Acest capitol va cuprinde design -ul cercetării, obiectivul general, obiectivele specifice, ipotezele cercetãrii, lotul de subiecți participanți,… [606547]

1

CAPITOLUL II.
METODOLOGIA CERCETÃRII

Acest capitol va cuprinde design -ul cercetării, obiectivul general,
obiectivele specifice, ipotezele cercetãrii, lotul de subiecți participanți,
variabilele de lucru, instrumentele utilizate în cercetare, modul de culegere a
datelor, prelucrarea lor în programul statistic SPSS (Statistical Package for
Social Sciences), precum și prezentarea rezultatelor obținute și argumentareea
acestora, cu scopul îndeplinirii obiectivului general și a verificãrii ipotezelor.

II.1.OBIECTIVELE CERCETĂRII

II.1.1.Obiectivul general

Obiectivul general al acestei lucrări este identificarea relației dintre
randamentul școlar și nivelul sărăciei familiale.

II.1.2.Obiective specifice

1. Identificarea relației dintre sărăcie și stima de sine.
2. Identificarea relației dintre randament ul școlar și vârstă.
3. Identificarea relației dintre randamentul școlar și tipul sărăciei.

2

II.2. IPOTEZELE CERCETÃRII

Ipoteza nr.1:
Se prezumă că există o diferență semnificativă între stima de sine a
subiecților care au un nivel al sărăciei absolut și stima de sine a subiecților care
au un nivel al sărăciei relativ.
Ipoteza nr.2:
Se prezumă că există o diferență semnificativă între randamentul școlar al
elevilor din ciclul liceal și randamentul școlar al elevilor din ciclul primar.
Ipoteza nr.3:
Se prez umă că randamentul școlar este influențat în mod direct de tipul
sărăciei.

II.3. LOTUL DE SUBIECȚI AL CERCETÃRII

În cadrul acestei lucrări, lotul de subiecți va fi alcătuit din 60 de subiecți,
dintre care 30 subiecți sunt elevi în clasa a XI – a și au vâ rste cuprinse între 16 și
17 ani, iar 30 subiecți sunt elevi în clasa a II -a, cu vârste cuprinse între 8 și 9
ani.
După cum putem observa și în diagrama de mai jos și dupã cum am
menționat anterior, subiecții au vârste cuprinse între 16 și 17 ani: 9 subi ecți au
vârsta de 16 ani, 21 subiecți au vârsta de 17 ani; respectiv vârste cuprinse între
8 și 9 ani: 12 subiecți au vârsta de 8 ani, iar 18 subiecți au vârsta de 9 ani.

3

Figura 2.1: Diagrama de structurã – vârsta subiecților

În figura de mai jos, putem observa repartiția subiecților în funcție de
genul biologic, respectiv 36 subiecți de gen feminin și 24 subiecți de gen
masculin.

Figura 2.2: Diagrama de structură – genul biologic

15%
35%
20% 30% Vârsta subiec ților
16 ani
17 ani
8 ani
9 ani
60% 40% Genul biologic
feminin masculin

4

Figura 2. 3: Diagrama de structură – nivelul sărăciei

În figura 2.3 , putem observa repartiția subiecților în funcție de nivelul
sărăciei, respectiv 22 subiecți au un nivel al sărăciei absolut și 38 subiecți cu un
nivel al sărăciei relativ. Observăm că nu există participanți care se încadrează în
tipul de sărăcie extr em (0%).

Figura 2.4. Diagrama de structură – mediul de proveniență
44%
56% 0% Nivelul S ărăciei
saracie absoluta saracie relativa saracie extrema
mediul rural
25%
mediul urban
75% Mediul de provenien ță

5
În figura 2.4 , putem observa repartiția subiecților în funcție de mediul de
proveniență, respectiv 15subiecți care aparțin mediului rural și 45 subiecți care
aparțin mediului urban.

II.4.INSTRUMENTE UTILIZATE
Pentru realizarea acestei cercetării,am utilizat următoarele instrumente:
 Scala stimei de sine Rosenberg
 Fișa educațională și psihologică a elevului
 Variabile:
 Randamentul școlar este reprezentat de punctajul obținut la
evaluările și simulările naționale:
– Randament școlar optim : punctaj între 70 -100
– Randament școlar mediocru: punctaj între 50 -60
– Randament școlar nefavorabil: punctaj sub 40
 Sărăcia familială va fi împărtiță în:
– Sărăcie absolută -De fapt, ne referim la asigurarea traiului zilnic ,
respectiv a unor condiții minime de viață necesare supraviețuirii :
 FAMILIILE CARE AU AJUTOR SOCIAL:

Figura 2.5. Diagrama de structură – Sărăcia absolut ă
0 lei100 lei200 lei300 lei400 lei500 lei
familii formate
din 3 membrifamilii formate
din 4 membri
ajutor social 357 lei 442 leiAxis Title Veniturile estimate lunar
Sărăcie absolută

6
– Sărăcie relativă -se definește în raport cu standardele social -culturale
ale unei societăți și cu complexul de nevoi specific vieții în contextul
social -economic dat. (familiile în care există un salariu minim pe
economie sau salariu minim pe economie și ajutor social ).

Figura 2. 6. Diagrama de structură – Sărăcia relativă
– Sărăcie extremă -O lipsă atât de gravă a resurselor financiare încât
condițiile de viață ale respectivei persoane sunt absolut inacceptabile
,producând degradări rapide și greu reversibile ale capacităților de
funcționare socială normală.

Pentru recoltarea datelor necesare pentru această cercetare voi accesa
informații privind evaluarea națională a elevilor, date pe care le voi centraliza,
atât rezultatele simulării naționalepentru examenul de bacalaureat pentru elevii
clasei a XI -a, cât și rezultatele evaluării naționale pentru elevii clasei a II -a.
Acest punctaj final este obținut prin însumarea punctajelor obținute la cele trei
probe susținute. Deasemenea, voi realiza o partajare a tipurilo r de sărăcie,
considerate a influența randamentul școlar și voi aplica și testul Rosenberg
pentru evalurea stimei de sine . Fișa de cunoaștere educațională și psihologică a
elevului ne va oferi informații diverse, printre care și despre climatul familial și
0500100015002000
familiile cu 3
membrifamiliile cu 4
membriajutor social
salariu minim pe
economie

7
condițiile materiale existente în familie, în funcție de care vom putea identifica
tipurile de sărăcie (anexa 3).

II.4.1. Scala stimei de sine Rosenberg
Rosenberg Self -Esteem Scale este unul dintre cele mai cunoscute
instrumente pentru evaluarea stimei de sine. A fost publicată în anul 1965 de
către M. Rosenberg, în cartea sa ,,Society and the Adolescent Self –
Image/Societatea și imaginea de sine a ad olesce ntului”. A ceastă scală a fost
utilizată în numeroase studii, cât și în practica orientării școlare , diagnostic ului
clinic, consilierii psihologice ,etc ).Scala a fost construită pentru a evalua stima
de sine a adoleșcenților.
Astăzi, se folosește atât pentru adolescenți (normali sau care se prezintă la
un examen clinic), cât și pentru adulți de diferite vârste. Scala stimei de sine
Rosenberg conține 10 itemi, dintre care cinci (itemii 1, 2, 6, 8 și 10) au un sens
pozitiv (de exemplu: “Cred că sunt o persoană valoroasă, cel puțin de același
nivel cu ceilalți.”), Ceilalți cinci itemi (3, 4, 5, 7 și 9) au un sens negativ (de
exemplu: “Uneori mă simt inutil, -ă.”). Timpul de administrare a scalei este de
aproximativ cinci minut e, iar scorarea durează aproximativ două minute. Scorul
total se obține prin adunarea scorurilor de la fiecare item .Scorul final poate fi
cuprins între 10 și 40. Un scor mare este corelat cu o stimă de sine ridicată,iar un
scor mic cu stima de sine scăzut ă. Eșantionul pe care a fost experimentată scala
inițial a inclus 5024 de elevi din zece licee din statul New York (SUA).
Unitățile de învățământ au fost selectate la întâmplare.Rezultatele raportate
de către Rosenberg au evidențiat corelații semni ficative între scorul la RSES și
autodescrierea pe care elevii o făcuseră cu privire la propria lor persoană. De
asemenea, Rosenberg a raportat o corelație semnificativă și negativă între scorul
la stima de sine și nivelul depresiei. În cadrul aceluiași st udiu, autorul a utilizat

8
tehnica scalării ierarhice propusă de L. Guttman, oferind dovezi pentru
unidimensionalitatea scalei. Coeficientul de reproductibilitate (indicator al
validității interne a unei scale ierarhice) a fost egal cu 0.92 În cadrul unui al t
studiu publicat în anul 1994, Rosenberg a identificat corelații modeste între
scorurile subiecților la stima de sine și scorurile la alte instrumente care vizau
măsurarea dispoziției afective, aceste date fiind considerate dovezi pentru
validitatea diver gentă (de construct) a scalei.
Pentru România, există date psihometrice despre scala Rosenberg,
acestea fiind obținute în cadrul proiectului ISDP (International Sexuality
Description Project). Raportorul pentru țara noastră a fost profesorul A. Opre de
la Universitatea Babeș -Bolyai din Cluj Napoca. Eșantionul de conveniență a fost
reprezentat de 251 de studenți (dintre care 123 de sex masculin și 128 de sex
feminin), care au completat scala anonim.Valoarea consistenței interne
(coeficientul α), raportată pentru eșantionul din România, a fost egală cu 0.79
.Conform datelor raportate de D. P. Schmitt și J. Allik, scorul la scală a corelat
pozitiv și semnificativ (r = 0.41; p < 0.001) cu extraversiunea (ca dispoziție a
personalității), negativ și sem nificativ cu nevrotismul (r = – 0.42; p < 0.001),
respectiv pozitiv și semnificativ (dar cu o intensitate a asocierii mai scăzută) cu
deschiderea în plan mental (r = 0.29; p < 0.001).Pe de altă parte, datele analizei
factoriale exploratorii au evidențiat u nidimensionalitatea scalei, unicul factor
extras explicând 37.6 % din varianța scorurilor la itemii din scala stimei de sine.

Etalonul valorilor finale este următorul:
10-16 puncte – stima de sine scăzută
17-33 puncte – stima de sine medie
34-40 puncte – stima de sine înaltă

9
III.ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR ÎN
FUNCȚIE DE IPOTEZELE CERCETĂRII

În capitolul prezent vor fi prezentate datele colectate în urma aplicãrii
metodelor și testelor statistice, precum grafice și tabele, cu scopul verificãrii
ipotez elor.
Statistica descriptivă ne permite să evaluăm indicii statistici de start, pentru a
putea lua deciziile ce urmăresc aplicarea metodelor statistice pentru testarea
ipotezelor. În urma evaluării indicilor statistici de start, vom putea decide dacă
utilizăm metode parametrice sau metode neparametrice. Asfel, în acest capitol
vom urmări normalitatea distribuției, analizând indicii statistici de start.

Ipoteza nr.1:

Se prezumă că există o diferență semnificativă între stima de sine a
subiecților care au un nivel al sărăciei absolut și stima de sine a subiecților care
au un nivel al sărăciei relativ.
După cum putem observa în tabelul 2.1, media este mai mică decât
mediana și modul. Astfel, distribuția are o asimetrie pozitivă,după cum putem
observa în f igura 2.7.

10

Tabel 2.1. Indicii statistici de start pentru stima de sine

Statistics
Stimadesine
N Valid 60
Missing 0
Mean 113,78
Median 134,00
Mode 145
Std. Deviation 49,206
Sum 6827

Tabel 2. 2. Frecvențele scorurilor la stima de sine

Stimadesine
Frequ
ency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid 20 1 1,7 1,7 1,7
21 3 5,0 5,0 6,7
22 1 1,7 1,7 8,3
23 1 1,7 1,7 10,0
24 4 6,7 6,7 16,7
25 4 6,7 6,7 23,3
26 1 1,7 1,7 25,0
30 4 6,7 6,7 31,7
31 2 3,3 3,3 35,0
33 1 1,7 1,7 36,7
34 9 15,0 15,0 51,7
35 4 6,7 6,7 58,3
36 5 8,3 8,3 66,7
37 5 8,3 8,3 75,0
38 5 8,3 8,3 83,3
39 2 3,3 3,3 86,7
40 8 13,3 13,3 100,0
To
tal 60 100,0 100,0

11

Figura 2.7: Histograma scorurilor la variabila stima de sine

Pentru testarea primei ipoteze , am aplicat testul t pentru eșantioane
independente. În urma analizei datelor , au reieșit următoarele:
Tabel 2. 3. Media participanților la variabila stima de sine
Group Statistics
Tipul
sărăciei N Mean Std.
Deviation Std. Error
Mean
Stima
de sine sărăcie
absolut ă 22 25,68 3,884 ,828
sărăcie
relativ ă 38 36,82 2,240 ,363

În tabelul 2.3 , observăm media scorurilor subiecților la dimensiunea stima
de sine în funcție de tipul sărăciei . Astfel, din lotul de subiecți total, 22 dintre

12
subiecți au un nivel al sărăciei absolut, iar 38 dintre subiecți au un nivel al
sărăciei relativ. Media subiecților care au un nivel al sărăciei absolute, au
obținutmedia la stima de sine egală cu 25, 68,iar media subiecților care au un
nivel al sărăciei relative au obținut o medie de 36,82.

Tabel 2 .4. Testul t pentru eșantioane independente între stima de sine și tipul
sărăciei
Independent Samples Test
Levene's Test
for Equality of
Variances t-test for Equality of Means
F Sig. T df Sig.
(2-
tailed) Mean
Difference Std. Error
Difference 95% Confidence
Interval of the
Difference
Lower Upper
Stima
de
sine Equal
variances
assumed 10,428 ,002 –
14,120 58 ,000 -11,134 ,789 –
12,712 –
9,556
Equal
variances
not
assumed –
12,312 29,254 ,000 -11,134 ,904 –
12,983 –
9,285

În tabelul 2.4 , putem observa rezultatele obținute prin co mpararea celor
două loturi de cercetare, și anume rezultatele analizei la testul t pentru
eșantioane independente.
Diferența dintre scorurile stimei de sine ale persoanelor care au un nivel al
sărăciei absolute ( M= 25,68 , AS= 0,828 ) și ale celor care au un nivel al sărăciei
absolute (M=36,82 , AS= 0,363 ) este -11,134 . Intervalul de încredere pentru
această diferență vari ază de la -12,712 la-9,556 . Deoare ce intervalul nu conține
punctul 0,00 ,diferența este semnificativă statistic la nivelul bidirecțional de 5%
(sig.0,000).

13
Astfel, ipoteza 1 conform căreia se prezumă că există o diferență
semnificativă între stima de sine a subiecților care au un nivel al sărăciei absolut
și stima de sine a subiecților care au un nivel al sărăciei relativ, se confirmă.
Concluzionăm că, persoanele care au un nivel al sărăciei absolut tind să
aibă un nivel al stimei de sine scăzut, spre deosebire de persoanele care au un
nivel al stimei de sine relativ și au o stimă de sine ridicată.
Cercetările recente au demonstrat că un elev cu un nivel ridicat al stimei
de sine are toate șansel e să obțină rezultate școlare crescute , în comparație cu
acei elevi care prezintă un nivel de stimă de sine redusă. Componentele stimei
de sine sunt: iubirea de sine, concepția despre sine și încrederea în sine. Astfel,
măsura în care fiecare se iubește pe sine es te determinată de iubirea pe care
familia o manifestă în timpul copilăriei. De asemenea, familia este cea care
determină direcția spre care se îndreaptă concepția despre sine a copilului prin
proiectele pe care le fac părinții pentru el.Încrederea însine e ste manifestată prin
tipul de educ ație primit de copil în familie, cât și la școală , prin puterea
exemplului.
Mai mult decât atât, stima de sine este influențată de factorii de ordin
financiar, mai exact posibilitățile materiale ale părinților, care duc la fenomenul
de stigmatizare socială printre elevi. Astfel, imaginea despre sine a elevului care
provine dintr -o famili e cu un nivel de trai scăzut, va fi negativă, pentru că
aspirațiile acestuia nu sunt de multe ori realizabile. De aceea, motivația și
încrederea copilului tind să scadă, pentru că face comparații cu ceilalți copii de
vârsta sa, care au ceea ce el își doreș te.

Ipoteza nr. 2:

Se prezumă că există o diferență semnificativă între randamentul școlar al
elevilor din ciclul liceal și randamentul școlar al elevilor din ciclul primar.

14

Pentru a testa aceasta ipoteză, am centralizat atât rezultatele simulării
naționalepentru examenul de bacalaureat pentru elevii clasei a XI -a, cât și
rezultatele evaluării naționale pentru elevii clasei a II -a. Aceste rezultate pot fi
observate în Anexa 2.
Conform tabelului 2.5, media este egală cu 73,33 ,mediana este 75,00 , iar
modul este 100. Abaterea standard pentru scorurile obținute este de 20,229 .
Tabel 2.5 : Indicii statistici de start – randamentul școlar al elevilor din ciclul
liceal

Tabel 2. 6: Frecvența scorurilor la randamentul ș colar al elevilor din ciclul
liceal

Randament școlar la elevii de liceu
Frequ
ency Percent Valid
Percent Cumulativ
e Percent
Valid 40 3 5,0 10,0 10,0
50 4 6,7 13,3 23,3
60 4 6,7 13,3 36,7
70 4 6,7 13,3 50,0
80 5 8,3 16,7 66,7
90 4 6,7 13,3 80,0 Statistics
Randament școlar la liceu
N Valid 30
Missing 0
Mean 73,33
Median 75,00
Mode 100
Std. Deviation 20,229
Sum 2200

15
100 6 10,0 20,0 100,0
Tot
al 30 50,0 100,0
Missing Syst
em 0 50,0
Total 30 100,0

Observăm în tabelul 2.6 că punctajul de 100 puncte are o frecvență de 6
între elevii de liceu, iar punctajul de 40 puncte are o frecvență de 3.

Tabel 2.7 : Indicii statistici de start – randamentul școlar al elevilor din ciclul
primar

Statistics
Randament școlar la ciclul primar
N Valid 30
Missing 0
Mean 88,33
Median 90,00
Mode 100
Std. Deviation 13,667
Sum 2650

16

Figura 2. 8: Histograma scorurilor la randamentul școlar al elevilor din ciclul
liceal

Tabel 2. 8: Frecvența scorurilor la randamentul școlar al elevilor din ciclul
primar

Randament școlar la ciclul primar
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid 60 3 5,0 10,0 10,0
70 3 5,0 10,0 20,0
80 3 5,0 10,0 30,0
90 8 13,3 26,7 56,7
100 13 21,7 43,3 100,0
Total 30 50,0 100,0
Missing System
Total 30 100,0

17
Observăm în tabelul 2.8 că punctajul de 100 puncte are o frecvență de 13
între elevii de ciclu primar, iar punctajul de 60 puncte este cel mai mic
înregistrat, cu o frecvență de 3.

Figura 2. 9: Histograma scorurilor la randamentul școlar al elevilor din ciclul
primar

În cele de mai sus , observăm cămedia scorurilor subiecților din ciclul
liceal la randamentul școlar este de 73,33, iar media scorurilor subiecților din
ciclul primar la randamentul școlar este de 88,33, ceea ce înseamnă că
randamentul școlar este mai mare în cazul elevilor din clasa a II -a.
În tabelul 2.9 , putem observa rezultatele obținute prin co mpararea celor
două loturi de cercetare, și anume rezultatele analizei la testul t pentru
eșantioane independente.

18
Tabel 2.9 : Media participanților la variabila randament școlar în funcție de
vârstă
Group Statistics
elevi N Mean Std.
Deviation Std.
Error
Mean
Randament
scolar ciclul liceal 30 73,33 20,229 3,693
ciclul primar 30 88,33 13,667 2,495

Diferența dintre scorurile randamentului școlar al elevilor din ciclul liceal
( M= 73, 33 , AS= 20,229 ) și ale elevilor din ciclul primar (M=88,33 AS=13,667 )
este -15,00. Intervalul de încredere pentru această diferență variază de la -23,922
la-6,078 . Deoare ce intervalul nu conține punctu l 0,00 , diferența este
semnificativă statistic la nivelul bidirecțional de 5%. (sig. 0,001).

Tabel 2. 10. Testul t pentru eșantioane independente între randamentul
școlar la elevii din ciclul liceal și elevii din ciclul primar
Independent Samples Test
Levene's Test for
Equality of
Variances t-test for Equality of Means
F Sig. t df Sig.
(2-
taile
d) Mean
Differen
ce Std.
Error
Differen
ce 95% Confidence
Interval of the
Difference
Lowe
r Upper
Randam
ent
scolar Equal
variances
assumed 7,521 ,008 –
3,365 58 ,001 -15,000 4,457 –
23,92
2 -6,078
Equal
variances
not
assumed –
3,365 50,9
10 ,001 -15,000 4,457 –
23,94
8 -6,052

19

Astfel, ipoteza 1 conform căreia se prezumă că există o diferență
semnificativă între randamentul școlar al elevilor din ciclul liceal și
randamentul școlar al elevilor din ciclul primar , se confirmă. Concluzionăm că,
elevii din ciclul primar tind să aibă un randament școlar mai mare în comparație
cu elevii din ciclul liceal.
Elevii din ciclul primar au o în general o motivație extrinsecă, fiind
motivați de obținerea unor beneficii calitative și cantitative din partea părinților.
Astfel, observăm în cât mai multe familii expresii : ,, dacă iei note bune, o să
primești x lucru, o să mergem în x loc”. Deoarece dorințele copiilor sunt foarte
mari, aceștia investesc toată munca și sunt motivați pentru că, în final li se
satisfac dorinț ele. În ciclul primar, copiii sunt în general educați pe principiul
recompensă -pedeapsă. În modul acesta, copilul învață principiile ce îi vor
guverna viața de adult. În ceea ce privește elevii de liceu, aceștia dezvoltă
motivația intrinsecă, încep să aibă idealuri despre viitor, despre ceea ce vor să
facă. Astfel, putem spune că un elev înclinat spre partea socială, nu va avea
motivația intrinsecă de a învăța l a materiile exacte cum este mate matica sau
chimia. Abilitățile fiecăruia se conturează în perioad a liceului, iar motivația
extrinsecă tinde să scadă. Uneori, lipsa implicării din partea pă rintilor în ceea ce
privește traseul educativ al elevuluieste o cauză familială importantă a
randamentului școlar.
Drept urmare, randamentul școlar mediocru este un indicator al lipsei de
motivație, însă prin actul de învățare elevul își protejează imaginea de sine. Așa
apar strategiile de autoprotejare, între care se disting, ca forme mai complexe,
cele de autohandicapare: acestea induc eșecul, dar sub acoperirea uno r scuze
acceptabile. Astfel, elevii recurg la diferite metode (amânarea sarcinilor,
tărăgănarea sau ocolirea învățării); își propun scopuri inaccesibile sau abordează
sarcini atât de dificile, încât eșecul sau nereușita capătă un caracter nobil;
performeaz ă mult sub capacitatea lor sau pur și simplu refuză să învețe,

20
devalorizând importanța muncii și catalogându -i pe cei poziționați altfel drept
stupizi sau ipocriți. Pentru elevii cu o participare minimă la actul învățării,
eșecul poate deveni o marcă a non conformismului și o manifestare a
individualității.

Ipoteza nr.3:
Se prezumă că randamentul școlar este influențat în mod direct de tipul sărăciei.

Tabel 2. 11. Indicii statistici de start pentru randamentul școlar

Statistics
Randament scolar
N Valid 60
Missing 0
Mean 79,83
Median 80,00
Mode 100
Std. Deviation 18,730
Variance 350,819

Tabel 2.12 : Frecvența scorurilor la randamentul școlar al elevilor din ciclul
liceal

Randament școlar
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid 40 3 5,0 5,0 5,0
50 4 6,7 6,7 11,7
60 8 13,3 13,3 25,0
70 8 13,3 13,3 38,3
80 8 13,3 13,3 51,7
90 11 18,3 18,3 70,0
100 18 30,0 30,0 100,0
Tot
al 60 100,0 100,0

21
După cum putem observa în tabelul 2.11, media este mai mică decât
mediana și modul. Astfel, distribuția are o asimetrie pozitivă,după cum putem
observa în figura 2.8.
Tabel 2.13 : Media participanților la variabila randamentul școlar în funcție de
tipul sărăciei

Group Statistics
Tipul
sărăciei N Mean Std.
Deviation Std. Error
Mean
Randament
școlar sărăcie
absolută 22 72,27 19,984 4,261
sărăcie
relativă 38 84,21 16,706 2,710

În tabelul 2.13 , observăm media scorurilor subiecților la dimensiunea
randament școlar în funcție de tipul sărăciei . Astfel, din lotul de subiecți total,
22 dintre subiecți au un nivel al sărăciei absolut, iar 38 dintre subiecți au un
nivel al sărăciei relativ. Media subiecților care au un nivel al sărăciei absolute,
au obținutmedia la stima de sine egală cu 72,27 ,iar m edia subiecților care au un
nivel al sărăciei relative au obținut o medie de 84,21.

Figura 2.10: Histograma scorurilor la randamentul școlar al elevilor

22
Diferența dintre randamentul școlar al elevilor care au un nivel al sărăciei
absolute ( M= 72,27 , AS= 19,984 ) și ale celor care au un nivel al sărăciei absolut
(M=84,21 , AS= 16,706 ) este -11,938 . Intervalul de încredere pentru această
diferență variază de la -21,570 la-2,306 . Deoare ce intervalul nu conține punctul
0,00,diferența este semnificativă statistic la nivelul bidirecțional de 5% (
sig.0,000).
Tabel 2. 14: Testul t pentru eșantioane independente între randamentul școlar și
tipul sărăciei

Independent Samples Test
Levene's
Test for
Equality
of
Variances t-test for Equality of Means
F Si
g. t df Sig.
(2-
tail
ed) Mean
Differe
nce Std.
Error
Differe
nce 95%
Confidence
Interval of the
Difference
Lowe
r Upper
Randa
ment
scolar Equal
varian
ces
assum
ed 1,46
4 ,2
31 –
2,4
81 58 ,01
6 –
11,938 4,812 –
21,57
0 -2,306
Equal
varian
ces not
assum
ed –
2,3
64 37,9
09 ,02
3 –
11,938 5,049 –
22,16
1 -1,715

Astfel, ipoteza 3 conform căreia se prezumă că randamentul școlar este
influențat în mod dir ect de tipul sărăciei familiale, se confirmă. Concluzionăm
că, elevii care au un nivel al sărăciei absolut tind să aibă un randament școlar
mediocru, spre deosebire de elevii care au un nivel al sărăciei relativ.

23

Un studiu recent arată că suntem pe primul loc între cele 27 de țări
europene în ceea ce privește sărăcia în rândul copiilor. Fenomenul asociat
sărăciei în rândul copiilor este excluziunea socială. Astfel, la nivelul
personalității, copilul este profund marcat și modelat de situația financia ră a
familiei. De multe ori, copiii se duc la școală cu încălțămintea și îmbrăcămintea
rupte, au nevoie de rechizite pe care părinții nu le pot achiziționa, nu au jucării
ca toți ceilalți copiii. Sau, în cazul ciclului preuniversitar, adolescenții care
provin din familii cu un nivel al sărăciei absolut, nu participă la activități
extracurriculare, nu ies în oraș, și de cele mai multe ori nu au prieteni. De cele
mai multe ori, nivelul sărăciei se extinde asupra tutu ror planurilor pe care
copilul funcționează : este exclus social, are o motivație scăzută față de
învățătură, are o stimă de sine scăzută. O problemă reală și foarte mediatizată în
cadrul țării noastre, a devenit abandonul școlar.
Implicaț iile randamentului școlar mediocru sunt de natura bio-psiho -socială .
Eșecul scolar este datorat și efectelor psihologice, printre care amintim:
dificultăț ile de adaptare, neîncrederea în sine, stres, anxietate, etc. Însă, de cele
mai multe ori, principalul motiv al randamentului școlar mediocru este sărăcia.
Din cauza situației materiale precare pe care o au, părinții nu au cum să asigure
copilului toate cele necesare pentru școală . Unele familii nuau măcar condiț ii
minime de locuit, trăiesc într-o singură cameră părinți și copii.Un ele studii au
reliefat faptul că, condiț iile preca re de trai din familie afectează dezvoltare a
normală a copilului. Astfel, sunt numeroase cazuri de copii proveniț i din medii
defavorizate care au unintelect de limită. Neavând sprijin în familie sineluați în
seamă de către cadrele didactic e, aceștia nu au nici o șansă să facă față cerințelor
școlare. Eșecurile școlare repetate imprimă copilului sentimentul neputinței și
diminuează considerabil interesul său pentru școală.
CONCLUZII

24

Analiza randamentului școlar are un rol foarte important în creșterea
eficienței calității învățământului. Prin intermediul randamentului școlar putem
scoate în evidență calitățile, nivelul de performanță, și toate resursele pe care
elevii le utilizează pentru a atinge acel nivel optim de dezvoltare.
Plecând de la tema lucrãri am formulat 3 ipoteze, dupã cum urmeazã:
– Se prezumă că există o diferență semnificativă între stima de sine a subiecților
care au un nivel al sărăciei absolut și stima de sine a subiecților care au un nivel
al sărăciei relativ.
– Se prezumă că există o diferență semnificativă între randamentul școlar al
elevilor din ciclul liceal și randamentul școlar al elevilor din ciclul primar.
– Se prezumă că randamentul școlar este influența t în mod direct de tipul
sărăciei.
Astfel, ipoteza 1 conform căreia ,,se prezumă că există o diferență
semnificativă între stima de sine a subiecților care au un nivel al sărăciei
absolut și stima de sine a subiecților care au un nivel al sărăciei relativ ”, se
confirmă. Concluzionăm că, persoanele care au un nivel al sărăciei absolut tind
să aibă un nivel al stimei de sine scăzut, spre deosebire de persoanele care au un
nivel al stimei de sine relativ și au o stimă de sine ridicată. Mai mult decât atât,
stima de sine este influențată de factorii de ordin financiar, mai exact vorbim
despre posibilitățile materiale ale părinților, care duc la fenomenul de
stigmatizare socială printre elevi. Astfel, imaginea despre sine a elevului care
provine dintr -o familie cu un nivel de trai scăzut, va fi negativă, pentru că
aspirațiile acestuia nu sunt de multe ori realizabile.
Ipoteza 2 conform căreia se prezumă că există o diferență semnificativă
între randamentul școlar al elevilor din ciclul liceal și randamentul școlar al
elevilor din ciclul primar , se confirmă. Concluzionăm că, elevii din ciclul

25
primar tind să aibă un randament școlar mai mare în comparație cu elevii din
ciclul liceal.
Ipoteza 3 conform căreia se prezumă că randamentul școlar este
influențat în mod direct de tipul sărăciei familiale , se confirmă. Concluzionăm
că, elevii care au un nivel al sărăciei absolut tind să aibă un randament școlar
scăzut, spre deosebire de elevii care au un nivel al sărăciei relativ. Sărăcia este
un factor de risc major pentru randamentul scăzut al elevilor. Neajunsurile
materiale împing tot mai mulți părinți să plece în străinătate din dorința de a le
oferi copiilor condiții de viață mai bune. Copiii sunt afectați de problemele
materiale și lipsa banilor,ce ea ce conduce la probleme în adaptarea în
colectivitate, care se resfâng prin neatenție în cadrul orelor de curs, fuga de la
școală, inhibare, sau probleme comportamentale violente, toți aceștia fiind
factori care conduc la scăderea randamentului școlar.
Astfel, în urma cercetării putem spune că elevii care trăiesc în familii cu
un tip de sărăcie absolut tind să aibă o stimă de sine mai scăzută,iar sărăcia
influențează în mod direct randamentul școlar al elevilor care fac parte atât din
ciclul primar, cât ș i din ciclul liceal.
Rezultatele obținute mi -au confirmat ipotezele, însă la acest capitol mai
este mult de lucrat. Principala limită ce poate fi reproșată cercetării este dată
de existența în cadrul eșantionului a unui număr prea mic de subiecți pentru a
considera datele cu adevărat semnificative pentru tema aleasă . De asemenea,
o altă limită este dată de faptul că am luat în calcul o singură variabilă, și anume
sărăcia, fără să ținem seama și de alte variabile precum familia, nivelul
intelectual, genul, e tc.

26

ANEXE
Anexa 1. Chestionarul Stima de sine

Total de
acord
De
acord
Dezacord
Total
dezacord
1) În general sunt
mulțumit(ă) de mine

2) Câteodata ma gândesc
că nu valorez nimic

3) Cred că am o serie
de calități bune

27
4) Sunt capabil(ă) sa fac
lucrurile la fel de bine ca
ceilalți

5) Simt că nu am în mine
prea multe de care sa fiu
mândru (ă)

6) Câteodată mă simt
realmente inutil

7) Mă gândesc că sunt
un om de valoare,
cel puțin la fel ca alte
persoane

8) Mi-ar plăcea să am mai
mult respect fată de mine
însumi

9) Ținând cont de toate, am
tendința sa cred ca sunt
un (o) ratat(ă)

10) Am o părere pozitivă
despre mine

ANEXA 2 Randamentul școlar obținut de elevi la e valuări naționale

28
Nr.crt Rezultatele
simulării pentru
elevii clasei a XI -a Rezultatele testării
naționale pentru
elevii clasei a II -a
1 100 100
2 60 100
3 50 90
4 70 90
5 50 80
6 60 70
7 100 100
8 90 100
9 90 90
10 80 80
11 50 90
12 40 70
13 40 60
14 80 60
15 100 100
16 90 100
17 80 100
18 70 90
19 60 60
20 100 70
21 90 80
22 100 90
23 80 90
24 80 90

29

– Randament școlar optim : punctaj între 70 -100
– Randament școlar mediocru: punctaj între 50 -60
– Randament școlar nefavorabil: punctaj sub 40

25 70 100
26 60 100
27 50 100
28 40 100
29 70 100
30 100 100

30

ANEXA 3
FIȘĂ EDUCAȚIONALĂ ȘI PSIHOLOGICĂ A ELEVULUI

I. DATE DE IDENTIFICARE

NUMELE ȘI PRENUMELE:
……………………………………………………………………….
DATA NAȘTERII:
…………………………………………………………………………………
..
DOMICILIU:
…………………………………………………………………………………
………
TELEFON:
…………………………………………………………………………………
………..
E-MAIL:
…………………………………………………………………………………
……………

II. DATE REFERITOARE LA FAMILIE

1. STRUCTURA FAMILIEI (părinți, frați / suro ri, vârstele acestora,
profesiile părinților)

31
2. TIPUL DE FAMILIE (părinți legitimi / nelegitimi / recăsătoriți, părinți
adoptivi, părinți divorțați, tatăl / mama decedat / decedată)
3. ETNIA / RELIGIA MEMBRILOR FAMILIEI
4. CLIMATUL FAMILIAL
a) condiții materiale, edu cative, culturale

0 -357 lei/luna 900-1600 lei/luna

400-600 lei/luna peste 1600 lei/luna

b) atmosfera din familie (raporturile între părinți, între părinți și copii,
între frați / surori)

III. STAREA DE SĂNĂTATE ȘI ANTECEDENTELE MEDICALE

IV. DATE REFERITOARE LA ȘCOLARITATE

1. SUCCESE, EȘECURI ȘCOLARE
2. ADAPTAREA LA ȘCOLARITATE
3. STILUL DE LUCRU
4. MOTIVAȚIA ÎNVĂȚĂRII
5. ASPIRAȚII ȘCOLARE ȘI PROFESIONALE
V. VIAȚA SOCIALĂ

1. PREOCUPĂRI, INTERESE

2. GRUPUL DE PRIETENI, STATUTUL ELEVULUI ÎN CADRUL
GRUPULUI
3. MODALITĂȚI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER

VI. ALTE ASPECTE RELEVANTE

32

BIBLIOGRAFIE

1. Academia R omana, Institutul de lingvistică Iorgu Iordan, Dicționarul explicativ
al limbii române (DEX) , ediția a II-a, revăzută și adaugită , București 2009
2. Banerjee, A., Duflo, E., Poor economics , PublicAffairs, Cambridge, 2011
3. Boncu, Ș., Ceobanu, C., Psihosociologie școlară , Ed. Polirom, Iași 2011
4. Butnaru, S., Gherasim, L., Performanța școlară , Ed. Polirom, Iași 2013
5. Cosmovici, A., Psihologia elevului , Ed. Polirom, Iași 2005
6. Crăciun, D., Psihologie socială , Ed. A.S.E., București 2004
7. Landes, D.S., Avuția și sărăcia națiunilor , Ed. Polirom, Iaș i 2013
8. Mitrofan, L., Elemente de psihologie socială , Ed. Sper, București 20 04
9. Piaget, J., Psihologia inteligenței , ediția a III -a , Ed. Trei, București 2012
10. Pieron, H., Vocabularul psihologiei , Ed. Enciclopedică, București 2004
11. Popescu -Neveanu, P., Tratat de psihologie generală , Ed. Trei, București 2013
12. Popescu, M., Psihologie educațională -note de curs , 2015 -2016
13. Preda, M., Politica socială românească între sărăcie și globalizare , Ed,
Polirom, Iaș i, 2011
14. Reissman, L., Inegalitatea în societatea modernă , Ed. Libris, Bucureș ti, 2005
15. Tesliuc, C .M., Pop, L., Tesliuc, E., Sărăcia și sistemul de protecție socială ,
Ed. Polirom, Iaș i 2001
16. Townsend, P., Sărăcia , Monsoon&Son Publisher House, Chatham 1979
17. http://www.revistadesociologie.ro/pdf -uri/nr.5 -6-2008/05 -ELISAP.pdf
18. http://www.un.org/en/
19. http://www.who.int/en/