Aceastadisertatiesereferalaarhitecturacontemporanaalocuintelordinpamant [611829]

ARGUMENT
Aceastadisertatiesereferalaarhitecturacontemporanaalocuintelordinpamant
siinpamantsirolulacestorapecareleauinarhitecturamoderna.
Inciudafaptuluicapamantulestecelmaivechimaterialdeconstructiedinlume,
fiindunmaterialsustenabilsiecologic,nuesteutilizatcaunmaterialcepoateinlocui
tehnicileactualedeconstructiedinsocietateanoastra.Dorintameainaceastalucrare
estedeascoateinevidentacaracteristicilepamantuluiinconstructiiledelocuintece
poatefiutilizatpeviitorcamaterialprincipal.
Aceastalucrareestescrisainurmainteresuluicrescutalarhitectilordarsia
inginerilorcuprivirelaconstructiilerealizatedinpamant,darsiaceloringropatein
pamant.Existaomicapiataalocuintelordinaceastacategorieenuntatamaisus,
datoritafaptuluicaacestmaterialnuesteatatdecunoscutinochiiclientilorchiardaca
acestaafostutilizatincadincelemaivechitimpuri.
Pamantulcamaterialdeconstructievineinmaimulteformesisegasesteinmii
decompozitiiposibilesipoatefivalorificatdiferitinfunctiedecerinteleproiectului.
Peparcursullucrariivorfiprezentateoseriedetehniciconstructive,maides
utilizate,princaresepotrealizaconstructiiledinpamant.Sevaanalizasifaptulcum
pamantulpoate“proteja”locuinteleingropatesausemi-ingropatesicaracteristicile
sustenabilealeacestuia.
Infinalullucrariiaufostanalizatepatruexemplecontemporane,pentrulocuinte
cesuntrealizatedinpamant,camaterialdeconstructiesioseriedepatruexemple
pentrulocuinteceseaflainpamant.Acesteanalizevorfirealizatepebazaunor
observatiisiparametriiceaufostidentificatide-alungullucrarii.
Aceastaanalizadesfasuratapeparcursullucrariiauduslaoseriedeconcluziisi
anumelaavantajelesidezavantajelecelepotigasiatuncicanddorimsaconstruimcu
pamant,precumsioseriedefactoridecaretrebuiesatinemcontinproiectareaunor
astfeldelocuinte,cumarfi,calitateasolului,climatul,topografia,nivelulapei(in
cazullocuinteloringropate),etc.

1.INTRODUCERE
1.1.Incadrareatemei
Temaaleasapentrudisertatieseincadreazaincategoriaconstructiilordelocuinte
dinpamantsiinconstructialocuinteloringropatesauprotejatedepamant,in
contextulactual.
Subiectulacesteitemeafostalesdeoareceinprezentnuseacordaoatentie
sporitaacestuimaterialdeconstructieinciudafaptuluicaestecelmaivechimaterial
utilizatde-alungulistoriei.
Incontextultraditionalpentruconstruireauneilocuintenueranevoiede
cunostintespecializatepentrurealizareablocurilordepamant,chirpic,astfelacesta
eraunmaterialieftin,inspecialinlocurileincareargilaseaflainimediataapropiere
aviitoareilocuinte.
Obiectivullucrariiestedeasubliniafaptulcapamantulesteunmaterialcear
puteafifolositfaraproblemeincontextulactualdedezvoltaresiconstruireal
locuintelormoderne.
1.2.Scopulsiobiectivelelucrarii
Scopulprincipalalacestuidemersestescoatereainevidentaacaracteristicelor
constructive,atuncicandvorbimdesprepamantcamaterialdeconstructie,darsi
atuncicandlocuintelesuntingropatesauprotejatedepamantsideasimilareaacestor
proceseconstructiveindemersulconstruiriiuneilocuintemoderne.Acestlucruseva
realizaprintr-oscurtaanalizaistoricaaconstructiilordinpamant,urmatadeoanaliza
adiferitelortipurisimijloaceprincarepamantulpoateluaforma,precumsi
prezentareamoduluiincareputemfolosipamantulincadrullocuinteloringropate.
1.3.Structuradisertatiei
Lucrareaestestructuratainsaptecapitolelacareseadaugasibibliografia.
Capitolul1“INTRODUCERE”prezintasubiectulcercetarii,cunoasterea
actualasiasimilareaconceptuluidelocuinterealizatedinpamant.Deasemenea,se
prezintaincadrareatemei,scopulsiobiectivelelucrarii.Infinalulacestuicapitolse
prezintasuccintstructuralucrarii,cuprinzandoscurtadescriereafiecaruicapitolin
parte.

Capitolul2“ASPECTEGENERALE”prezintapamantul,camaterialde
constructie,informatiilegeneraledespreacestmaterial.Sevarealizaomica
incursiuneistorica,atatlanivelglobal,catsilanivelulRomaniei,incarevorfi
prezentateoseriedeexempledelocuintetraditionale.Inacestcapitolvorfienuntate
oseriedecaracteristicisustenabilealeacestuimaterialdeconstructie.
Capitolul3“PAMANTUL-MATERIALUTILIZATINCOSTRUCTIE”
acestcapitolprezintaproprietatilepamantuluiinconstructie.Vorfianalizatetipurile
desolpentrurealizarealocuintelordinpamantdarsiacelorinpamant.Sprefinalul
capitoluluivorfienuntateconditiiledelucrunecesarerealizariiunorastfelde
locuinte.
Capitolul4“TEHNICICONSTRUCTIVEPENTRULOCUINTEDIN
PAMANT”constituieodescriereatehnicilordeconstructiepentrulocuinteledin
pamant.Inacestcapitolvorfiprezentatedoarcatevatehnici,celecesuntcelmaides
utilizateinarhitecturaactuala.
Capitolul5“TEHNICICONSTRUCTIVEPENTRULOCUINTEIN
PAMANT”sereferalaconstructiileceseaflaingropatesausemi-ingropatein
pamantsimodulderealizareaacestora.
Capitolul6“STUDIUDECAZ”constituieoinglobareacunostintelor
acumulateincapitoleleteoretice,aceastafiindexprimataprinanalizaacatepatru
exempledelocuinterealizatedinpamantsiapatruexempledelocuinteingropatein
pamant.
Capitolul7“CONCLUZII”incheielucrareasicontinetoateobservatiilesi
concluziileprivindprocesulderealizareaunorastfeldelocuinte.
2.ASPECTEGENERALE
Inaproapetoateregiunilecuclimatcaldsiarid,darsiincelecuclimattemperat,
pamantulafostdintotdeaunamaterialuldeconstructiepredominant.Chiarsiastazi,o
treimedinpopulatiaglobuluitraiesteincasedinpamant,intariledezvoltateaceasta
cifraseridicalajumatate(GernotMinke,2012).Putemidentificanumeroasemetode
deconstructieatuncicandvorbimdesprepamant,cumarfi:
Existaocrestereglobalaacereriideconstructiicucosturiredusesidurabile,prin
urmareesteimportantdeluatincalculconstructiilerealizatecupamantcamaterie
prima.

2.1Evolutiaistoricaalocuintelordinpamant
Decândomulaînvățatsăconstruiascăcaseșiorașeînurmăcuaproximativ
10000deani,pământulafost,fărăîndoială,unuldintrecelemaifolositematerialede
construcțiedinlume(Guillaud,Houben1994).
Tehniciledeconstructiedinpamantsuntcunoscutedepeste9000deani.Case
dincaramizidepamantdatanddin8000-6000i.Hr.aufostdescoperiteinTurkistanul
rusesc.(Pumpelly,1908).Fundatiiledinpamantbatatoritdatanddinjurulanului5000
i.Hr.,aufostdescoperiteinAsiria.Pamantulerafolositcamaterialdeconstructiein
toateculturilevechi(Minke,2012).
Aceastadezvoltareatehnicilordeconstructiecupamants-adatoratunoraxe
geograficecareauduslaodezvoltareglobalaamplaceauavutcasiconsecinta
transmitereacunostintelordarsilaimplementareatehnicilorconstructive.Toate
acesteaauavutoevolutieprogresivadealungulistoriei,ajungandu-selacontopirea
informatiilor.Datoritaprogresuluistintificalacestuiproces,de-aconstruicupamant,
acestconceptadusladepasireagranitelorsilimitelorunorsimplelocuinte
traditionale,devenindoalternativaeficientadinpunctdevedereeconomic,eficienta
ecologicadarsistilisticapentruconstructiiledinsocietateaactuala.
Existatreicategoriiprincipaledeconstructiidepereticareimplicautilizarea
pamantuluinears:1.Blocuridepamantuscatelasoare;2.Peretimonolitidinpamant;
Structuriumplutecupamant(HoubeneGuillaud,2006)
Blocuriledepamantuscatelasoare(chirpiciul)necesitaupentruconstruirealorde
argila,paiesiapa.Aceastacompozitieerapusainformesilasatasaseusuceinsoare,
fiindtransportateulteriorpedistantescurte,de-alungulraurilor,acoloundeera
posibil.Acesteblocuridepamanterauvazutecaunmodulinconstructie,atatde
versatilesidurabilefiindfolositepentruconstructiadepodele,peretisiacoperisuriin
intreagalume,demiideani.
PrimeleurmedeconstructiidinchirpiciaufostdescoperiteinNordulAfriciisiin
OrientulMijlociu,pealbiaraurilorTigrusiEufrat.Aiciaufostgasiteprimeleasezari
delocuinteconstruitedinchirpici,sianumecomunitateaCatalhoyukdinTurcia,a
caruiapogeuafostatinsintreanii7.300si6.800i.Hr.Ajungandlaopopulatie
formatadin5.000depersoane(Jaquin,2012).InorasulIerihon,Palestinagasimsiaici
exempledeconstructiidinchirpici,caredateazainjurulanului7.500i.Hr.

Plecanddelaacestedouaregiuni,arhitecturaconstructiilordinpamant(lut)s-a
extinsintoataAfrica,fiindutilizatacuprecadereintaricasiMali,Yemen,Iran,
Maroc,CamerunsauEgipt.Inacestetari,pamantulafostcelmaiutilizatmaterial
datoritaclimatuluicald.
InurmasapaturilordinChinas-audescoperitconstructiidinpamantincadin
secolulalsapteleai.Hr.Printretehniciledeconstructieexistentelavremearespectiva
senumarauchirpiciul,pamantulturnatincofrajdelemn(cob)sipamantul
batatorit(formatdinstraturisuprapusesipresate)-ceadinurmatehnicafiindfolositain
specialpentruconstruireaelementelordefensivesidefortificatie(Jaquin,2012).Spre
exempluMarelezidChinezescvechide4.000deaniafostlainceputconstruitnumai
dinpamantbatatorit.
Arhitecturapământuluinuesteexclusivpentruclimatelecalde.avemdoveziale
clădirilordepământînEuropa,celmaiprobabilintrodusederomanișifenicieni.
PrezentacladirilordinpamantsegasesteintoatezoneleEuropei,intaricasiSuedia,
Danemarca,Germania,MareaBritanie,FrantasiPortugalia(Houbene
Guillaud,2006).
CandmauriiauinvadatSpaniainsecolulaloptulea,auaduscueitehnicilede
constructiepentruchirpicidarsipentrupamantbatatorit.(Easton2007).datorita
acestuifaptdarsiaclimatuluifavorabil,cladiriledinpamantauavutpartedeo
dezvoltareparticularainaceastazona,inspecialpentruconstruireafortificatiilorunor
oraseprecumGranada,CordobasauAlhambra.
InMexic,inAmericaCentralasiinAmericadeSud,constructiiledinpamant
suntcunoscuteinaproapetoateculturileprecolumbiene.Tehnicapamantuluibatatorit
era,deasemenea,cunoscutainmultezone,intimpcecuceritoriispaniolile-au
raspanditsiinalteteritorii(G.Minke2012).
UnuldintreceimaientuziastipromotoriaipamantuluibatatoritafostFrancoix
Cointeraux,careavazutaceastatehnicacaomodalitatedeaoferilocuinteieftine,
sanatoasesidurabile.(HoubeneGuillard,2006).Scrierileacestuiadinsecolul
optsprezeceaufosttraduseindiferitelimbi.
UnaltpromotoralacesteitehniciafostHenryHolland,careamodificattehnica
promovatadeFrancoixsipecaremaiapoiapromovat-oinMareaBritanie,ulterior
aceastaajungandsiinaltetaridinEuropadarsidinAmerica.

Odatacuaparitianoilormaterialesiarevolutieiindustriale,audusladisparitia
constructiilordinpamantdinoraselemari,acesteapreferaumaterialelenoi,fiindusor
deutilizatsireprezentauimagineaunororasebogatesimoderne.
Pamantulafostetichetatcamaterialutilizatdeceisaraci,fiindfolositinprincipal
inconstructiafermelorsiinzonelerurale.
Crizalipseilocuintelordinperioadarazboaielormondialeauduslacreareaunui
nouvaldecereripentrulocuintedinpamant.
Astazineconfruntamcuunaltreileavalalcereriideconstructiiecologicesi
naturale,datoritaproblemelordemediusieconomicecucareseconfruntaastazi
sectorulconstructiilor.
2.3ArhitecturadinpamantinRomania
Arhitecturapopulararomanescasecaracterizeazainprimulrandpriningeniozitate,
prindiversitateasolutiilorgasitepentrudiferiteprobleme.Conditiilenaturale,sociale,
economicesiistoriceaudeterminatnumeroaseformealecaselorsigospodariilortaranesti.
Materialeledeconstructiediferadelaoregiunelaalta,folosindu-selemnuldebrad,
stejar,fag,darsipiatra,pamantulbatutsauamestecatcupaiesipleavasifolositsubforma
debulgarisauchirpici,caramizi.
CaseledinlutinRomaniaaufostintalnitemaidesinzonadecampie.Dupaconstructia
cadruluidesustineresedistingcase“infruci”sicase“petalpi”.Primeleaveauperetiidin
stalpiinfiptiinpamant,acestistalpiavandinparteadesuscateofurca,cioplitaanume
pentruasezareacelorpatrugrinzilungipecareurmausasesprijinegrinziletavanului.
Scheletulperetilorserealizaprinfixarea,intrefurcileintermediare,acatedouastinghii
paralelecufatapamantuluisicugrinziledesus.Pesteacestestinghiiseimpleteaudejosin
sus,lesedenuielecareumpleaucupamantamestecatcupaiesaupleava,intaipeinterior,
apoipeexterior,dupaceseusca.
Unaldoileaexemplupoatecelmaielocventcuprivirelaadaptabilitatea
prototipuluidecasăprotejatădepământeficientăenergeticînRomânia,estecelal
bordeiuluitradițional.Avânddouătreimidinsecțiuneîngropate,aceastăstructură
simplăaduceamintedeLong-house-urilenordice.
Bordeiulesteuntipdelocuințăsemiîngropată,cunoscutînRomâniașiînțărilevecine
subnumeleîmprumutatdelaromâni.Ceamaivechelocuințăpermanentăcunoscută
peteritoriulRomâniei,identificatăînsituriarheologicedinpreistoriepânăîn

vremurilenoastre,aceastareusestesacoexistedinvechimepânădupăprimulrăzboi
mondialculocuintasupraterană,dominândcaformădeadăpostzonacâmpieiDunării.
Ceamaivecheformădelocuințătradiționalăromânească,rămasădinvremuri
preistoriceșicunoscutăînmajoritateațăriloreuropene,bordeiulestestructuratîntrei
marizonefuncționale:holuldeaccesssaugârliciul,vatrasaucameracentralăși
camereledelocuit,așezateperimetralcuaccesdincameravetrei,aceasteaavândrol
dedormitoare,depozitărisauchiaradăpostpentruanimaledomestice.Înregiuneade
câmpie,bordeiuleraoprezențăobișnuită,fiindîntâlnitatâtlațărănimeaînstărită,cât
șilaconaceleboiereștisauchiarlabiserici.ÎnsudulOlteniei,undebordeiulse
construiaînîntregimedinlemndestejar,prețulsăueramaimaredecâtaluneicase
aflatelasuprafațasolului(LucanF.,RusanD.,2000).
2.4Sustenabilitate
Conceptuldearhitecturasustenabilainglobeazaovarietatedeelementestrategice
inprocesuldeproiectaresideconstructie.Utilizareamaterialelordeconstructieverzi
reprezintaoimportantastrategicaprivinddezvoltareaconstructiilorlanivelglobal.
Avandinvederefaptulcapopulatiapamantuluiesteintr-ocontinuacresteresi
majoritateanatiunilorincepsautilizezeresurselecomunealeplanetei.Esteimportant
sasestabilieascamoduldeutilizarealresurselorpretioase.
Inprocesuldeconstructiesaulasfarsitulcicluluideutilizareauneicladiri,
materialelesuntdeseoriaruncatecasideseuri.
Utilizareapamantuluicamaterialdeconstructiepoatefiunmoddeainlocui
tehnicileconventionalesiprotejarearesurselorpamantului.Princonstructiiledin
pamantseevitadefrisarile,poluareasiseobtincosturimicipeparcursulcicluluide
viataalconstructiei,porninddelaconstruireaeisipanalademolareaacesteia.
Comparativcucaramizeleceramicesaudinbeton,energiautilizatainprocesulde
fabricaresideaplicareamaterialelorsiasistemelordeconstructiedinpamanteste
foartescazuta.Solulutilizat,poateficeldelaloculsitului,incazulincareacestaeste
conformstandardelordeconstructie,astfelcosturiledetransportsuntscutite.
Consumuldeapaintimpulconstructieiestescazutincazulperetilorrealizatidin
pamantbatatorit.Procesuldeconstructienureprezintatehnicicomplexe,sauutlizarea
unorutilajecostisitoare.Acelasilucruputemsa-lspunemsidespredemolareaunei
astfeldeconstructiirealizatedinpamant.
Incazulincaresolulnuafostarsinainte,acestapoatefireutilizabilsinu
reprezintaunmaterialnocivpentrumediu(Minke,2012).Chiardacalarealizarea

constructiilordinpamantacestiperetisuntstabilizaticuvarsauciment,acestiaditivi
auunprocesscazutsinureprezintaunriscincontaminareasolului.
Analizaimpactuluiasupramediuluialmaterialelordeconstructie,cladiriloesi
tuturorserviciilorlegatedefunctionarealorestecunoscutcaLCA(LifeCycle
Assessment).aceastaanalizapoatefisimplificatadinpunctdevederealconsumului
deenergie,devenindLCEA(LifeCycleAnalysisEnergy)siesteclasificatain
conformitatecuurmatoarelecriterii(Schroeder,2012):
Energianecesaraproduceriimaterialelordeconstructie,incluzandtransportulla
amplasamentulproiectului-PEI(PrimaryEnergyImpact);
Energiaconsumataintimpulprocesuluideconstructie;
Energiautilizatainintretinereasireparareacladirii;
Energiautilizatapentrudemolareacladirii,lasfarsituluidurateisaledeviatautila.
DinanalizaacestordateprezentatedeSchroeder,reieseunimpactenergeticredus
alproductieimaterialelordeconstructiedinpamant,fatadealtematerialeprezentepe
piata.Transportulmaterialelorconventionalereprezintauncostmare,atuncicand
vorbimdedistantemari.
Deasemeneatrebuiesasetinacontsidemoduldeexecutiealconsumuluide
energieipeduratadeviataalcladirii,precumsideenergiaconsumatapentru
intretinereasireparareaacesteia,insaacesteadepinddecomplexitateaarhitecturala
darsimoduldeexecutiealacesteia.
Subcapitolnou-nustiucenumesaaiba
Evolutiaindustrieidinultimeledeceniisipreconceptiasocietatiiaprodusun
intregprocesdeinferioritateprivindconstructiiledinpamant.Astazicelmaivechi
materialdeconstructieesteclasificatcafiindoalternativaecologicasaumairauca
fiindunmaterialprimitiv.(eartharchitecture-ronaldrael).de-alungultimpuluis-a
observatcainprocesuldeindustrializarealtarilors-aurmaritabandonareatehnicilor
deconstructiecupamant,acestlucruaducandrisculdeaepuizaresurselenaturale.
Materialeleactualeutilizateinconstructiesuntscumpe,produseindustrialcumar
fibetonul,caramida,elementeleprefabricate,etc.,carenutottimpulsuntoalegere
buna.
Perceptiafaptuluicautilizareamaterialelorindustrialesuntmaibune,vineuneori
cuojenafatadearhitecturaconstructiilordinpamant,acesteaavandtraditie,
semnificatiesicontextsocial.

Prelucrareasoluluicarediferainfunctiedezonageografica,proiectarhitectural,
facedificilacreareaunorstandardepentruconstructiiledinpamant,fiindunaspect
importantinprelucrareasivanzareamaterialelordeconstructie.
Acesteaspectenuincurajeazaconstructiiledinpamantinsocietateaactuala.Se
observafaptulcaestedinceincemaigreusaconstruiesticupamant,dinpunctde
vederelegal,datoritanormativelordeconstructieaflateinvigoare.Acestlucru
incurajeazasiajutaindustriasieconomiafabricilordematerialedeconstructie
conventionale,impiedicandu-seutilizareapamantuluiceesteunmaterialieftinsi
versatil.
Dincauzaignorantei,existaincanumeroaseprejudecatilegatedefolosirea
lutului.
Multinuintelegfaptulcaunmaterialdeconstructienaturalcumestepamantulnu
trebuiesafieprocesatsica,inmulecazuri,prinexcavareapentrufundatiise
furnizeazaunmaterialcarepoatefifolositdirectpentruconstructie.
Urmatoareareactieaunuimestercareatrebuitsaconstruiascaunperetede
chirpiciestecaracterisitica:”Ecainevulmediu,trebuiesanemurdarimpemainicu
noroiulasta.”Acelasimester,aratandu-sifericitmainiledupalucrulcuchirpiciul,
declara,osaptamanamaitarziu:”Atimaivazutvreodatamainidemesteratatdefine?
Esteamuzantsalucrezicuchirpicimaialescanuarecolturiascutite.”(gminike
2012).
3.PAMANTUL-MATERIALDECONSTRUCTIE
3.1.Definitiesiproprietatifundamentale
Pamantulesteprodusprintr-ocombinatiedeactiunidatoratealuviunilorsaude
eroziunealrocilordatoritafenomenelormeteorologice,prininteractiuneasilicatelor
dizolvatedinroca,cudiferitesarurisolubilesidescompunereamaterieivegetale.pentrua
formamineraleleargiloase,pescurtpamantulesteunamesteccompusdinsubstantesolide,
apasiaer.
Atuncicandutilizampamantulcamaterialdeconstructie,acestacapatadiverse
denumiri,fiinddefaptdenumitstintificlut,estedefaptunamestecdeargila,nisipfoartefin
(mal),nisipsieventualagregatemaimariprecumpietrissaupietre.
Pentrucaramizilenecoaptecesuntrealizatemanual,termeniiceimaicomunifolositi
suntde“chirpici”sau“caramizidinnoroi”,iaratuncicandvorbimdesprecaramizi

necoaptetermenulutilizatestecelde“blocuripresate”.Candpamantulestecompactat
intr-uncofraj,estenumit“pamantbatatorit”.
Lafelcasicimentulceseaflaincompozitiabetonului,argila,inamestecculutul,
actioneazacaunliantpentruparticulelemaimari.Argilaesteprodusulprocesuluide
eroziuneafeldspatuluisiaaltorminerale.Feldspatulcontineoxiddealuminiu,unaldoilea
oxidmetalicsidioxiddesiliciu.Unuldincelemaicomunetipuridefeldspatiareformula
chimica:AI2O3-K2o06SiO2.
Celemaimultedintremineraleleargiloaseaucationiinterschimbabili.Fortadelegare
sirezistentalacompresiunealutuluidepindedetipulsicantitateadecationi.
Namolul,nisipulsiagregatelereprezintamaterialdeumplere.Infunctiedecaredintre
celetreicomponenteestedominant,vorbimdesprelutcafindargilos,namolossaunisipos.
Proprietatileacestorasunttotaldiferitefatadecelealeargilei.Acesteasuntdoarsimple
agregatelipsitedefortedelegaturasiprovinfiedinpietreerodate,avandoforma
colturoasa,fieprovincaourmareamiscariiapei,avandoformarotunjita.
Solulcolectatdelaoadancimemaimicade40cm,areincompozitialuiramasitedeplante
sihumus.Pamantulutilizatinconstructiitrebuiesafiefarahumussiramasitedeplante.In
anumitesituatii,sepotpastrapaiele,insaacesteatrebuiesafieuscateinprealabilpentrua
nuexistapericoluldeasedegradacompozitia.
Apaareunrolimportantsiaceladeaactivaforteledelegaturaaparticulelordinlut.Pe
langaapanormalautilizata,sepotdistinge3categoriideapacesepoategasiinlut:apa
cristalizata,apaabsorbitasiapadecapilaritate.
Pentruaobtinelutuloptimlaoanumitaaplicatieaacestuiaestenecesarsaiistim
compozitia.Aceastasepoateaflaprintr-oseriedetestedelaboratorstandardsitestede
pamant,caresuntfolositeulteriorpentruanalizacompozitieilutului.
3.2.Analizasolului
Nutrebuiesaneglijamcatdeimportantesteanalizasoluluipentruobtinereaunor
rezultatecatmaiprecise,astfelnuvorficonsecintenegativeasupraconstructieirealizate
ulterior.Metodeledeanalizaasoluluipotfiimpartiteinmaimultecategoriiinfunctiede
acuretearezultatelor,astfelputemfacetestelafataloculuisautestedelaboratorprin
testareapamantuluiceurmeazaafiprelucrat.

Inprimafazaseanalizeazasolullafatalocului,saudeundeurmeazasafiepreluate
probepentrulaborator.Astfelurmatoareletesteprezentatemaijosnusuntfoarteexactedar
potfiexecutatepesantierintr-operioadadetimpmaiscurta.
Testulmirosului
Dacasolulincontinutulacestuiaarehumussaufragmenteorganice,acestaareun
mirosdemucegai,solulcuratfiindinodor.
Testulgustului
Solulnisiposprovoacaosenzatiedezqustatoare,datoritacompozitiei,fiindopusafata
desolulbogatinnamolacestafiindmaiplacuta.Solulargilosproduceosenzatielipicioasa
finasaufainoasa.
Testulspalarii
Incadrulacestuitestseiaomanadepamantsisefreacainpalme.Inurmaacestuitest
sepoateobservadacaunsolestenisipossaucupietrisdacaparticuleledenisipsaude
pietrissesimtlaatingere.Dacasolulestelipicios,darsecuratausor,acestaesteunul
namolos.Dacanu,acestaunulbogatinargila.
Pentruanalizeledelaborator,monstreledesoltrebuieluatedesub-pamantsiniciodata
delasuprafata,deoareceacestapoateprezentaanumiteimperfectiunisinuestelafelde
curatcaceldemaijos.
Incadrulanalizelordelaboratorsepotrealizatreicategoriideteste.cetrebuieurmarite
dinpunctdevedereconstructiv,cumarfi:glanulometria,plasticitateasicompresibilitatea.
Glanulometria
Lutulsecaracterizeazaprincomponentelesale:argila,namol,nisipsipietris.Proportia
componenteloracestorasuntprezentateingraficuldemaijos.(FIG2.1.PAG19MINKE)
Sepoateobservacaaxaverticalareprezintagreutateainprocenteafiecarei
componente,iarpeceaorizontalasuntprezentatemarimeagranulatiilor,folosindoscala
logaritmica.Curbaestedesenatacumulativcufiecaregranulatie,avandsitoate
componentelefineinalcatuire.
Infiguraprezentatamaisuscaracterizeazaunlutbogatargiloscu28%argila,35%
namol,33%nisipsi4%pietris.Urmatorulgraficreprezintaocompozitiedelutbogatadin

punctdevederealnamoluluidincompozitie,fiindde76%,iaringraficuldejossepoate
vedeaocompozitiebogatainnisipcuuncontinutde56%nisip.
Plasticitatea
Solulsegasesteinpatrustarideconsistenta,infunctiedecantitateadeapacese
gasesteinalcatuireaacestuia:starelichida,plastica,semi-solidasisolida.
Limitalichida(LL)secaracterizeazaprincontinutuldeapalagranitadintrestarea
lichidasiceaplastica.AceastaesteexprimatainprocentedeterminatprintestulCasagrande.
Limitaplastica(PL)reprezintacontinutuldeapa,inprocentaje,lalimiteleacesteia,
dintrestarealichidasiceasolida.
Indiciledeplasticitate(PI)esteutilpentrudeterminareacantitatiisitipuluide
stabilizatordecaresolulvaaveanevoie.Acestlucruestemodificatinfunctiedecantitatea
sitipuldeargilacesegasesteinsol.Plasticitateasoluluisilimiteledeconsistentasunt
determinatecuajutorultestelordelimitaalichiditatii(LL)silimitaaplasticitatii(LP).
Indiciledeplasticitatesecalculeazacuajutorulformulei:IP=LL-LP.
Compresibilitate
Aceastadefinestegraduldecompactareasolului.Valorilerezistenteilacompresiune
pentrusolurisuntdatecadeterminantecereprezintaumiditatea,deoareceaceastaeste
conditiaderezistentacritica.Acestevaloritrebuiesafiemacaregalecujumatateavalorii
rezistenteilauscare.AcestlucrusepoatedeterminaprintestulProctor.Ambelesuntdirect
legatederezistentasigraduldeporozitate,carevadeterminadurabilitateamaterialuluidea
lungultimpuluideexploatare.
3.3.Performantetehnice
Odatafinalizataparteadeanalize,atatlafataloculuicatsiatestelordelaboratorsepoate
trecelaurmatoareaetapasianumelaanalizacomportamentuluielementelorconstructive
prinprototipuri.Acestetehnicisuntnecesareinaintedeaseincepelucrarile.
Elementeledeconstructiedinpamantpotfitestatepentruanaliza:rezistenteila
compresiune,actiuneaapei,aportuldecaldura,comportamentulhidrotermicsiacustic.
Rezistentalacompresiune

Dintrerezistentalafoc,rezistentalaindoiresirezistentalegaturii,rezistentalacompresiune
esteceamaiimportanta.Astfelrezistentalacompresiuneaperetiloruscatiauneicladiri
facutedinpamant,auingeneralvaloriintre5si50kg/cm3,acestlucruputandficrescutein
cazulincaresedorestestabilizareacompozitiei.Acelesoluriceauovaloarela
compresiunemaimicadeceaspecificatamaisus,nusuntpotrivitepentruconstructii,
deoarecegreutateaproprieridicatareprezintamajoritateaincarcarilorlacarepoatefisupus
unperetedinpamant.Pentruobtinereaunorrezultatecatmaiprecise,incazulrezistenteila
compresiuneartrebuisafiefacutdupa90deziledelaprocesuldeuscarealperetiilor
realizatidinlut,acestafiindunprocesindelungat,maialesincazulincareamesteculareo
cantitatemaredeapa.
Comportamentlaapa
Lutulnuesterezistentlaapa,acestatrebuiesafieprotejatdeploaiesiinghet.Peparcursul
ciclucluisaudeviata,maimultifactoripotafectaviabilitateaacestorasimaialespotduce
lapierderearezistenteidincauzacresteriiexcesivedeapadinperete.Pentruaanaliza
comportamentulmaterialelordinpamantlaactiuneaapei,sepotaplicaoseriedeteste.
Lutulechilibreazaumiditateaaerului,acestaputandsaabsoarbasisaeliberezeumiditatea
mairepededecatrestulmaterialelordeconstructie.Incarteasa,Minkespunecaumiditatea
relativaintr-ocameratrebuiesafieintre40%-70%.Incazulincareacestevalorinusunt
respectate,potdevenidaunatoarepentrusanatateacorpuluiumansipotcreaunsentiment
dedisconfort.
Masuratorilefacutepeoperioadade5aniindiversecameredintr-ocasaconstruitain
Germaniain1985,avandtotiperetiiexteriorisiinterioridinpamant,audemonstratfaptul
caumiditatearelativaaramasaproapeconstantapeparcursulanilor,valorileacesteiafiind
intre40%-50%.
Comportamentultermic
Faptulcapamantulesteunmaterialfoartebunpentruizolatiitermicenuestedovedita.Un
ziddepamantbatatorit,faraizolatie,areaceeasicapacitatedeizolarecaunziddecaramida
arsa.Volumuldeaersiumiditateaunuimaterialauunrolimportantatuncicandvorbimde
izolatietermica,astfel,cucatmaterialulestemaiusor,cuatatizolatiatermicaestemaibuna
siatuncicandumiditateaestemare,izolatiatermicaestemaislaba.

atuncicandvorbimdespretransferuldecaldura,nereferimlaconductivitateatermica,
k(W/mk).aceastaestecantitateadecalduramasuratainwatt/m2,caretreceprintr-unzidde
1mlaodiferentadetemperaturade1C.
Comportamentseismic
Incazulunuicutremursolulsemiscaintoatedirectiile,generandfortedeinertiepecareo
constructietrebuiesaleabsoarba.Incazulconstructiilordinpamant,acesteaauoforta
scazutaatuncicandvorbimdesprerezistentalaintindere,(fiindmultmaimicadecat
rezistentalacompresiune)ducandlafisurisicrapaturisemnificativeinzoneledetensiune
maxima.Astfelolocuintadinpamantestevulnerabilalacutremure.
De-alungulultimilortreidecenii,laUniversitateaCatolicadinPeru,s-aufacutcercetarii
pentruobtinereaunorsolutiicuprivirelaimbunatatireacomportamentuluiseismical
constructiilordinpamant.Inurmaacestorcercetaris-aajunslacatevasolutiiprincarese
raforseazaperetiidinpamant:intarireareteleiinternecutrestiedezahar,armaturacuplasa
desarmalaexteriorsiimbracareaperetilorexterioricuplasadeplastic.
Comportamentacustic
Inceledinurma,putemmentionacomportamentulacusticalperetilordinpamant.Datorita
grosimiiacestora,sepoateobservaobunaizolarefonica.Deoarecesuprafataloreste
poroasa,prezintasiobunaperformantadeabsortieacustica.
3.4.Stabilizareasolului
Stabilizareasoluluireprezintaimbunatatireasoluluiprincresterearezistenteiladiferite
actiuni,prindiferiteprocesedestabilizare:chimica,mecanicasifizica.Stabilizareachimica
sereferalamodificareaproprietatilorlutluiprinreactiifizico-chimiceobtinuteprin
adaugareadeaditivi,stabilizareamecanicaseobtineprinmodificareaporozitatii,densitatii
sicompresibilitatiimaterialului,iarinceledinurmaceafizicaserealizeazaprin
modificareagranulatieipamantului.
Aditivi
Candalegemsautilizamaditiviincompozitiasoluluitrebuiesaurmarimindicilede
plasticitatealacestuiasicomportamentulplasticinlegaturacusolul.
Aditiviiinfunctiedenaturasiprovenientalorpotfigrupatiinmaimultecategorii:
Cimentul

SerecomandautilizareacimentuluiPortland,cuscopuldeapastraculoareasolului.
Cimentulactioneazacaliantsireduceporozitateasolului.Acestacandesteamestecatcu
apa,areroluldeaumplegolurilesidealegatoatacompozitia,astfelacestaesteeficientin
cazulsoluriloracarorglanulometrieestemare,iarcantitateadeargilaestemica,avandun
roldeosebitincrestereadurabilitatiisirezistentei.Unaltrolpecareilarecimentulin
amesteccusolulestedeareducecontractiavolumetricasicapacitateadeabsortieaapei.
Cimentulmaresterezistentalacompresiuneasoluluidoardacaestefolositaocantitatefixa
deciment.Deexemplupentruunsolcuuncontinutde10%argilaestenecesardoar5%
ciment,daraceastavaloarepoatecrestepanala10%,incazulincarevaloaredeargiladin
compozitieestede30%.
Candcontinutuldelutesteridicatserecomandautilizareaunuiamestedevarsiciment.
Varul
Spredeosebiredeciment,carelucreazabinecusolurileacarorglanulometrieeste
mare,varullucreazacumineraleleargiloasedinsol.Varulnuareunefectdecimentare,dar
acestareactioneazacumineraleleargiloasedincompozitiasoluluisiapa,producandun
efectdecimentare.Prinurmare,varulfunctioneazacelmaieficientcastabilizator,pentru
unsolcuuncontinutderidicatdeargila.Cutoateacestea,acestereactiisuntlentesise
desfasoaraintimp,astfelincatstabilizareacuvarestemaieficientapentruacontrola
dilatareasicontractiasolului,decatsamareascarezistentalacompresiune.Pentruo
stabilizarenormalaestenecesaradaugareaunuicontinutdela6%panala12%devar,in
functiedesolulutilizat.
Varulutilizatinconstructiipoatefiimparitinvarhidraulicsivaraerian.Varul
hidraulic,inamesteccuapa,seintareste,iarvarulaerianseintaresteinreactiecu
materialelepozzolanice.
Bitum
Scopulprincipalalutilizariibitumuluiestedeareduceefectulapeiasuprasolului.
Bitumulesteunagenthidrofugsiimbunatatesterezistentasoluluilacontactulcuapa,astfel
bitumultrebuiediluatinaintedeafiamestecatcusolul.
Stabilizareacubitumestemaieficientaatunciincaresolurileauoproportieredusade
argila.Fiindfluid,acestaditivseamesteca,mairepedecusolulumed.Acestaesteutilizatin
specialpentrustabilizareapamantuluibatatorit,acaruiproductiesefacecupamantaflat
intr-ostarelichida.

Pentruafiutilizatinamestecculutul,bitumultrebuiedizolvatcusolventi,tehnica
fiindcunoscutacasi“cut-back”(pentrureducereaconsumuluidebitum),sauinamesteccu
apacuajutoruluoremulsifianti.
Dozareatraditionalaconstainadaugareade2%panala3%bitum,aceastafiind
valoareabitumuluiuscat,nuemulsie,maximuldevaloareputandsaajungapanala8%.
dacaacestevalorisuntdepasite,rezistentalacompresiuneapamantuluiinstareuscata,
poatescadea.
Fibre
Stabilizareamecanica
Compresiaesteunadincelemaiutilizatemetodedestabilizareapamantului,fiind
definitadeprocesuldestabilizaresiorganizareaparticulelorintr-unmodeldens,datorita
procesuluidemanipularemecanica,ducandlamarireasemnificativaadensitatiiuscatea
elementului.Pescurt,aceastaconstainreducereagolurilordeaer,ceseaflaincompozitia
lutului,prinactiuneaefortuluidecompresiunesauvibratie.
Rezistentalacompresieaunuitipdelutdepindeinprincipaldedistributiagranularaa
solului,continutuldeapa,compactareastaticasaudinamicasitipuriledemineraleprezente.
Compresiastaticaesteefectuataintr-omatritadecomprimaresubactiuneauneipresiuni
exercitateasupraunuicapacdeaceeasimarimecumatrita,aceastafiinddeobiceiutilizata
pentrucreareablocurilordinpamantcomprimat.
Compresiadinamicaesteserealizeazaprinimpactulsecventialaluneisarcinidelao
inaltimeprestabilita,sauprintrecereaunuicompresorcilindric,fiindutilizatainspecial
pentruconstructiiledinpamantbatatorit.
Distributiaglanulometrica
Prinaceastadistributieglanulometrica,lutultreceprintr-unprocesdestabilizarefizica.
Pentruorezistentamaimareaunuipamant,estenevoiesasereducaproportiagolurilordin
interiorulsoluluisisacreascacontactuldintreparticule.
3.5.Conditiidelucru
Nueintotdeaunausorsaproducimaterialedeconstructiedinpamant,deaceeaeste
nevoiedeexperientapentruacestlucru.Moduldeprepararedepindedetipuldepamant,
consistentaacestuiasiaplicatiilelui.Inurmatestelordepamant,realizatepeterensauin

laborator,iarinurmastabiliriimoduluiincarestabilizamcompozitiapamantului,putem
trecelaurmatoareaetapa,incareextragem,preparamsiuscampamantul,pentruutilizarea
ulterioaraaacestuiaprindiferitetehnicicevorfiprezentateinurmatorulcapitol.
Incazullocuintelordinpamant,solulnecesarconstructieiseaflainstratulsecundaral
sectiuneiterenului.Tehnicileutilizatepentruextragereapamantuluisuntvariate,infunctie
debugetulalocatconstructieisiacesteietape,astfel,acestapoatefimanual,saumecanizat
prinutilizareabuldo-excavatoarelor.
Dacasolulnecesarinutilizarenuseaflainproximitateasantierului,acestatrebuiesa
fietransportatincontainerecuratesiacoperitecuprelata.Intrezonadeextrageresisantierul
deconstructie,artrebuisasecreezeoliniedeproductie,optimizandprocesulconstructiv.
Depozitareasolului,trebuiesafieinspatiiprotejate,acoperite,incazdeprecipitatiisila
distantadealtematerialedeconstructie.
Spredeosebiredeconstructiileincareesteutilizatcimentul,incareacestaesteusorde
utilizatdatoritastandardelordeutilizarefoartebinestabilitesiclasificate,incazul
constructiilordinlut,acesteadiferadelaconstructielaconstructie,astfelsenecesitaun
controlprogresivalcalitatiisiconsistenteimaterialelor.
Solulfinalutilizatinconstructietrebuiesafiepur,acestatrecandprintr-unprocesdesortare,
macinaresicernere,fiindeleminateimpuritatile,materianedoritasireducereacantitatiide
argilasaunisip.
Dupacetoateacesteaspecteaufostindeplinite,urmeazaetapadeamestec,fiindutilizate
douamoduridiferite:amesteculinsolsiamestecareamecanizata.
Amesteculinsolesteotehnicamaidesutilizatasitraditionala,aducandcosturimaimici
productiei.Pamantulfiindpregatitinprealabil,acestaesteamestecatcuaditivi,peo
suprafataplana.Peparcursulamestecarii,seadaugaapa,panacandcompozitiaajungela
umiditateanecasara.
Amestecareamecanizataestemultmaieficienta,deoareceasigurauncontrolinplusasupra
materialelordincompozitiedarsiamoduluiincareacesteaseinterpatrund.Fiecare
materialesteadaugatinparteinfunctiededozajsiordineastabilita.Odatacematerialele
suntamestecate,mixerulleincorporeazasiledirectioneazacatrepompamasinii.Utilizarea
amesteculuimecanizatvinedeasemneacucosturimaimari.
Lafinal,inprocesuldeuscare,trebuieasigurateanumiteconditii,pentruasepastra
calitatiilepamantuluiaflatsuboriceforma.
Inprocesuldeuscarerapida,subactiuneasoareluisiavantului,acestapoatedeteriora
compozitia,avandunefectnegativasupraproprietatilorelementelordinlut.

Inconsecintaprocesuldeuscaretrebuiesaseasigureinspatiiinchisesicontrolatedinpunct
devederealumiditatii,procesuldeuscareesteunullentsinutrebuiegrabitsubnicioforma,
pentruapastramaterialulintr-ocatmaibunastaresiconditie.
Valoareamaximaarezistenteielementelordinlutseatingelaaproximativ28deziledela
datainceperiiprocesuluideuscare.Acestestandardeincadrulprocesuluideuscaretrebuie
mentinutepetotparcursulprocesuluideuscare.
4.TEHNICICONSTRUCTIVE
Putemidentificaoseriedetehnicideconstructiedinpamantde-alungulistoriei,care
auavutdezvoltarepanainzilelenoastre,acesteavenindcaunraspunsla
caracteristicilesolului,climeidarsiarisculuiseismic.Estenecesaraalegereatehnicii
deconstructiecaresepotrivestecelmaibinecuamplasamentulsicuproiectulde
arhitecuta.
Maijossuntprezentatesumaroseriedemetode:
Pamantbatatorit-petoatecelecincicontinente,pamantulbatatoritafostcunoscutde
secolecafiindotehnicatraditionaladeconstructieaperetilor.(Minke2009)
Pentruconstructiilerealizateprinaceastatehnicasenecesitaunvolumdemuncamai
mare,avandanumitecaracteristicecumarficuloareadatoritadiferitelorstraturisiexpresia
arhitectonicaputernica.Aceastatehnicapermiteconstruireaperetilormonolit.
Blocuridinpamant-denumitesicaramizidinlut,saublocuridepamantuscatela
soare,chirpichiulsuntrealizatiprinumplereamatritelor,dinlemn,cuunamestecdinlutsi
paie,fiindlasateulteriorsaseusucelasoare.
Cob-aceastametodaconstainstivuireapamantuluiunpestecealaltasiformarea
acestoracumainilesaucupicioarele,pentruformareaunuiperete.
Pamantstabilizatprinimpactpneumatic(PISE)-producereamanualadeblocuri
depamantprincomprimarealorinmatritedinlemnsaudinotel,inprezenttotacestproces
estemecanizat.
4.1.Pamantbatatorit
Pamantulbatatoritesteoformamasivasimonoliticadeconstructiedinpamant
(Rohlen,Ziegert2011).esteometodadeconstructie,incareunamestecdeargila,
nisipsipietrisesteturnatintr-uncofrajpentruaficompactat.

Frumuseteaunuiperetedepamantbatatoritnuconstanumaiincalitatilesale
arhitecturale,darsiinmodulincareacestaesteprodus,atatprintehniciletraditionale
delucrumanual,careaufostdatedeoparte.Unaltbenificiualacestuimaterialeste
faptulcalafinalulcicluluideviataalconstructiei,cladireaestereciclabila.
Inschitademaisussepoateobservatehnicadebazaatasariipamantuluiintr-un
cofraj,rezultandelementemonolitice.Existediferitetipuridecofraje,celmaiutilizat
fiindceldinlemn,acestafiindusordeindepartatlafinalulprocesului.Cofrajele
metalicesuntsieleutlizate,darpentruconstructiidedimensiunimaimarisisunt
utilizatesimilarcaincazulconstructiilordinbeton,fiindnevoiedeoperare
mecanizatapentruasezarea,respectivindepartareaacestora,datoritagreutatiilor.
Solultrebuiesafieumed,darnuinexces.Pentruatestacompozitia,artrebui
luataomanadinaceasta,fiinduscata,trebuiearuncatadela1minaltime,inacestcaz
aceastaartrebuisaserupa.Continutulapeidincompozitietrebuiesafieintre
8%-10%,iaracestlucrusefaceprinpulverizareamaterialului.
Fundatiauneiconstructiidinpamantbatatorit,esteunalafelcaauneiconstructii
tipice,fiinddinbeton.
Cofrajulesteocomponentamareinprocesuldeconstruireacladirilordinpamant
batatorit,asacumsuntsiincazulconstructiilordinbeton.Pentruconstructiaunei
locuinte,serecomandauncofrajdelemn,cugrosimeade19mm,cuarmaturiverticale
lafiecare75cm.Deobicei,unmoduldelemn,carearputeafiusorridicatestede70
sau80cminaltime,culungimivariabile.Inzilelenoastre,sistemecompleze,pentrua
reducetimpulsicosturile,suntpuseinaplicare-cofrajedinlemnsimetal.Aceste
cofrajesuntsimilarecuceleutilizateinlucraridebeton.Pamantulumedesteturnatin
cofrajinstraturide12-15cmgrosime,iarapoicompactatprinbatatorire(MINKE
2019).
Incofrajede50-60cmgrosimesefolosescutilajecavibro-compactorul,fiind
suficientspatiupentruutilajcatsipentruom,incazulincarespatiulestemaimic,se
utilizeazadiferiteutilaje.
Pentruacalculacantitateadepamantnecesaraconstructiei,trebuiesasestieca
volumuldeamestecestecuaproximativ50%maimaredecatvolumulunuielement
construit.

Intimpulprocesuluideconstruire,pereteledepamantbatatoritesteexpusploilor,
acestiafiindsensibillaeroziune,esteimportantcaacestiasafieprotejatipanala
finalizarealucrarilor,printr-ofolie,copertina.
Densitateaunuiperetedepamantbatatoritareovaloareintre1.700si2.400kg/m3
pentruostructuraportanta.Densitateaunuiperetedebetonesteechivalentacu2.350
kg/m3.
Unelementdinpamantbatatoritcusarciniportante,artrebuisaaibaorezistentala
compresiunede2N/mm2(rohlen,Ziegert2011).unmaterialcurezistentala
abraziunesuficientaarcontacuorezistentalacompresiunede1,5la2N/nm2.lafel
caincazulstructuriledinbeton,structuriledinpamantbatatoritnufunctioneazasub
fortadetractiune.
Incadrulprocesuluideuscareaunuiperetedepamantbatatoritarelocefectulde
micsorareaelementului.Prinurmare,pentruoastfeldestructuranuestepermisao
uscareiregulatasauprearapida.
IncarteaEarthBuildingPractice.Planning,designingandbuilding,RohlensiZiegert
descriudurataprocesuluideconstruireaperetilordinpamantbatatoritcafiindundeva
la6la20h/m2,incazulincareesteunprocesmanualsaumecanizat.
Nuexistadateexactealeprocesului,inmajoritateacazurilorvariaza,infunctiede
complexitateaproiectului,procesulmecanizatsaumanual,darnuinultimulrandde
experientasipricepereamesterilorcareexucataastfeldeconstructii.
Aditiviiutilizatisuntdecelemaimulteoricimentulsivarulhidratat,curoldea
imbunatatiidurabilitatea,darsipentrupastrareaculoriinaturaleapamantului.
Structurilecelemaibunesuntrealizatedinsoluriadecvate,acestafiindunsolnisipos
sisfaramicios,fiindusordelucrat.
4.2.Blocuridinpamant
Blocuriledepamantprodusemanual,punandpamantuludintr-uncofraj,sunt
denumite”chirpici”,“caramizidelut”sau“blocuridepamantuscatelasoare”.atunci
candpamantulumedestecompactatintr-opresamanualasaumecanizata,elementele
comprimateobtinuteinacestfelsuntdenumite“blocuripresatedepamant”.Instadiul
nears,caramizeleprodusedeunextruder,intr-ofabricadecaramizi,suntdenumite
“caramizicrude”.Acestetreitipurideblocurisunt,deobicei,deaceeasimarimecasi
caramizelearse.(Minke2012)

Executie
Chirpiciulestefacutprinumplereamatritelorcuunamestepastosdelut,fieprin
aruncareaunorgrameziumededepamantininteriorulacestora.Tehnicadearuncare
estefolositainmodobisnuit,intoatetarileincursdedezvoltare.Lutulnisiposeste
amestecatcuapa,lacareseadaugapaie,amesteculobtinutrezultandopastaturnata
inmatrite.Infunctiedefortacucareesteturnatacompozitia,incazulincareaceasta
estemaimarecuatatmaibunaestecompactareasirezistentainstareafinala.Dupa
turnareinmatrita,compozitiaestenetezitamanual,saucuomistrie.
Procesulmecanizatprincaresefacchirpicii,serealizeazaprintr-opresa,prin
umplereamatriteiacesteiacuaceiasicompozitie,fiindpresatprincomprimarestatica
cuajutorulunuicapacdedimensiunilematritei.
Infunctiedetipuldesolutilizat,densitateablocurilor,tipulsicantitateade
stabilizatorutilizatdarsimodulexecutare,toateacesteapotducelavariatiiprivind
proprietatileblocurilordinpamant.
Rezistentalacompresiuneablocurilordepamantpotvariadelavaloriaproapenule,
lavalorimaimaride7,5mPa.Cutoateacestea,pentruperetiiportanti,valoarea
minimaadmisaeste2Mpasiunmoduldeelasticitateminimde750Mpa.(Rohlensi
Ziegert,2011).Pentruaaveaorezistentacatmaimareestenevoiecasidensitatea
blocurilorsafieechivalenta.
Stabilizatorulcelmaidesutilizatincadrulblocurilordinpamantestecimentulsau
varul.Cantitateanecesaradecimentutlizatpentruaconferiorezistentacrescuta
chirpicilorestede4%-8%.cimentulesteutilizatdeobiceiincazulargileiinferioare,
rezultatamesteculuiducandlaocresterearezistenteisiadurabilitatii.Incazulincare
sefolosesteargilasuperioara,utilizareavaruluipentrustabilizareestefoarte
importanta.
Incontextultraditional,amesteculdelutestestabilizatcupaie,pentruobtinerea
chirpicului.Datfiindfaptulcaincomponentasaseaflaungradridicatdeumiditate,
efectuldecontractieestemaimare,astfelincatutilizareafibrelorvegetaleeste
beneficapentruareduceaceastacontractiesipentruacontrolafisurareaelementului,
inacelasitimpcrescandflexibilitateasirezistentalatractiune.
4.3.Cob

4.4.Pamantstabilizatprinimpactpneumatic(PISE)