spune dacă ele se referă și la
alte drepturi și obligații.
Propun să găsească articolele respective în CDC.
CONCLUZII ȘI DEBRIEFING – 5 minScriere liberă – Rostul / importanța studiilor pentru om. Doritorii își
expun opinia.

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
80tema : aNImalele – PRI eteNII
NoștRI adevă RațI
Unde țintim:
La finele acestei lecții elevii vor fi capabili:
– să recunoască animalele ocrotite de lege, explicînd de ce sunt ocrotite și de ce în anumite perioade ale anului pescu –
itul și vînătoarea sunt interzise;
– să denumească alte atitudini umane și civice ale oamenilor (copiilor) față de animale sălbatice, domestice, în contexte diferite;
– să descopere în texte cunoscute atitudinea persoanelor fata de animale; obiectivul va fi considerat atins cînd vor argu –
menta prin exemple concrete;
– să redacteze un scurt text (8-10 enunțuri) despre felul în care s-au comportat cu un animal bolnav;
– să descopere în texte cunoscute atitudinea persoanelor față de animale.
Timp: 45 min.
Vîrsta: 8-10 ani
Metode, tehnici, forme de lucru:lucrul în echipe de cîte 5 elevi; explicația, descoperirea, munca independentă, exercițiul
Materiale necesare:fișe cu textele poeziilor și lecturilor (vezi Anexa 1); fișe cu temele de lucru; fișe cu rebusuri; planșe cu imagini care să reflecte ati –
tudini ale oamenilor față de animale; calculator, videoproiector; CD-uri – Tablouri Zolan.
DEsFĂȘURAREALECȚIEI
FOCALIZARE – 10 min

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
81Învățătoarea le prezintă copiilor un CD cu tablouri ale pictorului ame –
rican Donald Zolan, tablouri ce surprind copii însoțiți de animale: cîini, pisici,
iepurași, rațe, gîște, pui de găină, boboci de rață etc.
Li se spune copiilor:„Ați urmărit un material al unui mare artist care, în lucrările sale, prezin –
tă permanent legături dintre copii și animale, mai ales domestice. Despre aceste legături care se stabilesc între oameni și animale vom vorbi noi azi la ora de educație civică.”
ACTIVITATEA DE BAZĂ – 25 min
Clasa va fi împărțită în 4 grupe a cîte 5 elevi; fiecare grupă va primi cîte
o fișă (vezi Anexa 1), care prezintă un text.
Gr. A „Gîndăcelul”
Gr. B „Cățelușul șchiopGr. C „Fata babei și fata moșneagului”Gr. D „Povestea porcului”Sarcina grupurilor :„Citiți textul fiecărei grupe. După ce l-ați citit cu atenție, trebuie să com –
pletați fișa, scriind:
–cum s-a comportat persoana din text cu animalul respectiv; ce atitu –
dine a avut față de animal;
–ce sentimente v-au inspirat textele citite;
–cum ați fi procedat voi în locul personajelor respective?”
Elevii citesc textul, prezentîndu-l și celorlalte echipe; cîte un membru al
fiecărei echipe citește, pe rînd, rezolvarea fiecărei cerințe. Celelalte echipe corec –
tează, intervin.
Răspund la întrebări, subliniind:
–cu animalele sălbatice și cu cele pe care nu le cunoaștem trebuie să ne comportăm cu respect, fără a le face rău, dar și fără a ne apropia de ele.
Le prezint elevilor cîteva planșe cu animale sălbatice, în libertate și de
la grădina zoologică; elevii vor fi întrebați cum trebuie să se comporte cu aceste animale
Cer elevilor să alcătuiască un text de 8-10 enunțuri în care să prezinte
modul în care s-au comportat cu un animal bolnav. Vor citi doar doritorii.
CONCLUZII ȘI DEBRIEFING – 10 min
Fiecare grup primește o fișă cu rebusuri (vezi Anexa 2). Elevii completea –
ză rebusul. Se face autoevaluarea, prin schimbarea lucrărilor între echipe.
Elevii vor fi apreciați asupra modului în care au răspuns la oră; li se va
da ca temă: pentru 2 săptămîni elevii vor avea de realizat un portofoliu care să
cuprindă:
–desene, picturi care să redea atitudinea oamenilor față de animale;

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
82 –desene, poze cu legătura dintre om și animale;
–poezii, texte care să arate aceste lucruri;
–texte create de elevi.
MATERIAL sUPORT
ANEXA 1
a) Citiți cu atenție următoarele texte;
b) Completați:
–cum s-a comportat persoana din text cu animalul respectiv;
–ce atitudine a avut față de animal;
–ce sentimente v-a inspirat textul;
–cum ați fi procedat voi în locul persoanei respective.
GRUPA A GRUPA B
1. GÎNDĂCELUL,
de Elena Farago2. CĂȚELUȘUL ȘCHIOP,
de Elena Farago
„- De ce m-ai prins în pumnul tău „- Eu am numai trei picioare
Copil frumos, tu nu știi oare Și de-abia mă mișc: țop, țop!
Că-s mic și eu și că mă doare? Rîd cînd mă-ntîlnesc copiii,
De ce mă strîngi așa de rău? Și mă cheamă „cuciu șchiop”.
Copil ca tine sunt și eu Frații mei ceilalți se joacă
Și-mi place să mă joc și mie Cu copiii toți, dar eu
Și milă trebuie să-ți fie Nu pot alerga ca dînșii
De spaima și de plînsul meu. Că sunt șchiop și cad mereu.
De ce să vrei să mă omori? Și stau singur toată ziua
Că am și eu părinți ca tine, Și plîng mult cînd mă gîndesc
Și-ar plînge mama după mine, Că tot șchiop voi fi de-acuma
Și-ar plînge bietele surori, Și tot trist am să trăiesc!
Și-ar plînge tata mult de tot. Și cînd mă gîndesc ce bine
Căci am trăit abia trei zile. M-aș juca și eu acum,
Și-acum îndură-te, copile, Și-aș lătra și eu din poartă
Și lasă-mă, că nu mai pot!” La copiii de pe drum!…
Așa plîngea un gîndăcel Cît sunt de frumoși copiii
În pumnul ce-l strîngea să-l rupă, Cei cuminți, și cît de mult

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
83Și l-a deschis copilul după Mi-ar plăcea să stau cu dînșii,
Ce n-a mai fost nimic din el. Să mă joc și să-i ascult!
A încercat să-l mai învie Dar copiii răi la suflet
Suflîndu-i aripile-n vînt, Sunt urîți, precum e-acel
Dar a căzut în țărnă frînt Care m-a șchiopat pe mine,
Și-a-ncremenit pentru vecie! Și nu-i pot iubi defel!…
Scîrbit de fapta ta cea rea, M-a lovit din răutate
Degeaba plîngi acum, copile, Cu o piatră în picior,
Ci du-te-n cas-acum și zi-le Și-am zăcut, și-am plîns atîta,
Părinților isprava ta! De credeam că am să mor….
Și zi-le că de-acum ai vrea Acum vine și-mi dă zahăr
Să ocrotești cu bunătate Și ar vrea să fie bun,
În cale-ți orice vietate Și-aș putea să-l mușc odată
Oricît de făr’ de-nsemnătate De picior, să mă răzbun,
Și-oricît de mică ar fi ea!”
Dar îl las așa, să vadă
Răul, că un biet cățel
Are inima mai bunăDecît a avut-o el!”
GRUPA C
3. FATA BABEI ȘI FATA MOȘNEAGULUI, de Ion Creangă
(fragment)
„Și merse ea cît merse pe-un drum, pînă ce, din întîmplare, îi ieși înainte
o cățelușă, bolnavă ca vai de capul ei și slabă de-i numărai coastele; și cum văzu pe fată, îi zice:
– Fată frumoasă și harnică, fie-ți milă de mine și mă grijește, că ți-oi
prinde și eu bine vreodată!
Atunci fetei i se făcu milă și, luînd cățelușa, o spălă și-o griji foarte bine.
Apoi o lăsă acolo și-și căută de drum, mulțumită fiind în suflet că a putut săvîrși o faptă bună.”
GRUPA D
4. POVESTEA PORCULUI, de Ion Creangă (fragment)
„– Moșnege, moșnege! zice baba, nu rîde, că și aceasta-i făptura lui
Dumnezeu, ca și noi… Ba poate… și mai nevinovat, sărmanul!

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
84Apoi sprintenă ca o copilă, face degrabă leșie, pregătește de scăldătoare
și, ia purcelul, îl scaldă, îl trage frumușel cu untură din opaiț pe la toate încheie –
turile, îl strînge de nas și-l sumuță, ca să nu se deoache odorul. Apoi îl piaptănă
și-l grijește așa de bine, că peste cîteva zile îl scoate din boală; și cu tărîțe, cu cojițe, purcelul începe a se înfiripa și a crește văzînd cu ochii, de-ți era mai mare dragul să te uiți la el. Iară baba nu știa ce să facă de bucurie că are un băiet așa de chipeș, de hazliu, de gras ca un pepene! Să-i fi zis toată lumea că-i urît și obraz –
nic, ea ținea una și bună, că băiet ca băietul ei, nu mai este altul!”
ANEXA 2
REBUS – ATITUDINI FAȚĂ DE ANIMALE
Completînd rebusul pe orizontal (1 – 7), veți afla pe vertical cine sunt
prietenii lecției noastre de azi.
1. GRIJA
2. PRIETENI
3. TRIST
4. COMPASIUNE
5. DRAGOSTE
6. M ILA
7. RESPECT
1. Pentru că ne sunt recunoscătoare, trebuie să avem ………………de animalele noastre.
2. Animalele ne sunt cei mai buni …………………………..
3. Cățelușul din poezia Elenei Farago era foarte ……………………. ceea ce i se întîmplase.
4. Milă sau ………………
5. Trebuie să le arătăm necuvîntătoarelor iubire sau ………………………..
6. Sentiment uman la vederea unui animal bolnav.
7. Ca și oamenii, și animalele trebuie tratate cu ………………………
BIBLIOGRAFIE:
1. www.edu.md;
2. M.E.C. Programe școlare pentru clasele a III-a și a IV-a. București,
2004;
3. Ileana Iepure, Geta Popovici, Maria Tomoiu. „Educație civică – ghi –
dul învățătorului”. Editura Atelier Didactic, București, 2005;
4. Elena Farago. „Poezii”. Editura Ion Creangă, București, 1980;
5. Ion Creangă. „Povești, povestiri, amintiri”. Editura Ion Creangă, București, 1985.

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
85tema : SUN t ReSPoNSaBIl de
SăNătatea mea …
dINțII șI IgIeNa deNtaRă
Unde țintim:
La finele acestei lecții elevii vor fi capabili:
– să denumească și să recunoască tipurile de dinți care com –
pun dantura;
– să descrie funcțiile dinților și să exemplifice folosirea lor corectă;
– să recunoască părțile componente ale unui dinte;
– să motiveze cauza apariției cariilor;
– să enumere regulile de igienă pentru întreținerea sănătoa –
să a dinților;
– să relateze despre felul cum trebuie îngrijiți corect dinții;
– să manifeste încredere în propriile forțe în procesul de cunoaștere.
– să descopere în texte cunoscute atitudinea persoanelor fata de animale;
Timp: 45 min.
Vîrsta: 9-10 ani
Metode, tehnici, forme de lucru:descoperirea, conversația euristică, experimentul didactic, exer –
cițiul, sinelgul, GPP, pălăriile inteligente, mozaicul, brainstor –
mingul, studiul de caz, jocul de rol;
Materiale necesare:Manual de științe cl. a IV-a, Caietul tipizat de Zinaida Galben-Panciuc, Mica enciclopedie școlară din serialul „Planeta ani –
malelor”, „Corpul omenesc”, autor Anca Neagu, Enciclopedia „Arborele lumii”.

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
86DEsFĂȘURAREALECȚIEI :
EVOCARE – 10 min
• Ghici ce e?
Am un cuptoraș
Plin cu iepurași. (gura și dinți)• (Se aude un sunet asemănător sunetului utilajului stomatologic.)
–Ce ați auzit?
–Unde ați mai auzit astfel de sunet?
–Cu ce îl asociați?
–Ce simțiți?
–Ce vedeți?
–Cînd ați fost ultima dată la stomatolog?
–Care a fost problema?
Joc didactic „Bulgărele de zăpadă”.
–Spuneți cuvinte.
Ce vă trece prin minte,Auzind cuvîntul dinte.Atunci cînd bulgărele îl vei prinde!• Despre ce credeți că vom vorbi, vom învăța astăzi la lecție?
• Eliminați cuvintele care denumesc legume și veți descoperi subiectul lecției de astăzi.
(Prima imagine pe monitor)Dințiivarzășimorcoviigienaceapădentară
REALIZAREA SENSULUI – 25 minÎntreb elevii ce știu și ce vor să știe despre dinți și igiena dentară
(Completez 2 rubrici în tabelul)
Ce știu Ce vreau să știu Am aflat
• Cuvîntul învățătorului.
• Prezentarea cuvintelor-cheie.
Dinți fluor mușețel
Măsea siliciu mentă
Colți smalț sorbitol
Dinți de lapte carie
Stomatolog
– Găsiți aceste cuvinte în manual și veți descoperi rolul lor și încercați să
răspundeți la întrebările care vă frămîntă.
• Studiul textului științific
Perechi mobile.

Proiecte didactice și activități practice la educația civică și dirigenție
87 –Fiecare elev studiază documentul conform numărului din piept. (fișe)
–Relatarea temei studiate unul altuia.
–Prezentarea fragmentară (Doc.1,2) a temei. (2 elevi)
• Cuvîntul învățătorului (demonstrarea imaginilor la calculator).
Am o surpriză pentru voi și anume:
Doamna doctor stomatolog a venit să ne vorbească despre dinți și în –
grijirea corectă a lor. (Stomatologul prezintă informația, demonstrînd mulaje, planșe, pastă și periuță de dinți, utilaje stomatologice).
–Microfonul magic.
–Un elev cu microfonul în mînă pune întrebări celorlalți elevi.
–Cel ce răspunde ia rolul de reporter, etc.
–Lucrul la tablă. (planșă)
Elevii trec la tablă și duc săgeți răspunsului corect formînd exerciții de
adunare posibile explicînd de ce?
Tăietori 32 Măsele 8
Colți 4 Dinți de lapte Dinți permanenți 20
REALIZAREA SENSULUI – 10 min
Copiii mestecă o bucată de măr și răspund la întrebările:
–Descrieți procesul respectiv și numiți organele care au participat la
acest proces.
–Cu ce seamănă gura și dinții cînd mestecă hrana? (mașină de tocat).
–Presupunem că toate fructele și legumele s-ar transforma în ciocolată. Cum ar fi?
Ce am aflat azi la lecție? Ce mi-a plăcut mai mult? Ce aș vrea să aflu?(Completează ultima rubrică a tabelului de pe tablă).• În dependență cum ați înțeles lecția, găsiți culoarea potrivită:
Roșu – foarte bine Albastru – bineGalben – binișor sau slab (scrieți pe verso numele)• Declar lumii întregi! (trec 3-4 elevi și declară)
• Temă pentru acasă.
Elaborarea proiectului „O dantură frumoasă și sănătoasă”
BIBLIOGRAFIE:1. Manual de științe cl. a IV-a,
2. Caietul tipizat de Zinaida Galben-Panciuc,
3. Mica enciclopedie școlară din serialul „Planeta animalelor”,
4. „Corpul omenesc”, autor Anca Neagu,
5. Enciclopedia „Arborele lumii”.

anexe
89aNexe
CONsTITUȚIA REPUBLICII MOLDOVA
29 iulie 1994
Capitolul II
DREPTURILE ȘI LIBERTĂȚILE FUNDAMENTALE
Articolul 24
Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică (1) Statul garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritate fizică și psihică. (2) Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante. (3) Pedeapsa cu moartea este abolită. Nimeni nu poate fi condamnat la o asemenea pedeapsă și nici executat decît numai pentru acte săvîrșite în timp de război sau de pericol iminent de război și numai în condițiile legii. [Alin.3 art.24 în redacția Legii nr.351-XV din 12.07.2001]
Articolul 25
Libertatea individuală și siguranța persoanei (1) Libertatea individuală și siguranța persoanei sunt inviolabile. (2) Percheziționarea, reținerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile și cu procedura prevăzute de lege. (3) Reținerea nu poate depăși 72 de ore. [Alin.3 art.25 în redacția Legii nr.351-XV din 12.07.2001]
(4) Arestarea se face în temeiul unui mandat, emis de judecător, pentru
o durată de cel mult 30 de zile. Asupra legalității mandatului se poate depune recurs, în condițiile legii, în instanța judecătorească ierarhic superioară. Termenul arestării poate fi prelungit numai de către judecător sau de către instanța judecătorească, în condițiile legii, cel mult pînă la 12 luni. [Alin.4 art.25 în redacția Legii nr.351-XV din 12.07.2001]
(5) Celui reținut sau arestat i se aduc de îndată la cunoștință motivele
reținerii sau ale arestării, iar învinuirea – în cel mai scurt termen; motivele reținerii și învinuirea se aduc la cunoștință numai în prezența unui avocat, ales sau numit din oficiu. (6) Eliberarea celui reținut sau arestat este obligatorie dacă motivele

anexe
90reținerii sau arestării au dispărut.
Articolul 26
Dreptul la apărare (1) Dreptul la apărare este garantat. (2) Fiecare om are dreptul să reacționeze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor și libertăților sale. (3) În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu. (4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepsește prin lege.
Articolul 27
Dreptul la libera circulație (1) Dreptul la libera circulație în țară este garantat. (2) Oricărui cetățean al Republicii Moldova îi este asigurat dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară, de a ieși, de a emigra și de a reveni în țară.
Articolul 28
Viața intimă, familială și privată Statul respectă și ocrotește viața intimă, familială și privată.
Articolul 29
Inviolabilitatea domiciliului (1) Domiciliul și reședința sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămîne în domiciliul sau în reședința unei persoane fără consimțămîntul acesteia. (2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege în următoarele situații: a) pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărîri judecătorești; b) pentru înlăturarea unei primejdii care amenință viața, integritatea fizică sau bunurile unei persoane; c) pentru prevenirea răspîndirii unei epidemii. (3) Perchezițiile și cercetările la fața locului pot fi ordonate și efectuate numai în condițiile legii. (4) Perchezițiile în timpul nopții sunt interzise, în afară de cazul unui delict flagrant.
Articolul 30
Secretul corespondenței (1) Statul asigură secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri

anexe
91poștale, al convorbirilor telefonice și al celorlalte mijloace legale de comunicare.
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege în cazurile cînd această derogare este necesară în interesele securității naționale, bunăstării economice a țării, ordinii publice și în scopul prevenirii infracțiunilor .
[Alin.2 art.30 în redacția Legii nr.351-XV din 12.07.2001]
Articolul 31
Libertatea conștiinței (1) Libertatea conștiinței este garantată. Ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranță și de respect reciproc. (2) Cultele religioase sunt libere și se organizează potrivit statutelor proprii, în condițiile legii. (3) În relațiile dintre cultele religioase sunt interzise orice manifestări de învrăjbire. (4) Cultele religioase sunt autonome, separate de stat și se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenței religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în aziluri și în orfelinate.
Articolul 32
Libertatea opiniei și a exprimării (1) Oricărui cetățean îi este garantată libertatea gîndirii, a opiniei, precum și libertatea exprimării în public prin cuvînt, imagine sau prin alt mijloc posibil. (2) Libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie. (3) Sunt interzise și pedepsite prin lege contestarea și defăimarea statului și a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violență publică, precum și alte manifestări ceatentează la regimul constituțional.
Articolul 33
Libertatea creației (1) Libertatea creației artistice și științifice este garantată. Creația nu este supusă cenzurii. (2) Dreptul cetățenilor la proprietatea intelectuală, interesele lor materiale și morale ce apar în legătură cu diverse genuri de creație intelectuală sunt apărate de lege. (3) Statul contribuie la păstrarea, la dezvoltarea și la propagarea realizărilor culturii și științei naționale și mondiale.
Articolul 34
Dreptul la informație

anexe
92 (1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu
poate fi îngrădit. (2) Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal. (3) Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a cetățenilor sau siguranța națională. (4) Mijloacele de informare publică, de stat sau private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice. (5) Mijloacele de informare publică nu sunt supuse cenzurii.
Articolul 35
Dreptul la învățătură (1) Dreptul la învățătură este asigurat prin învățămîntul general obligatoriu, prin învățămîntul liceal și prin cel profesional, prin învățămîntul superior, precum și prin alte forme de instruire și de perfecționare. (2) Statul asigură, în condițiile legii, dreptul de a alege limba de educare și instruire a persoanelor. (3) Studierea limbii de stat se asigură în instituțiile de învățămînt de toate gradele. (4) Învățămîntul de stat este gratuit. (5) Instituțiile de învățămînt, inclusiv cele nestatale, se înființează și își desfășoară activitatea în condițiile legii. (6) Instituțiile de învățămînt superior beneficiază de dreptul la autonomie. (7) Învățămîntul liceal, profesional și cel superior de stat este egal accesibil tuturor, pe bază de merit. (8) Statul asigură, în condițiile legii, libertatea învățămîntului religios. Învățămîntul de stat este laic. (9) Dreptul prioritar de a alege sfera de instruire a copiilor revine părinților.
Articolul 36
Dreptul la ocrotirea sănătății (1) Dreptul la ocrotirea sănătății este garantat. (2) Minimul asigurării medicale oferit de stat este gratuit. (3) Structura sistemului național de ocrotire a sănătății și mijloacele de protecție a sănătății fizice și mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii organice.
Articolul 37
Dreptul la un mediu înconjurător sănătos (1) Fiecare om are dreptul la un mediu înconjurător neprimejdios din punct de vedere ecologic pentru viață și sănătate, precum și la produse alimentare și

anexe
93obiecte de uz casnic inofensive.
(2) Statul garantează fiecărui om dreptul la accesul liber și la răspîndirea informațiilor veridice privitoare la starea mediului natural, la condițiile de viață și de muncă, la calitatea produselor alimentare și a obiectelor de uz casnic. (3) Tăinuirea sau falsificarea informațiilor despre factorii ce sunt în detrimentul sănătății oamenilor se interzice prin lege. (4) Persoanele fizice și juridice răspund pentru daunele pricinuite sănătății și avutului unei persoane, ca urmare a unor contravenții ecologice.
Articolul 38
Dreptul de vot și dreptul de a fi ales (1) V oința poporului constituie baza puterii de stat. Această voință se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat. (2) Cetățenii Republicii Moldova au drept de vot de la vîrsta de 18 ani, împliniți pînă în ziua alegerilor inclusiv, excepție făcînd cei puși sub interdicție în modul stabilit de lege. (3) Dreptul de a fi aleși le este garantat cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condițiile legii.
Articolul 39
Dreptul la administrare (1) Cetățenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum și prin reprezentanții lor .
(2) Oricărui cetățean i se asigură, potrivit legii, accesul la o funcție publică.
Articolul 40
Libertatea întrunirilor Mitingurile, demonstrațiile, manifestările, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere și se pot organiza și desfășura numai în mod pașnic, fără nici un fel de arme.
Articolul 41
Libertatea partidelor și a altor organizații social-politice (1) Cetățenii se pot asocia liber în partide și în alte organizații social-politice. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor și, în condițiile legii, participă la alegeri. (2) Partidele și alte organizații social-politice sunt egale în fața legii. (3) Statul asigură respectarea drepturilor și intereselor legitime ale partidelor și ale altor organizații social-politice. (4) Partidele și alte organizații social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor

anexe
94statului de drept, a suveranității și independenței, a integrității teritoriale a
Republicii Moldova sunt neconstituționale. (5) Asociațiile secrete sunt interzise. (6) Activitatea partidelor constituite din cetățeni străini este interzisă. (7) Funcțiile publice ai căror titulari nu pot face parte din partide se stabilesc prin lege organică.
Articolul 42
Dreptul de a întemeia și de a se afilia la sindicate (1) Orice salariat are dreptul de a întemeia și de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale. (2) Sindicatele se constituie și își desfășoară activitatea potrivit cu statutele lor, în condițiile legii. Ele contribuie la apărarea intereselor profesionale, economice și sociale ale salariaților.
Articolul 43
Dreptul la muncă și la protecția muncii (1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiții echitabile și satisfăcătoare de muncă, precum și la protecția împotriva șomajului. (2) Salariații au dreptul la protecția muncii. Măsurile de protecție privesc securitatea și igiena muncii, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămînal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele, precum și alte situații specifice. (3) Durata săptămînii de muncă este de cel mult 40 de ore. (4) Dreptul la negocieri în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt garantate.
Articolul 44
Interzicerea muncii forțate (1) Munca forțată este interzisă. (2) Nu constituie muncă forțată: a) serviciul cu caracter militar sau activitățile desfășurate în locul acestuia de cei care, potrivit legii, nu satisfac serviciul militar obligatoriu; b) munca unei persoane condamnate, prestată în condiții normale, în perioada de detenție sau de libertate condiționată; c) prestațiile impuse în situația creată de calamități ori de alt pericol, precum și cele care fac parte din obligațiile civile normale, stabilite de lege.

anexe
95 Articolul 45
Dreptul la grevă (1) Dreptul la grevă este recunoscut. Grevele pot fi declanșate numai în scopul apărării intereselor profesionale cu caracter economic și social ale salariaților. (2) Legea stabilește condițiile de exercitare a dreptului la grevă, precum și răspunderea pentru declanșarea nelegitimă a grevelor.
Articolul 46
Dreptul la proprietate privată și protecția acesteia (1) Dreptul la proprietate privată, precum și creanțele asupra statului sunt garantate. (2) Nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire. (3) Averea dobîndită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobîndirii se prezumă. (4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii. (5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului înconjurător și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului. (6) Dreptul la moștenire a proprietății private este garantat.
Articolul 47
Dreptul la asistență și protecție socială (1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea și bunăstarea, lui și familiei lui, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală, precum și serviciile sociale necesare. (2) Cetățenii au dreptul la asigurare în caz de: șomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrînețe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistență, în urma unor împrejurări independente de voința lor.
Articolul 48
Familia (1) Familia constituie elementul natural și fundamental al societății și are dreptul la ocrotire din partea societății și a statului. (2) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între bărbat și femeie, pe egalitatea lor în drepturi și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor. (3) Condițiile de încheiere, de desfacere și de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege.

anexe
96 (4) Copiii sunt obligați să aibă grijă de părinți și să le acorde ajutor .
Articolul 49
Protecția familiei și a copiilor orfani (1) Statul facilitează, prin măsuri economice și prin alte măsuri, formarea familiei și îndeplinirea obligațiilor ce îi revin. (2) Statul ocrotește maternitatea, copiii și tinerii, stimulînd dezvoltarea instituțiilor necesare. (3) Toate preocupările privind întreținerea, instruirea și educația copiilor orfani și a celor lipsiți de ocrotirea părinților revin statului și societății. Statul stimulează și sprijină activitățile de binefacere față de acești copii.
Articolul 50
Ocrotirea mamei, copiilor și a tinerilor (1) Mama și copilul au dreptul la ajutor și ocrotire specială. Toți copiii, inclusiv cei născuți în afara căsătoriei, se bucură de aceeași ocrotire socială. (2) Copiii și tinerii se bucură de un regim special de asistență în realizarea drepturilor lor. (3) Statul acordă alocațiile necesare pentru copii și ajutoare pentru îngrijirea copiilor bolnavi ori handicapați. Alte forme de asistență socială pentru copii și tineri se stabilesc prin lege. (4) Exploatarea minorilor, folosirea lor în activități care le-ar dăuna sănătății, moralității sau care le-ar pune în primejdie viața ori dezvoltarea normală sunt interzise. (5) Autoritățile publice asigură condiții pentru participarea liberă a tinerilor la viața socială, economică, culturală și sportivă a țării.
Articolul 51
Protecția persoanelor handicapate (1) Persoanele handicapate beneficiază de o protecție specială din partea întregii societăți. Statul asigură pentru ele condiții normale de tratament, de readaptare, de învățămînt, de instruire și de integrare socială. (2) Nimeni nu poate fi supus nici unui tratament medical forțat, decît în cazurile prevăzute de lege.
Articolul 52
Dreptul de petiționare (1) Cetățenii au dreptul să se adreseze autorităților publice prin petiții formulate numai în numele semnatarilor. (2) Organizațiile legal constituite au dreptul să adreseze petiții exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.

anexe
97 Articolul 53
Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică (1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei. (2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvîrșite în procesele penale de către organele de anchetă și instanțele judecătorești.
Articolul 54
Restrîngerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți (1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului. (2) Exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sunt necesare în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor confidențiale sau garantării autorității și imparțialității justiției. (3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrîngerea drepturilor proclamate în articolele 20-24. (4) Restrîngerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existența dreptului sau a libertății. [Art.54 în redacția Legii nr.351-XV din 12.07.2001]
Capitolul III
ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE
Articolul 55
Exercitarea drepturilor și a libertăților Orice persoană își exercită drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile altora. [Art.55 în redacția Legii nr.351-XV din 12.07.2001]
Articolul 56
Devotamentul față de țară (1) Devotamentul față de țară este sacru. (2) Cetățenii cărora le sunt încredințate funcții publice, precum și militarii, răspund de îndeplinirea cu credință a obligațiilor ce le revin și, în cazurile prevăzute de lege, depun jurămîntul cerut de ea.

anexe
98 Articolul 57
Apărarea Patriei (1) Apărarea Patriei este un drept și o datorie sfîntă a fiecărui cetățean. (2) Serviciul militar este satisfăcut în cadrul forțelor militare, destinate apărării naționale, pazei frontierei și menținerii ordinii publice, în condițiile legii.
Articolul 58
Contribuții financiare (1) Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice. (2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale. (3) Orice alte prestații sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege.
Articolul 59
Protecția mediului înconjurător și ocrotirea monumentelor Protecția mediului înconjurător, conservarea și ocrotirea monumentelor istorice și culturale constituie o obligație a fiecărui cetățean.

anexe
99CONVENȚIA PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR
OMULUI ȘIALIBERTĂȚILOR FUNDAMENTALE
amendată de Protocoalele nr. 11 și 14
TITLUL I
Drepturi și libertăți
Articolul 2
Dreptul la viață
1. Dreptul la viață al oricărei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate
fi cauzată cuiva în mod intenționat, decît în executarea unei sentințe capitale pronunțate de un tribunal cînd infracțiunea este sancționată cu această pedeapsă prin lege.
2. Moartea nu este considerată ca fiind cauzată prin încălcarea acestui articol în
cazurile în care aceasta ar rezulta dintr-o recurgere absolut necesară la forță:
a. pentru a asigura apărarea oricărei persoane împotriva violenței ilegale; b. pentru a efectua o arestare legală sau a împiedica evadarea unei persoane legal
deținute;
c. pentru a reprima, conform legii, tulburări violente sau o insurecție.
Articolul 3 Interzicerea torturii Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.
Articolul 4
Interzicerea sclaviei și a muncii forțate
1. Nimeni nu poate fi ținut în sclavie sau în condiții de aservire. 2. Nimeni nu poate fi constrîns să execute o muncă forțată sau obligatorie. 3. Nu se consideră „muncă forțată sau obligatorie” în sensul prezentului articol: a. orice muncă impusă în mod normal unei persoane supuse detenției în condițiile
prevăzute de art. 5 din prezenta convenție sau pe durata libertății condiționate;
b. orice serviciu cu caracter militar sau, în cazul celor care refuză serviciul militar
din motive de conștiință în țările în care acest lucru este recunoscut ca legitim, un alt serviciu în locul serviciului militar obligatoriu;
c. orice serviciu impus în situații de criză sau de calamități care amenință viața
sau bunăstarea comunității;
d. orice muncă sau serviciu care fac parte din obligațiile civice normale.

anexe
100Articolul 5
Dreptul la libertate și la siguranță
1. Orice persoană are dreptul la libertate și la siguranță. Nimeni nu poate fi lipsit
de libertatea sa, cu excepția următoarelor cazuri și potrivit căilor legale:
a. dacă este deținut legal pe baza condamnării pronunțate de un tribunal
competent;
b. dacă a făcut obiectul unei arestări sau dețineri legale pentru nerespectarea
unei hotărîri pronunțate de un tribunal, conform legii, ori în vederea garantării executării unei obligații prevăzute de lege;
c. dacă a fost arestat sau reținut în vederea aducerii sale în fața autorității judiciare
competente, atunci cînd există motive verosimile de a se bănui că a săvîrșit o infracțiune sau cînd există motive temeinice ale necesității de a-l împiedica să săvîrșească o infracțiune sau să fugă după săvîrșirea acesteia;
d. dacă este vorba de detenția legală a unui minor, hotărîtă pentru educația sa
sub supraveghere sau despre detenția sa legală, în vederea aducerii sale în fața autorității competente;
e. dacă este vorba despre detenția legală a unei persoane susceptibile să transmită
o boală contagioasă, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui vagabond;
f. dacă est vorba despre arestarea sau detenția legale ale unei persoane în scopul
împiedicării pătrunderii ilegale pe teritoriu sau împotriva căreia se află în curs o procedură de expulzare ori de extrădare.
2. Orice persoană arestată trebuie să fie informată, în cel mai scurt termen și
într-o limbă pe care o înțelege, asupra motivelor arestării sale și asupra oricărei acuzații aduse împotriva sa.
3. Orice persoană arestată sau deținută în condițiile prevăzute de § 1 c) din
prezentul articol trebuie adusă de îndată înaintea unui judecător sau a altui magistrat împuternicit prin lege cu exercitarea atribuțiilor judiciare și are dreptul de a fi judecată într-un termen rezonabil sau eliberată în cursul procedurii. Punerea în libertate poate fi subordonată unei garanții a prezentării persoanei în cauză la audiere.
4. Orice persoană lipsită de libertatea sa prin arestare sau detenție are dreptul să
introducă recurs în fața unui tribunal, pentru ca acesta să statueze într-un termen scurt asupra legalității detenției sale și să dispună eliberarea sa dacă detenția este ilegală.
5. Orice persoană, victimă a unei arestări sau dețineri în condiții contrare
dispozițiilor acestui articol, are dreptul la reparații.
Articolul 6
Dreptul la un proces echitabil
1. Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, public și
în termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de

anexe
101lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter
civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații penale îndreptate împotriva sa. Hotărîrea trebuie să fie pronunțată în mod public, dar accesul în sala de ședință poate fi interzis presei și publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părți a acestuia, în interesul moralității, al ordinii publice ori al securității naționale într-o societate democratică, atunci cînd interesele minorilor sau protecția vieții private a părților la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanță cînd, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiției.
2. Orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumată nevinovată pînă ce
vinovăția sa va fi legal stabilită. 3. Orice acuzat are, mai ales, dreptul:
a. să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înțelege și în
mod amănunțit, despre natura și cauza acuzației aduse împotriva sa;
b. să dispună de timpul și de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale; c. să se apere el însuși sau să fie asistat de un apărător ales de el și, dacă nu
dispune de mijloacele necesare remunerării unui apărător, să poată fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci cînd interesele justiției o cer;
d. să audieze sau să solicite audierea martorilor acuzării și să obțină citarea și
audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării;
e. să fie asistat gratuit de un interpret, dacă nu înțelege sau nu vorbește limba
folosită la audiere.
Articolul 7
Nici o pedeapsă fără lege
1. Nimeni nu poate fi condamnat pentru o acțiune sau o omisiune care, în
momentul săvîrșirii, nu constituia o infracțiune potrivit dreptului național sau internațional. De asemenea, nu se poate aplica o pedeapsă mai severă decît aceea aplicabilă în momentul săvîrșirii infracțiunii.
2. Prezentul articol nu va aduce atingere judecării și pedepsirii unei persoane
vinovate de o acțiune sau de o omisiune care în momentul săvîrșirii era considerată infracțiune potrivit principiilor generale de drept recunoscute de națiunile civilizate.
Articolul 8
Dreptul la respectarea vieții private și de familie
1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a
domiciliului și a corespondenței sale.
2. Nu este admisă ingerința unei autorități publice în exercitarea acestui
drept decît dacă aceasta este prevăzută de lege și constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea națională, siguranța publică,

anexe
102bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale,
protecția sănătății, a moralei, a drepturilor și a libertăților altora.
Articolul 9
Libertatea de gîndire, de conștiință și de religie
1. Orice persoană are dreptul la libertate de gîndire, de conștiință și de religie;
acest drept include libertatea de a-și schimba religia sau convingerile, precum și de a-și manifesta religia sau convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învățămînt, practici și îndeplinirea ritualurilor.
2. Libertatea de a-și manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul
altor restrîngeri decît cele prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru siguranța publică, protecția ordinii, a sănătății, a moralei publice, a drepturilor și a libertăților altora.
Articolul 10
Libertatea de exprimare
1. Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include
libertatea de opinie și de a primi sau a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele să impună societăților de radiodifuziune, cinematografie sau televiziune un regim de autorizare.
2. Exercitarea acestor libertăți ce comportă îndatoriri și responsabilități poate
fi supusă unor formalități, condiții, restrîngeri sau sancțiuni prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății, a moralei, a reputației sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea informațiilor confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești.
Articolul 11 Libertatea de întrunire și de asociere 1. Orice persoană are dreptul la libertate de întrunire pașnică și de asociere,
inclusiv a constitui cu alții sindicate și de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale.
2. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrîngeri decît cele
prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea națională, siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății, a moralei ori a drepturilor și a libertăților altora. Prezentul articol nu interzice ca restrîngeri legale să fie impuse exercitării acestor drepturi de către membrii forțelor armate, ai poliției sau ai administrației de Stat.

anexe
103Articolul 12
Dreptul la căsătorie
Începînd cu vîrsta stabilită prin lege, bărbatul și femeia au dreptul de a se
căsători și de a întemeia o familie conform legislației naționale ce reglementează exercitarea acestui drept.
Articolul 13
Dreptul la un recurs efectiv
Orice persoană ale cărei drepturi și libertăți recunoscute de prezenta convenție
au fost încălcate are dreptul de a se adresa efectiv unei instanțe naționale, chiar și dacă încălcarea ar fi fost comisă de persoane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale.
Articolul 14
Interzicerea discriminării
Exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de prezenta convenție trebuie
să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație.
Articolul 15
Derogarea în caz de stare de urgență
1. În caz de război sau de alt pericol public ce amenință viața națiunii, orice
înaltă parte contractantă poate lua măsuri care derogă de la obligațiile prevăzute de prezenta convenție, în măsura strictă în care situația o impune și cu condiția ca aceste măsuri să nu fie în contradicție cu alte obligații care decurg din dreptul internațional.
2. Dispoziția precedentă nu permite nici o derogare de la art. 2, cu excepția
cazului de deces rezultînd din acte licite de război, și nici de la art. 3, 4 § 1 și 7.
3. Orice înaltă parte contractantă ce exercită acest drept de derogare informează
pe deplin pe secretarul general al Consiliului Europei despre măsurile luate și motivele determinante. Aceasta trebuie, de asemenea, să informeze pe secretarul general al Consiliului Europei și asupra datei la care aceste măsuri au încetat a fi în vigoare și dispozițiile convenției redevin aplicabile.
Articolul 16
Restricțiile activității politice a străinilor
Nici o dispoziție a art. 10, 11 și 14 nu poate fi considerată ca interzicînd înaltelor
părți contractante să impună restrîngeri activității politice a străinilor .
Articolul 17 Interzicerea abuzului de drept
Nici o dispoziție din prezenta convenție nu poate fi interpretată ca autorizînd un
Stat, un grup sau un individ de a desfășura o activitate sau de a îndeplini un act în

anexe
104scopul distrugerii drepturilor sau libertăților recunoscute de prezenta convenție,
sau al unei mai ample limitări a acestor drepturi și libertăți decît cele prevăzute de această convenție.
Articolul 18
Limitarea folosirilor restrîngerilor drepturilor
Restricțiile care, potrivit prezentei convenții, sunt aduse respectivelor drepturi și
libertăți, nu pot fi aplicate decît în scopul pentru care ele au fost prevăzute.

anexe
105DECLARAȚIA UNIVER sALĂADREPTURILOR OMULUI
Articolul 1
Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi. Ele sunt
înzestrate cu rațiune și conștiință și trebuie să se comporte unele față de altele
în spiritul fraternității.
Articolul 2
Fiecare om se poate prevala de toate drepturile și libertățile proclamate în
prezenta Declarație fără nici un fel de deosebire ca, de pildă, deosebirea de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, de origine națională sau socială, avere, naștere sau orice alte împrejurări.
În afară de aceasta, nu se va face nici o deosebire după statutul politic, juridic
sau internațional al țării sau al teritoriului de care ține o persoană, fie că această țară sau teritoriu sunt independente, sub tutelă, neautonome sau supuse vreunei alte limitări a suveranității.
Articolul 3
Orice ființă umană are dreptul la viață, la libertate și la securitatea persoanei
sale.
Articolul 4
Nimeni nu va fi ținut în sclavie, nici în servitute; sclavajul și comerțul cu sclavi
sunt interzise sub toate formele lor.
Articolul 5
Nimeni nu va fi supus torturii, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane
sau degradante.
Articolul 6
Fiecare om are dreptul să i se recunoască pretutindeni personalitatea juridică.
Articolul 7
Toți oamenii sunt egali în fața legii și au, fără nici o deosebire, dreptul la o egală
protecție a legii. Toți oamenii au dreptul la o protecție egală împotriva oricărei

anexe
106discriminări care ar viola prezenta Declarație și împotriva oricărei provocări la
o asemenea discriminare.
Articolul 8
Orice persoană are dreptul la satisfacția efectivă din partea instanțelor juridice
naționale competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin constituție sau lege.
Articolul 9
Nimeni nu trebuie să fie arestat, deținut sau exilat în mod arbitrar .
Articolul 10 Orice persoană are dreptul în deplină egalitate de a fi audiată în mod echitabil
și public de către un tribunal independent și imparțial care va hotărî fie asupra drepturilor și obligațiilor sale, fie asupra temeiniciei oricărei acuzări în materie penală îndreptată împotriva sa.
Articolul 11
1. Orice persoană acuzată de comiterea unui act cu caracter penal are
dreptul să fie presupusă nevinovată pînă cînd vinovăția sa va fi stabilită în mod legal în cursul unui proces public in care i-au fost asigurate toate garanțiile necesare apărării sale.
2. Nimeni nu va fi condamnat pentru acțiuni sau omisiuni care nu constituiau, în momentul cînd au fost comise, un act cu caracter penal conform dreptului internațional sau național. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai grea decît aceea care era aplicabilă în momentul cînd a fost săvîrșit actul cu caracter penal.
Articolul 12
Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare în viața sa personală, în familia sa, în
domiciliul lui sau în corespondența sa, nici la atingeri aduse onoarei și reputației sale. Orice persoană are dreptul la protecția legii împotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.
Articolul 13
1. Orice persoană are dreptul de a circula în mod liber și de a-și alege
reședința în interiorul granițelor unui stat.

anexe
1072. Orice persoană are dreptul de a părăsi orice țară, inclusiv a sa, și de a
reveni în țara sa.
Articolul 14
1. În caz de persecuție, orice persoană are dreptul de a căuta azil și de a beneficia de azil în alte țări.
2. Acest drept nu poate fi invocat în caz de urmărire ce rezultă în mod real dintr-o crimă de drept comun sau din acțiuni contrare scopurilor și principiilor Organizației Națiunilor Unite.
Articolul 15
1. Orice persoană are dreptul la o cetățenie.
2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetățenia sa sau de dreptul de a-și schimba cetățenia.
Articolul 16
1. Cu începere de la împlinirea vîrstei legale, bărbatul și femeia, fără nici o restricție în ce privește rasa, naționalitatea sau religia, au dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea căsătoriei, în decursul căsătoriei și la desfacerea ei.
2. Căsătoria nu poate fi încheiată decît cu consimțămîntul liber și deplin al viitorilor soți.
3. Familia constituie elementul natural și fundamental al societății și are dreptul la ocrotire din partea societății și a statului.
Articolul 17
1. Orice persoană are dreptul la proprietate, atît singură, cît și în asociație cu alții.
2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.
Articolul 18
Orice om are dreptul la libertatea gîndirii, de conștiință și religie; acest drept
include libertatea de a-și schimba religia sau convingerea, precum și libertatea
de a-și manifesta religia sau convingerea, singur sau împreună cu alții, atît în

anexe
108mod public, cît și privat, prin învățătură, practici religioase, cult și îndeplinirea
riturilor.
Articolul 19
Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include
libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspîndi informații și idei prin orice mijloace și independent de
frontierele de stat.
Articolul 20
1. Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire și de asociere pașnică.
2. Nimeni nu poate fi silit să facă parte dintr-o asociație.
Articolul 21
1. Orice persoană are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice
ale țării sale, fie direct, fie prin reprezentanți liber aleși.
2. Orice persoană are dreptul de acces egal la funcțiile publice din țara sa.
3. V oința poporului trebuie să constituie baza puterii de stat; această voință trebuie să fie exprimată prin alegeri nefalsificate, care să aibă loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal și exprimat prin vot secret sau urmînd o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului.
Articolul 22
Orice persoană, în calitatea sa de membru al societății, are dreptul la securitatea
socială; ea este îndreptățită ca prin efortul național și colaborarea internațională, ținîndu-se seama de organizarea și resursele fiecărei țări, să obțină realizarea drepturilor economice, sociale și culturale indispensabile pentru demnitatea sa și libera dezvoltare a personalității sale.
Articolul 23
1. Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii sale,
la condiții echitabile și satisfăcătoare de muncă, precum și la ocrotirea împotriva șomajului.
2. Toți oamenii, fără nici o discriminare, au dreptul la salariu egal pentru muncă egală.

anexe
1093. Orice om care muncește are dreptul la o retribuire echitabilă și
satisfăcătoare care să-i asigure atît lui, cît și familiei sale, o existență conformă cu demnitatea umană și completată, la nevoie, prin alte mijloace de protecție socială.
4. Orice persoană are dreptul de a întemeia sindicate și de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale.
Articolul 24
Orice persoană are dreptul la odihnă și recreație, inclusiv la o limitare rezonabilă
a zilei de muncă și la concedii periodice plătite.
Articolul 25
1. Orice om are dreptul la un nivel de trai care să-i asigure sănătatea și
bunăstarea lui și familiei sale, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală, precum și serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurare în caz de șomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrînețe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistență, în urma unor împrejurări independente de voința sa.
2. Mama și copilul au dreptul la ajutor și ocrotire deosebite. Toți copiii, fie că sunt născuți în cadrul căsătoriei sau în afara acesteia, se bucură de aceeași protecție socială.
Articolul 26
1. Orice persoana are dreptul la învățătură. Invățămîntul trebuie să fie gratuit, cel puțin în ceea ce privește învățămîntul elementar și general. Invățămîntul elementar trebuie să fie obligatoriu. Invățămîntul tehnic și profesional trebuie să fie la îndemîna tuturor, iar învățămîntul superior trebuie să fie de asemenea egal, accesibil tuturora, pe bază de merit.
2. Învățămîntul trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalității umane și întărirea respectului față de drepturile omului și libertățile fundamentale. El trebuie să promoveze înțelegerea, toleranța, prietenia între toate popoarele și toate grupurile rasiale sau religioase, precum și dezvoltarea activității Organizației Națiunilor Unite pentru mențirenea păcii.
3. Părinții au dreptul de prioritate în alegerea felului de învățămînt pentru
copiii lor minori.

anexe
110Articolul 27
1. Orice persoană are dreptul de a lua parte în mod liber la viața culturală a
colectivității, de a se bucura de arte și de a participa la progresul științific și la binefacerile lui.
2. Fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale și materiale care decurg din orice lucrare științifică, literară sau artistică al cărei autor este.
Articolul 28
Orice persoană are dreptul la o orînduire socială și internațională în care drepturile
și libertățile expuse în prezenta Declarație pot fi pe deplin înfăptuite.
Articolul 29
1. Orice persoană are îndatoriri fată de colectivitate, deoarece numai în
cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberă și deplină a personalității sale.
2. In exercitarea drepturilor și libertăților sale, fiecare om nu este supus decît numai îngrădirilor stabilite prin lege, exclusiv în scopul de a asigura cuvenita recunoaștere și respectare a drepturilor și libertăților altora și ca să fie satisfăcute justele cerințe ale moralei, ordinii publice și bunăstării generale într-o societate democratică.
3. Aceste drepturi și libertăți nu vor putea fi în nici un caz exercitate contrar scopurilor și principiilor Organizației Națiunilor Unite.
Articolul 30
Nici o dispoziție a prezentei Declarații nu poate fi interpretată ca implicînd
pentru vreun stat, grupare sau persoană dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a săvîrși vreun act îndreptat spre desființarea unor drepturi sau libertăți enunțate în prezenta Declarație

anexe
111CONVENȚIA INTERNAȚIONALĂ CUPRIVIRE LA
DREPTURILE COPILULUI
Adoptată la 20 noiembrie 1989 la New York
(Republica Moldova a aderat prin Hotărîrea Parlamentului RM
nr.408-XII din 12.12.90)
PARTEA ÎNTÎI
Articolul 1
În sensul prezentei Convenții, prin copil se înțelege orice ființă umană sub vîrsta de 18 ani, cu excepția cazurilor cînd, în baza legii aplicabile copilului, majoratul este stabilit sub această vîrstă.
Articolul 2
1. Statele părți se angajează să respecte drepturile care sunt enunțate în prezenta convenție și să le garanteze tuturor copiilor care țin de jurisdicția lor, fără nici o distincție, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau altă opinie a copilului, sau a părinților, sau a reprezentanților săi legali, de originea lor națională, etnică sau socială, de situația lor materială, de incapacitatea lor, de nașterea lor sau de altă situație. 2. Statele părți vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru ca copilul să fie efectiv protejat împotriva oricărei forme de discriminare sau de sancțiuni motivate de situația juridică, activitățile, opiniile declarate sau convingerile părinților săi, ale reprezentanților săi legali sau ale membrilor familiei sale.
Articolul 3
1. În toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate. 2. Statele părți se angajează să asigure copilului protecția și îngrijirile necesare pentru bunăstarea sa, ținînd cont de drepturile și obligațiile părinților săi, ale tutorilor săi, ale altor persoane legal responsabile pentru el, și vor lua, în acest scop, toate măsurile legislative și administrative corespunzătoare. 3. Statele părți vor veghea ca funcționarea instituțiilor, serviciilor și lăcașelor care au responsabilități față de copii și asigură protecția lor să fie conformă cu normele fixate de cătreautoritățile competente, în special în domeniul securității și sănătății, și în ceea ce privește numărul și competența personalului lor ca și în privința unui control corespunzător.

anexe
112 Articolul 4
Statele părți se angajează să ia toate măsurile legislative, administrative și altele care sunt necesare pentru a pune în practică drepturile recunoscute în prezenta Convenție. În cazul drepturilor economice, sociale și culturale, ele vor lua aceste măsuri în limitele maxime ale rezervelor de care dispun și, dacă este cazul, în cadrul cooperării internaționale.
Articolul 5
Statele părți vor respecta responsabilitatea, dreptul și obligația pe care le au părinții sau, după caz, membrii familiei lărgite sau a comunității, conform cutumei locale, tutorii sau alte persoane prin lege responsabile pentru copil, de a-i da acestuia, într-un mod care să corespundă dezvoltării capacităților acestuia, orientarea și sfaturile corespunzătoare exercitării drepturilor pe care i le recunoaște prezenta Convenție.
Articolul 6
1. Statele părți recunosc că orice copil are un drept inerent la viață. 2. Statele părți vor asigura în toată măsura posibilului supraviețuirea și dezvoltarea copilului.
Articolul 7
1. Copilul este înregistrat imediat după nașterea sa și are de la această dată dreptul la un nume, dreptul de a dobîndi o cetățenie și, în măsura posibilului, dreptul de a-și cunoaște părinții și de a fi crescut de aceștia. 2. Statele părți vor veghea la aplicarea acestor drepturi conform legislației lor naționale și obligațiilor asumate potrivit instrumentelor internaționale aplicabile în materie, în mod deosebit în cazurile în care, în absența acestora, copilul s-ar găsi în situația de a fi apatrid.
Articolul 8
1. Statele părți se angajează să respecte dreptul copilului de a-și păstra identitatea, inclusiv cetățenia, numele său și relațiile familiale, astfel cum sunt recunoscute de lege, fără amestec ilegal. 2. Dacă un copil este lipsit, în mod ilegal, de elementele constitutive ale identității sale sau de unele din acestea, statele părți vor acorda asistența și protecția corespunzătoare pentru ca identitatea sa să fie restabilită cît mai repede posibil.
Articolul 9
1. Statele părți vor veghea ca nici un copil să nu fie separat de părinții săi împotriva voinței lor, cu excepția situației în care autoritățile competente decid, sub rezerva revizuirii judiciare și în conformitate cu legile și procedurile

anexe
113aplicabile, că această separare este necesară, în interesul superior al copilului.
O decizie în acest sens poate să fie necesară în anumite cazuri particulare, de exemplu, atunci cînd părinții maltratează sau neglijează copiii sau cînd părinții trăiesc separat și cînd urmează să se ia o hotărîre cu privire la locul de reședință al copilului. 2. În toate cazurile prevăzute la paragraful 1 al prezentului articol, toate părțile interesate trebuie să aibă posibilitatea de a participa la dezbateri și de a-și face cunoscute părerile lor. 3. Statele părți vor respecta dreptul copilului, separat de cei doi părinți ai săi sau de unul din ei, de a întreține relații personale și contacte directe cu cei doi părinți ai săi, afară de cazul că acest lucru este contrar interesului superior al copilului. 4. Cînd separarea rezultă din măsuri luate de către un stat parte, precum detenția, închisoarea, exilul, expulzarea sau moartea (înțelegîndu-se moartea indiferent de cauză, survenită în timpul detenției) celor doi părinți sau a unuia din ei, sau a copilului, statul parte dă, la cererea părinților, a copilului său, dacă este cazul, a unui alt membru al familiei informațiile esențiale asupra locului unde se găsesc membrul sau membrii familiei, afară de cazul că divulgarea acestor informații ar aduce prejudicii bunăstării copilului. Statele părți vor veghea, de asemenea, ca prezentarea unei astfel de cereri să nu antreneze prin ea însăși consecințe dăunătoare pentru persoana sau persoanele în cauză.
Articolul 10
1. În conformitate cu obligația ce revine statelor părți potrivit paragrafului 1 al art. 9, orice cerere făcută de un copil sau de către părinții săi în vederea intrării într-un stat parte sau părăsirii acestuia, în scopul reîntregirii familiei, va fi examinată de statele părți într-un spirit pozitiv, cu umanism și operativitate. Statele părți vor veghea, de asemenea, ca prezentarea unei astfel de cereri să nu antreneze consecințe dăunătoare pentru autorii solicitării și membriifamiliei lor. 2. Un copil ai cărui părinți au reședința în state diferite are dreptul de a întreține, în afara unor situații excepționale, relații personale și contacte directe, regulate cu ambii părinți. În acest scop și în conformitate cu obligația care revine statelor părți rezultînd din art. 9 paragraful 1, statele părți vor respecta dreptul pe care îl au copilul și părinții săi de a părăsi orice țară, inclusiv pe a lor, și de a reveni în propria lor țară. Dreptul de a părăsi orice țară nu poate fi limitat decît de restricțiile prevăzute de lege și care sunt necesare pentru protecția securității naționale, ordinea publică, sănătatea publică sau moralitatea publică sau drepturile și libertățile altora și care sunt compatibile cu celelalte drepturi recunoscute în prezenta Convenție.
Articolul 11

anexe
114 1. Statele părți vor lua măsuri pentru a combate acțiunile ilegale de deplasare
și de împiedicare a reîntoarcerii copiilor în străinătate. 2. În acest scop, statele părți vor favoriza încheierea de acorduri bilaterale și multilaterale sau aderarea la acordurile existente.
Articolul 12
1. Statele părți vor garanta copilului capabil de discernămînt dreptul de a exprima liber opinia sa asupra oricărei probleme care îl privește, opiniile copilului fiind luate în considerare avîndu-se în vedere vîrsta sa și gradul său de maturitate. 2. În acest scop, se va da copilului, în special, posibilitatea de a fi ascultat în orice procedură judiciară sau administrativă care-l privește, fie direct, fie printr-un reprezentant sau o instituție corespunzătoare, în conformitate cu regulile de procedură din legislația națională.
Articolul 13
1. Copilul are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde libertatea de a căuta, a primi și a difuza informații și idei de orice natură, fără să țină seama de frontiere, sub formă orală, scrisă, tipărită sau artistică, sau prin oricare alte mijloace, la alegerea copilului. 2. Exercitarea acestui drept poate fi supusă restricțiilor, dar numai acelora care sunt prevăzute de lege și care sunt necesare: a) pentru respectul drepturilor sau reputației altora, sau b) pentru protecția securității naționale, ordinii publice, sănătății și moralei publice.
Articolul 14
1. Statele părți vor respecta dreptul copilului la libertatea de gîndire, de conștiință și religie. 2. Statele părți vor respecta dreptul și obligația părinților sau, după caz, ale reprezentanților legali ai copilului de a-l orienta pe acesta în exercitarea dreptului sus-menționat de o manieră care să corespundă dezvoltării capacităților sale. 3. Libertatea de a-și manifesta religia sa sau convingerile sale nu poate fi supusă decît restricțiilor care sunt prevăzute de lege și care sunt necesare pentru protecția securității publice, a ordinii publice, a sănătății și moralei publice sau libertăților și drepturilor fundamentale ale altora.
Articolul 15
1. Statele părți vor recunoaște drepturile copilului la libertatea de asociere și la libertatea de reuniune pașnică. 2. Exercitarea acestor drepturi nu poate fi obiect decît al acelor limitări care sunt prevăzute de lege și care sunt necesare într-o societate democratică, în interesul securității naționale, al siguranței publice sau al ordinii publice, sau

anexe
115pentru a proteja sănătatea sau moralitatea publică sau drepturile și libertățile
altora.
Articolul 16
1. Nici un copil nu va face obiectul ingerințelor arbitrare sau ilegale în viața sa personală, familia sa, domiciliul sau corespondența sa și nici al unor atacuri ilegale la onoarea și reputația sa. 2. Copilul are dreptul la protecția legii contra unor astfel de imixtiuni sau atacuri.
Articolul 17
Statele părți vor recunoaște importanța funcției îndeplinite de mijloacele de informare în masă și vor veghea ca copilul să aibă acces la o informare și materiale provenind din surse naționale și internaționale diverse, cu deosebire cele care vizează să promoveze bunăstarea sa socială, spirituală și morală, precum și sănătatea sa fizică și mentală. În acest scop, statele părți: a) vor încuraja mijloacele de informare în masă de a difuza informații și materiale care prezintă o utilitate socială și culturală pentru copil și răspund spiritului art. 29; b) vor încuraja cooperarea internațională în producția, schimbul și difuzarea de astfel de informații și materiale provenind din diferite surse culturale, naționale și internaționale; c) vor încuraja producerea și difuzarea de cărți pentru copii; d) vor încuraja mijloacele de informare în masă de a ține seama în mod deosebit de nevoile lingvistice ale copiilor autohtoni sau care aparțin unui grup minoritar; e) vor favoriza elaborarea de principii directoare corespunzătoare, destinate protejării copilului împotriva informațiilor și materialelor care dăunează bunăstării sale, avînd în vedere prevederile art. 13 și 18.
Articolul 18
1. Statele părți vor depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului potrivit căruia ambii părinți au o răspundere comună pentru creșterea și dezvoltarea copilului. Răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine în primul rînd părinților sau, după caz, reprezentanților săi legali. Aceștia trebuie să se conducă înainte de orice după interesul superior al copilului. 2. Pentru garantarea și promovarea drepturilor enunțate în prezenta Convenție, statele părți vor acorda ajutor corespunzător părinților și reprezentanților legali ai copilului în exercitarea răspunderii care le revine de a crește copilul și vor asigura crearea instituțiilor, lăcașelor și serviciilor însărcinate să vegheze la bunăstarea copiilor.

anexe
116 3. Statele părți vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura copiilor,
ai căror părinți muncesc, dreptul de a beneficia de serviciile și instituțiile de îngrijire a copiilor pentru care ei îndeplinesc condițiile cerute.
Articolul 19
1. Statele părți vor lua toate măsurile legislative, administrative, sociale și educative corespunzătoare pentru protejarea copilului împotriva oricăror forme de violență, vătămare sau de abuz fizic sau mental, de abandon sau neglijență, de rele tratamente sau de exploatare, inclusiv violența sexuală, în timpul cît se află în îngrijirea, părinților sau a unuia dintre ei, a reprezentantului sau reprezentanților săi legali sau a oricărei persoane căreia i-a fost încredințat. 2. Aceste măsuri de protecție vor cuprinde, după cum se va conveni, proceduri eficiente pentru stabilirea de programe sociale vizînd furnizarea de sprijin necesar copilului și celor cărora le-a fost încredințat, precum și pentru alte forme de prevenire, ca și pentru identificarea, raportarea, retrimiterea, anchetarea, tratarea și urmărirea penală pentru cazurile de rele tratamente – descrise mai sus – aplicate copilului și vor cuprinde, de asemenea, după cum se va stabili, proceduri de intervenție judiciară.
Articolul 20
1. Orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit de mediul său familial sau care, în propriul său interes, nu poate fi lăsat în acest mediu, are dreptul la protecție și la ajutor special din partea statului. 2. Statele părți vor prevedea pentru acest copil o ocrotire alternativă în conformitate cu legislația lor națională. 3. O astfel de ocrotire alternativă poate să aibă, între altele, forma de plasament familial, „Kafala” din legea islamică, adopțiune sau, dacă este cazul, încredințare într-o instituție corespunzătoare pentru copii. În alegerea uneia din aceste soluții este necesar să se țină seama în mod corespunzător de necesitatea unei anumite continuități în educarea copilului, ca și de originea sa etnică, religioasă, culturală și lingvistică.
Articolul 21
Statele părți care acceptă și/sau autorizează adopțiunea, se vor asigura că rațiunea primordială în materie este interesul superior al copilului și: a) vor garanta că adopțiunea unui copil va fi încuviințată doar de autoritățile competente care verifică, conform legii și procedurilor aplicabile și pe baza tuturor informațiilor pertinente și demne de încredere, că adopțiunea poate să aibă loc avînd în vedere situația copilului în raport cu părinții săi, rudele și reprezentanții legali și, dacă este cazul, că persoanele interesate și-au dat consimțămîntul la adopțiune în cunoștință de cauză, pe baza tuturor consultărilor necesare; b) vor recunoaște că adopțiunea în străinătate poate să fie considerată ca un alt mijloc

anexe
117de a asigura îngrijirea necesară copilului, dacă acesta nu poate fi încredințat în
țara sa de origine unei familii de adopție sau plasament, sau dacă nu poate fi îngrijit în mod corespunzător; c) se vor asigura că, în cazul adopțiunii în străinătate, copilul va beneficia de garanțiile și de normele echivalente acelora existente în cazul unei adopțiuni naționale; d) vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că, în cazul adopțiunii în străinătate, încredințarea copilului nu se va traduce printr-un profit material necuvenit persoanelor implicate în aceasta; e) vor promova după caz obiectivele prezentului articol, încheind aranjamente și acorduri bilaterale sau multilaterale și se vor strădui, în acest cadru, să asigure ca încredințarea copilului în străinătate să fie efectuată de către autoritățile sau organele competente.
Articolul 22
1. Statele părți vor lua măsurile corespunzătoare pentru a asigura ca un copil care caută să obțină statutul de refugiat sau care este considerat ca refugiat în virtutea regulilor și procedurilor de drept internațional sau național aplicabile, fie că este singur fie însoțit de mamă și tată sau de orice altă persoană, să beneficieze de protecție și asistență umanitară corespunzătoare pentru a-i permite să se bucure de drepturile pe care i le recunosc prezenta Convenție și celelalte instrumente internaționale relative la drepturile omului sau cu caracter umanitar, la care statele respective sunt părți. 2. În acest scop, statele părți vor coopera, după cum vor considera potrivit, la toate eforturile făcute de Organizația Națiunilor Unite și alte organizații interguvernamentale sau neguvernamentale competente care colaborează cu ONU, pentru a proteja și ajuta copilul care se găsește în asemenea situații și pentru a descoperi părinții sau alți membri ai familiei oricărui copil refugiat, în vederea obținerii informațiilor necesare pentru reunificarea familiei sale. În cazurile în care nici un părinte și nici alt membru al familiei nu poate fi găsit, copilului i se va acorda aceeași protecție ca oricărui alt copil care este permanent sau temporar lipsit de mediul său familial, indiferent pentru care motiv, în conformitate cu prezenta Convenție.
Articolul 23
1. Statele părți recunosc copilului handicapat mental sau fizic că trebuie să se bucure de o viață plină și decentă, în condiții care să îi garanteze demnitatea, să îi promoveze autonomia și să îi faciliteze participarea activă la viața colectivității. 2. Statele părți recunosc dreptul copilului handicapat de a beneficia de îngrijiri speciale și încurajează și asigură, în măsura resurselor disponibile, la cerere, copiilor handicapați care îndeplinesc condițiile prevăzute și celor care îi au în grijă, un ajutor adaptat situației copilului și situației părinților sau a celor care îl îngrijesc.

anexe
118 3. Recunoscînd nevoile speciale ale copilului handicapat, ajutorul furnizat
conform paragrafului 2 al prezentului articol va fi gratuit de fiecare dată cînd este posibil, ținînd cont de resursele financiare ale părinților copilului sau ale acelora care îl îngrijesc și va fi astfel conceput încît copilul handicapat să aibă efectiv acces la educație, la formare, la servicii de îngrijire a sănătății, la servicii de recuperare, la pregătire pentru angajare în muncă și la mijloace de recreere, de o manieră corespunzătoare care să conducă la o integrare socială și o dezvoltare individuală cît se poate de complete, incluzînd dezvoltarea sa culturală și spirituală. 4. În spiritul cooperării internaționale, statele părți vor promova schimbul de informații corespunzătoare în domeniul profilactic al sănătății, tratamentului medical, psihologic și funcțional al copiilor handicapați, inclusiv difuzarea de informații privind metode de recuperare, servicii de educare și formare profesională, ca și accesul la aceste date, în scopul de a permite statelor părți să-și amelioreze capacitățile și competențele și să-și lărgească experiența în aceste domenii. În această privință se va ține seama în mod deosebit de necesitățile țărilor în curs de dezvoltare.
Articolul 24
1. Statele părți recunosc dreptul copilului de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate posibilă și de a beneficia de servicii medicale, de tratament și de recuperare. Statele părți se vor strădui să asigure ca nici un copil să nu fie lipsit de dreptul de a avea acces la aceste servicii de ocrotire a sănătății. 2. Statele părți vor urmări realizarea integrală a acestui drept și, în mod deosebit, vor lua măsurile corespunzătoare pentru: a) reducerea mortalității în rîndul nou-născuților și al copiilor; b) asigurarea pentru toți copiii a necesarului de asistență medicală și îngrijire a sănătății, accentul fiind pus pe dezvoltarea măsurilor primare de ocrotire a sănătății; c) lupta contra maladiilor și malnutriției în cadrul măsurilor primare de ocrotire a sănătății, prin aplicarea tehnologiilor ușor de procurat și prin furnizarea de alimente bogat nutritive și apă potabilă, ținînd seama de pericolele și riscurile de poluare a mediului natural; d) asigurarea ocrotirii sănătății mamelor în perioada pre și postnatală; e) asigurarea ca toate grupurile societății, în mod deosebit părinții și copii, să fie informate, să aibă acces la educație și să fie sprijinite în folosirea cunoștințelor de bază cu privire la sănătatea și alimentația copilului, avantajele alăptării, igienei și salubrității mediului înconjurător și prevenirea accidentelor; f) dezvoltarea măsurilor de sănătate preventivă, de asistență a părinților, precum și de educație și servicii de planificare familială. 3. Statele părți vor lua toate măsurile eficiente corespunzătoare în vederea abolirii practicilor tradiționale dăunătoare sănătății copiilor .
4. Statele părți se angajează să promoveze și să încurajeze cooperarea

anexe
119internațională în vederea asigurării progresive a realizării depline a dreptului
recunoscut în prezentul articol. În această privință se va ține seama în mod deosebit de necesitățile țărilor în curs de dezvoltare.
Articolul 25
Statele părți recunosc copilului care a fost plasat de către autoritatea competentă pentru a primi îngrijiri, protecție sau tratament fizic sau mental, dreptul la verificarea periodică a tratamentului respectiv și a oricăror alte elemente legate de plasarea sa.
Articolul 26
1. Statele părți vor recunoaște oricărui copil dreptul de a beneficia de securitate socială, inclusiv de asigurări sociale, și vor lua măsurile necesare pentru asigurarea deplinei realizări a acestui drept în conformitate cu legislația lor națională. 2. Serviciile trebuie să fie acordate cînd este cazul, ținîndu-se seama de resursele și de situația copilului și a persoanelor responsabile de întreținerea sa, ca și de orice alt element aplicabil la solicitarea serviciilor făcute pentru copil sau în numele său.
Articolul 27
1. Statele părți recunosc dreptul oricărui copil la un nivel de viață suficient pentru dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială. 2. Părinților și oricăror altor persoane care au în grijă un copil le revine în primul rînd responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor lor financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării copilului. 3. Statele părți, ținînd seama de condițiile naționale și în limita mijloacelor lor, vor adopta măsuri corespunzătoare pentru a ajuta părinții și alte persoane care au în grijă un copil să valorifice acest drept și vor oferi, în caz de nevoie, o asistență materială și programe de sprijin, în special în ceea ce privește alimentația, îmbrăcămintea și locuința. 4. Statele părți vor lua toate măsurile adecvate pentru a asigura recuperarea pensiei alimentare a copilului de la părinții săi sau de la alte persoane care au răspundere financiară față de el, indiferent dacă se află pe teritoriul lor sau în străinătate. În special în cazul în care persoana care are răspundere financiară față de un copil trăiește într-un alt stat decît cel al copilului, statele părți vor favoriza aderarea la acorduri internaționale sau încheierea de asemenea acorduri, precum și adoptarea oricăror alte angajamente corespunzătoare.
Articolul 28
1. Statele părți recunosc dreptul copilului la educație și, în vederea asigurării exercitării acestui drept în mod progresiv și pe baza egalității de șanse, vor

anexe
120urmări în special:
a) să facă învățămîntul primar obligatoriu și gratuit pentru toți; b) să încurajeze diferite forme de învățămînt secundar, atît general cît și profesional, să le facă deschise și accesibile oricărui copil și să ia măsuri corespunzătoare, cum sunt instituirea gratuității învățămîntului și acordarea unui ajutor financiar în caz de nevoie; c) să asigure tuturor accesul la învățămîntul superior, în funcție de capacitățile fiecăruia, prin toate mijloacele adecvate; d) să facă deschise și accesibile tuturor copiilor informarea și orientarea școlară și profesională; e) să ia măsuri pentru a încuraja frecventarea școlii cu regularitate și reducerea ratei de abandonare a școlii. 2. Statele părți vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura aplicarea disciplinei școlare într-un mod compatibil cu demnitatea copilului ca ființă umană și în conformitate cu prezenta Convenție. 3. Statele părți vor promova și încuraja cooperarea internațională în domeniul educației, mai ales cu scopul de a contribui la eliminarea ignoranței și a analfabetismului în lume și de a facilita accesul la cunoștințe științifice și tehnice și la metode de învățămînt moderne. În această privință se va ține în special seama de necesitățile țărilor în curs de dezvoltare.
Articolul 29
1. Statele părți sunt de acord că educația copilului trebuie să urmărească: a) dezvoltarea personalității copilului, a aptitudinilor și capacităților sale mentale și fizice la nivelul potențialului lor maxim; b) dezvoltarea respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului, precum și pentru principiile consacrate în Carta Națiunilor Unite; c) dezvoltarea respectului față de părinții copilului, față de identitatea sa culturală, de limba proprie și valorile sale, precum și față de valorile naționale ale țării în care trăiește, ale țării din care eventual este originar și ale civilizațiilor diferite de a sa; d) pregătirea copilului pentru a-și asuma responsabilitățile vieții într-o societate liberă, în spiritul înțelegerii, păcii, toleranței, egalității între sexe și prieteniei între toate popoarele și grupurile etnice, naționale și religioase și cu persoanele de origine autohtonă; e) dezvoltarea respectului față de mediul natural. 2. Nici o dispoziție din prezentul articol sau din articolul 28 nu va fi interpretată de o manieră care să aducă atingere libertății persoanelor fizice sau juridice de a crea și dirija instituții de învățămînt, cu condiția ca principiile enunțate în paragraful 1 din prezentul articol să fie respectate și ca educația în aceste instituții să fie conformă normelor minimale pe care statul le prescrie.

anexe
121 Articolul 30
În statele în care există minorități etnice, religioase sau lingvistice sau persoane de origine autohtonă, un copil autohton sau care aparține uneia din aceste minorități nu poate fi privat de dreptul de a avea în comun cu alți membri ai grupului său propria cultură, de a profesa și de a practica propria religie sau de a folosi propria limbă.
Articolul 31
1. Statele părți recunosc dreptul copilului la odihnă și timp liber, dreptul de a se juca și de a practica activități recreative proprii vîrstei sale și de a participa în mod liber la viața culturală și artistică. 2. Statele părți vor respecta și promova dreptul copilului de a participa în mod deplin la viața culturală și artistică și vor încuraja asigurarea unor posibilități corespunzătoare și egale pentru activitatea culturală, artistică, recreativă și de odihnă.
Articolul 32
1. Statele părți recunosc dreptul copilului de a fi protejat împotriva exploatării economice și a implicării în orice muncă ce ar comporta riscuri sau ar împiedica educația sau care ar dăuna sănătății sau dezvoltării sale fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale. 2. Statele părți vor lua măsurile legislative, administrative, sociale și educative pentru a asigura aplicarea prezentului articol. În acest scop și ținînd seama de dispozițiile pertinente ale celorlalte instrumente internaționale, statele părți, în mod special: a) vor fixa o vîrstă minimă sau vîrste minime de angajare; b) vor prevedea o reglementare corespunzătoare a orarelor de lucru și a condițiilor de muncă; c) vor prevedea pedepse sau alte sancțiuni corespunzătoare pentru a asigura aplicarea efectivă a prezentului articol.
Articolul 33
Statele părți vor lua măsuri corespunzătoare, inclusiv măsuri legislative, administrative, sociale și educative pentru a proteja copiii contra folosirii ilicite a stupefiantelor și a substanțelor psihotrope, așa cum sunt acestea definite de tratatele internaționale pertinente și pentru a împiedica utilizarea copiilor la producția și traficul ilicit al acestor substanțe.
Articolul 34
Statele părți se angajează să protejeze copilul contra oricărei forme de exploatare sexuală și de abuz sexual. În acest scop, statele părți vor lua, în special, toate măsurile corespunzătoare pe plan național, bilateral și multilateral,

anexe
122pentru a împiedica:
a) incitarea sau constrîngerea unui copil de a fi implicat într-o activitate sexuală ilegală; b) exploatarea copiilor în scopul prostituției sau al altor practici sexuale ilegale; c) exploatarea copiilor în scopul producției de spectacole sau de materiale cu caracter pornografic.
Articolul 35
Statele părți vor lua toate măsurile corespunzătoare pe plan național, bilateral și multilateral pentru a împiedica răpirea, vînzarea și traficul cu copii în orice scop și în orice formă.
Articolul 36
Statele părți vor proteja copilul împotriva tuturor celorlalte forme de exploatare dăunătoare oricărui aspect al bunăstării lui.
Articolul 37
Statele părți vor garanta că: a) nici un copil nu va fi supus la tortură, la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante. Pentru infracțiunile comise de persoane sub vîrsta de optsprezece ani nu vor fi pronunțate nici pedeapsa capitală nici închisoarea pe viață fără posibilitatea de eliberare; b) nici un copil nu va fi privat de libertate în mod ilegal sau arbitrar. Arestarea, deținerea sau întemnițarea unui copil trebuie să fie conformă cu legea și se va folosi numai ca măsură extremă și pentru cea mai scurtă posibil perioadă de timp; c) orice copil privat de libertate va fi tratat cu omenie și cu respectul datorat demnității persoanei umane și de o manieră care să țină seama de nevoile persoanelor de vîrsta sa. În special, orice copil privat de libertate va fi separat de adulți – în afară de cazul cînd se consideră în interesul superior al copilului să nu se procedeze astfel – și va avea dreptul de a menține contactul cu familia sa prin corespondență și prin vizite, în afara unor cazuri excepționale; d) orice copil privat de libertate va avea dreptul de acces rapid la asistență juridică sau la orice altă asistență corespunzătoare, precum și dreptul de a contesta legalitatea privării sale de libertate în fața unui tribunal sau a unei alte autorități competente, independente și imparțiale și dreptul la decizie rapidă în orice asemenea acțiune.
Articolul 38
1. Statele părți se angajează să respecte și să asigure respectarea regulilor dreptului umanitar internațional care le sunt aplicabile în caz de conflict armat și

anexe
123care se referă la copii.
2. Statele părți vor lua toate măsurile posibile pentru a se asigura că persoanele care nu au atins vîrsta de cincisprezece ani nu participă direct la ostilități. 3. Statele părți se vor abține de a înrola în forțele lor armate orice persoană care nu a atins vîrsta de cincisprezece ani. Atunci cînd încorporează persoane de peste cincisprezece ani, dar sub optsprezece ani, statele părți se vor strădui să înroleze cu prioritate pe cei maiîn vîrstă. 4. Conform obligației care le revine în virtutea dreptului umanitar internațional de a proteja populația civilă în caz de conflict armat, statele părți vor lua măsurile posibile pentru a asigura protecția și îngrijirea copiilor care sunt afectați de un conflict armat.
Articolul 39
Statele părți vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru a promova refacerea fizică și psihică și reintegrarea socială a oricărui copil victimă a oricărei forme de neglijență, exploatare sau abuz, a torturii sau a oricărei alte forme de pedeapsă sau tratament de cruzime, inuman sau degradant sau a unui conflict armat. Această refacere și această reintegrare se vor desfășura în condiții care favorizează sănătatea, respectul de sine și demnitatea copilului.
Articolul 40
1. Statele părți recunosc oricărui copil suspect, acuzat sau dovedit că a comis o încălcare a legii penale, dreptul de a fi tratat într-un mod de natură să favorizeze simțul său de demnitate și al valorii personale, să întărească respectul său pentru drepturile omului și libertățile fundamentale ale altora și să țină seama de vîrsta sa ca și de necesitatea de a promova reintegrarea copilului și asumarea de către acesta a unui rol constructiv în societate. 2. În acest scop și ținînd seama de dispozițiile pertinente ale instrumentelor internaționale, statele părți vor garanta, în special, că: a) nici un copil nu va fi suspectat, acuzat sau declarat vinovat de o încălcare a legii penale datorită unor acțiuni sau omisiuni care nu erau stipulate de către dreptul național sau internațional în momentul comiterii lor; b) orice copil suspectat sau acuzat de o încălcare a legii penale are cel puțin dreptul la garanțiile următoare: 1) să fie presupus nevinovat pînă ce vinovăția sa va fi stabilită legal; 2) să fie informat prompt și direct de acuzațiile care i se aduc sau, dacă este cazul, prin intermediul părinților săi sau al reprezentanților legali și să beneficieze de asistență juridică sau de orice altă asistență corespunzătoare pentru pregătirea și prezentarea apărării sale; 3) cauza sa să fie examinată fără întîrziere de către o autoritate sau o instanță judiciară competentă, independentă și imparțială, după o procedură

anexe
124echitabilă conform prevederilor legii, în prezența asistenței legale sau a oricărei
alte asistențe corespunzătoare și – dacă acest lucru nu este considerat contrar interesului superior al copilului, datorită în special vîrstei și situației sale – în prezența părinților săi sau a reprezentanților legali; 4) să nu fie constrîns să depună mărturie sau să mărturisească că este vinovat; să interogheze sau să facă să fie interogați martori ai acuzării și să obțină aducerea și interogarea de martori ai apărării, în condiții de egalitate; 5) dacă se dovedește că a încălcat legea penală, să poată face apel cu privire la decizie și la orice măsură luată în consecință, în fața unei autorități sau instanțe judecătorești superioare competente, independente și imparțiale, conform legii; 6) să fie asistat în mod gratuit de un interpret, dacă nu înțelege sau nu vorbește limba utilizată; 7) viața sa personală să fie în mod deplin respectată în toate fazele procedurii. 3. Statele părți se vor strădui să promoveze adoptarea de legi, proceduri, crearea de autorități și instituții, special concepute pentru copiii suspectați, acuzați sau declarați că ar fi comis încălcări ale legii penale și, în special: a) vor stabili o vîrstă minimă sub care copiii vor fi presupuși a nu avea capacitatea de a încălca legea penală; b) vor lua măsuri, de fiecare dată cînd este posibil și de dorit, pentru a trata acești copii fără a se recurge la procedura judiciară, cu condiția ca drepturile omului și garanțiile legale să fie deplin respectate. 4. Va fi prevăzută o întreagă gamă de dispoziții cum sunt cele referitoare la îngrijire, orientare și supraveghere, îndrumare, verificare, plasament familial, programe de educație generală și profesională și alternative la îngrijirea instituțională, pentru a asigura copiilor un tratament corespunzător bunăstării și proporțional atît cu condițiile lor cît și cu infracțiunea comisă.
Articolul 41
Nici o dispoziție din prezenta Convenție nu va afecta orice prevedere mai potrivită pentru înțelegerea drepturilor copilului, care poate figura în: a) legislația unui stat parte sau în b) dreptul internațional în vigoare pentru acest stat. PARTEA A DOUA
Articolul 42
Statele părți se angajează să facă cunoscute pe larg adulților și copiilor, principiile și prevederile prezentei Convenții, prin mijloace active și corespunzătoare.
Articolul 43
1. În vederea examinării progreselor înregistrate de statele părți în executarea

anexe
125obligațiilor contractate de ele în virtutea prezentei Convenții, se va institui un
Comitet al drepturilor copilului care îndeplinește atribuțiunile care urmează. 2. Comitetul se compune din 10 experți de o înaltă moralitate și care posedă o competență recunoscută în domeniul reglementat de prezenta Convenție. Membrii săi sunt aleși de statele părți din rîndul cetățenilor lor și acționează cu titlu individual, ținîndu-se seama de necesitatea asigurării unei repartiții geografice echitabile și cu respectarea principalelor sisteme juridice. 3. Membrii Comitetului sunt aleși prin vot secret de pe o listă de persoane desemnate de statele părți. Fiecare stat parte poate desemna un candidat dintre cetățenii săi. 4. Prima alegere va avea loc în termen de șase luni de la data intrării în vigoare a prezentei Convenții. Alegerile vor avea loc apoi la fiecare doi ani. Cu patru luni înaintea datei fiecărei alegeri, Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite va invita în scris statele să propună candidații lor într-un termen de două luni.Secretarul general va întocmi apoi o listă alfabetică a candidaților astfel desemnați, indicînd statele părți care i-au desemnat și o va comunica statelor părți la prezenta Convenție. 5. Alegerile vor avea loc la reuniunile statelor părți, convocate de Secretarul general la sediul Organizației Națiunilor Unite. La aceste reuniuni, la care cvorumul este constituit din două treimi din statele părți, candidații aleși în Comitet sunt cei care obțin cel mai mare număr de voturi și majoritatea absolută a voturilor reprezentanților statelor părți prezente și votante. 6. Membrii Comitetului sunt aleși pe o perioadă de patru ani. Ei pot fi realeși dacă candidatura lor este prezentată din nou. Mandatul a cinci membri aleși la prima alegere va lua sfîrșit după doi ani. Numele celor cinci membri vor fi trase la sorți de către președintelereuniunii, imediat după prima alegere. 7. În caz de deces sau de demisie a unui membru al Comitetului, sau dacă, pentru orice alt motiv, un membru declară că nu mai poate exercita funcțiunile sale în cadrul Comitetului, statul parte care a prezentat candidatura lui numește un alt expert dintre cetățenii săi pentru a ocupa postul vacant pînă la expirarea mandatului respectiv, sub rezerva aprobării de către Comitet. 8. Comitetul adoptă regulamentul său interior. 9. Comitetul alege biroul său pentru o perioadă de doi ani. 10. Reuniunile Comitetului se țin în mod normal la sediul Organizației Națiunilor Unite sau în orice alt loc corespunzător stabilit de Comitet. Comitetul se reunește normal în fiecare an. Durata sesiunilor sale este stabilită și modificată, dacă este necesar, de reuniunea statelor părți la prezenta Convenție, sub rezerva aprobării de către Adunarea generală. 11. Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite pune la dispoziția Comitetului personalul și instalațiile care îi sunt necesare pentru a se achita în mod eficace de funcțiunile care îi sunt încredințate conform prezentei Convenții.

anexe
126 12. Membrii Comitetului creat în virtutea prezentei Convenții primesc, cu
aprobarea Adunării generale, indemnizații din resursele Organizației Națiunilor Unite în condițiile și modalitățile fixate de Adunarea generală.
Articolul 44
1. Statele părți se angajează să supună Comitetului, prin intermediul Secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, rapoarte asupra măsurilor pe care le adoptă pentru a da efect drepturilor recunoscute în prezenta Convenție și asupra progreselor realizate în exercitarea acestor drepturi: a) în termen de doi ani începînd de la data intrării în vigoare a prezentei Convenții pentru statele părți interesate; b) în continuare, la fiecare cinci ani. 2. Rapoartele întocmite conform prezentului articol trebuie, dacă este cazul, să indice factorii și dificultățile care împiedică statele părți să se achite în mod deplin de obligațiile prevăzute în prezenta Convenție. Ele trebuie, de asemenea, să cuprindă informații suficiente pentru a da Comitetului o idee precisă asupra aplicării Convenției în țara respectivă. 3. Statele părți care au prezentat Comitetului un raport inițial nu trebuie să repete, în rapoartele pe care le prezintă după aceea, conform alineatului b) din paragraful 1 al prezentului articol, informațiile de bază comunicate anterior .
4. Comitetul poate cere statelor părți toate informațiile complementare referitoare la aplicarea Convenției. 5. Comitetul supune la fiecare doi ani Adunării generale, prin intermediul Consiliului Economic și Social, un raport asupra activităților sale. 6. Statele părți asigură o largă difuzare rapoartelor lor în țara lor proprie.
Articolul 45
Pentru a promova aplicarea efectivă a Convenției și a încuraja cooperarea internațională în domeniul vizat de Convenție: a) Instituțiile specializate, Fondul Națiunilor Unite pentru copii și alte organe ale Națiunilor Unite au dreptul de a asista la examinarea aplicării dispozițiilor prezentei Convenții care țin de mandatul lor. Comitetul poate invita instituțiile specializate, Fondul Națiunilor Unite pentru copii și orice alte organisme competente pe care le va considera corespunzătoare să dea avize specializate asupra aplicării Convenției în domeniile care țin de mandatele respective. El poate invita instituțiile specializate, Fondul Națiunilor Unite pentru copii și alte organe ale Națiunilor Unite să-i prezinte rapoarte asupra aplicării Convenției în sectoarele care țin de domeniul lor de activitate. b) Comitetul transmite, dacă apreciază necesar, instituțiilor specializate, Fondului Națiunilor Unite pentru copii și altor organisme competente orice raport al statelor părți ce conține o cerere sau care indică o nevoie de consultanță sau asistență tehnică ori de altă natură, însoțit, dacă este cazul, de observațiile și

anexe
127sugestiile Comitetului care se referă la cerere sau indicație.
c) Comitetul poate recomanda Adunării generale să roage pe Secretarul general să dispună efectuarea pentru Comitet a unor studii asupra problemelor specifice care afectează drepturile copilului. d) Comitetul poate face sugestii și recomandări de ordin general fondate pe informațiile primite în conformitate cu articolele 44 și 45 din prezenta Convenție. Aceste sugestii și recomandări de ordin general sunt transmise oricărui stat parte interesat și aduse în atenția Adunării generale, însoțite, dacă este cazul, de observațiile statelor părți.
PARTEA A TREIA Articolul 46
Prezenta Convenție este deschisă spre semnare tuturor statelor.
Articolul 47
Prezenta Convenție trebuie să fie ratificată. Instrumentele de ratificare vor fi depuse la Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite.
Articolul 48
Prezenta Convenție va rămîne deschisă aderării oricărui stat.Instrumentele de aderare vor fi depuse la Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite.
Articolul 49
1. Prezenta Convenție va intra în vigoare în a treizecea zi după depunerea la Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite a celui de-al douăzecilea instrument de ratificare sau aderare. 2. Pentru fiecare stat care va ratifica prezenta Convenție sau care va adera la aceasta după depunerea celui de-al douăzecilea instrument de ratificare sau de aderare, Convenția va intra în vigoare în a treizecea zi care va urma depunerii de către acest stat a instrumentului său de ratificare sau de aderare.
Articolul 50
1. Orice stat poate să propună un amendament și să depună textul acestuia la Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite.Secretarul general va comunica propunerea de amendament statelor părți, cerîndu-le să-i facă cunoscut dacă sunt favorabile convocării unei conferințe a statelor părți în vederea examinării propunerii și a supunerii ei la vot. Dacă, în patru luni după această comunicare, cel puțin o treime din statele părți se pronunță în favoarea convocării unei asemenea conferințe, Secretarul general convoacă conferința sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite. Orice amendament

anexe
128adoptat de majoritatea statelor părți prezente și votante la conferință este supus
spre aprobare Adunării generale. 2. Orice amendament adoptat conform dispozițiilor din paragraful 1 al prezentului articol va intra în vigoare atunci cînd va fi aprobat de Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite și acceptat de majoritatea a două treimi din statele părți. 3. Atunci cînd un amendament intră în vigoare, acesta are forță obligatorie pentru statele părți care l-au acceptat, celelalte state rămînînd legate de dispozițiile din prezenta Convenție și de toate amendamentele acceptate de ele.
Articolul 51
1. Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite va primi și va comunica tuturor statelor textul rezervelor care au fost făcute de state în momentul ratificării sau aderării. 2. Nici o rezervă incompatibilă cu obiectul și scopul prezentei Convenții nu este autorizată. 3. Rezervele pot fi retrase în orice moment printr-o notificare adresată Secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, care va informa despre aceasta toate statele părți la Convenție. Notificarea va căpăta efect de la data la care este primită de către Secretarul general.
Articolul 52
Orice stat parte poate denunța prezenta Convenție printr-o notificare scrisă adresată Secretarului general al Organizației Națiunilor Unite. Denunțarea capătă efect la un an de la data la care notificarea a fost primită de Secretarul general.
Articolul 53
Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite este desemnat ca depozitar al prezentei Convenții.
Articolul 54
Originalul prezentei Convenții, ale cărei texte în arabă, chineză, engleză, franceză, rusă și spaniolă sunt egal autentice, va fi depus la Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite. Drept care plenipotențiarii subsemnați, în mod corespunzător împuterniciți de guvernele lor, au semnat prezenta Convenție.

129BIBlIogRaFIe
1. ARHIP , A., PAPUC L. Noile educații-imperative ale lumii contemporane.
Chișinău: Tipografia centrală , 1996. 142 p.
2. BABANSkI, I. Optimizarea procesului instructiv-educativ (tr. de
A.Comerzan). Chișinău: Lumina, 1984. 200 p.
3. BELEAC, A., NICHIFOR, S. Noi și Legea, cl. X. Chișinău: Litera, 2001.
130 p.
4. BENDIX, R. Nation-Building and Citizenship, New York, J.Wiley and Sons,
1964.
5. BÎRZEA, C. Cetățenia Europeană. București: Politeia-SNSPA, 2005. 147 p.
6. BÎRZEA, C. Educația pentru o cetățenie democratică: o perspectivă a
educației permanente . Strasbourg. 2000. 95 p.
7. BÎRZEA, C., CECCHINI, M., HARRISON, C., kREk, J, SPAJIC-
VRAkAS , V., Manual pentru asigurarea calității educației pentru cetățenie
democratică în școală . UNESCO, Consiliul Europei CEPS, 2005. 124 p.
8. BRANDER, P., GOMES, R., kEEN, E., LEMINEUR, M., OLIVEIRA,
B., SURIAM, A., SUSLOV A, O., Repere. Manual de educație pentru
drepturile omului , Institutul Intercultural Timișoara, 2004. 481 p.
9. BUCUN, N., MUSTEAȚĂ, S., GUȚU, Vl., RUDIC , Gh. Bazele științifice
ale dezvoltării învățămîntului în Republica Moldova. Chișinău: Prometeu ,
1997. 397 p.
10. CARA, A., BACIU, S., Standarde pentru școala democratică. SIEDO,
Chișinău: Prag-3, 2003. 30 p.
11. CĂLIN , M. Educația civică în „Revista învățămîntului primar” 1993, nr.
5-6, 18 p.
12. CĂLIN , M. Fundamentarea epistemică și metodologică a acțiunii educative.
București: ALL, 1996. 570 p.
13. CĂLIN , M. Teoria și metateoria acțiunii educative. București: Aramis, 2003
207 p.
14. CERGHIT , I. Metode de învățămînt. București: Editura Didactică și
Pedagogică, 1980, p. 17-38; p. 220-223.
15. CERGHIT , I. Mijloace de învățămînt și strategii didactice. Curs de
pedagogie. București: Editura Didactică și Pedagogică, 1988. 189 p.

13016. CERNICHEVICI , S. Educație și eros (ghid pentru educatori, părinți și
tineri). Iași: Polirom, 2001. 143 p.
17. CHIRIȚESCU, D., TEȘILEANU , A. Fundamente ale democrației .
Manualul elevului. SILEX 2005. 198 p.
18. CLARkE, P. Comunități de învățare: școli și sisteme. București: Arc 2002.
189 p.
19. Concepția dezvoltării învățămîntului în Republica Moldova, Chișinău:
Liceum, 2003. 36 p.
20. COSMA, T. Ședințele cu părinții în gimnaziu . Iași: Polirom, 2001. 173 p.
21. CRETU, C. Curriculum diferențiat și personalizat. Iași: Polirom, 1998.
5-29 p.
22. CRIȘAN, A., GUȚU, V . Proiectarea curriculumului de bază/ghid
metodologic. Cimișlia, 1997. 127 p.
23. CRISTEA , S. Dicționar de termeni pedagogici. București: Editura Didactică
și Pedagogică R. A., 1998. 479 p.
24. CUCOȘ, C. Pedagogie. Iași, Polirom, 1996. 230 p.
25. Curriculum. Educația civică pentru clasele V-IX, Chișinău: Editura ARC,
2001. 31 p.
26. Curriculum Național. Planurile de învățămînt (pentru învățămîntul primar,
gimnazial, mediu general și liceal), anul de studii 2003-2004. Chișinău:
Lyceum, 2003. 75 p.
27. Curriculum. Noi și Legea – educația referitoare la lege , clasele X-XII,
Chișinău: Editura Epigraf, 2000. 34 p.
28. CUZNEȚOV , L. Educație pentru democrație în cadrul familie i. În
Didactica PRO, supliment al revistei de teorie și practică, „Educație pentru
democrație”,.
29. CUZNEȚOV , L., BANUH , N. Filosofia educației. Chișinău: UPS „Ion Creangă”,
2004. 230 p.
30. DEWEY , J. Fundamente pentru o știință a educației . București: Editura
Didactică și Pedagogică R.A., 1992. 129 p.
31. DEWEY , J. Democrație și educație. O introducere în filozofia educației .
București: Editura Didactică și Pedagogică, 1972 . 338 p.
32. Didactica PRO, supliment al revistei de teorie și practică , „Educație pentru
toleranță”, 2004. 60 p.

13133. Educație pentru Drepturile Omului, o provocare , Coord. Hugh Starkey, București,
1993. 355 p.
34. Educația Civică în SUA , SIEDO, Chișinău: Epigraf, 1999. 96 p.
35. Educație pentru drepturile omului. Ghidul educatorului . SIEDO, Uniunea
Scriitorilor , 1998. 88 p.
36. GOLLOB, R., HUDDLESTON, E., kRAPF , P., SALEMA, M., SPAJIC-
VRAkAS , V. Manual pentru formarea cadrelor didactice în domeniul
educației pentru cetățenie democratică și al educației pentru drepturile
omului, Consiliul Europei, 2004. 66 p.
37. GULEI, Al. Formarea și influențarea comportamentului civic , www.cte.usv.
ro/rophie/enciclopedia/2
38. GUSTI , D. Pentru o etică vie a națiunii noastre . București: Editura Academiei,
1968. 268 p.
39. GUȚU, V ., RUDIC , Gh., ȘEVCIUC , M. Învățămîntul formativ. Aspecte
teoretice și practice. Cimișlia: Editura Tipcim S. A. 1995. 79 p.
40. GUȚU, Vl. Obiectivele educaționale: clarificări conceptuale și metodologice
Chișinău: Revista Didactica-PRO , 2001. nr.6. p.42
41. HABERMAS, J. Citizenship and National Identity. In: B. Van Steenbergen
(ed) The condition of Citizenship, Newbury Park, California, Sage, p.20-35
42. JOIȚA, E. Educația cognitivă. Collegium. Iași: Polirom, 2002. 243 p.
43. kAREN , O’S HEA Glosar de termeni pentru educația pentru cetățenie
democratică, Educația Toleranței și cetățeniei democratice prin intermediul
istoriei. Chișinău, 2006. p.6-33
44. kEEN, E., TÎRCĂ , A. Educație pentru cetățenie democratică. Ghid pentru
profesori AREDDO, 1999. 95 p.
45. kERSCHENSTEINER , G. Educația cetățenească a tineretului, Editura
casei școalelor , București, 1916. p. 33-78
46. LECA, C., NICHIFOR, S., RACU, T., SECARĂ, R. Noi și Legea, Ghidul
profesorului. SIEDO. Chișinău: Litera, 2001. 335 p.
47. LECA, C. Evaluarea competențelor civice ale elevilor. Exemple de bune
practici . București: Editura M. Preda, 2004. 165 p.
48. MCQUOID-MASON, D. Democracy for all, Street Law, Center for Socio-
legal Studies, Univercity of Natal, NICEL, Washington DC, 1994. 120 p.
49. MÂNDÂCANU , V. Arta comportamentului moral. Chișinău: Baștina-Radoc

132S.R.L., 2004. 203 p.
50. MÂNDÂCANU, V ., BANUH N. (coord.) Filosofîa educației – imperative,
căutări, orientări. Chișinău: Catamix, 1997. 365 p.
51. MILLER , B., L AUREL , S. Formarea cetățenilor . Corelarea evaluării
autentice cu procesul de învățămînt în educația civică/referitoare la lege ,
Chișinău: Editura PRAG-3, 2003. 238 p.
52. MUSTEAȚĂ, S. Educația toleranței și cetățeniei democratice prin
intermediul istoriei , Chișinău: Editura Cartier Educațional, 2006. 311 p.
53. NEACȘU , I. Instruire și învățare. București: Editura Didactica și pedagogica ,
1999. 282 p.
54. NEGURĂ, A., P APUC, L., PÂSLARU , VI. Curriculum psihopedagogic
universitar de bază. Chișinău: FET Tipografia Centrală, 2000. 174 p.
55. NICOLA, I. Tratat de pedagogie școlară. București: Aramis Print SRL,
2002. 480 p.
56. NICOLA, I., FĂRCAȘ D. Teoria educației și noțiuni de cercetare
pedagogică. București: Editura Didactica și pedagogica, 1993. 131 p.
57. PARSONS, T., BALES, R.F. et.al. Family, Socialization and Interaction
Process Illinois, The Free Press, Ghencoe, 1995. p.17-21.
58. PÂSLARU , Vl., DRAGUȚAN, A. et. al. Atitudini fundamentale. Chișinău:
Cartier Educațional, 1998. 40 p.
59. PÂSLARU , VI. Principiul pozitiv al educației. Chișinău: Civitas, 2003. 320
p.
60. PATRAȘCU , D., CRUDU V . ș.a. Standarde și standardizare în învățămînt .
Chișinău: Univers Pedagogic, 2006. 188 p.
61. PAUL, J. La pensee interieure at ses troubles. Paris: 1926-1927.
62. PETERS, R.S. Etica și educația. București: Ed. Didactica și Pedagogica , 1997.
p.7-27; 105-111.
63. PIAGET , J. L’epistemiologie de relations interdisciplinaires.
L’interdisciplinarite. Paris: OCDE, 1972 b, p.130-146.
64. RACU , T. Educația pentru cetățenie: de la teorie la practică. În revista
Didactica PRO, Revistă de teorie și practică educațională, 2005, nr. 5-6, p.
121.
65. RACU , T. Locul și rolul educației pentru cetățenie în școală” în Didactica
PRO, supliment al revistei de teorie și practică, „Educație civică”, 2006. p.60

13366. RACU , T. Reflecții privind tehnicile de evaluare în cadrul disciplinei educație
civică. În culegerea „Probleme ale științelor socio-umane și modernizării
învățămîntului”. Conferința științifică anuală a UPS „Ion Creangă”, 17-18 martie
2004, V olumul I. Chișinău, 2004. p.98-102.
67. RACU , T. Principiile de eficientizare a educației pentru cetățenie ”.
În culegerea „Probleme ale științelor socio-umane și modernizării învățămîntului”. Conferința științifică anuală a UPS „Ion Creangă”, 17-18 martie 2004, V olumul I, Chișinău 2004. p.92-98.
68. RACU , T. Educația pentru cetățenie – parcursul spre formarea personalității
cetățeanului activ. În culegerea „Conferința științifică jubiliară”, UPS „Ion
Creangă” din Chișinău la 65 de ani. Chișinău, 2005. p.335-339.
69. ROWE, D., NEWTON, J. Tu, eu, noi!, Citizenship Foundation , 203 p.
70. SALADE, D. Forma comportamentului moral-civic în „Educația și
dinamismul ei” (coord. Miron Ionescu), București: Editura Tribuna
Învățămîntului , 1998
71. Sugestii pentru activitatea extrașcolară la educația civică. SIEDO, Chișinău,
2005. 44 p.
72. STOICA, C. Educație și comportament. București: Editura Didactica și
Pedagogica, 1998. 146 p.
73. VĂIDEANU , Gh . Educația la frontiera dintre milenii . București: Editura
Politică, 1998. 380 p.
74. VĂIDEANU , Gh. Ghid pentru profesorii. București: Ed. Didactica și Pedagogica,
1982. 356 p.
75. VLĂSCEANU , L. Decizie și inovație în învățămînt. București: Ed. Didactica
și pedagogica, 1989. 322 p.

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Departamentul de Stat al SUA în cadrul programului „Educația civică pentru o dezvoltare… [613063] (ID: 613063)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Departamentul de Stat al SUA în cadrul programului „Educația civică pentru o dezvoltare… [613063]

Copyright Notice

Proiect Dinu Sandica contu Ana Maria Grupa 1338, An 2 Seria A [606830]

Microsistem: sistem tehnic realizat cu ajutorul microtehnologiilor si care poate indeplini functii multiple intr -un spatiu redus. Structura unui… [622709]

P Varstelor Manual Sion [631579]

UNIVER SITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD FACULTATEA DE INGINERIE DOMENIUL DE LICENȚĂ: INGINERIE INDUSTRIAL Ă PROGRAMUL DE STUDIU: PROIECTAREA… [607970]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI [613948]

Comerțul electronic în noua societate informațională Coordonator științific: Absolvent: 2 Cuprins 1. Introducere……………………………………………………………….….…3 1.1…. [626945]

Copyright Notice

Similar Posts